INTEGRAREA SOCIALĂ A ELEVIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT

ÎN MEDIUL ŞCOLAR

PROFESOR PSIHOPEDAGOG ANTAL ILIEPROFESOR PSIHOPEDAGOG POPA ILEANA

LUCRAREA DE FAŢĂ CUPRINDE:

Cap.I. TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT LA ELEVII DIN CICLUL PRIMARFactorii care contribuie la apariţia tulburărilor de comportament

Incidenţa tulburărilor de comportament

, Tulburarea opoziţională cu provocare, Hiperactivitatea cu deficit de atenţie (ADHD

Caracterizarea elevului cu tulburare de comportament

Manifestări ale copiilor cu tulburări comportamentale in şcoală

a)Tulburările relaţional-acţionale ,

b)Tulburările disciplinare,

c)Tulburările emoţional-afective

Cap.II METODE PSIHOPEDAGOGICE DE AMELIORARE COMPORTAMENTALĂ Managementului comportamentului elevilor din ciclul primar

a)Identificarea comportamentului problematic

b)Terapia tulburarilor de comportament(Modelul A.B.C, Tehnica „time out”, Tehnici de focalizare a atenţiei eleviilor, Tehnica

„shaping”, Shaping (formatare, întărire gradată. Tehnici de accelerare şi decelerare a comportamentului,Tehnica stingerii

comportamentelor nedorite. Tehnica modelării , Tehnica aversivă , Tehnica contractului Consilierea elevului cu tulburari de

comportament

c)Formularea regulilor de comportament in clasa de elevii

d)Plan comportamental la nivelul clasei

Cap III METODOLOGIA CERCETĂRII Scop,Ioteze de lucru,obiective

Analiza şi inerpretarea datelor rezultate(analiza cantitativă şi calitativă)

Concluzii

INTRODUCEREoLucrarea de faţă permite cadrelor didactice sa dobandească informaţi de bază care fac referire la paradimele managementului clasei

de elevii.la teoria si practica managementului clasei de elevii,la o serie de metode psihopedagogice de ameliorare a problemelor de comportament al eleviilor din cilul primar.

Pe ansamblu tema va permite invățătorilor cunoaşterea si insusirea unor termeni specifici si vor intelege o serie de parametri de eficientă a activităților la nivelul interacțional in dinamica managementului clasei de elevi la modul general precum si gestionarea comportamentelor indezirabile la copiii cu tulburari comportamentale.

Nu in ultimul rand se vor preciza strategiile de modificare comportamentală, cadrele didactice vor intelege consecințele unui management defectuos al clasei de elevii şi necesitatea utilizări eficiente a activităților de prevenire a comportamentelor indezirabile.

Studiul asupra nivelului interpersonal si interacţional vor constitui aspecte cheie ce fac referire la rolul deosebit de important de manager al cadrului didactic.

Prin cunoaşterea si utilizarea eficientă a metodologiei de lucru in ameliorarea comportamentelor disfunţionale ,problematice se va ajunge la un cotrol intern al comportamentelor eleviilor care va lua o noua dimensiune funcţională ,la o reala sinalitate si coeziune a clasei de elevii.

Pornind de la faptul că omul este o fiinţă socială şi de la realitatea că şi copilul cu tulburări de comportament trăieşte printre oameni, face parte din acelaşi mediu social, acţionează printr-un ansamblu de modalităţi în mediul înconjurător, în relaţiile cu ceilalţi, el trebuie să-şi formeze un sistem atitudinal adecvat şi un comportament prosocial .

Respectarea individualităţii copilului, formarea şi dezvoltarea în concordanţă cu linile propri de dezvoltare ale acestuia devin condiţii necesare în procesul instructiv-educativ.

În cadrul acestei lucrări doresc să realizez o cercetare privind diferenţele interindividuale în ceea ce priveşte manifestările tulburărilor de comportament la copii normali şi în special la copii cu deficiente comportamentale. Consider că problemele care sunt dezbătute prin tema pe care mi-am ales-o şi au o aplicabilitate largă în societatea zilelor noastre.

Datorită fragilităţii lor psihice şi afective, şcolari din ciclul primar sunt printre primele victime ale tulburărilor de comportament. Pentru a fi preîntâmpinate şi recuperate tulburările de comportament, consider că este necesară o analiză a cauzelor care au favorizat instalarea şi manifestarea acestora.

Prin această lucrare am încercat să subliniez importanţa utilizări metodelor de gestionare a comportamentelor problematice în prevenirea şi recuperarea elevilor cu tulburări de comportament, în raport cu particularităţile personalităţi fiecărui copil.

Dacă modelarea personalităţii, a comportamentului unui copil normal este o problemă complexă, greu de rezolvat, cu atât mai dificilă este problema influenţării educative a şcolarilor cu deficienţe comportamentale, care prezintă tulburări în sfera cunoaşterii, afectiv-voliţională.

Datorită anumitor factori pe care mi-am propus să-i evidenţiez în lucrarea de faţă, la copiii cu probleme comportamentale apar efecte negative în maturizarea personalităţii şi, implicit, în structurarea caracterului. şcolarul de la natură nu este nici bun, nici rău.

El devine bun sau rău în funcţie de influenţele mediului social în care trăieşte şi modelarea educaţională.

METODOLOGIA CERCETĂRII

oScop.

oCercetarea elaborată are ca scop identificarea ifluențelor metodelor psiho-educative de ameliorare și schimbare

comportamentala,asupra comportamentelor dezadaptative a eleviilor din ciclul primar în funcţie de sex,varsta.

oScopul Identificarea variaților comportamentale la elevii din ciclul primar prin utilizarea metodelor de ameliorare a

tulburărilor comportamentale

oObiective

•Studierea diferenţelor individuale la în ce priveste manifestarile tulburărilor de comportament in raport cu sexul și varsta

eleviilor din ciclul primar

•Studierea impactului metodelor de intervenție comportamentală la elevii care manifestă tulburări de comportament

Ipoteze.

Ipoteza-1 Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte tendintele de manifestare a tulburărilor comportamentale a eleviilor

de sex feminin fata de elevii de sex masculin.

Ipoteza-2 Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte tendintele de manifestare a tulburărilor comportamentale a eleviilor în

raport cu varsta.

Ipoteza-3 Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte manifestarile tulburărilor de comportament la elevii care beneficieză

de program de intervenție comportamentală față de elevii care nu beneficiează de intervenție comportamentală.

 

Esantionarea Populaţia cercetări a fost constituită din elevii din clasele I-IV.Din cadrul acesteia am extras un eşantion reprezentativ pentru aplicarea instrumentelor de lucru . Eşantionul luat în studiu este independent, compoziţia lui nefiind stabilit pe baza unor criterii dinainte stabilite.

Eşantionul cuprins în cercetare este format de 30 subiecţi ,elevii din clasele a IV a de la Scoala cu clasele I-VIII Iecea Mare,Județul Timis. Acesta a fost selectat în funcţie de nivelul de varsta.sex .Datele lotului de subiecţi sunt prezentate în tabelul următor:

Număr

sibiecţi

N=30

Varsta Sex Esantion

subiectii

9- 10 10-11 masculin feminin

Total

N=30Distribuţia

eşantionului 17 13 13 17

Tabelul nr .1 Prezentarea eşantionului cercetării

Metode şi instrumente de utilizate in cercetarea experimentală

Metode de evaluare experimentalăObservatiaChestionarulStudiu de cazExperimentul

Metode de interventie comportamentalaModelul ABC comportamentalTehnici de acelerare si decelare comportamentalaTehnici de focalizare a atentieiTehnici de intarire pozitivaConsilierea psihopedagogică

DESIGNUL EXPERIMENTAL

În demersul cercetării experimentale am calculat distribuţia eşantionului în funcţie de frecventa manifestarilor comportamentelor indezirabile către subiecţii investigaţi. Datele fiind prezentate în fig.1

43%

57%

DISTRIBUTIA SUBIECTILOR EŞANTIONULUI ÎN RAPORT CU MANIFESTARILE COMPORTAMENTALE INDEZIRABILE

Elevii cu tulburari comportamentale

elevii fara tulburari comportamentale

După cum se poate observa in diagrama din figura1,din eşantionul cercetatN=30

Distribuţia procentuală a eşantionului după evaluarea subiecţilor se prezintă astfel: 14 elevii au comportamente deviante (43%) şi 16

elevii(57%) nu prezintă manifestări comportamentale deviante.Aproximativ 40% din eşantionul investigat prezintă simptome manifeste

din spectrul tulburărilor de comportament în diferite grade(uşoare,medi,severe)Pe baza rezultatelor calculate am extras din cadrul

eşantionului de subiecţi un grup de elevii care au fost identificaţi cu tulburări de comportament.

În acest sens a fost calculate aceste diferenţe prin intermediul distribuţiei procentuale ale subiecţilor in funcţie de sexul acestora.Datele au fost prezentate în fig 2

Fig.2

64%

36%

DISTRIBUTIA SUBIECTILOR CARE MANIFESTĂ TULBURĂRICOMPORTAMENTALE ÎN RAPORT CU SEXUL

elevii de sex masculin

elevii de sex feminin

În reprezentarea grafică din fig.2 se poate observa că distribuţia procentuală a subiecţilor care manifestă tulburări comportamentale în funcţie de sexul eleviilor se prezintă asfel:

-subiecţi 9(64%)care prezintă manifestări a tulburărilor de comportament de sex masculin-subiecţi 5(36%) care prezintă manifestări a tulburărilor de comportament de sex feminin

Se poate spune că gradul de determinare a tulburărilor de comportament în diferite grade şi forme de manifestare este mai accentuată în cadrul subiecţilor de sex masculin(băieţ) în comparaţie cu subiecţi(fete) de sex feminin care sunt întru-un procentaj mai redus în cadrul eşantionului investigat. În continuare în demersul cercetări exeperimentale am supus investigaţiei pornind de la ipoteza că există sa nu diferenţe semnificative în ceea ce priveşte manifestările tulbuărilor de comportament în funcţie de varsta subiecţilor.

Datele sunt prezentate in .Fig.3

Pentru a evidenţia mai bine distribuţia procentuală subiecţilor cu tulburări de comportament în raport cu varsta ,s-a calculat ponderea procentuală a subiecţilor în cadrul eşantionului şi gradul de influenţare a nivelului de varstă a subiecţilor asupra manifestărilor tulburărilor de comportament.După cum se poate observa în reprezentarea grafică din fig.3.Distribuţia subiecţilor (eleviilor) cu deficienţe comportamentale în fucnţie de varstă se prezintă astfel: 10 subiecţii, (71%) subiecţii au varsta cuprinsă între 9-10 ani,4 subiecţi ,(29%)au varsta cuprinsă între 10-11 ani.Pe baza evaluării şi interpretări rezultatelor preliminare s-a realizat o distribuţie procentuală normală în funcţie de etatea eleviilor ţi care scoate în evidenţă faptul că între elevii cu devianţe comportamentale în varsta de 9-10 ani şi elevii cu vărsta de 10-11 ani, există diferenţe în ceea ce priveţte gradul de manifestare a tulburărilor de comportament .În continuarea scercetări noastre am realizat un experiment în care au fost selectate din grupul de elevii depistaţi tulburări de comportament,7 cazuri de elevii care prezentau tulburări de comportament şi care în cadrul intervenţiei experimentale li sa-u aplicat metode de gestionare şi modificare comportamentală,iar pentru grupul de control nu li sa administrat tehnici de management comportamental.

Subiecţi din lotul experimental li sa-u aplicat în cadrul programului personalizat ,strategi de gestionare si ameliorare comportamentală pe o perioadă de 8 saptămani de către echipa de intervenţie,iar celălalt grup nu au beneficiat de program de intervenţie comportamental.

`

Figura 4 Distribuţia frecvenţei de manifestare a comportamtelor indezirabile înainte de aplicarea programului de intervenţie şi

tehcnicilor de ameliorare comportamentală

(Faza preexperimentală 1.)

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

5

Subiect 1

Subiect 2

Subiect 3

subiect 4

Subiect 5

Subiect 6

Subiect 7

Frecventa de apariție a comportamentului problematic

Frecvenţa de apariţie a comportamentului deviant a fost înregistrată pe o scală de la1-5,nivelul 1-frecvenţă redusă,5-frecvenţă crescută de apriţie a comportamenttului problematic pe o durată de timp.

În reprezentarea grafică din figura 4 se poate observa o creştere sau în cel mai bun caz o constanţă a frecvenţei manifestărilor tulburărilor de comportament în grade diferite la subiecţii grupului experimental înainte de aplicarea programuluii de intervenţie comportamentală.

În continuare datele rezultate din distribuţia frecvenţelor la grupul de subiecţii cu tulburări comportamentale după aplicarea metodelor de ameliorare comportamentală si includerea lor în programul de intervenţie sunt reprezentate grafic în figura 5

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

Subiect 1

Subiect 2

Subiect 3

subiect 4

Subiect 5

Subiect 6

Subiect 7

Frecventa de apariție a comportamentului problematic

Figura 5. Distribuţia frecvenţei de manifestare a comportamtelor indezirabile după aplicarea programului de intervenţie şi technicilor de ameliorare comportamentală(Faza postexpeerimentală 2.)

De asemenea, rezultatele preliminare a experimentului, ne îndreptăţesc sa constatăm faptul ca subiecţii cu tulburări de comportament la care au fost aplicate metode de ameliorare comportamentală au avut o evoluţie mai bună în ceea ce priveşte frecvenţa apariţiei simptomelor manifeste a tulburărilor de comportament,în comparaţie faţă de cea a subiecţilor cărora nu li sau făcut intervenţia comportamentală .

În urma analizei studilor de caz prin prisma celor trei variabilelor investigate(sex,varsta ,metode de intervenţie comportamentală) sa putut observa că la subiecţii cu tulburări de comportament la care li sau aplicat metode de ameliorare comportamentală sa înregistrat o scădere a frecvenţa manifestărilor comportamentale indezirabile.

Pe baza datelor rezultate din evaluarea eleviilor şi din informaţile culese de la părinţi,cadrele didactice şi alte persoane implicate sa realizat studii de caz pentru a scoate în evidenţă metodologia specifică a analizei de caz .În continuare este prezenzentat studiul de caz a unui elev care a fost inclus în programul de intervenţie comportamentală realizat de către echipa de intervenţie formată din psiholog,învăţătoare,părinţi,cadre didactice.

ANALIZA ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Analiza cantitativă şi calitativă a datelor Pentru a verificarea ipotezelor, s-a pus problema, din punct de vedere statistic, dacă există diferenţe semnificative între subiecţii cu deviaţi comportamentale de sex masculin faţă de cei sex . feminin, dacă aceste diferenţe sunt datorate hazardului sau diferenţelor de manifestare a tulburărilor de comportament. În demersul acestei cercetări am măsurat gradul de influenţare a variabilelor dependente de grup ca :sexul subiecţilor şi varsta asupra manifestarilor comportamentale ale eleviilor În acest sens, am luat în considerare că scalele nominale reprezintă un prim mod de măsurare a variabilelor. Sa urmărit semnificaţia diferenţei distribuţiei procentuale în ceea ce priveşte manifestările comportamentale în funcţie de variabile varsta,sex şi metode de ameliorare comportamentală.

Aceasta a presupus o categorizare a variabilei fără a indica o anumită ordine ori cantitate. De exemplu, variabila de grup sex: masculin vs. feminin reprezintă exemple de scală nominală. În studiul asocierii dintre variabile, am utilizat în continuare tehnicile statistice pentru determinarea diferenţelor intergrupale ale eşantionului investigat, de exemplu, feminin/masculin vârsta şi intervenţia de ameliorare comportamentală acestea fiind variabilele care pot avea efect asupra adaptări şi integrari socio-şcolare .

Am utilzat acele tehnici parametrice care ne permit să evaluăm efectele unei variabile independente (manipulate de cercetător) sau categoriale (vârsta, sex, metodele de ameliorare comportamentală etc) asupra unei variabile dependente ( comportamentul şcolar) Am ales ca tehnică statistică măsurarea diferenţei dintre două grupe independente de subiecţi .

Elevii cu tulburări comportamentale care au benificiat de interveneţie comportamentală şi elevii care nu au beneficiat de programul de intervenţie comportamentală.

Pentru verificarea primei ipoteze cărei Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte tendinţele de manifestare a tulburărilor comportamentale a eleviilor de sex feminin faţă de elevii de sex masculin. sa calculat distribuţia subiecţilor din cele două categori în funcţie de incidenţa manifestărilor tulburărilor de comportament .Datele cantitative sunt evidenţiate astfel :•9 subiecţi (elevii)care prezintă manifestări a tulburărilor de comportament din grupul investigat sunt de sex masculin,aproximativ 64%•5 subiecţi(elevii) care prezintă manifestări a tulburărilor de comportament de grupul investigat sunt de srx feminin,aproximativ 34%

Se poate spune că gradul de apariţie a tulburărilor de comportament în diferite grade de manifestare este mai pregnantă în cadrul subiecţilor de sex masculin(băieţi) 64% în comparaţie cu subiecţi(fete) de sex feminin care sunt întru-un procentaj mai redus 34% din eşantionului investigat.Se poate afirma faptul că incidenţa tulburărilor de comportament la copii de sex masculin este procentual mai ridicată făţă de elevii de sex feminin care au număr procentual mai redus în cadrul eşantionilui .Există diferenţe cu privire la incidenţa manifestărilor tulburărilor la elevii incluşi în cercetare. Prima ipoteza formulată este confirmată.

În continuare pentru confirmarea ipotezei 2 dacă ,,Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte tendintele de manifestare a tulburărilor comportamentale a eleviilor în raport cu vârsta .Sa calculat distribuţia procentuală a subiecţiilor cu tulburări comportamentale în raport cu vărsta acestora.Distribuţia subiecţilor (eleviilor) cu deficienţe comportamentale în fucnţie de varstă se prezintă astfel:

•10 subiecţii, (71%) subiecţii au varsta cuprinsă între 9-10 ani,•4 subiecţi ,(29%)au varsta cuprinsă între 10-11 aniPe baza rezultatelor procentuale si a analizelor statistice se poate spune căponderea cea mai mare în cadrul grupului investigat este ocupată de subiecţii la un nivel de varsta cuprinsă între 9-10 ani ,Valoarea

procentuală a datelor fiind centrată în jurul varstei de 9-10 ani.Se poate concluziona faptul că punctul culminat de manifestare a tulburărilor de comportament la elevii este evidenţiat în jurul varstei de 10 ani,Numărul subiecţilor(elevii) cu tulburări comportamentale în varsta de 9-10 ani aproximativ71% din grupul investigat faţă de numai 29% sunt elevii cu varsta cuprinsă între 10-11ani.Iporeza 2 este confirmată.

În validarea ipotezei 3 care presupune faptul că Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte manifestările tulburărilor de comportament la elevii care beneficieză de program de intervenţie comportamentală faţă de elevii care nu beneficiează de intervenţie comportamentală.Sa calculat frecvenţa de apariţie a tulburărilor de comportament a subiecţilor care prezintă deviaţi comportamentale şi a fost înregistrată pe o scală de la1-5,1-frecvenţă redusă,3-frecvenţa medie,5-frecvenţă crescută de manifestare a comportamentului problematic pe o durată de timp.A fost aplicate experimental ,metode de ameliorare comportamentală la un grup care prezentau tulburări de comportament iar la celălalt grup nu li sa-u aplicat metode de ameliorare şi gestionare a tulburărilor de comportament.

De asemenea, rezultatele statistice calitative ne îndreptăţesc sa constatăm faptul ca subiecţii cu tulburări de comportament la care au fost aplicate metode de ameliorare comportamentală au avut o frecvenţă mai redusă în ceea ce priveşte simptomelor manifeste a tulburărilor de comportament în comparaţie cu cea a subiecţilor cărora nu li sau aplicat metode de gestionare şi ameliorare comportamentală . şi care au avut o frecvenţa de manifestare mai crescută.Ipoteza formulata este confirmată.

CONCLUZII

În cadrul cercetări experimentale interprinse ,am dorit să studiem gradul de incidenţă a tulburărilor de comportament eleviilor din ciclul primar în funcţie de vârsta,sexul şi aplicarea metodelor optime de gestionare a comportamentelor problematice în condiţile experimentale naturale.

.Rezultatele experimentului au scos in evidenţă faptul că elevii cu tulburări de coportament care au benefciat de o intervenţie de ameliorare comportamentală li sa-u redus frecvenţa de apariţie a comportamentelor problematice apărute într-o unitate de timp.

În urma intervenţiei psihoeducative am reuşit să realizăm un progres favorabil prin ameliorarea tulburărilor hiperchinetice şi de atenţie. Activitatea noastră în şcoală s-a axat pe urmărirea evoluţiei subiecţilor şi pe crearea de prilejuri pentru a exersa suplimentar activităţi necesare interventiei terapeutice ,urmărind totodată dezvoltarea încrederii în forţele proprii a eleviilor. Acest fapt l-am realizat prin aplicarea unor metode şi procedee eficiente avand ca scop, integrarea socială a copillor în colectivul clasei,socializarea lor cu ceilalţi copii şi cu adulţii, formarea deprinderilor de autocontrol comportamental şi socio-afectiv.

. Eficienţa metodelor şi tehnicilor de gestionare a comportamentelor dezadaptative a fost validată în cadrul experimental cu posibilitatea extinderi la majoritatea cazurilor de tulburări de comportament apărute în şcoală şi clasa de elevi.

Problemele economico-sociale ale famililor acestora ( alternative de integrare puţine ). Toate acestea îşi pun ampreta în educaţia copilului cu tulburări de comportament şi duce la înregistrarea unei slabe şi inadecvate integrări şcolare.

Problema centrală a eleviilor cu tulburări comportamentale rămâne dificultatea de adaptare şi integrare şcolară/ şi socială. De aceea, în vederea reintegrării, demersurile consilierului împreună cu învăţatorul.dirigintele.profesori si părinţi tebuie să se orienteze către metode menite să echilibreze şi să optimizeze personalitatea elevului.

Aplicarea măsurilor de prevenire şi de consiliere a devierilor de comportament, poate deschide noi perspective pentru integrarea şi adaptarea elevilor la standardele şcolare şi sociale.

Utilitatea cercetări. Abordarea practică a unor studii şi cercetări experimentale asemănătoare care să evidenţieze în afară de diferenţelor semnificative al eleviilor care prezintă tulburări de comportament în raport cu sexul,vărsta,metodologia de aplicare a tehnicilor de management comportamental şi alte variabile care pot fi valorificate şi puse în evidenţă.

Cadrele didactice(învăţători,educatori,profesori,diriginţi) este necesar să utilizeze strategi de management comportamental pentru a optimiza integrarea şi adaptarea copilului cu prrobleme comportamentale în mediul socio-şcolar

Avantaje si limite Menţionez că rezultatele obţinute trebuie privite cu o oarecare circumspecţie, având în vedere complexitatea fenomenului. Confirmarea sau infirmarea acestor rezultate necesită o continuare a cercetării începute la o scară mai largă pe eşantioane mai mari de elevii pentru evidenţia rolul si importanţa utilizări programelor de intervenţie comportamentală la un nivel mai extins de aplicare.

Direcţii noi de acţiune . Rezultatele cercetări experimentale ne a condus la ideea aplicări unor strategii si programe de intervenţie comportamentală pe o scară extinsă la nivel de ciclul primar şi care toate cadrele didactice sa le aplice in managementul clasei sale de elevii, astfel cotribuind astfel la ameliorarea comportamentală a copiilor care doresc să se adapteze şi integreze mediului școlar dar care nu au capacitate de a realiza acest lucru fară a fi sprijiniţi.

BIBILOGRAFIE

1.Ann Birch, (2000), Psihologia dezvoltării ,Editura. Tehnică, Bucureşti;2.Albu E. (2002) Manifestări tipice ale devierilor de comportament la elevii preadolescenţi, Ed. Aramis, Bucureşti;3.Allport, G.W. (1981), Structura şi dezvoltarea personalităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti; 4.Băban, A. (2001), Consiliere psihopedagogică. Ghid metodologic pentru orele de dirigenţie şi consiliere, f.e. Cluj-Napoca;5.Berge, A. (1972) Copilul dificil, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;6.Boncu, S (1998), Devianţă, toleranţă şi conflict normativ , în „Psihologia rezolvării conflictului”, A. Neculau(coord), Polirom, Iaşi;7.Cosmovici A,și Iacob L,2005,,Psihologia Școlară,,Editura Polirom,Iași. 8.Cucu-Ciuhan, G.; (2000)-„Hiperactivitatea cu deficit de atenţie la copil: o abordare psihoterapeutică”, teză de doctorat, Universitatea Bucureşti.9.Dragomirescu,V. (1976), Psihologia comportamentului deviant, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti; 10.D.Ozunu,(1995),Psihopedagogia comportamentului normal şi deviant EdituraGenesisCluj-Napoca 11.Dopfner; Schurmann; Frolich; (2006)-„Program terapeutic pentru copiii cu probleme comportamentale de tip hiperchinetic şi opozant-THOP”, Ed. RTS, Cluj-Napoca12.Dopfner; Leknecuhl; Schurmann; Frolich; (2006)-„ Copilul hiperactiv şi încăpăţânat”, Ed. RTS, Cluj-Napoca.13.Dr. Gilbert, P.;(2000)-„ Cum să-i ajutăm pe copiii hiperactivi cu deficit de atenţie”, Ed. Polimark, Bucureşti 14.Marcelli, Daniel; (2003)-„Tratat de psihopatologia copilului”, Ed. Fundaţiei Generaţia, Bucureşti. 15. Managementul comportamentului ,,Materiale de formare a cadrelor didactice,, 200616.Nicola,I.(1980).Dirigintele și sinalitatea colectivului de elevi,Editura Didactică și Pedagogică,București17.P. Osterrieth, (1973), Copilul şi familia, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;•Răşcanu, R.(1994), Psihologia comportamentului deviant, Editura. Universităţii, Bucureşti. 19.RoseVincent, (1972), Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 20.Lorincz, A. E., Carcea, M. I., (1998), Prevenirea dezadaptării şcolare, Editura Crimeei, Iaşi21.Haynes, S.N., O'Brien, W.H., (2000). Principles and Practice of Behaviord Assessment. New York: Kluwer Academic Publishers22.ICD-10,(1998)Clasificarea tulburărilor mentale şi de comportament,,Simptomatolgie şi diagnostic clinic,Editura ALL Educaţional,Bucureşti.

Nr.Crt COMPORTAMENUl COPILULUI NICIODATĂ UNEORI FRECVENTFOARTE DES

1 Se agita,nu poate sta linistit

2 Are crize de furie şi comportament exploziv sau necontrolat.

3 Deranjeaza pe ceilalti copii atât în timpul orei, cât şi în

pauză.

4 Plange usor

5 Este neatent, nu se poate concentra

6 Este incordat, incapabil sa se destindă

7 Fura lucruri de la colegii, sau de la alte persoane

8 Este impertinent, nepoliticos (înjură)

9 Este impulsiv

10 Este neeascultator si negativist, dificil de stapănit

11 Îşi pierde repede interesul pentru o activitate

12 Este agresiv şi violent fată de copii de de aceiasi vârstă

13 Fuge de la scoala

14 Distruge bunurile sale sau a altora, sparge obiecte

15 Este usor distrat.

16 Are aceese colerice, explodează fară motiv

17 Nu este atent când i se vorbeşte

18 Se plănge adesea de dureri de cap,de stomac,etc

19 Este indisciplinat în timpul orelor ,refuză sarcinile ce i se dă

20 Are tendinţa de a minţi

ANEXA 1

Grilă de observaţie Numele elevului.............................................. Varsta..........................Data .............................. Sex..M/F Clasa..............................

ANEXA 2 Lista de probleme: Problemele comportamentale ale copilului.

Numele copilului:_____S..C_____Data:__3.04.2014_______Evaluator:_____Mioc Simona_______________Vă rog să precizati pentru săptămâna precedentă:•Cât de frecvent a apărut comportamentul problematic descris.•Cât de împovărătoare sau deranjantă vi s-a părut problema.COMPORTAMENT PROBLEMATIC:1._____îi deranjează pe colegi în timpul orelor___2.____deseori se ridică din bancă în timpul orelor_3.____răspunde de multe ori neîntrebat___________4.__deseori scapă obiectele din bancă pentru a distrage atenţia__5.__ nu este atent la cerintele doamnei învățătoare

Cât de frecvent a apărut comportamentul problematic?

Comportamen

t problematicNici o dată O dată 2-3 ori Zilnic

Mai multe ori

pe ziPermanent

C.P. 1 0 1 2 3 4 5

C.P. 2 0 1 2 3 4 5

C.P. 3 0 1 2 3 4 5

C.P. 4 0 1 2 3 4 5

C.P. 5 0 1 2 3 4 5

Cât de împovărătoare a fost problema?

Comportam

ent

problematic

Nici o

problem

ă

Nu putea fi

mai rău de

atât

C.P. 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

C.P. 2 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

C.P. 3 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

C.P. 4 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

C.P. 5 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Cât de problematic a fost comportamentul copilului în ansambul? Acordaţi o notă de la 1 la 10, nota 1 reprezentând cel mai inadecvat comportament. Nota 7.

Regula de

comportament

Luni

Data 1.03.2014

Marţi

Data 2.03.2014

Miercuri

Data 3.03.20141

Joi

Data 4.03.2014

Vineri

Data 5.03.2014

Să nu îi deranjez pe

colegi în timpul

orelor.1puncte 2 puncte 3 punct 2 puncte 2 puncte

Să nu mă ridic din

bancă în timpul

orelor.

1 punct 2 puncte 1 punct 3 puncte 2 puncte

Să nu vorbesc

neîntrebat.0 puncte 2 puncte 1 punct 1 punct 1 punct

Să nu mai scap

obiectele din bancă

intenţionat.0 puncte 3 puncte 1 puncte 2 puncte 3 puncte

Să fiu mai atent la

cerinţele doamnei

Diriginte.1 punct 1 punct 0 puncte 2 puncte 2 punct

ANEXA 3

CONTUL MEU DE PUNCTE:

ANEXA 4FISA DE EVALUARE ABC

Numele Elevului:_____________________ Data:_______Locul:______A. Antecendente – stimuli situaţii care preced comportamentulPerioada de timp   _________________________________________Persoane                   _________________________________________Locul                          _________________________________________Evenimente                 _________________________________________Alte comportamente    _________________________________________Timpul de relaxare      _________________________________________B .Comportament – specific, observabil, obiectivÎn exces                  __________________________________________________________________________________În deficit                __________________________________________________________________________________C.  Consecinţe – ceea ce urmează/succede comportamentuluipedepse               _________________________________________întăriri pozitive     _________________________________________atenţia                    _________________________________________întăriri tangibile    _________________________________________întăriri senzoriale  _________________________________________întăriri negative     _________________________________________evadarea din sarcină_________________________________________evitarea                  _________________________________________R= Comportament complementar           ____________________________Comentarii_____________________________________________________________________________________________________________________________________

PLAN DE INTERVENŢIE COMPORTAMENTALĂ

ANEXA 5Nume si Prenume.....O A...................Vârsta....10 ANIClasa :IV-a Diagnostic..........Tulburare de conduită......,.Hiperactivitate cu deficit atentional......................Perioada intervenţiei.15.10.2013-10.04.2014Domeniul de interventie :ComportamentalScopul interventiei Ameliorarea conduitei social –adaptative şi integrarea în grupul şcolarObiective generale :Ameliorarea conduitei social –adaptative şi integrarea în grupul şcolarAtenuarea comportamentelor maladaptative Dezvoltarea capacităţi de autocontrolObiective specifice :•Dezvoltarea abilităţilor socio-adaptative•Stimularea cognitivă şi comportamentală•Dezvoltarea imagini de sine şi a stimei de sine•Stimularea atitudini de integrare socială Obiective operaţionale(terapeutice) :•Menţinerea autocontrolului elevului (în situaţile stresante) pe operiodă mai lungă de timp•Consolidarea aitudini pozitive faţă de propria persoană şi faţă de ceilalţi•Atenuarea şi eliminarea treptată a comportamentelor provocatoare şi aggressiveAplicarea panului de inervenţie personalizat şi a tehnicilor de terapie comportamentală•Identificarea comportamentelor dificile mai evidente şi studierea factorilor care au condus la reacţii dezadaptative•Formularea precisă a comportamentului problematic :-descrierea comportamentului respectiv- ipoteza asupra cauzelor care menţin acest comportament

Pas 1 Evaluarea comportamentală

•Identificarea comportamentelor dificile mai evidente şi studierea factorilor care au condus la reacţii dezadaptative•Formularea precisă a comportamentului problematic :-descrierea comportamentului respectiv- ipoteza asupra cauzelor care menţin acest comportament•Studierea frecvenţei duratei, intervalelor şi latenţei în timp a comportamentului problematic•Examinarea raportului dintre antecedente şi consecinţe •Aplicarea procedeelor şi tehnicilor de lucru specifice persoanelor cu tulburări de comportament•Interviuri (utilizarea unui caiet de notiţe,,tehica de înregistrarea audio-video)•Observaţii –fişe de observaţii(STAR,ABC,ASCAR) etc. -Observaţiile se realizează în clasă, pe coridoare,în curtea şcoli ,în afara şcoli şi acasă.•Evaluare prin utilizarea testării –Testele şi scalele comportamentale care investighează un spectru larg de situatii şi au o varietate de cauze,şi anume : a.un nivel ridicat de cerinţe b. un nivel scăzut de cerinţe c. un nivel ridicat de atenţie d. lipsa atenţiei•Foaia de evaluare a motivaţiei ( SSBCD) care identifică situaţiile în care un copil e posibil să se comporte într-un anumit fel. Acest chestionar furnizează informaţii cu privire la selecţia recompenselor şi tratamentelor.

.Pas 2 Terapia comportamentală

•Stabilirea programului de terapie(locul unde se desfăşuară şedinţelede terapie(2/săptămână in cabinetul de asistenta psihopedagogica)împreună cu factori educativ implicaţi(psiholog,psihopedagog,învățător,profesorul de la clasă, părinţi şi alţi…)Stabilirea nevoilor şi dorinţelor persoanei( de afecţiune, căldură,contact, idependenţă,succes).

Ce dorim să schimbăm ?Cum ne comunică acestă această persoană ce doreşte(În ce fel foloseşte comportamentul problemă pentru a obţine ce doreşte ?

Cum putem schimba lucrurile astfel încât elevi să nu fie nevoiţi să se folosească de comportamente dificile pentru a obţine ?Organizare –Reacţii –Oferirea moduri de acţiune –Dezvoltând noi aptitudini de relaţionare. Aplicarea Modelul ABC•Orice comportament este determinat de antecedente (stimuli interni,stimuli externi,prelucrări informaţionale).•Pentru a modifica un comportament trebuie făcut modificări la nivelul anteccedentelor şi consecinţelor acelui comportament.•Accelerarea sau decelarea unui comportament este natural şi automat însoţită de decelarea respectiv accelerarea comportamentului opus (A*).•În terapia comportamentală urmărim decelarea comportamentului dezadaptativ (A) însoţită de accelerarea unui comportament de tip ( B)•Comportamentul adaptativ trebuie să aibă următoarele caraceristici: -să fie incompatibil cu comportamentul dezadaptativ (A) -să aducă acelaşi benifici cu comportamentul (A). -să fie adaptativ.•Desensibilizarea persoanei(elevului .............................)•Decelarea comportamenelor problematice•Întarirea pozitivăReevaluareea programului de intervenţie Echipa de lucru: Psiholog……………………………………………… Psihopedagog………………………………………… Învăţător…................................................................... Părinte..............................................