Lucrare Licenta Tulpina

8/17/2019 Lucrare Licenta Tulpina

1/95

Anca Petcuşin Morfologia şi Anatomia Tulpinii

INTRODUCERE

CAPITOLUL I

SCURT ISTORIC

1.1 OBIECTUL BOTANICII

Botanica este tiin a care stuia!" plantele# numele acestei tiin e $iologiceș ț ș ț pro%ine e

la grecescul botane, care se trauce prin cu%intele plant"# iar$". Botanica stuia!"organi!area e&tern" şi intern" a plantelor# 'nmul irea şiț e!%oltarea lor# e%olu(ia#

clasificarea# r"sp)nirea pe suprafa(a p"m)ntului# precum şi posi$ilit" ile e folosire a lor ț

pentru satisfacerea necesit"(ilor omului *gruparea 'n asocia(ii+1.

fig. 1.1 Botanica, tiin a care studiază planteleș ț

,tuiul $otanicii se face 'n scopul cunoaşterii lumii %egetale# cu toate

manifest"rile ei e %ia("# 'n %eerea 'nsu irii metoelor e folosire aș organismelor

%egetale 'n scopuri practice pentru om. Botanica s-a e!%oltat pornin e la cuno tin eleș ț

practice o$)nite e-a lungul timpului şi a i!%or)t in necesitatea omului e a cunoaşte c)t

mai 'neaproape plantele pe care le-a culti%at 'n i%erse scopuri. arietatea aspectelor ce pot fi

stuiate 'n leg"tura cu plantele este foarte mare# ceea ce a us la 'mp"r irea $otanicii 'n maiț

multe ramuri/

• Morfologia plantelor *pro%ine e la grecescul morfe = forma şi logos =

ştiint"+ este ştiin(a care se ocup" cu stuiul formelor %egetale# cu stuiul 'nf" i "rii e&terneț ș

a plantelor.

1 0ic ionar enciclopeic rom)n# Eitura politic"# Bucure ti# 122ț ș

1


2/95


• Anatomia plantelor *pro%ine e la grecescul anatome = a iseca şi logos =

ştiin("+ este ştiin(a care se ocup" cu stuiul alc"tuirii interne a corpului plantelor 3.

• Fiziologia plantelor *pro%ine e la grecescul phusis = natur" şi logos =

ştiin("+ este ştiin(a care se ocup" cu stuiul func(iilor %itale ale plantelor# func(ii carereali!ea!" sc4im$ul e su$stan(" şi energie 'ntre plant" şi meiul e&tern# 'nmul irea#ț

4r"nirea# sensi$ilitatea. 5i!iologia caut" s" e&plice func(iile pentru fiecare structur"

anatomic".

• Sistematia sa! ta"onomia plantelor *pro%ine e la grecescul taxis =

r)nuiala# orine şi nomos = lege+ este ştiin(a care clasific" plantele# sta$ilin

orinea lor natural" e apari(ie şi e%olu(ie.

•

#eo$otania este ştiin(a care stuia!" rela(iile plantelor 'ntre ele# cu p"m)ntul şi'n general cu meiul 'ncon6ur"tor.

• Paleo$otania sau fitopaleontologia este ştiin(a care stuia!" plantele fosile#

raportate la timpul istoric. 7enetica plantelor este ştiin(a care se ocup" cu stuiul ereit"(ii şi

%aria$ilit" ii plantelor# cercetea!" legile transmiterii şi moific"rii caracterelor ereitare e laț

escenen(i la escenen(i# cercetea!" structura molecular" a su$stan(elor care e(in şi

transmit informa(ia reeitar". • #enetia plantelor este ştiin(a care se ocup" cu stuiul ereit"(ii şi %aria$ilit" iiț

plantelor# cercetea!" legile transmiterii şi moific"rii caracterelor ereitare e la ascenen(i la

escenen(i# cercetea!" structura moleculara a su$stan(elor care e(in şi transmit informa(ia

ereitar".

• Ontogenia este ştiin(a care stuia!" e!%oltarea plantelor e la staiul e celul"

ou pan" a6unge la staiul e maturitate.

• Filogenia plantelor este ştiin(a care stuia!" istoria e!%olt"rii unei specii.

0intre ramurile speciale şi aplicate ale $otanicii amintim/

• Den%rologia# ştiin(a care se ocup" cu escrierea# clasificarea# ecologia şi

fi!iologia ar$orilor# no iuni inispensa$ile 'n omeniul spatiilor %er!i.ț

• Fitopatologia# ştiin(a care stuia!" $olile pro%ocate plantelor e agen(ii

patogeni %egetali.

1.3 O87ANI9A8EA LUMII E7ETALE

2 Anrei M.# Anatomia plantelor # E. 0iactic" şi Peagogic"# Bucureşti#1:

3


3/95


Lumea %egetal"# up" cum se ştie# repre!int" temelia construc(iei 'ntregii %ie(i e pe

p"m)nt. ;n mo irect sau inirect# toate fiin(ele 'şi spri6in" e&isten(a pe %asta lume a speciilor

%egetale# singurele care pot


4/95


Termenul $iologie 'n accep iunea sa moern"# a fost introus inepenent e c"tre arlț

5rieric4 Burac4 *'n 1DD+# 7ottfrie 8ein4ol Tre%iranus * Biologie oder Philosophie der

lebenden Natur, !"#+ i ean-Baptiste LamarcF *G=rogHologie# 1D3+ș .

fig.1.3 $arl %riedrich Burdach i &ean'Baptiste (amarc) ș

Primele srieri %espre plante au ap"rut 'n C4ina# Inia# Egipt *:DDD '.Gr+. Aristotel a fost

personalitatea cu cea mai mare influen " 'n 'ntreaga antic4itate clasic". 0e i 'ntreaga sa oper"ț ș

a fost mai mult speculati%"# ultimele sale scrieri sunt carateri!ate printr-o mai mult" aten ieț

acorat" cau!alit" ii i i%ersit" ii $iologice. Aristotel clasifica lumea %ie 'n trei ni%eleț ș ț

/plantele# 'n!estrate cu spirit %egetati%# care le permitea s" creasc" şi s" se 'nmul easc"Jț

animalele# otate at)t cu spirit %egetati%# c)t i sen!iti%# ceea ce le conferea mo$ilitatea şiș

capacitatea e a recepta sen!a iiJ- omul# care# 'n plus# pose" capacitatea e a g)ni# e aț

reflecta.

fig.1.4 Aristotel *i +eofast

Aristotel *:-::3 '. Gr+ clasific" lumea 'n mineral" şi organic" *plante şi animale+.

T4eop4rastos in Eresos *:K3-3K '.Gr+# iscipol al lui Aristotel# este consierat p"rintele

$otanicii pentru c" sistemati!ea!" cunoştin(ele espre plante 'ntr-o ştiin(" numit" e el

$otanic". ;n lucr"rile e causis plantarum şi e historia plantarum escrie şi clasific" DD e

plante K .Gr+ lucrarea Gistoria naturalis :K %ol.# 'n 12 %olume escrie1DDD plante cu nume

empirice * Adonis, Achillea, Narcissus, -entiana+. Teofrast# succesorul lui Aristotel# 'n c"r ileț

4 C"t"lin 7eorge ,imeanu .orfologie *i anatomie /egetală E#. Uni%. Craio%a 3D1


5/95


sale# ce alc"tuiesc 0storia plantelor # ' i e&pune re!ultatele cercet"rii am"nun ite pe care aș ț

efectuat-o asupra plantelor. Opera sa %a ser%i rept moel pentru stuiul $otanicii secole e-a

r)nul. Astfel# Teofrast escrie am"nun it 'nmul irea se&uat" la plantele superioare iț ț ș

introuce termenii e carp pentru fructe şi pericarp pentru %asele conuc"toare in (esutul

%egetal. 0ioscories Peanius *D-D .Gr+ meic grec 'n lucrarea e .ateria .edica escrie

KDD e plante. Lucrarea con(ine iagno!e *escriere+ şi iconografie *colec(ie e imagini+ ale

plantelor aromatice# meicinale# alimentare şi apar 2K enumiri acice e plante.

fig.1.5 ioscorides Pedanius 12"'" d45r6 medic

grec *i lucrarea e .ateria .edica

&n Roma anti' latura teoretic" este 'm$inat" cu cea practic" . 0in aceast" perioa" amintim

pe Plinius ,ecunus *3 '.e.n- K '.e.n.+. ;n lucrarea 5istoria Naturalis consemnea=" peste

1DDD e specii e plante. 0iscorie a 'nso(it legiunile romane 'n e&pei(ii militare a6ung)n

'n 0acia *1D1-1D3 '.e.n- 1D-1D2 '.e.n.+. 0escrie peste KDD e specii e plante pe care le

clasific" up" utilitatea lor 'n aromatice# alimentare# meicinale şi %eninoase.

fig.1 6 Plinius 7ecundus 5istoria Naturalis

Perioa%a islami' me%ie(al' 'i are printre repre!entan(i pe A$u Ali I$n ,ina *D-1D:K+# iar

'n Europa A%icena - p"rintele meicinii moerne scrie D c"r(i e meicin" intre care 8anon

de medicină, 8artea de vindecare. Opera sa a stat la $a!a stuiului meicinii 'n Orient şi

Occient timp e cinci secole.


6/95


fig.1.7 -alenus , Avicenna ' părintele medicinii moderne *i Al'&ahiz

Mesopotamienii cunoşteau faptul c" polenul 6oac" un rol important 'n fertili!area plantelor.

C"tre sf)r itul antic4it" ii# una intre cele mai importante personalit" i in omeniulș ț ț

meicinei i anatomiei este Clauius 7alenus. Consierat unul intre fonatorii anatomiei iș ș

farmacologiei# opera sa a influen at e%olu ia e mai t)r!iu a meicinei islamice i# timp eț ț ș

peste un mileniu# meicina %est-european" &n E!ropa me%ie(al' plante meicinale şi conimentare erau crescute 'n gr"inile

m"n"stirilor. 7r"ina e plante meicinale a lui 8harlemagne este un preceent pentru

gr"inile $otanice. ;n sec. al II-lea meicina şi farmacia erau preate 'n uni%ersit"(i iar 'n

sec. al -lea apare isciplina Botanica meical". Cel mai str"lucit e&ponent e consierat

Paracelsus# alc4imist# meic# fi!ician# astrolog# teolog# filo!of# profesor e meicin" şi

c4irurgie la Basel# care este recunoscut ca primul $otanist sistematic. ;nsec. -I se

e!%olt" $otanica sistematic"# atorit" necesit"(ii e a clasifica plantele 'ntr-un sistem unitar.

Apar ,isteme e clasificare artificiale sau practice *up" caracterele morfologice+. Conra

7esner *112- 12+ acor" aten(ie eose$it" florilor şi fructelor 'n escrierea şi clasificarea

plantelor. Mat4ias Lo$elius *1:- 1212+ clasific" plantele utili!)n morfologia frun!ei şi

florii. Anrea Cesalpino *11- 12D:+ escrie numeroase semin(e# po!i(ia em$rionului 'n

s"m)n(" şi germinarea semin(elor. ;ncep)n cu secolul al II-lea atorit" progreselor

ştiin(ifice şi te4nice se iferen(ia!" 'n carul $otanicii anatomia plantelor# fi!iologia %egetal"

şi $otanica sistematic". Ioac4im ung *1K- 12K+ este consierat fonatorul morfologiei plantelor . ;n stuiul inflorescen(elor introuce nomenclatura folosit" şi a!i ca spic# corim$#

panicul# um$rel"# 0escrie cu mare preci!ie p"r(ile componente ale florii. o4n 8a= *123-

1KD:+ 'n lucrarea 5istoria Plantarum escrie 1 DDD e specii e plante. Introuce no(iunile

e mono şi icotileonat# efineşte no(iunile e gen şi specie.


2


7/95


Fig.1.8 &ohn 9a: 5istoria Plantarum

Rena terea e!ropean' şiș 'nceputul epocii moerne au aus o re%olu ie 'n g)nirea $iologic"ț

prin reaucerea 'n centrul aten iei a metoei tiin ifice empirico-e&perimentale i printr-o serieț ș ț ș

e escoperiri mai ales 'n omeniul anatomiei. Principalii e&ponen i ai acestei perioae auț

fost Anreas esalius i illiam Gar%e=# care au f"cut apel la e&periment i o$ser%a ieș ș ț

minu ioas".ț

fig.1.9 Andreas /esalius *i ;illiam

5arve:

Perioa%a linean' ) se *+III>i naturali ti ca Linnaeus şi Buffon# 'ncep s" reali!e!e clasificarea i%ersit" ii %ie ii#ș ț ț

stuiul fosilelor# ar şi e!%oltarea i comportamentul organismelor. Microscopia a e!%"luitș

lumea p)n" atunci necunoscut" a microorganismelor# pun)n $a!ele teoriei celulare. Marcello

Malpig4i *123- 12+ 'n lucrarea Anatomia Plantelor escrie structura scoar(ei# trunc4iului

mugurilor şi frun!elor. El arat" c" ri!omii şi tu$erculii sunt tulpini metamorfo!ate. 8uolf

Camerarius *122- 1K31+ stuia!" am"nun(it floarea şi emonstrea!" e&isten(a se&ualit"(ii la

plante. Carl LinnH *1KDK- 1KK+ care a introus pentru prima at" nomenclatura $inar" *gen şi

specie+. Tot 'n aceast" perioa" mai lucrea!" Caspar 5reric4 olf *1K::- 1K+ care

stuia!" se&ele la plante consier)n polenul ca element masculin şi escrie fecuna(ia.

K


8/95


fig.1.10 .arcello .alpighi *i 8arl (inn


9/95


el%e(ian 'n Teoria elementar" a $otanicii2 *+# a ar"tat c" nu fi!iologia# ci anatomia plantei

tre$uie s" fie $a!a clasific"rii plantelor. Pentru aceasta# a propus termenul ta&onomie.

0easemenea clasific" KDDD e plante 'n/

+haloph:tae *alge# ciuperci# lic4eni+ 8r:ptogame semi%asculare *$riofite+ 8r:ptogame %asculare *ferigi+ Phanerogame *plante cu flori+

;n anul 13K 8. Bro@n clasific" fanerogamele 'n gimnosperme şi angiosperme. ,.

Enlic4er *1D-1+ 'mparte plantele 'n +halloph:ta şi 8ormoph:ta4

Perioa%a e(ol!,ionist'

C4arles 0ar@in *1D- 13+ e!%olt" teoria e%olu(ionist" pe principii filogeneticeK iar

Ernst GaecFel *1:-11+ clasific" plantele 'n 3 grupe 8r:ptogamae şi %anerogamae. La'nceputul secolului al -lea# se e!%olt" rapi noi iscipline $iologice# mai ales up" ce

ames 0. atson şi 5rancis CricF propun structura A0N-ului. 0up" ela$orarea teoriei

funamentale a $iologiei moleculare şi escoperirea coului genetic# $iologia se ramific" 'n

ou" mari irec ii# un referitoare la stuiul organismelor i a grupurilor e organisme şi o altaț ș

referitoare la omeniile celular şi molecular. ;n secolul -lea au fost efinite regnuri

*Gutc4inson# 12K # 4ittaFer# 12+/ .onera, Procariota *$acteriile# şi algele al$astre+

Protista *proto!oare# protofite# alge superioare+ Plantae *muşc4i şi cormofite+ %ungi,

Animalia

fig. 1.14 &ames 4

;atson *i %rancis 8ric) propun structura AN'ului

S!rt istori -n Rom.nia

Naturaliştii transil%"neni fac primele primele in%estiga(ii floristice se 'nfiin(ea!" gr"ini

$otanice şi 'ncepe prearea $otanicii/ sf"rşitul sec. al II-lea . Lerc4enfel# P. ,igerius#

6 Augustin P=ramus e Canolle +heorie elementaire de la botani>ue, si Prodromus 7:stematis Naturalis 9egni /egetabilis,

7 0ar@in# C4arles *1+. On the Origin of 7pecies

https://fr.wikipedia.org/wiki/Prodromus_Systematis_Naturalis_Regni_Vegetabilishttps://fr.wikipedia.org/wiki/Prodromus_Systematis_Naturalis_Regni_Vegetabilishttps://fr.wikipedia.org/wiki/Prodromus_Systematis_Naturalis_Regni_Vegetabilishttps://fr.wikipedia.org/wiki/Prodromus_Systematis_Naturalis_Regni_Vegetabilis


10/95


112 . C4. 7. Baumgarten reactea!" ?numeratio stirpum .agno +ranssilvaniae

Principatui... # 'n 122 M. 5uss scrie lucrarea %lora +ranssilvaniae ?xcursoria#'n 122 5.

,c4ur ?numeratio plantarum +ranssilvaniae#'n 12 L. ,imonFai ?numeratio %lorae

+ranssilvaniae vasculosae critica#'n 12 se esc4ie 7r"ina Botanic" in Iaşi *Anastasie

5"tu+ # şi 'n 12D 7r"ina $otanic" in Bucureşti *0imitrie Br)n!" +. ;n anul 1K

Prodromul florei 9om@niei *0. Br)n!"+ 31DDsp.iar 'n anul 11 se esc4ie 7r"ina

Botanic" Clu6 *Al. Bor!a+. 0intre lucr"rile e referin(" mai amintim 1K (ucrare de

sistematică, 3"" sp. *Al. Bor!a+ #13-1K2 %lora 979# III %ol. *aca. Tr. ,"%ulescu+

0intre naturaliştii rom)ni care au pu$licat lucr"ri 'n omeniul Morfologiei şi Anatomiei

mai amintim Anastasiu 5"tu *11- 12+ 'n 1D un curs e Botanic" general" intitulat

?lemente de Botanică care cuprine şi pro$leme e 4istologie şi organografie general".

Emanoil C. Teoorescu *1K- 1+ pe l)ng" lucr"ri e Algologie şi 5i!iologie %egetal"

pu$lic" şi o serie e lucr"ri e Morfologia şi anatomia plantelor referitoare la influen(a luminii

asupra tulpinii şi frun!elor. Mi4ai 7uşuleac *1K- 12D+ e la uni%ersitatea in Bucureşti a

pu$licat lucr"ri espre inflorescen(e şi fructe propun)n un sistem original e clasificare a

fructelor numit sistem morfogenetic. Ioan 7rin(escu *1K- 12:+ e la uni%ersitatea in Clu6

a pu$licat un amplu curs e $otanic" 'ntre 13-1: care a repre!entat $a!a tuturor tratatelor

e $otanic" scrise mai t)r!iu 'n (ara noastr". ;n omeniul morfologiei (i anatomiei plantelor

au mai f"cut cercet"ri I.T Tarna%ssc4i şi iscipolii s"i# prof. 7a$riela >tef"nescu itaru# prof.

Marin Anrei# profesor Anca ,)r$u. La Clu6 profesorul I. Cio$anu la Iaşi profesorii C.

Buru6a şi C. Toma pu$lic" lucr"ri e Anatomia comparat" a plantelor. Cursuri şi tratate e

$otanic" au mai pu$licat profesorii Al. Buia M. P"un la Craio%a# g. Bucur la Timişoara# I.

Cio$anu şi C. 0eliu la Clu6# I. Morariu la Braşo%# C. Toma la Iaşi.

1.. METO0E >I P8OCE0EE 0E CE8CETA8E

Morfologia şi anatomia %egetal" stuia!" forma e&tern" şi structura intern" a plantelor

folosin metoe şi proceee specifice.

.etoda analitică se $a!ea!" pe anali!a structurii interne şi 'nf"(iş"rii e&terne a p"r(ilor

componente ale plantelor şi presupune culegerea e ate prin o$ser%a(ii sau e&perimente 'n

la$orator sau teren referitoare la iferite caracteristici şi pe $a!a anali!ei prin proceee

statistice sta$ilirea unor legit"(i pri%in alc"tuirea şi func(ionarea lor.


1D


11/95


.etoda istorică. 5iecare structur" anatomic" este stuiat" prin prisma e%olu(iei sale

istorice. Aceast" a$orare permite sta$ilirea originii precum şi a semnifica(iei teoretice a

structurilor %egetale.

.etoda sistematică stuia!" rela(iile intre p"r(ile componente ale unui organism

%egetal# pe e o parte# şi organismul %egetal ca 'ntreg# pe e alt" parte

Proceee e cercetare

Mai es folosite sunt o$ser%a(ia# e&perimentul şi culturile e celule şi (esuturi.

Observaia const" 'n contemplarea metoic" cu oc4iul li$er sau folosin o serie e

aparate a corpului plantelor. Ea presupune constatarea faptelor aşa cum se esf"şoar" 'n mo

natural f"r" inter%en(ia inter%en(ia cercet"torului. Pentru a-şi atinge scopul o$ser%a(ia tre$uie

s" fie complet"# e&act" şi s" fie efectuat" f"r" iei preconcepute.

?xperimentul repre!int" stuiul e!%olt"rii unei plante 'n coni(ii speciale e %ia("

eterminate e moificarea meiului natural. Prin metoe e in%estiga(ie %ariate şi

comparati%e# cu plante crescute 'n coni(ii naturale e %ia("# se a6unge la sta$ilirea legilor sau

formularea ipote!elor e e=%oltare a unui organism %egetal.

8ulturile de celule *i esuturi repre!int" un proceeu moernşi se reali!ea!" 'n

la$oratoare speciale. Acest proceeu permite escoperirea unor factori care iri6ea!" forma#

e!%oltarea celulelor şi a (esuturilor. ;n practic" aceste culturi pot uce la o$(inerea e ini%i!i

e%irusa(i.

11


12/95


CAPITOLUL II

NO/IUNI 0I CONCEPTE REFERITOARE LA MORFOLO#IA 0ISTRUCTURA ANATOMIC1 A OR#ANISMELOR +E#ETALE

Anatomia plantelor are ca o$iect stuiul structurii organelor plantelor 'n raport cu

func iile speciale 'neplinite e ele su$ influen(a iferi(ilor factori e meiu. Astfel# influen(aț

factorilor ecologici asupra plantelor se reflect" 'n structura sa anatomic" *anatomia ecologic"+#

ca un re!ultat al procesului e aaptare la meiu. Moific)n e&perimental intensitatea unor

factori asupra plantelor escoperim cau!ele ce etermin)n iferitele particularit"(i e

structur"# graul e plasticitate# capacitatea e aclimati!are la str"mutarea intr-un meiu 'n

altul *anatomie e&perimental"+. Oat" cu sc4im$area structurii morfoanatomice a plantelor se

moific" şi fi!iologia plantelor. in)n seama e toate aceste aspecte fito$otanica# prinȚ

ramurile ei# agricultura# 4orticultura# %iticultura sil%icultura recoman" pre!enta e metoespecifice pentru fiecare ramur" care se asigure e!%oltarea plantelor 'n concorant" cu

necesit"(ile ecologice şi economice.

Anatomia %egetal" cuprine trei capitole/

1.Citologia sau stuiul celulei %egetale

3. Gistologia sau stuiul (esuturilor %egetaleJ

:. Organografia sau stuiul organelor %egetale.

234 CITOLO#IA SAU STUDIUL CELULELOR +E#ETALE

8elula reprezintă unitatea morfologică, structurală *i funcională a plantelor . Ea a

fost %"!ut" pentru prima at" la microscop e c"tre 8o$ert GooFe# 'n anul 122 # c)n a

anali!at o sec(iune su$(ire printr-un op e plut" şi a o$ser%at numeroase c"m"ru(e

*celule+. Aceste celule erau moarte şi pre!entau numai perete celular. Pe m"sur" ce s-a

perfec(ionat microscopul# s-au escoperit treptat noi constituen(i celulari. Teoria celular"9 4ttps/[email protected]?@iFi?8o$ertGooFe

13


13/95


a fost enun at" pentru prima at" e Matt4ias aFo$ ,c4leien i T4eoor ,c4@ann 'nț ș

1:.

Forma el!lelor este foarte %ariat"# atorit" func(iilor pe care o 'neplinesc# a originii şi a

po!i(iei pe care o ocup" 'n plant". La plantele unicelulare *inferioare+# celulele pot fi/ sferice#

o%oiale# cilinrice# fusiforme# stelate etc. La plantele pluricelulare# celulele pot fi/

polierice# sferice# reniforme# fusiforme# stelate# 4alteriforme etc. * fig. 2.1+. 0up"

raportul intre lungime şi l"(ime# celulele se 'mpart 'n ou" categorii/

parenc4imatice sau i!oiametrice *sferice# o%oiale+# cu lungimea apro&imati% egal"

cu l"(imea# cu pere(ii celulari su$(iri şi celule pro!enc4imatice *cilinrice# fusiforme+

la care lungimea ep"şeşte cu mult l"(imea# cu pere(ii 'ngroşa(i. M'rimea el!lelor %aria!" foarte mult# e e&emplu la $acterii şi alge al$astre# sunt

cuprinse 'ntre D#3-3# tm. La icotileonate# celulele au m"rimi cuprinse 'ntre :D-D

tm# iar la monocotileonate 'ntre D-1DD tm. ,e 'nt)lnesc şi celule mai mari# cum ar

fi/ fi$rele e c)nep" au - mm# perii unicelulari e pe semin(ele e $um$ac au :-2

cm lungime# celulele enocarpului *pulpei+ e l"m)i şi portocal au 3D mm lungime#

perii a$sor$an(i se pot %eea cu oc4iul li$er.

0in punct e %eere structural se isting ou" tipuri e celule/ procariote şi

eucariote. Organismele procariote# inferioare# sunt unicelulare *$acterii# alge al$astre+# 'n

timp ce organismele mai e%oluate# eucariotele# sunt pluricelulare. Componentele celulei vegetale

Celula %egetal" este alc"tuit" in1D perete celular# mem$ranele plasmatice# iar la interior

se afl" o mas" coloial" 4ialin"# numit" citoplasma. ;n citoplasm" se g"sesc organitele celulare#

%ii şi ne%ii/ nucleul# plastiele# mitoconrii# reticulul enoplasmatic# comple&ul 7olgi# ri$o!omii#

pero&i!omii# li!o!omii# glio&i!omii# sfero!omii# microtu$ulii# cilii şi flagelii# una sau mai

multe %acuole şi inclu!iuni ergastice * fig.2.1+.

10 Bruce Al$erts .olecular Biolog: of the 8ell fourt4 eition# *3DD3+ 7arlan ,cience

1:


14/95


.

fig. 2.1 7tructura celulei vegetale

Principalele caracteristici structurale ale celulei %egetale# constau in/

- pre!en(a unui perete celulo!ic cu rol sc4eletic şi e protec(ie# care se suprapune mem$ranei

plasmatice#

- e&isten(a unui lic4i intracelular *citoplasma+ 'n care se afl" toate organitele#

- situarea 'n interiorul celulei a unui nucleu# cu unul sau mai mul(i nucleoli# care

cooronea!" acti%itatea celular"# inter%enin in timp 'n timp şi 'n alte func(ii *ana$olism#

i%i!iune# transmiterea caracterelor ereitare# regenerare# etc.+#

- e&isten(a unor organite cu rol 'n asimila(ie# numite plastie *cloroplaste# feoplaste#

rooplaste# amiloplaste+#

- pre!en(a 'n citoplasm" a conrio!omilor# care inter%in 'n cata$olism# eli$er)n o cantitate

mare e energie.

- e&isten(a unor organite numite ri$o!omi# prin care se reali!ea!" sinte!a protielor# prin

asam$larea aminoaci!ilor prouşi pe parcursul fotosinte!ei# pe $a!a informa(iei ausa e

A8N e la A0N-ul nuclear#

- prin pre!en(a aparatului 7olgi# este posi$il" formarea unor macromolecule# precum şiepo!itarea acestora#

- e&isten(a reticulului enoplasmatic# asigur" func(ia imunitar"# mecanic" şi circulatorie a

celulei %egetale.

- e!%oltarea foarte pronun(at" a %acuolei centrale# care influen(ea!" propriet"(ile osmotice

ale celulei# re(in)n e&cesul e ap" intracelular".

11 4ttps/[email protected]?@iFi?Celula%egetala

1


15/95


fig. 2.2 Alcătuirea celulei vegetale#

1. Perete celular 3. Mem$ran" plasmatic" :. Mem$ran" nuclear" . Nucleu

. Nucleol 2. Mitoconrie K. 8eticul enoplasmatic . Aparat 7olgi . 8i$o!omi

1D. Citoplasm" 11. Conrio!omi 13. acuola 1:. Cloroplast

Peretele celular prote6ea!" la e&terior celula şi " form" acesteia. Acesta se formea!" 'n

timpul i%i!iunii celulare. ;n procesul form"rii peretelui celular# structura lui se moific"# fiin

pre!ente anumite staii..

Peretele celular primar este alc"tuit in microfi$rile celulo!ice# 4emicelulo!ice# proteice

şi su$stan(e pectice# fiin elastic# apar(ine celulelor tinere# meristematice. Prin intercalarea e noi

microfi$rile e celulo!" printre cele e&istente are loc creşterea 'n suprafa(" prin intussuscep(iune

a peretelui primar. 0up" 'ncetarea creşterii celulei 'n %olum# se formea!" peretele secunar

prin epuneri e material *microfi$rile celulo!ice şi lignine+ peste peretele celular primar.

0epunerea e material se reali!ea!" 'n straturi succesi%e# e regul" trei# spre interiorul peretelui

primar# a%)n loc creşterea 'n grosime prin procesul e apo!i(ie *creştere centripet"+. Peretele

format este alc"tuit in celulo!"# 4emicelulo!"# pectine# lignin"# preomin)n celulo!a. ;n

timpul 'ngroş"rii peretelui# r"m)n por(iuni ne'ngroşate numite pori *punctua(iuni+# la ni%elul

c"rora trec plasmoesmele *fire su$(iri e citoplas"+ e la o celul" la alta# care facilitea!"

sc4im$urile e su$stan(e 'ntre celule. Punctua(iunile pot fi simple şi areolate. Punctua(iunile

simple au form" eliptic"# o%al" sau circular"# fiin pre!ente mai ales 'n (esuturile

parenc4imatice.P unctua(iunile areolate se 'nt)lnesc 'n (esutul conuc"tor lemnos *tra4ee#

tra4eie+# fiin formate in 'ngroşarea lamelei meiane şi a pere(ilor celulari 'n reptul porilor.

;n afar" e su$stan(ele specifice peretelui celular# se epun şi alte su$stan(e# cum ar fi/ cutin"#

su$erin"# cear"# lignin"# su$stan(e minerale# re!ult)n o serie e moific"ri secunare ale

12

4ttp/??@@@.$ioterapi.ro?aprofunat?ine&aprofunatine&enciclopeic$otanicCelula%egetala.4tml

1


16/95


peretelui celular 1:/ cutini!area# su$erificarea# cerificarea#lignificarea# minerali!area# gelificarea#

lic4efierea.

Q C!tinizarea const" 'n epunerea unei su$stan(e lipiice# numit" cutin"# la e&teriorul

epiermei# form)n un strat continuu numit cuticul"# cu rol 'n reucerea permea$ilit"(ii

peretelui celular.

Q S!$erifiarea repre!int" epunerea stratificat" cu su$erin" *o su$stan(" gras"+ pe fa(a

intern" a pere(ilor celulari# aceştia e%enin elastici# impermea$ili pentru ap"# ga!# cum ar fi

su$erul la cartof sau la plantele lemnoase# fiin un (esut cu rol e ap"rare.

Q Cerifiarea const" 'n acoperirea pere(ilor celulelor epiermice cu cear" su$ forma

unor perişori *la trestia e !a4"r+# pl"ci stratificate *la palmierul e cear"+ sau a unui strat

su$(ire# numit pruin" *la fructele e prun# m"r+# cu rol impermea$il.

Q Lignifiarea este moificarea cea mai important" pe care o sufer" pere(ii celulari şi

const" 'n 'mpregnarea acestora cu lignin". Aceasta imprim" uritate# re!isten(" la atacul

microorganismelor# fiin 'nt)lnit" la (esutul conuc"tor lemnos# 'n sclerenc4im.

Q Mineralizarea const" 'n impregnarea pere(ilor celulari cu su$stan(e minerale *$io&i

e siliciu# car$onat e calciu+. Bio&iul e siliciu este pre!ent 'n tulpinile gramineelor# iar

car$onatul e calciu la plantele in fam. Cucur$itaceae. Prin minerali!are# peretele celular

cap"t" o re!isten(" mecanic" sporit".

Q #elifiarea const" 'n epunerea# 'n e&ces# e su$stan(e pectice 'n pere(ii celulari.

Pere(ii gelifica(i au o mare capacitate e a$sor$(ie a apei# 'n pre!en(a apei# se umfl"# se

transform" 'n gume sau mucilagii. 0e cele mai multe ori# su$ influen(a r"nilor# la prun# cireş#

are loc gelificarea pere(ilor celulari.

Q Li5efierea repre!int" procesul e $ioegraare total" a pere(ilor celulari. Pe aceast"

cale iau naştere %asele lemnoase *la tra4ee+J formarea lacunelor pe cale lisigen" prin

istrugerea celulelorJ c"erea frun!elor# petalelorJ esc4ierea fructelor etc.

Importan(a peretelui celular/- atorit" rigiit"(ii pe care o pre!int"# " form" celulelorJ

- asigur" transportul apei şi al su$stan(elor i!ol%ate prin spa(iile intre microfi$rilele

celulo!ice in pere(ii celulariJ

- constituie o $arier" fi!ic" la atacul agen(ilor patogeni.

Mem$ranele plasmatie sunt repre!entate e plasmalem" şi tonoplast.

Plasmalema este o pelicul" fin" situat" 'ntre peretele celular şi citoplasm"# iar tonoplastul

tot o pelicul" care separ" %acuola e citoplasm". Cele ou" mem$rane plasmatice au o13 4ttp/??@@@.geocities.@s?$ioFore?morfologiaplantelor?moif.4tm

12


17/95


structur" ientic"# acestea sunt alc"tuite intr-un strat u$lu e fosfolipie# care repre!int"

o matrice flui" cristalin" 'n care sunt 'nglo$ate proteine glo$uloase. Plasmalema are un rol

important 'n reglarea sc4im$urilor osmotice intre celul" şi meiul e&tracelular# pre!ent)n

o semipermea$ilitate selecti%".

fig. 2.3

7tructura unei biomembrane 14

La ni%elul plasmalemei are loc procesul

e pinocito!"# care const" 'n incluerea e material e&tracelular *'n special apa+ 'n

interiorul celulei prin formarea unor %e!icule numite pinocite. 0in plasmalem" se formea!"

plasmoesmele# la ni%elul porilor# care repre!int" fire fine e citoplasm"# care au 'n centru

por(iuni e reticul enoplasmatic. Acestea se continu" e la o celul" la alta asigur)n

continuitatea citoplasmei şi unitatea func(ional" a 'ntregului organism. Mem$ranele

plasmatice pre!int" o semipermea$ilitate selecti%"# permit trecerea apei# constituin o

$arier" pentru su$stan(ele i!ol%ate. Matri"!l itoplasmi *su$stan(a funamental"+. Are o structura asem"natoare celei

tra$eculare in oasele spongioase. Este constituit 'nsa in fi$re proteice contractile ispuse 'n

retea. Oc4iurile retelei sunt umplute cu un flui $ogat 'n ap". ;n matri&ul citoplasmic se afla

suspena(i ceilal(i constituen(i ai citoplasmei. Reti!l!l en%oplasmi este un comple& triimensional e mem$rane care# pri%it 'n sectiune#

apare alc"tuit in oua mem$rane e tip mo!aic flui. 8eticulul enoplasmic repre!int" un

sistem e canali!are a materialelor 'n iferite p"r(i ale celulei şi se afl" 'n continuitate cu

mem$rana e&tern" a 'n%elisului nuclear. Citoplasma este masa funamental" a celulei# cu aspect 4ialin# transluci# 'n care se g"sesc

organitele celulare. Ea este prote6at" la e&terior e plasmalem". ,u$stan(ele componente

citoplasmei alc"tuiesc o structur" fin" su$ forma unei re(ele alc"tuit" in lan(uri polipeptiice.

;n oc4iurile acestei re(ele se afl" o solu(ie apoas" e glucie solu$ile# su$stan(e minerale#

aminoaci!i etc. Citoplasma 'neplineşte urm"toarele func(ii/

- asigur" eplasarea organitelor celulare 'n interiorul celulei şi transportul su$stan(elor

14 0up" 8a%en P. G

1K


18/95


e la un organit la altul# prin intermeiul curen(ilor citoplasmaticiJ

- repre!int" meiul 'n care au loc numeroase reac(ii e $iosinte!" şi $ioegraare *a

gluco!ei# fructo!ei# !a4aro!ei+J

- repre!int" situsul e $iosinte!" a unor %itamine şi a numeroase su$stan(e %olatile care

particip" la formarea aromelor# ar şi a unor su$stan(e secunare.

;n citoplasm" sunt ispersate organitele celulare# cum ar fi/ nucleul# plastiele#

mitoconrii# reticulul enoplasmatic# comple&ul 7olgi# pero&i!omii# ri$o!omii# li!o!omii#

glio&i!omii# sfero!omii# microtu$ulii# cilii şi flagelii# una sau mai multe %acuole# inclu!iuni

ergastice# care 'neplinesc iferite func(ii.

N!le!l este pre!ent la organismele eucariote# fiin organitul cel mai important al celulei. El

con(ine materialul genetic şi repre!int" centrul e cooronare a proceselor %itale care au loc la

ni%el celular. Are form" sferic"# la celulele tinere# fiin situat 'n partea central" a celulei sau

elipsoial"# la celulele mature# fiin situat 'n apropierea peretelui celular. M"rimea lui este

cuprins" 'ntre 0D tm# fiin organitul celular cu cea mai mare imensiune.

fig.2.4 7tructura Nucleului

Ma6oritatea celulelor con(in un singur nucleu. E&ist" celule care au mai mul(i nuclei# e

e&emplu sifonoplastul ciupercilor in clasa P4=com=cetae sau laticiferele. Nucleul este alc"tuitin/ mem$ran" nuclear" u$l"# carioplasm"# cromatin"# nucleoli * fig.2.5+ . Mem$rana nuclear"

u$l" se afl" la e&teriorul nucleului şi este e natur" lipoproteic"# fiin pre%"!ut" cu pori# care

sunt puşi 'n leg"tur" cu canalele reticulului enoplasmatic# asigur)n sc4im$urile intre

nucleu şi citoplasm". Pe fa(a e&tern" a mem$ranei sunt fi&a(i un num"r mare e ri$o!omi.

1


19/95


fig. 2.5 Organi:area *i dispunera

nucleului vegetaleC

Carioplasma se afl" 'n interiorul nucleului# fiin masa funamental"# constituit" in

proteine# fosfolipie# A0N li$er# A8N# en!ime# glucie. ;n carioplasm" se g"seşte cromatina#

su$stan(a nuclear"# cu aspect granular# care este alc"tuit" in A0N# proteine şi o cantitate mic"

e A8N. 0in cromatin" se formea!"# 'n timpul i%i!iunii celulare# cromo!omii# purt"tori ai

genelor# care controlea!" propriet"(ile ereitare ale organismului.

Cromozomii au forme iferite/ $astonaş# litera # cu $ra(e egale sau inegale. Bra(ele

cromo!omilor sunt unite prin centromer . La microscopul electronic# structura cromo!omului

apare estul e complicat". Astfel# 'ntr-un cromo!om se istinge o mas" funamental" cu rol

e matrice. ;n ea se afl" ou" cromatide fi$rilar-spiralate. 5iecare cromati" este constituit"

in ou" cromoneme. Cromonemele sunt structurate in A0N şi proteine. Num"rul# forma şi

imensiunile cromo!omilor in celulele somatice *corpul plantei/ r""cin"# tulpin"# frun!"+

formea!" o garnitur" cromo!omal" caracteristic" fiec"rei specii. ;n celulele somatice#

garnitura e cromo!omi este u$l" *3n+# e&. la %i(a e %ie R itis %inifera# 3n S :. Celulele

reprouc"toare *game(ii+ sunt pre%"!ute cu o garnitur" simpl" e cromo!omi *n+# aic" sunt

4aploie. La %i(a e %ie# game(ii au n S 1.

ucleolii sunt corpusculi sferici# care se g"sesc 'n carioplasm". Aceştia sunt forma(i in

proteine şi A8N. Ei ispar 'n timpul i%i!iunii nucleului şi reapar 'n nucleii re!ulta(i in

i%i!iune. ;n carioplasm" se g"sesc unul sau mai mul(i nucleoli. Nucleolii particip" la sinte!a

proteinelor nucleare# a proteinelor ri$o!omale şi a A8N-ului ri$o!omal. Ei au o importan("

%ital"# eoarece celulele care si-au pierut nucleolul nu pot supra%ie(ui.Principalele func(ii ale nucleului sunt/

- mem$ranele nucleare# prin intermeiul porilor# controlea!" sc4im$ul e su$stan(e

intre nucleu şi citoplasm"J

- cromo!omii asigur" transmiterea informa(iei genetice la urmaşiJ

- A8Nul# re!ultat in uplicarea A0N-ului# a6uns 'n citoplasm" prin porii mem$ranei

nucleare# se fi&ea!" pe suprafa(a poliri$o!omilor# une coific" sinte!a proteinelorJ

- cooronea!" func(iile %itale ale celulei# constituin centrul cinetic care eclanşea!"15 0up" einsmit4 L. . şi is4 . M. 1

1


20/95


i%i!iunea celular".

!lasti"ele sunt organite celulare specifice celulei %egetale. 0up" natura su$stan(elor pe

care le ela$orea!"# se 'nt)lnesc urm"toarele plastie/ leucoplaste# cromoplaste şi cloroplaste.

' (eucoplastele sunt plastie incolore# cu rol 'n epo!itarea su$stan(elor e re!er%". Prin

acumularea iferitelor su$stan(e# acestea se pot transforma 'n/ amiloplaste *acumulea!"

amion+# proteoplaste *acumulea!" proteine+ şi oleoplaste *acumulea!" uleiuri+.

Leucoplastele sunt pre!ente 'n organele su$terane ale plantelor *r""cini# $ul$i# tu$erculi+

şi 'n petalele florilor al$e.' 8romoplastele sunt plastie colorate 'n roşu-portocaliu# atorit" pre!en(ei pigmen(ilor#

carotina şi &antofila# inacti% 'n fotosinte!". Acestea au iferite forme/ sferic"# polieric"#

elipsoial"# fiin pre!ente 'n fructele coapte *tomate# arei+# 'n r""cini *la morco%ul

culti%at+# 'n petalele florilor.' 8romoplastele re!ult" in leucoplaste sau cloroplaste 'm$"tr)nite prin istrugerea clorofilei

şi acumularea pigmen(ilor carotenoi!i.' 8loroplastele *fig 33+# sunt plastie %er!i# 'nt)lnite la plantele superioare# 'n toate organele

%er!i# mai ales 'n frun!e. Acestea con(in pigmentul %ere asimilator# clorofila# cu rol 'n

procesul e fotosinte!".

fig. 2.6 Organizarea unui

cloroplast D

5orma şi num"rul cloroplastelor ifer" 'n func(ie e grupul e plante. La plantele

inferioare *alge %er!i+# cloroplastele se numesc cromatofori# sunt foarte mari# e forme %ariate

*panglic"# cup"# stelat" etc+ şi se g"sesc 1-3 'n celul". La plantele superioare# cloroplastele sunt

mici *:-1D tm+# au form" sferic"# lenticular"# iar num"rul lor 'n celul" este mare *p)n" la D+.

0in punct e %eere structural# cloroplastul pre!int" la e&terior o mem$ran" u$l"# lipo-

proteic"# iar la interior se g"seşte masa funamental" numit" strom"# 'n care se afl" ri$o!omi#

en!ime# A8N şi A0N. Mem$rana e&tern" este nete"# iar cea intern" formea!" pliuri# numite

tilacoie. Intre tilacoie se g"sesc forma(iuni su$ forma unor iscuri suprapuse# ca moneele

'ntr-un fişic# numite grana-tilacoiei * fig.2.7 +.

16 0upa 9aven, P454 si colab4# 13

3D


21/95


fig 2.7. 7tructura cloroplastului

Pe aceste iscuri se afl" clorofila# pigmentul asimilator# cu rol 'n fotosinte!".

Cloroplastele se pot transforma 'n cromoplaste# acest lucru poate fi o$ser%at toamna c)n

frun!ele 'ng"l$enesc sau 'n timpul coacerii fructelor.

#itocon"riile sunt organite celulare e iferite forme *sferic"# o%al"# repte# $astonaş+ şi

m"rimi# cuprinse 'ntre D#:01D m. Mitoconria este elimitat" la e&terior e o mem$ran"

u$l" lipo-proteic". Mem$rana e&tern" este nete"# iar cea intern" pre!int" numeroase pliuri#

numite criste. Pe fa(a intern" a cristelor se g"sesc corpusculi care repre!int" suportul

en!imelor respiratorii. La interior se afl" masa funamental" numit" matricea# 'n care se

g"sesc ri$o!omi# aci!i nucleici şi numeroase en!ime * fig.2.8+.

fig.24 7tructura mitocondriei 1K

Mitoconriile repre!int" sistemul energetic al celulei# ele con(in toate en!imele ciclului

re$s# principala func(ie a acestuia este cea a procesului e respira(ie.

$eticulul en"oplasmatic * fig.2.9+ este un component citoplasmatic important# fiin

alc"tuit intr-un sistem triimensional e canalicule şi %e!icule# care formea!" o re(ea ce

'mp)n!eşte citoplasma e la nucleu p)n" la plasmalem". Prin aceste canalicule şi %e!icule

circul" iferite su$stan(e organice *glucie# en!ime+.

17 upa 8a%en# P.G. si cola$.# 13

31


22/95


fig . 2.9 7tructura reticulului endoplasmatic !

0in punct e %eere structural se iferen(ia!" reticul enoplasmatic rugos# c)n pe fa(a

e&tern" a mem$ranelor se ataşea!" ri$o!omi# fiin situat 'n apropierea nucleului şi reticul

enoplasmatic nete# lipsit e ri$o!omi# fiin situat spre comple&ul 7olgi# * fig.2.10+.8eticulul

enoplasmatic are rol 'n sinte!a proteinelor şi a unor uleiuri eterice.

Comple%ul &olgi * fig.2.10+ sau ictio!omii. Totalitatea ictio!omilor intr-o celul"

formea!" comple&ul 7olgi

fig. 2.10 8omplexul -olgi

0ictio!omii au fost escoperi(i 'n celula animal"# 'n anul 1# e c"tre italianul

Camillo 7olgi. Un ictio!om este alc"tuit in :-3D cisterne# aplati!ate# suprapuse# unite 'n

partea central"# cu capetele ilatate# e une se pot esprine %e!icule mici# numite %e!icule

golgiene *fig. 32+. Ei au rol 'n sinte!a poli!a4arielor# 'n formarea lamelei meiane şi a

18 4ttp/??@@@.scritu$.com?$iologie?CELULA-E7ETALA

19 4ttp/??@@@.metorrents.com?pu$l?$iologiemoleculara?aparatuluigolgi

33


23/95


peretelui celular.

$i'ozomii 20 ,unt organite celulare e form" granular"# e imensiuni foarte mici# 1D-

3DD# fiin pre!en(i 'n toat" celula *citoplasm"# cloroplaste# reticul enoplasmatic#

mitoconrii+. Ei pot fi i!ola(i şi se numesc monori$o!omi sau pot fi grupa(i şi se numesc

poliri$o!omi. 0in punct e %eere c4imic sunt forma(i in proteine# A8N şi fosfolipie#

a%)n rol 'n sinte!a proteinelor.

!ero%izomii sunt organite e form" sferic"# elipsoial"# e imensiuni mici *D#1- 1# m+.

Aceştia pre!int" la e&terior o mem$ran" simpl"# iar la interior o matrice fin granular" care

con(ine inclu!iuni cristaline *pero&ia!e cristali!ate+ şi numeroase en!ime# cu rol 'n respira(ia

celular"# asigur)n o&iarea par(ial" a glicolatului# prous 'n procesul e fotosinte!".

&lio%izomii sunt organite caracteristice celulelor in enospermul şi cotileoanele

em$rionului unor semin(e 'n care se 'nmaga!inea!" lipie e re!er%". Ei con(in en!ime care

particip" la transformarea lipielor 'n glucie 'n procesul germina(iei semin(elor.

(izozomii sunt organite celulare sferice# cu iametrul e D#-1 m# fiin elimita(i la

e&terior e o mem$ran" simpl" e natur" lipoproteic"# iar la interior con(in granule care

constituie suportul en!imelor. Aceştia au rol 'n igestia intracelular" a materialului p"truns 'n

celule prin pinocito!" *a %irusurilor# $acteriilor+. Ca urmare# li!o!omii contri$uie la eli$erarea

celulei e p"r(ile moarte# re!ultate 'n procesul e senescen(" natural" şi la formarea spa(iilor

li!igene.

#icrotu'ulii sunt forma(iuni tu$ulare pre!ente 'n citoplasm"# nucleu# 'n cili şi flageli. Ei

formea!" fusul e i%i!iune 'n timpul mito!ei# intr" 'n alc"tuirea citosc4eletului# a%)n rol 'n

eplasarea %e!iculelor transportoare# orientea!" irec(ia e formare a microfi$rilelor

celulo!ice in pere(ii celulari. ,unt pre!en(i mai ales 'n celula animal".

)ferozomii sunt organite sferice# e imensiuni mici *D#-1 m+# pro%enite in reticulul

enoplasmatic nete. La e&terior sunt elimita(i e o mem$ran" simpl"# iar la interior se

g"sesc epo!itate lipie e re!er%". Aceştia au rol 'n sinte!a lipielor.Cilii *i flagelii sunt organite locomotorii pre!ente la $acterii# flagelate# !oospori# game(ii

$"r$"teşti e la muşc4i *antero!oi!i+# ferigi şi gimnosperme inferioare. Ei sunt alc"tui(i in

fi$rile proteice spiralate# contractile.

+acuomul repre!int" totalitatea %acuolelor intr-o celul". Acestea re!ult" in %e!iculele

reticulului enoplasmatic# pinocite şi %e!iculele golgiene. acuolele sunt elimitate la e&terior

e o mem$ran" semipermea$il"# numit" tonoplast.;n celulele tinere %acuolele sunt mici şi

numeroase# iar 'n celulele mature confluea!" şi formea!" o %acuol" mare# central"# care ocup"20 au fost escoperi(i e 7. Palae# 'n anul 1:

3:


24/95


aproape V in %olumul celulei. ;n %acuol" se afl" sucul %acuolar# care con(ine ap"# glucie#

aminoaci!i# glico!i!i# alcaloi!i# taninuri# aci!i organici# pigmen(i antocianici# fla%one şi

su$stan(e anorganice.

Importan(a %acuolei/

- epo!itea!" su$stan(e osmotic acti%e *ioni# glucie solu$ile# aci!i organici+# care generea!"

presiunea osmotic" şi poten(ialul e mem$ran"J

- prin moificarea turgescen(ei %acuolei# are loc 'nc4ierea şi esc4ierea stomatelorJ - la

unele plante# cu fructe $ogate 'n !a4aruri *struguri# cireşe+# 'n %acuol" se epo!itea!" glucie

reuc"toare cu rol e re!er%"J

- %acuolele sunt consierate re!er%oare pentru su$stan(ele secunare# cu efect to&ic asupra

citoplasmeiJ

- prin acumularea aci!ilor fenolici 'n %acuol"# fructele cap"t" un gust astringent# iar prin

acumularea aci!ilor organici# confer" gustul aci# caracteristic fructelor nematureJ

- acumularea pigmen(ilor fla%onoi!i 'n %acuolele celulelor unor flori şi fructe# etermin"

culoarea acestora.

,ncluziunile ergastice sunt forma(iuni incluse 'n citoplasm" sau %acuol" şi ser%esc ca

materii e re!er%" sau sunt su$stan(e e e&cre(ie pe care planta le scoate in circuitul nutriti%.

Ele se pot pre!enta 'n stare lic4i"# cum ar fi uleiurile in semin(ele plantelor oleaginoase

*floarea soarelui# rapi("+ sau 'n stare soli"# cum ar fi gr"unciorii e amion# aleuron" şi

cristale minerale.

&r-unciorii "e ami"on sunt cele mai r"sp)nite inclu!iuni ergastice solie. Ei

repre!int" amionul e re!er%" pe care plantele 'l epun 'n amiloplastele in r""cini#

tu$erculi# $ul$i# semin(e. Un gr"uncior e amion apare 'n amiloplast su$ forma unui

corpuscul ens numit 4il. Peste 4il se aaug" straturi noi e amion# gr"unciorul cresc)n 'n

%olum şi r"m)ne 'n%elit e mem$rana plasmatic". Pre!en(a unui singur 4il 'ntr-un amiloplast

uce la formarea unui gr"uncior simplu *gr)u# porum$+# iar pre!en(a mai multor 4iluri#etermin" formarea gr"unciorilor compuşi *fig. 3+# la o%"!# ore!. 5orma# m"rimea

gr"unciorilor e amion# %aria!" 'n func(ie e specie şi repre!int" un criteriu $un 'n

sistematica plantelor şi cu importan(" practic" pentru eterminarea f"inurilor 'n la$oratoare.

3


25/95


fig. 2.11 %orme de grăunciori de amidon 31

Aleurona este o su$stan(" amorf" e natur" proteic" care ia naştere 'n enospermul

semin(elor prin es4iratarea %acuolelor. Cristalele minerale apar ca inclu!iuni 'n %acuole#

constituin su$stan(e e e&cre(ie * fig.2.12+. 0e e&emplu# o&alatul e calciu# se pre!int" su$

form" e cristale mari# i!olate# fie cristale aciculare grupate 'n fascicule# numite rafiii *'n

frun!a e %i(" e %ie+ sau grupate glo$ulos şi se numesc ursini *'n frun!a e Begonie+.

fig. 2.12 8ristale minerale##

Di(izi!nea el!lelor

;nmul(irea celulelor se reali!ea!" prin i%i!iune. La plante se 'nt)lnesc ou" tipuri e

i%i!iuni/ irect" şi inirect".Tipul e i%i!iune epine e graul e e%olu(ie a plantelor.La

plantele inferioare *procariote+ se 'nt)lneşte i%i!iunea irect"# care const" 'n scinarea

*ruperea+ celulei 'n ou"# re!ult)n astfel ou" celule fiice.

21 4ttp/??@@@.scritu$.com?$iologie?CELULA-E7ETALA

22 8o$ert 0.# Catesson A.M.# 1D - Biologie v


26/95


iviziunea in"irect- este specific" eucariotelor şi const" mai 'nt)i 'n i%i!iunea

nucleului *carioc4ine!a+# urmat" e i%i!iunea celulei *citoc4ine!a+. 0i%i!iunea inirect"

poate fi tipic" sau ec%a(ional"# purt)n numele e mito!" şi 4eterotipic" sau reuc(ional"#

numit" meio!a.

#itoza sau "iviziunea ecva/ional- este 'nt)lnit" la plantele superioare# 'n %)rfurile e

creştere ale tulpinii şi r""cinii şi anume 'n celulele meristematice. Aceasta const" 'n aceea c"

intr-o celul" iploi" sau 4aploi" re!ult" ou" celule fiice cu acelaşi num"r e cromo!omi.

1 *3n+ S 3 *3n+ sau 1*n+ S 3*n+.

fig. 2.13 .itoza 0 E profaza 00 E profazaF000, 0/ E metafazaF / E anafazaF /0,/00 E telofazaF /000 E citochineza#3

0i%i!iunea unei celule urea!" 'ntre :D e minute şi ore. Mito!a se esf"şoar" 'n

fa!e/ profa!a# metafa!a# anafa!a# telofa!a *fig.3.+

• !rofaza este fa!a cea mai lung" ca urat" şi se caracteri!ea!" prin apari(ia 'n nucleu a

cromo!omilor. Aceştia apar la 'nceput su$(iri# 'ncol"ci(i ca un g4em *filamente+. Treptat

cromo!omii se scurtea!"# se spirali!ea!"# iau forma caracteristic" speciei. 0ispar apoi

nucleolii# mem$rana nuclear"# iar citoplasma se amestec" cu carioplasma form)n

mi&oplasma. La cei oi poli opuşi ai celulei# apar ou" calote e la care pornesc spre centrul

celulei filamente su$(iri. Cromo!omii se espic" 'n ou" 6um"t"(i *cromatie+# care r"m)n

unite prin centromer.• #etafaza const" 'n unirea filamentelor care %in e la cele ou" calote 'n partea central" a

celulei# alc"tuin fusul nuclear. Cromo!omii espica(i se ispun prin centromer pe filamentele

fusului nuclear# 'n partea lui ecuatorial"# form)n o figur" asem"n"toare unei stele *aster+.• nafaza const" 'n separarea complet" a cromatielor prin cli%area *espicare+ centromerului.

23 4ttp/??@@@.=me.ro?ciclul-celular

32


27/95


La ceap" R Allium cepa# 'n celulele somatice# garnitura e cromo!omi este egal" cu 12# prin

cli%are re!ult" :3 e cromatie *12 la un pol# 12 la polul opus+.• elofaza este fa!a 'n care se formea!" oi nuclei la cei oi poli ai fusului nuclear# fiecare

nucleu a%)n acelaşi num"r e cromo!omi ca şi celula mam". Cromo!omii se espirali!ea!"#

apar nucleolii# se reface mem$rana nuclear". ;n partea ecuatorial" a fusului nuclear apar nişte

%e!icule# care %or a naştere fragmoplastului *placa celular"+# care %a esp"r(i celula mam" 'n

ou" celule fiice. Acest proces se numeşte c4itoc4ine!".• #eioza este i%i!iunea netipic" *reuc(ional"+# proprie celulelor mame ale sporilor şi

game(ilor# care au un num"r simplu e cromo!omi *n+. Meio!a este o succesiune e ou"

i%i!iuni# una reuc(ional"# numit" meio!a I# cealalt" ec%a(ional" sau mito!a 4aploi" tipic"#

numit" meio!a II. Prin meio!" intr-o celul" mam" iploi" se formea!" celule 4aploie.

1*3n+ W *n+.Meio!a se esf"şoar" 'n fa!e/ profa!a# metafa!a# anafa!a şi telofa!a *fig.1.12+.Profa!a este estul e complicat" şi e lung" urat". ;ntr-o celul" iploi" *celula mam"

a microsporilor# a gr"unciorilor e polen+# nucleul trece printr-o serie e transform"ri cum

sunt/ apari(ia cromo!omilor su$ forma unor filamente fine# gruparea lor 'n perec4i *reucerea

num"rului e cromo!omi+# scurtarea cromo!omilor# ispari(ia nucleilor# ispari(ia mem$ranei

nucleare# formarea mi&oplasmei# formarea fusului nuclear. Prinipalele %iferen,e %intre el!la (egetal' şi el!la animal'

Celula animal" nu pre!int" perete celular# citoplasma fiin m"rginit" la e&terior e o

mem$ran". 0e asemenea organitele e asimila(ie *cloroplaste# amiloplaste# etc.+ sunt pre!ente

oar 'n celula %egetal". acuole %egetale sunt mari# 'n timp ce cele e origine animal"# ac"

sunt pre!ente# au imensiuni mici. ;n celula animal"# apar organite specifice# a$sente 'n celula

%egetal"# aşa cum sunt li!o!omii# care pre!int" rol 'n e!asimila(ia macromoleculelor.

7luciele e re!er%"# eşi au o structur" aproape ientic"# ifer" estul e mult su$ aspectul

form"rii lan(urilor macromoleculare# ceea ce etermin" propriet"(i fi!ice şi c4imice eose$ite.

Astfel# glicogenul# poli!a4ari specific lumii animale# este mai solu$il şi mai 4iroli!a$il

ec)t amionul# su$stan(a e re!er%" tipic %egetal". Am$ele su$stan(e prin egraare se

transform" 'n gluco!"# monogluci" care prin o&iare eli$erea!" energie

3.3 GI,TOLO7IA E7ETALX

Toate plantele care se reprouc pe cale se&uata 'si au originea 'ntr-o singura celula S ou

sau !igot. 9igotul re!ult" prin contopirea a oua celule speciali!ate *game(i+ e se& opus. 0in

celula-ou# prin i%i!iuni mitotice succesi%e# se formea!" un masi% celular S em$rion. Treptat#

unele intre celule isi moific" forma şi continutul# aica se iferentia!". ,imultan cu acest

3K


28/95


proces morfo-structural# celula capat" şi func(ii speciale pe care le %a 'neplini 'n organismul

ault# proces numit speciali!are. La plante# alte celule in em$rion se conser%" la organismul

ault# ramanan nemoificate *neiferen(iate şi nespeciali!ate+# a%an eci carecter

em$rionar.

istologia este *tiin/a care se ocup- cu stu"iul structurii compozi/iei originii

"ezvolt-rii /esuturilor. Yesutul este o grupare e celule care au aceiaşi origine

ontogenetica# au structuri asem"n"toare care 'neplinesc aceiaşi func(ie. Unitatea

anatomic" - se reali!ea!" prin intermeiul plasmoesmelor# celulele in intr-un (esut se

formea!" prin i%i!iunea celulelor ini iale. Unitatea fi!iologic" - se reali!ea!" prinț

speciali!are aaptarea 'n %eerea 'neplinirii unei anumite func(ii.

Criterii %e %efinire a !n!i ,es!t

1. Celulele componente ale grup"rii sunt legate prin lamela mi6locie şi plasmoesme

alc"tuin o unitate antomic" permanenta

3. Celulele sunt speciali!ate 'n 'neplinirea unui rol fi!iologic# (esutul constituin o

unitate fi!iologic"

:. Celulele sunt interepenente# fiin su$oronate organului# respecti% organismului

in care fac parte

Criterii %e lasifiare a ,es!t!rilor (egetale

a+ 5orma celulelor/- (esuturi parenc4imatice - celulele sunt i!oiametriceJ- (esuturi pro!enc4imatice - celule 4eteroiametrice.

$+ 7raul e iferentiere a celulelor/

- (esuturi meristematice *em$rionare+

- (esuturi aulte *mature# efiniti%e+.

c+ Compo!i(ia c4imica a peretelui celular/

- (esuturi su$erificate

- (esuturi lignificate

+ 5unc(ia 'neplinit"

e+ Pre!en(a sau a$sen(a protoplastului

O clasificare anatomo-fi!iologic" reuneşte 13 categorii e (esuturi3/ 1. formatoare

*meristeme+J 3. sistemul epiermalJ :. sistemul mecanicJ . sistemul a$sor$antJ . sistemul

asimilatorJ 2. sistemul conucatorJ K. sistemul (esuturilor e inmaga!inare a su$stantelor e

24 Ga$erlant *1+

3


29/95


re!er%aJ . sistemul aeriferJ . organe e secretie şi e&cretieJ 1D. (esuturi e miscareJ 11.

organe e simtJ 13. structuri şi (esuturi conucatoare e e&citanti

)istemul "e /esuturi este grupare morfologica *i functionala "e celule inter"epen"ente

care coe%ista intrun intreg *i care in"eplinesc o anumita functie.25

1. 7istemul generator este repre!entat e promeristeme *meristeme primoriale+#

meristeme primare şi meristeme secunare. Toate aceste tipuri e (esut pro%in in !igot.

3. 7istemul protector cuprine epierma?ri!oerma# e&oerma# enoerma#

perierma# caliptra. Acestea pro%in in protoerma?ermatogen

:. 7istemul conducator este alcatuit in &ilem# floem şi parenc4im conucator.

Aceste elemente pro%in in procam$iu?plerom

. 7istemul fundamental reuneste parenc4imurile *asimilator# ac%ifer# aerifer# e

inmaga!inare a su$stantelor e re!er%a+ şi (esuturile mecanice sau e sustinere *colenc4im şi

sclerenc4im+. Toate aceste tipuri e (esut pro%in in meristemul funamental?peri$lem.

. 7istemul esuturilor speciale reuneste structurile secretoare# (esutul e separatie şi

(esuturile sen!iti%e. >i aceste tipuri e (esut pro%in tot in meristemul funamental?peri$lem

.

.

fig. 2.14 8lasificarea esuturilor

0up" graul e iferen(iere a celulelor# esuturile se =mpart =n meristematice sau de diviziune *i

esuturi definitive# formate in celule a c"ror form" şi structur" epin e func(ia la care s-au

aaptat.

0up" rolul (esuturilor 'n plant" acestea se 'mpart 'n/ esuturi meristematice, esuturi de

apărare, esuturi fundamentale, esuturi conducătoare, esuturi mecanice, esuturi secretoare25 M. Anrei propune sisteme e (esuturi/

3


30/95


*i esuturi senzitive.

/es!t!rile meristematie6 formati(e sa! %e origine

om anali!a la microscopul fotonic o sec(iune longituinal-a&ial" prin mugurul terminal

al tulpinii e Asparagus officinalis

*sparang4el+# fam. (iliaceae

.O sec(iune longituinal" prin ape&ul caulinar ne arat" c" el este constituit in trei

regiuni iferite/ !ona apical-a&ial"# !onele laterale şi !ona su$apical-a&ial".

a+ 9ona apical-a&ial". 8ele%eele e mito!e arat" c" celulele in aceast" !on" se i%i

pu(in 'n timpul fa!ei %egetati%e a ape&ului# ar intr" 'n acti%itate mitotic" intens" 'n momentul

trecerii lui la fa!a reprouc"toareJ in acest moti%# Bu%at a numit acest teritoriu meristem 'n

aşteptare.

$+ 9onele laterale. iitoarea perec4e e frun!e se %a ini(ia tocmai pe seama acestui

teritoriu# 'n care mito!ele sunt numeroase. 0atorit" formei sale inelare şi a rolului s"u ini(iator

e frun!e# aceast" regiune a fost numit" e Plantefol inel ini(ialJ ea corespune 'n foarte mare

parte meristemului e flanc al unor autori e lim$" engle!". 0in acti%itatea inelului ini(ial

re!ult" cea mai mare parte in structura primar" a tulpinii.

c+ 9ona su$apical-a&ial". Are celule aplati!ateJ in i%i!iunea lor iau naştere celule ce

formea!" m"u%a# e une şi numele e meristem meular ce i se atri$uie.

fig. 2.14 7ectiune longitudinala prin varful tulpinii de asparagus#D

/es!t!ri meristematie se!n%are 7laterale8

Apar 'ntoteauna up" cele apicale# asigur)n creşterea 'n grosime a organelor a&iale

*r""cina şi tulpina+ e la gimnosperme şi e la angiospermele icotileonate. Iau naştere in

meristeme primare sau in (esuturi efiniti%e# mai pu(in speciali!ate# care p"strea!" celulele

26 4ttp/??@@@.scritu$.com?$iologie?O87ANO78A5IA

:D


31/95


%ii# prin procesul e eiferen(iere. 5iin locali!ate printre (esuturile efiniti%e# meristemele

laterale sunt# e fapt# şi ele intercalare# ar continue# su$ forma unor cilinrii *inele sau cercuri

'n sec(iune trans%ersal"+.Meristemele laterale sau secunare se numesc cambiu şi felogen.

Cam$i!l

Este primul meristem secunar care apare *toteauna 'n cilinrul central+ şi contri$uie 'n

cea mai mare m"sur" la creşterea 'n grosime a r""cinii şi tulpinii. El lipseşte la

monocotileonate.om anali!a la microscopul fotonic cam$iul intrafascicular şi

interfascicular 'ntr-o sec(iune trans%ersal" prin tulpina e Aristolochia durior # fam

Aristolochiaceae44

In fasciculele conucatoare se o$ser%a cam'iu intrafascicular *pluristratificat# alc"tuit

in -1D straturi e celule mici# aplati!ate# cu citoplasm" ens"+# lemn secunar *%ase# celule

e parenc4im lemnos şi fi$re lemnoase+ şi lemn primar *%ase şi celule e parenc4im lemnos+

spre interior.

fig.2.15 7ectiune transversala prin tulpina cu structura secundara de Aristolochia durior #

;ntre fasciculele conuc"toare se o$ser%" ra!e meulare secunare# pro%enite in

acti%itatea cam'iului interfascicular J acesta este format in 3-: straturi e celule mari#

rotun6ite# cu citoplasm" ens"J 'n mi6locul cilinrului central se o$ser%" m"u%a persistent".

27 4ttp/??@@@.scrigroup.com?eucatie?$otanica?TULPINA

:1


32/95

Suber

Feloderm

FELOGEN


Felogen!l este un meristem lateral care apare up" cam$iu şi la e&teriorul lui# toteauna

'n urma unui proces e eiferen(iere. Lipseşte la monocotileonate# la care se o$ser%" oar o

su$erificare a celulelor e&terne# nu un su$er %erita$il re!ultat 'n urma iferen(ierii felogenului.

fig. 2.16 7ectiune transversala prin tulpina cu structura secundara de 7ambucus nigra

0eci aceste (esuturi sunt formate in celule mici# str)ns unite 'ntre ele# cu mem$rane

su$ iri# nucleuț mare# citoplasma ens" cu o re ea enoplasmatica e!%oltat" cuț

numeroşi ri$o!omi# conrio!omi# ictio!omi şi %acuole e&trem e mici şi numeroase.

Caracteristica for e $a!a este capacitatea for riicata e i%i!iune.

Clasificare/

a+ 0up" origine şi graul e e!%oltare/

- meristeme primor%iale - pro%in in i%i!iunea celulei ou# fiin cele mai tinere

(esuturi ce alc"tuiesc em$rionul. ,unt generatoare e noi celule şi (esuturi# pe m"sura

e!%olt"rii plantei aceste (esuturi ocup)n po!i(ii terminate *%)rful r""cinii şi al tulpinii+

* fig4 #4 +/

fig.2.17 Gesuturi meristematice primordiale#!

• meristeme primare

- pro%in in meristemele primoriale# fiin (esuturi generatoare

28 4ttp/??@@@.scritu$.com?$iologie?TE,UTU8I-E7ETALE

:3


33/95


e meristeme in care se %or forma organe *r""cin"# tulpin"+. 0etermin)n cre terea 'nș

lungime a organelor.

• meristeme se!n%are - pro%in in celulele parenc4imatice# care au o$)nit capacitatea

e a se i%iee a genera spre e&terior noi (esuturi. 0etermin)n creşterea 'n grosime aorganelor plantei# in acti%itatea acestor (esuturi re!ult)n structura secunar" a organelor

plantelor superioare. Meristemele secunare apar numai la gimnosperme angiospermele

icotileonate. Meristemele secunare sunt e ou" feluri/ cam$ium şi felogenul /

Cam$ium sau !ona generatoare li$ero-lemnoas" se e!%olt" 'n cilinrul central# intre

fasciculele lemnoase li$eriene primare# are forma unui manşon prin i%i!iuni

succesi%e celulele cam$iului %or genera (esuturi conuc"toare *spre e&terior %ase li$eriene

secunare# iar spre interior %ase lemnoase secunare+.

%elogenul sau !ona generatoare su$ero-feloermic" se e!%olt" e o$icei 'n

scoart"# concomitent cu cam$ium# a%)n o po!i ie neefinita *fie su$ epierma# fie 'nț

profun!imea scoar ei# fie 'n periciclu# fie 'n li$erul secunar+. Prin i%i!iuni succesi%eț

celulele felogenului %or genera spre e&terior un (esut protector numit su$er# iar spre interior

un (esut numit feloerm.

$+ 0up" po!i(ia ocupata/

• meristeme apicale - locali!ate la polul $a!al şi apical al plantelor *%)rful r""cinii şi

raicelelor# %)rful tulpinii şi l"starilor+. Aceste meristeme etermine creşterea 'n lungime a

r""cinilor şi tulpinilor.

• meristeme intercalare - locali!ate 'n iferite por iuni ale plantei# etermineț creşterea 'n

lungimeJ

• meristeme laterale - locali!ate 'n lungul iferitelor organe ale plantei su$ forma e cilinrii

paraleli cu a&ul spre %)rf *cam$iu# felogenul+. Au rol 'n creşterea 'n grosime a plantelor.

/es!t!rile f!n%amentale6 trofie sa! %e 5r'nire

,unt formate in celule parenc4imatice %ii cu mem$ranele su$ iri# celulo!ice# cuț spatii

intercelulare mici# cu %acuole mari şi cu protoplastul reus la un sac periferic. 5orma for este

foarte %ariata. ,unt cele mai r"sp)nite (esuturi la plantele superioare# ser%in la

nutri ia plantei.ț

0up" rolul ce-1 'neplinesc e&ist"/

a+ Parenc4imuri e a$sor$ ie# care a$sor$ apa şi su$stan ele nutriti%e in meiulț ț

'ncon6ur"tor şi le transport spre %asele conuc"toare * fig2.18+.

$+ Parenc4imuri e epo!itare sunt cele 'n care se acumulea!" apa# aer sau

su$stan e nutriti%e. Nu au clorofil" şi up" tipul su$stan ei acumulate eose$im/ț ț::


34/95


• paren5im!ri a(ifere 'n care se acumulea!" apa *la plantele suculente# sau la

cereale# une se formea!" celule $uliforme+J• paren5im!ri aerifere sau aerenc4imuri# la plantele ac%atice * fig2.18+J

paren5im!ri %e rezer(' cu su$stan e organice *amion# !a4aro!a# su$stan eț ț

proteice# lipie+ Un tip special e parenc4im e a$sor$(ie este 'nt)lnit 'n r""cinile aeriene ale unor

plante in (inuturile tropicale *or4iee+# numit %elamen raicum. 8""cinile aeriene nu au peri

a$sor$an(i# ar au %elamen. elamenul este pluristratificat# f"r" spa(ii intercelulare. Celulele

au 'ngroş"ri spiralate sau reticulate# celulo!ice# care func(ionea!" ca %ase capilare# care re(in

apa. La plantele para!ite şi semipara!ite# lipsite e r""cini propriu-!ise# e&ist" 4austori

*sug"tori+# care la plantele para!ite se 'nfig 'n tulpina sau r""cina plantei ga!" p)n" la %asele

li$eriene# e une a$sor$ se%a ela$orat"# iar 'n ca!ul plantelor semipara!ite# p"trun p)n" la%asele lemnoase# e une a$sor$ se%a $rut".

fig.2.18 Parenchim aerifer #

p.a.-par a$sor$antJ r!.-ri!oennaJ sc.-scoartaJ en.-enoermJ c.C.-coroanele lui Caspar=J p.-pericicluJ &-

&ilemJ fl.-floemul

• paren5im!ri %e asimila ieț sau clorofila *colenc4im+ sunt foarte $ogate 'n cloroplaste# sunt

cele 'n care prin procesul e fotosinte!" se reali!ea!" func(ia e sinte!" a su$stan elor ț

organice. ,e g"sesc mai ales 'n frun!e# su$ epierma# su$ ou" forme * fig.2.19+.

− parenchim palisadic/ cu celule prismatice# alungite# lipite una l)ng" alta# $ogate 'n

cloroplaste# cu a&ul longituinal perpenicular pe epiermal

− parenchim lacunos/ cu celulele neregulate# cu spatii li$ere intre ele# cu mai pu ineț

cloroplaste# a%)n rol secunar 'n procesul easimila(ie# cu rol 'n circula ia ga!elor şiț

29 4ttp/??@@@.scrigroup.com?term?parenc4im-aerife

:


35/95


'n transpira ie.ț

fig.2.19 7tructura Parenchimului asimilator 3"

e.s. R epierma superioaraJ p R (esut palisaicJ l R (esut lacunosJ c.c. R celule clorenc4imaticeJ m R me!ofilJc.s. R camera su$stomaticaJ s R stomataJ c.g. R celule e garaJ & R &ilemJ f R floemJ c.o. R colenc4imJ e.i.

R epierma inferioara

/es!t!rile %e prote ie 7 %e ap'rare sa! %e aoperire8ț

,unt (esuturile locali!ate la e&teriorul organelor plantei# constituin 'n%elişul

acestora. 0up" originea şi natura celulelor sunt e ou" tipuri/

Q primare *pro%in in acti%itatea meristemelor primare+ şi sunt repre!entate e epierma#

ri!orerma şi forma iunile saleJț

Q secunare *pro%in in acti%itatea meristemelor secunare+ şi sunt repre!entate e su$er.

a+ Epierma Este (esutul ce acoper" organele aeriene tinere ale plantelor# format in

celule %ii# polierice str)ns unite intre ele.

fig. 2.20 ?piderma, stomate *i peri

Perii sau tric4omii se afl" 'n epierm"# lu)n naştere prin alungirea pere(ilor e&terni.

Ei pot fi protectori# secretori# ag"("tori# sen!iti%i# unicelulari sau pluricelulari# simplii sau

ramifica(i# stela(i# %ii sau mor(i * fig.2.20+.Perii au un rol foarte important 'n ta&onomie# la

eterminarea unor specii# ar totoat" rol e protec(ie a plantelor contra insola(iei puternice# a

transpira(iei# a gerurilor şi atacul animalelor. Unii peri ser%esc la iseminarea fructelor şi

30 up" 8ei%eirul M# şi Turensc4i E.

:


36/95


semin(elor *e&emplu la salcie# plop+. 0e e&emplu peri unicelulari# cu rol protector contra

animalelor# se 'nt)lnesc la ur!ic" R Urtica ioica.Peri unicelulari# ar mor(i# se 'nt)lnesc pe

s"m)n(a e $um$ac R 7oss=pium 4irsutum.La traista cio$anului R Capsella $ursa-pastoris#

perii sunt unicelulari şi stela(i. Perii pluricelulari sunt e asemenea iferi(i. Ei pot fi simplii la

cartof R ,olanum tu$erosum sau ramifica(i *stela(i+ la salcia mirositoare R Elaeagnus

angustifolia.

?xoderma este pre!ent" la r""cin"# su$ ri!oerm"# fiin format" in 30 r)nuri e

celule impregnate cu su$erin". Are rol e protec(ie up" istrugerea perişorilor a$sor$an(i# 'n

!ona aspr" a r""cinii# 'n care are loc e&folierea r""cinii * fig. 2.23+.

8aliptra este un (esut care prote6ea!" %)rful r""cinii# are form" e egetar# este

parenc4imatic"# se istruge la e&terior prin frecare cu solul şi se reface la interior in

caliptrogen. La unele plante ac%atice# %)rful r""cinii nu se mai istruge şi nu se reface#

eoarece este prote6at e ri!omitr". Celulele epiermice plopiu-!ise sunt 'n general ta$ulare#

4eterosimetrice# str)ns unite unele e altele. Pere ii e&terni sunt $om$a i 'ngropa(i# pere iiț ț ț

laterali sunt su$ iriț plani la plantele ac%atice# su$ iri onula i la plantele aeriene. Pere iiț ț ț

e&teriori# mai 'ngropa(i pot fi acoperi i e o cuticula in ceara# su$stan e minerale# etc#ț ț

moific"ri care asigura o mai $un" i!olare protec ie a (esuturilor interne *ț fig 2.22+. Celulele

nu au cloroplaste *con in cloroplaste numai la plantele e um$ra# ferigi# plante ac%atice+# au oț

%acuola mare leucoplaste.

5orma iunile ane&e ale epiermei sunt/ stomatele# perii# 4iatoele# $u!unareleț

secretoare# emergentele. ,tomatele * fig.2.22+ se g"sesc 'n epierma su$ forma unor

esc4ieri ce permit leg"tura intre (esuturile interne atmosfera# 'nlesnin sc4im$ul e ga!e

eliminarea apei Comple&ul somatic este alc"tuit in celule somatice# sau e 'nc4iere *cu

con(inutul $ogat 'n cloroplaste+# 'n num"r e oua sau mai multe# care las" o esc4iere

reniforma intre ele# osteola# care se poate 'nc4ie sau esc4ie up" ne%oile plantei. Osteola

este 'ncon6urat" e celulele ane&e# care se formea!" fie in celulele epiermice %ecine cucelulele mame ale stomatelor# fie in aceleaşi celule mame cu cele ale stomatelor. ,u$

celulele stomatice se afla un spa iu mare plin cu aer# numit camera su$stomatic"# care este 'nț

leg"tur" cu sistemul e lacune al organului plantei# prin care se asigura un sistem e aerisire.

0esc4ierea ostiolei se atoreşte turgescentei *satura iei+ 'n apa a celulelor ț

staomatice. Acestea au pere ii inspre ostiola 'ngropa(i# pe c)n cei opui r"m)nț su$ iri. 0inț

aceasta cau!a# celulele 'n turgescenta se umfla 'n afara şi se cur$ea!" spre ostiola# care se

esc4ie. La piererea apei ostiola se 'nc4ie. Perii * fig.2.21+ sunt forma iuni ale celulelor țepiermice ce iau naştere prin creşterea şi alungirea mem$ranei e&terne.

:2


37/95


fig. 2.21 Peri epidermici3

A-unicelulari/ 1-simpli# 3 ramificati# :-stelati# -incarligatiJ B-pluricelulari/ 1-uniseriali# 3Zramificati# :-

masi%i

C)n sunt mai pu in proeminen i se numesc papile. Perii mor i sunt plini cu aer şi auț ț ț

un aspect cenu iu# al$uriu *aspect tometos+. 0e e&emplu la semin ele e plop# salcie# ser%escș ț

la plutirea 'n aer. 0intre func iile perilor *protectori# ag" "tori# a$sor$an i# sen!iti%i# secretori+ț ț ț

mai importante este cea e ap"rare contra ac iunilor irecte ale raia iilor solare# care ar ț ț

pro%oca transpira ia prea intensa şi ar %atam" cloroplastele. 0intre func iile perilor ț ț

*protectori# ag"("tori# a$sor$an i# sen!iti%i# secretori+ una importanta este cea e ap"rareț

contra ac iunilor irecte ale raia iilor solare# care ar pro%oca transpira ia prea intensa şi ar ț ț ț

%atam" cloroplastele.

?mergentele sunt alte forma iuni epiermice la formarea c"rora participa şi celuleleț

su$epiermice# e e&emplu spinii la mace# mur# perii e la plantele para!ite.

?piderma 1fig 36 este cel mai important (esut primar protector al plantelor

'mpotri%a iferi ilor factori e meiu. 8olul protector este posi$il atorita ispo!i ieiț ț

longituinale a microfi$rilelor 'n pere ii tangen iali e&terni şi orient"rii trans%ersale aț ț

acestora 'n pere ii raiali# 'ngrop"rii pere ilor e&terni# pre!entei canaliculelor ce iri6ea!"ț ț

transpira ia# caracterului meristematic al epiermei *formarea calusului 'n ca!ul r)niriiț

plantei+# etc. 8i!oerma * fig.2.22 6 este (esutul e ap"rare al r""cinilor tinere format intr-

un singur strat e celule %ii# $ogate 'n citoplasma# cu mem$ranele su$ iri permea$ile la apa.ț

31 0up" 8ei%eirul M# şi Turensc4i E

:K


38/95


fig. 2.22 $izo"erma cu peri a'sor'an/i fig. 2.23 n"o"erma cu celule "e pasa

7uberul este un (esut caracteri!at prin impregnarea mem$ranei celulare cu su$erina.

Yesutul su$eros consta in celule moarte lipsite e spatii intercelulare# cu mem$ranele su$ iriț

sau 'ngropate# pose)n 'nsuşirea e a fi elastic# fle&i$il# r"u conuc"tor e c"lur"pu inț

permea$il pentru apaga!e. ,u$erul acoper" organele care au o e&istenta e mai mul i aniț

care iernea!". Celulele su$erului sunt pline cu taninuri# aer. La plantele perene se acoper"

cu su$er tulpinile#r""cinile# ramurile# ri!omii# tu$erculii. La ar$ori su$erul este este foarte

gros *e e&emplu pluta+# el se formea!" la to i ar$orii la c"erea frun!elor lor.ț 0up"

originea lui su$erul este e oua feluri/ su$er primar - pro%ine in impregnarea cu su$erina a

mem$ranelor celulare se 'nt)lneşte la r""cina# une e&oermulenoermul in scoar aț

sunt su$erificateJ su$er secunar [ 'n locul (esuturilor e ap"rare primare *epierma#

ri!oerma# e&oerma+ care se e&folia!" ca# se formea!" atorita acti%it"(ii

meristemului secunar numit felogen. Prin i%i!iunea celulelor in felogen re!ulta spre

e&terior un (esut cu celulele gras unite intre ele ale c"ror mem$rane la 'nceput

celulo!ice se ingroaD treptat prin epuneri e su$erina# e%in impermea$ile ca urmare

mor. Astfel se formea!" su$erul secunar care se formea!" nu numai la tulpini r""cini

ci la fructe *mere# roii+# tu$erculi *cartof fig.2.24+# sau su$er e cicatri!are .

fig.2.24 7uber la tuberculul de cartof

:


39/95


0eoarece su$erul este impermea$il nu permite sc4im$urile e ga!e intre

atmosfera (esuturile interne# pentru aceasta e&ist)n forma(iuni secunare numite lenticele

care apar 'n reptul stomatelor in fosta epierm" sunt alc"tuite in celule rotun6ite# li$ere

cu spa(ii 'ntre ele * fig.2.25+# Macroscopic aceste forma(iuni apar pe scoar(a plantelor

lemnoase su$ form" e riic"turi lenticulare# circulare sau o%ale.

fig.2.25 7tructura unei lenticele din tulpina de soc4

ep.-epierma.J 1-lenticelJ su$.-su$erJ fg.-felogenJ f.-feloennulJ B- moul e func(ionare al

felogenului:3

;n situa(ia 'n care su$erul ar 'ncon6ura tulpina complet# sc4im$urile intre

(esuturile %ii ale tulpinii cu meiul e&terior ar fi imposi$ile. Pentru a se reali!a acest

sc4im$# pe ramurile tinere ale ar$orilor# ar şi pe fructe# apar forma(iuni numitelenticele. Lenticelele au aspect lenticular şi se formea!" 'n reptul fostelor stomate# 'n

care felogenul prouce spre e&terior un (esut af)nat# format in celule sferice# cu spa(ii

intercelulare# care rupe epierma# fa%ori!)n sc4im$ul e ga!e * fig. 2.26 +

fig. 2.26 (aticele, structura unei laticele

/es!t!rile on%!'toare

,unt (esuturi ce con(in celule alungite# 'n form" e tu$uri aşe!ate 'n continuare# cap la

cap# astfel 'nc)t 'n ansam$lu alc"tuiesc nişte conucte sau %ase conuc"toare# care upa

32 0up" 8ei%eirul M# şi Turensc4i E.

:


40/95


structura şi natura func(iilor for se 'mpart 'n/ %ase lemnoase prin care circul" se%a

$rut"J%ase li$eriene prin care circula se%a ela$orat".

/asele lemnoase sunt formate in celule moarte la maturitate# articulate prin capetele for

una e alta# alungite# tu$uliforme# cu pere ii trans%ersali lic4efia i sau su$ ia i# iar peretiiț ț ț ț

laterali 'ngropa i spre interior cu lignina astfel 'nc)t lic4iele circula cuț mare %ite!a. Prin

%asele lemnoase circula apa şi s"rurile minerale 'n sens ascenent# e la r""cina spre frun!e#

e la tulpina spre ramuri. 0up" forma şi imensiuni %asele lemnoase se 'mpart 'n oua

categorii/

− trahei - sau %ase perfecte sau %ase esc4ise sunt cele la care peretele

trans%ersal ce elimitea!" celulele unui tu$ a isp"rut# astfel ca se%a $rut" circula cu mare

rapiitate. Pot a%ea lungimi e pan" 1a lD cm şi iametre e 1D-KD microniJ * fig. 2.27 +

−traheide - sau %ase imperfecte sau %ase 'nc4ise * fig. 2.28+ sunt cele la care peretele

trans%ersal este pre!ent# capetele celulelor fiin ascu ite sau o$lice# prin ele circula(ia se%ei seț

face mai 'ncet# prin ifu!ia e la o celul" la alta.

fig. 2.27 +rahee fig. 2.28 +raheida

scalarifonnă1 R %ase spiralateJ 3 R %ase inelate

: R %ase reticulateJ R %ase punctiforme

Caracteristica comun" a %aselor lemnoase perfecte şi imperfecte este pre!en(a la interior a

'ngro "rilor cu lignin"# care up" forma lor au na tere la urm"toarele tipuri e %ase/ș ș inelate,

spiralate, reticulate, scalariforme, etc. asele inelate şi spiralate iau naştere 'n organele tinere şi

au proprietatea e contri$ui la creşterea 'n lungime a organelor plantei. 'n sc4im$# %asele

scalariforme pre!int" 'ngroş"ri trans%ersale şi nu mai au %oie plantei sa creasc" 'n lungime# ele

apar 'n organele 'n care creşterea a 'ncetat * fig.2.29+.

D


41/95


fig.2.29 +ipuri de vase lemnoase

A-inelatJ B1# B3- spiralateJ C-reticulatJ 0 punctat4 33

+raheile sunt asociate cu celule %ii e forma prismatic"# cu pere(ii pu(in 'ngroşa(i# care

alc"tuiesc parenc4imul lemnos#cu fi$re lemnoase. Tra4eile sunt repre!entate e celule

pro!enc4imatice moarte# lungi# cu pere(ii lignifica(i# cu rol mecanic. Aceast" forma iune ac"ț

este alc"tuit" in %ase lemnoase se numeşte paren5im lemnos iar ac" este alc"tuit" in

fi$re lemnoase se numeşte fascicul lemnos sau "9lem

/asele liberiene sau tu$urile ciuruite sunt formate in celule pro!enc4imatice %ii#

celulo!ice# aşe!ate cap la cap# care nu pre!int" 'ngroş"ri e lignin". Prin %asele li$eriene

circul" 'n sens escenent se%a ela$orat"# e la frun!e spre punctele e creştere# la semin(e şi

fructe şi spre locurile e epo!itare. 5orma celulelor in %asele li$eriene este cilinric" sau

prismatic" alungit" alc"tuin tu$uri lungi * fig.2.30+#

fig.2.30 Gesut conducator liberian32

A [sectiune longituinala printr-un %as li$erianJ p.c.-place ciuruita# %.p1.-continutul %asului Li$erian

plasmoli!at# c.a.-celule ane&e. B# C place ciuruita 0# E [ pl"ci la %i(a e %ie

33 0up" 8ei%eirul M# Turensc4i E.+

34 up" 8ei%eirul M# Turensc4i E

1


42/95


Celulele %aselor li$eriene sunt %ii# con(in un strat su$(ire e citoplasm" a e!at pe l)ng"ș

pere(ii laterali# celulo!ici sau pu(in 'ngro a i# fiin 'ntr-o mişcare %i!i$il". Prin centrulș ț

tu$urilor ciuruite circul" 'n ecursul perioaei %egetati%e# un lic4i %)scos format in materii

proteice# amion# e&trine şi gr"simi Acest suc# ce con(ine prousele procesului e asimila(ie

clorofilian"reali!at la ni%elul cloroplastelor se numeşte se%a ela$orat".

fig.2.31 Placa ciuruită multiplă la via de'vie văzută lateral din faă

La %asele li$eriene# pere(ii trans%ersali ai celulelor ce formea!" tu$urile se p"strea!"#

ar sunt str"$"tu i e numeroase perfora(ii# astfel 'nc)t au forma unor pl"ci ciuruiteț

* fig.2.31+#e une le %ine şi numele e tu$uri ciuruite. Toamna# c)n temperatura scae#

pl"cile ciuruite se acoper" cu o plac" numit" calus# şi circula(ia se%ei ela$orate se opreşte.

Prim"%ara calo!a se resoar$e şi circula(ia se reia. asele li$eriene pose" proprietatea e a

secreta late&uri. Aceste tu$uri# formate in celule cu func(ia special" e a prouce late senumesc laticifere. Late&ul se pre!int" su$ forma unui lic4i l"ptos# gal$en# roşu# etc# care

con ine su$ form" e emulsie gr"simi# cauciuc# r"şini# gume. asele li$eriene sunt 'nso ite 'nț ț

general e celule ane&e# celule %ii $ogate 'n citoplasma# care comunic" prin plasmoesme cu

tu$urile ciuruite# e parenc4imul li$erian# care are aeseori rol e epo!itare a su$stan elor eț

re!er%a şi e fi$rele li$eriene# care formea!" un (esut mecanic cu rol e sus(inere. Aceast"

forma(iune alc"tuit" in %ase li$eriene# celule ane&e# parenc4im li$erian şi fi$re li$eriene se

numeşte fascicul li$erian sau floem.

3


43/95


fig. 2.32 %ascicule conducătoare simple fig.2.33 %ascicul bicolateral

%asciculele conducătoare. asele conuc"toare# at)t lemnoase cat şi li$eriene# nu se afla

i!olate 'n organele plantelor ci sunt grupate 'mpreun" şi cu alte (esuturi alc"tuin fascicule

conuc"toare# care pot fi simple şi mi&te.

5asciculele simple sunt fie li$eriene# fie lemnoase.

5asciculele mi&te# se mai numesc şi fascicule li$ero-lemnoase sunt formate at)t

in %ase lemnoase cat şi in %ase li$eriene a c"ror ispo!i ie poate fi iferita *colaterale#ț

concentrice+

fig. 2.34 %ascicul colateral nchis fig. 2.35 %ascicul colateral deschis

− 5asciculele $icolaterale pre!int" pe l)ng" (esutul li$erian e&tern şi un (esut

li$erian intern# 'ntre care se afl" lemnul# cum ar fi la Cucur$itaceae# ,crop4ulariaceae.

− 5asciculele concentrice pot fi/ 4arocentrice# cu (esutul lemnos 'ncon6urat e

(esut li$erian# 'nt)lnit la ferigi şi leptocentrice# cu (esut li$erian 'ncon6urat e cel lemnos# cum

ar fi la l"cr"mioare R Con%allaria ma6alis. 5ascicul colateral esc4is 'n tulpin". /es!t!rile %e s!s,inere 7meanie8

esuturile mecanice au rolul e sus(inere a plantelor# e ap"rare 'mpotri%a ac(iunii unor Ț

factori e meiu precum gra%ita ia# %)ntul# ploaia# !"paa# care e&ercit" asupra plantelor for(eț

e presiune# e o$or)re# e istrugere. Plantele er$acee# care nu au (esuturi mecanice foarte

e!%oltate# se prote6ea!" 'mpotri%a acestor for(e prin turgescen(a celulelor şi prin fasciculele

conuc"toare. La piererea prin transpira ie a unor mari cantit"(i e ap"# ele se 'nco%oaie spreț

p"m)nt. Plantele lemnoase pose" 'n sc4im$ (esuturi mecanice $ine e!%oltate# care 'n

totalitatea lor alc"tuiesc steromul plantei. ,teromul este alc"tuit in celule pro!enc4imatice %ii

sau moarte# cu mem$ranele 'ngro ate sau lignificate# cu capetele ascu(ite# str)ns unite 'ntreș

ele. ,teromul unei plante se pre!int" su$ urm"toarele forme/ fibrele lemnoase, fibreleliberiene, colenchim, sclerenchim4

:


44/95


%ibrele lemnoase se pre!int" su$ forma unor celule pro!enc4imatice moarte# lungi# cu

pere(ii lignifica i care# al"turi e %asele lemnoase parenc4imul lemnos alc"tuiesc fascicolulț

lemnos sau %ilemul. 5i$rele li$eriene se pre!int" su$ forma unor celule pro!enc4imatice#

ascu(ite# cu mem$rana foarte 'ngroşat" care# 'mpreun" cu %asele li$eriene# parenc4imul

li$erian şi celulele ane&e alc"tuiesc fasciculul li$erian sau floemul .

8olenchimul este un (esut %iu# apare 'n organele tinere care 'nc" nu si-au terminat

creşterea. Celulele colenc4imului sunt capa$ile e creştere. Colenc4imul este locali!at 'n

!onele periferice# su$epiermice# une p"trune lumina# 'n organele plantelor tinere ar şi 'n

tulpinile frun!elor plantelor ier$oase mature. Aeseori con(ine clorofil" şi pe l)ng" func(ia e

sus inere poate participa la asimila(ie. Este un (esut fle&i$il ar pu in elastic# asigur)nț ț

plantelor fle&i$ilitatea necesar" 'noirii şi re%enirii la po!i(ia ini ial". Celule colenc4imului auț

mem$ranele puternic inegal 'ngropate cu celulo!a protopectin". 0up" moul e ispunere a

'ngroş"rilor colenc4imul este e mai multe tipuri *fig.D+/

- colenc4im ung4iular - 'ngro "rile sunt ispuse 'n col(urile celuleiJș

- colenc4im tangen ial - 'ngroş"rile sunt ispuse e-a lungul pere(ilor tangen(iali aiț

celulei.

fig. 2.36 8olenchimul *i sclerenchimul n tulpina de dovleac3C4

ep. R epiermaJ col.u. R colenc4im ung4iularJ p.c. R parenc4im corticalJ en R enoermaJa R amionJ per. R periciclu *sclerenc4im+J p.f. R parenc4im funamentalJ

7cerenchimul este un (esut mort# cu celulele alungite# cu mem$ranele puternic şi uniform

'ngropate# lumenul reus şi lipsite e con(inut celular. Este un (esut fle&i$il elestic pre!ent 'n

tecile e ap"rare a %aselor conuc"toare secunare# 'n periciclul tulpinilor# 'n pulpa şi

s)m$urii fructelor.

,clerenc4imul se pre!int" su$ oua forme *fig.+/

35 4ttp/??@@@.scritu$.com?$iologie?TE,UTU8I-E7ETALE


45/95


− sclerenc4im scleros - format in celule parenc4imatice *i!oiametrice+ cu pere(ii

foarte lignifica(i str"$"tute e canalicule fine *sclerie+. Este pre!ent la fructele e p"r#

gutui# 'n tegumentul seminal la fasole. −sclerenc4im fi$ros - format in celule pro!enc4imatice *4etroiametrice+ cu lumenul

reus. Este pre!ent la cereale# plante fura6ere.

A :

fig.2.37 7clerenchim3D

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	roca
View:	451 times
Download:	20 times

Lucrare Licenta Tulpina

Documents