+ All Categories
Home > Documents > Cetatea Credintei an VI nr. 1

Cetatea Credintei an VI nr. 1

Date post: 13-Apr-2018
Category:
Upload: sorinignat
View: 247 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
24
Transcript

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 124

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 224

S983145983149983151983150983137 I983148983141983137 P983151983152 Știri din viaţa cetăţii și a parohiei noastre 983091

C983151983149983145983155983137983154 Ș983141983142 983140983141 P983151983148983145ț983145983141 C983154983145983155983156983145983137983150 M983145983154983151983150 bdquoIcircmpreună suntem responsabili pentru siguranța comunitățiirdquo 983092

D983154 P983137983157983148 S983145983148983137983140983145 Note pe marginea Drumului crucilor 983094

P983154 D983141983139983141983138983137983148 G983151983154983141983137 Cacircteva gacircnduri despre ispitirea diavolului (II) 983096

P983154983151983142 A983157983154983141983148983145983137983150 C983151983155983149983137 Desprinderea creștinismului de iudaism (I) 983089983088

P983154983151983142 D983154 I983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137 Boboteaza Epifania

Despre arătarea lui Dumnezeu 983089983090

A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş Puterea rugăciunii 983089983092

P983154 R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155 Explicarea Sfintei Liturghii

Liturghia catehumenilor (I) 983089983093

D983154 M983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145 Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa Creștină 983089983095

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea 983089983096

P983155983145983144 K983137983156983137983148983145983150 R983157983155 Bărbatul și femeia pe scena vieții 983089983097

I983150983155983156983145983156 G983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150 Aripi de icircngeraș 983090983089

Cuprins

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 324

983091

Ş t i r i

bull Din februarie se reaiau cursurile la

Școala parohială bdquoMitropolitul Barto-lomeurdquo din Florești Ini983579iat la icircnceputul

anului trecut proiectul cultural-educativdestinat copiilor și tinerilor din parohiaCetatea Fetei va continua și icircn acest anicircncepacircnd din data de 21 februarie Astfelelevii vor beneficia de noi cursuri multi-disciplinare predate icircn mod voluntar decadre didactice specializate Cursurile școliiparohiale Mitropolitul Bartolomeu se vordesfășura duminica icircntre orele 16 și 18pe două grupe Icircn cadrul fiecărei grupeelevii vor putea participa la cursuri dereligie limba germană atelier de crea983579ieartizanală și dezvoltare personală Dupăcursuri elevilor le sunt oferite proiec983579iivideo pe teme de cultură și spiritualitate

creștină Participarea copiilor la cursuri seface icircn mod gratuit pe bază de icircnscriereicircn limita locurilor disponibile Icircnscrierilese fac telefonic la nr de tel 0751252666(Cosmina Matei)

bull Corala bdquoDiaconiardquo a parohiei Tutu-

ror Snților Florești anunță preselecțiepentru soprane tenori și bași Icircnfiin983579ată

icircn urmă cu 7 ani sub bagheta prof Uli-ana Jurcan și a părintelui Decebal Goreacorala bisericii ortodoxe din Cetatea Feteia icircncacircntat de-a lungul anilor publicul din983579ară și din străinătate cu variate piese dinrepetoriul religios și popular lucrări de ocomplexitate ridicată intrepretate pe patruvoci Icircn această perioadă corala bdquoDiaco-niardquo organizează o nouă preselec983579ie pentru

vocile de sopran tenor și bas Audi983579iile icircnvederea selec983579iei vor avea loc la bisericaduminică 21 februarie de la ora 1930

Icircnscrierea pentru preselec983579ie se face la pr

Decebal Gorea (tel 0745520020)bull Și bdquoCorul de copii al parohiei CetateaFeteirdquo icircși deschide porțile pentru noimembri Micu983579ii pasiona983579i de muzicăși dornici să cacircnte duminica icircn bisericăla Sf Liturghie au acum șansa de a-șivalorifica talentul alături de al983579i copii devacircrsta lor icircn cadrul corului de copii din

parohia floreșteană Ei vor interpreta icircnfiecare duminică pricesne iar o dată pelună răspunsurile la Sf Liturghie vor fidate exclusiv de micu983579ii coriști Preselec983579ianoilor membri ai corului de copii din pa -rohia Cetatea Fetei va avea loc duminică21 februarie de la ora 1800 icircn căsu983579a decrea983579ie de lacircngă biserică

bull Biserica de lemn din parohia TuturorSnților Florești se pregăteste icircn acestan de snțire Icircn prezen983579a și cu partici-parea IPS Andrei Andreicu983579 MitropolitulClujului va avea loc icircn acest an slujbade sfin983579ire a locașului de cult ridicat icircnincinta complexului parohial din CetateaFetei Lucrările de amenajare a interioruluibisericii sunt icircn plină desfășurare sprijinulcelor care pot contribui la icircnfrumuse983579a -rea acestui așezămacircnt fiind binevenit Icircnvederea pregătirii pentru sfin983579ire eveni-ment programat pentru data de 10 iulieac biserica de lemn va trebui dotată cucovoare candele icoane pe iconostas șialtele Detalii suplimentare icircn acest sensse pot ob983579ine contactacircnd direct preo983579ii

slujitori ai bisericii

Știri din viața cetății și a parohiei noastreS983145983149983151983150983137 I983148983141983137 P983151983152

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 424

983092

O a m e n i t r ă i r i f a p t e

S

tima983579i cititori vă propunem icircn acest

număr al revistei noastre un dialoginteresant și util nouă tuturor floreștenilorcu domnul Alexandru Cristian Miron ȘefSec983579ie 6 Poli983579ia Rurală Florești DomnulMiron se afla icircn această pozi983579ie din oc-tombrie 2012 și răspunde de activită983579ilePoli983579iei icircn comunele Florești Gilău șiMăguri Răcătău Icirci mul983579umim distinsuluiinterlocutor pentru disponibilitate și maiales pentru informa983579iile oferite

Ciprian Tehei Cum vedeți comunitatea floreșteană mai ales avacircnd icircn vedere poziția pe care o aveți de Șef al Secției de Poliție demai bine de 3 ani

Cristian Miron Cu siguran983579ă Flo-rești e una dintre cele mai dinamice co-munită983579i din Romacircnia Dezvoltarea fără

precedent a sectorului imobiliar urmatăde o explozie demografică pe care toatălumea a remarcat-o a făcut din Floreștio comunitate complexă Vorbim aici deo creștere anuală oficială de 1000 de noilocuin983579e și 1500 de locuitori Tot oficialavem undeva la 24000 de plătitori detaxe icircnsă e evident faptul că numărul realal locuitorilor depășește 33-34000 Avem

aici o situa983579ie foarte interesantă și anumefaptul că Florești icircncă o comună a depășitcu mult ca populatie patru orașe ale jude-983579ului Cacircmpia Turzii Huedin Gherla șiDej Din păcate dezvoltarea institu983579ionalănu a putut icircn toate domeniile să 983579inăpasul cu acest ritm Dacă vorbim strictde Poli983579ie aici avem limite reale legate destatutul oficial de comună Vom vorbi

imediat și despre acest subiect

CT Cum ați caracteriza nivelul infrac -

ționalității la nivelul comunității noastreCu ce tipuri de infracțiuni vă confruntați CM Icircmbucurător e faptul că infrac-

983579iunile sunt icircn scădere icircn ultimii 3 anide la 753 icircn 2012 la 640 icircn 2015 Peste60 dintre acestea sunt infrac983579iuni contrapatrimoniului (furturi icircn principal dinlocuin983579e din autoturisme etc) Numărulinfrac983579iunilor de mare violen983579ă e relativmic dacă ne raportăm la numărul atacirctde mare de locuitori (6) Am aplicat icircnultimul an 2750 amenzi multe dintreele ca urmare a răspunsului nostru la celepeste 2000 de interven983579ii care au avutloc la solicitarea cetă983579eanului prin 112sau direct 400 din aceste amenzi au fostacordate pentru tulburarea liniștii publice

icircncă un indicator ce ne arată că vorbimde o localitate care s-a transformat icircntr-overitabilă aglomerare urbană Am operat 27de re983579ineri iar icircn urma cercetărilor noastreși a dovezilor prezentate 11 persoane au fostarestate Ne străduim să ne facem datoriași să prevenim situa983579iile icircn care via983579a șibunurile cetă983579enilor sunt puse icircn pericol

CT Furturile par a fi cea mai des icircn-

tacirclnită infracțiune Recent au fost semnalatecacircteva situații icircn care hoții au acționat bdquopro- fesionistrdquo Ce ne puteți spune despre acestea

CM Trebuie ca floreștenii să știe căaceastă dezvoltare a comunită983579ii atrageinvesti983579ii la nivel personal (case aparta-mente autoturisme alte bunuri) care sunttentante pentru infractori Cunoaștemcacircteva cazuri de persoane certate cu legea

care profitacircnd de locuin983579ele mai ieftine deaici și de noile caseapartamente mobilatemodern s-au mutat din Cluj-Napoca icircn

bdquoIcircmpreună suntem responsabili pentru siguranța comunitățiirdquoC983154983145983155983156983145983137983150 M983145983154983151983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 524

983093

O a m e n i t r ă i r i f a p t e

Florești și operează icircn localitatea noastrăUnii dintre ei ac983579ionează la icircntacircmplaredar al983579ii se organizează mai bine culegsau primesc informa983579ii referitoare la bdquo983579in-telerdquo alese și ac983579ionează mai bdquoprofesionistrdquo

Am icircntacirclnit ho983579i tineri care ac983579ionează cumănuși și cagulă luacircndu-și astfel măsurisuplimentare de protec983579ie și făcacircnd muncanoastră mai dificilă

CT Dincolo de munca dumneavoastră și a colegilor din secție ce putem face noi floreștenii pentru a evita situațiile icircn caream putea fi victimele acestori infractori

CM Icircn primul racircnd e foarte impor-tantă responsabilizarea noastră a tuturorfa983579ă de bunurile personale comune șipublice Icircmpreună suntem responsabilipentru siguran983579a comunită983579ii Esen983579ia-le sunt două elemente interfonul și ușametalică De asemenea ideal ar fi și unsistem suplimentar de protec983579ie alarmaDe un real folos ar fi camerele video mon-

tate care ne-ar permite identificarea maiușoara a infractorilor și care credem că i-arși descuraja Și nu icircn ultimul racircnd respon-sabilitatea civică a fiecăruia dintre noi caredacă sesizează ceva sau pe cineva suspectsă anun983579e imediat sec983579ia noastră de Poli983579ie

CT Dincolo de aceste situații care sunt provocările Poliției Florești

CM Icircn primul racircnd numărul mic

de cadre raportat la popula983579ia comuneiLa o comunitate de asemenea dimensiunifluctua983579ia mare a popula983579iei și creșterea eiface ca munca noastră să fie din ce icircn cemai dificilă Mai ales că lipsește un elementesen983579ial căr983579ile de imobil Icircn parteneriatcu Primăria sperăm ca icircn 2016 să reușimsă aducem căr983579ile de imobil icircn fiecarebloc și să ajungem icircn situa983579ia de a avea oeviden983579ă cacirct mai exactă a celor care locu-iesc icircn Florești Apelăm de asemenea la

icircn983579elegerea floreștenilor și la colaborareacacirct mai deschisă cu noi Ca să icircn983579elege983579i icircnce condi983579ii lucrăm vă dau cacircteva cifre ziceu extrem de relevante Media la nivelulUniunii Europene este de un poli983579ist la 453de locuitori La nivelul Jude983579ului Cluj avemun poli983579ist la 565 de locuitori ceea ce ve983579ispune că nu e foarte departe Ei bine icircnFlorești suntem icircn situa983579ia unui poli983579ist la1800 de locuitori Cifrele cred că vorbescde la sine și cred că nu mai au nevoie deniciun comentariu Suntem din păcatebloca983579i icircn situa983579ia icircn care nu putem crește

deoarece administrativ Floreștiul e doar ocomună Fa983579ă de Cluj spre exemplu nuavem avantajul poli983579iștilor de proximitateacei colegi ai noștri care ar putea cunoaștepacircnă icircn cel mai mic detaliu comunitateaDe aceea e atacirct de important ca fiecaredintre noi să icircncercăm să sprijinim efortulPoli983579iei pentru că așa ne ajutăm pe noiChiar și icircn aceste condi983579ii sec983579ia noastră a

ob983579inut doi ani la racircnd icircn 2013 și 2014titlul de cea mai bună sec983579ie de poli983579ierurală din IPJ Cluj iar icircn 2015 a ob983579inutlocul doi ca cea mai bună sec983579ie de poli983579ierurală din jude983579ul Cluj

Mă bucur că prin intermediul revisteiparohiale am avut posibilitatea să mă adre-sez floreștenilor Eu cred icircn rolul importantal educa983579iei mai ales dacă e una făcută icircn

spiritul valorilor religios-morale care staula baza unei comunită983579i fie ea una atacirct detacircnără ca Florești De asemenea informareanoastră a tuturor și comunicarea dintre noisunt atacirct de necesare icircn ziua de azi Toateacestea ne pot face capabili nu numai de areac983579iona dar mai ales de a preveni situa983579iipe care nu ni le dorim icircn comunitateacasele și familiile noastre

Interviu realizat de Ciprian ehei

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 624

983094

E d i t o r i a l

bucurii emo983579ionante Oamenii care nu se

văd la televizor și nici icircn presă icircn generalOameni care 983579i se descoperă doar dacă icirciprivești de aproape Acolo este realitateade dincolo de discursurile politice vie șivibrantă care e greu de bănuit icircn afaraexperien983579ei directe

Și mai sunt și troi983579ele care marcheazădrumurile din Romacircnia O prezen983579ă atacirctde discretă icircncacirct ușor poate fi trecută cuvederea Oare cacirc983579i dintre noi ne-am propusvreodată să trecem conștient prin fa983579a aces-tor martori neintruzivi ai bucuriilor darși ai disperărilor noastre Crucile ridicateicircn semn de mul983579umire dar și cele ridicateicircn amintirea celor spulbera983579i icircn accidentede mașină au fost pentru Peter Hurleyprilejuri de rugăciune Doamne Iisuse

Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-mă pe mine păcătosul Urmarea lecturii plinăde disponibilitate a bdquoPelerinului rusrdquo unuldintre textele care au schimbat destine de-alungul vremii Efort fizic epuizare uneorinesiguran983579ă depășirea propriilor limiteluptă cu sinele rugăciune căldură umanărăutate inexplicabilă (pu983579ină extrem depu983579ină ce-i drept) emo983579ie entuziasm toate

se regăsesc icircn paginile acestui excep983579ional jurnal de călătorie al lui Peter Hurley așezatsub titlul bdquoDrumul crucilorrdquo1

Ce rămacircne icircn urma unei plimbări icircm-preună cu Peter Hurley pe Drumul crucilor Cred că icircn primul racircnd rămacircn vii icircn memo-rie momentele extreme de mare intensitatepsihică cele care ar putea zgudui imagineanoastră de sine ca popor primitor amabil

deschis Călătorul nostru primește un pumn983089 Peter Hurley Drumul crucilor Martor Bu-

curești 2013

D

e foarte multe ori am auzit despre

ospitalitatea romacircnească S-a folositaceastă sintagmă de atacirctea ori icircncacirct amajuns să credem că e un loc comun pro-pagandă ieftină fără acoperire icircn realitateCine oare ar fi gata să renun983579e la tot con-fortul orașului la siguran983579a pe care 983579i-odau statutul social banii prietenii regulileicircncetă983579enite de convie983579uire pe asfalt pentrua deveni un străin vulnerabil dependentde bunăvoin983579a unor necunoscu983579i

Peter Hurley un irlandez care locuieșteicircn Romacircnia din 1994 a făcut icircn 2012 oadevărată călătorie liturgică de la Săpacircn983579adin Cimitirul Vesel icircn nordul extrem alMaramureșului la grani983579a cu Ucrainapacircnă la Muzeul Țăranului Romacircn dinBucurești Un traseu care leagă două puncte

semnificative pentru cultura tradi983579ionalădin Romacircnia Fără bdquocentură de siguran-983579ărdquo fără nicio certitudine să pornești laun asemenea drum doar pentru a atrageaten983579ia asupra unui anume mod de a fireprezintă pentru oricine o nebunie ade-vărată Dacă mai 983579inem seama de faptulcă Peter Hurley a icircnceput călătoria la finalde noiembrie și a ajuns la București icircn 21

decembrie icircn plină iarnă așadar cacircnd onoapte petrecută afară ar fi fost echivalentăcu moartea dimensiunile scracircntelii pro-tagonistului sunt limpezi Și totuși Ceeace a icircnceput ca o bravură o faptă excen-trică un protest cel pu983579in ciudat a sfacircrșitprin a fi o călătorie liturgică un pelerinajcătre Romacircnia profundă Iar cacircnd zic des-pre Romacircnia profundă nu mă gacircndesc la

conceptul care tinde să se ideologizeze cimă gacircndesc la acei oameni simpli vii cubune și rele cu singurătă983579i copleșitoare și

Note pe marginea Drumului crucilor

P983137983157983148 S983145983148983137983140983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 724

983095

E d i t o r i a l

Probabil că mai rămacircne icircntacirclnirea caldăși profund umană cu Willy dincolo deprejudecă983579i și sensibilită983579i culturale sauchiar de clasă De la bdquomă sim983579eam pu983579inumilit de faptul că eram nevoit să dorm icircnpatul unui be983579iv al unui om sărman icircntr-ocabană neicircngrijitărdquo (p 282) apropiereamerge mai departe pacircnă la intimitatea șiicircn983579elegerea cuprinsă icircn rugăciune bdquoAmicircnceput să mă rog pentru Willy Nu m-amrugat să icircși depășească vreuna din slăbiciunisau să se icircmpotrivească vreunei ispiteNu m-am rugat să renun983579e la băutură

Din anumite puncte de vedere alcoolulfăcea via983579a lui mai ușor de suportat M-amrugat ca Dumnezeu să aibă milă de el icircnsingurătatea lui și să mă ierte pentru lipsamea de respect pentru elrdquo (p 285)

Icircn felul ei Drumul crucilor este o carte aschimbării Un asemenea pelerinajcălătorieliturgică lasă urme de neșters La ceva vre-me după icircncheierea acestui parcurs Peter

Hurley s-a convertit la Ortodoxie Rămacircneicircnsă noti983579a lui făcută icircntr-o biserica cato-lică bdquoNiciodată nu m-am sim983579it icircn largulmeu icircn bisericile ortodoxe orice aș facefie deranjez pe cineva sau ceva fie icircncalcvreun canon sau altul chiar dacă totul seicircntacircmplă numai icircn mintea meardquo (p 183)

Aceste cuvinte vin să ne amintească mereudouă lucruri Pe de o parte că o convertire

este icircn principal rodul chemării tainice alui Dumnezeu care face posibilă depășireaoricăror prejudecă983579i sau bariere Pe de altăparte icircnsă ne atrag aten983579ia asupra rigidită983579iinu totdeauna justificabilă cu care sunticircntacircmpina983579i străinii icircn bisericile ortodoxe

La final nu pot decacirct să icircntăresc cespuneam mai sus Drumul crucilor este cavia983579a nu mereu plăcut adesea dificil dartotdeauna proaspăt și surprinzător

icircn fa983579ă fără niciun avertisment icircn clipa icircncare icircntreabă dacă nu cumva știe un loc undear putea petrece noaptea De la MănăstireaCheia este alungat de un călugăr ursuz

Se spune despre pelerinaj că este ima -ginea vie983579ii pămacircntești icircn parcursul cătreveșnicie Pelerinajul autentic este o solu983579ieconcentrată a condi983579iei umane cu insta-bilitatea fragilitatea și nesiguran983579a ei Icircnpu983579ine locuri mai po983579i experien983579a icircn aceeașimăsură nevoia de celălalt inutilitatea ori-cărui atașament fa983579ă de un loc anume etcParcurgerea bdquoDrumului crucilorrdquo alături de

Peter Hurley este o experien983579ă de via983579ăTot ca icircn via983579ă suntem foarte sensibiliicircn momentul contactului direct la răubrutalitate și meschinărie De aceea epi-soadele pomenite mai devreme au o for983579ăincontestabilă Icircn timp intervine uitareacare tinde să ac983579ioneze diferen983579iat După ovreme evenimentele negative se estompea-ză iar pe primul plan rămacircn momentele

bune timpul de calitate o sursă de energiepentru a merge mai departe Se icircntacircmplăla fel și icircn urma lecturii De exemplu dinicircntacirclnirea cu monahul neprimitor rămacircnemai ales felul icircn care drume983579ul se străduiesă icircl icircndreptă983579ească bdquoCred că icircncerc să icirclapăr pe acel călugăr Din cel mai simplupunct de vedere ori era un călugăr bun careavea o zi proastă ori era un călugăr rău Și

nu cred că un călugăr rău ar putea rezistamult icircntr-o mănăstire Ar avea nevoie deceva mai mult decacirct de nervi de o983579el []Ești liber să pleci și o știi bine Dacă nuavea o zi proastă atunci poate că este unom chinuit și icircn cazul ăsta are nevoie derugăciunile noastre Așa că icircn orice cazacel om are nevoie de compasiune nu decritică Icirci respect pe acei oameni Trebuie săai mult curaj să faci ceea ce fac eirdquo (p 300)

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 824

983096

C ă l ă

u z a s u e t u l u i

icircntacirci libertatea omului pe care diavolul nu

o poate icircncălcaIspita nu e echivalentă cu păcatul eaeste doar icircndemnul spre păcat icircndemn carenu poate fi icircmpiedicat asemenea vacircntuluicare bate și nu poate fi oprit chiar dacăam deschide bra983579ele Icircntr-un fel am puteaspune că e și necesară pentru a ne dovedivrednici de icircmpără983579ia lui Dumnezeu Icircnsăispitindu-ne diavolul nu ne obligă să și

păcătuim Păcatul icircncepe icircn momentulicircn care conlucrezi cu ispita gacircndindu-tela ea De aici poate rămacircne doar un păcatsăvacircrșit icircn gacircnd sau să degenereze icircntr-unulsăvacircrșit icircn faptă Repetarea lui conduce apoispre patimă iar din acest moment omul icircșipierde icircncet-icircncet libertatea devenind robulpropriului viciu și prin acesta al diavolului

Icircn al doilea racircnd rezisten983579a noastră icircnfa983579a ispitei e dată de apropierea de Dum-nezeu Omul care are o comuniune vie șiautentică cu Dumnezeu prin icircmpărtășireacacirct mai deasă cu Trupul și Sacircngele Său prinharul primit icircn sfintele slujbe rugăciunipostiri și alte nevoin983579e este puternic icircnfa983579a celui rău și poate chiar invulnerabilȘi aceasta nu datorită puterii sale ca om

ci a puterii lui Dumnezeu care se află icircn elSunt unii oameni care au o apeten983579ă spretot felul de bdquotratamenterdquo duhovnicești icircnvederea eliberării de sub puterea celui răumai ales atunci cacircnd se prezumă existen983579aunor blesteme sau farmece asupra lormergacircnd la cacirct mai multe mănăstiri dacircndmulte slujbe participacircnd la un anumitnumăr de Masluri etc cacircnd lucrurile sunt

foarte simple totul 983579ine de strădania dea fi mereu icircn comuniune cu Dumnezeu

icircn icircncercarea sa de a urma Evanghelia lui

Hristos și de a păși astfel spre macircntuirecreștinul are de icircnfruntat multe ispite1 Așacum reiese din Dicționarul explicativ allimbii romacircne termenul ispită poate aveaconota983579ii negative sau pozitive Negati-ve atunci cacircnd se referă la o for983579ă marede atrac983579ie manifestată prin ademeniretenta983579ie seduc983579ie icircndemnul de a face unlucru rău pozitive atunci cacircnd se referă la

o icircncercare probă la care este supus cinevapentru a i se constata iubirea răbdareacredin983579a etc2 Noi ne vom referi aici la celdintacirci sens al cuvacircntului ispită cel negativ

Icircn viziunea creștină atrac983579ia spre cevarău nu vine din neant ci de la niște fiin983579epersonale reale numite demoni sau diavoli așa icircncacirct lupta icircmpotriva ispitei nu esteatacirct o luptă cu icircnclina983579iile omului cacirct unadevărat război cu un dușman care cautăsă fie mai șiret decacirct noi Or atunci cacircndmergi la război e important să-983579i cunoștiadversarul și tacticile acestuia Icircn episodulanterior am icircncercat icircn parte acest lucru

Acum ne-am propus să descoperim cacirctevadin armele care ne stau la dispozi983579ie icircnlupta noastră cu acest adversar

Cred că primul lucru pe care ar trebuisă-l conștientizăm este că demonii nu pottrece niciodată peste libertatea noastră dealegere și că puterea lor asupra noastrăe dată doar de icircndepărtarea noastră deDumnezeu Dar să le luăm pe racircnd mai

983089 Icircn această rubrică răspundem la icircntrebărilelegate de problemele spirituale ale cititorilor noștriIcircntrebările pot fi adresate prin intermediul adresei

de e-mail cetateafeteiyahoocom983090 Dicţionarul explicativ al limbii romacircne ed Academiei Republicii Socialiste Romacircnia București1975 p 443

Cacircteva gacircnduri despre ispitirea diavolului (II)D983141983139983141983138983137983148 G983151983154983141983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 924

983097

C ă l ă uz a s u e

t u l u i

icircntreaga noastră persoanărdquo Pe de altă parterenun983579area ne descoperă iluzoriul lumiipe care ne-am construit-o prin prismapatimilor noastre bdquoUnii sunt iubitori dearginţi alţii iubitori de plăceri unii macircni-oși alţii deznădăjduiţi fiecare avacircnd prinpropriile sale patimi o configuraţie unicăa lumii personalerdquo Abia prin renun983579areala toate aceastea ni se descoperă adevăratalibertate Căci bdquouna e libertatea rea ndash să facice vrei și cum te taie capul ndash și altceva estelibertate adevărată icircn care să ai puterea săfaci binele atunci cacircnd trebuie fără să te

lași tacircracirct și icircmpiedicat de patimile talerdquo Deaceea a-983579i putea icircnfracircnge patimile icircnseamnăun exerci983579iu care icircncepe cu postul4

Așa cum știm e recomandat ca postulsă fie icircnso983579it și de rugăciune Renunţa-rea la macircncăruri icircși găsește icircn rugăciuneadevăratul ei scop fiindcă postul este otransformare a sufletului și a vieţii o po-căinţă Cred că rugăciunea eficientă este

cea făcută fără grabă concentrat asupracuvintelor cu multă evlavie avacircnd bdquoduhulumilit inima icircnfracircntă și smeritărdquo (Ps 5018) Subliniind importan983579a rugăciunii icircnrăzboiul cu demonii Sfacircntul Ioan Scăra -rul spunea bdquoBiruiește-i pe potrivnici cunumele lui Iisus chemacircndu-L cacirct maides că o armă mai puternică nu vei găsiicircn cer nici pe pămacircntrdquo Simpla invocare a

numelui lui Iisus mai ales prin rugăciuneainimii Icircl aduce icircn sufletele noastre undese dă lupta cu diavolul și astfel nu noiicircnvingem ispitele ci El le icircnvinge icircn noi

Iată icircn foarte pu983579ine cuvinte cacirctevadin căile prin care ne putem păstra comu-niunea cu Dumnezeu și astfel să devenimmai puternici icircn calea ispitelor

983092Nicolae Turcan Meditaţii la Postul Mare icircn Ce-tatea credin983579ei anul 1 nr 2 Florești 2011 pp 6-7

Icircn acest sens cel mai important lucrueste icircmpărtășirea cu rupul și Sacircngele luiHristos precedată desigur de Sfacircnta Spo-vedanie Aceasta ar trebui făcută cacirct maides icircnsă de fiecare dată cu multă evlavieși căin983579ă sinceră pentru păcatele săvacircrșiteIcircmpărtășania rară icircl face pe om vulnerabilicircn fa983579a diavolului De aceea Sf Ioan Gurăde Aur Icirci cerea lui Dumnezeu icircntr-unadin rugăciuni bdquoca nu cumva rămacircnacircnddeparte prea multă vreme de icircmpărtășireaTa să fiu prins de lupul cel icircnţelegătorrdquo3

[nn să ajung rob al diavolului]

Apoi e foarte important să avem opermanentă stare de trezvie adică să avemsufletul vigilent prudent veghetor asu-pră-și Diavolul nu poate face nimic decacirctnumai dacă ne icircnvoim cu propunerile luiDe aceea ni se cere vigilenţă adică pazaminţii și a inimii ca nu cumva un gacircndnecurat să se materializeze icircn faptă

Această trezvie presupune și cultivarea

icircnfracircnării o virtute atacirct de rară icircn zilelenoastre De aceea foarte important esteși postul care icircntacirci de toate icircnseamnă icircn-fracircnare Nicolae Turcan vedea icircn post unexerci983579iu extraordinar prin care omul poateconștientiza cacircteva realită983579i care sunt deobicei icircntunecate prin via983579a pătimașă Pe deo parte prin ruperea din sine icircnsuţi a ceeace credeai că ești fără să fii de fapt postul

te conștientizează asupra dependen983579ei taleși icircn același timp și asupra adevăratei taleidentită983579i a ceea ce ai putea să fii a ceeace Dumnezeu ar vrea să fii dacă n-ai fi robși dependent de atacirctea și atacirctea lucruribdquoCăci nu suntem nici macircncărurile alese pecare le preferăm nici băuturile cu care neicircndulcim nici pornirile spre desfracircnare careni se pare uneori că ne definesc trupul și

983091 Din Canonul Sfintei Icircmpărtășiri Liturghier IBMBOR București 1956 p 304

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1024

H i s t o

r i a e c c l e s i a s t i c a

983089983088

moștenirea rămasă de la tatăl lor1 icircn fine

prin guvernarea directă a păr983579ii de sud aPalestinei numită și Iudeea care avea săfie inclusă icircn provincia Syria-Palestinastracircnsoarea romană era tot mai evidentăSistemul de taxare al Romei icirci icircmpovărape iudei alimentacircnd astfel dorin983579a gru-părilor radicale evreiești precum aceea aașa-zișilor zeloți de a se elibera de sub jugulimperial Totuși unii dintre procuratorii

(reprezentan983579ii icircmpăratului icircn provincie)care au condus Iudeea icircn primul secol dHrau reușit să colaboreze destul de bine cumai marii poporului evreu care la racircndullor marginalizau grupările cu tendin983579e ra -dicale Acest lucru era facilitat și de faptulcă după cum am văzut icircn primul articoliudaismul epocii nu era unitar ci făracircmi983579aticircn diverse orientări care reușeau cu greu săajungă la un numitor comun Germenelenemul983579umirii exista icircnsă iar atunci cacircndunii reprezentan983579i ai Romei administratoricorup983579i au adăugat poveri mai mari peumerii popula983579iei icircncălcacircnd flagrant șisentimentele religioase ale acestora stareade tensiune s-a accentuat

Cel mai dificil dintre procuratorii

romani s-a dovedit a fi Gessius Florus(64-66) Preluacircndu-și func983579ia la Caesareaacesta a ini983579iat o politică de favorizare a po-pula983579iei de origine greacă de acolo sporindastfel tensiunile deja existente icircntre iudeiși eleniști Profitacircnd de situa983579ie grecii auicircnceput să denigreze popula983579ia evreiască

983089 Shaye Cohen Roman Domination Te Jewish

Revolt and the Destruction of the Second emple in Ancient Israel From Abraham to the Roman Destruc-tion of the emple Hershel Shanks (Prentice HallBiblical Archaeology Society) p 269

icircn primul din seria articolelor publicate

anul trecut icircn care am arătat cum aluat fiin983579ă Biserica spuneam că la icircnce-put comunitatea creștină din Ierusalimse icircncadra icircn iudaismul epocii membriiei aderacircnd la normele legii mozaice Amvăzut apoi că pe măsură ce creștinismulse răspacircndea icircn interiorul Palestinei și icircnafara acesteia un număr tot mai mare depăgacircni se converteau și s-a pus problema

observării stricte a normelor religioaseiudaice Sinodul apostolic de la Ierusalima dat cacircștig de cauză viziunii liberale careelibera pe noii converti983579i de altă etnie depovara aderării icircn totalitate la legea mo-zaică facilitacircnd astfel accesul neevreilorla noua religie Prin activitatea misionarăa apostolilor ndash icircndeosebi a Sf Pavel și acolaboratorilor acestuia ndash creștinismul sepropaga cu relativă repeziciune icircn ImperiulRoman ajungacircnd pacircnă icircn inima acestuiala Roma Această desprindere treptată eraun proces natural firesc care icircnsă avea săfie accelerat de evenimentele politico-mi-litare din Palestina ultimelor decenii aleprimului veac dHr

La sfacircrșitul domniei lui Nero izbucnea

icircn Iudeea o violentă revoltă antiroma-nă primul din seria celor trei războaieale evreilor icircmpotriva romanilor CacircndImperiul Roman icircn expansiunea sa spreRăsărit ajunsese la hotarele vechiuluiIsrael era greu de prevăzut cacirct de greuavea să le fie Caesarilor să stăpacircneascăun popor care avea conștiin983579a unicită983579iiexisten983579ei sale pe acest pămacircnt Mai icircntacirci

prin regele clientelar Irod cel Mare apoiprin urmașii acestuia care și-au icircmpăr983579it

Desprinderea creștinismului de iudaism (I) A983157983154983141983148983145983137983150 C983151983155983149983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1124

983089983089

H i s t o r i a e c c l e s

i a s t i c a

din oraș culminacircnd cu incidentul dinanul 66 Icircn timp ce evreii săvacircrșeau icircnsinagoga lor serviciul divin unul dintregreci a sacrificat niște păsări chiar la ușaacesteia Acest fapt reprezenta o pacircngări-re a locașului de cult Iudeii au răspunsprintr-o peti983579ie adresată lui Florus careicircnsă i-a arestat pe reprezentan983579ii acestoraMai mult decacirct atacirct pentru a-i pedepsi peiudei pentru faptul că unii dintre radicalise dedaseră la atacuri icircmpotriva cetă983579enilorromani procuratorul și-a trimis solda983579iisă jefuiască Templul luacircnd o sumă mare

de bani din visteria acestuia Acest lucru aprodus mare tulburare icircn racircndul popula983579ieideterminacircnd pe unii dintre iudei să-și bată

joc icircn mod public de Florus adunacircnd baniicircntr-un coș icircn numele procuratorului ca șicum acesta ar fi fost sărac Pe de altă parteconducătorii evreilor au solicitat sprijinulguvernatorului Syriei Cestius Gallus Dinpăcate ini983579iativa a rămas fără rezultat iar

Florus a trecut la represalii operacircnd un nu-măr mare de arestări icircn Ierusalim Se parecă pacircnă la 6000 de iudei au fost biciui983579i șicrucifica983579i din ordinul procuratorului Icircnaceste condi983579ii animozitatea popula983579iei acrescut iar na983579ionaliștii iudei cu arma icircnmacircnă au luat cu asalt garnizoana romanădin oraș Regele pro-roman Agrippa IIicircmpreună cu oficialii romani s-au refugiat

Icircn curacircnd Ierusalimul era un oraș liber2

Văzacircnd că situa983579ia scapă de sub con-trol legatul Syriei Cestius Gallus a trimisLegiunea a XII Fulminata su983579inută detrupele auxiliare pentru a icircnăbuși revoltaLegionarii au fost icircnsă surprinși de rebelila Beth Horon suferind o icircnfracircngere us-turătoare Șase mii de solda983579i romani aupierit stindardul legiunii fiind capturat de

983090 Flavius Josephus Istoria Războiului IudeilorIcircmpotriva Romanilor Hasefer București 1997cap 17 p 204

iudei La Ierusalim conducătorii grupărilorradicale au fost icircnlătura983579i iar conducerea afost preluată de marele preot Ananus ben

Ananus care a icircnceput imediat să icircntăreas-că cetatea Comandant al trupelor din regi-unea Galileia (partea de nord a Palestinei)a fost numit Yosef ben Matityahu (Iosiffiul lui Matityahu) el icircnsuși descendentdintr-o familie preo983579ească reicircntors de cu-racircnd icircn patrie dintr-o misiune diplomaticăla Roma Vom vedea icircn episodul următorimportan983579a pe care acest personaj a avut-oicircn desfășurarea evenimentelor

Vestea icircnfracircngerii ajunse icircn curacircnd laurechile icircmpăratului Icircn aceste condi983579iiNero icircncredin983579ă sarcina zdrobirii for983579elorrebele lui Vespasian general experimentatcare icircn anul 67 dHr invadă Galileia asistatde fiul cel mare Titus și de trupele regelui

Agrippa II Icircn total patru legiuni romanela care se adăugau trupele auxiliare reluarăasaltul asupra răzvrăti983579ilor Evitacircnd un atac

direct asupra Ierusalimului renumit pentrufortifica983579iile sale Vespasian icircncepu o cam-panie sistematică de eradicare a punctelorde rezisten983579ă ale rebelilor Războiul intraicircntr-o nouă fază și așa cum vom vedea icircnarticolul următor avea să sfacircrșească icircntr-otragedie na983579ională pentru poporul evreuIcircn același timp comunitatea creștină dinIerusalim avea să părăsească orașul re-

fugiindu-se la Pella icircn regiunea numităDecapole dincolo de Iordan

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1224

983089983090

S n

ţ i ş i s ă r b ă t o r i

vedea faţa lui Dumnezeu Dacă citim

strict versetul acesta am putea crede căașa este Citirea icircntregului context icircnsă nelămurește Moise cere ndash cu icircndrăzneală așzice ndash lui Dumnezeu aceasta bdquoarată-mi-Temie pe Tine Icircnsuţi să te văd eu lămuritrdquo(Ieșire 33 13) și bdquoarată-mi slava Tardquo (Ieșire33 18) Răspunsul lui Dumnezeu este icircnsăurmătorul bdquoFaţa Mea icircnsă nu vei putea srsquoovezi că nu va putea omul să-Mi vadă faţa

și să trăiască Si iarăși azis Domnul bdquoIată e unloc aici la Mine [] cacircndva trece slava Mea Eute voi pune icircn scobiturastacircncii și cu macircna Meate voi acoperi pacircnă ce voitrece [] dar faţa Mea

nu ţi se va arătardquo (Ieșire33 20-23)Vă veţi icircntreba poa -

te ce legătură au acesteepisoade cu titlul arti-colului care debuteazăcu Boboteaza Cele douăepisoade veterotestamen-tare prezentate sunt un

preambul la tema arătării lui Dumnezeu IcircnVechiul Testament Sfacircnta Treime S-a des-coperit dar nu deplin ci umbrit din cauzaicircnclinării iudeilor spre politeism Dacă lis-ar fi descoperit deplin că icircn Dumnezeusunt trei Persoane ar fi căzut icircn păgacircnism2

Icircn data de 6 ianuarie prăznuim Bote-zul Domnului moment icircn care DomnulHristos aflat la vacircrsta maturităţii icircși icircn-

cepe slujirea pămacircntească de macircntuire a983090 Isidor Todoran Simbolul credinţei ndash o sinteză

dogmatică Renașterea Cluj-Napoca 2008 p 28

F

rumuseţea ndash și icircn același timp ndash greu-

tatea cea mai mare a creștinului constăicircn efortul dat de căutarea lui Dumnezeu găsirea Acestuia și menţinerea legăturii cuEl De bdquovederea lui Dumnezeurdquo nu s-auicircnvrednicit prea mulţi oameni de-a lungulistoriei iar bdquo face to face rdquo chip către chipnu icirci este dat icircncă omului să Icircl vadă peDumnezeu

Totuși ca fiinţă personală Dumne-zeu comunică personalcu creatura Sa Astfel

Avraam are parte la ste- jarul Mamvri de o arăta-re treimică (Facere cap18) Episodul acesta stăsub semnul unei aure demister mai ales datori-

tă faptului că Cei TreiOameni vorbesc cacircnd lasingular cacircnd la pluraliar Avraam la racircndul luifolosește aceeași dublămodalitate de exprima-re Pracircnzul Celor Treisub stejar o primă reve-lare a Sfintei Treimi (un

singur Dumnezeu icircn trei persoane) a fostmotiv de inspiraţie pentru celebra icoanăa lui Andrei Rubliov1

Mai tacircrziu icircn vremea ieșirii din robiaegipteană textul biblic incită mintea lacugetare spunacircnd astfel bdquoDomnul grăiacu Moise faţă către faţă așa cum ar grăicineva cu prietenul săurdquo (Ieșire 33 11)O fi avacircnd Moise cinstea aceasta de a

983089 Explicaţii detaliate pot fi găsite icircn Bibliatradusă și diortosită de vrednicul de pomenireMitropolit Bartolomeu Anania

Boboteaza Epifania Despre arătarea lui DumnezeuI983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1324

983089983091

S n ţ i ş i s ă r b ă t o r i

Acesta este Fiul Meu Cel iubit icircntru Careleam binevoitrdquo (Matei 3 16-17)

Icircn cea mai frumoasă teofanie a NouluiTestament la Botezul Domnului avemașadar pe Dumnezeu Tatăl care vorbeștepe Fiul Său cel iubit care Se botează șipe Duhul Sfacircnt icircn chip de porumbelcoboracircndu-Se asupra Fiului Sfinţii Părinţiau văzut icircn imaginea bdquocerului deschisrdquounirea din nou a cerului cu pămacircntuliar icircn imaginea coboracircrii porumbeluluiau contemplat icircnceputul noii creaţii alumii inaugurată acum la Botez5 La

creaţia lumii ni se spune că bdquoDuhul SfacircntSe purta pe deasupra apelorrdquo (Facere 12) iar porumbelul apare din nou la un altact de reicircnoire a lumii după potop cacircndaduce lui Noe semnul retragerii apelorramura de măslin (Facere 8 11)

Din punct de vedere dogmatic icircn mo-mentul Botezului Domnului se arată icircnchip lămurit că Dumnezeu Cel Unul icircn

Fiinţă există din veșnicie icircn Treime Prinicircnsuși acest fapt al descoperirii Sfintei Tre-imi s-a făcut și descoperirea lui Iisus ca Fiual lui Dumnezeu la icircnceputul activităţiiSale publice de propovăduire Prin ieșireadin anonimatul vieţii din Nazaretul Galileiiși mai ales prin primirea botezului de laIoan El ne arată icircn mod explicit că El ia debunăvoie asupra Sa păcatele lumii pentru

a ne răscumpăra din robia păcatului6

Sinteza dogmatică a Botezului Domnu-lui e următoarea bdquoA trebuit să Se scufundeFiul icircn natura omenească și prin ea icircn apăpentru ca noi scufundacircndu-ne icircn apă săne scufundăm icircn viaţa Lui dumnezeiascăsau icircn Duhul Lui cel Sfacircntrdquo7

983093

Ibidem p 167983094 Valer Bel opcit pp 80-81983095 Dumitru Stăniloaie eologia dogmatică or-

todoxă vol 3 IBMBOR București 2010 p 39

lumii Această sărbătoare s-a numit icircntruicircnceput bdquoEpifaniardquo(gr Επιϕaνειa = apa-riţie arătare) icircnsemnacircnd manifestarea luiDumnezeu prin arătarea Sfintei Treimicu ocazia botezării lui Iisus icircn Iordan decătre Ioan Pacircnă icircn secolul al IV-lea icircn6 ianuarie se sărbătoreau icircmpreună maimulte evenimente din istoria macircntuiriinașterea după trup a Fiului lui Dumnezeuicircnchinarea magilor și a păstorilor Botezulicircn Iordan și cea dintacirci minune la nunta dinCana Galileii cacircnd bdquoIisus și-a arătat slavaSardquo (Ioan 2 11) După prima icircndreptare a

calendarului icircn secolul al IV-lea Bisericaa fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la25 decembrie pentru Epifanie păstracircnddata ei veche adică 6 ianuarie3

Evenimentul Botezului Domnului esteprezentat amănunţit icircn Evanghelia dupăMatei icircn capitolul 3 Astfel icircn plină activi-tate a lui Ioan Botezătorul apare la Iordanși Iisus din Nazaret pentru a fi botezat de

către Ioan Acesta icircnsă Icircl oprea recunos-cacircndu-L precum odinioară icircn pacircntecelemamei sale Elisabeta (Luca 1 41) Darrecunoașterea expresă a lui Iisus ca Mesiaeste consemnată de Ioan Botezătorul princuvintele bdquoEu am trebuinţă să fiu botezatde Tinerdquo (Matei 3 14) Expresia este primași ultima afirmaţie a lui Ioan Botezătorulicircn faţa lui Iisus despre necesitatea Bote-

zului creștin ca o condiţie pentru a devenimembru al Icircmpărăţiei cerurilor4Icircn momentul icircn care Hristos era bote-

zat icircn apele Iordanului bdquocerurile s-au des-chis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeupogoracircndu-Se ca un porumbel și venindpeste Iisus Și iată glas din ceruri grăind

983091 Valer Bel Dogmă și propovăduire Dacia

Cluj-Napoca 1994 p 78983092 Stelian Tofană Introducere icircn studiul Nouluiestament vol 2 Presa Universitară ClujeanăCluj-Napoca 2002 p 166

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 224

S983145983149983151983150983137 I983148983141983137 P983151983152 Știri din viaţa cetăţii și a parohiei noastre 983091

C983151983149983145983155983137983154 Ș983141983142 983140983141 P983151983148983145ț983145983141 C983154983145983155983156983145983137983150 M983145983154983151983150 bdquoIcircmpreună suntem responsabili pentru siguranța comunitățiirdquo 983092

D983154 P983137983157983148 S983145983148983137983140983145 Note pe marginea Drumului crucilor 983094

P983154 D983141983139983141983138983137983148 G983151983154983141983137 Cacircteva gacircnduri despre ispitirea diavolului (II) 983096

P983154983151983142 A983157983154983141983148983145983137983150 C983151983155983149983137 Desprinderea creștinismului de iudaism (I) 983089983088

P983154983151983142 D983154 I983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137 Boboteaza Epifania

Despre arătarea lui Dumnezeu 983089983090

A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş Puterea rugăciunii 983089983092

P983154 R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155 Explicarea Sfintei Liturghii

Liturghia catehumenilor (I) 983089983093

D983154 M983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145 Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa Creștină 983089983095

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea 983089983096

P983155983145983144 K983137983156983137983148983145983150 R983157983155 Bărbatul și femeia pe scena vieții 983089983097

I983150983155983156983145983156 G983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150 Aripi de icircngeraș 983090983089

Cuprins

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 324

983091

Ş t i r i

bull Din februarie se reaiau cursurile la

Școala parohială bdquoMitropolitul Barto-lomeurdquo din Florești Ini983579iat la icircnceputul

anului trecut proiectul cultural-educativdestinat copiilor și tinerilor din parohiaCetatea Fetei va continua și icircn acest anicircncepacircnd din data de 21 februarie Astfelelevii vor beneficia de noi cursuri multi-disciplinare predate icircn mod voluntar decadre didactice specializate Cursurile școliiparohiale Mitropolitul Bartolomeu se vordesfășura duminica icircntre orele 16 și 18pe două grupe Icircn cadrul fiecărei grupeelevii vor putea participa la cursuri dereligie limba germană atelier de crea983579ieartizanală și dezvoltare personală Dupăcursuri elevilor le sunt oferite proiec983579iivideo pe teme de cultură și spiritualitate

creștină Participarea copiilor la cursuri seface icircn mod gratuit pe bază de icircnscriereicircn limita locurilor disponibile Icircnscrierilese fac telefonic la nr de tel 0751252666(Cosmina Matei)

bull Corala bdquoDiaconiardquo a parohiei Tutu-

ror Snților Florești anunță preselecțiepentru soprane tenori și bași Icircnfiin983579ată

icircn urmă cu 7 ani sub bagheta prof Uli-ana Jurcan și a părintelui Decebal Goreacorala bisericii ortodoxe din Cetatea Feteia icircncacircntat de-a lungul anilor publicul din983579ară și din străinătate cu variate piese dinrepetoriul religios și popular lucrări de ocomplexitate ridicată intrepretate pe patruvoci Icircn această perioadă corala bdquoDiaco-niardquo organizează o nouă preselec983579ie pentru

vocile de sopran tenor și bas Audi983579iile icircnvederea selec983579iei vor avea loc la bisericaduminică 21 februarie de la ora 1930

Icircnscrierea pentru preselec983579ie se face la pr

Decebal Gorea (tel 0745520020)bull Și bdquoCorul de copii al parohiei CetateaFeteirdquo icircși deschide porțile pentru noimembri Micu983579ii pasiona983579i de muzicăși dornici să cacircnte duminica icircn bisericăla Sf Liturghie au acum șansa de a-șivalorifica talentul alături de al983579i copii devacircrsta lor icircn cadrul corului de copii din

parohia floreșteană Ei vor interpreta icircnfiecare duminică pricesne iar o dată pelună răspunsurile la Sf Liturghie vor fidate exclusiv de micu983579ii coriști Preselec983579ianoilor membri ai corului de copii din pa -rohia Cetatea Fetei va avea loc duminică21 februarie de la ora 1800 icircn căsu983579a decrea983579ie de lacircngă biserică

bull Biserica de lemn din parohia TuturorSnților Florești se pregăteste icircn acestan de snțire Icircn prezen983579a și cu partici-parea IPS Andrei Andreicu983579 MitropolitulClujului va avea loc icircn acest an slujbade sfin983579ire a locașului de cult ridicat icircnincinta complexului parohial din CetateaFetei Lucrările de amenajare a interioruluibisericii sunt icircn plină desfășurare sprijinulcelor care pot contribui la icircnfrumuse983579a -rea acestui așezămacircnt fiind binevenit Icircnvederea pregătirii pentru sfin983579ire eveni-ment programat pentru data de 10 iulieac biserica de lemn va trebui dotată cucovoare candele icoane pe iconostas șialtele Detalii suplimentare icircn acest sensse pot ob983579ine contactacircnd direct preo983579ii

slujitori ai bisericii

Știri din viața cetății și a parohiei noastreS983145983149983151983150983137 I983148983141983137 P983151983152

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 424

983092

O a m e n i t r ă i r i f a p t e

S

tima983579i cititori vă propunem icircn acest

număr al revistei noastre un dialoginteresant și util nouă tuturor floreștenilorcu domnul Alexandru Cristian Miron ȘefSec983579ie 6 Poli983579ia Rurală Florești DomnulMiron se afla icircn această pozi983579ie din oc-tombrie 2012 și răspunde de activită983579ilePoli983579iei icircn comunele Florești Gilău șiMăguri Răcătău Icirci mul983579umim distinsuluiinterlocutor pentru disponibilitate și maiales pentru informa983579iile oferite

Ciprian Tehei Cum vedeți comunitatea floreșteană mai ales avacircnd icircn vedere poziția pe care o aveți de Șef al Secției de Poliție demai bine de 3 ani

Cristian Miron Cu siguran983579ă Flo-rești e una dintre cele mai dinamice co-munită983579i din Romacircnia Dezvoltarea fără

precedent a sectorului imobiliar urmatăde o explozie demografică pe care toatălumea a remarcat-o a făcut din Floreștio comunitate complexă Vorbim aici deo creștere anuală oficială de 1000 de noilocuin983579e și 1500 de locuitori Tot oficialavem undeva la 24000 de plătitori detaxe icircnsă e evident faptul că numărul realal locuitorilor depășește 33-34000 Avem

aici o situa983579ie foarte interesantă și anumefaptul că Florești icircncă o comună a depășitcu mult ca populatie patru orașe ale jude-983579ului Cacircmpia Turzii Huedin Gherla șiDej Din păcate dezvoltarea institu983579ionalănu a putut icircn toate domeniile să 983579inăpasul cu acest ritm Dacă vorbim strictde Poli983579ie aici avem limite reale legate destatutul oficial de comună Vom vorbi

imediat și despre acest subiect

CT Cum ați caracteriza nivelul infrac -

ționalității la nivelul comunității noastreCu ce tipuri de infracțiuni vă confruntați CM Icircmbucurător e faptul că infrac-

983579iunile sunt icircn scădere icircn ultimii 3 anide la 753 icircn 2012 la 640 icircn 2015 Peste60 dintre acestea sunt infrac983579iuni contrapatrimoniului (furturi icircn principal dinlocuin983579e din autoturisme etc) Numărulinfrac983579iunilor de mare violen983579ă e relativmic dacă ne raportăm la numărul atacirctde mare de locuitori (6) Am aplicat icircnultimul an 2750 amenzi multe dintreele ca urmare a răspunsului nostru la celepeste 2000 de interven983579ii care au avutloc la solicitarea cetă983579eanului prin 112sau direct 400 din aceste amenzi au fostacordate pentru tulburarea liniștii publice

icircncă un indicator ce ne arată că vorbimde o localitate care s-a transformat icircntr-overitabilă aglomerare urbană Am operat 27de re983579ineri iar icircn urma cercetărilor noastreși a dovezilor prezentate 11 persoane au fostarestate Ne străduim să ne facem datoriași să prevenim situa983579iile icircn care via983579a șibunurile cetă983579enilor sunt puse icircn pericol

CT Furturile par a fi cea mai des icircn-

tacirclnită infracțiune Recent au fost semnalatecacircteva situații icircn care hoții au acționat bdquopro- fesionistrdquo Ce ne puteți spune despre acestea

CM Trebuie ca floreștenii să știe căaceastă dezvoltare a comunită983579ii atrageinvesti983579ii la nivel personal (case aparta-mente autoturisme alte bunuri) care sunttentante pentru infractori Cunoaștemcacircteva cazuri de persoane certate cu legea

care profitacircnd de locuin983579ele mai ieftine deaici și de noile caseapartamente mobilatemodern s-au mutat din Cluj-Napoca icircn

bdquoIcircmpreună suntem responsabili pentru siguranța comunitățiirdquoC983154983145983155983156983145983137983150 M983145983154983151983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 524

983093

O a m e n i t r ă i r i f a p t e

Florești și operează icircn localitatea noastrăUnii dintre ei ac983579ionează la icircntacircmplaredar al983579ii se organizează mai bine culegsau primesc informa983579ii referitoare la bdquo983579in-telerdquo alese și ac983579ionează mai bdquoprofesionistrdquo

Am icircntacirclnit ho983579i tineri care ac983579ionează cumănuși și cagulă luacircndu-și astfel măsurisuplimentare de protec983579ie și făcacircnd muncanoastră mai dificilă

CT Dincolo de munca dumneavoastră și a colegilor din secție ce putem face noi floreștenii pentru a evita situațiile icircn caream putea fi victimele acestori infractori

CM Icircn primul racircnd e foarte impor-tantă responsabilizarea noastră a tuturorfa983579ă de bunurile personale comune șipublice Icircmpreună suntem responsabilipentru siguran983579a comunită983579ii Esen983579ia-le sunt două elemente interfonul și ușametalică De asemenea ideal ar fi și unsistem suplimentar de protec983579ie alarmaDe un real folos ar fi camerele video mon-

tate care ne-ar permite identificarea maiușoara a infractorilor și care credem că i-arși descuraja Și nu icircn ultimul racircnd respon-sabilitatea civică a fiecăruia dintre noi caredacă sesizează ceva sau pe cineva suspectsă anun983579e imediat sec983579ia noastră de Poli983579ie

CT Dincolo de aceste situații care sunt provocările Poliției Florești

CM Icircn primul racircnd numărul mic

de cadre raportat la popula983579ia comuneiLa o comunitate de asemenea dimensiunifluctua983579ia mare a popula983579iei și creșterea eiface ca munca noastră să fie din ce icircn cemai dificilă Mai ales că lipsește un elementesen983579ial căr983579ile de imobil Icircn parteneriatcu Primăria sperăm ca icircn 2016 să reușimsă aducem căr983579ile de imobil icircn fiecarebloc și să ajungem icircn situa983579ia de a avea oeviden983579ă cacirct mai exactă a celor care locu-iesc icircn Florești Apelăm de asemenea la

icircn983579elegerea floreștenilor și la colaborareacacirct mai deschisă cu noi Ca să icircn983579elege983579i icircnce condi983579ii lucrăm vă dau cacircteva cifre ziceu extrem de relevante Media la nivelulUniunii Europene este de un poli983579ist la 453de locuitori La nivelul Jude983579ului Cluj avemun poli983579ist la 565 de locuitori ceea ce ve983579ispune că nu e foarte departe Ei bine icircnFlorești suntem icircn situa983579ia unui poli983579ist la1800 de locuitori Cifrele cred că vorbescde la sine și cred că nu mai au nevoie deniciun comentariu Suntem din păcatebloca983579i icircn situa983579ia icircn care nu putem crește

deoarece administrativ Floreștiul e doar ocomună Fa983579ă de Cluj spre exemplu nuavem avantajul poli983579iștilor de proximitateacei colegi ai noștri care ar putea cunoaștepacircnă icircn cel mai mic detaliu comunitateaDe aceea e atacirct de important ca fiecaredintre noi să icircncercăm să sprijinim efortulPoli983579iei pentru că așa ne ajutăm pe noiChiar și icircn aceste condi983579ii sec983579ia noastră a

ob983579inut doi ani la racircnd icircn 2013 și 2014titlul de cea mai bună sec983579ie de poli983579ierurală din IPJ Cluj iar icircn 2015 a ob983579inutlocul doi ca cea mai bună sec983579ie de poli983579ierurală din jude983579ul Cluj

Mă bucur că prin intermediul revisteiparohiale am avut posibilitatea să mă adre-sez floreștenilor Eu cred icircn rolul importantal educa983579iei mai ales dacă e una făcută icircn

spiritul valorilor religios-morale care staula baza unei comunită983579i fie ea una atacirct detacircnără ca Florești De asemenea informareanoastră a tuturor și comunicarea dintre noisunt atacirct de necesare icircn ziua de azi Toateacestea ne pot face capabili nu numai de areac983579iona dar mai ales de a preveni situa983579iipe care nu ni le dorim icircn comunitateacasele și familiile noastre

Interviu realizat de Ciprian ehei

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 624

983094

E d i t o r i a l

bucurii emo983579ionante Oamenii care nu se

văd la televizor și nici icircn presă icircn generalOameni care 983579i se descoperă doar dacă icirciprivești de aproape Acolo este realitateade dincolo de discursurile politice vie șivibrantă care e greu de bănuit icircn afaraexperien983579ei directe

Și mai sunt și troi983579ele care marcheazădrumurile din Romacircnia O prezen983579ă atacirctde discretă icircncacirct ușor poate fi trecută cuvederea Oare cacirc983579i dintre noi ne-am propusvreodată să trecem conștient prin fa983579a aces-tor martori neintruzivi ai bucuriilor darși ai disperărilor noastre Crucile ridicateicircn semn de mul983579umire dar și cele ridicateicircn amintirea celor spulbera983579i icircn accidentede mașină au fost pentru Peter Hurleyprilejuri de rugăciune Doamne Iisuse

Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-mă pe mine păcătosul Urmarea lecturii plinăde disponibilitate a bdquoPelerinului rusrdquo unuldintre textele care au schimbat destine de-alungul vremii Efort fizic epuizare uneorinesiguran983579ă depășirea propriilor limiteluptă cu sinele rugăciune căldură umanărăutate inexplicabilă (pu983579ină extrem depu983579ină ce-i drept) emo983579ie entuziasm toate

se regăsesc icircn paginile acestui excep983579ional jurnal de călătorie al lui Peter Hurley așezatsub titlul bdquoDrumul crucilorrdquo1

Ce rămacircne icircn urma unei plimbări icircm-preună cu Peter Hurley pe Drumul crucilor Cred că icircn primul racircnd rămacircn vii icircn memo-rie momentele extreme de mare intensitatepsihică cele care ar putea zgudui imagineanoastră de sine ca popor primitor amabil

deschis Călătorul nostru primește un pumn983089 Peter Hurley Drumul crucilor Martor Bu-

curești 2013

D

e foarte multe ori am auzit despre

ospitalitatea romacircnească S-a folositaceastă sintagmă de atacirctea ori icircncacirct amajuns să credem că e un loc comun pro-pagandă ieftină fără acoperire icircn realitateCine oare ar fi gata să renun983579e la tot con-fortul orașului la siguran983579a pe care 983579i-odau statutul social banii prietenii regulileicircncetă983579enite de convie983579uire pe asfalt pentrua deveni un străin vulnerabil dependentde bunăvoin983579a unor necunoscu983579i

Peter Hurley un irlandez care locuieșteicircn Romacircnia din 1994 a făcut icircn 2012 oadevărată călătorie liturgică de la Săpacircn983579adin Cimitirul Vesel icircn nordul extrem alMaramureșului la grani983579a cu Ucrainapacircnă la Muzeul Țăranului Romacircn dinBucurești Un traseu care leagă două puncte

semnificative pentru cultura tradi983579ionalădin Romacircnia Fără bdquocentură de siguran-983579ărdquo fără nicio certitudine să pornești laun asemenea drum doar pentru a atrageaten983579ia asupra unui anume mod de a fireprezintă pentru oricine o nebunie ade-vărată Dacă mai 983579inem seama de faptulcă Peter Hurley a icircnceput călătoria la finalde noiembrie și a ajuns la București icircn 21

decembrie icircn plină iarnă așadar cacircnd onoapte petrecută afară ar fi fost echivalentăcu moartea dimensiunile scracircntelii pro-tagonistului sunt limpezi Și totuși Ceeace a icircnceput ca o bravură o faptă excen-trică un protest cel pu983579in ciudat a sfacircrșitprin a fi o călătorie liturgică un pelerinajcătre Romacircnia profundă Iar cacircnd zic des-pre Romacircnia profundă nu mă gacircndesc la

conceptul care tinde să se ideologizeze cimă gacircndesc la acei oameni simpli vii cubune și rele cu singurătă983579i copleșitoare și

Note pe marginea Drumului crucilor

P983137983157983148 S983145983148983137983140983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 724

983095

E d i t o r i a l

Probabil că mai rămacircne icircntacirclnirea caldăși profund umană cu Willy dincolo deprejudecă983579i și sensibilită983579i culturale sauchiar de clasă De la bdquomă sim983579eam pu983579inumilit de faptul că eram nevoit să dorm icircnpatul unui be983579iv al unui om sărman icircntr-ocabană neicircngrijitărdquo (p 282) apropiereamerge mai departe pacircnă la intimitatea șiicircn983579elegerea cuprinsă icircn rugăciune bdquoAmicircnceput să mă rog pentru Willy Nu m-amrugat să icircși depășească vreuna din slăbiciunisau să se icircmpotrivească vreunei ispiteNu m-am rugat să renun983579e la băutură

Din anumite puncte de vedere alcoolulfăcea via983579a lui mai ușor de suportat M-amrugat ca Dumnezeu să aibă milă de el icircnsingurătatea lui și să mă ierte pentru lipsamea de respect pentru elrdquo (p 285)

Icircn felul ei Drumul crucilor este o carte aschimbării Un asemenea pelerinajcălătorieliturgică lasă urme de neșters La ceva vre-me după icircncheierea acestui parcurs Peter

Hurley s-a convertit la Ortodoxie Rămacircneicircnsă noti983579a lui făcută icircntr-o biserica cato-lică bdquoNiciodată nu m-am sim983579it icircn largulmeu icircn bisericile ortodoxe orice aș facefie deranjez pe cineva sau ceva fie icircncalcvreun canon sau altul chiar dacă totul seicircntacircmplă numai icircn mintea meardquo (p 183)

Aceste cuvinte vin să ne amintească mereudouă lucruri Pe de o parte că o convertire

este icircn principal rodul chemării tainice alui Dumnezeu care face posibilă depășireaoricăror prejudecă983579i sau bariere Pe de altăparte icircnsă ne atrag aten983579ia asupra rigidită983579iinu totdeauna justificabilă cu care sunticircntacircmpina983579i străinii icircn bisericile ortodoxe

La final nu pot decacirct să icircntăresc cespuneam mai sus Drumul crucilor este cavia983579a nu mereu plăcut adesea dificil dartotdeauna proaspăt și surprinzător

icircn fa983579ă fără niciun avertisment icircn clipa icircncare icircntreabă dacă nu cumva știe un loc undear putea petrece noaptea De la MănăstireaCheia este alungat de un călugăr ursuz

Se spune despre pelerinaj că este ima -ginea vie983579ii pămacircntești icircn parcursul cătreveșnicie Pelerinajul autentic este o solu983579ieconcentrată a condi983579iei umane cu insta-bilitatea fragilitatea și nesiguran983579a ei Icircnpu983579ine locuri mai po983579i experien983579a icircn aceeașimăsură nevoia de celălalt inutilitatea ori-cărui atașament fa983579ă de un loc anume etcParcurgerea bdquoDrumului crucilorrdquo alături de

Peter Hurley este o experien983579ă de via983579ăTot ca icircn via983579ă suntem foarte sensibiliicircn momentul contactului direct la răubrutalitate și meschinărie De aceea epi-soadele pomenite mai devreme au o for983579ăincontestabilă Icircn timp intervine uitareacare tinde să ac983579ioneze diferen983579iat După ovreme evenimentele negative se estompea-ză iar pe primul plan rămacircn momentele

bune timpul de calitate o sursă de energiepentru a merge mai departe Se icircntacircmplăla fel și icircn urma lecturii De exemplu dinicircntacirclnirea cu monahul neprimitor rămacircnemai ales felul icircn care drume983579ul se străduiesă icircl icircndreptă983579ească bdquoCred că icircncerc să icirclapăr pe acel călugăr Din cel mai simplupunct de vedere ori era un călugăr bun careavea o zi proastă ori era un călugăr rău Și

nu cred că un călugăr rău ar putea rezistamult icircntr-o mănăstire Ar avea nevoie deceva mai mult decacirct de nervi de o983579el []Ești liber să pleci și o știi bine Dacă nuavea o zi proastă atunci poate că este unom chinuit și icircn cazul ăsta are nevoie derugăciunile noastre Așa că icircn orice cazacel om are nevoie de compasiune nu decritică Icirci respect pe acei oameni Trebuie săai mult curaj să faci ceea ce fac eirdquo (p 300)

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 824

983096

C ă l ă

u z a s u e t u l u i

icircntacirci libertatea omului pe care diavolul nu

o poate icircncălcaIspita nu e echivalentă cu păcatul eaeste doar icircndemnul spre păcat icircndemn carenu poate fi icircmpiedicat asemenea vacircntuluicare bate și nu poate fi oprit chiar dacăam deschide bra983579ele Icircntr-un fel am puteaspune că e și necesară pentru a ne dovedivrednici de icircmpără983579ia lui Dumnezeu Icircnsăispitindu-ne diavolul nu ne obligă să și

păcătuim Păcatul icircncepe icircn momentulicircn care conlucrezi cu ispita gacircndindu-tela ea De aici poate rămacircne doar un păcatsăvacircrșit icircn gacircnd sau să degenereze icircntr-unulsăvacircrșit icircn faptă Repetarea lui conduce apoispre patimă iar din acest moment omul icircșipierde icircncet-icircncet libertatea devenind robulpropriului viciu și prin acesta al diavolului

Icircn al doilea racircnd rezisten983579a noastră icircnfa983579a ispitei e dată de apropierea de Dum-nezeu Omul care are o comuniune vie șiautentică cu Dumnezeu prin icircmpărtășireacacirct mai deasă cu Trupul și Sacircngele Său prinharul primit icircn sfintele slujbe rugăciunipostiri și alte nevoin983579e este puternic icircnfa983579a celui rău și poate chiar invulnerabilȘi aceasta nu datorită puterii sale ca om

ci a puterii lui Dumnezeu care se află icircn elSunt unii oameni care au o apeten983579ă spretot felul de bdquotratamenterdquo duhovnicești icircnvederea eliberării de sub puterea celui răumai ales atunci cacircnd se prezumă existen983579aunor blesteme sau farmece asupra lormergacircnd la cacirct mai multe mănăstiri dacircndmulte slujbe participacircnd la un anumitnumăr de Masluri etc cacircnd lucrurile sunt

foarte simple totul 983579ine de strădania dea fi mereu icircn comuniune cu Dumnezeu

icircn icircncercarea sa de a urma Evanghelia lui

Hristos și de a păși astfel spre macircntuirecreștinul are de icircnfruntat multe ispite1 Așacum reiese din Dicționarul explicativ allimbii romacircne termenul ispită poate aveaconota983579ii negative sau pozitive Negati-ve atunci cacircnd se referă la o for983579ă marede atrac983579ie manifestată prin ademeniretenta983579ie seduc983579ie icircndemnul de a face unlucru rău pozitive atunci cacircnd se referă la

o icircncercare probă la care este supus cinevapentru a i se constata iubirea răbdareacredin983579a etc2 Noi ne vom referi aici la celdintacirci sens al cuvacircntului ispită cel negativ

Icircn viziunea creștină atrac983579ia spre cevarău nu vine din neant ci de la niște fiin983579epersonale reale numite demoni sau diavoli așa icircncacirct lupta icircmpotriva ispitei nu esteatacirct o luptă cu icircnclina983579iile omului cacirct unadevărat război cu un dușman care cautăsă fie mai șiret decacirct noi Or atunci cacircndmergi la război e important să-983579i cunoștiadversarul și tacticile acestuia Icircn episodulanterior am icircncercat icircn parte acest lucru

Acum ne-am propus să descoperim cacirctevadin armele care ne stau la dispozi983579ie icircnlupta noastră cu acest adversar

Cred că primul lucru pe care ar trebuisă-l conștientizăm este că demonii nu pottrece niciodată peste libertatea noastră dealegere și că puterea lor asupra noastrăe dată doar de icircndepărtarea noastră deDumnezeu Dar să le luăm pe racircnd mai

983089 Icircn această rubrică răspundem la icircntrebărilelegate de problemele spirituale ale cititorilor noștriIcircntrebările pot fi adresate prin intermediul adresei

de e-mail cetateafeteiyahoocom983090 Dicţionarul explicativ al limbii romacircne ed Academiei Republicii Socialiste Romacircnia București1975 p 443

Cacircteva gacircnduri despre ispitirea diavolului (II)D983141983139983141983138983137983148 G983151983154983141983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 924

983097

C ă l ă uz a s u e

t u l u i

icircntreaga noastră persoanărdquo Pe de altă parterenun983579area ne descoperă iluzoriul lumiipe care ne-am construit-o prin prismapatimilor noastre bdquoUnii sunt iubitori dearginţi alţii iubitori de plăceri unii macircni-oși alţii deznădăjduiţi fiecare avacircnd prinpropriile sale patimi o configuraţie unicăa lumii personalerdquo Abia prin renun983579areala toate aceastea ni se descoperă adevăratalibertate Căci bdquouna e libertatea rea ndash să facice vrei și cum te taie capul ndash și altceva estelibertate adevărată icircn care să ai puterea săfaci binele atunci cacircnd trebuie fără să te

lași tacircracirct și icircmpiedicat de patimile talerdquo Deaceea a-983579i putea icircnfracircnge patimile icircnseamnăun exerci983579iu care icircncepe cu postul4

Așa cum știm e recomandat ca postulsă fie icircnso983579it și de rugăciune Renunţa-rea la macircncăruri icircși găsește icircn rugăciuneadevăratul ei scop fiindcă postul este otransformare a sufletului și a vieţii o po-căinţă Cred că rugăciunea eficientă este

cea făcută fără grabă concentrat asupracuvintelor cu multă evlavie avacircnd bdquoduhulumilit inima icircnfracircntă și smeritărdquo (Ps 5018) Subliniind importan983579a rugăciunii icircnrăzboiul cu demonii Sfacircntul Ioan Scăra -rul spunea bdquoBiruiește-i pe potrivnici cunumele lui Iisus chemacircndu-L cacirct maides că o armă mai puternică nu vei găsiicircn cer nici pe pămacircntrdquo Simpla invocare a

numelui lui Iisus mai ales prin rugăciuneainimii Icircl aduce icircn sufletele noastre undese dă lupta cu diavolul și astfel nu noiicircnvingem ispitele ci El le icircnvinge icircn noi

Iată icircn foarte pu983579ine cuvinte cacirctevadin căile prin care ne putem păstra comu-niunea cu Dumnezeu și astfel să devenimmai puternici icircn calea ispitelor

983092Nicolae Turcan Meditaţii la Postul Mare icircn Ce-tatea credin983579ei anul 1 nr 2 Florești 2011 pp 6-7

Icircn acest sens cel mai important lucrueste icircmpărtășirea cu rupul și Sacircngele luiHristos precedată desigur de Sfacircnta Spo-vedanie Aceasta ar trebui făcută cacirct maides icircnsă de fiecare dată cu multă evlavieși căin983579ă sinceră pentru păcatele săvacircrșiteIcircmpărtășania rară icircl face pe om vulnerabilicircn fa983579a diavolului De aceea Sf Ioan Gurăde Aur Icirci cerea lui Dumnezeu icircntr-unadin rugăciuni bdquoca nu cumva rămacircnacircnddeparte prea multă vreme de icircmpărtășireaTa să fiu prins de lupul cel icircnţelegătorrdquo3

[nn să ajung rob al diavolului]

Apoi e foarte important să avem opermanentă stare de trezvie adică să avemsufletul vigilent prudent veghetor asu-pră-și Diavolul nu poate face nimic decacirctnumai dacă ne icircnvoim cu propunerile luiDe aceea ni se cere vigilenţă adică pazaminţii și a inimii ca nu cumva un gacircndnecurat să se materializeze icircn faptă

Această trezvie presupune și cultivarea

icircnfracircnării o virtute atacirct de rară icircn zilelenoastre De aceea foarte important esteși postul care icircntacirci de toate icircnseamnă icircn-fracircnare Nicolae Turcan vedea icircn post unexerci983579iu extraordinar prin care omul poateconștientiza cacircteva realită983579i care sunt deobicei icircntunecate prin via983579a pătimașă Pe deo parte prin ruperea din sine icircnsuţi a ceeace credeai că ești fără să fii de fapt postul

te conștientizează asupra dependen983579ei taleși icircn același timp și asupra adevăratei taleidentită983579i a ceea ce ai putea să fii a ceeace Dumnezeu ar vrea să fii dacă n-ai fi robși dependent de atacirctea și atacirctea lucruribdquoCăci nu suntem nici macircncărurile alese pecare le preferăm nici băuturile cu care neicircndulcim nici pornirile spre desfracircnare careni se pare uneori că ne definesc trupul și

983091 Din Canonul Sfintei Icircmpărtășiri Liturghier IBMBOR București 1956 p 304

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1024

H i s t o

r i a e c c l e s i a s t i c a

983089983088

moștenirea rămasă de la tatăl lor1 icircn fine

prin guvernarea directă a păr983579ii de sud aPalestinei numită și Iudeea care avea săfie inclusă icircn provincia Syria-Palestinastracircnsoarea romană era tot mai evidentăSistemul de taxare al Romei icirci icircmpovărape iudei alimentacircnd astfel dorin983579a gru-părilor radicale evreiești precum aceea aașa-zișilor zeloți de a se elibera de sub jugulimperial Totuși unii dintre procuratorii

(reprezentan983579ii icircmpăratului icircn provincie)care au condus Iudeea icircn primul secol dHrau reușit să colaboreze destul de bine cumai marii poporului evreu care la racircndullor marginalizau grupările cu tendin983579e ra -dicale Acest lucru era facilitat și de faptulcă după cum am văzut icircn primul articoliudaismul epocii nu era unitar ci făracircmi983579aticircn diverse orientări care reușeau cu greu săajungă la un numitor comun Germenelenemul983579umirii exista icircnsă iar atunci cacircndunii reprezentan983579i ai Romei administratoricorup983579i au adăugat poveri mai mari peumerii popula983579iei icircncălcacircnd flagrant șisentimentele religioase ale acestora stareade tensiune s-a accentuat

Cel mai dificil dintre procuratorii

romani s-a dovedit a fi Gessius Florus(64-66) Preluacircndu-și func983579ia la Caesareaacesta a ini983579iat o politică de favorizare a po-pula983579iei de origine greacă de acolo sporindastfel tensiunile deja existente icircntre iudeiși eleniști Profitacircnd de situa983579ie grecii auicircnceput să denigreze popula983579ia evreiască

983089 Shaye Cohen Roman Domination Te Jewish

Revolt and the Destruction of the Second emple in Ancient Israel From Abraham to the Roman Destruc-tion of the emple Hershel Shanks (Prentice HallBiblical Archaeology Society) p 269

icircn primul din seria articolelor publicate

anul trecut icircn care am arătat cum aluat fiin983579ă Biserica spuneam că la icircnce-put comunitatea creștină din Ierusalimse icircncadra icircn iudaismul epocii membriiei aderacircnd la normele legii mozaice Amvăzut apoi că pe măsură ce creștinismulse răspacircndea icircn interiorul Palestinei și icircnafara acesteia un număr tot mai mare depăgacircni se converteau și s-a pus problema

observării stricte a normelor religioaseiudaice Sinodul apostolic de la Ierusalima dat cacircștig de cauză viziunii liberale careelibera pe noii converti983579i de altă etnie depovara aderării icircn totalitate la legea mo-zaică facilitacircnd astfel accesul neevreilorla noua religie Prin activitatea misionarăa apostolilor ndash icircndeosebi a Sf Pavel și acolaboratorilor acestuia ndash creștinismul sepropaga cu relativă repeziciune icircn ImperiulRoman ajungacircnd pacircnă icircn inima acestuiala Roma Această desprindere treptată eraun proces natural firesc care icircnsă avea săfie accelerat de evenimentele politico-mi-litare din Palestina ultimelor decenii aleprimului veac dHr

La sfacircrșitul domniei lui Nero izbucnea

icircn Iudeea o violentă revoltă antiroma-nă primul din seria celor trei războaieale evreilor icircmpotriva romanilor CacircndImperiul Roman icircn expansiunea sa spreRăsărit ajunsese la hotarele vechiuluiIsrael era greu de prevăzut cacirct de greuavea să le fie Caesarilor să stăpacircneascăun popor care avea conștiin983579a unicită983579iiexisten983579ei sale pe acest pămacircnt Mai icircntacirci

prin regele clientelar Irod cel Mare apoiprin urmașii acestuia care și-au icircmpăr983579it

Desprinderea creștinismului de iudaism (I) A983157983154983141983148983145983137983150 C983151983155983149983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1124

983089983089

H i s t o r i a e c c l e s

i a s t i c a

din oraș culminacircnd cu incidentul dinanul 66 Icircn timp ce evreii săvacircrșeau icircnsinagoga lor serviciul divin unul dintregreci a sacrificat niște păsări chiar la ușaacesteia Acest fapt reprezenta o pacircngări-re a locașului de cult Iudeii au răspunsprintr-o peti983579ie adresată lui Florus careicircnsă i-a arestat pe reprezentan983579ii acestoraMai mult decacirct atacirct pentru a-i pedepsi peiudei pentru faptul că unii dintre radicalise dedaseră la atacuri icircmpotriva cetă983579enilorromani procuratorul și-a trimis solda983579iisă jefuiască Templul luacircnd o sumă mare

de bani din visteria acestuia Acest lucru aprodus mare tulburare icircn racircndul popula983579ieideterminacircnd pe unii dintre iudei să-și bată

joc icircn mod public de Florus adunacircnd baniicircntr-un coș icircn numele procuratorului ca șicum acesta ar fi fost sărac Pe de altă parteconducătorii evreilor au solicitat sprijinulguvernatorului Syriei Cestius Gallus Dinpăcate ini983579iativa a rămas fără rezultat iar

Florus a trecut la represalii operacircnd un nu-măr mare de arestări icircn Ierusalim Se parecă pacircnă la 6000 de iudei au fost biciui983579i șicrucifica983579i din ordinul procuratorului Icircnaceste condi983579ii animozitatea popula983579iei acrescut iar na983579ionaliștii iudei cu arma icircnmacircnă au luat cu asalt garnizoana romanădin oraș Regele pro-roman Agrippa IIicircmpreună cu oficialii romani s-au refugiat

Icircn curacircnd Ierusalimul era un oraș liber2

Văzacircnd că situa983579ia scapă de sub con-trol legatul Syriei Cestius Gallus a trimisLegiunea a XII Fulminata su983579inută detrupele auxiliare pentru a icircnăbuși revoltaLegionarii au fost icircnsă surprinși de rebelila Beth Horon suferind o icircnfracircngere us-turătoare Șase mii de solda983579i romani aupierit stindardul legiunii fiind capturat de

983090 Flavius Josephus Istoria Războiului IudeilorIcircmpotriva Romanilor Hasefer București 1997cap 17 p 204

iudei La Ierusalim conducătorii grupărilorradicale au fost icircnlătura983579i iar conducerea afost preluată de marele preot Ananus ben

Ananus care a icircnceput imediat să icircntăreas-că cetatea Comandant al trupelor din regi-unea Galileia (partea de nord a Palestinei)a fost numit Yosef ben Matityahu (Iosiffiul lui Matityahu) el icircnsuși descendentdintr-o familie preo983579ească reicircntors de cu-racircnd icircn patrie dintr-o misiune diplomaticăla Roma Vom vedea icircn episodul următorimportan983579a pe care acest personaj a avut-oicircn desfășurarea evenimentelor

Vestea icircnfracircngerii ajunse icircn curacircnd laurechile icircmpăratului Icircn aceste condi983579iiNero icircncredin983579ă sarcina zdrobirii for983579elorrebele lui Vespasian general experimentatcare icircn anul 67 dHr invadă Galileia asistatde fiul cel mare Titus și de trupele regelui

Agrippa II Icircn total patru legiuni romanela care se adăugau trupele auxiliare reluarăasaltul asupra răzvrăti983579ilor Evitacircnd un atac

direct asupra Ierusalimului renumit pentrufortifica983579iile sale Vespasian icircncepu o cam-panie sistematică de eradicare a punctelorde rezisten983579ă ale rebelilor Războiul intraicircntr-o nouă fază și așa cum vom vedea icircnarticolul următor avea să sfacircrșească icircntr-otragedie na983579ională pentru poporul evreuIcircn același timp comunitatea creștină dinIerusalim avea să părăsească orașul re-

fugiindu-se la Pella icircn regiunea numităDecapole dincolo de Iordan

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1224

983089983090

S n

ţ i ş i s ă r b ă t o r i

vedea faţa lui Dumnezeu Dacă citim

strict versetul acesta am putea crede căașa este Citirea icircntregului context icircnsă nelămurește Moise cere ndash cu icircndrăzneală așzice ndash lui Dumnezeu aceasta bdquoarată-mi-Temie pe Tine Icircnsuţi să te văd eu lămuritrdquo(Ieșire 33 13) și bdquoarată-mi slava Tardquo (Ieșire33 18) Răspunsul lui Dumnezeu este icircnsăurmătorul bdquoFaţa Mea icircnsă nu vei putea srsquoovezi că nu va putea omul să-Mi vadă faţa

și să trăiască Si iarăși azis Domnul bdquoIată e unloc aici la Mine [] cacircndva trece slava Mea Eute voi pune icircn scobiturastacircncii și cu macircna Meate voi acoperi pacircnă ce voitrece [] dar faţa Mea

nu ţi se va arătardquo (Ieșire33 20-23)Vă veţi icircntreba poa -

te ce legătură au acesteepisoade cu titlul arti-colului care debuteazăcu Boboteaza Cele douăepisoade veterotestamen-tare prezentate sunt un

preambul la tema arătării lui Dumnezeu IcircnVechiul Testament Sfacircnta Treime S-a des-coperit dar nu deplin ci umbrit din cauzaicircnclinării iudeilor spre politeism Dacă lis-ar fi descoperit deplin că icircn Dumnezeusunt trei Persoane ar fi căzut icircn păgacircnism2

Icircn data de 6 ianuarie prăznuim Bote-zul Domnului moment icircn care DomnulHristos aflat la vacircrsta maturităţii icircși icircn-

cepe slujirea pămacircntească de macircntuire a983090 Isidor Todoran Simbolul credinţei ndash o sinteză

dogmatică Renașterea Cluj-Napoca 2008 p 28

F

rumuseţea ndash și icircn același timp ndash greu-

tatea cea mai mare a creștinului constăicircn efortul dat de căutarea lui Dumnezeu găsirea Acestuia și menţinerea legăturii cuEl De bdquovederea lui Dumnezeurdquo nu s-auicircnvrednicit prea mulţi oameni de-a lungulistoriei iar bdquo face to face rdquo chip către chipnu icirci este dat icircncă omului să Icircl vadă peDumnezeu

Totuși ca fiinţă personală Dumne-zeu comunică personalcu creatura Sa Astfel

Avraam are parte la ste- jarul Mamvri de o arăta-re treimică (Facere cap18) Episodul acesta stăsub semnul unei aure demister mai ales datori-

tă faptului că Cei TreiOameni vorbesc cacircnd lasingular cacircnd la pluraliar Avraam la racircndul luifolosește aceeași dublămodalitate de exprima-re Pracircnzul Celor Treisub stejar o primă reve-lare a Sfintei Treimi (un

singur Dumnezeu icircn trei persoane) a fostmotiv de inspiraţie pentru celebra icoanăa lui Andrei Rubliov1

Mai tacircrziu icircn vremea ieșirii din robiaegipteană textul biblic incită mintea lacugetare spunacircnd astfel bdquoDomnul grăiacu Moise faţă către faţă așa cum ar grăicineva cu prietenul săurdquo (Ieșire 33 11)O fi avacircnd Moise cinstea aceasta de a

983089 Explicaţii detaliate pot fi găsite icircn Bibliatradusă și diortosită de vrednicul de pomenireMitropolit Bartolomeu Anania

Boboteaza Epifania Despre arătarea lui DumnezeuI983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1324

983089983091

S n ţ i ş i s ă r b ă t o r i

Acesta este Fiul Meu Cel iubit icircntru Careleam binevoitrdquo (Matei 3 16-17)

Icircn cea mai frumoasă teofanie a NouluiTestament la Botezul Domnului avemașadar pe Dumnezeu Tatăl care vorbeștepe Fiul Său cel iubit care Se botează șipe Duhul Sfacircnt icircn chip de porumbelcoboracircndu-Se asupra Fiului Sfinţii Părinţiau văzut icircn imaginea bdquocerului deschisrdquounirea din nou a cerului cu pămacircntuliar icircn imaginea coboracircrii porumbeluluiau contemplat icircnceputul noii creaţii alumii inaugurată acum la Botez5 La

creaţia lumii ni se spune că bdquoDuhul SfacircntSe purta pe deasupra apelorrdquo (Facere 12) iar porumbelul apare din nou la un altact de reicircnoire a lumii după potop cacircndaduce lui Noe semnul retragerii apelorramura de măslin (Facere 8 11)

Din punct de vedere dogmatic icircn mo-mentul Botezului Domnului se arată icircnchip lămurit că Dumnezeu Cel Unul icircn

Fiinţă există din veșnicie icircn Treime Prinicircnsuși acest fapt al descoperirii Sfintei Tre-imi s-a făcut și descoperirea lui Iisus ca Fiual lui Dumnezeu la icircnceputul activităţiiSale publice de propovăduire Prin ieșireadin anonimatul vieţii din Nazaretul Galileiiși mai ales prin primirea botezului de laIoan El ne arată icircn mod explicit că El ia debunăvoie asupra Sa păcatele lumii pentru

a ne răscumpăra din robia păcatului6

Sinteza dogmatică a Botezului Domnu-lui e următoarea bdquoA trebuit să Se scufundeFiul icircn natura omenească și prin ea icircn apăpentru ca noi scufundacircndu-ne icircn apă săne scufundăm icircn viaţa Lui dumnezeiascăsau icircn Duhul Lui cel Sfacircntrdquo7

983093

Ibidem p 167983094 Valer Bel opcit pp 80-81983095 Dumitru Stăniloaie eologia dogmatică or-

todoxă vol 3 IBMBOR București 2010 p 39

lumii Această sărbătoare s-a numit icircntruicircnceput bdquoEpifaniardquo(gr Επιϕaνειa = apa-riţie arătare) icircnsemnacircnd manifestarea luiDumnezeu prin arătarea Sfintei Treimicu ocazia botezării lui Iisus icircn Iordan decătre Ioan Pacircnă icircn secolul al IV-lea icircn6 ianuarie se sărbătoreau icircmpreună maimulte evenimente din istoria macircntuiriinașterea după trup a Fiului lui Dumnezeuicircnchinarea magilor și a păstorilor Botezulicircn Iordan și cea dintacirci minune la nunta dinCana Galileii cacircnd bdquoIisus și-a arătat slavaSardquo (Ioan 2 11) După prima icircndreptare a

calendarului icircn secolul al IV-lea Bisericaa fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la25 decembrie pentru Epifanie păstracircnddata ei veche adică 6 ianuarie3

Evenimentul Botezului Domnului esteprezentat amănunţit icircn Evanghelia dupăMatei icircn capitolul 3 Astfel icircn plină activi-tate a lui Ioan Botezătorul apare la Iordanși Iisus din Nazaret pentru a fi botezat de

către Ioan Acesta icircnsă Icircl oprea recunos-cacircndu-L precum odinioară icircn pacircntecelemamei sale Elisabeta (Luca 1 41) Darrecunoașterea expresă a lui Iisus ca Mesiaeste consemnată de Ioan Botezătorul princuvintele bdquoEu am trebuinţă să fiu botezatde Tinerdquo (Matei 3 14) Expresia este primași ultima afirmaţie a lui Ioan Botezătorulicircn faţa lui Iisus despre necesitatea Bote-

zului creștin ca o condiţie pentru a devenimembru al Icircmpărăţiei cerurilor4Icircn momentul icircn care Hristos era bote-

zat icircn apele Iordanului bdquocerurile s-au des-chis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeupogoracircndu-Se ca un porumbel și venindpeste Iisus Și iată glas din ceruri grăind

983091 Valer Bel Dogmă și propovăduire Dacia

Cluj-Napoca 1994 p 78983092 Stelian Tofană Introducere icircn studiul Nouluiestament vol 2 Presa Universitară ClujeanăCluj-Napoca 2002 p 166

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 324

983091

Ş t i r i

bull Din februarie se reaiau cursurile la

Școala parohială bdquoMitropolitul Barto-lomeurdquo din Florești Ini983579iat la icircnceputul

anului trecut proiectul cultural-educativdestinat copiilor și tinerilor din parohiaCetatea Fetei va continua și icircn acest anicircncepacircnd din data de 21 februarie Astfelelevii vor beneficia de noi cursuri multi-disciplinare predate icircn mod voluntar decadre didactice specializate Cursurile școliiparohiale Mitropolitul Bartolomeu se vordesfășura duminica icircntre orele 16 și 18pe două grupe Icircn cadrul fiecărei grupeelevii vor putea participa la cursuri dereligie limba germană atelier de crea983579ieartizanală și dezvoltare personală Dupăcursuri elevilor le sunt oferite proiec983579iivideo pe teme de cultură și spiritualitate

creștină Participarea copiilor la cursuri seface icircn mod gratuit pe bază de icircnscriereicircn limita locurilor disponibile Icircnscrierilese fac telefonic la nr de tel 0751252666(Cosmina Matei)

bull Corala bdquoDiaconiardquo a parohiei Tutu-

ror Snților Florești anunță preselecțiepentru soprane tenori și bași Icircnfiin983579ată

icircn urmă cu 7 ani sub bagheta prof Uli-ana Jurcan și a părintelui Decebal Goreacorala bisericii ortodoxe din Cetatea Feteia icircncacircntat de-a lungul anilor publicul din983579ară și din străinătate cu variate piese dinrepetoriul religios și popular lucrări de ocomplexitate ridicată intrepretate pe patruvoci Icircn această perioadă corala bdquoDiaco-niardquo organizează o nouă preselec983579ie pentru

vocile de sopran tenor și bas Audi983579iile icircnvederea selec983579iei vor avea loc la bisericaduminică 21 februarie de la ora 1930

Icircnscrierea pentru preselec983579ie se face la pr

Decebal Gorea (tel 0745520020)bull Și bdquoCorul de copii al parohiei CetateaFeteirdquo icircși deschide porțile pentru noimembri Micu983579ii pasiona983579i de muzicăși dornici să cacircnte duminica icircn bisericăla Sf Liturghie au acum șansa de a-șivalorifica talentul alături de al983579i copii devacircrsta lor icircn cadrul corului de copii din

parohia floreșteană Ei vor interpreta icircnfiecare duminică pricesne iar o dată pelună răspunsurile la Sf Liturghie vor fidate exclusiv de micu983579ii coriști Preselec983579ianoilor membri ai corului de copii din pa -rohia Cetatea Fetei va avea loc duminică21 februarie de la ora 1800 icircn căsu983579a decrea983579ie de lacircngă biserică

bull Biserica de lemn din parohia TuturorSnților Florești se pregăteste icircn acestan de snțire Icircn prezen983579a și cu partici-parea IPS Andrei Andreicu983579 MitropolitulClujului va avea loc icircn acest an slujbade sfin983579ire a locașului de cult ridicat icircnincinta complexului parohial din CetateaFetei Lucrările de amenajare a interioruluibisericii sunt icircn plină desfășurare sprijinulcelor care pot contribui la icircnfrumuse983579a -rea acestui așezămacircnt fiind binevenit Icircnvederea pregătirii pentru sfin983579ire eveni-ment programat pentru data de 10 iulieac biserica de lemn va trebui dotată cucovoare candele icoane pe iconostas șialtele Detalii suplimentare icircn acest sensse pot ob983579ine contactacircnd direct preo983579ii

slujitori ai bisericii

Știri din viața cetății și a parohiei noastreS983145983149983151983150983137 I983148983141983137 P983151983152

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 424

983092

O a m e n i t r ă i r i f a p t e

S

tima983579i cititori vă propunem icircn acest

număr al revistei noastre un dialoginteresant și util nouă tuturor floreștenilorcu domnul Alexandru Cristian Miron ȘefSec983579ie 6 Poli983579ia Rurală Florești DomnulMiron se afla icircn această pozi983579ie din oc-tombrie 2012 și răspunde de activită983579ilePoli983579iei icircn comunele Florești Gilău șiMăguri Răcătău Icirci mul983579umim distinsuluiinterlocutor pentru disponibilitate și maiales pentru informa983579iile oferite

Ciprian Tehei Cum vedeți comunitatea floreșteană mai ales avacircnd icircn vedere poziția pe care o aveți de Șef al Secției de Poliție demai bine de 3 ani

Cristian Miron Cu siguran983579ă Flo-rești e una dintre cele mai dinamice co-munită983579i din Romacircnia Dezvoltarea fără

precedent a sectorului imobiliar urmatăde o explozie demografică pe care toatălumea a remarcat-o a făcut din Floreștio comunitate complexă Vorbim aici deo creștere anuală oficială de 1000 de noilocuin983579e și 1500 de locuitori Tot oficialavem undeva la 24000 de plătitori detaxe icircnsă e evident faptul că numărul realal locuitorilor depășește 33-34000 Avem

aici o situa983579ie foarte interesantă și anumefaptul că Florești icircncă o comună a depășitcu mult ca populatie patru orașe ale jude-983579ului Cacircmpia Turzii Huedin Gherla șiDej Din păcate dezvoltarea institu983579ionalănu a putut icircn toate domeniile să 983579inăpasul cu acest ritm Dacă vorbim strictde Poli983579ie aici avem limite reale legate destatutul oficial de comună Vom vorbi

imediat și despre acest subiect

CT Cum ați caracteriza nivelul infrac -

ționalității la nivelul comunității noastreCu ce tipuri de infracțiuni vă confruntați CM Icircmbucurător e faptul că infrac-

983579iunile sunt icircn scădere icircn ultimii 3 anide la 753 icircn 2012 la 640 icircn 2015 Peste60 dintre acestea sunt infrac983579iuni contrapatrimoniului (furturi icircn principal dinlocuin983579e din autoturisme etc) Numărulinfrac983579iunilor de mare violen983579ă e relativmic dacă ne raportăm la numărul atacirctde mare de locuitori (6) Am aplicat icircnultimul an 2750 amenzi multe dintreele ca urmare a răspunsului nostru la celepeste 2000 de interven983579ii care au avutloc la solicitarea cetă983579eanului prin 112sau direct 400 din aceste amenzi au fostacordate pentru tulburarea liniștii publice

icircncă un indicator ce ne arată că vorbimde o localitate care s-a transformat icircntr-overitabilă aglomerare urbană Am operat 27de re983579ineri iar icircn urma cercetărilor noastreși a dovezilor prezentate 11 persoane au fostarestate Ne străduim să ne facem datoriași să prevenim situa983579iile icircn care via983579a șibunurile cetă983579enilor sunt puse icircn pericol

CT Furturile par a fi cea mai des icircn-

tacirclnită infracțiune Recent au fost semnalatecacircteva situații icircn care hoții au acționat bdquopro- fesionistrdquo Ce ne puteți spune despre acestea

CM Trebuie ca floreștenii să știe căaceastă dezvoltare a comunită983579ii atrageinvesti983579ii la nivel personal (case aparta-mente autoturisme alte bunuri) care sunttentante pentru infractori Cunoaștemcacircteva cazuri de persoane certate cu legea

care profitacircnd de locuin983579ele mai ieftine deaici și de noile caseapartamente mobilatemodern s-au mutat din Cluj-Napoca icircn

bdquoIcircmpreună suntem responsabili pentru siguranța comunitățiirdquoC983154983145983155983156983145983137983150 M983145983154983151983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 524

983093

O a m e n i t r ă i r i f a p t e

Florești și operează icircn localitatea noastrăUnii dintre ei ac983579ionează la icircntacircmplaredar al983579ii se organizează mai bine culegsau primesc informa983579ii referitoare la bdquo983579in-telerdquo alese și ac983579ionează mai bdquoprofesionistrdquo

Am icircntacirclnit ho983579i tineri care ac983579ionează cumănuși și cagulă luacircndu-și astfel măsurisuplimentare de protec983579ie și făcacircnd muncanoastră mai dificilă

CT Dincolo de munca dumneavoastră și a colegilor din secție ce putem face noi floreștenii pentru a evita situațiile icircn caream putea fi victimele acestori infractori

CM Icircn primul racircnd e foarte impor-tantă responsabilizarea noastră a tuturorfa983579ă de bunurile personale comune șipublice Icircmpreună suntem responsabilipentru siguran983579a comunită983579ii Esen983579ia-le sunt două elemente interfonul și ușametalică De asemenea ideal ar fi și unsistem suplimentar de protec983579ie alarmaDe un real folos ar fi camerele video mon-

tate care ne-ar permite identificarea maiușoara a infractorilor și care credem că i-arși descuraja Și nu icircn ultimul racircnd respon-sabilitatea civică a fiecăruia dintre noi caredacă sesizează ceva sau pe cineva suspectsă anun983579e imediat sec983579ia noastră de Poli983579ie

CT Dincolo de aceste situații care sunt provocările Poliției Florești

CM Icircn primul racircnd numărul mic

de cadre raportat la popula983579ia comuneiLa o comunitate de asemenea dimensiunifluctua983579ia mare a popula983579iei și creșterea eiface ca munca noastră să fie din ce icircn cemai dificilă Mai ales că lipsește un elementesen983579ial căr983579ile de imobil Icircn parteneriatcu Primăria sperăm ca icircn 2016 să reușimsă aducem căr983579ile de imobil icircn fiecarebloc și să ajungem icircn situa983579ia de a avea oeviden983579ă cacirct mai exactă a celor care locu-iesc icircn Florești Apelăm de asemenea la

icircn983579elegerea floreștenilor și la colaborareacacirct mai deschisă cu noi Ca să icircn983579elege983579i icircnce condi983579ii lucrăm vă dau cacircteva cifre ziceu extrem de relevante Media la nivelulUniunii Europene este de un poli983579ist la 453de locuitori La nivelul Jude983579ului Cluj avemun poli983579ist la 565 de locuitori ceea ce ve983579ispune că nu e foarte departe Ei bine icircnFlorești suntem icircn situa983579ia unui poli983579ist la1800 de locuitori Cifrele cred că vorbescde la sine și cred că nu mai au nevoie deniciun comentariu Suntem din păcatebloca983579i icircn situa983579ia icircn care nu putem crește

deoarece administrativ Floreștiul e doar ocomună Fa983579ă de Cluj spre exemplu nuavem avantajul poli983579iștilor de proximitateacei colegi ai noștri care ar putea cunoaștepacircnă icircn cel mai mic detaliu comunitateaDe aceea e atacirct de important ca fiecaredintre noi să icircncercăm să sprijinim efortulPoli983579iei pentru că așa ne ajutăm pe noiChiar și icircn aceste condi983579ii sec983579ia noastră a

ob983579inut doi ani la racircnd icircn 2013 și 2014titlul de cea mai bună sec983579ie de poli983579ierurală din IPJ Cluj iar icircn 2015 a ob983579inutlocul doi ca cea mai bună sec983579ie de poli983579ierurală din jude983579ul Cluj

Mă bucur că prin intermediul revisteiparohiale am avut posibilitatea să mă adre-sez floreștenilor Eu cred icircn rolul importantal educa983579iei mai ales dacă e una făcută icircn

spiritul valorilor religios-morale care staula baza unei comunită983579i fie ea una atacirct detacircnără ca Florești De asemenea informareanoastră a tuturor și comunicarea dintre noisunt atacirct de necesare icircn ziua de azi Toateacestea ne pot face capabili nu numai de areac983579iona dar mai ales de a preveni situa983579iipe care nu ni le dorim icircn comunitateacasele și familiile noastre

Interviu realizat de Ciprian ehei

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 624

983094

E d i t o r i a l

bucurii emo983579ionante Oamenii care nu se

văd la televizor și nici icircn presă icircn generalOameni care 983579i se descoperă doar dacă icirciprivești de aproape Acolo este realitateade dincolo de discursurile politice vie șivibrantă care e greu de bănuit icircn afaraexperien983579ei directe

Și mai sunt și troi983579ele care marcheazădrumurile din Romacircnia O prezen983579ă atacirctde discretă icircncacirct ușor poate fi trecută cuvederea Oare cacirc983579i dintre noi ne-am propusvreodată să trecem conștient prin fa983579a aces-tor martori neintruzivi ai bucuriilor darși ai disperărilor noastre Crucile ridicateicircn semn de mul983579umire dar și cele ridicateicircn amintirea celor spulbera983579i icircn accidentede mașină au fost pentru Peter Hurleyprilejuri de rugăciune Doamne Iisuse

Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-mă pe mine păcătosul Urmarea lecturii plinăde disponibilitate a bdquoPelerinului rusrdquo unuldintre textele care au schimbat destine de-alungul vremii Efort fizic epuizare uneorinesiguran983579ă depășirea propriilor limiteluptă cu sinele rugăciune căldură umanărăutate inexplicabilă (pu983579ină extrem depu983579ină ce-i drept) emo983579ie entuziasm toate

se regăsesc icircn paginile acestui excep983579ional jurnal de călătorie al lui Peter Hurley așezatsub titlul bdquoDrumul crucilorrdquo1

Ce rămacircne icircn urma unei plimbări icircm-preună cu Peter Hurley pe Drumul crucilor Cred că icircn primul racircnd rămacircn vii icircn memo-rie momentele extreme de mare intensitatepsihică cele care ar putea zgudui imagineanoastră de sine ca popor primitor amabil

deschis Călătorul nostru primește un pumn983089 Peter Hurley Drumul crucilor Martor Bu-

curești 2013

D

e foarte multe ori am auzit despre

ospitalitatea romacircnească S-a folositaceastă sintagmă de atacirctea ori icircncacirct amajuns să credem că e un loc comun pro-pagandă ieftină fără acoperire icircn realitateCine oare ar fi gata să renun983579e la tot con-fortul orașului la siguran983579a pe care 983579i-odau statutul social banii prietenii regulileicircncetă983579enite de convie983579uire pe asfalt pentrua deveni un străin vulnerabil dependentde bunăvoin983579a unor necunoscu983579i

Peter Hurley un irlandez care locuieșteicircn Romacircnia din 1994 a făcut icircn 2012 oadevărată călătorie liturgică de la Săpacircn983579adin Cimitirul Vesel icircn nordul extrem alMaramureșului la grani983579a cu Ucrainapacircnă la Muzeul Țăranului Romacircn dinBucurești Un traseu care leagă două puncte

semnificative pentru cultura tradi983579ionalădin Romacircnia Fără bdquocentură de siguran-983579ărdquo fără nicio certitudine să pornești laun asemenea drum doar pentru a atrageaten983579ia asupra unui anume mod de a fireprezintă pentru oricine o nebunie ade-vărată Dacă mai 983579inem seama de faptulcă Peter Hurley a icircnceput călătoria la finalde noiembrie și a ajuns la București icircn 21

decembrie icircn plină iarnă așadar cacircnd onoapte petrecută afară ar fi fost echivalentăcu moartea dimensiunile scracircntelii pro-tagonistului sunt limpezi Și totuși Ceeace a icircnceput ca o bravură o faptă excen-trică un protest cel pu983579in ciudat a sfacircrșitprin a fi o călătorie liturgică un pelerinajcătre Romacircnia profundă Iar cacircnd zic des-pre Romacircnia profundă nu mă gacircndesc la

conceptul care tinde să se ideologizeze cimă gacircndesc la acei oameni simpli vii cubune și rele cu singurătă983579i copleșitoare și

Note pe marginea Drumului crucilor

P983137983157983148 S983145983148983137983140983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 724

983095

E d i t o r i a l

Probabil că mai rămacircne icircntacirclnirea caldăși profund umană cu Willy dincolo deprejudecă983579i și sensibilită983579i culturale sauchiar de clasă De la bdquomă sim983579eam pu983579inumilit de faptul că eram nevoit să dorm icircnpatul unui be983579iv al unui om sărman icircntr-ocabană neicircngrijitărdquo (p 282) apropiereamerge mai departe pacircnă la intimitatea șiicircn983579elegerea cuprinsă icircn rugăciune bdquoAmicircnceput să mă rog pentru Willy Nu m-amrugat să icircși depășească vreuna din slăbiciunisau să se icircmpotrivească vreunei ispiteNu m-am rugat să renun983579e la băutură

Din anumite puncte de vedere alcoolulfăcea via983579a lui mai ușor de suportat M-amrugat ca Dumnezeu să aibă milă de el icircnsingurătatea lui și să mă ierte pentru lipsamea de respect pentru elrdquo (p 285)

Icircn felul ei Drumul crucilor este o carte aschimbării Un asemenea pelerinajcălătorieliturgică lasă urme de neșters La ceva vre-me după icircncheierea acestui parcurs Peter

Hurley s-a convertit la Ortodoxie Rămacircneicircnsă noti983579a lui făcută icircntr-o biserica cato-lică bdquoNiciodată nu m-am sim983579it icircn largulmeu icircn bisericile ortodoxe orice aș facefie deranjez pe cineva sau ceva fie icircncalcvreun canon sau altul chiar dacă totul seicircntacircmplă numai icircn mintea meardquo (p 183)

Aceste cuvinte vin să ne amintească mereudouă lucruri Pe de o parte că o convertire

este icircn principal rodul chemării tainice alui Dumnezeu care face posibilă depășireaoricăror prejudecă983579i sau bariere Pe de altăparte icircnsă ne atrag aten983579ia asupra rigidită983579iinu totdeauna justificabilă cu care sunticircntacircmpina983579i străinii icircn bisericile ortodoxe

La final nu pot decacirct să icircntăresc cespuneam mai sus Drumul crucilor este cavia983579a nu mereu plăcut adesea dificil dartotdeauna proaspăt și surprinzător

icircn fa983579ă fără niciun avertisment icircn clipa icircncare icircntreabă dacă nu cumva știe un loc undear putea petrece noaptea De la MănăstireaCheia este alungat de un călugăr ursuz

Se spune despre pelerinaj că este ima -ginea vie983579ii pămacircntești icircn parcursul cătreveșnicie Pelerinajul autentic este o solu983579ieconcentrată a condi983579iei umane cu insta-bilitatea fragilitatea și nesiguran983579a ei Icircnpu983579ine locuri mai po983579i experien983579a icircn aceeașimăsură nevoia de celălalt inutilitatea ori-cărui atașament fa983579ă de un loc anume etcParcurgerea bdquoDrumului crucilorrdquo alături de

Peter Hurley este o experien983579ă de via983579ăTot ca icircn via983579ă suntem foarte sensibiliicircn momentul contactului direct la răubrutalitate și meschinărie De aceea epi-soadele pomenite mai devreme au o for983579ăincontestabilă Icircn timp intervine uitareacare tinde să ac983579ioneze diferen983579iat După ovreme evenimentele negative se estompea-ză iar pe primul plan rămacircn momentele

bune timpul de calitate o sursă de energiepentru a merge mai departe Se icircntacircmplăla fel și icircn urma lecturii De exemplu dinicircntacirclnirea cu monahul neprimitor rămacircnemai ales felul icircn care drume983579ul se străduiesă icircl icircndreptă983579ească bdquoCred că icircncerc să icirclapăr pe acel călugăr Din cel mai simplupunct de vedere ori era un călugăr bun careavea o zi proastă ori era un călugăr rău Și

nu cred că un călugăr rău ar putea rezistamult icircntr-o mănăstire Ar avea nevoie deceva mai mult decacirct de nervi de o983579el []Ești liber să pleci și o știi bine Dacă nuavea o zi proastă atunci poate că este unom chinuit și icircn cazul ăsta are nevoie derugăciunile noastre Așa că icircn orice cazacel om are nevoie de compasiune nu decritică Icirci respect pe acei oameni Trebuie săai mult curaj să faci ceea ce fac eirdquo (p 300)

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 824

983096

C ă l ă

u z a s u e t u l u i

icircntacirci libertatea omului pe care diavolul nu

o poate icircncălcaIspita nu e echivalentă cu păcatul eaeste doar icircndemnul spre păcat icircndemn carenu poate fi icircmpiedicat asemenea vacircntuluicare bate și nu poate fi oprit chiar dacăam deschide bra983579ele Icircntr-un fel am puteaspune că e și necesară pentru a ne dovedivrednici de icircmpără983579ia lui Dumnezeu Icircnsăispitindu-ne diavolul nu ne obligă să și

păcătuim Păcatul icircncepe icircn momentulicircn care conlucrezi cu ispita gacircndindu-tela ea De aici poate rămacircne doar un păcatsăvacircrșit icircn gacircnd sau să degenereze icircntr-unulsăvacircrșit icircn faptă Repetarea lui conduce apoispre patimă iar din acest moment omul icircșipierde icircncet-icircncet libertatea devenind robulpropriului viciu și prin acesta al diavolului

Icircn al doilea racircnd rezisten983579a noastră icircnfa983579a ispitei e dată de apropierea de Dum-nezeu Omul care are o comuniune vie șiautentică cu Dumnezeu prin icircmpărtășireacacirct mai deasă cu Trupul și Sacircngele Său prinharul primit icircn sfintele slujbe rugăciunipostiri și alte nevoin983579e este puternic icircnfa983579a celui rău și poate chiar invulnerabilȘi aceasta nu datorită puterii sale ca om

ci a puterii lui Dumnezeu care se află icircn elSunt unii oameni care au o apeten983579ă spretot felul de bdquotratamenterdquo duhovnicești icircnvederea eliberării de sub puterea celui răumai ales atunci cacircnd se prezumă existen983579aunor blesteme sau farmece asupra lormergacircnd la cacirct mai multe mănăstiri dacircndmulte slujbe participacircnd la un anumitnumăr de Masluri etc cacircnd lucrurile sunt

foarte simple totul 983579ine de strădania dea fi mereu icircn comuniune cu Dumnezeu

icircn icircncercarea sa de a urma Evanghelia lui

Hristos și de a păși astfel spre macircntuirecreștinul are de icircnfruntat multe ispite1 Așacum reiese din Dicționarul explicativ allimbii romacircne termenul ispită poate aveaconota983579ii negative sau pozitive Negati-ve atunci cacircnd se referă la o for983579ă marede atrac983579ie manifestată prin ademeniretenta983579ie seduc983579ie icircndemnul de a face unlucru rău pozitive atunci cacircnd se referă la

o icircncercare probă la care este supus cinevapentru a i se constata iubirea răbdareacredin983579a etc2 Noi ne vom referi aici la celdintacirci sens al cuvacircntului ispită cel negativ

Icircn viziunea creștină atrac983579ia spre cevarău nu vine din neant ci de la niște fiin983579epersonale reale numite demoni sau diavoli așa icircncacirct lupta icircmpotriva ispitei nu esteatacirct o luptă cu icircnclina983579iile omului cacirct unadevărat război cu un dușman care cautăsă fie mai șiret decacirct noi Or atunci cacircndmergi la război e important să-983579i cunoștiadversarul și tacticile acestuia Icircn episodulanterior am icircncercat icircn parte acest lucru

Acum ne-am propus să descoperim cacirctevadin armele care ne stau la dispozi983579ie icircnlupta noastră cu acest adversar

Cred că primul lucru pe care ar trebuisă-l conștientizăm este că demonii nu pottrece niciodată peste libertatea noastră dealegere și că puterea lor asupra noastrăe dată doar de icircndepărtarea noastră deDumnezeu Dar să le luăm pe racircnd mai

983089 Icircn această rubrică răspundem la icircntrebărilelegate de problemele spirituale ale cititorilor noștriIcircntrebările pot fi adresate prin intermediul adresei

de e-mail cetateafeteiyahoocom983090 Dicţionarul explicativ al limbii romacircne ed Academiei Republicii Socialiste Romacircnia București1975 p 443

Cacircteva gacircnduri despre ispitirea diavolului (II)D983141983139983141983138983137983148 G983151983154983141983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 924

983097

C ă l ă uz a s u e

t u l u i

icircntreaga noastră persoanărdquo Pe de altă parterenun983579area ne descoperă iluzoriul lumiipe care ne-am construit-o prin prismapatimilor noastre bdquoUnii sunt iubitori dearginţi alţii iubitori de plăceri unii macircni-oși alţii deznădăjduiţi fiecare avacircnd prinpropriile sale patimi o configuraţie unicăa lumii personalerdquo Abia prin renun983579areala toate aceastea ni se descoperă adevăratalibertate Căci bdquouna e libertatea rea ndash să facice vrei și cum te taie capul ndash și altceva estelibertate adevărată icircn care să ai puterea săfaci binele atunci cacircnd trebuie fără să te

lași tacircracirct și icircmpiedicat de patimile talerdquo Deaceea a-983579i putea icircnfracircnge patimile icircnseamnăun exerci983579iu care icircncepe cu postul4

Așa cum știm e recomandat ca postulsă fie icircnso983579it și de rugăciune Renunţa-rea la macircncăruri icircși găsește icircn rugăciuneadevăratul ei scop fiindcă postul este otransformare a sufletului și a vieţii o po-căinţă Cred că rugăciunea eficientă este

cea făcută fără grabă concentrat asupracuvintelor cu multă evlavie avacircnd bdquoduhulumilit inima icircnfracircntă și smeritărdquo (Ps 5018) Subliniind importan983579a rugăciunii icircnrăzboiul cu demonii Sfacircntul Ioan Scăra -rul spunea bdquoBiruiește-i pe potrivnici cunumele lui Iisus chemacircndu-L cacirct maides că o armă mai puternică nu vei găsiicircn cer nici pe pămacircntrdquo Simpla invocare a

numelui lui Iisus mai ales prin rugăciuneainimii Icircl aduce icircn sufletele noastre undese dă lupta cu diavolul și astfel nu noiicircnvingem ispitele ci El le icircnvinge icircn noi

Iată icircn foarte pu983579ine cuvinte cacirctevadin căile prin care ne putem păstra comu-niunea cu Dumnezeu și astfel să devenimmai puternici icircn calea ispitelor

983092Nicolae Turcan Meditaţii la Postul Mare icircn Ce-tatea credin983579ei anul 1 nr 2 Florești 2011 pp 6-7

Icircn acest sens cel mai important lucrueste icircmpărtășirea cu rupul și Sacircngele luiHristos precedată desigur de Sfacircnta Spo-vedanie Aceasta ar trebui făcută cacirct maides icircnsă de fiecare dată cu multă evlavieși căin983579ă sinceră pentru păcatele săvacircrșiteIcircmpărtășania rară icircl face pe om vulnerabilicircn fa983579a diavolului De aceea Sf Ioan Gurăde Aur Icirci cerea lui Dumnezeu icircntr-unadin rugăciuni bdquoca nu cumva rămacircnacircnddeparte prea multă vreme de icircmpărtășireaTa să fiu prins de lupul cel icircnţelegătorrdquo3

[nn să ajung rob al diavolului]

Apoi e foarte important să avem opermanentă stare de trezvie adică să avemsufletul vigilent prudent veghetor asu-pră-și Diavolul nu poate face nimic decacirctnumai dacă ne icircnvoim cu propunerile luiDe aceea ni se cere vigilenţă adică pazaminţii și a inimii ca nu cumva un gacircndnecurat să se materializeze icircn faptă

Această trezvie presupune și cultivarea

icircnfracircnării o virtute atacirct de rară icircn zilelenoastre De aceea foarte important esteși postul care icircntacirci de toate icircnseamnă icircn-fracircnare Nicolae Turcan vedea icircn post unexerci983579iu extraordinar prin care omul poateconștientiza cacircteva realită983579i care sunt deobicei icircntunecate prin via983579a pătimașă Pe deo parte prin ruperea din sine icircnsuţi a ceeace credeai că ești fără să fii de fapt postul

te conștientizează asupra dependen983579ei taleși icircn același timp și asupra adevăratei taleidentită983579i a ceea ce ai putea să fii a ceeace Dumnezeu ar vrea să fii dacă n-ai fi robși dependent de atacirctea și atacirctea lucruribdquoCăci nu suntem nici macircncărurile alese pecare le preferăm nici băuturile cu care neicircndulcim nici pornirile spre desfracircnare careni se pare uneori că ne definesc trupul și

983091 Din Canonul Sfintei Icircmpărtășiri Liturghier IBMBOR București 1956 p 304

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1024

H i s t o

r i a e c c l e s i a s t i c a

983089983088

moștenirea rămasă de la tatăl lor1 icircn fine

prin guvernarea directă a păr983579ii de sud aPalestinei numită și Iudeea care avea săfie inclusă icircn provincia Syria-Palestinastracircnsoarea romană era tot mai evidentăSistemul de taxare al Romei icirci icircmpovărape iudei alimentacircnd astfel dorin983579a gru-părilor radicale evreiești precum aceea aașa-zișilor zeloți de a se elibera de sub jugulimperial Totuși unii dintre procuratorii

(reprezentan983579ii icircmpăratului icircn provincie)care au condus Iudeea icircn primul secol dHrau reușit să colaboreze destul de bine cumai marii poporului evreu care la racircndullor marginalizau grupările cu tendin983579e ra -dicale Acest lucru era facilitat și de faptulcă după cum am văzut icircn primul articoliudaismul epocii nu era unitar ci făracircmi983579aticircn diverse orientări care reușeau cu greu săajungă la un numitor comun Germenelenemul983579umirii exista icircnsă iar atunci cacircndunii reprezentan983579i ai Romei administratoricorup983579i au adăugat poveri mai mari peumerii popula983579iei icircncălcacircnd flagrant șisentimentele religioase ale acestora stareade tensiune s-a accentuat

Cel mai dificil dintre procuratorii

romani s-a dovedit a fi Gessius Florus(64-66) Preluacircndu-și func983579ia la Caesareaacesta a ini983579iat o politică de favorizare a po-pula983579iei de origine greacă de acolo sporindastfel tensiunile deja existente icircntre iudeiși eleniști Profitacircnd de situa983579ie grecii auicircnceput să denigreze popula983579ia evreiască

983089 Shaye Cohen Roman Domination Te Jewish

Revolt and the Destruction of the Second emple in Ancient Israel From Abraham to the Roman Destruc-tion of the emple Hershel Shanks (Prentice HallBiblical Archaeology Society) p 269

icircn primul din seria articolelor publicate

anul trecut icircn care am arătat cum aluat fiin983579ă Biserica spuneam că la icircnce-put comunitatea creștină din Ierusalimse icircncadra icircn iudaismul epocii membriiei aderacircnd la normele legii mozaice Amvăzut apoi că pe măsură ce creștinismulse răspacircndea icircn interiorul Palestinei și icircnafara acesteia un număr tot mai mare depăgacircni se converteau și s-a pus problema

observării stricte a normelor religioaseiudaice Sinodul apostolic de la Ierusalima dat cacircștig de cauză viziunii liberale careelibera pe noii converti983579i de altă etnie depovara aderării icircn totalitate la legea mo-zaică facilitacircnd astfel accesul neevreilorla noua religie Prin activitatea misionarăa apostolilor ndash icircndeosebi a Sf Pavel și acolaboratorilor acestuia ndash creștinismul sepropaga cu relativă repeziciune icircn ImperiulRoman ajungacircnd pacircnă icircn inima acestuiala Roma Această desprindere treptată eraun proces natural firesc care icircnsă avea săfie accelerat de evenimentele politico-mi-litare din Palestina ultimelor decenii aleprimului veac dHr

La sfacircrșitul domniei lui Nero izbucnea

icircn Iudeea o violentă revoltă antiroma-nă primul din seria celor trei războaieale evreilor icircmpotriva romanilor CacircndImperiul Roman icircn expansiunea sa spreRăsărit ajunsese la hotarele vechiuluiIsrael era greu de prevăzut cacirct de greuavea să le fie Caesarilor să stăpacircneascăun popor care avea conștiin983579a unicită983579iiexisten983579ei sale pe acest pămacircnt Mai icircntacirci

prin regele clientelar Irod cel Mare apoiprin urmașii acestuia care și-au icircmpăr983579it

Desprinderea creștinismului de iudaism (I) A983157983154983141983148983145983137983150 C983151983155983149983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1124

983089983089

H i s t o r i a e c c l e s

i a s t i c a

din oraș culminacircnd cu incidentul dinanul 66 Icircn timp ce evreii săvacircrșeau icircnsinagoga lor serviciul divin unul dintregreci a sacrificat niște păsări chiar la ușaacesteia Acest fapt reprezenta o pacircngări-re a locașului de cult Iudeii au răspunsprintr-o peti983579ie adresată lui Florus careicircnsă i-a arestat pe reprezentan983579ii acestoraMai mult decacirct atacirct pentru a-i pedepsi peiudei pentru faptul că unii dintre radicalise dedaseră la atacuri icircmpotriva cetă983579enilorromani procuratorul și-a trimis solda983579iisă jefuiască Templul luacircnd o sumă mare

de bani din visteria acestuia Acest lucru aprodus mare tulburare icircn racircndul popula983579ieideterminacircnd pe unii dintre iudei să-și bată

joc icircn mod public de Florus adunacircnd baniicircntr-un coș icircn numele procuratorului ca șicum acesta ar fi fost sărac Pe de altă parteconducătorii evreilor au solicitat sprijinulguvernatorului Syriei Cestius Gallus Dinpăcate ini983579iativa a rămas fără rezultat iar

Florus a trecut la represalii operacircnd un nu-măr mare de arestări icircn Ierusalim Se parecă pacircnă la 6000 de iudei au fost biciui983579i șicrucifica983579i din ordinul procuratorului Icircnaceste condi983579ii animozitatea popula983579iei acrescut iar na983579ionaliștii iudei cu arma icircnmacircnă au luat cu asalt garnizoana romanădin oraș Regele pro-roman Agrippa IIicircmpreună cu oficialii romani s-au refugiat

Icircn curacircnd Ierusalimul era un oraș liber2

Văzacircnd că situa983579ia scapă de sub con-trol legatul Syriei Cestius Gallus a trimisLegiunea a XII Fulminata su983579inută detrupele auxiliare pentru a icircnăbuși revoltaLegionarii au fost icircnsă surprinși de rebelila Beth Horon suferind o icircnfracircngere us-turătoare Șase mii de solda983579i romani aupierit stindardul legiunii fiind capturat de

983090 Flavius Josephus Istoria Războiului IudeilorIcircmpotriva Romanilor Hasefer București 1997cap 17 p 204

iudei La Ierusalim conducătorii grupărilorradicale au fost icircnlătura983579i iar conducerea afost preluată de marele preot Ananus ben

Ananus care a icircnceput imediat să icircntăreas-că cetatea Comandant al trupelor din regi-unea Galileia (partea de nord a Palestinei)a fost numit Yosef ben Matityahu (Iosiffiul lui Matityahu) el icircnsuși descendentdintr-o familie preo983579ească reicircntors de cu-racircnd icircn patrie dintr-o misiune diplomaticăla Roma Vom vedea icircn episodul următorimportan983579a pe care acest personaj a avut-oicircn desfășurarea evenimentelor

Vestea icircnfracircngerii ajunse icircn curacircnd laurechile icircmpăratului Icircn aceste condi983579iiNero icircncredin983579ă sarcina zdrobirii for983579elorrebele lui Vespasian general experimentatcare icircn anul 67 dHr invadă Galileia asistatde fiul cel mare Titus și de trupele regelui

Agrippa II Icircn total patru legiuni romanela care se adăugau trupele auxiliare reluarăasaltul asupra răzvrăti983579ilor Evitacircnd un atac

direct asupra Ierusalimului renumit pentrufortifica983579iile sale Vespasian icircncepu o cam-panie sistematică de eradicare a punctelorde rezisten983579ă ale rebelilor Războiul intraicircntr-o nouă fază și așa cum vom vedea icircnarticolul următor avea să sfacircrșească icircntr-otragedie na983579ională pentru poporul evreuIcircn același timp comunitatea creștină dinIerusalim avea să părăsească orașul re-

fugiindu-se la Pella icircn regiunea numităDecapole dincolo de Iordan

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1224

983089983090

S n

ţ i ş i s ă r b ă t o r i

vedea faţa lui Dumnezeu Dacă citim

strict versetul acesta am putea crede căașa este Citirea icircntregului context icircnsă nelămurește Moise cere ndash cu icircndrăzneală așzice ndash lui Dumnezeu aceasta bdquoarată-mi-Temie pe Tine Icircnsuţi să te văd eu lămuritrdquo(Ieșire 33 13) și bdquoarată-mi slava Tardquo (Ieșire33 18) Răspunsul lui Dumnezeu este icircnsăurmătorul bdquoFaţa Mea icircnsă nu vei putea srsquoovezi că nu va putea omul să-Mi vadă faţa

și să trăiască Si iarăși azis Domnul bdquoIată e unloc aici la Mine [] cacircndva trece slava Mea Eute voi pune icircn scobiturastacircncii și cu macircna Meate voi acoperi pacircnă ce voitrece [] dar faţa Mea

nu ţi se va arătardquo (Ieșire33 20-23)Vă veţi icircntreba poa -

te ce legătură au acesteepisoade cu titlul arti-colului care debuteazăcu Boboteaza Cele douăepisoade veterotestamen-tare prezentate sunt un

preambul la tema arătării lui Dumnezeu IcircnVechiul Testament Sfacircnta Treime S-a des-coperit dar nu deplin ci umbrit din cauzaicircnclinării iudeilor spre politeism Dacă lis-ar fi descoperit deplin că icircn Dumnezeusunt trei Persoane ar fi căzut icircn păgacircnism2

Icircn data de 6 ianuarie prăznuim Bote-zul Domnului moment icircn care DomnulHristos aflat la vacircrsta maturităţii icircși icircn-

cepe slujirea pămacircntească de macircntuire a983090 Isidor Todoran Simbolul credinţei ndash o sinteză

dogmatică Renașterea Cluj-Napoca 2008 p 28

F

rumuseţea ndash și icircn același timp ndash greu-

tatea cea mai mare a creștinului constăicircn efortul dat de căutarea lui Dumnezeu găsirea Acestuia și menţinerea legăturii cuEl De bdquovederea lui Dumnezeurdquo nu s-auicircnvrednicit prea mulţi oameni de-a lungulistoriei iar bdquo face to face rdquo chip către chipnu icirci este dat icircncă omului să Icircl vadă peDumnezeu

Totuși ca fiinţă personală Dumne-zeu comunică personalcu creatura Sa Astfel

Avraam are parte la ste- jarul Mamvri de o arăta-re treimică (Facere cap18) Episodul acesta stăsub semnul unei aure demister mai ales datori-

tă faptului că Cei TreiOameni vorbesc cacircnd lasingular cacircnd la pluraliar Avraam la racircndul luifolosește aceeași dublămodalitate de exprima-re Pracircnzul Celor Treisub stejar o primă reve-lare a Sfintei Treimi (un

singur Dumnezeu icircn trei persoane) a fostmotiv de inspiraţie pentru celebra icoanăa lui Andrei Rubliov1

Mai tacircrziu icircn vremea ieșirii din robiaegipteană textul biblic incită mintea lacugetare spunacircnd astfel bdquoDomnul grăiacu Moise faţă către faţă așa cum ar grăicineva cu prietenul săurdquo (Ieșire 33 11)O fi avacircnd Moise cinstea aceasta de a

983089 Explicaţii detaliate pot fi găsite icircn Bibliatradusă și diortosită de vrednicul de pomenireMitropolit Bartolomeu Anania

Boboteaza Epifania Despre arătarea lui DumnezeuI983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1324

983089983091

S n ţ i ş i s ă r b ă t o r i

Acesta este Fiul Meu Cel iubit icircntru Careleam binevoitrdquo (Matei 3 16-17)

Icircn cea mai frumoasă teofanie a NouluiTestament la Botezul Domnului avemașadar pe Dumnezeu Tatăl care vorbeștepe Fiul Său cel iubit care Se botează șipe Duhul Sfacircnt icircn chip de porumbelcoboracircndu-Se asupra Fiului Sfinţii Părinţiau văzut icircn imaginea bdquocerului deschisrdquounirea din nou a cerului cu pămacircntuliar icircn imaginea coboracircrii porumbeluluiau contemplat icircnceputul noii creaţii alumii inaugurată acum la Botez5 La

creaţia lumii ni se spune că bdquoDuhul SfacircntSe purta pe deasupra apelorrdquo (Facere 12) iar porumbelul apare din nou la un altact de reicircnoire a lumii după potop cacircndaduce lui Noe semnul retragerii apelorramura de măslin (Facere 8 11)

Din punct de vedere dogmatic icircn mo-mentul Botezului Domnului se arată icircnchip lămurit că Dumnezeu Cel Unul icircn

Fiinţă există din veșnicie icircn Treime Prinicircnsuși acest fapt al descoperirii Sfintei Tre-imi s-a făcut și descoperirea lui Iisus ca Fiual lui Dumnezeu la icircnceputul activităţiiSale publice de propovăduire Prin ieșireadin anonimatul vieţii din Nazaretul Galileiiși mai ales prin primirea botezului de laIoan El ne arată icircn mod explicit că El ia debunăvoie asupra Sa păcatele lumii pentru

a ne răscumpăra din robia păcatului6

Sinteza dogmatică a Botezului Domnu-lui e următoarea bdquoA trebuit să Se scufundeFiul icircn natura omenească și prin ea icircn apăpentru ca noi scufundacircndu-ne icircn apă săne scufundăm icircn viaţa Lui dumnezeiascăsau icircn Duhul Lui cel Sfacircntrdquo7

983093

Ibidem p 167983094 Valer Bel opcit pp 80-81983095 Dumitru Stăniloaie eologia dogmatică or-

todoxă vol 3 IBMBOR București 2010 p 39

lumii Această sărbătoare s-a numit icircntruicircnceput bdquoEpifaniardquo(gr Επιϕaνειa = apa-riţie arătare) icircnsemnacircnd manifestarea luiDumnezeu prin arătarea Sfintei Treimicu ocazia botezării lui Iisus icircn Iordan decătre Ioan Pacircnă icircn secolul al IV-lea icircn6 ianuarie se sărbătoreau icircmpreună maimulte evenimente din istoria macircntuiriinașterea după trup a Fiului lui Dumnezeuicircnchinarea magilor și a păstorilor Botezulicircn Iordan și cea dintacirci minune la nunta dinCana Galileii cacircnd bdquoIisus și-a arătat slavaSardquo (Ioan 2 11) După prima icircndreptare a

calendarului icircn secolul al IV-lea Bisericaa fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la25 decembrie pentru Epifanie păstracircnddata ei veche adică 6 ianuarie3

Evenimentul Botezului Domnului esteprezentat amănunţit icircn Evanghelia dupăMatei icircn capitolul 3 Astfel icircn plină activi-tate a lui Ioan Botezătorul apare la Iordanși Iisus din Nazaret pentru a fi botezat de

către Ioan Acesta icircnsă Icircl oprea recunos-cacircndu-L precum odinioară icircn pacircntecelemamei sale Elisabeta (Luca 1 41) Darrecunoașterea expresă a lui Iisus ca Mesiaeste consemnată de Ioan Botezătorul princuvintele bdquoEu am trebuinţă să fiu botezatde Tinerdquo (Matei 3 14) Expresia este primași ultima afirmaţie a lui Ioan Botezătorulicircn faţa lui Iisus despre necesitatea Bote-

zului creștin ca o condiţie pentru a devenimembru al Icircmpărăţiei cerurilor4Icircn momentul icircn care Hristos era bote-

zat icircn apele Iordanului bdquocerurile s-au des-chis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeupogoracircndu-Se ca un porumbel și venindpeste Iisus Și iată glas din ceruri grăind

983091 Valer Bel Dogmă și propovăduire Dacia

Cluj-Napoca 1994 p 78983092 Stelian Tofană Introducere icircn studiul Nouluiestament vol 2 Presa Universitară ClujeanăCluj-Napoca 2002 p 166

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 424

983092

O a m e n i t r ă i r i f a p t e

S

tima983579i cititori vă propunem icircn acest

număr al revistei noastre un dialoginteresant și util nouă tuturor floreștenilorcu domnul Alexandru Cristian Miron ȘefSec983579ie 6 Poli983579ia Rurală Florești DomnulMiron se afla icircn această pozi983579ie din oc-tombrie 2012 și răspunde de activită983579ilePoli983579iei icircn comunele Florești Gilău șiMăguri Răcătău Icirci mul983579umim distinsuluiinterlocutor pentru disponibilitate și maiales pentru informa983579iile oferite

Ciprian Tehei Cum vedeți comunitatea floreșteană mai ales avacircnd icircn vedere poziția pe care o aveți de Șef al Secției de Poliție demai bine de 3 ani

Cristian Miron Cu siguran983579ă Flo-rești e una dintre cele mai dinamice co-munită983579i din Romacircnia Dezvoltarea fără

precedent a sectorului imobiliar urmatăde o explozie demografică pe care toatălumea a remarcat-o a făcut din Floreștio comunitate complexă Vorbim aici deo creștere anuală oficială de 1000 de noilocuin983579e și 1500 de locuitori Tot oficialavem undeva la 24000 de plătitori detaxe icircnsă e evident faptul că numărul realal locuitorilor depășește 33-34000 Avem

aici o situa983579ie foarte interesantă și anumefaptul că Florești icircncă o comună a depășitcu mult ca populatie patru orașe ale jude-983579ului Cacircmpia Turzii Huedin Gherla șiDej Din păcate dezvoltarea institu983579ionalănu a putut icircn toate domeniile să 983579inăpasul cu acest ritm Dacă vorbim strictde Poli983579ie aici avem limite reale legate destatutul oficial de comună Vom vorbi

imediat și despre acest subiect

CT Cum ați caracteriza nivelul infrac -

ționalității la nivelul comunității noastreCu ce tipuri de infracțiuni vă confruntați CM Icircmbucurător e faptul că infrac-

983579iunile sunt icircn scădere icircn ultimii 3 anide la 753 icircn 2012 la 640 icircn 2015 Peste60 dintre acestea sunt infrac983579iuni contrapatrimoniului (furturi icircn principal dinlocuin983579e din autoturisme etc) Numărulinfrac983579iunilor de mare violen983579ă e relativmic dacă ne raportăm la numărul atacirctde mare de locuitori (6) Am aplicat icircnultimul an 2750 amenzi multe dintreele ca urmare a răspunsului nostru la celepeste 2000 de interven983579ii care au avutloc la solicitarea cetă983579eanului prin 112sau direct 400 din aceste amenzi au fostacordate pentru tulburarea liniștii publice

icircncă un indicator ce ne arată că vorbimde o localitate care s-a transformat icircntr-overitabilă aglomerare urbană Am operat 27de re983579ineri iar icircn urma cercetărilor noastreși a dovezilor prezentate 11 persoane au fostarestate Ne străduim să ne facem datoriași să prevenim situa983579iile icircn care via983579a șibunurile cetă983579enilor sunt puse icircn pericol

CT Furturile par a fi cea mai des icircn-

tacirclnită infracțiune Recent au fost semnalatecacircteva situații icircn care hoții au acționat bdquopro- fesionistrdquo Ce ne puteți spune despre acestea

CM Trebuie ca floreștenii să știe căaceastă dezvoltare a comunită983579ii atrageinvesti983579ii la nivel personal (case aparta-mente autoturisme alte bunuri) care sunttentante pentru infractori Cunoaștemcacircteva cazuri de persoane certate cu legea

care profitacircnd de locuin983579ele mai ieftine deaici și de noile caseapartamente mobilatemodern s-au mutat din Cluj-Napoca icircn

bdquoIcircmpreună suntem responsabili pentru siguranța comunitățiirdquoC983154983145983155983156983145983137983150 M983145983154983151983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 524

983093

O a m e n i t r ă i r i f a p t e

Florești și operează icircn localitatea noastrăUnii dintre ei ac983579ionează la icircntacircmplaredar al983579ii se organizează mai bine culegsau primesc informa983579ii referitoare la bdquo983579in-telerdquo alese și ac983579ionează mai bdquoprofesionistrdquo

Am icircntacirclnit ho983579i tineri care ac983579ionează cumănuși și cagulă luacircndu-și astfel măsurisuplimentare de protec983579ie și făcacircnd muncanoastră mai dificilă

CT Dincolo de munca dumneavoastră și a colegilor din secție ce putem face noi floreștenii pentru a evita situațiile icircn caream putea fi victimele acestori infractori

CM Icircn primul racircnd e foarte impor-tantă responsabilizarea noastră a tuturorfa983579ă de bunurile personale comune șipublice Icircmpreună suntem responsabilipentru siguran983579a comunită983579ii Esen983579ia-le sunt două elemente interfonul și ușametalică De asemenea ideal ar fi și unsistem suplimentar de protec983579ie alarmaDe un real folos ar fi camerele video mon-

tate care ne-ar permite identificarea maiușoara a infractorilor și care credem că i-arși descuraja Și nu icircn ultimul racircnd respon-sabilitatea civică a fiecăruia dintre noi caredacă sesizează ceva sau pe cineva suspectsă anun983579e imediat sec983579ia noastră de Poli983579ie

CT Dincolo de aceste situații care sunt provocările Poliției Florești

CM Icircn primul racircnd numărul mic

de cadre raportat la popula983579ia comuneiLa o comunitate de asemenea dimensiunifluctua983579ia mare a popula983579iei și creșterea eiface ca munca noastră să fie din ce icircn cemai dificilă Mai ales că lipsește un elementesen983579ial căr983579ile de imobil Icircn parteneriatcu Primăria sperăm ca icircn 2016 să reușimsă aducem căr983579ile de imobil icircn fiecarebloc și să ajungem icircn situa983579ia de a avea oeviden983579ă cacirct mai exactă a celor care locu-iesc icircn Florești Apelăm de asemenea la

icircn983579elegerea floreștenilor și la colaborareacacirct mai deschisă cu noi Ca să icircn983579elege983579i icircnce condi983579ii lucrăm vă dau cacircteva cifre ziceu extrem de relevante Media la nivelulUniunii Europene este de un poli983579ist la 453de locuitori La nivelul Jude983579ului Cluj avemun poli983579ist la 565 de locuitori ceea ce ve983579ispune că nu e foarte departe Ei bine icircnFlorești suntem icircn situa983579ia unui poli983579ist la1800 de locuitori Cifrele cred că vorbescde la sine și cred că nu mai au nevoie deniciun comentariu Suntem din păcatebloca983579i icircn situa983579ia icircn care nu putem crește

deoarece administrativ Floreștiul e doar ocomună Fa983579ă de Cluj spre exemplu nuavem avantajul poli983579iștilor de proximitateacei colegi ai noștri care ar putea cunoaștepacircnă icircn cel mai mic detaliu comunitateaDe aceea e atacirct de important ca fiecaredintre noi să icircncercăm să sprijinim efortulPoli983579iei pentru că așa ne ajutăm pe noiChiar și icircn aceste condi983579ii sec983579ia noastră a

ob983579inut doi ani la racircnd icircn 2013 și 2014titlul de cea mai bună sec983579ie de poli983579ierurală din IPJ Cluj iar icircn 2015 a ob983579inutlocul doi ca cea mai bună sec983579ie de poli983579ierurală din jude983579ul Cluj

Mă bucur că prin intermediul revisteiparohiale am avut posibilitatea să mă adre-sez floreștenilor Eu cred icircn rolul importantal educa983579iei mai ales dacă e una făcută icircn

spiritul valorilor religios-morale care staula baza unei comunită983579i fie ea una atacirct detacircnără ca Florești De asemenea informareanoastră a tuturor și comunicarea dintre noisunt atacirct de necesare icircn ziua de azi Toateacestea ne pot face capabili nu numai de areac983579iona dar mai ales de a preveni situa983579iipe care nu ni le dorim icircn comunitateacasele și familiile noastre

Interviu realizat de Ciprian ehei

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 624

983094

E d i t o r i a l

bucurii emo983579ionante Oamenii care nu se

văd la televizor și nici icircn presă icircn generalOameni care 983579i se descoperă doar dacă icirciprivești de aproape Acolo este realitateade dincolo de discursurile politice vie șivibrantă care e greu de bănuit icircn afaraexperien983579ei directe

Și mai sunt și troi983579ele care marcheazădrumurile din Romacircnia O prezen983579ă atacirctde discretă icircncacirct ușor poate fi trecută cuvederea Oare cacirc983579i dintre noi ne-am propusvreodată să trecem conștient prin fa983579a aces-tor martori neintruzivi ai bucuriilor darși ai disperărilor noastre Crucile ridicateicircn semn de mul983579umire dar și cele ridicateicircn amintirea celor spulbera983579i icircn accidentede mașină au fost pentru Peter Hurleyprilejuri de rugăciune Doamne Iisuse

Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-mă pe mine păcătosul Urmarea lecturii plinăde disponibilitate a bdquoPelerinului rusrdquo unuldintre textele care au schimbat destine de-alungul vremii Efort fizic epuizare uneorinesiguran983579ă depășirea propriilor limiteluptă cu sinele rugăciune căldură umanărăutate inexplicabilă (pu983579ină extrem depu983579ină ce-i drept) emo983579ie entuziasm toate

se regăsesc icircn paginile acestui excep983579ional jurnal de călătorie al lui Peter Hurley așezatsub titlul bdquoDrumul crucilorrdquo1

Ce rămacircne icircn urma unei plimbări icircm-preună cu Peter Hurley pe Drumul crucilor Cred că icircn primul racircnd rămacircn vii icircn memo-rie momentele extreme de mare intensitatepsihică cele care ar putea zgudui imagineanoastră de sine ca popor primitor amabil

deschis Călătorul nostru primește un pumn983089 Peter Hurley Drumul crucilor Martor Bu-

curești 2013

D

e foarte multe ori am auzit despre

ospitalitatea romacircnească S-a folositaceastă sintagmă de atacirctea ori icircncacirct amajuns să credem că e un loc comun pro-pagandă ieftină fără acoperire icircn realitateCine oare ar fi gata să renun983579e la tot con-fortul orașului la siguran983579a pe care 983579i-odau statutul social banii prietenii regulileicircncetă983579enite de convie983579uire pe asfalt pentrua deveni un străin vulnerabil dependentde bunăvoin983579a unor necunoscu983579i

Peter Hurley un irlandez care locuieșteicircn Romacircnia din 1994 a făcut icircn 2012 oadevărată călătorie liturgică de la Săpacircn983579adin Cimitirul Vesel icircn nordul extrem alMaramureșului la grani983579a cu Ucrainapacircnă la Muzeul Țăranului Romacircn dinBucurești Un traseu care leagă două puncte

semnificative pentru cultura tradi983579ionalădin Romacircnia Fără bdquocentură de siguran-983579ărdquo fără nicio certitudine să pornești laun asemenea drum doar pentru a atrageaten983579ia asupra unui anume mod de a fireprezintă pentru oricine o nebunie ade-vărată Dacă mai 983579inem seama de faptulcă Peter Hurley a icircnceput călătoria la finalde noiembrie și a ajuns la București icircn 21

decembrie icircn plină iarnă așadar cacircnd onoapte petrecută afară ar fi fost echivalentăcu moartea dimensiunile scracircntelii pro-tagonistului sunt limpezi Și totuși Ceeace a icircnceput ca o bravură o faptă excen-trică un protest cel pu983579in ciudat a sfacircrșitprin a fi o călătorie liturgică un pelerinajcătre Romacircnia profundă Iar cacircnd zic des-pre Romacircnia profundă nu mă gacircndesc la

conceptul care tinde să se ideologizeze cimă gacircndesc la acei oameni simpli vii cubune și rele cu singurătă983579i copleșitoare și

Note pe marginea Drumului crucilor

P983137983157983148 S983145983148983137983140983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 724

983095

E d i t o r i a l

Probabil că mai rămacircne icircntacirclnirea caldăși profund umană cu Willy dincolo deprejudecă983579i și sensibilită983579i culturale sauchiar de clasă De la bdquomă sim983579eam pu983579inumilit de faptul că eram nevoit să dorm icircnpatul unui be983579iv al unui om sărman icircntr-ocabană neicircngrijitărdquo (p 282) apropiereamerge mai departe pacircnă la intimitatea șiicircn983579elegerea cuprinsă icircn rugăciune bdquoAmicircnceput să mă rog pentru Willy Nu m-amrugat să icircși depășească vreuna din slăbiciunisau să se icircmpotrivească vreunei ispiteNu m-am rugat să renun983579e la băutură

Din anumite puncte de vedere alcoolulfăcea via983579a lui mai ușor de suportat M-amrugat ca Dumnezeu să aibă milă de el icircnsingurătatea lui și să mă ierte pentru lipsamea de respect pentru elrdquo (p 285)

Icircn felul ei Drumul crucilor este o carte aschimbării Un asemenea pelerinajcălătorieliturgică lasă urme de neșters La ceva vre-me după icircncheierea acestui parcurs Peter

Hurley s-a convertit la Ortodoxie Rămacircneicircnsă noti983579a lui făcută icircntr-o biserica cato-lică bdquoNiciodată nu m-am sim983579it icircn largulmeu icircn bisericile ortodoxe orice aș facefie deranjez pe cineva sau ceva fie icircncalcvreun canon sau altul chiar dacă totul seicircntacircmplă numai icircn mintea meardquo (p 183)

Aceste cuvinte vin să ne amintească mereudouă lucruri Pe de o parte că o convertire

este icircn principal rodul chemării tainice alui Dumnezeu care face posibilă depășireaoricăror prejudecă983579i sau bariere Pe de altăparte icircnsă ne atrag aten983579ia asupra rigidită983579iinu totdeauna justificabilă cu care sunticircntacircmpina983579i străinii icircn bisericile ortodoxe

La final nu pot decacirct să icircntăresc cespuneam mai sus Drumul crucilor este cavia983579a nu mereu plăcut adesea dificil dartotdeauna proaspăt și surprinzător

icircn fa983579ă fără niciun avertisment icircn clipa icircncare icircntreabă dacă nu cumva știe un loc undear putea petrece noaptea De la MănăstireaCheia este alungat de un călugăr ursuz

Se spune despre pelerinaj că este ima -ginea vie983579ii pămacircntești icircn parcursul cătreveșnicie Pelerinajul autentic este o solu983579ieconcentrată a condi983579iei umane cu insta-bilitatea fragilitatea și nesiguran983579a ei Icircnpu983579ine locuri mai po983579i experien983579a icircn aceeașimăsură nevoia de celălalt inutilitatea ori-cărui atașament fa983579ă de un loc anume etcParcurgerea bdquoDrumului crucilorrdquo alături de

Peter Hurley este o experien983579ă de via983579ăTot ca icircn via983579ă suntem foarte sensibiliicircn momentul contactului direct la răubrutalitate și meschinărie De aceea epi-soadele pomenite mai devreme au o for983579ăincontestabilă Icircn timp intervine uitareacare tinde să ac983579ioneze diferen983579iat După ovreme evenimentele negative se estompea-ză iar pe primul plan rămacircn momentele

bune timpul de calitate o sursă de energiepentru a merge mai departe Se icircntacircmplăla fel și icircn urma lecturii De exemplu dinicircntacirclnirea cu monahul neprimitor rămacircnemai ales felul icircn care drume983579ul se străduiesă icircl icircndreptă983579ească bdquoCred că icircncerc să icirclapăr pe acel călugăr Din cel mai simplupunct de vedere ori era un călugăr bun careavea o zi proastă ori era un călugăr rău Și

nu cred că un călugăr rău ar putea rezistamult icircntr-o mănăstire Ar avea nevoie deceva mai mult decacirct de nervi de o983579el []Ești liber să pleci și o știi bine Dacă nuavea o zi proastă atunci poate că este unom chinuit și icircn cazul ăsta are nevoie derugăciunile noastre Așa că icircn orice cazacel om are nevoie de compasiune nu decritică Icirci respect pe acei oameni Trebuie săai mult curaj să faci ceea ce fac eirdquo (p 300)

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 824

983096

C ă l ă

u z a s u e t u l u i

icircntacirci libertatea omului pe care diavolul nu

o poate icircncălcaIspita nu e echivalentă cu păcatul eaeste doar icircndemnul spre păcat icircndemn carenu poate fi icircmpiedicat asemenea vacircntuluicare bate și nu poate fi oprit chiar dacăam deschide bra983579ele Icircntr-un fel am puteaspune că e și necesară pentru a ne dovedivrednici de icircmpără983579ia lui Dumnezeu Icircnsăispitindu-ne diavolul nu ne obligă să și

păcătuim Păcatul icircncepe icircn momentulicircn care conlucrezi cu ispita gacircndindu-tela ea De aici poate rămacircne doar un păcatsăvacircrșit icircn gacircnd sau să degenereze icircntr-unulsăvacircrșit icircn faptă Repetarea lui conduce apoispre patimă iar din acest moment omul icircșipierde icircncet-icircncet libertatea devenind robulpropriului viciu și prin acesta al diavolului

Icircn al doilea racircnd rezisten983579a noastră icircnfa983579a ispitei e dată de apropierea de Dum-nezeu Omul care are o comuniune vie șiautentică cu Dumnezeu prin icircmpărtășireacacirct mai deasă cu Trupul și Sacircngele Său prinharul primit icircn sfintele slujbe rugăciunipostiri și alte nevoin983579e este puternic icircnfa983579a celui rău și poate chiar invulnerabilȘi aceasta nu datorită puterii sale ca om

ci a puterii lui Dumnezeu care se află icircn elSunt unii oameni care au o apeten983579ă spretot felul de bdquotratamenterdquo duhovnicești icircnvederea eliberării de sub puterea celui răumai ales atunci cacircnd se prezumă existen983579aunor blesteme sau farmece asupra lormergacircnd la cacirct mai multe mănăstiri dacircndmulte slujbe participacircnd la un anumitnumăr de Masluri etc cacircnd lucrurile sunt

foarte simple totul 983579ine de strădania dea fi mereu icircn comuniune cu Dumnezeu

icircn icircncercarea sa de a urma Evanghelia lui

Hristos și de a păși astfel spre macircntuirecreștinul are de icircnfruntat multe ispite1 Așacum reiese din Dicționarul explicativ allimbii romacircne termenul ispită poate aveaconota983579ii negative sau pozitive Negati-ve atunci cacircnd se referă la o for983579ă marede atrac983579ie manifestată prin ademeniretenta983579ie seduc983579ie icircndemnul de a face unlucru rău pozitive atunci cacircnd se referă la

o icircncercare probă la care este supus cinevapentru a i se constata iubirea răbdareacredin983579a etc2 Noi ne vom referi aici la celdintacirci sens al cuvacircntului ispită cel negativ

Icircn viziunea creștină atrac983579ia spre cevarău nu vine din neant ci de la niște fiin983579epersonale reale numite demoni sau diavoli așa icircncacirct lupta icircmpotriva ispitei nu esteatacirct o luptă cu icircnclina983579iile omului cacirct unadevărat război cu un dușman care cautăsă fie mai șiret decacirct noi Or atunci cacircndmergi la război e important să-983579i cunoștiadversarul și tacticile acestuia Icircn episodulanterior am icircncercat icircn parte acest lucru

Acum ne-am propus să descoperim cacirctevadin armele care ne stau la dispozi983579ie icircnlupta noastră cu acest adversar

Cred că primul lucru pe care ar trebuisă-l conștientizăm este că demonii nu pottrece niciodată peste libertatea noastră dealegere și că puterea lor asupra noastrăe dată doar de icircndepărtarea noastră deDumnezeu Dar să le luăm pe racircnd mai

983089 Icircn această rubrică răspundem la icircntrebărilelegate de problemele spirituale ale cititorilor noștriIcircntrebările pot fi adresate prin intermediul adresei

de e-mail cetateafeteiyahoocom983090 Dicţionarul explicativ al limbii romacircne ed Academiei Republicii Socialiste Romacircnia București1975 p 443

Cacircteva gacircnduri despre ispitirea diavolului (II)D983141983139983141983138983137983148 G983151983154983141983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 924

983097

C ă l ă uz a s u e

t u l u i

icircntreaga noastră persoanărdquo Pe de altă parterenun983579area ne descoperă iluzoriul lumiipe care ne-am construit-o prin prismapatimilor noastre bdquoUnii sunt iubitori dearginţi alţii iubitori de plăceri unii macircni-oși alţii deznădăjduiţi fiecare avacircnd prinpropriile sale patimi o configuraţie unicăa lumii personalerdquo Abia prin renun983579areala toate aceastea ni se descoperă adevăratalibertate Căci bdquouna e libertatea rea ndash să facice vrei și cum te taie capul ndash și altceva estelibertate adevărată icircn care să ai puterea săfaci binele atunci cacircnd trebuie fără să te

lași tacircracirct și icircmpiedicat de patimile talerdquo Deaceea a-983579i putea icircnfracircnge patimile icircnseamnăun exerci983579iu care icircncepe cu postul4

Așa cum știm e recomandat ca postulsă fie icircnso983579it și de rugăciune Renunţa-rea la macircncăruri icircși găsește icircn rugăciuneadevăratul ei scop fiindcă postul este otransformare a sufletului și a vieţii o po-căinţă Cred că rugăciunea eficientă este

cea făcută fără grabă concentrat asupracuvintelor cu multă evlavie avacircnd bdquoduhulumilit inima icircnfracircntă și smeritărdquo (Ps 5018) Subliniind importan983579a rugăciunii icircnrăzboiul cu demonii Sfacircntul Ioan Scăra -rul spunea bdquoBiruiește-i pe potrivnici cunumele lui Iisus chemacircndu-L cacirct maides că o armă mai puternică nu vei găsiicircn cer nici pe pămacircntrdquo Simpla invocare a

numelui lui Iisus mai ales prin rugăciuneainimii Icircl aduce icircn sufletele noastre undese dă lupta cu diavolul și astfel nu noiicircnvingem ispitele ci El le icircnvinge icircn noi

Iată icircn foarte pu983579ine cuvinte cacirctevadin căile prin care ne putem păstra comu-niunea cu Dumnezeu și astfel să devenimmai puternici icircn calea ispitelor

983092Nicolae Turcan Meditaţii la Postul Mare icircn Ce-tatea credin983579ei anul 1 nr 2 Florești 2011 pp 6-7

Icircn acest sens cel mai important lucrueste icircmpărtășirea cu rupul și Sacircngele luiHristos precedată desigur de Sfacircnta Spo-vedanie Aceasta ar trebui făcută cacirct maides icircnsă de fiecare dată cu multă evlavieși căin983579ă sinceră pentru păcatele săvacircrșiteIcircmpărtășania rară icircl face pe om vulnerabilicircn fa983579a diavolului De aceea Sf Ioan Gurăde Aur Icirci cerea lui Dumnezeu icircntr-unadin rugăciuni bdquoca nu cumva rămacircnacircnddeparte prea multă vreme de icircmpărtășireaTa să fiu prins de lupul cel icircnţelegătorrdquo3

[nn să ajung rob al diavolului]

Apoi e foarte important să avem opermanentă stare de trezvie adică să avemsufletul vigilent prudent veghetor asu-pră-și Diavolul nu poate face nimic decacirctnumai dacă ne icircnvoim cu propunerile luiDe aceea ni se cere vigilenţă adică pazaminţii și a inimii ca nu cumva un gacircndnecurat să se materializeze icircn faptă

Această trezvie presupune și cultivarea

icircnfracircnării o virtute atacirct de rară icircn zilelenoastre De aceea foarte important esteși postul care icircntacirci de toate icircnseamnă icircn-fracircnare Nicolae Turcan vedea icircn post unexerci983579iu extraordinar prin care omul poateconștientiza cacircteva realită983579i care sunt deobicei icircntunecate prin via983579a pătimașă Pe deo parte prin ruperea din sine icircnsuţi a ceeace credeai că ești fără să fii de fapt postul

te conștientizează asupra dependen983579ei taleși icircn același timp și asupra adevăratei taleidentită983579i a ceea ce ai putea să fii a ceeace Dumnezeu ar vrea să fii dacă n-ai fi robși dependent de atacirctea și atacirctea lucruribdquoCăci nu suntem nici macircncărurile alese pecare le preferăm nici băuturile cu care neicircndulcim nici pornirile spre desfracircnare careni se pare uneori că ne definesc trupul și

983091 Din Canonul Sfintei Icircmpărtășiri Liturghier IBMBOR București 1956 p 304

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1024

H i s t o

r i a e c c l e s i a s t i c a

983089983088

moștenirea rămasă de la tatăl lor1 icircn fine

prin guvernarea directă a păr983579ii de sud aPalestinei numită și Iudeea care avea săfie inclusă icircn provincia Syria-Palestinastracircnsoarea romană era tot mai evidentăSistemul de taxare al Romei icirci icircmpovărape iudei alimentacircnd astfel dorin983579a gru-părilor radicale evreiești precum aceea aașa-zișilor zeloți de a se elibera de sub jugulimperial Totuși unii dintre procuratorii

(reprezentan983579ii icircmpăratului icircn provincie)care au condus Iudeea icircn primul secol dHrau reușit să colaboreze destul de bine cumai marii poporului evreu care la racircndullor marginalizau grupările cu tendin983579e ra -dicale Acest lucru era facilitat și de faptulcă după cum am văzut icircn primul articoliudaismul epocii nu era unitar ci făracircmi983579aticircn diverse orientări care reușeau cu greu săajungă la un numitor comun Germenelenemul983579umirii exista icircnsă iar atunci cacircndunii reprezentan983579i ai Romei administratoricorup983579i au adăugat poveri mai mari peumerii popula983579iei icircncălcacircnd flagrant șisentimentele religioase ale acestora stareade tensiune s-a accentuat

Cel mai dificil dintre procuratorii

romani s-a dovedit a fi Gessius Florus(64-66) Preluacircndu-și func983579ia la Caesareaacesta a ini983579iat o politică de favorizare a po-pula983579iei de origine greacă de acolo sporindastfel tensiunile deja existente icircntre iudeiși eleniști Profitacircnd de situa983579ie grecii auicircnceput să denigreze popula983579ia evreiască

983089 Shaye Cohen Roman Domination Te Jewish

Revolt and the Destruction of the Second emple in Ancient Israel From Abraham to the Roman Destruc-tion of the emple Hershel Shanks (Prentice HallBiblical Archaeology Society) p 269

icircn primul din seria articolelor publicate

anul trecut icircn care am arătat cum aluat fiin983579ă Biserica spuneam că la icircnce-put comunitatea creștină din Ierusalimse icircncadra icircn iudaismul epocii membriiei aderacircnd la normele legii mozaice Amvăzut apoi că pe măsură ce creștinismulse răspacircndea icircn interiorul Palestinei și icircnafara acesteia un număr tot mai mare depăgacircni se converteau și s-a pus problema

observării stricte a normelor religioaseiudaice Sinodul apostolic de la Ierusalima dat cacircștig de cauză viziunii liberale careelibera pe noii converti983579i de altă etnie depovara aderării icircn totalitate la legea mo-zaică facilitacircnd astfel accesul neevreilorla noua religie Prin activitatea misionarăa apostolilor ndash icircndeosebi a Sf Pavel și acolaboratorilor acestuia ndash creștinismul sepropaga cu relativă repeziciune icircn ImperiulRoman ajungacircnd pacircnă icircn inima acestuiala Roma Această desprindere treptată eraun proces natural firesc care icircnsă avea săfie accelerat de evenimentele politico-mi-litare din Palestina ultimelor decenii aleprimului veac dHr

La sfacircrșitul domniei lui Nero izbucnea

icircn Iudeea o violentă revoltă antiroma-nă primul din seria celor trei războaieale evreilor icircmpotriva romanilor CacircndImperiul Roman icircn expansiunea sa spreRăsărit ajunsese la hotarele vechiuluiIsrael era greu de prevăzut cacirct de greuavea să le fie Caesarilor să stăpacircneascăun popor care avea conștiin983579a unicită983579iiexisten983579ei sale pe acest pămacircnt Mai icircntacirci

prin regele clientelar Irod cel Mare apoiprin urmașii acestuia care și-au icircmpăr983579it

Desprinderea creștinismului de iudaism (I) A983157983154983141983148983145983137983150 C983151983155983149983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1124

983089983089

H i s t o r i a e c c l e s

i a s t i c a

din oraș culminacircnd cu incidentul dinanul 66 Icircn timp ce evreii săvacircrșeau icircnsinagoga lor serviciul divin unul dintregreci a sacrificat niște păsări chiar la ușaacesteia Acest fapt reprezenta o pacircngări-re a locașului de cult Iudeii au răspunsprintr-o peti983579ie adresată lui Florus careicircnsă i-a arestat pe reprezentan983579ii acestoraMai mult decacirct atacirct pentru a-i pedepsi peiudei pentru faptul că unii dintre radicalise dedaseră la atacuri icircmpotriva cetă983579enilorromani procuratorul și-a trimis solda983579iisă jefuiască Templul luacircnd o sumă mare

de bani din visteria acestuia Acest lucru aprodus mare tulburare icircn racircndul popula983579ieideterminacircnd pe unii dintre iudei să-și bată

joc icircn mod public de Florus adunacircnd baniicircntr-un coș icircn numele procuratorului ca șicum acesta ar fi fost sărac Pe de altă parteconducătorii evreilor au solicitat sprijinulguvernatorului Syriei Cestius Gallus Dinpăcate ini983579iativa a rămas fără rezultat iar

Florus a trecut la represalii operacircnd un nu-măr mare de arestări icircn Ierusalim Se parecă pacircnă la 6000 de iudei au fost biciui983579i șicrucifica983579i din ordinul procuratorului Icircnaceste condi983579ii animozitatea popula983579iei acrescut iar na983579ionaliștii iudei cu arma icircnmacircnă au luat cu asalt garnizoana romanădin oraș Regele pro-roman Agrippa IIicircmpreună cu oficialii romani s-au refugiat

Icircn curacircnd Ierusalimul era un oraș liber2

Văzacircnd că situa983579ia scapă de sub con-trol legatul Syriei Cestius Gallus a trimisLegiunea a XII Fulminata su983579inută detrupele auxiliare pentru a icircnăbuși revoltaLegionarii au fost icircnsă surprinși de rebelila Beth Horon suferind o icircnfracircngere us-turătoare Șase mii de solda983579i romani aupierit stindardul legiunii fiind capturat de

983090 Flavius Josephus Istoria Războiului IudeilorIcircmpotriva Romanilor Hasefer București 1997cap 17 p 204

iudei La Ierusalim conducătorii grupărilorradicale au fost icircnlătura983579i iar conducerea afost preluată de marele preot Ananus ben

Ananus care a icircnceput imediat să icircntăreas-că cetatea Comandant al trupelor din regi-unea Galileia (partea de nord a Palestinei)a fost numit Yosef ben Matityahu (Iosiffiul lui Matityahu) el icircnsuși descendentdintr-o familie preo983579ească reicircntors de cu-racircnd icircn patrie dintr-o misiune diplomaticăla Roma Vom vedea icircn episodul următorimportan983579a pe care acest personaj a avut-oicircn desfășurarea evenimentelor

Vestea icircnfracircngerii ajunse icircn curacircnd laurechile icircmpăratului Icircn aceste condi983579iiNero icircncredin983579ă sarcina zdrobirii for983579elorrebele lui Vespasian general experimentatcare icircn anul 67 dHr invadă Galileia asistatde fiul cel mare Titus și de trupele regelui

Agrippa II Icircn total patru legiuni romanela care se adăugau trupele auxiliare reluarăasaltul asupra răzvrăti983579ilor Evitacircnd un atac

direct asupra Ierusalimului renumit pentrufortifica983579iile sale Vespasian icircncepu o cam-panie sistematică de eradicare a punctelorde rezisten983579ă ale rebelilor Războiul intraicircntr-o nouă fază și așa cum vom vedea icircnarticolul următor avea să sfacircrșească icircntr-otragedie na983579ională pentru poporul evreuIcircn același timp comunitatea creștină dinIerusalim avea să părăsească orașul re-

fugiindu-se la Pella icircn regiunea numităDecapole dincolo de Iordan

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1224

983089983090

S n

ţ i ş i s ă r b ă t o r i

vedea faţa lui Dumnezeu Dacă citim

strict versetul acesta am putea crede căașa este Citirea icircntregului context icircnsă nelămurește Moise cere ndash cu icircndrăzneală așzice ndash lui Dumnezeu aceasta bdquoarată-mi-Temie pe Tine Icircnsuţi să te văd eu lămuritrdquo(Ieșire 33 13) și bdquoarată-mi slava Tardquo (Ieșire33 18) Răspunsul lui Dumnezeu este icircnsăurmătorul bdquoFaţa Mea icircnsă nu vei putea srsquoovezi că nu va putea omul să-Mi vadă faţa

și să trăiască Si iarăși azis Domnul bdquoIată e unloc aici la Mine [] cacircndva trece slava Mea Eute voi pune icircn scobiturastacircncii și cu macircna Meate voi acoperi pacircnă ce voitrece [] dar faţa Mea

nu ţi se va arătardquo (Ieșire33 20-23)Vă veţi icircntreba poa -

te ce legătură au acesteepisoade cu titlul arti-colului care debuteazăcu Boboteaza Cele douăepisoade veterotestamen-tare prezentate sunt un

preambul la tema arătării lui Dumnezeu IcircnVechiul Testament Sfacircnta Treime S-a des-coperit dar nu deplin ci umbrit din cauzaicircnclinării iudeilor spre politeism Dacă lis-ar fi descoperit deplin că icircn Dumnezeusunt trei Persoane ar fi căzut icircn păgacircnism2

Icircn data de 6 ianuarie prăznuim Bote-zul Domnului moment icircn care DomnulHristos aflat la vacircrsta maturităţii icircși icircn-

cepe slujirea pămacircntească de macircntuire a983090 Isidor Todoran Simbolul credinţei ndash o sinteză

dogmatică Renașterea Cluj-Napoca 2008 p 28

F

rumuseţea ndash și icircn același timp ndash greu-

tatea cea mai mare a creștinului constăicircn efortul dat de căutarea lui Dumnezeu găsirea Acestuia și menţinerea legăturii cuEl De bdquovederea lui Dumnezeurdquo nu s-auicircnvrednicit prea mulţi oameni de-a lungulistoriei iar bdquo face to face rdquo chip către chipnu icirci este dat icircncă omului să Icircl vadă peDumnezeu

Totuși ca fiinţă personală Dumne-zeu comunică personalcu creatura Sa Astfel

Avraam are parte la ste- jarul Mamvri de o arăta-re treimică (Facere cap18) Episodul acesta stăsub semnul unei aure demister mai ales datori-

tă faptului că Cei TreiOameni vorbesc cacircnd lasingular cacircnd la pluraliar Avraam la racircndul luifolosește aceeași dublămodalitate de exprima-re Pracircnzul Celor Treisub stejar o primă reve-lare a Sfintei Treimi (un

singur Dumnezeu icircn trei persoane) a fostmotiv de inspiraţie pentru celebra icoanăa lui Andrei Rubliov1

Mai tacircrziu icircn vremea ieșirii din robiaegipteană textul biblic incită mintea lacugetare spunacircnd astfel bdquoDomnul grăiacu Moise faţă către faţă așa cum ar grăicineva cu prietenul săurdquo (Ieșire 33 11)O fi avacircnd Moise cinstea aceasta de a

983089 Explicaţii detaliate pot fi găsite icircn Bibliatradusă și diortosită de vrednicul de pomenireMitropolit Bartolomeu Anania

Boboteaza Epifania Despre arătarea lui DumnezeuI983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1324

983089983091

S n ţ i ş i s ă r b ă t o r i

Acesta este Fiul Meu Cel iubit icircntru Careleam binevoitrdquo (Matei 3 16-17)

Icircn cea mai frumoasă teofanie a NouluiTestament la Botezul Domnului avemașadar pe Dumnezeu Tatăl care vorbeștepe Fiul Său cel iubit care Se botează șipe Duhul Sfacircnt icircn chip de porumbelcoboracircndu-Se asupra Fiului Sfinţii Părinţiau văzut icircn imaginea bdquocerului deschisrdquounirea din nou a cerului cu pămacircntuliar icircn imaginea coboracircrii porumbeluluiau contemplat icircnceputul noii creaţii alumii inaugurată acum la Botez5 La

creaţia lumii ni se spune că bdquoDuhul SfacircntSe purta pe deasupra apelorrdquo (Facere 12) iar porumbelul apare din nou la un altact de reicircnoire a lumii după potop cacircndaduce lui Noe semnul retragerii apelorramura de măslin (Facere 8 11)

Din punct de vedere dogmatic icircn mo-mentul Botezului Domnului se arată icircnchip lămurit că Dumnezeu Cel Unul icircn

Fiinţă există din veșnicie icircn Treime Prinicircnsuși acest fapt al descoperirii Sfintei Tre-imi s-a făcut și descoperirea lui Iisus ca Fiual lui Dumnezeu la icircnceputul activităţiiSale publice de propovăduire Prin ieșireadin anonimatul vieţii din Nazaretul Galileiiși mai ales prin primirea botezului de laIoan El ne arată icircn mod explicit că El ia debunăvoie asupra Sa păcatele lumii pentru

a ne răscumpăra din robia păcatului6

Sinteza dogmatică a Botezului Domnu-lui e următoarea bdquoA trebuit să Se scufundeFiul icircn natura omenească și prin ea icircn apăpentru ca noi scufundacircndu-ne icircn apă săne scufundăm icircn viaţa Lui dumnezeiascăsau icircn Duhul Lui cel Sfacircntrdquo7

983093

Ibidem p 167983094 Valer Bel opcit pp 80-81983095 Dumitru Stăniloaie eologia dogmatică or-

todoxă vol 3 IBMBOR București 2010 p 39

lumii Această sărbătoare s-a numit icircntruicircnceput bdquoEpifaniardquo(gr Επιϕaνειa = apa-riţie arătare) icircnsemnacircnd manifestarea luiDumnezeu prin arătarea Sfintei Treimicu ocazia botezării lui Iisus icircn Iordan decătre Ioan Pacircnă icircn secolul al IV-lea icircn6 ianuarie se sărbătoreau icircmpreună maimulte evenimente din istoria macircntuiriinașterea după trup a Fiului lui Dumnezeuicircnchinarea magilor și a păstorilor Botezulicircn Iordan și cea dintacirci minune la nunta dinCana Galileii cacircnd bdquoIisus și-a arătat slavaSardquo (Ioan 2 11) După prima icircndreptare a

calendarului icircn secolul al IV-lea Bisericaa fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la25 decembrie pentru Epifanie păstracircnddata ei veche adică 6 ianuarie3

Evenimentul Botezului Domnului esteprezentat amănunţit icircn Evanghelia dupăMatei icircn capitolul 3 Astfel icircn plină activi-tate a lui Ioan Botezătorul apare la Iordanși Iisus din Nazaret pentru a fi botezat de

către Ioan Acesta icircnsă Icircl oprea recunos-cacircndu-L precum odinioară icircn pacircntecelemamei sale Elisabeta (Luca 1 41) Darrecunoașterea expresă a lui Iisus ca Mesiaeste consemnată de Ioan Botezătorul princuvintele bdquoEu am trebuinţă să fiu botezatde Tinerdquo (Matei 3 14) Expresia este primași ultima afirmaţie a lui Ioan Botezătorulicircn faţa lui Iisus despre necesitatea Bote-

zului creștin ca o condiţie pentru a devenimembru al Icircmpărăţiei cerurilor4Icircn momentul icircn care Hristos era bote-

zat icircn apele Iordanului bdquocerurile s-au des-chis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeupogoracircndu-Se ca un porumbel și venindpeste Iisus Și iată glas din ceruri grăind

983091 Valer Bel Dogmă și propovăduire Dacia

Cluj-Napoca 1994 p 78983092 Stelian Tofană Introducere icircn studiul Nouluiestament vol 2 Presa Universitară ClujeanăCluj-Napoca 2002 p 166

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 524

983093

O a m e n i t r ă i r i f a p t e

Florești și operează icircn localitatea noastrăUnii dintre ei ac983579ionează la icircntacircmplaredar al983579ii se organizează mai bine culegsau primesc informa983579ii referitoare la bdquo983579in-telerdquo alese și ac983579ionează mai bdquoprofesionistrdquo

Am icircntacirclnit ho983579i tineri care ac983579ionează cumănuși și cagulă luacircndu-și astfel măsurisuplimentare de protec983579ie și făcacircnd muncanoastră mai dificilă

CT Dincolo de munca dumneavoastră și a colegilor din secție ce putem face noi floreștenii pentru a evita situațiile icircn caream putea fi victimele acestori infractori

CM Icircn primul racircnd e foarte impor-tantă responsabilizarea noastră a tuturorfa983579ă de bunurile personale comune șipublice Icircmpreună suntem responsabilipentru siguran983579a comunită983579ii Esen983579ia-le sunt două elemente interfonul și ușametalică De asemenea ideal ar fi și unsistem suplimentar de protec983579ie alarmaDe un real folos ar fi camerele video mon-

tate care ne-ar permite identificarea maiușoara a infractorilor și care credem că i-arși descuraja Și nu icircn ultimul racircnd respon-sabilitatea civică a fiecăruia dintre noi caredacă sesizează ceva sau pe cineva suspectsă anun983579e imediat sec983579ia noastră de Poli983579ie

CT Dincolo de aceste situații care sunt provocările Poliției Florești

CM Icircn primul racircnd numărul mic

de cadre raportat la popula983579ia comuneiLa o comunitate de asemenea dimensiunifluctua983579ia mare a popula983579iei și creșterea eiface ca munca noastră să fie din ce icircn cemai dificilă Mai ales că lipsește un elementesen983579ial căr983579ile de imobil Icircn parteneriatcu Primăria sperăm ca icircn 2016 să reușimsă aducem căr983579ile de imobil icircn fiecarebloc și să ajungem icircn situa983579ia de a avea oeviden983579ă cacirct mai exactă a celor care locu-iesc icircn Florești Apelăm de asemenea la

icircn983579elegerea floreștenilor și la colaborareacacirct mai deschisă cu noi Ca să icircn983579elege983579i icircnce condi983579ii lucrăm vă dau cacircteva cifre ziceu extrem de relevante Media la nivelulUniunii Europene este de un poli983579ist la 453de locuitori La nivelul Jude983579ului Cluj avemun poli983579ist la 565 de locuitori ceea ce ve983579ispune că nu e foarte departe Ei bine icircnFlorești suntem icircn situa983579ia unui poli983579ist la1800 de locuitori Cifrele cred că vorbescde la sine și cred că nu mai au nevoie deniciun comentariu Suntem din păcatebloca983579i icircn situa983579ia icircn care nu putem crește

deoarece administrativ Floreștiul e doar ocomună Fa983579ă de Cluj spre exemplu nuavem avantajul poli983579iștilor de proximitateacei colegi ai noștri care ar putea cunoaștepacircnă icircn cel mai mic detaliu comunitateaDe aceea e atacirct de important ca fiecaredintre noi să icircncercăm să sprijinim efortulPoli983579iei pentru că așa ne ajutăm pe noiChiar și icircn aceste condi983579ii sec983579ia noastră a

ob983579inut doi ani la racircnd icircn 2013 și 2014titlul de cea mai bună sec983579ie de poli983579ierurală din IPJ Cluj iar icircn 2015 a ob983579inutlocul doi ca cea mai bună sec983579ie de poli983579ierurală din jude983579ul Cluj

Mă bucur că prin intermediul revisteiparohiale am avut posibilitatea să mă adre-sez floreștenilor Eu cred icircn rolul importantal educa983579iei mai ales dacă e una făcută icircn

spiritul valorilor religios-morale care staula baza unei comunită983579i fie ea una atacirct detacircnără ca Florești De asemenea informareanoastră a tuturor și comunicarea dintre noisunt atacirct de necesare icircn ziua de azi Toateacestea ne pot face capabili nu numai de areac983579iona dar mai ales de a preveni situa983579iipe care nu ni le dorim icircn comunitateacasele și familiile noastre

Interviu realizat de Ciprian ehei

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 624

983094

E d i t o r i a l

bucurii emo983579ionante Oamenii care nu se

văd la televizor și nici icircn presă icircn generalOameni care 983579i se descoperă doar dacă icirciprivești de aproape Acolo este realitateade dincolo de discursurile politice vie șivibrantă care e greu de bănuit icircn afaraexperien983579ei directe

Și mai sunt și troi983579ele care marcheazădrumurile din Romacircnia O prezen983579ă atacirctde discretă icircncacirct ușor poate fi trecută cuvederea Oare cacirc983579i dintre noi ne-am propusvreodată să trecem conștient prin fa983579a aces-tor martori neintruzivi ai bucuriilor darși ai disperărilor noastre Crucile ridicateicircn semn de mul983579umire dar și cele ridicateicircn amintirea celor spulbera983579i icircn accidentede mașină au fost pentru Peter Hurleyprilejuri de rugăciune Doamne Iisuse

Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-mă pe mine păcătosul Urmarea lecturii plinăde disponibilitate a bdquoPelerinului rusrdquo unuldintre textele care au schimbat destine de-alungul vremii Efort fizic epuizare uneorinesiguran983579ă depășirea propriilor limiteluptă cu sinele rugăciune căldură umanărăutate inexplicabilă (pu983579ină extrem depu983579ină ce-i drept) emo983579ie entuziasm toate

se regăsesc icircn paginile acestui excep983579ional jurnal de călătorie al lui Peter Hurley așezatsub titlul bdquoDrumul crucilorrdquo1

Ce rămacircne icircn urma unei plimbări icircm-preună cu Peter Hurley pe Drumul crucilor Cred că icircn primul racircnd rămacircn vii icircn memo-rie momentele extreme de mare intensitatepsihică cele care ar putea zgudui imagineanoastră de sine ca popor primitor amabil

deschis Călătorul nostru primește un pumn983089 Peter Hurley Drumul crucilor Martor Bu-

curești 2013

D

e foarte multe ori am auzit despre

ospitalitatea romacircnească S-a folositaceastă sintagmă de atacirctea ori icircncacirct amajuns să credem că e un loc comun pro-pagandă ieftină fără acoperire icircn realitateCine oare ar fi gata să renun983579e la tot con-fortul orașului la siguran983579a pe care 983579i-odau statutul social banii prietenii regulileicircncetă983579enite de convie983579uire pe asfalt pentrua deveni un străin vulnerabil dependentde bunăvoin983579a unor necunoscu983579i

Peter Hurley un irlandez care locuieșteicircn Romacircnia din 1994 a făcut icircn 2012 oadevărată călătorie liturgică de la Săpacircn983579adin Cimitirul Vesel icircn nordul extrem alMaramureșului la grani983579a cu Ucrainapacircnă la Muzeul Țăranului Romacircn dinBucurești Un traseu care leagă două puncte

semnificative pentru cultura tradi983579ionalădin Romacircnia Fără bdquocentură de siguran-983579ărdquo fără nicio certitudine să pornești laun asemenea drum doar pentru a atrageaten983579ia asupra unui anume mod de a fireprezintă pentru oricine o nebunie ade-vărată Dacă mai 983579inem seama de faptulcă Peter Hurley a icircnceput călătoria la finalde noiembrie și a ajuns la București icircn 21

decembrie icircn plină iarnă așadar cacircnd onoapte petrecută afară ar fi fost echivalentăcu moartea dimensiunile scracircntelii pro-tagonistului sunt limpezi Și totuși Ceeace a icircnceput ca o bravură o faptă excen-trică un protest cel pu983579in ciudat a sfacircrșitprin a fi o călătorie liturgică un pelerinajcătre Romacircnia profundă Iar cacircnd zic des-pre Romacircnia profundă nu mă gacircndesc la

conceptul care tinde să se ideologizeze cimă gacircndesc la acei oameni simpli vii cubune și rele cu singurătă983579i copleșitoare și

Note pe marginea Drumului crucilor

P983137983157983148 S983145983148983137983140983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 724

983095

E d i t o r i a l

Probabil că mai rămacircne icircntacirclnirea caldăși profund umană cu Willy dincolo deprejudecă983579i și sensibilită983579i culturale sauchiar de clasă De la bdquomă sim983579eam pu983579inumilit de faptul că eram nevoit să dorm icircnpatul unui be983579iv al unui om sărman icircntr-ocabană neicircngrijitărdquo (p 282) apropiereamerge mai departe pacircnă la intimitatea șiicircn983579elegerea cuprinsă icircn rugăciune bdquoAmicircnceput să mă rog pentru Willy Nu m-amrugat să icircși depășească vreuna din slăbiciunisau să se icircmpotrivească vreunei ispiteNu m-am rugat să renun983579e la băutură

Din anumite puncte de vedere alcoolulfăcea via983579a lui mai ușor de suportat M-amrugat ca Dumnezeu să aibă milă de el icircnsingurătatea lui și să mă ierte pentru lipsamea de respect pentru elrdquo (p 285)

Icircn felul ei Drumul crucilor este o carte aschimbării Un asemenea pelerinajcălătorieliturgică lasă urme de neșters La ceva vre-me după icircncheierea acestui parcurs Peter

Hurley s-a convertit la Ortodoxie Rămacircneicircnsă noti983579a lui făcută icircntr-o biserica cato-lică bdquoNiciodată nu m-am sim983579it icircn largulmeu icircn bisericile ortodoxe orice aș facefie deranjez pe cineva sau ceva fie icircncalcvreun canon sau altul chiar dacă totul seicircntacircmplă numai icircn mintea meardquo (p 183)

Aceste cuvinte vin să ne amintească mereudouă lucruri Pe de o parte că o convertire

este icircn principal rodul chemării tainice alui Dumnezeu care face posibilă depășireaoricăror prejudecă983579i sau bariere Pe de altăparte icircnsă ne atrag aten983579ia asupra rigidită983579iinu totdeauna justificabilă cu care sunticircntacircmpina983579i străinii icircn bisericile ortodoxe

La final nu pot decacirct să icircntăresc cespuneam mai sus Drumul crucilor este cavia983579a nu mereu plăcut adesea dificil dartotdeauna proaspăt și surprinzător

icircn fa983579ă fără niciun avertisment icircn clipa icircncare icircntreabă dacă nu cumva știe un loc undear putea petrece noaptea De la MănăstireaCheia este alungat de un călugăr ursuz

Se spune despre pelerinaj că este ima -ginea vie983579ii pămacircntești icircn parcursul cătreveșnicie Pelerinajul autentic este o solu983579ieconcentrată a condi983579iei umane cu insta-bilitatea fragilitatea și nesiguran983579a ei Icircnpu983579ine locuri mai po983579i experien983579a icircn aceeașimăsură nevoia de celălalt inutilitatea ori-cărui atașament fa983579ă de un loc anume etcParcurgerea bdquoDrumului crucilorrdquo alături de

Peter Hurley este o experien983579ă de via983579ăTot ca icircn via983579ă suntem foarte sensibiliicircn momentul contactului direct la răubrutalitate și meschinărie De aceea epi-soadele pomenite mai devreme au o for983579ăincontestabilă Icircn timp intervine uitareacare tinde să ac983579ioneze diferen983579iat După ovreme evenimentele negative se estompea-ză iar pe primul plan rămacircn momentele

bune timpul de calitate o sursă de energiepentru a merge mai departe Se icircntacircmplăla fel și icircn urma lecturii De exemplu dinicircntacirclnirea cu monahul neprimitor rămacircnemai ales felul icircn care drume983579ul se străduiesă icircl icircndreptă983579ească bdquoCred că icircncerc să icirclapăr pe acel călugăr Din cel mai simplupunct de vedere ori era un călugăr bun careavea o zi proastă ori era un călugăr rău Și

nu cred că un călugăr rău ar putea rezistamult icircntr-o mănăstire Ar avea nevoie deceva mai mult decacirct de nervi de o983579el []Ești liber să pleci și o știi bine Dacă nuavea o zi proastă atunci poate că este unom chinuit și icircn cazul ăsta are nevoie derugăciunile noastre Așa că icircn orice cazacel om are nevoie de compasiune nu decritică Icirci respect pe acei oameni Trebuie săai mult curaj să faci ceea ce fac eirdquo (p 300)

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 824

983096

C ă l ă

u z a s u e t u l u i

icircntacirci libertatea omului pe care diavolul nu

o poate icircncălcaIspita nu e echivalentă cu păcatul eaeste doar icircndemnul spre păcat icircndemn carenu poate fi icircmpiedicat asemenea vacircntuluicare bate și nu poate fi oprit chiar dacăam deschide bra983579ele Icircntr-un fel am puteaspune că e și necesară pentru a ne dovedivrednici de icircmpără983579ia lui Dumnezeu Icircnsăispitindu-ne diavolul nu ne obligă să și

păcătuim Păcatul icircncepe icircn momentulicircn care conlucrezi cu ispita gacircndindu-tela ea De aici poate rămacircne doar un păcatsăvacircrșit icircn gacircnd sau să degenereze icircntr-unulsăvacircrșit icircn faptă Repetarea lui conduce apoispre patimă iar din acest moment omul icircșipierde icircncet-icircncet libertatea devenind robulpropriului viciu și prin acesta al diavolului

Icircn al doilea racircnd rezisten983579a noastră icircnfa983579a ispitei e dată de apropierea de Dum-nezeu Omul care are o comuniune vie șiautentică cu Dumnezeu prin icircmpărtășireacacirct mai deasă cu Trupul și Sacircngele Său prinharul primit icircn sfintele slujbe rugăciunipostiri și alte nevoin983579e este puternic icircnfa983579a celui rău și poate chiar invulnerabilȘi aceasta nu datorită puterii sale ca om

ci a puterii lui Dumnezeu care se află icircn elSunt unii oameni care au o apeten983579ă spretot felul de bdquotratamenterdquo duhovnicești icircnvederea eliberării de sub puterea celui răumai ales atunci cacircnd se prezumă existen983579aunor blesteme sau farmece asupra lormergacircnd la cacirct mai multe mănăstiri dacircndmulte slujbe participacircnd la un anumitnumăr de Masluri etc cacircnd lucrurile sunt

foarte simple totul 983579ine de strădania dea fi mereu icircn comuniune cu Dumnezeu

icircn icircncercarea sa de a urma Evanghelia lui

Hristos și de a păși astfel spre macircntuirecreștinul are de icircnfruntat multe ispite1 Așacum reiese din Dicționarul explicativ allimbii romacircne termenul ispită poate aveaconota983579ii negative sau pozitive Negati-ve atunci cacircnd se referă la o for983579ă marede atrac983579ie manifestată prin ademeniretenta983579ie seduc983579ie icircndemnul de a face unlucru rău pozitive atunci cacircnd se referă la

o icircncercare probă la care este supus cinevapentru a i se constata iubirea răbdareacredin983579a etc2 Noi ne vom referi aici la celdintacirci sens al cuvacircntului ispită cel negativ

Icircn viziunea creștină atrac983579ia spre cevarău nu vine din neant ci de la niște fiin983579epersonale reale numite demoni sau diavoli așa icircncacirct lupta icircmpotriva ispitei nu esteatacirct o luptă cu icircnclina983579iile omului cacirct unadevărat război cu un dușman care cautăsă fie mai șiret decacirct noi Or atunci cacircndmergi la război e important să-983579i cunoștiadversarul și tacticile acestuia Icircn episodulanterior am icircncercat icircn parte acest lucru

Acum ne-am propus să descoperim cacirctevadin armele care ne stau la dispozi983579ie icircnlupta noastră cu acest adversar

Cred că primul lucru pe care ar trebuisă-l conștientizăm este că demonii nu pottrece niciodată peste libertatea noastră dealegere și că puterea lor asupra noastrăe dată doar de icircndepărtarea noastră deDumnezeu Dar să le luăm pe racircnd mai

983089 Icircn această rubrică răspundem la icircntrebărilelegate de problemele spirituale ale cititorilor noștriIcircntrebările pot fi adresate prin intermediul adresei

de e-mail cetateafeteiyahoocom983090 Dicţionarul explicativ al limbii romacircne ed Academiei Republicii Socialiste Romacircnia București1975 p 443

Cacircteva gacircnduri despre ispitirea diavolului (II)D983141983139983141983138983137983148 G983151983154983141983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 924

983097

C ă l ă uz a s u e

t u l u i

icircntreaga noastră persoanărdquo Pe de altă parterenun983579area ne descoperă iluzoriul lumiipe care ne-am construit-o prin prismapatimilor noastre bdquoUnii sunt iubitori dearginţi alţii iubitori de plăceri unii macircni-oși alţii deznădăjduiţi fiecare avacircnd prinpropriile sale patimi o configuraţie unicăa lumii personalerdquo Abia prin renun983579areala toate aceastea ni se descoperă adevăratalibertate Căci bdquouna e libertatea rea ndash să facice vrei și cum te taie capul ndash și altceva estelibertate adevărată icircn care să ai puterea săfaci binele atunci cacircnd trebuie fără să te

lași tacircracirct și icircmpiedicat de patimile talerdquo Deaceea a-983579i putea icircnfracircnge patimile icircnseamnăun exerci983579iu care icircncepe cu postul4

Așa cum știm e recomandat ca postulsă fie icircnso983579it și de rugăciune Renunţa-rea la macircncăruri icircși găsește icircn rugăciuneadevăratul ei scop fiindcă postul este otransformare a sufletului și a vieţii o po-căinţă Cred că rugăciunea eficientă este

cea făcută fără grabă concentrat asupracuvintelor cu multă evlavie avacircnd bdquoduhulumilit inima icircnfracircntă și smeritărdquo (Ps 5018) Subliniind importan983579a rugăciunii icircnrăzboiul cu demonii Sfacircntul Ioan Scăra -rul spunea bdquoBiruiește-i pe potrivnici cunumele lui Iisus chemacircndu-L cacirct maides că o armă mai puternică nu vei găsiicircn cer nici pe pămacircntrdquo Simpla invocare a

numelui lui Iisus mai ales prin rugăciuneainimii Icircl aduce icircn sufletele noastre undese dă lupta cu diavolul și astfel nu noiicircnvingem ispitele ci El le icircnvinge icircn noi

Iată icircn foarte pu983579ine cuvinte cacirctevadin căile prin care ne putem păstra comu-niunea cu Dumnezeu și astfel să devenimmai puternici icircn calea ispitelor

983092Nicolae Turcan Meditaţii la Postul Mare icircn Ce-tatea credin983579ei anul 1 nr 2 Florești 2011 pp 6-7

Icircn acest sens cel mai important lucrueste icircmpărtășirea cu rupul și Sacircngele luiHristos precedată desigur de Sfacircnta Spo-vedanie Aceasta ar trebui făcută cacirct maides icircnsă de fiecare dată cu multă evlavieși căin983579ă sinceră pentru păcatele săvacircrșiteIcircmpărtășania rară icircl face pe om vulnerabilicircn fa983579a diavolului De aceea Sf Ioan Gurăde Aur Icirci cerea lui Dumnezeu icircntr-unadin rugăciuni bdquoca nu cumva rămacircnacircnddeparte prea multă vreme de icircmpărtășireaTa să fiu prins de lupul cel icircnţelegătorrdquo3

[nn să ajung rob al diavolului]

Apoi e foarte important să avem opermanentă stare de trezvie adică să avemsufletul vigilent prudent veghetor asu-pră-și Diavolul nu poate face nimic decacirctnumai dacă ne icircnvoim cu propunerile luiDe aceea ni se cere vigilenţă adică pazaminţii și a inimii ca nu cumva un gacircndnecurat să se materializeze icircn faptă

Această trezvie presupune și cultivarea

icircnfracircnării o virtute atacirct de rară icircn zilelenoastre De aceea foarte important esteși postul care icircntacirci de toate icircnseamnă icircn-fracircnare Nicolae Turcan vedea icircn post unexerci983579iu extraordinar prin care omul poateconștientiza cacircteva realită983579i care sunt deobicei icircntunecate prin via983579a pătimașă Pe deo parte prin ruperea din sine icircnsuţi a ceeace credeai că ești fără să fii de fapt postul

te conștientizează asupra dependen983579ei taleși icircn același timp și asupra adevăratei taleidentită983579i a ceea ce ai putea să fii a ceeace Dumnezeu ar vrea să fii dacă n-ai fi robși dependent de atacirctea și atacirctea lucruribdquoCăci nu suntem nici macircncărurile alese pecare le preferăm nici băuturile cu care neicircndulcim nici pornirile spre desfracircnare careni se pare uneori că ne definesc trupul și

983091 Din Canonul Sfintei Icircmpărtășiri Liturghier IBMBOR București 1956 p 304

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1024

H i s t o

r i a e c c l e s i a s t i c a

983089983088

moștenirea rămasă de la tatăl lor1 icircn fine

prin guvernarea directă a păr983579ii de sud aPalestinei numită și Iudeea care avea săfie inclusă icircn provincia Syria-Palestinastracircnsoarea romană era tot mai evidentăSistemul de taxare al Romei icirci icircmpovărape iudei alimentacircnd astfel dorin983579a gru-părilor radicale evreiești precum aceea aașa-zișilor zeloți de a se elibera de sub jugulimperial Totuși unii dintre procuratorii

(reprezentan983579ii icircmpăratului icircn provincie)care au condus Iudeea icircn primul secol dHrau reușit să colaboreze destul de bine cumai marii poporului evreu care la racircndullor marginalizau grupările cu tendin983579e ra -dicale Acest lucru era facilitat și de faptulcă după cum am văzut icircn primul articoliudaismul epocii nu era unitar ci făracircmi983579aticircn diverse orientări care reușeau cu greu săajungă la un numitor comun Germenelenemul983579umirii exista icircnsă iar atunci cacircndunii reprezentan983579i ai Romei administratoricorup983579i au adăugat poveri mai mari peumerii popula983579iei icircncălcacircnd flagrant șisentimentele religioase ale acestora stareade tensiune s-a accentuat

Cel mai dificil dintre procuratorii

romani s-a dovedit a fi Gessius Florus(64-66) Preluacircndu-și func983579ia la Caesareaacesta a ini983579iat o politică de favorizare a po-pula983579iei de origine greacă de acolo sporindastfel tensiunile deja existente icircntre iudeiși eleniști Profitacircnd de situa983579ie grecii auicircnceput să denigreze popula983579ia evreiască

983089 Shaye Cohen Roman Domination Te Jewish

Revolt and the Destruction of the Second emple in Ancient Israel From Abraham to the Roman Destruc-tion of the emple Hershel Shanks (Prentice HallBiblical Archaeology Society) p 269

icircn primul din seria articolelor publicate

anul trecut icircn care am arătat cum aluat fiin983579ă Biserica spuneam că la icircnce-put comunitatea creștină din Ierusalimse icircncadra icircn iudaismul epocii membriiei aderacircnd la normele legii mozaice Amvăzut apoi că pe măsură ce creștinismulse răspacircndea icircn interiorul Palestinei și icircnafara acesteia un număr tot mai mare depăgacircni se converteau și s-a pus problema

observării stricte a normelor religioaseiudaice Sinodul apostolic de la Ierusalima dat cacircștig de cauză viziunii liberale careelibera pe noii converti983579i de altă etnie depovara aderării icircn totalitate la legea mo-zaică facilitacircnd astfel accesul neevreilorla noua religie Prin activitatea misionarăa apostolilor ndash icircndeosebi a Sf Pavel și acolaboratorilor acestuia ndash creștinismul sepropaga cu relativă repeziciune icircn ImperiulRoman ajungacircnd pacircnă icircn inima acestuiala Roma Această desprindere treptată eraun proces natural firesc care icircnsă avea săfie accelerat de evenimentele politico-mi-litare din Palestina ultimelor decenii aleprimului veac dHr

La sfacircrșitul domniei lui Nero izbucnea

icircn Iudeea o violentă revoltă antiroma-nă primul din seria celor trei războaieale evreilor icircmpotriva romanilor CacircndImperiul Roman icircn expansiunea sa spreRăsărit ajunsese la hotarele vechiuluiIsrael era greu de prevăzut cacirct de greuavea să le fie Caesarilor să stăpacircneascăun popor care avea conștiin983579a unicită983579iiexisten983579ei sale pe acest pămacircnt Mai icircntacirci

prin regele clientelar Irod cel Mare apoiprin urmașii acestuia care și-au icircmpăr983579it

Desprinderea creștinismului de iudaism (I) A983157983154983141983148983145983137983150 C983151983155983149983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1124

983089983089

H i s t o r i a e c c l e s

i a s t i c a

din oraș culminacircnd cu incidentul dinanul 66 Icircn timp ce evreii săvacircrșeau icircnsinagoga lor serviciul divin unul dintregreci a sacrificat niște păsări chiar la ușaacesteia Acest fapt reprezenta o pacircngări-re a locașului de cult Iudeii au răspunsprintr-o peti983579ie adresată lui Florus careicircnsă i-a arestat pe reprezentan983579ii acestoraMai mult decacirct atacirct pentru a-i pedepsi peiudei pentru faptul că unii dintre radicalise dedaseră la atacuri icircmpotriva cetă983579enilorromani procuratorul și-a trimis solda983579iisă jefuiască Templul luacircnd o sumă mare

de bani din visteria acestuia Acest lucru aprodus mare tulburare icircn racircndul popula983579ieideterminacircnd pe unii dintre iudei să-și bată

joc icircn mod public de Florus adunacircnd baniicircntr-un coș icircn numele procuratorului ca șicum acesta ar fi fost sărac Pe de altă parteconducătorii evreilor au solicitat sprijinulguvernatorului Syriei Cestius Gallus Dinpăcate ini983579iativa a rămas fără rezultat iar

Florus a trecut la represalii operacircnd un nu-măr mare de arestări icircn Ierusalim Se parecă pacircnă la 6000 de iudei au fost biciui983579i șicrucifica983579i din ordinul procuratorului Icircnaceste condi983579ii animozitatea popula983579iei acrescut iar na983579ionaliștii iudei cu arma icircnmacircnă au luat cu asalt garnizoana romanădin oraș Regele pro-roman Agrippa IIicircmpreună cu oficialii romani s-au refugiat

Icircn curacircnd Ierusalimul era un oraș liber2

Văzacircnd că situa983579ia scapă de sub con-trol legatul Syriei Cestius Gallus a trimisLegiunea a XII Fulminata su983579inută detrupele auxiliare pentru a icircnăbuși revoltaLegionarii au fost icircnsă surprinși de rebelila Beth Horon suferind o icircnfracircngere us-turătoare Șase mii de solda983579i romani aupierit stindardul legiunii fiind capturat de

983090 Flavius Josephus Istoria Războiului IudeilorIcircmpotriva Romanilor Hasefer București 1997cap 17 p 204

iudei La Ierusalim conducătorii grupărilorradicale au fost icircnlătura983579i iar conducerea afost preluată de marele preot Ananus ben

Ananus care a icircnceput imediat să icircntăreas-că cetatea Comandant al trupelor din regi-unea Galileia (partea de nord a Palestinei)a fost numit Yosef ben Matityahu (Iosiffiul lui Matityahu) el icircnsuși descendentdintr-o familie preo983579ească reicircntors de cu-racircnd icircn patrie dintr-o misiune diplomaticăla Roma Vom vedea icircn episodul următorimportan983579a pe care acest personaj a avut-oicircn desfășurarea evenimentelor

Vestea icircnfracircngerii ajunse icircn curacircnd laurechile icircmpăratului Icircn aceste condi983579iiNero icircncredin983579ă sarcina zdrobirii for983579elorrebele lui Vespasian general experimentatcare icircn anul 67 dHr invadă Galileia asistatde fiul cel mare Titus și de trupele regelui

Agrippa II Icircn total patru legiuni romanela care se adăugau trupele auxiliare reluarăasaltul asupra răzvrăti983579ilor Evitacircnd un atac

direct asupra Ierusalimului renumit pentrufortifica983579iile sale Vespasian icircncepu o cam-panie sistematică de eradicare a punctelorde rezisten983579ă ale rebelilor Războiul intraicircntr-o nouă fază și așa cum vom vedea icircnarticolul următor avea să sfacircrșească icircntr-otragedie na983579ională pentru poporul evreuIcircn același timp comunitatea creștină dinIerusalim avea să părăsească orașul re-

fugiindu-se la Pella icircn regiunea numităDecapole dincolo de Iordan

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1224

983089983090

S n

ţ i ş i s ă r b ă t o r i

vedea faţa lui Dumnezeu Dacă citim

strict versetul acesta am putea crede căașa este Citirea icircntregului context icircnsă nelămurește Moise cere ndash cu icircndrăzneală așzice ndash lui Dumnezeu aceasta bdquoarată-mi-Temie pe Tine Icircnsuţi să te văd eu lămuritrdquo(Ieșire 33 13) și bdquoarată-mi slava Tardquo (Ieșire33 18) Răspunsul lui Dumnezeu este icircnsăurmătorul bdquoFaţa Mea icircnsă nu vei putea srsquoovezi că nu va putea omul să-Mi vadă faţa

și să trăiască Si iarăși azis Domnul bdquoIată e unloc aici la Mine [] cacircndva trece slava Mea Eute voi pune icircn scobiturastacircncii și cu macircna Meate voi acoperi pacircnă ce voitrece [] dar faţa Mea

nu ţi se va arătardquo (Ieșire33 20-23)Vă veţi icircntreba poa -

te ce legătură au acesteepisoade cu titlul arti-colului care debuteazăcu Boboteaza Cele douăepisoade veterotestamen-tare prezentate sunt un

preambul la tema arătării lui Dumnezeu IcircnVechiul Testament Sfacircnta Treime S-a des-coperit dar nu deplin ci umbrit din cauzaicircnclinării iudeilor spre politeism Dacă lis-ar fi descoperit deplin că icircn Dumnezeusunt trei Persoane ar fi căzut icircn păgacircnism2

Icircn data de 6 ianuarie prăznuim Bote-zul Domnului moment icircn care DomnulHristos aflat la vacircrsta maturităţii icircși icircn-

cepe slujirea pămacircntească de macircntuire a983090 Isidor Todoran Simbolul credinţei ndash o sinteză

dogmatică Renașterea Cluj-Napoca 2008 p 28

F

rumuseţea ndash și icircn același timp ndash greu-

tatea cea mai mare a creștinului constăicircn efortul dat de căutarea lui Dumnezeu găsirea Acestuia și menţinerea legăturii cuEl De bdquovederea lui Dumnezeurdquo nu s-auicircnvrednicit prea mulţi oameni de-a lungulistoriei iar bdquo face to face rdquo chip către chipnu icirci este dat icircncă omului să Icircl vadă peDumnezeu

Totuși ca fiinţă personală Dumne-zeu comunică personalcu creatura Sa Astfel

Avraam are parte la ste- jarul Mamvri de o arăta-re treimică (Facere cap18) Episodul acesta stăsub semnul unei aure demister mai ales datori-

tă faptului că Cei TreiOameni vorbesc cacircnd lasingular cacircnd la pluraliar Avraam la racircndul luifolosește aceeași dublămodalitate de exprima-re Pracircnzul Celor Treisub stejar o primă reve-lare a Sfintei Treimi (un

singur Dumnezeu icircn trei persoane) a fostmotiv de inspiraţie pentru celebra icoanăa lui Andrei Rubliov1

Mai tacircrziu icircn vremea ieșirii din robiaegipteană textul biblic incită mintea lacugetare spunacircnd astfel bdquoDomnul grăiacu Moise faţă către faţă așa cum ar grăicineva cu prietenul săurdquo (Ieșire 33 11)O fi avacircnd Moise cinstea aceasta de a

983089 Explicaţii detaliate pot fi găsite icircn Bibliatradusă și diortosită de vrednicul de pomenireMitropolit Bartolomeu Anania

Boboteaza Epifania Despre arătarea lui DumnezeuI983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1324

983089983091

S n ţ i ş i s ă r b ă t o r i

Acesta este Fiul Meu Cel iubit icircntru Careleam binevoitrdquo (Matei 3 16-17)

Icircn cea mai frumoasă teofanie a NouluiTestament la Botezul Domnului avemașadar pe Dumnezeu Tatăl care vorbeștepe Fiul Său cel iubit care Se botează șipe Duhul Sfacircnt icircn chip de porumbelcoboracircndu-Se asupra Fiului Sfinţii Părinţiau văzut icircn imaginea bdquocerului deschisrdquounirea din nou a cerului cu pămacircntuliar icircn imaginea coboracircrii porumbeluluiau contemplat icircnceputul noii creaţii alumii inaugurată acum la Botez5 La

creaţia lumii ni se spune că bdquoDuhul SfacircntSe purta pe deasupra apelorrdquo (Facere 12) iar porumbelul apare din nou la un altact de reicircnoire a lumii după potop cacircndaduce lui Noe semnul retragerii apelorramura de măslin (Facere 8 11)

Din punct de vedere dogmatic icircn mo-mentul Botezului Domnului se arată icircnchip lămurit că Dumnezeu Cel Unul icircn

Fiinţă există din veșnicie icircn Treime Prinicircnsuși acest fapt al descoperirii Sfintei Tre-imi s-a făcut și descoperirea lui Iisus ca Fiual lui Dumnezeu la icircnceputul activităţiiSale publice de propovăduire Prin ieșireadin anonimatul vieţii din Nazaretul Galileiiși mai ales prin primirea botezului de laIoan El ne arată icircn mod explicit că El ia debunăvoie asupra Sa păcatele lumii pentru

a ne răscumpăra din robia păcatului6

Sinteza dogmatică a Botezului Domnu-lui e următoarea bdquoA trebuit să Se scufundeFiul icircn natura omenească și prin ea icircn apăpentru ca noi scufundacircndu-ne icircn apă săne scufundăm icircn viaţa Lui dumnezeiascăsau icircn Duhul Lui cel Sfacircntrdquo7

983093

Ibidem p 167983094 Valer Bel opcit pp 80-81983095 Dumitru Stăniloaie eologia dogmatică or-

todoxă vol 3 IBMBOR București 2010 p 39

lumii Această sărbătoare s-a numit icircntruicircnceput bdquoEpifaniardquo(gr Επιϕaνειa = apa-riţie arătare) icircnsemnacircnd manifestarea luiDumnezeu prin arătarea Sfintei Treimicu ocazia botezării lui Iisus icircn Iordan decătre Ioan Pacircnă icircn secolul al IV-lea icircn6 ianuarie se sărbătoreau icircmpreună maimulte evenimente din istoria macircntuiriinașterea după trup a Fiului lui Dumnezeuicircnchinarea magilor și a păstorilor Botezulicircn Iordan și cea dintacirci minune la nunta dinCana Galileii cacircnd bdquoIisus și-a arătat slavaSardquo (Ioan 2 11) După prima icircndreptare a

calendarului icircn secolul al IV-lea Bisericaa fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la25 decembrie pentru Epifanie păstracircnddata ei veche adică 6 ianuarie3

Evenimentul Botezului Domnului esteprezentat amănunţit icircn Evanghelia dupăMatei icircn capitolul 3 Astfel icircn plină activi-tate a lui Ioan Botezătorul apare la Iordanși Iisus din Nazaret pentru a fi botezat de

către Ioan Acesta icircnsă Icircl oprea recunos-cacircndu-L precum odinioară icircn pacircntecelemamei sale Elisabeta (Luca 1 41) Darrecunoașterea expresă a lui Iisus ca Mesiaeste consemnată de Ioan Botezătorul princuvintele bdquoEu am trebuinţă să fiu botezatde Tinerdquo (Matei 3 14) Expresia este primași ultima afirmaţie a lui Ioan Botezătorulicircn faţa lui Iisus despre necesitatea Bote-

zului creștin ca o condiţie pentru a devenimembru al Icircmpărăţiei cerurilor4Icircn momentul icircn care Hristos era bote-

zat icircn apele Iordanului bdquocerurile s-au des-chis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeupogoracircndu-Se ca un porumbel și venindpeste Iisus Și iată glas din ceruri grăind

983091 Valer Bel Dogmă și propovăduire Dacia

Cluj-Napoca 1994 p 78983092 Stelian Tofană Introducere icircn studiul Nouluiestament vol 2 Presa Universitară ClujeanăCluj-Napoca 2002 p 166

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 624

983094

E d i t o r i a l

bucurii emo983579ionante Oamenii care nu se

văd la televizor și nici icircn presă icircn generalOameni care 983579i se descoperă doar dacă icirciprivești de aproape Acolo este realitateade dincolo de discursurile politice vie șivibrantă care e greu de bănuit icircn afaraexperien983579ei directe

Și mai sunt și troi983579ele care marcheazădrumurile din Romacircnia O prezen983579ă atacirctde discretă icircncacirct ușor poate fi trecută cuvederea Oare cacirc983579i dintre noi ne-am propusvreodată să trecem conștient prin fa983579a aces-tor martori neintruzivi ai bucuriilor darși ai disperărilor noastre Crucile ridicateicircn semn de mul983579umire dar și cele ridicateicircn amintirea celor spulbera983579i icircn accidentede mașină au fost pentru Peter Hurleyprilejuri de rugăciune Doamne Iisuse

Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-mă pe mine păcătosul Urmarea lecturii plinăde disponibilitate a bdquoPelerinului rusrdquo unuldintre textele care au schimbat destine de-alungul vremii Efort fizic epuizare uneorinesiguran983579ă depășirea propriilor limiteluptă cu sinele rugăciune căldură umanărăutate inexplicabilă (pu983579ină extrem depu983579ină ce-i drept) emo983579ie entuziasm toate

se regăsesc icircn paginile acestui excep983579ional jurnal de călătorie al lui Peter Hurley așezatsub titlul bdquoDrumul crucilorrdquo1

Ce rămacircne icircn urma unei plimbări icircm-preună cu Peter Hurley pe Drumul crucilor Cred că icircn primul racircnd rămacircn vii icircn memo-rie momentele extreme de mare intensitatepsihică cele care ar putea zgudui imagineanoastră de sine ca popor primitor amabil

deschis Călătorul nostru primește un pumn983089 Peter Hurley Drumul crucilor Martor Bu-

curești 2013

D

e foarte multe ori am auzit despre

ospitalitatea romacircnească S-a folositaceastă sintagmă de atacirctea ori icircncacirct amajuns să credem că e un loc comun pro-pagandă ieftină fără acoperire icircn realitateCine oare ar fi gata să renun983579e la tot con-fortul orașului la siguran983579a pe care 983579i-odau statutul social banii prietenii regulileicircncetă983579enite de convie983579uire pe asfalt pentrua deveni un străin vulnerabil dependentde bunăvoin983579a unor necunoscu983579i

Peter Hurley un irlandez care locuieșteicircn Romacircnia din 1994 a făcut icircn 2012 oadevărată călătorie liturgică de la Săpacircn983579adin Cimitirul Vesel icircn nordul extrem alMaramureșului la grani983579a cu Ucrainapacircnă la Muzeul Țăranului Romacircn dinBucurești Un traseu care leagă două puncte

semnificative pentru cultura tradi983579ionalădin Romacircnia Fără bdquocentură de siguran-983579ărdquo fără nicio certitudine să pornești laun asemenea drum doar pentru a atrageaten983579ia asupra unui anume mod de a fireprezintă pentru oricine o nebunie ade-vărată Dacă mai 983579inem seama de faptulcă Peter Hurley a icircnceput călătoria la finalde noiembrie și a ajuns la București icircn 21

decembrie icircn plină iarnă așadar cacircnd onoapte petrecută afară ar fi fost echivalentăcu moartea dimensiunile scracircntelii pro-tagonistului sunt limpezi Și totuși Ceeace a icircnceput ca o bravură o faptă excen-trică un protest cel pu983579in ciudat a sfacircrșitprin a fi o călătorie liturgică un pelerinajcătre Romacircnia profundă Iar cacircnd zic des-pre Romacircnia profundă nu mă gacircndesc la

conceptul care tinde să se ideologizeze cimă gacircndesc la acei oameni simpli vii cubune și rele cu singurătă983579i copleșitoare și

Note pe marginea Drumului crucilor

P983137983157983148 S983145983148983137983140983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 724

983095

E d i t o r i a l

Probabil că mai rămacircne icircntacirclnirea caldăși profund umană cu Willy dincolo deprejudecă983579i și sensibilită983579i culturale sauchiar de clasă De la bdquomă sim983579eam pu983579inumilit de faptul că eram nevoit să dorm icircnpatul unui be983579iv al unui om sărman icircntr-ocabană neicircngrijitărdquo (p 282) apropiereamerge mai departe pacircnă la intimitatea șiicircn983579elegerea cuprinsă icircn rugăciune bdquoAmicircnceput să mă rog pentru Willy Nu m-amrugat să icircși depășească vreuna din slăbiciunisau să se icircmpotrivească vreunei ispiteNu m-am rugat să renun983579e la băutură

Din anumite puncte de vedere alcoolulfăcea via983579a lui mai ușor de suportat M-amrugat ca Dumnezeu să aibă milă de el icircnsingurătatea lui și să mă ierte pentru lipsamea de respect pentru elrdquo (p 285)

Icircn felul ei Drumul crucilor este o carte aschimbării Un asemenea pelerinajcălătorieliturgică lasă urme de neșters La ceva vre-me după icircncheierea acestui parcurs Peter

Hurley s-a convertit la Ortodoxie Rămacircneicircnsă noti983579a lui făcută icircntr-o biserica cato-lică bdquoNiciodată nu m-am sim983579it icircn largulmeu icircn bisericile ortodoxe orice aș facefie deranjez pe cineva sau ceva fie icircncalcvreun canon sau altul chiar dacă totul seicircntacircmplă numai icircn mintea meardquo (p 183)

Aceste cuvinte vin să ne amintească mereudouă lucruri Pe de o parte că o convertire

este icircn principal rodul chemării tainice alui Dumnezeu care face posibilă depășireaoricăror prejudecă983579i sau bariere Pe de altăparte icircnsă ne atrag aten983579ia asupra rigidită983579iinu totdeauna justificabilă cu care sunticircntacircmpina983579i străinii icircn bisericile ortodoxe

La final nu pot decacirct să icircntăresc cespuneam mai sus Drumul crucilor este cavia983579a nu mereu plăcut adesea dificil dartotdeauna proaspăt și surprinzător

icircn fa983579ă fără niciun avertisment icircn clipa icircncare icircntreabă dacă nu cumva știe un loc undear putea petrece noaptea De la MănăstireaCheia este alungat de un călugăr ursuz

Se spune despre pelerinaj că este ima -ginea vie983579ii pămacircntești icircn parcursul cătreveșnicie Pelerinajul autentic este o solu983579ieconcentrată a condi983579iei umane cu insta-bilitatea fragilitatea și nesiguran983579a ei Icircnpu983579ine locuri mai po983579i experien983579a icircn aceeașimăsură nevoia de celălalt inutilitatea ori-cărui atașament fa983579ă de un loc anume etcParcurgerea bdquoDrumului crucilorrdquo alături de

Peter Hurley este o experien983579ă de via983579ăTot ca icircn via983579ă suntem foarte sensibiliicircn momentul contactului direct la răubrutalitate și meschinărie De aceea epi-soadele pomenite mai devreme au o for983579ăincontestabilă Icircn timp intervine uitareacare tinde să ac983579ioneze diferen983579iat După ovreme evenimentele negative se estompea-ză iar pe primul plan rămacircn momentele

bune timpul de calitate o sursă de energiepentru a merge mai departe Se icircntacircmplăla fel și icircn urma lecturii De exemplu dinicircntacirclnirea cu monahul neprimitor rămacircnemai ales felul icircn care drume983579ul se străduiesă icircl icircndreptă983579ească bdquoCred că icircncerc să icirclapăr pe acel călugăr Din cel mai simplupunct de vedere ori era un călugăr bun careavea o zi proastă ori era un călugăr rău Și

nu cred că un călugăr rău ar putea rezistamult icircntr-o mănăstire Ar avea nevoie deceva mai mult decacirct de nervi de o983579el []Ești liber să pleci și o știi bine Dacă nuavea o zi proastă atunci poate că este unom chinuit și icircn cazul ăsta are nevoie derugăciunile noastre Așa că icircn orice cazacel om are nevoie de compasiune nu decritică Icirci respect pe acei oameni Trebuie săai mult curaj să faci ceea ce fac eirdquo (p 300)

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 824

983096

C ă l ă

u z a s u e t u l u i

icircntacirci libertatea omului pe care diavolul nu

o poate icircncălcaIspita nu e echivalentă cu păcatul eaeste doar icircndemnul spre păcat icircndemn carenu poate fi icircmpiedicat asemenea vacircntuluicare bate și nu poate fi oprit chiar dacăam deschide bra983579ele Icircntr-un fel am puteaspune că e și necesară pentru a ne dovedivrednici de icircmpără983579ia lui Dumnezeu Icircnsăispitindu-ne diavolul nu ne obligă să și

păcătuim Păcatul icircncepe icircn momentulicircn care conlucrezi cu ispita gacircndindu-tela ea De aici poate rămacircne doar un păcatsăvacircrșit icircn gacircnd sau să degenereze icircntr-unulsăvacircrșit icircn faptă Repetarea lui conduce apoispre patimă iar din acest moment omul icircșipierde icircncet-icircncet libertatea devenind robulpropriului viciu și prin acesta al diavolului

Icircn al doilea racircnd rezisten983579a noastră icircnfa983579a ispitei e dată de apropierea de Dum-nezeu Omul care are o comuniune vie șiautentică cu Dumnezeu prin icircmpărtășireacacirct mai deasă cu Trupul și Sacircngele Său prinharul primit icircn sfintele slujbe rugăciunipostiri și alte nevoin983579e este puternic icircnfa983579a celui rău și poate chiar invulnerabilȘi aceasta nu datorită puterii sale ca om

ci a puterii lui Dumnezeu care se află icircn elSunt unii oameni care au o apeten983579ă spretot felul de bdquotratamenterdquo duhovnicești icircnvederea eliberării de sub puterea celui răumai ales atunci cacircnd se prezumă existen983579aunor blesteme sau farmece asupra lormergacircnd la cacirct mai multe mănăstiri dacircndmulte slujbe participacircnd la un anumitnumăr de Masluri etc cacircnd lucrurile sunt

foarte simple totul 983579ine de strădania dea fi mereu icircn comuniune cu Dumnezeu

icircn icircncercarea sa de a urma Evanghelia lui

Hristos și de a păși astfel spre macircntuirecreștinul are de icircnfruntat multe ispite1 Așacum reiese din Dicționarul explicativ allimbii romacircne termenul ispită poate aveaconota983579ii negative sau pozitive Negati-ve atunci cacircnd se referă la o for983579ă marede atrac983579ie manifestată prin ademeniretenta983579ie seduc983579ie icircndemnul de a face unlucru rău pozitive atunci cacircnd se referă la

o icircncercare probă la care este supus cinevapentru a i se constata iubirea răbdareacredin983579a etc2 Noi ne vom referi aici la celdintacirci sens al cuvacircntului ispită cel negativ

Icircn viziunea creștină atrac983579ia spre cevarău nu vine din neant ci de la niște fiin983579epersonale reale numite demoni sau diavoli așa icircncacirct lupta icircmpotriva ispitei nu esteatacirct o luptă cu icircnclina983579iile omului cacirct unadevărat război cu un dușman care cautăsă fie mai șiret decacirct noi Or atunci cacircndmergi la război e important să-983579i cunoștiadversarul și tacticile acestuia Icircn episodulanterior am icircncercat icircn parte acest lucru

Acum ne-am propus să descoperim cacirctevadin armele care ne stau la dispozi983579ie icircnlupta noastră cu acest adversar

Cred că primul lucru pe care ar trebuisă-l conștientizăm este că demonii nu pottrece niciodată peste libertatea noastră dealegere și că puterea lor asupra noastrăe dată doar de icircndepărtarea noastră deDumnezeu Dar să le luăm pe racircnd mai

983089 Icircn această rubrică răspundem la icircntrebărilelegate de problemele spirituale ale cititorilor noștriIcircntrebările pot fi adresate prin intermediul adresei

de e-mail cetateafeteiyahoocom983090 Dicţionarul explicativ al limbii romacircne ed Academiei Republicii Socialiste Romacircnia București1975 p 443

Cacircteva gacircnduri despre ispitirea diavolului (II)D983141983139983141983138983137983148 G983151983154983141983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 924

983097

C ă l ă uz a s u e

t u l u i

icircntreaga noastră persoanărdquo Pe de altă parterenun983579area ne descoperă iluzoriul lumiipe care ne-am construit-o prin prismapatimilor noastre bdquoUnii sunt iubitori dearginţi alţii iubitori de plăceri unii macircni-oși alţii deznădăjduiţi fiecare avacircnd prinpropriile sale patimi o configuraţie unicăa lumii personalerdquo Abia prin renun983579areala toate aceastea ni se descoperă adevăratalibertate Căci bdquouna e libertatea rea ndash să facice vrei și cum te taie capul ndash și altceva estelibertate adevărată icircn care să ai puterea săfaci binele atunci cacircnd trebuie fără să te

lași tacircracirct și icircmpiedicat de patimile talerdquo Deaceea a-983579i putea icircnfracircnge patimile icircnseamnăun exerci983579iu care icircncepe cu postul4

Așa cum știm e recomandat ca postulsă fie icircnso983579it și de rugăciune Renunţa-rea la macircncăruri icircși găsește icircn rugăciuneadevăratul ei scop fiindcă postul este otransformare a sufletului și a vieţii o po-căinţă Cred că rugăciunea eficientă este

cea făcută fără grabă concentrat asupracuvintelor cu multă evlavie avacircnd bdquoduhulumilit inima icircnfracircntă și smeritărdquo (Ps 5018) Subliniind importan983579a rugăciunii icircnrăzboiul cu demonii Sfacircntul Ioan Scăra -rul spunea bdquoBiruiește-i pe potrivnici cunumele lui Iisus chemacircndu-L cacirct maides că o armă mai puternică nu vei găsiicircn cer nici pe pămacircntrdquo Simpla invocare a

numelui lui Iisus mai ales prin rugăciuneainimii Icircl aduce icircn sufletele noastre undese dă lupta cu diavolul și astfel nu noiicircnvingem ispitele ci El le icircnvinge icircn noi

Iată icircn foarte pu983579ine cuvinte cacirctevadin căile prin care ne putem păstra comu-niunea cu Dumnezeu și astfel să devenimmai puternici icircn calea ispitelor

983092Nicolae Turcan Meditaţii la Postul Mare icircn Ce-tatea credin983579ei anul 1 nr 2 Florești 2011 pp 6-7

Icircn acest sens cel mai important lucrueste icircmpărtășirea cu rupul și Sacircngele luiHristos precedată desigur de Sfacircnta Spo-vedanie Aceasta ar trebui făcută cacirct maides icircnsă de fiecare dată cu multă evlavieși căin983579ă sinceră pentru păcatele săvacircrșiteIcircmpărtășania rară icircl face pe om vulnerabilicircn fa983579a diavolului De aceea Sf Ioan Gurăde Aur Icirci cerea lui Dumnezeu icircntr-unadin rugăciuni bdquoca nu cumva rămacircnacircnddeparte prea multă vreme de icircmpărtășireaTa să fiu prins de lupul cel icircnţelegătorrdquo3

[nn să ajung rob al diavolului]

Apoi e foarte important să avem opermanentă stare de trezvie adică să avemsufletul vigilent prudent veghetor asu-pră-și Diavolul nu poate face nimic decacirctnumai dacă ne icircnvoim cu propunerile luiDe aceea ni se cere vigilenţă adică pazaminţii și a inimii ca nu cumva un gacircndnecurat să se materializeze icircn faptă

Această trezvie presupune și cultivarea

icircnfracircnării o virtute atacirct de rară icircn zilelenoastre De aceea foarte important esteși postul care icircntacirci de toate icircnseamnă icircn-fracircnare Nicolae Turcan vedea icircn post unexerci983579iu extraordinar prin care omul poateconștientiza cacircteva realită983579i care sunt deobicei icircntunecate prin via983579a pătimașă Pe deo parte prin ruperea din sine icircnsuţi a ceeace credeai că ești fără să fii de fapt postul

te conștientizează asupra dependen983579ei taleși icircn același timp și asupra adevăratei taleidentită983579i a ceea ce ai putea să fii a ceeace Dumnezeu ar vrea să fii dacă n-ai fi robși dependent de atacirctea și atacirctea lucruribdquoCăci nu suntem nici macircncărurile alese pecare le preferăm nici băuturile cu care neicircndulcim nici pornirile spre desfracircnare careni se pare uneori că ne definesc trupul și

983091 Din Canonul Sfintei Icircmpărtășiri Liturghier IBMBOR București 1956 p 304

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1024

H i s t o

r i a e c c l e s i a s t i c a

983089983088

moștenirea rămasă de la tatăl lor1 icircn fine

prin guvernarea directă a păr983579ii de sud aPalestinei numită și Iudeea care avea săfie inclusă icircn provincia Syria-Palestinastracircnsoarea romană era tot mai evidentăSistemul de taxare al Romei icirci icircmpovărape iudei alimentacircnd astfel dorin983579a gru-părilor radicale evreiești precum aceea aașa-zișilor zeloți de a se elibera de sub jugulimperial Totuși unii dintre procuratorii

(reprezentan983579ii icircmpăratului icircn provincie)care au condus Iudeea icircn primul secol dHrau reușit să colaboreze destul de bine cumai marii poporului evreu care la racircndullor marginalizau grupările cu tendin983579e ra -dicale Acest lucru era facilitat și de faptulcă după cum am văzut icircn primul articoliudaismul epocii nu era unitar ci făracircmi983579aticircn diverse orientări care reușeau cu greu săajungă la un numitor comun Germenelenemul983579umirii exista icircnsă iar atunci cacircndunii reprezentan983579i ai Romei administratoricorup983579i au adăugat poveri mai mari peumerii popula983579iei icircncălcacircnd flagrant șisentimentele religioase ale acestora stareade tensiune s-a accentuat

Cel mai dificil dintre procuratorii

romani s-a dovedit a fi Gessius Florus(64-66) Preluacircndu-și func983579ia la Caesareaacesta a ini983579iat o politică de favorizare a po-pula983579iei de origine greacă de acolo sporindastfel tensiunile deja existente icircntre iudeiși eleniști Profitacircnd de situa983579ie grecii auicircnceput să denigreze popula983579ia evreiască

983089 Shaye Cohen Roman Domination Te Jewish

Revolt and the Destruction of the Second emple in Ancient Israel From Abraham to the Roman Destruc-tion of the emple Hershel Shanks (Prentice HallBiblical Archaeology Society) p 269

icircn primul din seria articolelor publicate

anul trecut icircn care am arătat cum aluat fiin983579ă Biserica spuneam că la icircnce-put comunitatea creștină din Ierusalimse icircncadra icircn iudaismul epocii membriiei aderacircnd la normele legii mozaice Amvăzut apoi că pe măsură ce creștinismulse răspacircndea icircn interiorul Palestinei și icircnafara acesteia un număr tot mai mare depăgacircni se converteau și s-a pus problema

observării stricte a normelor religioaseiudaice Sinodul apostolic de la Ierusalima dat cacircștig de cauză viziunii liberale careelibera pe noii converti983579i de altă etnie depovara aderării icircn totalitate la legea mo-zaică facilitacircnd astfel accesul neevreilorla noua religie Prin activitatea misionarăa apostolilor ndash icircndeosebi a Sf Pavel și acolaboratorilor acestuia ndash creștinismul sepropaga cu relativă repeziciune icircn ImperiulRoman ajungacircnd pacircnă icircn inima acestuiala Roma Această desprindere treptată eraun proces natural firesc care icircnsă avea săfie accelerat de evenimentele politico-mi-litare din Palestina ultimelor decenii aleprimului veac dHr

La sfacircrșitul domniei lui Nero izbucnea

icircn Iudeea o violentă revoltă antiroma-nă primul din seria celor trei războaieale evreilor icircmpotriva romanilor CacircndImperiul Roman icircn expansiunea sa spreRăsărit ajunsese la hotarele vechiuluiIsrael era greu de prevăzut cacirct de greuavea să le fie Caesarilor să stăpacircneascăun popor care avea conștiin983579a unicită983579iiexisten983579ei sale pe acest pămacircnt Mai icircntacirci

prin regele clientelar Irod cel Mare apoiprin urmașii acestuia care și-au icircmpăr983579it

Desprinderea creștinismului de iudaism (I) A983157983154983141983148983145983137983150 C983151983155983149983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1124

983089983089

H i s t o r i a e c c l e s

i a s t i c a

din oraș culminacircnd cu incidentul dinanul 66 Icircn timp ce evreii săvacircrșeau icircnsinagoga lor serviciul divin unul dintregreci a sacrificat niște păsări chiar la ușaacesteia Acest fapt reprezenta o pacircngări-re a locașului de cult Iudeii au răspunsprintr-o peti983579ie adresată lui Florus careicircnsă i-a arestat pe reprezentan983579ii acestoraMai mult decacirct atacirct pentru a-i pedepsi peiudei pentru faptul că unii dintre radicalise dedaseră la atacuri icircmpotriva cetă983579enilorromani procuratorul și-a trimis solda983579iisă jefuiască Templul luacircnd o sumă mare

de bani din visteria acestuia Acest lucru aprodus mare tulburare icircn racircndul popula983579ieideterminacircnd pe unii dintre iudei să-și bată

joc icircn mod public de Florus adunacircnd baniicircntr-un coș icircn numele procuratorului ca șicum acesta ar fi fost sărac Pe de altă parteconducătorii evreilor au solicitat sprijinulguvernatorului Syriei Cestius Gallus Dinpăcate ini983579iativa a rămas fără rezultat iar

Florus a trecut la represalii operacircnd un nu-măr mare de arestări icircn Ierusalim Se parecă pacircnă la 6000 de iudei au fost biciui983579i șicrucifica983579i din ordinul procuratorului Icircnaceste condi983579ii animozitatea popula983579iei acrescut iar na983579ionaliștii iudei cu arma icircnmacircnă au luat cu asalt garnizoana romanădin oraș Regele pro-roman Agrippa IIicircmpreună cu oficialii romani s-au refugiat

Icircn curacircnd Ierusalimul era un oraș liber2

Văzacircnd că situa983579ia scapă de sub con-trol legatul Syriei Cestius Gallus a trimisLegiunea a XII Fulminata su983579inută detrupele auxiliare pentru a icircnăbuși revoltaLegionarii au fost icircnsă surprinși de rebelila Beth Horon suferind o icircnfracircngere us-turătoare Șase mii de solda983579i romani aupierit stindardul legiunii fiind capturat de

983090 Flavius Josephus Istoria Războiului IudeilorIcircmpotriva Romanilor Hasefer București 1997cap 17 p 204

iudei La Ierusalim conducătorii grupărilorradicale au fost icircnlătura983579i iar conducerea afost preluată de marele preot Ananus ben

Ananus care a icircnceput imediat să icircntăreas-că cetatea Comandant al trupelor din regi-unea Galileia (partea de nord a Palestinei)a fost numit Yosef ben Matityahu (Iosiffiul lui Matityahu) el icircnsuși descendentdintr-o familie preo983579ească reicircntors de cu-racircnd icircn patrie dintr-o misiune diplomaticăla Roma Vom vedea icircn episodul următorimportan983579a pe care acest personaj a avut-oicircn desfășurarea evenimentelor

Vestea icircnfracircngerii ajunse icircn curacircnd laurechile icircmpăratului Icircn aceste condi983579iiNero icircncredin983579ă sarcina zdrobirii for983579elorrebele lui Vespasian general experimentatcare icircn anul 67 dHr invadă Galileia asistatde fiul cel mare Titus și de trupele regelui

Agrippa II Icircn total patru legiuni romanela care se adăugau trupele auxiliare reluarăasaltul asupra răzvrăti983579ilor Evitacircnd un atac

direct asupra Ierusalimului renumit pentrufortifica983579iile sale Vespasian icircncepu o cam-panie sistematică de eradicare a punctelorde rezisten983579ă ale rebelilor Războiul intraicircntr-o nouă fază și așa cum vom vedea icircnarticolul următor avea să sfacircrșească icircntr-otragedie na983579ională pentru poporul evreuIcircn același timp comunitatea creștină dinIerusalim avea să părăsească orașul re-

fugiindu-se la Pella icircn regiunea numităDecapole dincolo de Iordan

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1224

983089983090

S n

ţ i ş i s ă r b ă t o r i

vedea faţa lui Dumnezeu Dacă citim

strict versetul acesta am putea crede căașa este Citirea icircntregului context icircnsă nelămurește Moise cere ndash cu icircndrăzneală așzice ndash lui Dumnezeu aceasta bdquoarată-mi-Temie pe Tine Icircnsuţi să te văd eu lămuritrdquo(Ieșire 33 13) și bdquoarată-mi slava Tardquo (Ieșire33 18) Răspunsul lui Dumnezeu este icircnsăurmătorul bdquoFaţa Mea icircnsă nu vei putea srsquoovezi că nu va putea omul să-Mi vadă faţa

și să trăiască Si iarăși azis Domnul bdquoIată e unloc aici la Mine [] cacircndva trece slava Mea Eute voi pune icircn scobiturastacircncii și cu macircna Meate voi acoperi pacircnă ce voitrece [] dar faţa Mea

nu ţi se va arătardquo (Ieșire33 20-23)Vă veţi icircntreba poa -

te ce legătură au acesteepisoade cu titlul arti-colului care debuteazăcu Boboteaza Cele douăepisoade veterotestamen-tare prezentate sunt un

preambul la tema arătării lui Dumnezeu IcircnVechiul Testament Sfacircnta Treime S-a des-coperit dar nu deplin ci umbrit din cauzaicircnclinării iudeilor spre politeism Dacă lis-ar fi descoperit deplin că icircn Dumnezeusunt trei Persoane ar fi căzut icircn păgacircnism2

Icircn data de 6 ianuarie prăznuim Bote-zul Domnului moment icircn care DomnulHristos aflat la vacircrsta maturităţii icircși icircn-

cepe slujirea pămacircntească de macircntuire a983090 Isidor Todoran Simbolul credinţei ndash o sinteză

dogmatică Renașterea Cluj-Napoca 2008 p 28

F

rumuseţea ndash și icircn același timp ndash greu-

tatea cea mai mare a creștinului constăicircn efortul dat de căutarea lui Dumnezeu găsirea Acestuia și menţinerea legăturii cuEl De bdquovederea lui Dumnezeurdquo nu s-auicircnvrednicit prea mulţi oameni de-a lungulistoriei iar bdquo face to face rdquo chip către chipnu icirci este dat icircncă omului să Icircl vadă peDumnezeu

Totuși ca fiinţă personală Dumne-zeu comunică personalcu creatura Sa Astfel

Avraam are parte la ste- jarul Mamvri de o arăta-re treimică (Facere cap18) Episodul acesta stăsub semnul unei aure demister mai ales datori-

tă faptului că Cei TreiOameni vorbesc cacircnd lasingular cacircnd la pluraliar Avraam la racircndul luifolosește aceeași dublămodalitate de exprima-re Pracircnzul Celor Treisub stejar o primă reve-lare a Sfintei Treimi (un

singur Dumnezeu icircn trei persoane) a fostmotiv de inspiraţie pentru celebra icoanăa lui Andrei Rubliov1

Mai tacircrziu icircn vremea ieșirii din robiaegipteană textul biblic incită mintea lacugetare spunacircnd astfel bdquoDomnul grăiacu Moise faţă către faţă așa cum ar grăicineva cu prietenul săurdquo (Ieșire 33 11)O fi avacircnd Moise cinstea aceasta de a

983089 Explicaţii detaliate pot fi găsite icircn Bibliatradusă și diortosită de vrednicul de pomenireMitropolit Bartolomeu Anania

Boboteaza Epifania Despre arătarea lui DumnezeuI983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1324

983089983091

S n ţ i ş i s ă r b ă t o r i

Acesta este Fiul Meu Cel iubit icircntru Careleam binevoitrdquo (Matei 3 16-17)

Icircn cea mai frumoasă teofanie a NouluiTestament la Botezul Domnului avemașadar pe Dumnezeu Tatăl care vorbeștepe Fiul Său cel iubit care Se botează șipe Duhul Sfacircnt icircn chip de porumbelcoboracircndu-Se asupra Fiului Sfinţii Părinţiau văzut icircn imaginea bdquocerului deschisrdquounirea din nou a cerului cu pămacircntuliar icircn imaginea coboracircrii porumbeluluiau contemplat icircnceputul noii creaţii alumii inaugurată acum la Botez5 La

creaţia lumii ni se spune că bdquoDuhul SfacircntSe purta pe deasupra apelorrdquo (Facere 12) iar porumbelul apare din nou la un altact de reicircnoire a lumii după potop cacircndaduce lui Noe semnul retragerii apelorramura de măslin (Facere 8 11)

Din punct de vedere dogmatic icircn mo-mentul Botezului Domnului se arată icircnchip lămurit că Dumnezeu Cel Unul icircn

Fiinţă există din veșnicie icircn Treime Prinicircnsuși acest fapt al descoperirii Sfintei Tre-imi s-a făcut și descoperirea lui Iisus ca Fiual lui Dumnezeu la icircnceputul activităţiiSale publice de propovăduire Prin ieșireadin anonimatul vieţii din Nazaretul Galileiiși mai ales prin primirea botezului de laIoan El ne arată icircn mod explicit că El ia debunăvoie asupra Sa păcatele lumii pentru

a ne răscumpăra din robia păcatului6

Sinteza dogmatică a Botezului Domnu-lui e următoarea bdquoA trebuit să Se scufundeFiul icircn natura omenească și prin ea icircn apăpentru ca noi scufundacircndu-ne icircn apă săne scufundăm icircn viaţa Lui dumnezeiascăsau icircn Duhul Lui cel Sfacircntrdquo7

983093

Ibidem p 167983094 Valer Bel opcit pp 80-81983095 Dumitru Stăniloaie eologia dogmatică or-

todoxă vol 3 IBMBOR București 2010 p 39

lumii Această sărbătoare s-a numit icircntruicircnceput bdquoEpifaniardquo(gr Επιϕaνειa = apa-riţie arătare) icircnsemnacircnd manifestarea luiDumnezeu prin arătarea Sfintei Treimicu ocazia botezării lui Iisus icircn Iordan decătre Ioan Pacircnă icircn secolul al IV-lea icircn6 ianuarie se sărbătoreau icircmpreună maimulte evenimente din istoria macircntuiriinașterea după trup a Fiului lui Dumnezeuicircnchinarea magilor și a păstorilor Botezulicircn Iordan și cea dintacirci minune la nunta dinCana Galileii cacircnd bdquoIisus și-a arătat slavaSardquo (Ioan 2 11) După prima icircndreptare a

calendarului icircn secolul al IV-lea Bisericaa fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la25 decembrie pentru Epifanie păstracircnddata ei veche adică 6 ianuarie3

Evenimentul Botezului Domnului esteprezentat amănunţit icircn Evanghelia dupăMatei icircn capitolul 3 Astfel icircn plină activi-tate a lui Ioan Botezătorul apare la Iordanși Iisus din Nazaret pentru a fi botezat de

către Ioan Acesta icircnsă Icircl oprea recunos-cacircndu-L precum odinioară icircn pacircntecelemamei sale Elisabeta (Luca 1 41) Darrecunoașterea expresă a lui Iisus ca Mesiaeste consemnată de Ioan Botezătorul princuvintele bdquoEu am trebuinţă să fiu botezatde Tinerdquo (Matei 3 14) Expresia este primași ultima afirmaţie a lui Ioan Botezătorulicircn faţa lui Iisus despre necesitatea Bote-

zului creștin ca o condiţie pentru a devenimembru al Icircmpărăţiei cerurilor4Icircn momentul icircn care Hristos era bote-

zat icircn apele Iordanului bdquocerurile s-au des-chis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeupogoracircndu-Se ca un porumbel și venindpeste Iisus Și iată glas din ceruri grăind

983091 Valer Bel Dogmă și propovăduire Dacia

Cluj-Napoca 1994 p 78983092 Stelian Tofană Introducere icircn studiul Nouluiestament vol 2 Presa Universitară ClujeanăCluj-Napoca 2002 p 166

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 724

983095

E d i t o r i a l

Probabil că mai rămacircne icircntacirclnirea caldăși profund umană cu Willy dincolo deprejudecă983579i și sensibilită983579i culturale sauchiar de clasă De la bdquomă sim983579eam pu983579inumilit de faptul că eram nevoit să dorm icircnpatul unui be983579iv al unui om sărman icircntr-ocabană neicircngrijitărdquo (p 282) apropiereamerge mai departe pacircnă la intimitatea șiicircn983579elegerea cuprinsă icircn rugăciune bdquoAmicircnceput să mă rog pentru Willy Nu m-amrugat să icircși depășească vreuna din slăbiciunisau să se icircmpotrivească vreunei ispiteNu m-am rugat să renun983579e la băutură

Din anumite puncte de vedere alcoolulfăcea via983579a lui mai ușor de suportat M-amrugat ca Dumnezeu să aibă milă de el icircnsingurătatea lui și să mă ierte pentru lipsamea de respect pentru elrdquo (p 285)

Icircn felul ei Drumul crucilor este o carte aschimbării Un asemenea pelerinajcălătorieliturgică lasă urme de neșters La ceva vre-me după icircncheierea acestui parcurs Peter

Hurley s-a convertit la Ortodoxie Rămacircneicircnsă noti983579a lui făcută icircntr-o biserica cato-lică bdquoNiciodată nu m-am sim983579it icircn largulmeu icircn bisericile ortodoxe orice aș facefie deranjez pe cineva sau ceva fie icircncalcvreun canon sau altul chiar dacă totul seicircntacircmplă numai icircn mintea meardquo (p 183)

Aceste cuvinte vin să ne amintească mereudouă lucruri Pe de o parte că o convertire

este icircn principal rodul chemării tainice alui Dumnezeu care face posibilă depășireaoricăror prejudecă983579i sau bariere Pe de altăparte icircnsă ne atrag aten983579ia asupra rigidită983579iinu totdeauna justificabilă cu care sunticircntacircmpina983579i străinii icircn bisericile ortodoxe

La final nu pot decacirct să icircntăresc cespuneam mai sus Drumul crucilor este cavia983579a nu mereu plăcut adesea dificil dartotdeauna proaspăt și surprinzător

icircn fa983579ă fără niciun avertisment icircn clipa icircncare icircntreabă dacă nu cumva știe un loc undear putea petrece noaptea De la MănăstireaCheia este alungat de un călugăr ursuz

Se spune despre pelerinaj că este ima -ginea vie983579ii pămacircntești icircn parcursul cătreveșnicie Pelerinajul autentic este o solu983579ieconcentrată a condi983579iei umane cu insta-bilitatea fragilitatea și nesiguran983579a ei Icircnpu983579ine locuri mai po983579i experien983579a icircn aceeașimăsură nevoia de celălalt inutilitatea ori-cărui atașament fa983579ă de un loc anume etcParcurgerea bdquoDrumului crucilorrdquo alături de

Peter Hurley este o experien983579ă de via983579ăTot ca icircn via983579ă suntem foarte sensibiliicircn momentul contactului direct la răubrutalitate și meschinărie De aceea epi-soadele pomenite mai devreme au o for983579ăincontestabilă Icircn timp intervine uitareacare tinde să ac983579ioneze diferen983579iat După ovreme evenimentele negative se estompea-ză iar pe primul plan rămacircn momentele

bune timpul de calitate o sursă de energiepentru a merge mai departe Se icircntacircmplăla fel și icircn urma lecturii De exemplu dinicircntacirclnirea cu monahul neprimitor rămacircnemai ales felul icircn care drume983579ul se străduiesă icircl icircndreptă983579ească bdquoCred că icircncerc să icirclapăr pe acel călugăr Din cel mai simplupunct de vedere ori era un călugăr bun careavea o zi proastă ori era un călugăr rău Și

nu cred că un călugăr rău ar putea rezistamult icircntr-o mănăstire Ar avea nevoie deceva mai mult decacirct de nervi de o983579el []Ești liber să pleci și o știi bine Dacă nuavea o zi proastă atunci poate că este unom chinuit și icircn cazul ăsta are nevoie derugăciunile noastre Așa că icircn orice cazacel om are nevoie de compasiune nu decritică Icirci respect pe acei oameni Trebuie săai mult curaj să faci ceea ce fac eirdquo (p 300)

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 824

983096

C ă l ă

u z a s u e t u l u i

icircntacirci libertatea omului pe care diavolul nu

o poate icircncălcaIspita nu e echivalentă cu păcatul eaeste doar icircndemnul spre păcat icircndemn carenu poate fi icircmpiedicat asemenea vacircntuluicare bate și nu poate fi oprit chiar dacăam deschide bra983579ele Icircntr-un fel am puteaspune că e și necesară pentru a ne dovedivrednici de icircmpără983579ia lui Dumnezeu Icircnsăispitindu-ne diavolul nu ne obligă să și

păcătuim Păcatul icircncepe icircn momentulicircn care conlucrezi cu ispita gacircndindu-tela ea De aici poate rămacircne doar un păcatsăvacircrșit icircn gacircnd sau să degenereze icircntr-unulsăvacircrșit icircn faptă Repetarea lui conduce apoispre patimă iar din acest moment omul icircșipierde icircncet-icircncet libertatea devenind robulpropriului viciu și prin acesta al diavolului

Icircn al doilea racircnd rezisten983579a noastră icircnfa983579a ispitei e dată de apropierea de Dum-nezeu Omul care are o comuniune vie șiautentică cu Dumnezeu prin icircmpărtășireacacirct mai deasă cu Trupul și Sacircngele Său prinharul primit icircn sfintele slujbe rugăciunipostiri și alte nevoin983579e este puternic icircnfa983579a celui rău și poate chiar invulnerabilȘi aceasta nu datorită puterii sale ca om

ci a puterii lui Dumnezeu care se află icircn elSunt unii oameni care au o apeten983579ă spretot felul de bdquotratamenterdquo duhovnicești icircnvederea eliberării de sub puterea celui răumai ales atunci cacircnd se prezumă existen983579aunor blesteme sau farmece asupra lormergacircnd la cacirct mai multe mănăstiri dacircndmulte slujbe participacircnd la un anumitnumăr de Masluri etc cacircnd lucrurile sunt

foarte simple totul 983579ine de strădania dea fi mereu icircn comuniune cu Dumnezeu

icircn icircncercarea sa de a urma Evanghelia lui

Hristos și de a păși astfel spre macircntuirecreștinul are de icircnfruntat multe ispite1 Așacum reiese din Dicționarul explicativ allimbii romacircne termenul ispită poate aveaconota983579ii negative sau pozitive Negati-ve atunci cacircnd se referă la o for983579ă marede atrac983579ie manifestată prin ademeniretenta983579ie seduc983579ie icircndemnul de a face unlucru rău pozitive atunci cacircnd se referă la

o icircncercare probă la care este supus cinevapentru a i se constata iubirea răbdareacredin983579a etc2 Noi ne vom referi aici la celdintacirci sens al cuvacircntului ispită cel negativ

Icircn viziunea creștină atrac983579ia spre cevarău nu vine din neant ci de la niște fiin983579epersonale reale numite demoni sau diavoli așa icircncacirct lupta icircmpotriva ispitei nu esteatacirct o luptă cu icircnclina983579iile omului cacirct unadevărat război cu un dușman care cautăsă fie mai șiret decacirct noi Or atunci cacircndmergi la război e important să-983579i cunoștiadversarul și tacticile acestuia Icircn episodulanterior am icircncercat icircn parte acest lucru

Acum ne-am propus să descoperim cacirctevadin armele care ne stau la dispozi983579ie icircnlupta noastră cu acest adversar

Cred că primul lucru pe care ar trebuisă-l conștientizăm este că demonii nu pottrece niciodată peste libertatea noastră dealegere și că puterea lor asupra noastrăe dată doar de icircndepărtarea noastră deDumnezeu Dar să le luăm pe racircnd mai

983089 Icircn această rubrică răspundem la icircntrebărilelegate de problemele spirituale ale cititorilor noștriIcircntrebările pot fi adresate prin intermediul adresei

de e-mail cetateafeteiyahoocom983090 Dicţionarul explicativ al limbii romacircne ed Academiei Republicii Socialiste Romacircnia București1975 p 443

Cacircteva gacircnduri despre ispitirea diavolului (II)D983141983139983141983138983137983148 G983151983154983141983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 924

983097

C ă l ă uz a s u e

t u l u i

icircntreaga noastră persoanărdquo Pe de altă parterenun983579area ne descoperă iluzoriul lumiipe care ne-am construit-o prin prismapatimilor noastre bdquoUnii sunt iubitori dearginţi alţii iubitori de plăceri unii macircni-oși alţii deznădăjduiţi fiecare avacircnd prinpropriile sale patimi o configuraţie unicăa lumii personalerdquo Abia prin renun983579areala toate aceastea ni se descoperă adevăratalibertate Căci bdquouna e libertatea rea ndash să facice vrei și cum te taie capul ndash și altceva estelibertate adevărată icircn care să ai puterea săfaci binele atunci cacircnd trebuie fără să te

lași tacircracirct și icircmpiedicat de patimile talerdquo Deaceea a-983579i putea icircnfracircnge patimile icircnseamnăun exerci983579iu care icircncepe cu postul4

Așa cum știm e recomandat ca postulsă fie icircnso983579it și de rugăciune Renunţa-rea la macircncăruri icircși găsește icircn rugăciuneadevăratul ei scop fiindcă postul este otransformare a sufletului și a vieţii o po-căinţă Cred că rugăciunea eficientă este

cea făcută fără grabă concentrat asupracuvintelor cu multă evlavie avacircnd bdquoduhulumilit inima icircnfracircntă și smeritărdquo (Ps 5018) Subliniind importan983579a rugăciunii icircnrăzboiul cu demonii Sfacircntul Ioan Scăra -rul spunea bdquoBiruiește-i pe potrivnici cunumele lui Iisus chemacircndu-L cacirct maides că o armă mai puternică nu vei găsiicircn cer nici pe pămacircntrdquo Simpla invocare a

numelui lui Iisus mai ales prin rugăciuneainimii Icircl aduce icircn sufletele noastre undese dă lupta cu diavolul și astfel nu noiicircnvingem ispitele ci El le icircnvinge icircn noi

Iată icircn foarte pu983579ine cuvinte cacirctevadin căile prin care ne putem păstra comu-niunea cu Dumnezeu și astfel să devenimmai puternici icircn calea ispitelor

983092Nicolae Turcan Meditaţii la Postul Mare icircn Ce-tatea credin983579ei anul 1 nr 2 Florești 2011 pp 6-7

Icircn acest sens cel mai important lucrueste icircmpărtășirea cu rupul și Sacircngele luiHristos precedată desigur de Sfacircnta Spo-vedanie Aceasta ar trebui făcută cacirct maides icircnsă de fiecare dată cu multă evlavieși căin983579ă sinceră pentru păcatele săvacircrșiteIcircmpărtășania rară icircl face pe om vulnerabilicircn fa983579a diavolului De aceea Sf Ioan Gurăde Aur Icirci cerea lui Dumnezeu icircntr-unadin rugăciuni bdquoca nu cumva rămacircnacircnddeparte prea multă vreme de icircmpărtășireaTa să fiu prins de lupul cel icircnţelegătorrdquo3

[nn să ajung rob al diavolului]

Apoi e foarte important să avem opermanentă stare de trezvie adică să avemsufletul vigilent prudent veghetor asu-pră-și Diavolul nu poate face nimic decacirctnumai dacă ne icircnvoim cu propunerile luiDe aceea ni se cere vigilenţă adică pazaminţii și a inimii ca nu cumva un gacircndnecurat să se materializeze icircn faptă

Această trezvie presupune și cultivarea

icircnfracircnării o virtute atacirct de rară icircn zilelenoastre De aceea foarte important esteși postul care icircntacirci de toate icircnseamnă icircn-fracircnare Nicolae Turcan vedea icircn post unexerci983579iu extraordinar prin care omul poateconștientiza cacircteva realită983579i care sunt deobicei icircntunecate prin via983579a pătimașă Pe deo parte prin ruperea din sine icircnsuţi a ceeace credeai că ești fără să fii de fapt postul

te conștientizează asupra dependen983579ei taleși icircn același timp și asupra adevăratei taleidentită983579i a ceea ce ai putea să fii a ceeace Dumnezeu ar vrea să fii dacă n-ai fi robși dependent de atacirctea și atacirctea lucruribdquoCăci nu suntem nici macircncărurile alese pecare le preferăm nici băuturile cu care neicircndulcim nici pornirile spre desfracircnare careni se pare uneori că ne definesc trupul și

983091 Din Canonul Sfintei Icircmpărtășiri Liturghier IBMBOR București 1956 p 304

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1024

H i s t o

r i a e c c l e s i a s t i c a

983089983088

moștenirea rămasă de la tatăl lor1 icircn fine

prin guvernarea directă a păr983579ii de sud aPalestinei numită și Iudeea care avea săfie inclusă icircn provincia Syria-Palestinastracircnsoarea romană era tot mai evidentăSistemul de taxare al Romei icirci icircmpovărape iudei alimentacircnd astfel dorin983579a gru-părilor radicale evreiești precum aceea aașa-zișilor zeloți de a se elibera de sub jugulimperial Totuși unii dintre procuratorii

(reprezentan983579ii icircmpăratului icircn provincie)care au condus Iudeea icircn primul secol dHrau reușit să colaboreze destul de bine cumai marii poporului evreu care la racircndullor marginalizau grupările cu tendin983579e ra -dicale Acest lucru era facilitat și de faptulcă după cum am văzut icircn primul articoliudaismul epocii nu era unitar ci făracircmi983579aticircn diverse orientări care reușeau cu greu săajungă la un numitor comun Germenelenemul983579umirii exista icircnsă iar atunci cacircndunii reprezentan983579i ai Romei administratoricorup983579i au adăugat poveri mai mari peumerii popula983579iei icircncălcacircnd flagrant șisentimentele religioase ale acestora stareade tensiune s-a accentuat

Cel mai dificil dintre procuratorii

romani s-a dovedit a fi Gessius Florus(64-66) Preluacircndu-și func983579ia la Caesareaacesta a ini983579iat o politică de favorizare a po-pula983579iei de origine greacă de acolo sporindastfel tensiunile deja existente icircntre iudeiși eleniști Profitacircnd de situa983579ie grecii auicircnceput să denigreze popula983579ia evreiască

983089 Shaye Cohen Roman Domination Te Jewish

Revolt and the Destruction of the Second emple in Ancient Israel From Abraham to the Roman Destruc-tion of the emple Hershel Shanks (Prentice HallBiblical Archaeology Society) p 269

icircn primul din seria articolelor publicate

anul trecut icircn care am arătat cum aluat fiin983579ă Biserica spuneam că la icircnce-put comunitatea creștină din Ierusalimse icircncadra icircn iudaismul epocii membriiei aderacircnd la normele legii mozaice Amvăzut apoi că pe măsură ce creștinismulse răspacircndea icircn interiorul Palestinei și icircnafara acesteia un număr tot mai mare depăgacircni se converteau și s-a pus problema

observării stricte a normelor religioaseiudaice Sinodul apostolic de la Ierusalima dat cacircștig de cauză viziunii liberale careelibera pe noii converti983579i de altă etnie depovara aderării icircn totalitate la legea mo-zaică facilitacircnd astfel accesul neevreilorla noua religie Prin activitatea misionarăa apostolilor ndash icircndeosebi a Sf Pavel și acolaboratorilor acestuia ndash creștinismul sepropaga cu relativă repeziciune icircn ImperiulRoman ajungacircnd pacircnă icircn inima acestuiala Roma Această desprindere treptată eraun proces natural firesc care icircnsă avea săfie accelerat de evenimentele politico-mi-litare din Palestina ultimelor decenii aleprimului veac dHr

La sfacircrșitul domniei lui Nero izbucnea

icircn Iudeea o violentă revoltă antiroma-nă primul din seria celor trei războaieale evreilor icircmpotriva romanilor CacircndImperiul Roman icircn expansiunea sa spreRăsărit ajunsese la hotarele vechiuluiIsrael era greu de prevăzut cacirct de greuavea să le fie Caesarilor să stăpacircneascăun popor care avea conștiin983579a unicită983579iiexisten983579ei sale pe acest pămacircnt Mai icircntacirci

prin regele clientelar Irod cel Mare apoiprin urmașii acestuia care și-au icircmpăr983579it

Desprinderea creștinismului de iudaism (I) A983157983154983141983148983145983137983150 C983151983155983149983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1124

983089983089

H i s t o r i a e c c l e s

i a s t i c a

din oraș culminacircnd cu incidentul dinanul 66 Icircn timp ce evreii săvacircrșeau icircnsinagoga lor serviciul divin unul dintregreci a sacrificat niște păsări chiar la ușaacesteia Acest fapt reprezenta o pacircngări-re a locașului de cult Iudeii au răspunsprintr-o peti983579ie adresată lui Florus careicircnsă i-a arestat pe reprezentan983579ii acestoraMai mult decacirct atacirct pentru a-i pedepsi peiudei pentru faptul că unii dintre radicalise dedaseră la atacuri icircmpotriva cetă983579enilorromani procuratorul și-a trimis solda983579iisă jefuiască Templul luacircnd o sumă mare

de bani din visteria acestuia Acest lucru aprodus mare tulburare icircn racircndul popula983579ieideterminacircnd pe unii dintre iudei să-și bată

joc icircn mod public de Florus adunacircnd baniicircntr-un coș icircn numele procuratorului ca șicum acesta ar fi fost sărac Pe de altă parteconducătorii evreilor au solicitat sprijinulguvernatorului Syriei Cestius Gallus Dinpăcate ini983579iativa a rămas fără rezultat iar

Florus a trecut la represalii operacircnd un nu-măr mare de arestări icircn Ierusalim Se parecă pacircnă la 6000 de iudei au fost biciui983579i șicrucifica983579i din ordinul procuratorului Icircnaceste condi983579ii animozitatea popula983579iei acrescut iar na983579ionaliștii iudei cu arma icircnmacircnă au luat cu asalt garnizoana romanădin oraș Regele pro-roman Agrippa IIicircmpreună cu oficialii romani s-au refugiat

Icircn curacircnd Ierusalimul era un oraș liber2

Văzacircnd că situa983579ia scapă de sub con-trol legatul Syriei Cestius Gallus a trimisLegiunea a XII Fulminata su983579inută detrupele auxiliare pentru a icircnăbuși revoltaLegionarii au fost icircnsă surprinși de rebelila Beth Horon suferind o icircnfracircngere us-turătoare Șase mii de solda983579i romani aupierit stindardul legiunii fiind capturat de

983090 Flavius Josephus Istoria Războiului IudeilorIcircmpotriva Romanilor Hasefer București 1997cap 17 p 204

iudei La Ierusalim conducătorii grupărilorradicale au fost icircnlătura983579i iar conducerea afost preluată de marele preot Ananus ben

Ananus care a icircnceput imediat să icircntăreas-că cetatea Comandant al trupelor din regi-unea Galileia (partea de nord a Palestinei)a fost numit Yosef ben Matityahu (Iosiffiul lui Matityahu) el icircnsuși descendentdintr-o familie preo983579ească reicircntors de cu-racircnd icircn patrie dintr-o misiune diplomaticăla Roma Vom vedea icircn episodul următorimportan983579a pe care acest personaj a avut-oicircn desfășurarea evenimentelor

Vestea icircnfracircngerii ajunse icircn curacircnd laurechile icircmpăratului Icircn aceste condi983579iiNero icircncredin983579ă sarcina zdrobirii for983579elorrebele lui Vespasian general experimentatcare icircn anul 67 dHr invadă Galileia asistatde fiul cel mare Titus și de trupele regelui

Agrippa II Icircn total patru legiuni romanela care se adăugau trupele auxiliare reluarăasaltul asupra răzvrăti983579ilor Evitacircnd un atac

direct asupra Ierusalimului renumit pentrufortifica983579iile sale Vespasian icircncepu o cam-panie sistematică de eradicare a punctelorde rezisten983579ă ale rebelilor Războiul intraicircntr-o nouă fază și așa cum vom vedea icircnarticolul următor avea să sfacircrșească icircntr-otragedie na983579ională pentru poporul evreuIcircn același timp comunitatea creștină dinIerusalim avea să părăsească orașul re-

fugiindu-se la Pella icircn regiunea numităDecapole dincolo de Iordan

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1224

983089983090

S n

ţ i ş i s ă r b ă t o r i

vedea faţa lui Dumnezeu Dacă citim

strict versetul acesta am putea crede căașa este Citirea icircntregului context icircnsă nelămurește Moise cere ndash cu icircndrăzneală așzice ndash lui Dumnezeu aceasta bdquoarată-mi-Temie pe Tine Icircnsuţi să te văd eu lămuritrdquo(Ieșire 33 13) și bdquoarată-mi slava Tardquo (Ieșire33 18) Răspunsul lui Dumnezeu este icircnsăurmătorul bdquoFaţa Mea icircnsă nu vei putea srsquoovezi că nu va putea omul să-Mi vadă faţa

și să trăiască Si iarăși azis Domnul bdquoIată e unloc aici la Mine [] cacircndva trece slava Mea Eute voi pune icircn scobiturastacircncii și cu macircna Meate voi acoperi pacircnă ce voitrece [] dar faţa Mea

nu ţi se va arătardquo (Ieșire33 20-23)Vă veţi icircntreba poa -

te ce legătură au acesteepisoade cu titlul arti-colului care debuteazăcu Boboteaza Cele douăepisoade veterotestamen-tare prezentate sunt un

preambul la tema arătării lui Dumnezeu IcircnVechiul Testament Sfacircnta Treime S-a des-coperit dar nu deplin ci umbrit din cauzaicircnclinării iudeilor spre politeism Dacă lis-ar fi descoperit deplin că icircn Dumnezeusunt trei Persoane ar fi căzut icircn păgacircnism2

Icircn data de 6 ianuarie prăznuim Bote-zul Domnului moment icircn care DomnulHristos aflat la vacircrsta maturităţii icircși icircn-

cepe slujirea pămacircntească de macircntuire a983090 Isidor Todoran Simbolul credinţei ndash o sinteză

dogmatică Renașterea Cluj-Napoca 2008 p 28

F

rumuseţea ndash și icircn același timp ndash greu-

tatea cea mai mare a creștinului constăicircn efortul dat de căutarea lui Dumnezeu găsirea Acestuia și menţinerea legăturii cuEl De bdquovederea lui Dumnezeurdquo nu s-auicircnvrednicit prea mulţi oameni de-a lungulistoriei iar bdquo face to face rdquo chip către chipnu icirci este dat icircncă omului să Icircl vadă peDumnezeu

Totuși ca fiinţă personală Dumne-zeu comunică personalcu creatura Sa Astfel

Avraam are parte la ste- jarul Mamvri de o arăta-re treimică (Facere cap18) Episodul acesta stăsub semnul unei aure demister mai ales datori-

tă faptului că Cei TreiOameni vorbesc cacircnd lasingular cacircnd la pluraliar Avraam la racircndul luifolosește aceeași dublămodalitate de exprima-re Pracircnzul Celor Treisub stejar o primă reve-lare a Sfintei Treimi (un

singur Dumnezeu icircn trei persoane) a fostmotiv de inspiraţie pentru celebra icoanăa lui Andrei Rubliov1

Mai tacircrziu icircn vremea ieșirii din robiaegipteană textul biblic incită mintea lacugetare spunacircnd astfel bdquoDomnul grăiacu Moise faţă către faţă așa cum ar grăicineva cu prietenul săurdquo (Ieșire 33 11)O fi avacircnd Moise cinstea aceasta de a

983089 Explicaţii detaliate pot fi găsite icircn Bibliatradusă și diortosită de vrednicul de pomenireMitropolit Bartolomeu Anania

Boboteaza Epifania Despre arătarea lui DumnezeuI983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1324

983089983091

S n ţ i ş i s ă r b ă t o r i

Acesta este Fiul Meu Cel iubit icircntru Careleam binevoitrdquo (Matei 3 16-17)

Icircn cea mai frumoasă teofanie a NouluiTestament la Botezul Domnului avemașadar pe Dumnezeu Tatăl care vorbeștepe Fiul Său cel iubit care Se botează șipe Duhul Sfacircnt icircn chip de porumbelcoboracircndu-Se asupra Fiului Sfinţii Părinţiau văzut icircn imaginea bdquocerului deschisrdquounirea din nou a cerului cu pămacircntuliar icircn imaginea coboracircrii porumbeluluiau contemplat icircnceputul noii creaţii alumii inaugurată acum la Botez5 La

creaţia lumii ni se spune că bdquoDuhul SfacircntSe purta pe deasupra apelorrdquo (Facere 12) iar porumbelul apare din nou la un altact de reicircnoire a lumii după potop cacircndaduce lui Noe semnul retragerii apelorramura de măslin (Facere 8 11)

Din punct de vedere dogmatic icircn mo-mentul Botezului Domnului se arată icircnchip lămurit că Dumnezeu Cel Unul icircn

Fiinţă există din veșnicie icircn Treime Prinicircnsuși acest fapt al descoperirii Sfintei Tre-imi s-a făcut și descoperirea lui Iisus ca Fiual lui Dumnezeu la icircnceputul activităţiiSale publice de propovăduire Prin ieșireadin anonimatul vieţii din Nazaretul Galileiiși mai ales prin primirea botezului de laIoan El ne arată icircn mod explicit că El ia debunăvoie asupra Sa păcatele lumii pentru

a ne răscumpăra din robia păcatului6

Sinteza dogmatică a Botezului Domnu-lui e următoarea bdquoA trebuit să Se scufundeFiul icircn natura omenească și prin ea icircn apăpentru ca noi scufundacircndu-ne icircn apă săne scufundăm icircn viaţa Lui dumnezeiascăsau icircn Duhul Lui cel Sfacircntrdquo7

983093

Ibidem p 167983094 Valer Bel opcit pp 80-81983095 Dumitru Stăniloaie eologia dogmatică or-

todoxă vol 3 IBMBOR București 2010 p 39

lumii Această sărbătoare s-a numit icircntruicircnceput bdquoEpifaniardquo(gr Επιϕaνειa = apa-riţie arătare) icircnsemnacircnd manifestarea luiDumnezeu prin arătarea Sfintei Treimicu ocazia botezării lui Iisus icircn Iordan decătre Ioan Pacircnă icircn secolul al IV-lea icircn6 ianuarie se sărbătoreau icircmpreună maimulte evenimente din istoria macircntuiriinașterea după trup a Fiului lui Dumnezeuicircnchinarea magilor și a păstorilor Botezulicircn Iordan și cea dintacirci minune la nunta dinCana Galileii cacircnd bdquoIisus și-a arătat slavaSardquo (Ioan 2 11) După prima icircndreptare a

calendarului icircn secolul al IV-lea Bisericaa fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la25 decembrie pentru Epifanie păstracircnddata ei veche adică 6 ianuarie3

Evenimentul Botezului Domnului esteprezentat amănunţit icircn Evanghelia dupăMatei icircn capitolul 3 Astfel icircn plină activi-tate a lui Ioan Botezătorul apare la Iordanși Iisus din Nazaret pentru a fi botezat de

către Ioan Acesta icircnsă Icircl oprea recunos-cacircndu-L precum odinioară icircn pacircntecelemamei sale Elisabeta (Luca 1 41) Darrecunoașterea expresă a lui Iisus ca Mesiaeste consemnată de Ioan Botezătorul princuvintele bdquoEu am trebuinţă să fiu botezatde Tinerdquo (Matei 3 14) Expresia este primași ultima afirmaţie a lui Ioan Botezătorulicircn faţa lui Iisus despre necesitatea Bote-

zului creștin ca o condiţie pentru a devenimembru al Icircmpărăţiei cerurilor4Icircn momentul icircn care Hristos era bote-

zat icircn apele Iordanului bdquocerurile s-au des-chis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeupogoracircndu-Se ca un porumbel și venindpeste Iisus Și iată glas din ceruri grăind

983091 Valer Bel Dogmă și propovăduire Dacia

Cluj-Napoca 1994 p 78983092 Stelian Tofană Introducere icircn studiul Nouluiestament vol 2 Presa Universitară ClujeanăCluj-Napoca 2002 p 166

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 824

983096

C ă l ă

u z a s u e t u l u i

icircntacirci libertatea omului pe care diavolul nu

o poate icircncălcaIspita nu e echivalentă cu păcatul eaeste doar icircndemnul spre păcat icircndemn carenu poate fi icircmpiedicat asemenea vacircntuluicare bate și nu poate fi oprit chiar dacăam deschide bra983579ele Icircntr-un fel am puteaspune că e și necesară pentru a ne dovedivrednici de icircmpără983579ia lui Dumnezeu Icircnsăispitindu-ne diavolul nu ne obligă să și

păcătuim Păcatul icircncepe icircn momentulicircn care conlucrezi cu ispita gacircndindu-tela ea De aici poate rămacircne doar un păcatsăvacircrșit icircn gacircnd sau să degenereze icircntr-unulsăvacircrșit icircn faptă Repetarea lui conduce apoispre patimă iar din acest moment omul icircșipierde icircncet-icircncet libertatea devenind robulpropriului viciu și prin acesta al diavolului

Icircn al doilea racircnd rezisten983579a noastră icircnfa983579a ispitei e dată de apropierea de Dum-nezeu Omul care are o comuniune vie șiautentică cu Dumnezeu prin icircmpărtășireacacirct mai deasă cu Trupul și Sacircngele Său prinharul primit icircn sfintele slujbe rugăciunipostiri și alte nevoin983579e este puternic icircnfa983579a celui rău și poate chiar invulnerabilȘi aceasta nu datorită puterii sale ca om

ci a puterii lui Dumnezeu care se află icircn elSunt unii oameni care au o apeten983579ă spretot felul de bdquotratamenterdquo duhovnicești icircnvederea eliberării de sub puterea celui răumai ales atunci cacircnd se prezumă existen983579aunor blesteme sau farmece asupra lormergacircnd la cacirct mai multe mănăstiri dacircndmulte slujbe participacircnd la un anumitnumăr de Masluri etc cacircnd lucrurile sunt

foarte simple totul 983579ine de strădania dea fi mereu icircn comuniune cu Dumnezeu

icircn icircncercarea sa de a urma Evanghelia lui

Hristos și de a păși astfel spre macircntuirecreștinul are de icircnfruntat multe ispite1 Așacum reiese din Dicționarul explicativ allimbii romacircne termenul ispită poate aveaconota983579ii negative sau pozitive Negati-ve atunci cacircnd se referă la o for983579ă marede atrac983579ie manifestată prin ademeniretenta983579ie seduc983579ie icircndemnul de a face unlucru rău pozitive atunci cacircnd se referă la

o icircncercare probă la care este supus cinevapentru a i se constata iubirea răbdareacredin983579a etc2 Noi ne vom referi aici la celdintacirci sens al cuvacircntului ispită cel negativ

Icircn viziunea creștină atrac983579ia spre cevarău nu vine din neant ci de la niște fiin983579epersonale reale numite demoni sau diavoli așa icircncacirct lupta icircmpotriva ispitei nu esteatacirct o luptă cu icircnclina983579iile omului cacirct unadevărat război cu un dușman care cautăsă fie mai șiret decacirct noi Or atunci cacircndmergi la război e important să-983579i cunoștiadversarul și tacticile acestuia Icircn episodulanterior am icircncercat icircn parte acest lucru

Acum ne-am propus să descoperim cacirctevadin armele care ne stau la dispozi983579ie icircnlupta noastră cu acest adversar

Cred că primul lucru pe care ar trebuisă-l conștientizăm este că demonii nu pottrece niciodată peste libertatea noastră dealegere și că puterea lor asupra noastrăe dată doar de icircndepărtarea noastră deDumnezeu Dar să le luăm pe racircnd mai

983089 Icircn această rubrică răspundem la icircntrebărilelegate de problemele spirituale ale cititorilor noștriIcircntrebările pot fi adresate prin intermediul adresei

de e-mail cetateafeteiyahoocom983090 Dicţionarul explicativ al limbii romacircne ed Academiei Republicii Socialiste Romacircnia București1975 p 443

Cacircteva gacircnduri despre ispitirea diavolului (II)D983141983139983141983138983137983148 G983151983154983141983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 924

983097

C ă l ă uz a s u e

t u l u i

icircntreaga noastră persoanărdquo Pe de altă parterenun983579area ne descoperă iluzoriul lumiipe care ne-am construit-o prin prismapatimilor noastre bdquoUnii sunt iubitori dearginţi alţii iubitori de plăceri unii macircni-oși alţii deznădăjduiţi fiecare avacircnd prinpropriile sale patimi o configuraţie unicăa lumii personalerdquo Abia prin renun983579areala toate aceastea ni se descoperă adevăratalibertate Căci bdquouna e libertatea rea ndash să facice vrei și cum te taie capul ndash și altceva estelibertate adevărată icircn care să ai puterea săfaci binele atunci cacircnd trebuie fără să te

lași tacircracirct și icircmpiedicat de patimile talerdquo Deaceea a-983579i putea icircnfracircnge patimile icircnseamnăun exerci983579iu care icircncepe cu postul4

Așa cum știm e recomandat ca postulsă fie icircnso983579it și de rugăciune Renunţa-rea la macircncăruri icircși găsește icircn rugăciuneadevăratul ei scop fiindcă postul este otransformare a sufletului și a vieţii o po-căinţă Cred că rugăciunea eficientă este

cea făcută fără grabă concentrat asupracuvintelor cu multă evlavie avacircnd bdquoduhulumilit inima icircnfracircntă și smeritărdquo (Ps 5018) Subliniind importan983579a rugăciunii icircnrăzboiul cu demonii Sfacircntul Ioan Scăra -rul spunea bdquoBiruiește-i pe potrivnici cunumele lui Iisus chemacircndu-L cacirct maides că o armă mai puternică nu vei găsiicircn cer nici pe pămacircntrdquo Simpla invocare a

numelui lui Iisus mai ales prin rugăciuneainimii Icircl aduce icircn sufletele noastre undese dă lupta cu diavolul și astfel nu noiicircnvingem ispitele ci El le icircnvinge icircn noi

Iată icircn foarte pu983579ine cuvinte cacirctevadin căile prin care ne putem păstra comu-niunea cu Dumnezeu și astfel să devenimmai puternici icircn calea ispitelor

983092Nicolae Turcan Meditaţii la Postul Mare icircn Ce-tatea credin983579ei anul 1 nr 2 Florești 2011 pp 6-7

Icircn acest sens cel mai important lucrueste icircmpărtășirea cu rupul și Sacircngele luiHristos precedată desigur de Sfacircnta Spo-vedanie Aceasta ar trebui făcută cacirct maides icircnsă de fiecare dată cu multă evlavieși căin983579ă sinceră pentru păcatele săvacircrșiteIcircmpărtășania rară icircl face pe om vulnerabilicircn fa983579a diavolului De aceea Sf Ioan Gurăde Aur Icirci cerea lui Dumnezeu icircntr-unadin rugăciuni bdquoca nu cumva rămacircnacircnddeparte prea multă vreme de icircmpărtășireaTa să fiu prins de lupul cel icircnţelegătorrdquo3

[nn să ajung rob al diavolului]

Apoi e foarte important să avem opermanentă stare de trezvie adică să avemsufletul vigilent prudent veghetor asu-pră-și Diavolul nu poate face nimic decacirctnumai dacă ne icircnvoim cu propunerile luiDe aceea ni se cere vigilenţă adică pazaminţii și a inimii ca nu cumva un gacircndnecurat să se materializeze icircn faptă

Această trezvie presupune și cultivarea

icircnfracircnării o virtute atacirct de rară icircn zilelenoastre De aceea foarte important esteși postul care icircntacirci de toate icircnseamnă icircn-fracircnare Nicolae Turcan vedea icircn post unexerci983579iu extraordinar prin care omul poateconștientiza cacircteva realită983579i care sunt deobicei icircntunecate prin via983579a pătimașă Pe deo parte prin ruperea din sine icircnsuţi a ceeace credeai că ești fără să fii de fapt postul

te conștientizează asupra dependen983579ei taleși icircn același timp și asupra adevăratei taleidentită983579i a ceea ce ai putea să fii a ceeace Dumnezeu ar vrea să fii dacă n-ai fi robși dependent de atacirctea și atacirctea lucruribdquoCăci nu suntem nici macircncărurile alese pecare le preferăm nici băuturile cu care neicircndulcim nici pornirile spre desfracircnare careni se pare uneori că ne definesc trupul și

983091 Din Canonul Sfintei Icircmpărtășiri Liturghier IBMBOR București 1956 p 304

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1024

H i s t o

r i a e c c l e s i a s t i c a

983089983088

moștenirea rămasă de la tatăl lor1 icircn fine

prin guvernarea directă a păr983579ii de sud aPalestinei numită și Iudeea care avea săfie inclusă icircn provincia Syria-Palestinastracircnsoarea romană era tot mai evidentăSistemul de taxare al Romei icirci icircmpovărape iudei alimentacircnd astfel dorin983579a gru-părilor radicale evreiești precum aceea aașa-zișilor zeloți de a se elibera de sub jugulimperial Totuși unii dintre procuratorii

(reprezentan983579ii icircmpăratului icircn provincie)care au condus Iudeea icircn primul secol dHrau reușit să colaboreze destul de bine cumai marii poporului evreu care la racircndullor marginalizau grupările cu tendin983579e ra -dicale Acest lucru era facilitat și de faptulcă după cum am văzut icircn primul articoliudaismul epocii nu era unitar ci făracircmi983579aticircn diverse orientări care reușeau cu greu săajungă la un numitor comun Germenelenemul983579umirii exista icircnsă iar atunci cacircndunii reprezentan983579i ai Romei administratoricorup983579i au adăugat poveri mai mari peumerii popula983579iei icircncălcacircnd flagrant șisentimentele religioase ale acestora stareade tensiune s-a accentuat

Cel mai dificil dintre procuratorii

romani s-a dovedit a fi Gessius Florus(64-66) Preluacircndu-și func983579ia la Caesareaacesta a ini983579iat o politică de favorizare a po-pula983579iei de origine greacă de acolo sporindastfel tensiunile deja existente icircntre iudeiși eleniști Profitacircnd de situa983579ie grecii auicircnceput să denigreze popula983579ia evreiască

983089 Shaye Cohen Roman Domination Te Jewish

Revolt and the Destruction of the Second emple in Ancient Israel From Abraham to the Roman Destruc-tion of the emple Hershel Shanks (Prentice HallBiblical Archaeology Society) p 269

icircn primul din seria articolelor publicate

anul trecut icircn care am arătat cum aluat fiin983579ă Biserica spuneam că la icircnce-put comunitatea creștină din Ierusalimse icircncadra icircn iudaismul epocii membriiei aderacircnd la normele legii mozaice Amvăzut apoi că pe măsură ce creștinismulse răspacircndea icircn interiorul Palestinei și icircnafara acesteia un număr tot mai mare depăgacircni se converteau și s-a pus problema

observării stricte a normelor religioaseiudaice Sinodul apostolic de la Ierusalima dat cacircștig de cauză viziunii liberale careelibera pe noii converti983579i de altă etnie depovara aderării icircn totalitate la legea mo-zaică facilitacircnd astfel accesul neevreilorla noua religie Prin activitatea misionarăa apostolilor ndash icircndeosebi a Sf Pavel și acolaboratorilor acestuia ndash creștinismul sepropaga cu relativă repeziciune icircn ImperiulRoman ajungacircnd pacircnă icircn inima acestuiala Roma Această desprindere treptată eraun proces natural firesc care icircnsă avea săfie accelerat de evenimentele politico-mi-litare din Palestina ultimelor decenii aleprimului veac dHr

La sfacircrșitul domniei lui Nero izbucnea

icircn Iudeea o violentă revoltă antiroma-nă primul din seria celor trei războaieale evreilor icircmpotriva romanilor CacircndImperiul Roman icircn expansiunea sa spreRăsărit ajunsese la hotarele vechiuluiIsrael era greu de prevăzut cacirct de greuavea să le fie Caesarilor să stăpacircneascăun popor care avea conștiin983579a unicită983579iiexisten983579ei sale pe acest pămacircnt Mai icircntacirci

prin regele clientelar Irod cel Mare apoiprin urmașii acestuia care și-au icircmpăr983579it

Desprinderea creștinismului de iudaism (I) A983157983154983141983148983145983137983150 C983151983155983149983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1124

983089983089

H i s t o r i a e c c l e s

i a s t i c a

din oraș culminacircnd cu incidentul dinanul 66 Icircn timp ce evreii săvacircrșeau icircnsinagoga lor serviciul divin unul dintregreci a sacrificat niște păsări chiar la ușaacesteia Acest fapt reprezenta o pacircngări-re a locașului de cult Iudeii au răspunsprintr-o peti983579ie adresată lui Florus careicircnsă i-a arestat pe reprezentan983579ii acestoraMai mult decacirct atacirct pentru a-i pedepsi peiudei pentru faptul că unii dintre radicalise dedaseră la atacuri icircmpotriva cetă983579enilorromani procuratorul și-a trimis solda983579iisă jefuiască Templul luacircnd o sumă mare

de bani din visteria acestuia Acest lucru aprodus mare tulburare icircn racircndul popula983579ieideterminacircnd pe unii dintre iudei să-și bată

joc icircn mod public de Florus adunacircnd baniicircntr-un coș icircn numele procuratorului ca șicum acesta ar fi fost sărac Pe de altă parteconducătorii evreilor au solicitat sprijinulguvernatorului Syriei Cestius Gallus Dinpăcate ini983579iativa a rămas fără rezultat iar

Florus a trecut la represalii operacircnd un nu-măr mare de arestări icircn Ierusalim Se parecă pacircnă la 6000 de iudei au fost biciui983579i șicrucifica983579i din ordinul procuratorului Icircnaceste condi983579ii animozitatea popula983579iei acrescut iar na983579ionaliștii iudei cu arma icircnmacircnă au luat cu asalt garnizoana romanădin oraș Regele pro-roman Agrippa IIicircmpreună cu oficialii romani s-au refugiat

Icircn curacircnd Ierusalimul era un oraș liber2

Văzacircnd că situa983579ia scapă de sub con-trol legatul Syriei Cestius Gallus a trimisLegiunea a XII Fulminata su983579inută detrupele auxiliare pentru a icircnăbuși revoltaLegionarii au fost icircnsă surprinși de rebelila Beth Horon suferind o icircnfracircngere us-turătoare Șase mii de solda983579i romani aupierit stindardul legiunii fiind capturat de

983090 Flavius Josephus Istoria Războiului IudeilorIcircmpotriva Romanilor Hasefer București 1997cap 17 p 204

iudei La Ierusalim conducătorii grupărilorradicale au fost icircnlătura983579i iar conducerea afost preluată de marele preot Ananus ben

Ananus care a icircnceput imediat să icircntăreas-că cetatea Comandant al trupelor din regi-unea Galileia (partea de nord a Palestinei)a fost numit Yosef ben Matityahu (Iosiffiul lui Matityahu) el icircnsuși descendentdintr-o familie preo983579ească reicircntors de cu-racircnd icircn patrie dintr-o misiune diplomaticăla Roma Vom vedea icircn episodul următorimportan983579a pe care acest personaj a avut-oicircn desfășurarea evenimentelor

Vestea icircnfracircngerii ajunse icircn curacircnd laurechile icircmpăratului Icircn aceste condi983579iiNero icircncredin983579ă sarcina zdrobirii for983579elorrebele lui Vespasian general experimentatcare icircn anul 67 dHr invadă Galileia asistatde fiul cel mare Titus și de trupele regelui

Agrippa II Icircn total patru legiuni romanela care se adăugau trupele auxiliare reluarăasaltul asupra răzvrăti983579ilor Evitacircnd un atac

direct asupra Ierusalimului renumit pentrufortifica983579iile sale Vespasian icircncepu o cam-panie sistematică de eradicare a punctelorde rezisten983579ă ale rebelilor Războiul intraicircntr-o nouă fază și așa cum vom vedea icircnarticolul următor avea să sfacircrșească icircntr-otragedie na983579ională pentru poporul evreuIcircn același timp comunitatea creștină dinIerusalim avea să părăsească orașul re-

fugiindu-se la Pella icircn regiunea numităDecapole dincolo de Iordan

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1224

983089983090

S n

ţ i ş i s ă r b ă t o r i

vedea faţa lui Dumnezeu Dacă citim

strict versetul acesta am putea crede căașa este Citirea icircntregului context icircnsă nelămurește Moise cere ndash cu icircndrăzneală așzice ndash lui Dumnezeu aceasta bdquoarată-mi-Temie pe Tine Icircnsuţi să te văd eu lămuritrdquo(Ieșire 33 13) și bdquoarată-mi slava Tardquo (Ieșire33 18) Răspunsul lui Dumnezeu este icircnsăurmătorul bdquoFaţa Mea icircnsă nu vei putea srsquoovezi că nu va putea omul să-Mi vadă faţa

și să trăiască Si iarăși azis Domnul bdquoIată e unloc aici la Mine [] cacircndva trece slava Mea Eute voi pune icircn scobiturastacircncii și cu macircna Meate voi acoperi pacircnă ce voitrece [] dar faţa Mea

nu ţi se va arătardquo (Ieșire33 20-23)Vă veţi icircntreba poa -

te ce legătură au acesteepisoade cu titlul arti-colului care debuteazăcu Boboteaza Cele douăepisoade veterotestamen-tare prezentate sunt un

preambul la tema arătării lui Dumnezeu IcircnVechiul Testament Sfacircnta Treime S-a des-coperit dar nu deplin ci umbrit din cauzaicircnclinării iudeilor spre politeism Dacă lis-ar fi descoperit deplin că icircn Dumnezeusunt trei Persoane ar fi căzut icircn păgacircnism2

Icircn data de 6 ianuarie prăznuim Bote-zul Domnului moment icircn care DomnulHristos aflat la vacircrsta maturităţii icircși icircn-

cepe slujirea pămacircntească de macircntuire a983090 Isidor Todoran Simbolul credinţei ndash o sinteză

dogmatică Renașterea Cluj-Napoca 2008 p 28

F

rumuseţea ndash și icircn același timp ndash greu-

tatea cea mai mare a creștinului constăicircn efortul dat de căutarea lui Dumnezeu găsirea Acestuia și menţinerea legăturii cuEl De bdquovederea lui Dumnezeurdquo nu s-auicircnvrednicit prea mulţi oameni de-a lungulistoriei iar bdquo face to face rdquo chip către chipnu icirci este dat icircncă omului să Icircl vadă peDumnezeu

Totuși ca fiinţă personală Dumne-zeu comunică personalcu creatura Sa Astfel

Avraam are parte la ste- jarul Mamvri de o arăta-re treimică (Facere cap18) Episodul acesta stăsub semnul unei aure demister mai ales datori-

tă faptului că Cei TreiOameni vorbesc cacircnd lasingular cacircnd la pluraliar Avraam la racircndul luifolosește aceeași dublămodalitate de exprima-re Pracircnzul Celor Treisub stejar o primă reve-lare a Sfintei Treimi (un

singur Dumnezeu icircn trei persoane) a fostmotiv de inspiraţie pentru celebra icoanăa lui Andrei Rubliov1

Mai tacircrziu icircn vremea ieșirii din robiaegipteană textul biblic incită mintea lacugetare spunacircnd astfel bdquoDomnul grăiacu Moise faţă către faţă așa cum ar grăicineva cu prietenul săurdquo (Ieșire 33 11)O fi avacircnd Moise cinstea aceasta de a

983089 Explicaţii detaliate pot fi găsite icircn Bibliatradusă și diortosită de vrednicul de pomenireMitropolit Bartolomeu Anania

Boboteaza Epifania Despre arătarea lui DumnezeuI983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1324

983089983091

S n ţ i ş i s ă r b ă t o r i

Acesta este Fiul Meu Cel iubit icircntru Careleam binevoitrdquo (Matei 3 16-17)

Icircn cea mai frumoasă teofanie a NouluiTestament la Botezul Domnului avemașadar pe Dumnezeu Tatăl care vorbeștepe Fiul Său cel iubit care Se botează șipe Duhul Sfacircnt icircn chip de porumbelcoboracircndu-Se asupra Fiului Sfinţii Părinţiau văzut icircn imaginea bdquocerului deschisrdquounirea din nou a cerului cu pămacircntuliar icircn imaginea coboracircrii porumbeluluiau contemplat icircnceputul noii creaţii alumii inaugurată acum la Botez5 La

creaţia lumii ni se spune că bdquoDuhul SfacircntSe purta pe deasupra apelorrdquo (Facere 12) iar porumbelul apare din nou la un altact de reicircnoire a lumii după potop cacircndaduce lui Noe semnul retragerii apelorramura de măslin (Facere 8 11)

Din punct de vedere dogmatic icircn mo-mentul Botezului Domnului se arată icircnchip lămurit că Dumnezeu Cel Unul icircn

Fiinţă există din veșnicie icircn Treime Prinicircnsuși acest fapt al descoperirii Sfintei Tre-imi s-a făcut și descoperirea lui Iisus ca Fiual lui Dumnezeu la icircnceputul activităţiiSale publice de propovăduire Prin ieșireadin anonimatul vieţii din Nazaretul Galileiiși mai ales prin primirea botezului de laIoan El ne arată icircn mod explicit că El ia debunăvoie asupra Sa păcatele lumii pentru

a ne răscumpăra din robia păcatului6

Sinteza dogmatică a Botezului Domnu-lui e următoarea bdquoA trebuit să Se scufundeFiul icircn natura omenească și prin ea icircn apăpentru ca noi scufundacircndu-ne icircn apă săne scufundăm icircn viaţa Lui dumnezeiascăsau icircn Duhul Lui cel Sfacircntrdquo7

983093

Ibidem p 167983094 Valer Bel opcit pp 80-81983095 Dumitru Stăniloaie eologia dogmatică or-

todoxă vol 3 IBMBOR București 2010 p 39

lumii Această sărbătoare s-a numit icircntruicircnceput bdquoEpifaniardquo(gr Επιϕaνειa = apa-riţie arătare) icircnsemnacircnd manifestarea luiDumnezeu prin arătarea Sfintei Treimicu ocazia botezării lui Iisus icircn Iordan decătre Ioan Pacircnă icircn secolul al IV-lea icircn6 ianuarie se sărbătoreau icircmpreună maimulte evenimente din istoria macircntuiriinașterea după trup a Fiului lui Dumnezeuicircnchinarea magilor și a păstorilor Botezulicircn Iordan și cea dintacirci minune la nunta dinCana Galileii cacircnd bdquoIisus și-a arătat slavaSardquo (Ioan 2 11) După prima icircndreptare a

calendarului icircn secolul al IV-lea Bisericaa fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la25 decembrie pentru Epifanie păstracircnddata ei veche adică 6 ianuarie3

Evenimentul Botezului Domnului esteprezentat amănunţit icircn Evanghelia dupăMatei icircn capitolul 3 Astfel icircn plină activi-tate a lui Ioan Botezătorul apare la Iordanși Iisus din Nazaret pentru a fi botezat de

către Ioan Acesta icircnsă Icircl oprea recunos-cacircndu-L precum odinioară icircn pacircntecelemamei sale Elisabeta (Luca 1 41) Darrecunoașterea expresă a lui Iisus ca Mesiaeste consemnată de Ioan Botezătorul princuvintele bdquoEu am trebuinţă să fiu botezatde Tinerdquo (Matei 3 14) Expresia este primași ultima afirmaţie a lui Ioan Botezătorulicircn faţa lui Iisus despre necesitatea Bote-

zului creștin ca o condiţie pentru a devenimembru al Icircmpărăţiei cerurilor4Icircn momentul icircn care Hristos era bote-

zat icircn apele Iordanului bdquocerurile s-au des-chis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeupogoracircndu-Se ca un porumbel și venindpeste Iisus Și iată glas din ceruri grăind

983091 Valer Bel Dogmă și propovăduire Dacia

Cluj-Napoca 1994 p 78983092 Stelian Tofană Introducere icircn studiul Nouluiestament vol 2 Presa Universitară ClujeanăCluj-Napoca 2002 p 166

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 924

983097

C ă l ă uz a s u e

t u l u i

icircntreaga noastră persoanărdquo Pe de altă parterenun983579area ne descoperă iluzoriul lumiipe care ne-am construit-o prin prismapatimilor noastre bdquoUnii sunt iubitori dearginţi alţii iubitori de plăceri unii macircni-oși alţii deznădăjduiţi fiecare avacircnd prinpropriile sale patimi o configuraţie unicăa lumii personalerdquo Abia prin renun983579areala toate aceastea ni se descoperă adevăratalibertate Căci bdquouna e libertatea rea ndash să facice vrei și cum te taie capul ndash și altceva estelibertate adevărată icircn care să ai puterea săfaci binele atunci cacircnd trebuie fără să te

lași tacircracirct și icircmpiedicat de patimile talerdquo Deaceea a-983579i putea icircnfracircnge patimile icircnseamnăun exerci983579iu care icircncepe cu postul4

Așa cum știm e recomandat ca postulsă fie icircnso983579it și de rugăciune Renunţa-rea la macircncăruri icircși găsește icircn rugăciuneadevăratul ei scop fiindcă postul este otransformare a sufletului și a vieţii o po-căinţă Cred că rugăciunea eficientă este

cea făcută fără grabă concentrat asupracuvintelor cu multă evlavie avacircnd bdquoduhulumilit inima icircnfracircntă și smeritărdquo (Ps 5018) Subliniind importan983579a rugăciunii icircnrăzboiul cu demonii Sfacircntul Ioan Scăra -rul spunea bdquoBiruiește-i pe potrivnici cunumele lui Iisus chemacircndu-L cacirct maides că o armă mai puternică nu vei găsiicircn cer nici pe pămacircntrdquo Simpla invocare a

numelui lui Iisus mai ales prin rugăciuneainimii Icircl aduce icircn sufletele noastre undese dă lupta cu diavolul și astfel nu noiicircnvingem ispitele ci El le icircnvinge icircn noi

Iată icircn foarte pu983579ine cuvinte cacirctevadin căile prin care ne putem păstra comu-niunea cu Dumnezeu și astfel să devenimmai puternici icircn calea ispitelor

983092Nicolae Turcan Meditaţii la Postul Mare icircn Ce-tatea credin983579ei anul 1 nr 2 Florești 2011 pp 6-7

Icircn acest sens cel mai important lucrueste icircmpărtășirea cu rupul și Sacircngele luiHristos precedată desigur de Sfacircnta Spo-vedanie Aceasta ar trebui făcută cacirct maides icircnsă de fiecare dată cu multă evlavieși căin983579ă sinceră pentru păcatele săvacircrșiteIcircmpărtășania rară icircl face pe om vulnerabilicircn fa983579a diavolului De aceea Sf Ioan Gurăde Aur Icirci cerea lui Dumnezeu icircntr-unadin rugăciuni bdquoca nu cumva rămacircnacircnddeparte prea multă vreme de icircmpărtășireaTa să fiu prins de lupul cel icircnţelegătorrdquo3

[nn să ajung rob al diavolului]

Apoi e foarte important să avem opermanentă stare de trezvie adică să avemsufletul vigilent prudent veghetor asu-pră-și Diavolul nu poate face nimic decacirctnumai dacă ne icircnvoim cu propunerile luiDe aceea ni se cere vigilenţă adică pazaminţii și a inimii ca nu cumva un gacircndnecurat să se materializeze icircn faptă

Această trezvie presupune și cultivarea

icircnfracircnării o virtute atacirct de rară icircn zilelenoastre De aceea foarte important esteși postul care icircntacirci de toate icircnseamnă icircn-fracircnare Nicolae Turcan vedea icircn post unexerci983579iu extraordinar prin care omul poateconștientiza cacircteva realită983579i care sunt deobicei icircntunecate prin via983579a pătimașă Pe deo parte prin ruperea din sine icircnsuţi a ceeace credeai că ești fără să fii de fapt postul

te conștientizează asupra dependen983579ei taleși icircn același timp și asupra adevăratei taleidentită983579i a ceea ce ai putea să fii a ceeace Dumnezeu ar vrea să fii dacă n-ai fi robși dependent de atacirctea și atacirctea lucruribdquoCăci nu suntem nici macircncărurile alese pecare le preferăm nici băuturile cu care neicircndulcim nici pornirile spre desfracircnare careni se pare uneori că ne definesc trupul și

983091 Din Canonul Sfintei Icircmpărtășiri Liturghier IBMBOR București 1956 p 304

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1024

H i s t o

r i a e c c l e s i a s t i c a

983089983088

moștenirea rămasă de la tatăl lor1 icircn fine

prin guvernarea directă a păr983579ii de sud aPalestinei numită și Iudeea care avea săfie inclusă icircn provincia Syria-Palestinastracircnsoarea romană era tot mai evidentăSistemul de taxare al Romei icirci icircmpovărape iudei alimentacircnd astfel dorin983579a gru-părilor radicale evreiești precum aceea aașa-zișilor zeloți de a se elibera de sub jugulimperial Totuși unii dintre procuratorii

(reprezentan983579ii icircmpăratului icircn provincie)care au condus Iudeea icircn primul secol dHrau reușit să colaboreze destul de bine cumai marii poporului evreu care la racircndullor marginalizau grupările cu tendin983579e ra -dicale Acest lucru era facilitat și de faptulcă după cum am văzut icircn primul articoliudaismul epocii nu era unitar ci făracircmi983579aticircn diverse orientări care reușeau cu greu săajungă la un numitor comun Germenelenemul983579umirii exista icircnsă iar atunci cacircndunii reprezentan983579i ai Romei administratoricorup983579i au adăugat poveri mai mari peumerii popula983579iei icircncălcacircnd flagrant șisentimentele religioase ale acestora stareade tensiune s-a accentuat

Cel mai dificil dintre procuratorii

romani s-a dovedit a fi Gessius Florus(64-66) Preluacircndu-și func983579ia la Caesareaacesta a ini983579iat o politică de favorizare a po-pula983579iei de origine greacă de acolo sporindastfel tensiunile deja existente icircntre iudeiși eleniști Profitacircnd de situa983579ie grecii auicircnceput să denigreze popula983579ia evreiască

983089 Shaye Cohen Roman Domination Te Jewish

Revolt and the Destruction of the Second emple in Ancient Israel From Abraham to the Roman Destruc-tion of the emple Hershel Shanks (Prentice HallBiblical Archaeology Society) p 269

icircn primul din seria articolelor publicate

anul trecut icircn care am arătat cum aluat fiin983579ă Biserica spuneam că la icircnce-put comunitatea creștină din Ierusalimse icircncadra icircn iudaismul epocii membriiei aderacircnd la normele legii mozaice Amvăzut apoi că pe măsură ce creștinismulse răspacircndea icircn interiorul Palestinei și icircnafara acesteia un număr tot mai mare depăgacircni se converteau și s-a pus problema

observării stricte a normelor religioaseiudaice Sinodul apostolic de la Ierusalima dat cacircștig de cauză viziunii liberale careelibera pe noii converti983579i de altă etnie depovara aderării icircn totalitate la legea mo-zaică facilitacircnd astfel accesul neevreilorla noua religie Prin activitatea misionarăa apostolilor ndash icircndeosebi a Sf Pavel și acolaboratorilor acestuia ndash creștinismul sepropaga cu relativă repeziciune icircn ImperiulRoman ajungacircnd pacircnă icircn inima acestuiala Roma Această desprindere treptată eraun proces natural firesc care icircnsă avea săfie accelerat de evenimentele politico-mi-litare din Palestina ultimelor decenii aleprimului veac dHr

La sfacircrșitul domniei lui Nero izbucnea

icircn Iudeea o violentă revoltă antiroma-nă primul din seria celor trei războaieale evreilor icircmpotriva romanilor CacircndImperiul Roman icircn expansiunea sa spreRăsărit ajunsese la hotarele vechiuluiIsrael era greu de prevăzut cacirct de greuavea să le fie Caesarilor să stăpacircneascăun popor care avea conștiin983579a unicită983579iiexisten983579ei sale pe acest pămacircnt Mai icircntacirci

prin regele clientelar Irod cel Mare apoiprin urmașii acestuia care și-au icircmpăr983579it

Desprinderea creștinismului de iudaism (I) A983157983154983141983148983145983137983150 C983151983155983149983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1124

983089983089

H i s t o r i a e c c l e s

i a s t i c a

din oraș culminacircnd cu incidentul dinanul 66 Icircn timp ce evreii săvacircrșeau icircnsinagoga lor serviciul divin unul dintregreci a sacrificat niște păsări chiar la ușaacesteia Acest fapt reprezenta o pacircngări-re a locașului de cult Iudeii au răspunsprintr-o peti983579ie adresată lui Florus careicircnsă i-a arestat pe reprezentan983579ii acestoraMai mult decacirct atacirct pentru a-i pedepsi peiudei pentru faptul că unii dintre radicalise dedaseră la atacuri icircmpotriva cetă983579enilorromani procuratorul și-a trimis solda983579iisă jefuiască Templul luacircnd o sumă mare

de bani din visteria acestuia Acest lucru aprodus mare tulburare icircn racircndul popula983579ieideterminacircnd pe unii dintre iudei să-și bată

joc icircn mod public de Florus adunacircnd baniicircntr-un coș icircn numele procuratorului ca șicum acesta ar fi fost sărac Pe de altă parteconducătorii evreilor au solicitat sprijinulguvernatorului Syriei Cestius Gallus Dinpăcate ini983579iativa a rămas fără rezultat iar

Florus a trecut la represalii operacircnd un nu-măr mare de arestări icircn Ierusalim Se parecă pacircnă la 6000 de iudei au fost biciui983579i șicrucifica983579i din ordinul procuratorului Icircnaceste condi983579ii animozitatea popula983579iei acrescut iar na983579ionaliștii iudei cu arma icircnmacircnă au luat cu asalt garnizoana romanădin oraș Regele pro-roman Agrippa IIicircmpreună cu oficialii romani s-au refugiat

Icircn curacircnd Ierusalimul era un oraș liber2

Văzacircnd că situa983579ia scapă de sub con-trol legatul Syriei Cestius Gallus a trimisLegiunea a XII Fulminata su983579inută detrupele auxiliare pentru a icircnăbuși revoltaLegionarii au fost icircnsă surprinși de rebelila Beth Horon suferind o icircnfracircngere us-turătoare Șase mii de solda983579i romani aupierit stindardul legiunii fiind capturat de

983090 Flavius Josephus Istoria Războiului IudeilorIcircmpotriva Romanilor Hasefer București 1997cap 17 p 204

iudei La Ierusalim conducătorii grupărilorradicale au fost icircnlătura983579i iar conducerea afost preluată de marele preot Ananus ben

Ananus care a icircnceput imediat să icircntăreas-că cetatea Comandant al trupelor din regi-unea Galileia (partea de nord a Palestinei)a fost numit Yosef ben Matityahu (Iosiffiul lui Matityahu) el icircnsuși descendentdintr-o familie preo983579ească reicircntors de cu-racircnd icircn patrie dintr-o misiune diplomaticăla Roma Vom vedea icircn episodul următorimportan983579a pe care acest personaj a avut-oicircn desfășurarea evenimentelor

Vestea icircnfracircngerii ajunse icircn curacircnd laurechile icircmpăratului Icircn aceste condi983579iiNero icircncredin983579ă sarcina zdrobirii for983579elorrebele lui Vespasian general experimentatcare icircn anul 67 dHr invadă Galileia asistatde fiul cel mare Titus și de trupele regelui

Agrippa II Icircn total patru legiuni romanela care se adăugau trupele auxiliare reluarăasaltul asupra răzvrăti983579ilor Evitacircnd un atac

direct asupra Ierusalimului renumit pentrufortifica983579iile sale Vespasian icircncepu o cam-panie sistematică de eradicare a punctelorde rezisten983579ă ale rebelilor Războiul intraicircntr-o nouă fază și așa cum vom vedea icircnarticolul următor avea să sfacircrșească icircntr-otragedie na983579ională pentru poporul evreuIcircn același timp comunitatea creștină dinIerusalim avea să părăsească orașul re-

fugiindu-se la Pella icircn regiunea numităDecapole dincolo de Iordan

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1224

983089983090

S n

ţ i ş i s ă r b ă t o r i

vedea faţa lui Dumnezeu Dacă citim

strict versetul acesta am putea crede căașa este Citirea icircntregului context icircnsă nelămurește Moise cere ndash cu icircndrăzneală așzice ndash lui Dumnezeu aceasta bdquoarată-mi-Temie pe Tine Icircnsuţi să te văd eu lămuritrdquo(Ieșire 33 13) și bdquoarată-mi slava Tardquo (Ieșire33 18) Răspunsul lui Dumnezeu este icircnsăurmătorul bdquoFaţa Mea icircnsă nu vei putea srsquoovezi că nu va putea omul să-Mi vadă faţa

și să trăiască Si iarăși azis Domnul bdquoIată e unloc aici la Mine [] cacircndva trece slava Mea Eute voi pune icircn scobiturastacircncii și cu macircna Meate voi acoperi pacircnă ce voitrece [] dar faţa Mea

nu ţi se va arătardquo (Ieșire33 20-23)Vă veţi icircntreba poa -

te ce legătură au acesteepisoade cu titlul arti-colului care debuteazăcu Boboteaza Cele douăepisoade veterotestamen-tare prezentate sunt un

preambul la tema arătării lui Dumnezeu IcircnVechiul Testament Sfacircnta Treime S-a des-coperit dar nu deplin ci umbrit din cauzaicircnclinării iudeilor spre politeism Dacă lis-ar fi descoperit deplin că icircn Dumnezeusunt trei Persoane ar fi căzut icircn păgacircnism2

Icircn data de 6 ianuarie prăznuim Bote-zul Domnului moment icircn care DomnulHristos aflat la vacircrsta maturităţii icircși icircn-

cepe slujirea pămacircntească de macircntuire a983090 Isidor Todoran Simbolul credinţei ndash o sinteză

dogmatică Renașterea Cluj-Napoca 2008 p 28

F

rumuseţea ndash și icircn același timp ndash greu-

tatea cea mai mare a creștinului constăicircn efortul dat de căutarea lui Dumnezeu găsirea Acestuia și menţinerea legăturii cuEl De bdquovederea lui Dumnezeurdquo nu s-auicircnvrednicit prea mulţi oameni de-a lungulistoriei iar bdquo face to face rdquo chip către chipnu icirci este dat icircncă omului să Icircl vadă peDumnezeu

Totuși ca fiinţă personală Dumne-zeu comunică personalcu creatura Sa Astfel

Avraam are parte la ste- jarul Mamvri de o arăta-re treimică (Facere cap18) Episodul acesta stăsub semnul unei aure demister mai ales datori-

tă faptului că Cei TreiOameni vorbesc cacircnd lasingular cacircnd la pluraliar Avraam la racircndul luifolosește aceeași dublămodalitate de exprima-re Pracircnzul Celor Treisub stejar o primă reve-lare a Sfintei Treimi (un

singur Dumnezeu icircn trei persoane) a fostmotiv de inspiraţie pentru celebra icoanăa lui Andrei Rubliov1

Mai tacircrziu icircn vremea ieșirii din robiaegipteană textul biblic incită mintea lacugetare spunacircnd astfel bdquoDomnul grăiacu Moise faţă către faţă așa cum ar grăicineva cu prietenul săurdquo (Ieșire 33 11)O fi avacircnd Moise cinstea aceasta de a

983089 Explicaţii detaliate pot fi găsite icircn Bibliatradusă și diortosită de vrednicul de pomenireMitropolit Bartolomeu Anania

Boboteaza Epifania Despre arătarea lui DumnezeuI983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1324

983089983091

S n ţ i ş i s ă r b ă t o r i

Acesta este Fiul Meu Cel iubit icircntru Careleam binevoitrdquo (Matei 3 16-17)

Icircn cea mai frumoasă teofanie a NouluiTestament la Botezul Domnului avemașadar pe Dumnezeu Tatăl care vorbeștepe Fiul Său cel iubit care Se botează șipe Duhul Sfacircnt icircn chip de porumbelcoboracircndu-Se asupra Fiului Sfinţii Părinţiau văzut icircn imaginea bdquocerului deschisrdquounirea din nou a cerului cu pămacircntuliar icircn imaginea coboracircrii porumbeluluiau contemplat icircnceputul noii creaţii alumii inaugurată acum la Botez5 La

creaţia lumii ni se spune că bdquoDuhul SfacircntSe purta pe deasupra apelorrdquo (Facere 12) iar porumbelul apare din nou la un altact de reicircnoire a lumii după potop cacircndaduce lui Noe semnul retragerii apelorramura de măslin (Facere 8 11)

Din punct de vedere dogmatic icircn mo-mentul Botezului Domnului se arată icircnchip lămurit că Dumnezeu Cel Unul icircn

Fiinţă există din veșnicie icircn Treime Prinicircnsuși acest fapt al descoperirii Sfintei Tre-imi s-a făcut și descoperirea lui Iisus ca Fiual lui Dumnezeu la icircnceputul activităţiiSale publice de propovăduire Prin ieșireadin anonimatul vieţii din Nazaretul Galileiiși mai ales prin primirea botezului de laIoan El ne arată icircn mod explicit că El ia debunăvoie asupra Sa păcatele lumii pentru

a ne răscumpăra din robia păcatului6

Sinteza dogmatică a Botezului Domnu-lui e următoarea bdquoA trebuit să Se scufundeFiul icircn natura omenească și prin ea icircn apăpentru ca noi scufundacircndu-ne icircn apă săne scufundăm icircn viaţa Lui dumnezeiascăsau icircn Duhul Lui cel Sfacircntrdquo7

983093

Ibidem p 167983094 Valer Bel opcit pp 80-81983095 Dumitru Stăniloaie eologia dogmatică or-

todoxă vol 3 IBMBOR București 2010 p 39

lumii Această sărbătoare s-a numit icircntruicircnceput bdquoEpifaniardquo(gr Επιϕaνειa = apa-riţie arătare) icircnsemnacircnd manifestarea luiDumnezeu prin arătarea Sfintei Treimicu ocazia botezării lui Iisus icircn Iordan decătre Ioan Pacircnă icircn secolul al IV-lea icircn6 ianuarie se sărbătoreau icircmpreună maimulte evenimente din istoria macircntuiriinașterea după trup a Fiului lui Dumnezeuicircnchinarea magilor și a păstorilor Botezulicircn Iordan și cea dintacirci minune la nunta dinCana Galileii cacircnd bdquoIisus și-a arătat slavaSardquo (Ioan 2 11) După prima icircndreptare a

calendarului icircn secolul al IV-lea Bisericaa fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la25 decembrie pentru Epifanie păstracircnddata ei veche adică 6 ianuarie3

Evenimentul Botezului Domnului esteprezentat amănunţit icircn Evanghelia dupăMatei icircn capitolul 3 Astfel icircn plină activi-tate a lui Ioan Botezătorul apare la Iordanși Iisus din Nazaret pentru a fi botezat de

către Ioan Acesta icircnsă Icircl oprea recunos-cacircndu-L precum odinioară icircn pacircntecelemamei sale Elisabeta (Luca 1 41) Darrecunoașterea expresă a lui Iisus ca Mesiaeste consemnată de Ioan Botezătorul princuvintele bdquoEu am trebuinţă să fiu botezatde Tinerdquo (Matei 3 14) Expresia este primași ultima afirmaţie a lui Ioan Botezătorulicircn faţa lui Iisus despre necesitatea Bote-

zului creștin ca o condiţie pentru a devenimembru al Icircmpărăţiei cerurilor4Icircn momentul icircn care Hristos era bote-

zat icircn apele Iordanului bdquocerurile s-au des-chis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeupogoracircndu-Se ca un porumbel și venindpeste Iisus Și iată glas din ceruri grăind

983091 Valer Bel Dogmă și propovăduire Dacia

Cluj-Napoca 1994 p 78983092 Stelian Tofană Introducere icircn studiul Nouluiestament vol 2 Presa Universitară ClujeanăCluj-Napoca 2002 p 166

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1024

H i s t o

r i a e c c l e s i a s t i c a

983089983088

moștenirea rămasă de la tatăl lor1 icircn fine

prin guvernarea directă a păr983579ii de sud aPalestinei numită și Iudeea care avea săfie inclusă icircn provincia Syria-Palestinastracircnsoarea romană era tot mai evidentăSistemul de taxare al Romei icirci icircmpovărape iudei alimentacircnd astfel dorin983579a gru-părilor radicale evreiești precum aceea aașa-zișilor zeloți de a se elibera de sub jugulimperial Totuși unii dintre procuratorii

(reprezentan983579ii icircmpăratului icircn provincie)care au condus Iudeea icircn primul secol dHrau reușit să colaboreze destul de bine cumai marii poporului evreu care la racircndullor marginalizau grupările cu tendin983579e ra -dicale Acest lucru era facilitat și de faptulcă după cum am văzut icircn primul articoliudaismul epocii nu era unitar ci făracircmi983579aticircn diverse orientări care reușeau cu greu săajungă la un numitor comun Germenelenemul983579umirii exista icircnsă iar atunci cacircndunii reprezentan983579i ai Romei administratoricorup983579i au adăugat poveri mai mari peumerii popula983579iei icircncălcacircnd flagrant șisentimentele religioase ale acestora stareade tensiune s-a accentuat

Cel mai dificil dintre procuratorii

romani s-a dovedit a fi Gessius Florus(64-66) Preluacircndu-și func983579ia la Caesareaacesta a ini983579iat o politică de favorizare a po-pula983579iei de origine greacă de acolo sporindastfel tensiunile deja existente icircntre iudeiși eleniști Profitacircnd de situa983579ie grecii auicircnceput să denigreze popula983579ia evreiască

983089 Shaye Cohen Roman Domination Te Jewish

Revolt and the Destruction of the Second emple in Ancient Israel From Abraham to the Roman Destruc-tion of the emple Hershel Shanks (Prentice HallBiblical Archaeology Society) p 269

icircn primul din seria articolelor publicate

anul trecut icircn care am arătat cum aluat fiin983579ă Biserica spuneam că la icircnce-put comunitatea creștină din Ierusalimse icircncadra icircn iudaismul epocii membriiei aderacircnd la normele legii mozaice Amvăzut apoi că pe măsură ce creștinismulse răspacircndea icircn interiorul Palestinei și icircnafara acesteia un număr tot mai mare depăgacircni se converteau și s-a pus problema

observării stricte a normelor religioaseiudaice Sinodul apostolic de la Ierusalima dat cacircștig de cauză viziunii liberale careelibera pe noii converti983579i de altă etnie depovara aderării icircn totalitate la legea mo-zaică facilitacircnd astfel accesul neevreilorla noua religie Prin activitatea misionarăa apostolilor ndash icircndeosebi a Sf Pavel și acolaboratorilor acestuia ndash creștinismul sepropaga cu relativă repeziciune icircn ImperiulRoman ajungacircnd pacircnă icircn inima acestuiala Roma Această desprindere treptată eraun proces natural firesc care icircnsă avea săfie accelerat de evenimentele politico-mi-litare din Palestina ultimelor decenii aleprimului veac dHr

La sfacircrșitul domniei lui Nero izbucnea

icircn Iudeea o violentă revoltă antiroma-nă primul din seria celor trei războaieale evreilor icircmpotriva romanilor CacircndImperiul Roman icircn expansiunea sa spreRăsărit ajunsese la hotarele vechiuluiIsrael era greu de prevăzut cacirct de greuavea să le fie Caesarilor să stăpacircneascăun popor care avea conștiin983579a unicită983579iiexisten983579ei sale pe acest pămacircnt Mai icircntacirci

prin regele clientelar Irod cel Mare apoiprin urmașii acestuia care și-au icircmpăr983579it

Desprinderea creștinismului de iudaism (I) A983157983154983141983148983145983137983150 C983151983155983149983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1124

983089983089

H i s t o r i a e c c l e s

i a s t i c a

din oraș culminacircnd cu incidentul dinanul 66 Icircn timp ce evreii săvacircrșeau icircnsinagoga lor serviciul divin unul dintregreci a sacrificat niște păsări chiar la ușaacesteia Acest fapt reprezenta o pacircngări-re a locașului de cult Iudeii au răspunsprintr-o peti983579ie adresată lui Florus careicircnsă i-a arestat pe reprezentan983579ii acestoraMai mult decacirct atacirct pentru a-i pedepsi peiudei pentru faptul că unii dintre radicalise dedaseră la atacuri icircmpotriva cetă983579enilorromani procuratorul și-a trimis solda983579iisă jefuiască Templul luacircnd o sumă mare

de bani din visteria acestuia Acest lucru aprodus mare tulburare icircn racircndul popula983579ieideterminacircnd pe unii dintre iudei să-și bată

joc icircn mod public de Florus adunacircnd baniicircntr-un coș icircn numele procuratorului ca șicum acesta ar fi fost sărac Pe de altă parteconducătorii evreilor au solicitat sprijinulguvernatorului Syriei Cestius Gallus Dinpăcate ini983579iativa a rămas fără rezultat iar

Florus a trecut la represalii operacircnd un nu-măr mare de arestări icircn Ierusalim Se parecă pacircnă la 6000 de iudei au fost biciui983579i șicrucifica983579i din ordinul procuratorului Icircnaceste condi983579ii animozitatea popula983579iei acrescut iar na983579ionaliștii iudei cu arma icircnmacircnă au luat cu asalt garnizoana romanădin oraș Regele pro-roman Agrippa IIicircmpreună cu oficialii romani s-au refugiat

Icircn curacircnd Ierusalimul era un oraș liber2

Văzacircnd că situa983579ia scapă de sub con-trol legatul Syriei Cestius Gallus a trimisLegiunea a XII Fulminata su983579inută detrupele auxiliare pentru a icircnăbuși revoltaLegionarii au fost icircnsă surprinși de rebelila Beth Horon suferind o icircnfracircngere us-turătoare Șase mii de solda983579i romani aupierit stindardul legiunii fiind capturat de

983090 Flavius Josephus Istoria Războiului IudeilorIcircmpotriva Romanilor Hasefer București 1997cap 17 p 204

iudei La Ierusalim conducătorii grupărilorradicale au fost icircnlătura983579i iar conducerea afost preluată de marele preot Ananus ben

Ananus care a icircnceput imediat să icircntăreas-că cetatea Comandant al trupelor din regi-unea Galileia (partea de nord a Palestinei)a fost numit Yosef ben Matityahu (Iosiffiul lui Matityahu) el icircnsuși descendentdintr-o familie preo983579ească reicircntors de cu-racircnd icircn patrie dintr-o misiune diplomaticăla Roma Vom vedea icircn episodul următorimportan983579a pe care acest personaj a avut-oicircn desfășurarea evenimentelor

Vestea icircnfracircngerii ajunse icircn curacircnd laurechile icircmpăratului Icircn aceste condi983579iiNero icircncredin983579ă sarcina zdrobirii for983579elorrebele lui Vespasian general experimentatcare icircn anul 67 dHr invadă Galileia asistatde fiul cel mare Titus și de trupele regelui

Agrippa II Icircn total patru legiuni romanela care se adăugau trupele auxiliare reluarăasaltul asupra răzvrăti983579ilor Evitacircnd un atac

direct asupra Ierusalimului renumit pentrufortifica983579iile sale Vespasian icircncepu o cam-panie sistematică de eradicare a punctelorde rezisten983579ă ale rebelilor Războiul intraicircntr-o nouă fază și așa cum vom vedea icircnarticolul următor avea să sfacircrșească icircntr-otragedie na983579ională pentru poporul evreuIcircn același timp comunitatea creștină dinIerusalim avea să părăsească orașul re-

fugiindu-se la Pella icircn regiunea numităDecapole dincolo de Iordan

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1224

983089983090

S n

ţ i ş i s ă r b ă t o r i

vedea faţa lui Dumnezeu Dacă citim

strict versetul acesta am putea crede căașa este Citirea icircntregului context icircnsă nelămurește Moise cere ndash cu icircndrăzneală așzice ndash lui Dumnezeu aceasta bdquoarată-mi-Temie pe Tine Icircnsuţi să te văd eu lămuritrdquo(Ieșire 33 13) și bdquoarată-mi slava Tardquo (Ieșire33 18) Răspunsul lui Dumnezeu este icircnsăurmătorul bdquoFaţa Mea icircnsă nu vei putea srsquoovezi că nu va putea omul să-Mi vadă faţa

și să trăiască Si iarăși azis Domnul bdquoIată e unloc aici la Mine [] cacircndva trece slava Mea Eute voi pune icircn scobiturastacircncii și cu macircna Meate voi acoperi pacircnă ce voitrece [] dar faţa Mea

nu ţi se va arătardquo (Ieșire33 20-23)Vă veţi icircntreba poa -

te ce legătură au acesteepisoade cu titlul arti-colului care debuteazăcu Boboteaza Cele douăepisoade veterotestamen-tare prezentate sunt un

preambul la tema arătării lui Dumnezeu IcircnVechiul Testament Sfacircnta Treime S-a des-coperit dar nu deplin ci umbrit din cauzaicircnclinării iudeilor spre politeism Dacă lis-ar fi descoperit deplin că icircn Dumnezeusunt trei Persoane ar fi căzut icircn păgacircnism2

Icircn data de 6 ianuarie prăznuim Bote-zul Domnului moment icircn care DomnulHristos aflat la vacircrsta maturităţii icircși icircn-

cepe slujirea pămacircntească de macircntuire a983090 Isidor Todoran Simbolul credinţei ndash o sinteză

dogmatică Renașterea Cluj-Napoca 2008 p 28

F

rumuseţea ndash și icircn același timp ndash greu-

tatea cea mai mare a creștinului constăicircn efortul dat de căutarea lui Dumnezeu găsirea Acestuia și menţinerea legăturii cuEl De bdquovederea lui Dumnezeurdquo nu s-auicircnvrednicit prea mulţi oameni de-a lungulistoriei iar bdquo face to face rdquo chip către chipnu icirci este dat icircncă omului să Icircl vadă peDumnezeu

Totuși ca fiinţă personală Dumne-zeu comunică personalcu creatura Sa Astfel

Avraam are parte la ste- jarul Mamvri de o arăta-re treimică (Facere cap18) Episodul acesta stăsub semnul unei aure demister mai ales datori-

tă faptului că Cei TreiOameni vorbesc cacircnd lasingular cacircnd la pluraliar Avraam la racircndul luifolosește aceeași dublămodalitate de exprima-re Pracircnzul Celor Treisub stejar o primă reve-lare a Sfintei Treimi (un

singur Dumnezeu icircn trei persoane) a fostmotiv de inspiraţie pentru celebra icoanăa lui Andrei Rubliov1

Mai tacircrziu icircn vremea ieșirii din robiaegipteană textul biblic incită mintea lacugetare spunacircnd astfel bdquoDomnul grăiacu Moise faţă către faţă așa cum ar grăicineva cu prietenul săurdquo (Ieșire 33 11)O fi avacircnd Moise cinstea aceasta de a

983089 Explicaţii detaliate pot fi găsite icircn Bibliatradusă și diortosită de vrednicul de pomenireMitropolit Bartolomeu Anania

Boboteaza Epifania Despre arătarea lui DumnezeuI983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1324

983089983091

S n ţ i ş i s ă r b ă t o r i

Acesta este Fiul Meu Cel iubit icircntru Careleam binevoitrdquo (Matei 3 16-17)

Icircn cea mai frumoasă teofanie a NouluiTestament la Botezul Domnului avemașadar pe Dumnezeu Tatăl care vorbeștepe Fiul Său cel iubit care Se botează șipe Duhul Sfacircnt icircn chip de porumbelcoboracircndu-Se asupra Fiului Sfinţii Părinţiau văzut icircn imaginea bdquocerului deschisrdquounirea din nou a cerului cu pămacircntuliar icircn imaginea coboracircrii porumbeluluiau contemplat icircnceputul noii creaţii alumii inaugurată acum la Botez5 La

creaţia lumii ni se spune că bdquoDuhul SfacircntSe purta pe deasupra apelorrdquo (Facere 12) iar porumbelul apare din nou la un altact de reicircnoire a lumii după potop cacircndaduce lui Noe semnul retragerii apelorramura de măslin (Facere 8 11)

Din punct de vedere dogmatic icircn mo-mentul Botezului Domnului se arată icircnchip lămurit că Dumnezeu Cel Unul icircn

Fiinţă există din veșnicie icircn Treime Prinicircnsuși acest fapt al descoperirii Sfintei Tre-imi s-a făcut și descoperirea lui Iisus ca Fiual lui Dumnezeu la icircnceputul activităţiiSale publice de propovăduire Prin ieșireadin anonimatul vieţii din Nazaretul Galileiiși mai ales prin primirea botezului de laIoan El ne arată icircn mod explicit că El ia debunăvoie asupra Sa păcatele lumii pentru

a ne răscumpăra din robia păcatului6

Sinteza dogmatică a Botezului Domnu-lui e următoarea bdquoA trebuit să Se scufundeFiul icircn natura omenească și prin ea icircn apăpentru ca noi scufundacircndu-ne icircn apă săne scufundăm icircn viaţa Lui dumnezeiascăsau icircn Duhul Lui cel Sfacircntrdquo7

983093

Ibidem p 167983094 Valer Bel opcit pp 80-81983095 Dumitru Stăniloaie eologia dogmatică or-

todoxă vol 3 IBMBOR București 2010 p 39

lumii Această sărbătoare s-a numit icircntruicircnceput bdquoEpifaniardquo(gr Επιϕaνειa = apa-riţie arătare) icircnsemnacircnd manifestarea luiDumnezeu prin arătarea Sfintei Treimicu ocazia botezării lui Iisus icircn Iordan decătre Ioan Pacircnă icircn secolul al IV-lea icircn6 ianuarie se sărbătoreau icircmpreună maimulte evenimente din istoria macircntuiriinașterea după trup a Fiului lui Dumnezeuicircnchinarea magilor și a păstorilor Botezulicircn Iordan și cea dintacirci minune la nunta dinCana Galileii cacircnd bdquoIisus și-a arătat slavaSardquo (Ioan 2 11) După prima icircndreptare a

calendarului icircn secolul al IV-lea Bisericaa fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la25 decembrie pentru Epifanie păstracircnddata ei veche adică 6 ianuarie3

Evenimentul Botezului Domnului esteprezentat amănunţit icircn Evanghelia dupăMatei icircn capitolul 3 Astfel icircn plină activi-tate a lui Ioan Botezătorul apare la Iordanși Iisus din Nazaret pentru a fi botezat de

către Ioan Acesta icircnsă Icircl oprea recunos-cacircndu-L precum odinioară icircn pacircntecelemamei sale Elisabeta (Luca 1 41) Darrecunoașterea expresă a lui Iisus ca Mesiaeste consemnată de Ioan Botezătorul princuvintele bdquoEu am trebuinţă să fiu botezatde Tinerdquo (Matei 3 14) Expresia este primași ultima afirmaţie a lui Ioan Botezătorulicircn faţa lui Iisus despre necesitatea Bote-

zului creștin ca o condiţie pentru a devenimembru al Icircmpărăţiei cerurilor4Icircn momentul icircn care Hristos era bote-

zat icircn apele Iordanului bdquocerurile s-au des-chis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeupogoracircndu-Se ca un porumbel și venindpeste Iisus Și iată glas din ceruri grăind

983091 Valer Bel Dogmă și propovăduire Dacia

Cluj-Napoca 1994 p 78983092 Stelian Tofană Introducere icircn studiul Nouluiestament vol 2 Presa Universitară ClujeanăCluj-Napoca 2002 p 166

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1124

983089983089

H i s t o r i a e c c l e s

i a s t i c a

din oraș culminacircnd cu incidentul dinanul 66 Icircn timp ce evreii săvacircrșeau icircnsinagoga lor serviciul divin unul dintregreci a sacrificat niște păsări chiar la ușaacesteia Acest fapt reprezenta o pacircngări-re a locașului de cult Iudeii au răspunsprintr-o peti983579ie adresată lui Florus careicircnsă i-a arestat pe reprezentan983579ii acestoraMai mult decacirct atacirct pentru a-i pedepsi peiudei pentru faptul că unii dintre radicalise dedaseră la atacuri icircmpotriva cetă983579enilorromani procuratorul și-a trimis solda983579iisă jefuiască Templul luacircnd o sumă mare

de bani din visteria acestuia Acest lucru aprodus mare tulburare icircn racircndul popula983579ieideterminacircnd pe unii dintre iudei să-și bată

joc icircn mod public de Florus adunacircnd baniicircntr-un coș icircn numele procuratorului ca șicum acesta ar fi fost sărac Pe de altă parteconducătorii evreilor au solicitat sprijinulguvernatorului Syriei Cestius Gallus Dinpăcate ini983579iativa a rămas fără rezultat iar

Florus a trecut la represalii operacircnd un nu-măr mare de arestări icircn Ierusalim Se parecă pacircnă la 6000 de iudei au fost biciui983579i șicrucifica983579i din ordinul procuratorului Icircnaceste condi983579ii animozitatea popula983579iei acrescut iar na983579ionaliștii iudei cu arma icircnmacircnă au luat cu asalt garnizoana romanădin oraș Regele pro-roman Agrippa IIicircmpreună cu oficialii romani s-au refugiat

Icircn curacircnd Ierusalimul era un oraș liber2

Văzacircnd că situa983579ia scapă de sub con-trol legatul Syriei Cestius Gallus a trimisLegiunea a XII Fulminata su983579inută detrupele auxiliare pentru a icircnăbuși revoltaLegionarii au fost icircnsă surprinși de rebelila Beth Horon suferind o icircnfracircngere us-turătoare Șase mii de solda983579i romani aupierit stindardul legiunii fiind capturat de

983090 Flavius Josephus Istoria Războiului IudeilorIcircmpotriva Romanilor Hasefer București 1997cap 17 p 204

iudei La Ierusalim conducătorii grupărilorradicale au fost icircnlătura983579i iar conducerea afost preluată de marele preot Ananus ben

Ananus care a icircnceput imediat să icircntăreas-că cetatea Comandant al trupelor din regi-unea Galileia (partea de nord a Palestinei)a fost numit Yosef ben Matityahu (Iosiffiul lui Matityahu) el icircnsuși descendentdintr-o familie preo983579ească reicircntors de cu-racircnd icircn patrie dintr-o misiune diplomaticăla Roma Vom vedea icircn episodul următorimportan983579a pe care acest personaj a avut-oicircn desfășurarea evenimentelor

Vestea icircnfracircngerii ajunse icircn curacircnd laurechile icircmpăratului Icircn aceste condi983579iiNero icircncredin983579ă sarcina zdrobirii for983579elorrebele lui Vespasian general experimentatcare icircn anul 67 dHr invadă Galileia asistatde fiul cel mare Titus și de trupele regelui

Agrippa II Icircn total patru legiuni romanela care se adăugau trupele auxiliare reluarăasaltul asupra răzvrăti983579ilor Evitacircnd un atac

direct asupra Ierusalimului renumit pentrufortifica983579iile sale Vespasian icircncepu o cam-panie sistematică de eradicare a punctelorde rezisten983579ă ale rebelilor Războiul intraicircntr-o nouă fază și așa cum vom vedea icircnarticolul următor avea să sfacircrșească icircntr-otragedie na983579ională pentru poporul evreuIcircn același timp comunitatea creștină dinIerusalim avea să părăsească orașul re-

fugiindu-se la Pella icircn regiunea numităDecapole dincolo de Iordan

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1224

983089983090

S n

ţ i ş i s ă r b ă t o r i

vedea faţa lui Dumnezeu Dacă citim

strict versetul acesta am putea crede căașa este Citirea icircntregului context icircnsă nelămurește Moise cere ndash cu icircndrăzneală așzice ndash lui Dumnezeu aceasta bdquoarată-mi-Temie pe Tine Icircnsuţi să te văd eu lămuritrdquo(Ieșire 33 13) și bdquoarată-mi slava Tardquo (Ieșire33 18) Răspunsul lui Dumnezeu este icircnsăurmătorul bdquoFaţa Mea icircnsă nu vei putea srsquoovezi că nu va putea omul să-Mi vadă faţa

și să trăiască Si iarăși azis Domnul bdquoIată e unloc aici la Mine [] cacircndva trece slava Mea Eute voi pune icircn scobiturastacircncii și cu macircna Meate voi acoperi pacircnă ce voitrece [] dar faţa Mea

nu ţi se va arătardquo (Ieșire33 20-23)Vă veţi icircntreba poa -

te ce legătură au acesteepisoade cu titlul arti-colului care debuteazăcu Boboteaza Cele douăepisoade veterotestamen-tare prezentate sunt un

preambul la tema arătării lui Dumnezeu IcircnVechiul Testament Sfacircnta Treime S-a des-coperit dar nu deplin ci umbrit din cauzaicircnclinării iudeilor spre politeism Dacă lis-ar fi descoperit deplin că icircn Dumnezeusunt trei Persoane ar fi căzut icircn păgacircnism2

Icircn data de 6 ianuarie prăznuim Bote-zul Domnului moment icircn care DomnulHristos aflat la vacircrsta maturităţii icircși icircn-

cepe slujirea pămacircntească de macircntuire a983090 Isidor Todoran Simbolul credinţei ndash o sinteză

dogmatică Renașterea Cluj-Napoca 2008 p 28

F

rumuseţea ndash și icircn același timp ndash greu-

tatea cea mai mare a creștinului constăicircn efortul dat de căutarea lui Dumnezeu găsirea Acestuia și menţinerea legăturii cuEl De bdquovederea lui Dumnezeurdquo nu s-auicircnvrednicit prea mulţi oameni de-a lungulistoriei iar bdquo face to face rdquo chip către chipnu icirci este dat icircncă omului să Icircl vadă peDumnezeu

Totuși ca fiinţă personală Dumne-zeu comunică personalcu creatura Sa Astfel

Avraam are parte la ste- jarul Mamvri de o arăta-re treimică (Facere cap18) Episodul acesta stăsub semnul unei aure demister mai ales datori-

tă faptului că Cei TreiOameni vorbesc cacircnd lasingular cacircnd la pluraliar Avraam la racircndul luifolosește aceeași dublămodalitate de exprima-re Pracircnzul Celor Treisub stejar o primă reve-lare a Sfintei Treimi (un

singur Dumnezeu icircn trei persoane) a fostmotiv de inspiraţie pentru celebra icoanăa lui Andrei Rubliov1

Mai tacircrziu icircn vremea ieșirii din robiaegipteană textul biblic incită mintea lacugetare spunacircnd astfel bdquoDomnul grăiacu Moise faţă către faţă așa cum ar grăicineva cu prietenul săurdquo (Ieșire 33 11)O fi avacircnd Moise cinstea aceasta de a

983089 Explicaţii detaliate pot fi găsite icircn Bibliatradusă și diortosită de vrednicul de pomenireMitropolit Bartolomeu Anania

Boboteaza Epifania Despre arătarea lui DumnezeuI983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1324

983089983091

S n ţ i ş i s ă r b ă t o r i

Acesta este Fiul Meu Cel iubit icircntru Careleam binevoitrdquo (Matei 3 16-17)

Icircn cea mai frumoasă teofanie a NouluiTestament la Botezul Domnului avemașadar pe Dumnezeu Tatăl care vorbeștepe Fiul Său cel iubit care Se botează șipe Duhul Sfacircnt icircn chip de porumbelcoboracircndu-Se asupra Fiului Sfinţii Părinţiau văzut icircn imaginea bdquocerului deschisrdquounirea din nou a cerului cu pămacircntuliar icircn imaginea coboracircrii porumbeluluiau contemplat icircnceputul noii creaţii alumii inaugurată acum la Botez5 La

creaţia lumii ni se spune că bdquoDuhul SfacircntSe purta pe deasupra apelorrdquo (Facere 12) iar porumbelul apare din nou la un altact de reicircnoire a lumii după potop cacircndaduce lui Noe semnul retragerii apelorramura de măslin (Facere 8 11)

Din punct de vedere dogmatic icircn mo-mentul Botezului Domnului se arată icircnchip lămurit că Dumnezeu Cel Unul icircn

Fiinţă există din veșnicie icircn Treime Prinicircnsuși acest fapt al descoperirii Sfintei Tre-imi s-a făcut și descoperirea lui Iisus ca Fiual lui Dumnezeu la icircnceputul activităţiiSale publice de propovăduire Prin ieșireadin anonimatul vieţii din Nazaretul Galileiiși mai ales prin primirea botezului de laIoan El ne arată icircn mod explicit că El ia debunăvoie asupra Sa păcatele lumii pentru

a ne răscumpăra din robia păcatului6

Sinteza dogmatică a Botezului Domnu-lui e următoarea bdquoA trebuit să Se scufundeFiul icircn natura omenească și prin ea icircn apăpentru ca noi scufundacircndu-ne icircn apă săne scufundăm icircn viaţa Lui dumnezeiascăsau icircn Duhul Lui cel Sfacircntrdquo7

983093

Ibidem p 167983094 Valer Bel opcit pp 80-81983095 Dumitru Stăniloaie eologia dogmatică or-

todoxă vol 3 IBMBOR București 2010 p 39

lumii Această sărbătoare s-a numit icircntruicircnceput bdquoEpifaniardquo(gr Επιϕaνειa = apa-riţie arătare) icircnsemnacircnd manifestarea luiDumnezeu prin arătarea Sfintei Treimicu ocazia botezării lui Iisus icircn Iordan decătre Ioan Pacircnă icircn secolul al IV-lea icircn6 ianuarie se sărbătoreau icircmpreună maimulte evenimente din istoria macircntuiriinașterea după trup a Fiului lui Dumnezeuicircnchinarea magilor și a păstorilor Botezulicircn Iordan și cea dintacirci minune la nunta dinCana Galileii cacircnd bdquoIisus și-a arătat slavaSardquo (Ioan 2 11) După prima icircndreptare a

calendarului icircn secolul al IV-lea Bisericaa fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la25 decembrie pentru Epifanie păstracircnddata ei veche adică 6 ianuarie3

Evenimentul Botezului Domnului esteprezentat amănunţit icircn Evanghelia dupăMatei icircn capitolul 3 Astfel icircn plină activi-tate a lui Ioan Botezătorul apare la Iordanși Iisus din Nazaret pentru a fi botezat de

către Ioan Acesta icircnsă Icircl oprea recunos-cacircndu-L precum odinioară icircn pacircntecelemamei sale Elisabeta (Luca 1 41) Darrecunoașterea expresă a lui Iisus ca Mesiaeste consemnată de Ioan Botezătorul princuvintele bdquoEu am trebuinţă să fiu botezatde Tinerdquo (Matei 3 14) Expresia este primași ultima afirmaţie a lui Ioan Botezătorulicircn faţa lui Iisus despre necesitatea Bote-

zului creștin ca o condiţie pentru a devenimembru al Icircmpărăţiei cerurilor4Icircn momentul icircn care Hristos era bote-

zat icircn apele Iordanului bdquocerurile s-au des-chis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeupogoracircndu-Se ca un porumbel și venindpeste Iisus Și iată glas din ceruri grăind

983091 Valer Bel Dogmă și propovăduire Dacia

Cluj-Napoca 1994 p 78983092 Stelian Tofană Introducere icircn studiul Nouluiestament vol 2 Presa Universitară ClujeanăCluj-Napoca 2002 p 166

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1224

983089983090

S n

ţ i ş i s ă r b ă t o r i

vedea faţa lui Dumnezeu Dacă citim

strict versetul acesta am putea crede căașa este Citirea icircntregului context icircnsă nelămurește Moise cere ndash cu icircndrăzneală așzice ndash lui Dumnezeu aceasta bdquoarată-mi-Temie pe Tine Icircnsuţi să te văd eu lămuritrdquo(Ieșire 33 13) și bdquoarată-mi slava Tardquo (Ieșire33 18) Răspunsul lui Dumnezeu este icircnsăurmătorul bdquoFaţa Mea icircnsă nu vei putea srsquoovezi că nu va putea omul să-Mi vadă faţa

și să trăiască Si iarăși azis Domnul bdquoIată e unloc aici la Mine [] cacircndva trece slava Mea Eute voi pune icircn scobiturastacircncii și cu macircna Meate voi acoperi pacircnă ce voitrece [] dar faţa Mea

nu ţi se va arătardquo (Ieșire33 20-23)Vă veţi icircntreba poa -

te ce legătură au acesteepisoade cu titlul arti-colului care debuteazăcu Boboteaza Cele douăepisoade veterotestamen-tare prezentate sunt un

preambul la tema arătării lui Dumnezeu IcircnVechiul Testament Sfacircnta Treime S-a des-coperit dar nu deplin ci umbrit din cauzaicircnclinării iudeilor spre politeism Dacă lis-ar fi descoperit deplin că icircn Dumnezeusunt trei Persoane ar fi căzut icircn păgacircnism2

Icircn data de 6 ianuarie prăznuim Bote-zul Domnului moment icircn care DomnulHristos aflat la vacircrsta maturităţii icircși icircn-

cepe slujirea pămacircntească de macircntuire a983090 Isidor Todoran Simbolul credinţei ndash o sinteză

dogmatică Renașterea Cluj-Napoca 2008 p 28

F

rumuseţea ndash și icircn același timp ndash greu-

tatea cea mai mare a creștinului constăicircn efortul dat de căutarea lui Dumnezeu găsirea Acestuia și menţinerea legăturii cuEl De bdquovederea lui Dumnezeurdquo nu s-auicircnvrednicit prea mulţi oameni de-a lungulistoriei iar bdquo face to face rdquo chip către chipnu icirci este dat icircncă omului să Icircl vadă peDumnezeu

Totuși ca fiinţă personală Dumne-zeu comunică personalcu creatura Sa Astfel

Avraam are parte la ste- jarul Mamvri de o arăta-re treimică (Facere cap18) Episodul acesta stăsub semnul unei aure demister mai ales datori-

tă faptului că Cei TreiOameni vorbesc cacircnd lasingular cacircnd la pluraliar Avraam la racircndul luifolosește aceeași dublămodalitate de exprima-re Pracircnzul Celor Treisub stejar o primă reve-lare a Sfintei Treimi (un

singur Dumnezeu icircn trei persoane) a fostmotiv de inspiraţie pentru celebra icoanăa lui Andrei Rubliov1

Mai tacircrziu icircn vremea ieșirii din robiaegipteană textul biblic incită mintea lacugetare spunacircnd astfel bdquoDomnul grăiacu Moise faţă către faţă așa cum ar grăicineva cu prietenul săurdquo (Ieșire 33 11)O fi avacircnd Moise cinstea aceasta de a

983089 Explicaţii detaliate pot fi găsite icircn Bibliatradusă și diortosită de vrednicul de pomenireMitropolit Bartolomeu Anania

Boboteaza Epifania Despre arătarea lui DumnezeuI983151983137983150 P983151983152983137-B983151983156983137

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1324

983089983091

S n ţ i ş i s ă r b ă t o r i

Acesta este Fiul Meu Cel iubit icircntru Careleam binevoitrdquo (Matei 3 16-17)

Icircn cea mai frumoasă teofanie a NouluiTestament la Botezul Domnului avemașadar pe Dumnezeu Tatăl care vorbeștepe Fiul Său cel iubit care Se botează șipe Duhul Sfacircnt icircn chip de porumbelcoboracircndu-Se asupra Fiului Sfinţii Părinţiau văzut icircn imaginea bdquocerului deschisrdquounirea din nou a cerului cu pămacircntuliar icircn imaginea coboracircrii porumbeluluiau contemplat icircnceputul noii creaţii alumii inaugurată acum la Botez5 La

creaţia lumii ni se spune că bdquoDuhul SfacircntSe purta pe deasupra apelorrdquo (Facere 12) iar porumbelul apare din nou la un altact de reicircnoire a lumii după potop cacircndaduce lui Noe semnul retragerii apelorramura de măslin (Facere 8 11)

Din punct de vedere dogmatic icircn mo-mentul Botezului Domnului se arată icircnchip lămurit că Dumnezeu Cel Unul icircn

Fiinţă există din veșnicie icircn Treime Prinicircnsuși acest fapt al descoperirii Sfintei Tre-imi s-a făcut și descoperirea lui Iisus ca Fiual lui Dumnezeu la icircnceputul activităţiiSale publice de propovăduire Prin ieșireadin anonimatul vieţii din Nazaretul Galileiiși mai ales prin primirea botezului de laIoan El ne arată icircn mod explicit că El ia debunăvoie asupra Sa păcatele lumii pentru

a ne răscumpăra din robia păcatului6

Sinteza dogmatică a Botezului Domnu-lui e următoarea bdquoA trebuit să Se scufundeFiul icircn natura omenească și prin ea icircn apăpentru ca noi scufundacircndu-ne icircn apă săne scufundăm icircn viaţa Lui dumnezeiascăsau icircn Duhul Lui cel Sfacircntrdquo7

983093

Ibidem p 167983094 Valer Bel opcit pp 80-81983095 Dumitru Stăniloaie eologia dogmatică or-

todoxă vol 3 IBMBOR București 2010 p 39

lumii Această sărbătoare s-a numit icircntruicircnceput bdquoEpifaniardquo(gr Επιϕaνειa = apa-riţie arătare) icircnsemnacircnd manifestarea luiDumnezeu prin arătarea Sfintei Treimicu ocazia botezării lui Iisus icircn Iordan decătre Ioan Pacircnă icircn secolul al IV-lea icircn6 ianuarie se sărbătoreau icircmpreună maimulte evenimente din istoria macircntuiriinașterea după trup a Fiului lui Dumnezeuicircnchinarea magilor și a păstorilor Botezulicircn Iordan și cea dintacirci minune la nunta dinCana Galileii cacircnd bdquoIisus și-a arătat slavaSardquo (Ioan 2 11) După prima icircndreptare a

calendarului icircn secolul al IV-lea Bisericaa fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la25 decembrie pentru Epifanie păstracircnddata ei veche adică 6 ianuarie3

Evenimentul Botezului Domnului esteprezentat amănunţit icircn Evanghelia dupăMatei icircn capitolul 3 Astfel icircn plină activi-tate a lui Ioan Botezătorul apare la Iordanși Iisus din Nazaret pentru a fi botezat de

către Ioan Acesta icircnsă Icircl oprea recunos-cacircndu-L precum odinioară icircn pacircntecelemamei sale Elisabeta (Luca 1 41) Darrecunoașterea expresă a lui Iisus ca Mesiaeste consemnată de Ioan Botezătorul princuvintele bdquoEu am trebuinţă să fiu botezatde Tinerdquo (Matei 3 14) Expresia este primași ultima afirmaţie a lui Ioan Botezătorulicircn faţa lui Iisus despre necesitatea Bote-

zului creștin ca o condiţie pentru a devenimembru al Icircmpărăţiei cerurilor4Icircn momentul icircn care Hristos era bote-

zat icircn apele Iordanului bdquocerurile s-au des-chis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeupogoracircndu-Se ca un porumbel și venindpeste Iisus Și iată glas din ceruri grăind

983091 Valer Bel Dogmă și propovăduire Dacia

Cluj-Napoca 1994 p 78983092 Stelian Tofană Introducere icircn studiul Nouluiestament vol 2 Presa Universitară ClujeanăCluj-Napoca 2002 p 166

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1324

983089983091

S n ţ i ş i s ă r b ă t o r i

Acesta este Fiul Meu Cel iubit icircntru Careleam binevoitrdquo (Matei 3 16-17)

Icircn cea mai frumoasă teofanie a NouluiTestament la Botezul Domnului avemașadar pe Dumnezeu Tatăl care vorbeștepe Fiul Său cel iubit care Se botează șipe Duhul Sfacircnt icircn chip de porumbelcoboracircndu-Se asupra Fiului Sfinţii Părinţiau văzut icircn imaginea bdquocerului deschisrdquounirea din nou a cerului cu pămacircntuliar icircn imaginea coboracircrii porumbeluluiau contemplat icircnceputul noii creaţii alumii inaugurată acum la Botez5 La

creaţia lumii ni se spune că bdquoDuhul SfacircntSe purta pe deasupra apelorrdquo (Facere 12) iar porumbelul apare din nou la un altact de reicircnoire a lumii după potop cacircndaduce lui Noe semnul retragerii apelorramura de măslin (Facere 8 11)

Din punct de vedere dogmatic icircn mo-mentul Botezului Domnului se arată icircnchip lămurit că Dumnezeu Cel Unul icircn

Fiinţă există din veșnicie icircn Treime Prinicircnsuși acest fapt al descoperirii Sfintei Tre-imi s-a făcut și descoperirea lui Iisus ca Fiual lui Dumnezeu la icircnceputul activităţiiSale publice de propovăduire Prin ieșireadin anonimatul vieţii din Nazaretul Galileiiși mai ales prin primirea botezului de laIoan El ne arată icircn mod explicit că El ia debunăvoie asupra Sa păcatele lumii pentru

a ne răscumpăra din robia păcatului6

Sinteza dogmatică a Botezului Domnu-lui e următoarea bdquoA trebuit să Se scufundeFiul icircn natura omenească și prin ea icircn apăpentru ca noi scufundacircndu-ne icircn apă săne scufundăm icircn viaţa Lui dumnezeiascăsau icircn Duhul Lui cel Sfacircntrdquo7

983093

Ibidem p 167983094 Valer Bel opcit pp 80-81983095 Dumitru Stăniloaie eologia dogmatică or-

todoxă vol 3 IBMBOR București 2010 p 39

lumii Această sărbătoare s-a numit icircntruicircnceput bdquoEpifaniardquo(gr Επιϕaνειa = apa-riţie arătare) icircnsemnacircnd manifestarea luiDumnezeu prin arătarea Sfintei Treimicu ocazia botezării lui Iisus icircn Iordan decătre Ioan Pacircnă icircn secolul al IV-lea icircn6 ianuarie se sărbătoreau icircmpreună maimulte evenimente din istoria macircntuiriinașterea după trup a Fiului lui Dumnezeuicircnchinarea magilor și a păstorilor Botezulicircn Iordan și cea dintacirci minune la nunta dinCana Galileii cacircnd bdquoIisus și-a arătat slavaSardquo (Ioan 2 11) După prima icircndreptare a

calendarului icircn secolul al IV-lea Bisericaa fixat sărbătoarea Nașterii Domnului la25 decembrie pentru Epifanie păstracircnddata ei veche adică 6 ianuarie3

Evenimentul Botezului Domnului esteprezentat amănunţit icircn Evanghelia dupăMatei icircn capitolul 3 Astfel icircn plină activi-tate a lui Ioan Botezătorul apare la Iordanși Iisus din Nazaret pentru a fi botezat de

către Ioan Acesta icircnsă Icircl oprea recunos-cacircndu-L precum odinioară icircn pacircntecelemamei sale Elisabeta (Luca 1 41) Darrecunoașterea expresă a lui Iisus ca Mesiaeste consemnată de Ioan Botezătorul princuvintele bdquoEu am trebuinţă să fiu botezatde Tinerdquo (Matei 3 14) Expresia este primași ultima afirmaţie a lui Ioan Botezătorulicircn faţa lui Iisus despre necesitatea Bote-

zului creștin ca o condiţie pentru a devenimembru al Icircmpărăţiei cerurilor4Icircn momentul icircn care Hristos era bote-

zat icircn apele Iordanului bdquocerurile s-au des-chis și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeupogoracircndu-Se ca un porumbel și venindpeste Iisus Și iată glas din ceruri grăind

983091 Valer Bel Dogmă și propovăduire Dacia

Cluj-Napoca 1994 p 78983092 Stelian Tofană Introducere icircn studiul Nouluiestament vol 2 Presa Universitară ClujeanăCluj-Napoca 2002 p 166

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1424

983089983092

F l o r i l e g i u m p

a t r i s t i c u m

Lacircngă acea insulă au acostat niște călători

iar stare983579ii i-au rugat pe aceia să-i icircnve983579e șipe ei să se roage Călătorii s-au apucat să icirciicircnve983579e rugăciunea laquoTatăl nostruraquo și dupăce au terminat au plecat mai departe pemare cu corabia lor Dar icircndepărtacircndu-senu prea mult de 983579ărm deodată au văzutcă cei trei stare983579i pe care icirci icircnvă983579aseră săse roage alergau după ei pe apă și strigaulaquoOpri983579i-vă căci am uitat rugăciunea voastrăraquoVăzacircndu-i mergacircnd pe apă călătorii s-auminunat și fără să se oprească le-au spusnumai laquoRuga983579i-vă așa cum ști983579iraquo Stare983579iis-au icircntors și au rămas la rugăciunea lorrdquo3

Bătracircnul Iosif Isihastul ziceabdquoDacă vre983579i să cunoaste983579i voia lui Dum-

nezeu renun983579a983579i total la voia voastră la

toate gacircndurile și planurile și cu profundăumilin983579ă cere983579i-I lui Dumnezeu sfatul icircnrugăciune Face983579i apoi ceea ce se va prezentaicircn inima voastră sau o va icircndupleca căciacest lucru va fi după Dumnezeu Cei ceau o mare icircndrăzneala către Dumnezeucacircnd se roagă pentru a-I cunoaște voiaaud icircn ei icircnșisi laquoinforma983579iaraquo divină []rdquo4

983091 Ibidem p 316983092 Dionysios Tatsis Cuvintele bătracircnilor Reicircn-

tregirea Alba Iulia 2004 p 34

C

ea dintacirci și icircnceputul tuturor virtu983579ilor

e rugăciunea despre care Apostolul azis bdquoNeicircncetat vă ruga983579irdquo (1 Tes 5 17)Rugăciunea e alungarea icircntristării și

a deznădejdii icircnflorirea blacircnde983579ii și a ne-macircnierii arătarea bucuriei și a mul983579umiriidobacircndirea și icircnmul983579irea a nenumăratebunătă983579i

bdquoDomnul se ruga pentru cei ce Icircl răs-

tigneau iar cel dintacirci mucenic SfacircntulȘtefan se ruga pentru cei ce icircl omorau casă nu li se socoată fapta aceasta un păcatzicacircnd laquoCă nu știu ce facraquo Fă și tu la felși vei primi milostivirea și ajutorul luiDumnezeu și te vei liniști

Roagă-te și pentru cei ce te jignescfolosind aceste cuvinte laquoMacircntuiește-o

Doamne pe cutare și cu rugăciunile eimiluiește-mă și pe mine păcătoasaraquo Roa -gă-te așa mai ales icircn vreme de tulburareputernicărdquo1

bdquoPuterea rugăciunii nu stă icircn multa

vorbărie ci icircn sinceritatea suspinului derugăciunerdquo2

bdquoPe o insulă trăiau trei pustnici careaveau la ei o icoană cu trei sfin983579i Și pentrucă erau oameni simpli neicircnvă983579a983579i se rugauicircnaintea acelei icoane nu altfel decacirct rostindo rugăciune simplă după mintea lor laquoTreinoi trei voi milui983579i-ne pe noiraquo Și așa ros-teau fără icircncetare numai această rugăciune

983089 Sfacircntul Ambrozie de la Optina Icircnvățături

duhovnicești Sophia București 2010 p 375983090 Filocalia de la Optina - Icircnvățături de suflet folositoare ale cuvioșilor bătracircni de la Optina Egu-meni983579a Alexandria 2009 p 315

Puterea rugăciunii A983150983140983154983141983141983137 N983141983149983141ş

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1524

983089983093

C a t e h e z e l i t u

r g i c e

Mese el face trei icircnchinăciuni iar apoi

cu macircinile ridicate rostește rugăciuneabdquoIcircmpărate ceresc Macircngacircietorulerdquo dupăcare se icircnchină de două ori zicacircnd bdquoSla-vă icircntru cei de susrdquo sărută EvangheliaSfacircnta Cruce și Sfacircnta Masă se icircnchinădin nou și zice bdquoDoamne buzele melevei deschiderdquo La prima vedere pare unritual complicat din care s-ar putea să nuicircn983579elegem prea multe dar vă reamintesc căSfacircnta Liturghie este o actualizare continuăa vie983579ii și Jertfei Macircntuitorului astfel căacest ritual pregătitor icircnchipuie timpulnașterii lui Ioan Botezătorul și al icircntrupăriiMacircntuitorului Iisus prezis de Isaia profetulDe aceea preotul rostește cacircntarea de slavăa icircngerilor de la Nașterea Domnului bdquoSlavăicircntru cei de susrdquo Rugăciunea bdquoIcircmpărate

ceresc Macircngacircietorulerdquo o rostește preotul cumacircinile ridicate deoarece este o rugăciunede invocare a Sfacircntului Duh cea de-a treiaPersoană a Sfintei Treimi iar motivul esteacela că icircn Biserică toate slujbele și sfin983579irilese fac prin harul Sfacircntului Duh

Ca orice altă slujbă Liturghia icircncepecu o formulă de binecuvacircntare bdquoBinecu-vacircntată este icircmpără983579ia Tatălui și a Fiului

și a Sfacircntului Duh acum și pururea și icircnvecii vecilorrdquo care nu este altceva decacirct orugăciune de slăvire a lui Dumnezeu pen-tru că dintre diferitele forme ale rugăciuniisau convorbirii noastre cu Dumnzeu ceadintacirci se cuvine să fie cea de preaslăvire anumelui Lui Așadar prin această formulăde binecuvacircntare noi preamărim Icircmpără983579ialui Dumnezeu căreia ne-am dori și noi să-i

fim părtași Tot acum la icircnceputul slujbeivom vedea că ușile icircmpărătești (centrale) șiperdeaua lor sunt deschise semn că prin

D

ragi cititori anul acesta am fost pro-

vocat să vă vorbesc despre una dintrecele mai importante și mai frumoase slujbeale Bisericii noastre Sfacircnta Liturghie De ceeste atacirct de importantă pentru noi creștiniiortodocși Pentru că Sfacircnta Liturghie esteo actualizare continuă a Jertfei de pe Crucea Macircntuitorului Hristos Icircn cadrul ei sesfin983579esc și se prefac icircn mod real darurilede pacircine și vin aduse de dumneavoastrăla altar icircn Sfacircntul Trup și Sfacircntul Sacircnge alDomnului Hristos care se dau din nou cre-dincioșilor prin Sfacircnta Euharistie pentruiertarea păcatelor și pentru sfin983579irea vie983579iiIcircn ceea ce privește structura Liturghia afost icircmpăr983579ită de Părin983579ii Bisericii icircn douămari păr983579i 1) Liturghia catehumenilor(Cuvacircntului) care este partea introductivă

și 2) Liturghia credincioșilorLiturghia catehumenilor (pentru că icircnvechime puteau asista la această parte și ceicare nu erau icircncă boteza983579i) are icircn centrul eicitirea și explicarea pericopelor biblice deaceea o putem numi și partea introductivăsau icircnvă983579ătorească Liturghia credincioșilor culminează prin sfin983579irea darurilor și icircm-părtășirea credincioșilor cu Sfacircntul Trup

și Sfacircntul Sacircnge urmată de trimiterea cre-dincioșilor icircn lume la casele și familiile lorunde au datoria de a fi un exemplu prin careși al983579ii să-L descopere pe Hristos Icircn acestnumăr al revistei ne vom opri asupra primeipăr983579i din Liturghia catehumenilor pacircnăla Vohodul (Ieșirea) cu Sfacircnta Evangheliepentru a vedea ce icircnseamnă aceste ecteniirugăciuni gesturi și expresii ce o compun

Icircnainte de a icircncepe Sfacircnta Liturghieputem observa că preotul săvacircrșește unritual pregătitor Stacircnd icircnaintea Sfacircnta

Explicarea Sntei Liturghii Liturghia catehumenilor (I)R983151983138983141983154983156 A983150983156983151983150 K983151983158983137983139983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1624

983089983094

C a t e

h e z e l i t u r g i c e

de trei ori ridică Sfacircnta Evanghelie icircndreptul frun983579ii și merge icircn mijlocul bi-sericii ocolind prin dreapta Sfacircnta Masă

Aici binecuvintează intrarea sărută cuevlavie Sfacircnta Evanghelie iar apoi o icircnal983579ăicircn văzul credincioșilor prezen983579i zicacircndbdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquo Intră apoi icircn Sfacircn-tul Altar și așează Sfacircnta Evanghelie lalocul ei pe Sfacircnta Masă Trebuie să știmcă bdquoFericirilerdquo icircn timpul cărora are locaceastă procesiune fac parte din primamare cuvacircntare publică a Macircntuitoruluipredica de pe munte prin care Iisus iese din

anonimat și Se descoperă lumii Cacirct despreieșire icircn sine ea simbolizează Epifaniasau arătarea Domnului icircn lume SfacircntaEvanghelie care este obiectul procesiuniiIcircl icircntruchipează acum pe Hristos IcircnsușiDe aceea atacirct preotul cacirct și credincioșiise pleacă și se icircnchină icircnaintea ei ca șiicircnaintea Domnului cacircntacircnd bdquoVeni983579i săne icircnchinăm și să cădem la Hristosrdquo

iar preotul o și sărută ca și cum ar sărutamacircna sau picioarele lui Iisus Așa cum a983579iobservat icircntotdeauna icircnaintea SfinteiEvanghelii se poartă o lumacircnare mareaprinsă de către un bărbat Lumina aceastasimbolizează lumina spirituală adusă decătre Hristos icircn lume iar purtătorul eiicircl icircnchipuie pe Sfacircntul Ioan BotezătorulIcircnaintemergătorul Domnului Icircn ceea ce

privește cuvintele bdquoIcircn983579elepciune drep983579irdquotrebuie să ne icircntoarcem icircn trecut și să știmcă Liturghia s-a format icircn Răsărit undeoamenii asistau la rugăciune așeza983579i pe josiar prin cuvintele de mai sus preotul lespunea creștinilor prezen983579i că se cuvinesă-L icircntacircmpinăm pe Hristos stacircnd drep983579iicircn picioare ca semn de respect Cuvacircntulbdquodrep983579irdquo se referă la atitudinea sau 983579inutanoastră fizică icircn prezen983579a lui Hristos

venirea Macircntuitorului ni s-au deschis șinouă ușile Cerului După binecuvacircntareușile icircmpărătești se icircnchid rămacircnacircnd nu-mai perdeaua lor deschisă arătacircnd astfel cădeocamdată taina Icircntrupării DomnuluiHristos rămacircne un mister despre careomenirea nu știa prea multe Trebuie spusacum că Liturghia cuprinde icircn sine toatăistoria macircntuirii și este formată din taineși simboluri care pas cu pas creioneazăvia983579a Macircntuitorului

Urmează ectenia mare bdquoIcircn pace Dom-nului să ne rugămrdquo și celelalte cereri

cu răspunsurile credincioșilor bdquoDoamnemiluieșterdquo ectenie prin care ne rugămpentru lumea aceasta icircn care trăim Ea setermină prin ecfonisul (din greacă bdquoCu glasicircnaltrdquo) bdquoCă Ție se cuvine toată slavardquo șiicircndată se cacircntă Antifonul I (Binecuvin-tează suflete al meu pe Domnul) timpicircn care preotul citește icircn taină șoptit orugăciune Intercalate de două ectenii mici

se cacircntă acum și celelalte două Antifoane(Unule Născut și Fericirile) timp icircn caredin altar preotul citește tot icircn taină douărugăciuni pentru credincioși și pentrutoată lumea Antifoanele sunt alcătuitedin fracircnturi din Psalmi și versete din NoulTestament care ne duc cu gacircndul la vremeacacircnd Macircntuitorul venise pe pămacircnt darlumea icircncă nu-L cunoștea Ele reprezintă

vremea de dinainte de Ioan Botezătorulcare a pregătit calea Domnului cacircnd eraicircncă nevoie de prooroci care să vesteascăvenirea Macircntuitorului lumii De asemeneacacircntăre983579ii care le interpretează icirci icircnchipuiepe psal983579ii și proorocii Legii Vechi

Pasul următor din racircnduiala Liturghi-ei este constituit de Vohodul (ieșirea icircnmijlocul bisericii) cu Sfacircnta Evanghelieeveniment ce are loc spre finalul FericirilorPreotul icircnaintea Sfintei Mese se icircnchină

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1724

983089983095

E i k o n

infă983579ișări de neicircnteles pentru ochiul care

analizează doar din perspectiva esteticăIcircnsă avem și o icircntrunire a iconografieibizantine cu caracteristicile imaginilorcatolice icircn pictura rusă De la icircnceputulcreștinismului icircn Rusia icoana a fost icircn-tr-un sens diferită fa983579ă de cea bizantină

Avem exemplele lui Teofan Grecul și An-drei Rubliov Aceștia au tradus tradi983579iabizantină grecească specifică caracterului

mediteranean icircn icircn983579elegerea rusă a creș-tinismului care 983579ine printre altele și declima și de spa983579iul geografic După acesteexemple au urmat diferite perioade icircniconografia rusă care au icircdreptat icoanaspre o icircnfă983579ișare mai umanistă icircn sensul căreprezentările au fost figurative icircnsă spredeosebire de pictura catolică acestea și-aupăstrat caracterul de icoană Icircn spa983579iul ro-macircnesc pictura a avut diferite influente icircnfunc983579ie de regiune Icircn Moldova și Munteniaa existat o influne983579ă sacircrbească icircn picturărespectiv bizantină deși cu influen983579e localeIcircn Transilvania pictura a fost cu pu983579ineexcep983579ii săvacircrșită de 983579ărani fără școală

Astfel această pictură este naivă dar are uncaracter luminos fiind lipsită de preten983579ia

intelectuală a unei anumite școliCeea ce face diferen983579a icircntre toate acestestiluri este diversitatea specifică caracteruluifiecărei regiuni Icircn func983579ie de condi983579iilegeografice istorice culturale s-a conturatun stil aparte care rezonează cu modul icircncare se raportează aceștia la spiritualitateacreștină

Disputa care a existat icircntre Bisericile

creștine despre reprezentarea lui Dum-nezeu este cunoscută Bisericile Protestantenu folosesc reprezentări umane icircn cult icircnBiserica Catolică sunt reprezentate imaginiumane deși icircntr-o manieră diferită fa983579ăde tradi983579ia ortodoxă Icircn catolicism dinRenaștere pacircnă icircn prezent reprezentărileimaginilor sunt naturaliste mai apropiatede reprezentarea figurativă a omului Per-

spectiva este obișnuită cu punctul de fugăicircn orizont De abia icircn tradi983579ia bizantinăortodoxă se poate vorbi despre icoanădeși și icircn Apus icircnainte de marea schismădin 1054 erau reprezentări iconice aleimaginilor sacre și chiar și cacircteva secoledupă această schismă s-au păstrat reminis-cen983579e ale reprezentărilor bizantine Picturaromanică reprezentată mai ales icircn Italiaeste exemplul cel mai apropiat de picturabizantină deși o asemănare mai potrivităar fi cu pictura 983579ărănească romacircnească dinbisericile de lemn din Maramureș

Astfel icircn983579elegem că există diferite mo-duri de reprezentare a imaginilor sacre icircnfunc983579ie de regiunile icircn care s-a practicatcreștinismul Putem să icircn983579elegem un creș-

tinism axat mai degrabă pe manifestareafrumuse983579ii exterioare la catolici ceea ce nueste neapărat neglijabil deoarece frumuse-983579ea exterioară poate să exprime arhitecturaunui exemplu fericit Icircn tradi983579ia bizantinăicoanele exprimă o frumuse983579e transfiguratădincolo frumuse983579ea exterioară propriu-zisăUneori icoanele bizantine pot avea chiar

Despre imagine religioasă și icoană icircn Europa CreștinăM983137983156983141983145 A983143983137983139983144983145

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1824

983089983096

R e c e n z i e

muntele (metaforic) icircn vacircrful căruia se află

crucea ajutată fiind de dragostea copiilorși a so983579ului ei (bdquoUrcam urcam urcamspre cer urcam spre asumare urcamspre crucerdquo p 198) Dacă pacircnă la 34 deani autoarea trăise o copilărie prelungitădupă această vacircrstă via983579a ei se accelereazăicircn momentul icircn care se căsătorește dănaștere la cinci copii icircntr-un interval detimp scurt ndash aproape șapte ani apoi aflăcă are cancer Din acel moment icircncepe oluptă continuă cu boala și cu ea icircnsăși ofrică imensă ce pune stăpacircnire pe ea (bdquoSuntatacirct de tristă și de icircnghe983579ată icircncacirct simt totmai acut nevoia de a mări gradele la apă Șie tot mai fierbinte și mai fierbinte pacircnăcacircnd deodată realizez grozăvia icircntregiisitua983579ii realizez și văd iadul inimii mele

care tot mă icircnghe983579a și mă făcea să tremurde atacircta timp frigul acela de ani de zilefrigul acela existen983579ial și copleșitor Șiatunci pentru prima dată am urlat cătreDumnezeu ceracircndu-mi iertare din toatăinima mea icircnghe983579ată [] icircntr-un momentabsolut deloc demn [] icircn care aveam sărealizez că degeaba aș fi trăit lacircngă copilașiimei dacă n-aș fi trăit icircn primul racircnd pentru

și icircn Dumnezeurdquo p192)Mioara Grigore a murit icircn primăvaraanului trecut icircnsă a lăsat icircn urma ei tes-tamentul unui om plin de iubire pentruDumnezeu și pentru cei din jur

C

artea Mioarei Grigore1 ne oferă o po-

veste de via983579ă autentică despre cumsă-983579i asumi iminen983579a mor983579ii prin dragosteProză subiectivă autobiografică ea esteun testament care se adresează icircn primulracircnd copiilor ei dar și celor care nu con-știentizează cacirct de important este să fii icircnvia983579ă O carte pe care o citești cu sufletul lagură care con983579ine un ritm alert sfacircșietorirespirabil din care nu lipsesc umorul șiautoironia

Titlul o construc983579ie oximoronică (aido-ma celei din filmul Hiroshima mon amour )icircntrucacirct nimeni nu-și poate icircnchipui cumar putea cineva să-și iubească boala și icircncăuna incurabilă reprezintă concluzia la careajunge autoarea după ce vreme de cacirc983579ivaani nu a putut accepta ideea că trebuie să

moară și să-și părăsească familia ei multiubită Icircn cele din urmă icircn983579elege că doar oatitudine icircmpăciuitoare icirci mai este de folosNu o resemnare mută plină de venin ciuna plină de iubire de icircmpăcare cu boalași de asumare a crucii Macircntuitorului

Volumul este structurat icircn 47 de capi-tole fiecare avacircnd cacircte un titlu sugestiv

Aflăm drumul parcurs de Mioara care are

parte de multe bdquocăderirdquo cea mai teribilădintre ele fiind cea de la vacircrsta de șapteani cacircnd cade icircn wc și este pe punctul de amuri (bdquo[] cădeam cădeam și nu mă maiopream și parcă icircnsăși via983579a mea părea oimensă și nesfacircrșită cădererdquo p 9) O altăcădere hotăracirctoare este cea bdquoicircn dragosterdquocacircnd se icircmpiedică pe niște scări și cadepeste viitorul so983579 Singura ascensiune este

cea din ultimul capitol icircn care Mioara urcă983089 Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

Predania București 2014 pp 198

Mioara Grigore Cancerul dragostea mea

S983145983148983158983145983137 B983157983154983150983137983154

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 1924

983089983097

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

conform acestor stereotipuri (ex bdquoun băiat

nu are voie să placircngă niciodatatilderdquo) și astfel lanumai trei anișori copilul va manifesta șiel stereotipuri de gen (ex bdquonu vreau să mă

joc cu păpușa e pentru fetiţe nu pentrubăieţirdquo bdquonu vreau să mă joc cu mașinuţae pentru băieţi nu pentru fetiţerdquo)

Stereotipurile asociate comportamen-tului masculin sunt competivitatea agresi-vitatea icircncrederea icircn sine asertivitatea iar

stereotipurile asociate comportamentuluifeminin sunt grija afecțiunea sensibi -litatea

Kay Deaux și Brenda Major (1978)afirmă că stereotipurile de gen sunt deter-minate de trei factori și anume

- subiectul care percepe cealaltă persoa-nă poate contribui la menţinerea acestorstereotipuri deoarece astfel de persoaneacordă o importanţă mult prea mare se-xului celeilalte persoane crezacircnd cu tărieicircn ideea că bărbaţii și femeile au normeși valori diferite și că acestea nu trebuieicircncălcate de către niciunul dintre ei Dato-rită acestei mentalităţi această persoană vaicircmpărţi lumea icircn două categorii care nu aunicio trăsătură comună bărbaţi și femei

- persoana percepută contribuie și eala menţinerea stereotipurilor de gen (ex ofemeie cu aspectul său fizic bine conturatși subliniat va exprima feminitatea sa icircntimp ce un bărbat prin aspectul său fizicrobust și bine subliniat va exprima mas-culinitatea sa) Persoana percepută poatesă atragă atenţia asupra genului său prinicircmbrăcăminte icircncălţăminte machiaje etc)

- situaţiile din viaţa noastră pot de ase-menea să potenţeze stereotipurile existentela nivel de societate ( ex dacă icircn clasă există

Imaginează-ţi o persoană care dactilogra-

fiază niște articole și pe urmă o persoanăcare tocmai dă niște indicaţii subordona-ţilor săi Nu-i așa că icircn prima situaţie aivizualizat o persoană de gen feminin iar icircncea de-a doua o persoană de sex masculinDacă te icircntrebi cărui fapt se datorează acestlucru atunci trebuie să știi sau poate știideja că bărbaţii și femeile sunt diferiţiDiferenţele existente icircntre ei cum ar fi

cele de valori deţinute sau cele de regulirespectate nu icirci fac pe unii mai buni saumai răi decacirct ceilalţi Ei sunt pur și simpludiferiţi dar ceea ce icirci face să pară și maidiferiţi icircn faţa societăţii sunt stereotipurile vehiculate despre cele două sexe

Aceste stereotipuri sunt niște opiniicare aduc la limita simplităţii absurde ati-tudinile și comportamentele caracteristicebărbaţilor respectiv femeilor Conformacestor stereotipuri bărbaţii au anumitecaracteristici de personalitate și anumitetipuri de comportamente icircn timp ce fe-meile au alte caracteristici de personalitateși de comportament (ex bdquobărbatul esteagresivrdquo bdquofemeia este tandrărdquo)

Icircn cele mai multe cazuri aceste stere-

otipuri de gen sunt percepute a fi opuseuna celeilalte (ex dacă bărbatul are o ori-entare bună icircn spaţiu atunci icircnseamnă căfemeia nu are o bună orientare icircn spaţiu)Stereotipurile despre bărbaţi și femei leregăsim și se menţin la nivelul fiecăreipopulaţii deoarece ele sunt puternic icircn-cărcate afectiv fiecare dintre noi investindemoţional icircn credinţele și opiniile sale

Anumite stereotipuri de gen sunt atacirct deadacircnc icircnrădăcinate icircn mentalitatea noastrăicircncacirct unii părinţi chiar icircși educă copiii

Bărbatul și femeia pe scena viețiiK983137983156983137983148983145983150 R983157983155

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2024

983090983088

doar un singur băiat sau doar o singurăfată acestaaceasta va atrage mai degrabăatenţia asupra sa)

Icircntr-adevăr aceste stereotipuri existăla nivelul societăţii noastre și fac parte dinviaţa noastră icircnsă nu este necesar să leacceptăm așa cum sunt sau să trăim con-form acestora ci ar trebui mai degrabă sărealizăm că ele se bazează pe diferenţe realedintre bărbaţi și femei Aceste diferenţedintre bărbaţi și femei se pot oberva peurmătoarele paliere

- pe plan biologic diferenţele sunt evi-

dente constituţia corporală masa mus-culară greutatea icircnălţimea (ex femeilesunt mai mignone și mai firave icircn timpce bărbaţii sunt mai icircnalţi și mai robuști)

- pe plan psihologic se regăsesc de ase-menea nenumărate diferenţe icircntre bărbaţiși femei Femeile au un registru emoţionalmai bogat acestea fiind mai blacircnde tandreși sensibile (a nu se icircnţelege că bărbaţii nu

ar putea fi la fel de tandri sau de blacircnzi cași ele) Femeile sunt orientate spre relaţio-nare cu ceilalţi fiind mai comunicative

Acestea au tendinţa de a se conforma dea se supune dorinţelor celorlalţi avacircnd oicircnclinaţie redusă spre agresivitate

Pe de altă parte bărbaţii au un registruemoţional mai puţin nuanţat datorităacestuia fiind mai autoritari și mai domi-

natori avacircnd o tendinţă destul de ridicatăspre agresivitate (a nu se icircnţelege faptul căfemeile nu ar putea și ele să dezvolte unasemenea comportament) Aceștia suntconsideraţi a fi mai activi aventuroși gataoricacircnd să icircși asume riscuri

- pe plan psihosocial socializarea și icircn-văţarea practicată de către părinţi bunicieducatori au un un rol important icircn di-ferenţele care apar icircntre bărbaţi și femei(ex jucăriile sunt diferite pentru ambele

A m p r e n t e p e s u e t a d o l e s c e n t i n

sexe ndash mașinuţe pentru băieţi păpuși pen-tru fetiţe se adoptă un limbaj diferit cufetele comparativ cu cel utilizat cu băieţiibdquodraga mea pentru feterdquo și bdquomăi voiniculepentru băieţirdquo)

- pe plan socio-cultural diferenţele sedatorează unor discriminări real-practicatepe piaţa muncii (ex bărbaţii obţin posturimai bune decacirct femeile) precum și icircnparticiparea la viaţa economică politică șiculturală (ex femeile au mai puţin accesla aceste domenii) schimburile așteptateicircn urma căsătoriei sunt mult prea mari

acestea fiind condiţionate și ele de sexulpersoanei (ex bdquolocul femeii este la bucă -tărierdquo)

Conștientizacircnd aceste diferenţe realede gen ne putem da seama cacirct de absurdeși de lipsite de sens sunt criticile bărbaţilorsau ale femeilor adresate unul altuia (exbdquobărbaţii le critică pe femei pentru căvorbesc prea mult și fără sensrdquo bdquobărbaţii

le critică pe femei că placircng prea repederdquobdquobărbaţii le critică pe femei că nu reușesc săgăsească o stradă fără ajutorul lorrdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că nu stau suficientde mult timp de vorbă cu elerdquo bdquofemeileicirci critică pe bărbaţi că sunt dezordonaţirdquobdquofemeile icirci critică pe bărbaţi pentru că nusunt icircmbrăţișate destul de multrdquo)

Icircn urma celor spuse fiecare bărbat și

femeie ar trebui să icircși dea seama cacirct deimportantă este fuziunea lor și că doarprin această fuziune ei pot deveni cu ade-vărat icircmpliniţi și fericiţi Fiecare femeie șifiecare bărbat ar trebui să conștientizezeși să aprecieze aceste diferenţe ca fiindcompensări ale jumătăţii lor lipsă

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2124

983090983089

A r i p i d e icirc n g e r a ş

adunacircnd icircn mine toată apa de pe lume

mă voi sim983579i și eu cu mult mai bine Acumicircmi dau seama că nu este deloc adevăratrdquoPe măsură ce se tot gacircndea icircși dădu

seama că făcuse o greșeală mare Așa cădupă un timp s-a hotăracirct să renun983579e la ide-ea de a mai stracircnge apă Treptat a icircmpinsicircnapoi toate apele pe care le absorbise icircn elSe bucura cacircnd soarele evapora băltoacelecare-l icircnconjurau

Icircncetul cu icircncetul a revenit la formași mărimea lui de la icircnceput Nămolul adispărut iar undele lăcușorului au rede-venit albastre și icircn ele au icircnceput să icircnoateal983579i peștișori colora983579i Ră983579uștele s-au icircntorsbucuroase și icircn curacircnd din rădăcinile ră-mase pe fundul apei au răsărit al983579i nuferialbi galbeni și roz

Lăcușorul a icircnvă983579at ceva foarte impor-tant din pă983579ania lui și anume că a avea totmai mult nu icircnseamnă neapărat a te simțimai bine Icircn schimb a fi mai mic și aavea mai puțin nu este deloc ceva neplăcut De asemenea și-a dat seama că ceea ce icircțidorești uneori din tot sufletul se poate să nu

fie spre binele tău Această icircntacircmplare a fostdeosebit de importantă icircn via983579a micului lac

deoarece i-a deschis ochii și l-a icircnvă983579at unnou mod de a privi lumea și de a icircn983579elegealtfel fericirea

Ce icircnseamnă numele meu Agata ndash din greacă bdquobunătate cea bunărdquo

(5 februarie)Sf Muceni983579ă Agata a fost o tacircnără

foarte frumoasă și bună care se trăgea

dintr-un neam ales și bogat din Sicilia Atunci cacircnd unul dintre conducătoriilocului a vrut cu orice pre983579 să o oblige să

Basme terapeutice

Lacul cel mic

icircntr-un anume 983579inut se afla mai demultun lac mititel și extraordinar de frumos

Era cu totul acoperit de nuferi galbeni șiroz iar icircn undele lui icircnotau o puzderie depeștișori colora983579i Pe valuri se zbenguiautoată ziua ră983579uște și bobocei gălăgioși Jur

icircmprejurul lacului creșteau de asemeneacele mai frumoase flori iar sălciile icircși aple-cau ramurile bogate pacircnă icircn apele lui

Numai că lăcule983579ul se sim983579ea tare ne-fericit Nu se știe de unde icirci venise ideeacă ar fi bine pentru el să aibă mai multăapă și că atunci ar fi mai fericit Așa că aicircnceput să fie preocupat să aibă apă icircn plusde unde putea tot mai multă apă Era purși simplu de nesăturat și indiferent cacirctăapă stracircngea nu i se părea deloc suficientă

Lacul nu-și dădea seama că pe măsurăce se scurgea tot mai multă apă icircn el icircnfă -983579ișarea lui se schimba din păcate lăcușorulnu devenea mai frumos absolut deloc Acrescut și s-a icircntins icircn tot 983579inutul cares-a transformat icircntr-o zonă umedă plină

de băltoace și de 983579acircn983579ariUndele lui careodinioară erau așa de albastre deveniserăacum tulburi și uracirct mirositoare Broaștelenu mai stăteau cu plăcere icircn el iar pești-șorii cei colora983579i muriseră racircnd pe racircndsufoca983579i de nămol Nuferii roz și galbenise uscaseră iar ra983579ele au zburat să-și cautehrană icircn altă parte Astfel icircmprejurimilelacului au devenit tăcute și pustii

Lacul nu putea să icircn983579eleagă ce se petre-cuse Icircși spunea icircn sinea lui bdquoCredeam cădacă apa mă face să mă simt atacirct de frumos

Aripi de icircngerașG983154983137983395983145983141983148983137 A983143983154983145ş983137983150

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2224

983090983090

A r i p i d e icirc n g e r a ş

renun983579e la credin983579a ei Sf Agata a preferatsă moară ca o martiră decacirct să se lepedede credin983579a icircn Hristos

Sf Agata este patroana turnătorilorde clopote iar numele ei este invocat maiales icircmpotriva focului ea se sărbătoreșteicircn data de 5 februarie

Probleme creștine de logică și per-

spicacitateDoi călugări vorbeau odată despre

căr983579ile lor Primul i-a mărturisit celuilaltcă nu avea prea multe căr983579i icircn chilia saCel de-al doilea i-a răspuns

- Nici eu nu am prea multe Dacă eu983579i-aș da o carte atunci amacircndoi am aveaacelași număr de căr983579i Dacă tu icircn schimbmi-ai da o carte din ale tale atunci eu așavea de două ori mai multe căr983579i decacirct tine

Cacircte căr983579i avea fiecare călugăr icircn chilie

Ghicitori creștine

Ce-i mai lung decacirct drumurileȘi mai lat decacirct mărileMai frumos decacirct florileȘi mai uracirccios decacirct babeleMai drag decacirct icoaneleȘi mai rău decacirct tunurileMai luminos decacirct lumacircnărileȘi mai icircntunecos decacirct pivni983579ele

Teste biblice1 Cum l-a chemat pe robul lui Avraamcare a fost trimis să caute o so983579ie pentruIsaac

a Eliezer b Eliachim c Elifaz d Elimelec

2 Cacirc983579i psalmi con983579ine cartea Psalmilor a 120 b 135 c 150 d 175

3 Cum icircl chema pe fratele lui Moise a Isaia

b Levi c Iuda d Aaron

Rugăciune de dimineațăNumele ău cel mare icircl slăvim Prea

icircnalte icircn zorii care se ivesc oată făpturaa zidită cu icircnțelepciune mințile și inimiletuturor e slăvesc icircn chip minunat

O Preaicircnalte Dumnezeul nostru fă-necunoscută dumnezeiasca a voie nouă celorcare suntem micile ale făpturi Dumnezeulecălăuzește-ne să trăim spre slava a și să-țiicircnchinăm Ție viața noastră Amin

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2324

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424

7252019 Cetatea Credintei an VI nr 1

httpslidepdfcomreaderfullcetatea-credintei-an-vi-nr-1 2424


Recommended