Lucrare-fibrom I

8/12/2019 Lucrare-fibrom I

1/47

3

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ1.1 Anatomia aparatului genital feminin1.2 Fiziologia aparatului genital feminin

CAPITOLUL II INGRIJIREA PACIENTULUI CU FIBROM UTERIN2.1 Definitie2.2 Etiopatogenie

2.3.Simptomatologie2.4 Tablou clinic2.5 Diagnostic medical2.6 Tratament2.7 Complicatii

CAPITOLUL III ROLUL PROPRIU AL ASISTENTEI MEDICALE3.1.1 Examinarea clinica3.1.2 Supravegherea functilor vitale3.1.3 Alimentatia pacientului3.1.4 Educatia sanitara a pacientului

3.2 Rolul delegat al asistentei medicale3.2.1 Examinarea paraclinica3.2.2 Administrarea medicamentelor3.3 Descrierea unei tehnici

CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

ANEXE

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE


2/47

4

CAPITOLUL I

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

1.1 ANATOMIA APARATULUI DIGESTIV

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin

participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin

(ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina,

unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin

actul nasterii.

Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar diferentiereaintersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca

urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse

contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului,

iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici

ciclice, intretin functia sexuala.

Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de

complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea

de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra

intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.

Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup de organe

interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) si ovarele.

Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.

Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa interdependenta cu

starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare.

VULVAreprezinta deschiderea in afara organelor genitale .Este constituita din: - muntele lui Venus

- labiile mari

- labiile mici

- clitorisul

- himenul


3/47

5

- glandele Bertholin

- glandele Skene

- bulbii vestibulari

- glandele anexe regionale

- perineul

La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene.

Muntele lui Venus:Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita, de la

pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief usor proeminent

si o consistenta moale de perinita.

Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si tesut grasos si

conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o mucoasa

prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebatici pe fata externa si glande

sudoripare a caror functie debuteaza la pubertate.

Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc, la fel

intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un bogat plex venos care in cazuride traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse.

Labiile mici: Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care se gasesc rare

fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta

glande sebacee si eventual glande sudoripare.


4/47

6

Clitorisul:Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet. Se termina

cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un fren.

Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv bine

vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.

Forma orificiului himenal poate fi:

- semilunara

- circulara

- cribiforma

- septata

- fibriata

Glandele Bertholin : Sunt situate pe cele doua laturi ale extremitatii inferioare a vaginului in

grosimea labiilor mari. Sunt glande tubulare ramificate, alcatuite din lobi formati la randul lor

din acini glandulari cu functie muco-secretorie.

Glandele Skene: Sunt asezate parauretral si se deschid pe partile laterale ale orificiului uretral.Bulbii vestibulari: Sunt organe erectile incomplet dezvoltate.

Limfaticele vulvei: Sunt drenate de ganglionii limfatici inghinali superficiali si profunzi si de

ganglionii femurali superficiali si profunzi

Perineul : Este o formatiune musculo-aponevrotica, care inchide in jos excavatia osoasa a

bazinului.

Organele genitale externe :

- vaginul

- uterul - corp


5/47

7

- istm

- col (cervixul)

- trompe

- portiunea interstitionala

- portiunea istmica

- portiune ampulara

- ovarele

Organele genitale interne :

- Vaginul:Este un organ fibro-muscular cu lumenul turtit in sensul antero-posterior. Vaginul are rol in

copulatie (depunerea spermatozoizilor) siserveste drept canal trecerea fatului si anexele sale in

timpul nasterii.

Datorita elasticitatii are posibilitatea de a se deschide in special in cursul nasterii, candperetii sai pot veni in contact cu peretii bazinului, pentru ca dupa aceea sa revina la dimensiunile

obisnuite.

La femeile in varsta inaintata vaginul isi pierde supletea transformandu-se intr-un

conduct foarte rigid. Vaginul are o directie oblica de sus in jos si dinapoi, inainte avand o

lungime aproximativ de 12 cm si diametrul de 2 cm.

In drumul sau oblic, strabate o serie de planuri musculare care inchid bazinul in partea de jos a

trunchiului. Muschii din aceasta regiune denumita perineu sunt sustinatorii vaginului si in buna

parte a tuturor organelor bazinului.

Pe fata interna a vaginului se afla mucoasa vaginala alcatuita din mai multe straturi de

celule suprapuse. Suprafata mucoasei este neregulata, cu cute transversale, care pornesc de o

parte si de alta a unor formatiuni mai ingrosate. Aceste cute au un rol important in marirea

suprafetei de contact in timpul actului sexual si in mentinerea lichidului spermatic depus in

vagin. Mucoasa vaginala se modifica in raport cu secretiile de hormoni sexuali din organism, in

special cu secretia de estrogeni.

Vaginul in partea de sus se continua cu colul uterin iar in partea de jos se deschide in

vulva. In partea dinapoi vine in raport cu rectul, iar in parte dinainte in raport cu vezica si uretra.


6/47

8

UTERUL

Este organul in care nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia

acestuia dupa dezvoltarea la termen. Este situat in regiunea pelviana, pe linia mediana si

reprezinta raporturi anatomice:

- anteriorcu vezica urinara

- posteriorcu rectul

- inferiorse continua cu vaginul

- superiorcu organele intestinale si colonul

- lateralcu ligamentele largi

Uterul este un organ cavitar, care masoara la nulipare 6,5 cm lungime, iar la multipare 7,8

cm lungime, are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm in portiunea medie a colului si un

diametru antero-posterior de 2,53 cm.

Este format din trei portiuni: corpul, istmul si colul.

Corpul uterinare aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua

margini.

- Fata anterioarausor convexa este acoperita de peritoneu pana la istm, unde acesta se reflecta

pe vezica formand fundul de sac vezico-uterin.

- Fata posterioaramai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de peritoneu care coboara

pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal posterior, apoi se reflecta pe rect formand


7/47

9

fundul de sac vagino-rectal (Douglas). Este in raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin.

Marginile laterale sunt rotunjite si in raport cu ligamentele largi. Pe marginile uterului se gasesc

vasele uterine si se pot afla vistigii ale canalului Wolff cum este canalul MalpighiGartner.

- Marginea superioara sau fundul uterului este ingrosata si rotunjita, concava sau rectilinie la

fetite si net convexa la multipare. Prin intermediul peritonelui este in contact cu ansele intestinale

si colonul pelvian. Unghiurile laterale denumite coarne uterine se continua cu istmul tubar si sunt

sediul de insertie al ligamentelor rotunde si utero-tubare.

ISTMUL - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.

COLUL UTERIN - este mai ingust si mai putin voluminos decat corpul si are forma unui

butoias cu doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o

linie oblica ce urca posterior, insertia sa divizand colul in portiune supra si subvaginala.

- Portiunea supravaginala vine anterior in contact cu peretele postero-inferior al vezicii prinintermediul unui tesut celular putin dens, care decoleaza usor pe linia mediana. Fata posterioara,

acoperita de peritoneu corespunde fundului de sac Douglas. Marginile laterale sunt in raport cu

baza ligamentelor largi si spatiul pelvio-rectal superior.

- Portiunea vaginala a colului este delimitata de suprafata de insertie a vaginului ce se face pe o

inaltime de 0,5 cm si este la nivelul unirii treimei superioare cu doua treimi inferioare posterior,

iar anterior la unirea treimii cu treimea inferioara.

- Portiunea intravaginala proemina in vagin ca un con cu varful rotunjit si centrat de orificiul

extern care la nulipare este circular sau in fanta transversala ingusta, fanta care la multipare se

lungeste pana la 1,5 cm. Buza anterioara mai proeminenta si rotunjita, cea posterioara mai lunga

creeaza asemanarea cu botul de linx cu care este comparat. Colul este separat de peretii vaginului

prin cele patru funduri de sac.

Mijloace de fixare si sustinere.

Mijoacele de fixare si sustinere al organelor genitale feminine sunt reprezentate de aparatul

ligamentar, care este reprezentat prin:

- ligamente largi

- ligamente rotunde

- ligamente utero-sacrate

Ligamentele largise prezinta ca doua repliuri peritoneale pornind de la marginile laterale ale

uterului la peretii excavatiei pelviene.


8/47

10

Fata anterioaraeste ridicata de ligamentul rotund, cordon rotunjit de 15 cm, care de la corpul

uterin se indreapta antero-posterior determinand formarea aripioarei anterioare a ligamentului

larg, apoise angajeaza in canalul inghinal, terminandu-se prin numeroase fascicule fibroase in

tesutul celulo-grasos al muntelui lui Venus si al labiilor mari.

Fata posterioaraa ligamentului este ridicata inj portiunea mijlocie de catre ovar si ligamentele

utero si tubo-ovariene formand aripioara posterioara .

Marginea superioara a ligamentului larg este locul unde cele doua foite se continua una pe alta,

fiind strabatute de trompa careia ii formeaza mezosalpingele sau aripioara superioara. Baza

ligamentului larg cu o grosime de 2.5 cm in plan sagital reprezinta hilul principal prin care

penetreaza vasele si nervii uterului si vaginului.

Tesutul celular din partea inferioara a ligamentului alcatuieste parametrele.

Ligamente utero-sacrate

Sunt doua fascicole conjunctivo-musculare, pornind de la fata posterioara a regiunii cervico-

istmice indreptandu-se postero-superior la sacru pana la nivelul celei de a doua sau a primeigauri sacrate. Sunt alcatuite din fibre musculare netede (muschiul recto-uterin), tesut conjunctiv

condensat si fibre conjunctive elastice proprii. Dar adevarata sustinere a uterului o realizeaza

perineul prin intermediul peretilor vaginali.

Vascularizatia si inervatia

Artera uterina ram a iliecei interne (hipogastrica) din care se desprinde cel mai frecvent

in trunchi comun cu artera ombilicala la nivelul festei ovariene.

Artera ovariana trimite un ram terminal care patrunde prin ligamentul utero-ovarian, se

anastomozeaza cu uterina participand la irigarea uterului.

Venele uterului se formeaza din toate tunicile si conflueaza intr-un sistem de sinusuri cu

peretele endoterial la nivelul statului plexiform. De la aceasta se formeaza marginile uterului,

veritabile plexuri venoase uterine de unde sangele dreneaza prin venele tubare si ovariene in

vena ovariana. In jos, se formeaza venele uterine ce se varsa in venele iliace interne. O mica

parte din sangele venos urmeaza calea ligamentului rotund.

Limfaticele

Pornite din endometru si miometru, formeaza sub seros o bogata retea mai abundenta

posterior. De aici pornesc trunchiurile colectoare care de pe marginile uterului se indreapte spre


9/47

11

diferite grupe ganglionare. O parte urmeaza calea ligamentului rotund si ajuns in ganglionii

inghinali superficiali, iar alta prin ligamentul larg la cei iliaci externi. Limfaticele colului

impreuna cu alte parti inferioare ale corpului si superioare a vaginului colecteaza la nivelul a trei

staii ganglionare.

1. Este formata din ganglionul arterei uterine si ganglionul obturator iliac intern si extern

2. Este formata din ganglionii iliaci primitivi si laterosocrati.

3. Este formata din ganglionii lombo-aortici.

Inervatia

Inervatia uterului este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior

cu predominenta simpatica.

Plexul utero-vaginal se prezinta ca o textura densa de fibre si ganglioni plasat in parametre ce

anastomeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.

Trompele uterine

Sau salpingele sunt cele doua conducte musculo-membranoase situate in parteasuperioara a ligamentelor largi. Ele se intind de la coarnele uterine pana la fata superioara a

ovarelor.

La nivelul trompei are loc intalnirea ovulului cu spermatozoizii si constituirea initiala a

oului. Trompele au o lungime de 10-12 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor intra 2 4

cm pana la 68 cm, in partea terminala.

Fiecare trompa prezinta 4 parti:

- Partea interstitiala situata in grosimea peretelui uterin.

- Istmul care continua partea interna si are o lungime de 34 cm.

- Ampula cu o lungime de 78 cmmai dilatata.

- Pavilionul, portiunea terminala, cu o forma de palnie care este dotata cu cate 1015 franjuri

pe margine (fiimbrii)

Trompele sunt dotate cu o mare capacitate de mobilitate.

Pozitia lor este asigurata de ligamente largi, ligamente ovariene, precum si mezosalpinx.

Vascularizatia arteriala este asigurata de ramuri din arterele ovariene si arterele uterine.

Ovarele

Sunt organe pereche. Ele constituie glanda sexuala feminina, cu functie endocrina si in

acelasi timp producatoare a ovulelor.


10/47

12

Sunt situate in cavitatea in cavitatea pelviana, pe peretele sau posterior.

Au o forma ovoidala, cu diametru longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si grosimea de 1

cm. Suprafata este neteda pana la pubertate, iar dupa aceea usor neregulate. Fata superioara a

ovarelor este in raport anatomic cu pavilionul trompei. Hilul ovarian se gaseste pe marginea lor.

Ovarul este fixat prin ligamentul otero-ovarian, tubo-ovarian si lombo-ovarian, precum si prin

mezo-ovarian. Arterele ovarului provin din arcada vasculara formata din artera ovariana cu o

ramura a arterei uterine si din care se desprind 10 12 arteriole care patrund in ovar la nivelul

hilului.

Functii ovariene

Ovarul, gonada feminina are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul si de a

secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc organismul feminin pentru

graviditate.

A. Ovogenezaconsta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula germinativafuliculara (primordiala) pana la stadiul de ovul matur. Celula germinativa primordiala are un

numar complet (diploid) de cromozomi (44 somatici si 2 sexuali XX). Ea se divide formand

ovogonii, iar prin diviziune mitotica a acestora rezulta ovocitele de ordinul I.

In momentul ovulatiei se produce orima diviziune meiotica din care rezulta o celula mare

ovocitul II si primul globul polar. Ovocitul II este expulzat prin ruperea foliculului, in trompas

uterina, unde are loc a doua diviziune, rezultand preovulul, care nu se divid si devine oul

fecundabilcu numarul de cromozomi redus la jumatate (22 + x) si al doilea globu;l polar. Ovulul

ajunge prin trompele uterine prin uter si daca nu a fost fecundat este eliminat cu secretiile

uterine. Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben in aproximativ a douazeci si patra zi a

ciclului incepe sa degenereze, se cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat, corpul galben

persista, are o activitate endocrina intensa in primul trimestru al sarcinii.

B. Secretia de hormoni ovarieni

Consta din estrogen si progesteron. Hormonii estrogeni sunt sintetizati de celule foliculare in

timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in timpul sarcinii de placenta, iar in

cantitati mai mici de catre corticosuparenale si testiculi. Estrogenii actioneaza in primul rand

asupra organelor genitale feminine, simuland proliferarea mucoasei si a musculaturii uterine.


11/47

13

Progesteronul este secretat de catre celulele corpului galben, de corticosuprarenale si in

timpul sarcinii de catre placenta. Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei

uterine. Secretia hormonala ovariana este controlata de catre hormonii gonadotropi hipofizari.

Glanda mamara

Este glanda pereche situata in regiunea antero-posterioara a toracelui, lateral de stern, la

nivelul spatiului delimitat de coasta a III-a si a IV-a, anterior muschiului pectoral si dintat. Poate

prezenta anomalii numerice in plus sau minus; anomalii de forma sau volum. Forma este

aproximativ a unei emisfere cu tendinta spre conicizare sau aplatizare discoidala, cu fata plana

spre torace, iar convexa libera, centrata pe mamelon.

Dimensiunile sunt de 1213 cm, diametrul, inaltimea de 1012 cm si greutatea de aproximativ

150200 grame. Consistenta este formata dar elastica.

Tegumentelesunt netede, centrate de areola cu diametrul de 1525 mm, pigmentata si

cu 10- 12 tuberculi Morgagni (glande sebacee). In centrul areolei proemina mamelonul cilindricsau conic, rugos si 10 12 orificii galactofore. Tesutul celular subcutanat, bine reprezentat, se

desparte in lama preglandulara care lipseste la nivelul mamelonului si lama retromamara, ce

asigura mobilitatea fata de marele pectoral.

1.2 FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Menstruatia :

Este consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentata de o hemoragie

asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce ciclic, incepand cu

pubertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia activitatii genitale feminine.

In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc: ciclul hiptalmo-

hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul uterin (endometrial), ciclul vaginal,

ciclul mamar si ciclul genital.

Ciclul endometrial:

Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua straturi cu

caracteristici anatomice si evolutive diferite:

- startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului menstrual,

este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului.


12/47

14

- Stratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in cursul

ciclului menstrual.

Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si menstruala.

Faza proliferativa

Spre a 10-a zi a ciclului, glandele care au fost ingustate rectilinii, devin treptat

hipotrofice, iar lumenul lor se largeste. In celule nu se mai gasesc nici mucus, nici glicogen. Spre

ziua 13 14, glandele sunt mai mari, epiteliul lor este mai ondulat, sub influenta mucoasei

F.S.H.-ului se secreta estrogeni cu actiune proliferativa asupra mucoasei.

Faza secretorie(progesteronica sau pregravidica)

In cea de-a 15 17-a zi, la baza celulelor apar vacuole de glicogen, glandele devin

dantelete, glicogenul de deplaseaza spre partea apicala a celulei, pentru a excreta catre ziua a 25-

a. In acest moment partea spicala a celulei se incarca cu mucus. Arterele spiralate se diferentiazain zilele 2527, tot acum stroma se micsoreaza in grosime prin resorbtia edemului.

Determinismul fazei secretorie este: L.H.progesteronfaza secretorie.

Faza menstruala

Dureaza in medie 4 zile. Stratul superficial masoara 8 10 cm in grosime si se elimina.

Menstruatia apare ca un clivajhemoragic al mucoasei uterine, realizat prin jocul modificarilor

vasculare.

Ciclul vaginului

In mod normal mucoasa vaginala, la femei in plina activitate sexuala are patru zone de

celule care se modifica in cursul ciclului menstrual.

Acestea sunt: - zona superficiala

- zona intermediara

- zona parabazala

- zona bazala

In timpul fazei estrigenice, epiteliul marginal creste si atinge maximum de dezvoltare

inainte de evolutie. Celulele zonei parabazale devin cilindrice, de asemenea si cele din zona

intermediara, care se stratifica si cresc in volum. Aceasta crestere rezulta din dezvoltarea

celulelor si proliferarea lor.


13/47

15

Continutul celular in glicogen creste in aceasta faza. Spre sfarsitul fazei estrogenice (avansata),

straturile zonei superficiala se multiplica (conificare).

Ovulatia se caracterizeaza prin debutul modificarilor regresive care se manifesta prin oprirea

dezvoltarii epiteliului vaginal. Celulele se turtesc si sunt eliminate in placarde. Pe masura ce faz

estrogenica avanseaza, activitatea epiteliului inceteaza iar descuamarea lui se continua.

Faza estrogenica se caracterizeaza printr-o proliferare a celulelor si o crestere a acidofilei si

aindicelui picnotic.

Faza progesteronica se caracterizeaza prin descuamarea celulelor care se plicaturizeaza si se

elimina in cantitate foarte mare.

Ciclul mamar

In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificari

morfofiziologice sub actiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina si progesteronul. Foliculina, in

prima faza a ciclului ovarian determina hiperplazia tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-fore. In faza a doua sub actiunea progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lobulo-alveolar.

In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt dureroase.

La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea colostrul. Mamelonul si areola se

pigmenteaza mai intens. De asemenea, circulatia devine mai intensa, venele superficiale se dilata

si devin foarte evidente prin transpiratia pielii, constituind reteaua Haller.

Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a a 4-a datorita inceperii secretiei de

proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul suptului, intervenind si o cale

neuroflexa.


14/47

16

CAPITOLUL II

INGRIJIREA PACIENTULUI CU FIBROM UTERIN

2.1.DEFINITIE

Fibromul uterin este o tumoare benign format din esut muscular neted de tip miometrial i

din esut conjunctiv.

- este cea mai comun tumor benign uman i cea mai frecvent;

-se dezvolt din musculatura neted a peretelui uterin ( miom ), dar prezint i o

component conjunctiv, de unde i denumirea de fibrom;

-a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca i pietre ale uterului.

2.2 ETIOPATOGENIE


15/47

17

Majoritatea opiniilor indic originea tumorii in elementele musculare ale uterului, prerea

difer ins dac tumora se dezvolt in fibrele muscular proprii miometrului sau din musculature

pereilor musculari.

- Originea celulelor generatoare ale tumorii:

a) Studiile histologice: au admis c fibromul uterin ia natere din celulele muscular netede

tinere ins incomplete difereniate, dar fcand parte din elementele normale ale

muchiului uterin.

b) Originea vascular a fibromului uterin este susinut iniial de Klebs, care consider

reeaua vascular drept surs de dezvoltare a tumorii. Astfel, in sprijinul teoriei vasculare a

fibromului uterin vine descrierea unor tipuri particulare de leiomiom, in care aspectul

histopatologic arat o dispunere ordonat a nucleelor sub efectul dezvoltrii i creterii celulelor

tumorale in jurul vaselor.

2.3.SIMPTOMATOLOGIE

Fibromul uterin se manifest foarte variat, in funcie de numrul, mrimea i localizarea

tumorilor.

- Fibromul asimptomatic : Evideniatde cele mai multe ori cu ocazia unui examen

ginecologic de rutin sau descoperit in timpul explorrii chirurgicale a prlvisului.

- Hemoragiile uterine : Sangerrile uterine reprezint simptomul cel mai frecvent intalnit la

femeile cu fibrom uterin. Sangerrile uterine se prezint foarte variat clinic. Explicaia lor este

dat de vascularizaia crescut a uterului, mrimea cavitii uterine i de o deficien in contracia

muscular pentru a asigura hemostaza. In ordinea frecvenei se intalnesc :

- Menoragia: hemoragia menstrual reprezint cea mai obinuit i caracteristic form de

sangerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se instaleaz niciodat brusc, menstruaiile

devin progresiv mai abundente, frecvent cu cheaguri, dureaz mai mult de o sptman, sfarind

cu o serozitate rozacee.

- Menometroragiile: sunt sangerri care continu o menstruaie abundent pan la menstruaiaurmtoare. Se intalnesc cu o frecven de aproximativ 22% din cazuri.

- Metroragiile: Sunt mai rare, intalnindu-se in 13% din cazuri; ele survin intre

menstruaii,discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom submucos sau un polip fibros.

- Hidroreea : In perioada menopauzei se intalnesc hemoragii continue cu exacerbri.

Leucoreea se intalnete sub form hidroreic. Hidroreea const intr-o pierderede lichid


16/47

18

clar, apos, albicios, al crei cantitate poate ajunge pan la 1 litru/ 24h. Pioreea sau

pierderi purulentepot releva cateodat un polip fibros pe cale de necrozare. Leucoreea

banal nu este un semn de fibrom.

- Leucoreea :

- abundent premenstrual, este un simptom comun; in fibromul uterin secreia cervical este

filant, translucid sau murdar cand se insoete cu endocervicit i/sau endometrit

- in obstruciile canalului cervical pot fi prezente descrcri intermitente de coninut

seropurulent,

sangvinolent de tip vomic uterin.

- Fibroamele dureroase : Apariia durerilor avertizeaz c exist ceva mai mult decat un

fibromiom banal. Durerea rezult din degenerrile ce urmeaz tulburrilor circulatorii,

infecioase, torsiunii unei tumori pediculate, prin compresiune la nivelul pelvisului sau

printr-o leziune asociat.

Durerile au caractere diferite :- dureri cu caracter colicativ, spasmodic reflect contraciile uterine ce tind s exclud din

cavitatea uterin un nodul submucos sau un polip fibromatos; uneori durerea ia aspectul

dismenoreei particulare, atunci cand fibromiomul constituie un obstacol in evacuarea sangelui

menstrual; femeia acuz o jen pelvian sau veritabile dureri lombo-abdominale, insoite de o

sangerare redus, urmat apoi de cheaguri, care sfaresc criza dureroas;

- dureri intense cu caracter lanciant insoite de semne de iritaie peritoneal, virsturi,

subocluzie

survin in cazul fibroamelor intracapsulare;

- dureri cu caracter de crampe sfaietoare iar cand se adaug febr, frisoane, leucocitoz, se

constituie semnul supuraiei i abcedrii unui nodul fibromiomatos.

Creterea rapid a unui fibrom uterin se insoete de o stare de tensiune hipogastric. Inclavarea

unui fibrom uterin in micul bazin se exprim prin dureri caracteristice cu iradieri in membrele

inferioare, prin compresiunea realizat de tumor pe rdcinile sciaticului.

- Perceperea masei tumorale . In hipogastru sau abdomen de ctre bolnav este posibil atunci

cand tumoarea a depit micul bazin.

- Tulburri funcionale ale organelor de vecintate

In funcie de mrimea i localizarea lui, un fibrom uterin poate avea rsunet asupra organelor

vecine, generand o serie de simptome de imprumut.

2.4 TABLOU CLINIC


17/47

19

Tulburri vezicale:

- apar tulburri micionale;

-polakiuria( miciuni mai frecvente) cu caracter diurn;

- retenia de urin : se intalnete mai rar, se manifest mai ales premenstrual, rareori ia aspect de

retenie acut.

Compresiunea colorectal: in general sunt puine tensiune, constipaie, ocluzie mecanic.

Compresiunea venoas:poate fi sursa unui edem al membrelor inferioare. Asocierea unei infecii

latente in micul bazin i a unei hipercoagulabiliti creeaz condiiile apariiei

flebitelor spontane.

Compresiunea ureteruluiin fibromul intraligamentar poate produce:

- hidroureter

- hidronefroz

2.5 DIAGNOSTIC MEDICAL

Diagnosticu pozitiv : se bazeaz pe datele concrete clinice i paraclinice i pe cele ale

examenului ginecologic.

- Diagnosticul diferenial

De cele mai multe ori fibromul uterin se recunoate uor prin examen clinic, dar procesul de

diagnosticare trebuie s aib in vedere i alte stari fiziologice i patologice ce determin marirea

uterului:

sarcina in care oprirea menstruaiei i nu sangerarea este semnul cel mai important, iar

examenul vaginal ne arat caracterele speciale ale uterului gravid (moale, globulos,

contracii); reaciile biologice de sarcin elimin aceast posibilitate;

sarcina extrauterin sau hematocelul;

cancerul de col uterinapare in jurul menopauzei sau dup ea, sangerarea este fr

legtur cu menstruaia neregulat;

inflamaiile i tumorile anexiale;

chist vegetant;

chist dermoid;

tumori chistice de ovarsolid fibrom de ovar;

uterul fibromatos este deosebit de fibromul uterin, se intalnete la femeile multipare (in

apropierea menopauzei), manifestandu-se cu menstruaii neregulate, insoite de balonri i dureri


18/47

20

abdominale; la examenul clinic uterul este mrit, forma neregulat, dur, cavitatea uterin este

mai mare, dar regulat;

adenomiozadetermin o mrire neregulat, nedepind o sarcin de 12 sptmani i apare la

femeile tinere;

uterul malformat;

pelviperitonita static.

2.6 TRATAMENT

Tratamentul profil actic :

se recomand combaterea factorilor ce pot determina dereglri hormonale metabolice. Un scop

important este intreinerea unui echilibru hormonal, cu evitarea incrcturilor

hormonale i combaterea sindromului de congestie pelvin. In perioada de activitate

genital a femeii, msurile profilactice se realizeaz treptat. Profilaxia fibromului uterinconst in :

la pubertate se supravegheaz intreaga dezvoltare a funciei genitale a femeii;

combaterea cauzelor de congestie pelvin i a disfunciilor neuroendocrine;

atenie in utilizarea tratamentelor cu estrogeni i a contraceptivelor;

stimularea natalitii la varst tanr;

depistarea tumorilor in fazele incipiente latente, prevenirea dezvoltrii i a complicaiilor prin

medicaie decongestivi igien riguroas;

evitarea interveniilor chirurgicale timpurii i repetate pe sfera genital;

prevenirea recidivelor dup operaii, cauzele favorizante care sunt congestia pelvin i

incrcturile hormonale, vor fi combtute;

pentru o bun profilaxie este necesar consultul periodic i dispensarizarea cazurilor cu riscde

imbolnvire ( femei care au fcut tratamente hormonale, intervenii chirurgicale

genitale, sterilitatea primar, pubertatea patologic);

supravegherea tumorilor depistate i tratate.

Tratamentul curativ

tratament farmacodinamic cu decongestionante;

ca msur de urgen se aplic tratamnt medicamentos pentru oprirea imediat a

hemoragiilor sau pentru prevenirea repetrii lor;

tratamentul fibromului uterin este chirurgical.


19/47

21

Tratamentul medicamentos este indicat numai in cazul tumorilor mici, fr semne clinice

deosebite, necomplicate , in preajma menopauzei, cand exist posibilitatea supravegherii

bolnavei i contraindicaii de ordin general sau local pentru actul chirurgical. Scopul terapeuticii

medicale este combaterea hemoragiei; se administreaz ocitocice : Ergomet sau Methergin in

injecii i.m., o fiol la

12 ore. Cand exist hemoragii mari, se pot administra i i.v. Fiolele de Ergomet se pot administra

i per os,o fiol la 6 ore.

Oxistinul are efect rapid i de scurt durat se poate administra i.v. diluat in 20ml glucoz, dar

se poate administra i i.m.

Medicamente cu efect asupra coagulrii : Vit. K1 ( 3 fiole/zi, dup mese), Venostat (1 2

fiole/zi, i.v. sau s.c.), Vit. C ( 5 tb. De 200mg/zi sau 2tb. de 500mg/zi), Prednison ( 30 mg/zi).

Tratamentul cu progestative de sintez : este un tratament de mare importan, trebuie inlturat

cu progestativ asociat estrogenitiv, datorit riscului puseului. Se folosesc : 10 mg de progestativin zilele 20, 23 i 26 ale ciclului menstrual, pe cale oral sau parenteral. Poate fi asociat cu

androgeni, un singur progestativ doar. La intreruperea tratamentului exist pericolul de noi i

abundente hemoragii.

Tratamentul este de lung durat i necesit controlul permanent al uterului. Antagonitii de

gmFH (Zoladex) pot reduce mult volumul tumorilor si simptomatologiei.

Chiuretajul uterin este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei i are scop explorator i

biopsic. Sunt foarte limitate indicaiile : cand bolnava refuz operaia, cand starea general a

bolnavei nu permite intervenia chirurgical i ca terapie adjuvant de hemostaz temporar

pentru refacerea bolnavei i pregtirea preoperatorie.

Tratamentul chirurgicalare indicaia atunci cand bolnava prezint un fibrom cu dimensiuni mai

mari ca ale unei sarcini de 3 luni, determinand o sangerare persistent la tratamentul

medicamentos, cu dureri secundare. Tratamentul chirurgical se impune in cazul :

- fibromului mrit de volum;

- miomul este posterior i antreneaz tulburri de compresie;

- fibromul lateral cu riscul de compresiune pe uretre;

-polipi intracavitari cu risc de infecie;

- miomul compresiv sau dureros;

- cand apare o cretere brusc a unui fibrom care era mic;


20/47

22

- cand hemoragia persist peste 3 luni;

- cand apar tulburri asociate secundare;

- inainte de menopauz, pentru a vindeca o sterilitate, a favoriza graviditatea i a trata

avorturile repetate;

- contextul psihologic i social.

Tratamentul chirurgical este cel mai eficient prin extirparea fibromului. Se efectueaz prin :

miomectomie, miometrectomie i histerectomie. Operaiile acestea se fac pe cale vaginal sau

abdominal. Calea de abordare se face in funcie de volumul i topografia fibromului. Mai nou,

se recurge la tehnici operatorii conservatoare miomectomia, miometrectomia , care s pstreze

intact sau s restaurezetoate funciile aparatului genital : gestativ, hormonal i menstrual.

Miomectomia urmrete pstrarea integritii funciilor genitale i statica organelor

pelvisului, extirparea tumorilor sau a tumorilor fibromatoase cu pstrarea uterului i anexelor

sale.

2.7 COMPLICATII

Complicaiile fibromului uterin se impart in trei categorii:

1. Complicaii locale

infecioase :apar in fibromul submucos, iar apariia unei infecii se traduce prin semnele ei

caracteristice : febra, durerea, alterarea atrii generale; fibromul infectat, rar intalnit, se

mrete in volum i devine mai moale;

complicaiile anexiale: pot fi acute sau cronice;

endometrita (inflamaia endometrului) este insoit de mrirea cavitii uterine i

deformare, se manifest cu leucocitoz i uoar hipertermie i se exteriorizeaz sub formde

leucoree;

necrobioza septic sau gangrena unui polip produs decol se manifest cu dureri pelvine de tip

exploziv, insoite de pierderi rocate; polipul devine friabil i sangereaz la atingere;

hemoragiile : apar foarte des in fibromul submucos; hemoragia este un simptom i poate deveni

i o complicaie prin repetare, mult mai des decat prin abunden; uneori pot fi foarte abundente,

necesitand o intervenie chrurgical de urgen;

complicaii mecanice : hemoragii intraperitoneale, torsiunea acut sau lent a unui fibrom,

ocluzie intestinal, compresiunea pe organele din jur (compresiuni vezicale sau rectale);

complicaii vasculare : edemul (procesul nu este reversibil i tratamentul este chirurgical);


21/47

23

degenerescenele fibromului uterin pot fi benigne ( degenerare chistic, degenerare ficoza

coloidal i calcaroas) sau maligne ( degenerarea malign sarcomatoas, foarte rar i foarte

grav); degenerrile maligne pot fi atunci cand fibroamele cresc rapid i se insoesc de

metroragii.

2.Complicaii generale

aparatul respirator : apar semne de suferin prin reducerea capacitii sale, datorit

tumorilor voluminoase care ridic diafragmul;

aparatul circulator : apar dureri pericardice, palpitaii, dispnee paroxistic, tahicardie, HTA,

edem, flebite ale venelor membrelor inferioare sau a micului bazin;

aparatul urinar : disurie, polakiurie, retenie urinar, hidronefroz, fenomene datorate

compresiunii prin dezvoltarea tumorii;

obezitatea : este frecvent i este un factor defavorabil cand este vorba de un act

chirurgical;

tulburri ale croazei sanguine ( a posibilitilor organice de a-i regla hemoragia) explic inparte pericolul trombogenozei fibroamelor.

3.Complicaii obstetricale

sterilitate;

la asocierea cu sarcina pot aprea : compresiune asupra plexului solar, vezicii urinare,

rectului ( manifestate prin tenesme vezicale, pelvialgii, polakiurie, disurie, tenesme rectale,dureri

lombo-sciatice) i chiar, in cazul fibroamelor mari, avorturi, nateri premature,inserii joase ale

placentei


22/47

24

CAPITOLUL III.

ROLUL PROPRIU AL ASISTENTEI MEDICALE

3.1.1 EXAMINAREA CLINICA

Asistenta medical are un rol important in ingrijirea postoperatorie, ea efectuand atat ingrijiri

autonome, cat i delegate la indicaia medicului. Alturi de asistent particip o intreag echip. Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfaritul operaiei i vindecarea complet a

bolnavei.

In timpul operaiei, asistenta pregtete salonul i patul pentru primirea bolnavei, intr-un

salon cu paturi puine, cat mai izolat de zgomote; temperatura camerei s nu depeasc 20 -22

C, lumina s fie cat mai redus; patul s fie cu lenjerie curat, prevzut cu muama i alez i

accesibil din trei pri.

Transportul bolnavei de la sala de operaii se face cu cruciorul.

Asistenta medical pregtete la patul bolnavei sursa de oxigen, seringi i ace sterile de

unic folosin, garou, alcool, tvi renal, sonde vezicale, plosc urinar, medicamente (

cardiotonice,analeptice, calmante) necesare in urgen.

In perioada postnarcotic, pan la revenirea total, bolnava se va supraveghea foarte atent, pan

la apariia reflexelor de deglutiie, tuse. Bolnava este transportat din sala de operaie cu o

perfuzie fixat de asistenta anestezist. Asistenta de salon va verifica poziia acului i ritmul

perfuziei, supraveghind-o cu atenie.

3.1.2 SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE

Dup sosirea bolnavei in salon, asistenta va monitoriza permanent : TA,


23/47

25

pulsul, respiraia i faciesul pacientei, va nota in F.O. calitatea lor i va raporta medicului orice

schimbare survenit. Monitorizarea funciilor vitale se va face pan la revenirea complet a

contienei, deoarece pot aprea complicaii ca : tulburri respiratorii, circulatorii, asfixie.

Poziia pacientei in pat va fi in decubit dorsal, fr pern, cu capul intr-o parte, pentru a se

evita inecarea cu vrsturi i a greurilor. De asemenea, asistenta va administra medicaia

prescris postoperator i, de cate ori este necesar, medicaie calmant prescris de medic.

Asistenta medical va supraveghea bolnava, pe zile, pan la externare. Imediat postoperator,

asistenta va urmri : aspectul general (facies, tegumente), temperatura, semnele vitale (respiraie,

puls,TA), reluarea tranzitului intestinal, diureza, aspectul pansamentelor pe plag, combaterea

durerilor, rehidratarea i reechilibrarea hidroelectrolitic, alimentaia.

3.1.3 ALIMENTATIA PACIENTULUI

Alimentarea se face prin regim hidric cu ceai amar in cantiti moderate i fracionate,dac s-a reluat tranzitul intestinal.

In a doua zi, asistenta hidrateaz pacienta per os i va incepe mobilizarea ei, pentru a

produce o stimulare a circulaiei de intoarcere la nivelul membrelor inferioare. Se vor face

micri pasive la inceput i apoi active ale membrelor inferioare.

In a treia zi alimentaia se imbogete treptat, trecandu-se la sup strecurat, dup primul

scaun se introduce paine prjit, branz de vaci, iaurt. Daca mai este nevoie, se vor combate

durerile. Se scoate tubul de dren, dac nu este productiv.

In a patra zi, daca tranzitul intestinal s-a reluat spontan, la indicaia medicului, se

administreaz o fiol de Miostin, urmat la 30 minute de clism evacuatorie. Se completeaz

alimentaia cu carne slab i piureuri de zarzavat. Se urmrete plaga operatorie i se face

mobilizarea mai intens, se permite deplasarea prin salon.

In a cincea zi, asistenta ajut pacienta s se plimbe dar s nu oboseasc, va ajuta medicul

s scoat o parte din fire.

In a asea zi se trece la o alimentaie complet, variat, vitaminizant.

In a aptea zi asistenta va ajuta medicul la scoaterea restului firelor.

Externarea dup operaie se face dup scoaterea firelor, dac nu intervin complicaii.


24/47

26

3.2 Rolul delegat al asistentei medicale

3.2.1 EXAMINAREA PARACLINICA

Investigaii de laborator:

Hb (hemoglobin), Ht (hematocrit), leucocite, trombocite, timp de coagulare ( TQ,

TH, TS), VSH, grupa sanguin, Rh.

Examene biochimice ale sangelui: uree sanguin, glicemie, tymol, proteinemie.

Examen de urin: urocultur, test de sarcin.

Examen cardiologic: EKG, msurarea TA, puls.

- Examinri complementare: histerometria: permite evidenierea cavitii uterine, alungite, deformate sau alteori pare

scurtat prin noduli submucoi intracavitari;

chiuretajul uterin: se face cu scop explorator, terapeutic, biopsic;

histerosalpingografia: indicat in diagnosticarea unui fibrom submucos, se efectueaz cu o

substan de contrast lipo- sau hidrosolubil;

radiografia simpl: evideniaz tumorile calcifiate, ca pete alburii sau alb-cenuii rotunjite;

flebografia uterin: metod radiologic de vizualizare a vascularizaiei pelvine, utilizand calea

endouterin de injectare a substanei de contrast;

examenul ecografic: apreciaz dimensiunile, numrul i chiar topografia tumorilor,

excluzand o sarcin; d detalii asupra situaiei fibromului, depisteaz leziuni asociate i

permite supravegherea tratamentului;

examen colposcopic i citologic;

histeroscopia: vizualizeaz baza de implantare a unui fibrom endocavitar;

celioscopia;

cistografia;

clisma baritat.

3.2.2 ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR


25/47

27

-pansament gastric pentru stress;

- regim hidric prin perfuzie;

- Glucoz 10 %, 2 x 500ml;

- Clexane s.c.20 mg;

- controlul plgii.

- pansament gastric;

- Glucoz 10 %, 2 x 500 ml;

- Clexane;

- regim hidric prin perfuzie;

- controlul plgii.

- Clexane;

- alimentaie per os lichide i proteine;

- mobilizare treptat

3.3 DESCRIEREA UNEI TEHNICI

PUNCIA VENOASA

Definiie:Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul

unui ac de puncie.

Scop:

Explorator- recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice,hematologice, serologice i bacteriologice

Terapeutic administrarea unor medicamente sub foema injeciei i perfuzieiintravenoase:

- recoltarea sngelui n vedere transfuzrii sale

- executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui

- sngerarea 300-500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial

Locul punciei:


26/47

28

venele de la plica cotului, unde se formeaz un M venos prin anastomozarea lor venele antebraului venele de pe faa dorsal a minii venele subclaviculare venele femurale venele maleolare interne venele jugulare i epicraniene mai ales la sugari i copii mici

Pregtirea punciei:

Materiale:

De protecie: -pern elastic pentru sprijinirea braului- muama i alez

Pentru dezinfecia tegumentului tip I protecia cmpului cutanat ap i spun, aparatde ras, alcool iodat, tinctiur de iod, alcool medicinal, pense porttampon, cmpuri

sterile pentru izolarea locului.

Pentru dezinfecia i protecia minilor: ap i spun, alcool medicinal, mnii steriledin cauciuc.

Instrumentar i materiale sterile: ace de 25-30 mm, diametrul 6/10, 7/10, 10/10 mm nfuncie de scop, seringi de capaciti diferite n funcie de scop, pense, tampoane,

mnui chirurgicale.

Alte materiale: garou, eprubete uscate i etichete, cilindru gradat, fiole cu soluiimedicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal;(materialele se vor folosi n funcie

de scopul punciei).

Pregatirea pacientul

Pregtirea psihic: se informeaz asupra punciei Pregtirea fizic: pentru puncia la venele braului, antebraului:

- se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentru pacient ct i pentru persoana care execut

puncia


27/47

29

- se examineaz calitatea i starea venelor avnd grij ca hainele s nu mpirdice circulaia de

ntoarcere la nivelul braului

- se aaz braul pe perni i muamaua n abducie i oxtensie maxim

- se dezinfecteaz tegumentele

- se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, strngndu-l astfel nct s

opreasc circulaia venoas fr a comprima artera

- se recomand pacientului s strng pumnul, venele devenind tengescent

Execuia punciei

asistentul mbrac mnuile sterile i se aeaz vis-a-vis de bolnav se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei, executnd o

uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine.

se fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cu bizonul n sus, n mnadreapt, ntre police i restul degetelor.

se ptrunde cu acul traversnd, n ordine, tegumentul ndirecie oblic ( unghi de 30grade) apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul

nainteaz n gol.

se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringa se continu tehnica, n funcie de scopul punciei venoase: injectarea

medicamentoas, recoltarea sngelui, perfuzie.

n caz de sngerare, se prelungete acul perfuziei cu un tub din polietilen care seintroduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de bra.

Se ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului ipumnului.

Se aplic tamponul mbibat n soluie dezinfectant la locul de ptrundere a acului ise retrage brusc.

Se comprim locul punciei 1-3 minute, braul fiind n poziie vertical.


28/47

30

ngrijirea ulterioar a pacientului

se face toaleta local a tegumentului se schimb lenjeria dac este murdar se asigur o poziie comod n pat. se supravegheaz pacientul.

CAPITOLUL IV.


29/47

31

STUDIU DE CAZ

PACIENTA: C.R.

VRSTA: 44 ani

DOMICILIUL: Brasov

NAIONALITATE: romn

RELIGIA: ortodox

OCUPAIA: contabila

STARE CIVIL: cstorit

DATA INTERNARII: 12.02.2013

DATA EXTERNARII: 19.02.2013

MOTIVELE INTERNARII: Menoragie de 6-7 luni

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Fibrom uterin

Anamneza:

1. ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE:- neag

2. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:- menarha la 16 ani;

- cicluri menstruale regulate la 28 de zile, durata menstruaiei 5-6 zile, flux crescut in ultimele 6-7 luni;

- sarcini: dou; nateri: dou; avorturi: 0.

3. ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE:-apendicectomie la 17 ani


30/47

32

4. CONDIII DE VIA I MUNC:- corespunztoare: nu fumeaz, nu consum alcool;

5. COMPORTARE FA DE MEDIU: orientat temporo spaial.6. INSTORICUL BOLIIBoala actual a debutat aproximativ acum 6-7 luni, prin menoragii din ce n ce mai abundente, motiv

pentru care pacienta solicit un consult de specialitate. Examenul ecografiac evideniaz formaiuntumorale hipogastrice

Se interneaz nClinica Ginecologie I pentru diagnostic i tratament de specialitate.

La internare s-au efectuat urmtoarele investigaii:

1. EXAMEN CLINIC GENERAL :- G = 75 kg, = 160 cm;

- tegumente i mucoase: palide;

- esut celular subcutanat: normal reprezentat;

- sistemul ganglionar superficial : nu se palpeaz;

- sistem muscular: normoton, normokinetic;

- sistemul osteo-articular: integru, mobil;

- aparat renal: miciuni spontane;

- aparat cardio-respirator:

- torace normal conformat, simetric, particip la micarile respiratorii;- frecvena respiraiei: 16 respiraii pe minut;- puls bine btut: 78 pulsaii pe minut- TA = 120/80 mm Hg;

2. EXAMEN DE SPECIALITATE :- abdomen sensibil la palpare, elastic

- organele genitale de multipar, nu pierde snge n timpul examinrii

- tueu vaginal: - vulva, vaginul suplu, elastic;


31/47

33

- col n buta, orientat spre dreapta;

- formaiuni tumorale ct un grapefruit, care fac corp comun cu uterul, contur policiclic,

consisten ferm, nedureroas;

- anexele nu se palpeaz.

- Examen Citologic

-Babe Papanicolau: - frotiu de tip II, sunt prezente celule pavimentoase, superficiale,

intermediare celule metapalzice, rare celule de tip ganglionar;

- Flora bacterian: coci redui;

- Examen secreie vaginal: negetiv;

- Examen sumar de urin:

Acid ascorbic Negativ

Bilirubina Negativ

Corpi cetonici Negativ

Glucoza Negativ

Ph 6

Proteine Negativ

Urobilinogen Negativ

Nitrii Negativ

Densitate urinar 1010


32/47


33/47

35

- se suprim tubul de dren, se rencepe alimentaia (supe strecurate, iaurt, brnz de vaci), se suprim

sonda vezical;

- se continu urmrirea funciilor vitale i controlul plgii pn cnd pacienta va fi externat.

CULEGEREA DATELOR PRIVIND CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

1. Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie - pacienta prezint torace normal conformat, care particip simetric la micrile respiratorii;- frecvena respiratorie datorit strii post narcotice este de 23 respiraii/minut;- ritmul respiraiei este regulat;- amplitudinea respiraiei este superficial, cu pauze egale ntre respiraii;- ambele hemitorace prezint aceeai micare n timpul inspiraiei i expiraiei;- tipul respirator : costal superior, datorit mririi diametrului antero-posterior n timpul inspiraiei;- mucoasa respiratorie este umed, de culoare roz;- pacienta are puls de 78 pulsaii pe minut i TA = 120/80 mmHg;- coloraia tegumentelor este palid.

2. Nevoia de a bea i a mnca- pacienta are o greutate de 75 kg i168 cm nlime;

- cavitate bucal integr, nu prezint edentaie, mucoas bucal umed , de culoare roz, gingiile suntaderente la dini;

- nu prezint protez dentar, masticaia fiind uoar i eficacecu gura nchis;- reflexul de deglutiie este prezent, digestia este lent;- ororul meselor era de trei mese principale i dou gustri- prefer lactatele, alimentele de origine animal, brnzeturile, fructele; legumele, pastele finoase;- se hidrateaz normal, 2000 ml/zi prin consum de: sucuri, ap mineral, ciorbe, supe;- dup intervenia chirurgical, pacienta prezint dificulti n a se alimenta din cauza strii

postoperatorii, avnd un uor drad de dezhidratare, manifestat prin sete datorit pierderii de snge

- pacienta a fost alimentat permanent timp de trei zile prin perfuzie cu glucoz 5%, n aceastperioad avnd un regim hidric cu ceai amar;

- dup trei zile s-a restabilit tranzitul intestinal i se ncepe alimentaia cu supe strecurate, zeam decompot, sucuri de fructe, n cantiti suficiente, fr a depi 1500 ml n 24h; mbogindu -se


34/47

36

treptat cu sup de zarzavaturi, iar dup primul scaun se introduce pine prjit, brnz de vaci,

iaurt, carne fiart;

- alimentaia devine apoi variat i vitaminizant.

3. Nevoia de a elimina-

eliminarea urinei se face prin miciuni spontane, nedureroase, cu o frecven de ase miciuni pe zi,de culoare galben, cu aspect clar, transparent, diurez fiind cuprins ntre 1600 1900 ml/24h;

- pacienta a prezentat metroragie n cantitate de 100 ml, din acest cauz are tegumentele palideuscate, pliu cutanat persistent, sete

- eliminarea fecalelor este normal, un scaun pe zi, de obicei dimineaa imediat dup trezire, ncantitate de 100150 g, cu o consisten pstoas, omogen i o culoare de obicei brun.

4. Nevoia de a se mica i a avea o bun postur - aparat locomotor integru i mobil, ceea ce i permite pacientei o independen total n micare,

att ca amplitudine, ct i ca mobilitate articular;

- din cauza pierderii de snge, pacienta s-a simit slbit;- postoperator capacitatea de efort este redus, pacienta prezentnd oboseal, ameeli i slbiciune

fizic;

- dup intervenia chirurgical s-a mobilizat cu ajutor, apoi singur, motiv pentru care a prezentatunmers nclcit, dar echilibrat;

- accept o poziie de decubit dorsal cu capul ntors ntr-o parte, genunchii felctai cu o patur facutsul sub genunchi i si schimb singur poziia;

- postoperator se indic micri pasive i active.

5. Nevoia de a dormi i a se odihni- nainte de internare pacienta avea un somn linitit, adormea uor, durata somnului fiind de 7-8 ore

pe noapte;

- deprinderi nainte de culcare: ascultarea radioului sau lectura;- n timpul spitalizrii, durata somnului s-a redus la 4 ore pe noapte, pacienta adoarmind greu, iar

somnul i este ntrerupt de dureri la nivelul plgii operatorii.

6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca


35/47

37

- pacienta prefer vestimentaia uoar i comod , nclmintea joas;- acum necesit ajutor, pentru c este stabil datorit actului operator.

7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale- bolnava a fost afebril;-

dup intervenia chirurgical a prezentat subfebrilitate ( 37,7 C ), iar dup trei zile revine la 36,5 37 C.

8. Nevoia de a fi curat, ngrijit, a-i proteja tegumentele i mucoasele- pacienta prezint tegumente curate, netede, elastice, normal pigmentate;- mucoasa bucal este integr, fosele nazale libere;- pacienta este foarte interesat de a fi curat i ngrijit, de obicei i efectueaz toaleta singur;- dup intervenia chirurgical, bolnava necesit pansament steril 4 zile, schimbat zilnic;- dup 5 zile plaga este curat, iar tegumentele normal colorate;- n fosa iliac dreapt are un tub de dren, care s-a meninut 4 zile

9.Nevoia de a evita pericolele- pacienta este o persoan prudent, tie pe ct posibil s evite pericolele;- acum persist o team n ceea ce privete intervenia chirurgical, uneori plnge i atunci devine

pesimist.

10.Nevoia de a comunica- i place s converseze cu cei din jur, abordnd discuii pe teme diferite;

- acum vorbete uneori cu ntreruperi, se blbie, devine timid i chiar plnge;

- din partea familiei are mult nelegere.

11. Nevoia de a-i practica religia- pacienta este de relifie ortodox;- frecventeaz des slujbele religioase;- seara citete dintr-o carte de rugciuni.


36/47

38

12.Nevoia de a fi util, a se realiza- pacienta este mulumit de realizrile obinute pn acum;

- acum se nelinitete pentru cei doi copii, n ceea ce privete alimentaia lor i menajul;- se simte inutil i este complexat de faptul c nu poate fi alturi de familie.

13.Nevoia de a se recreea- pacienta obinuia s vizioneze anumite programe TV;- i place mult s citeasc romane de aciune;- acum, datorit condiiilor spitaliceti, nu este capabil s-i ndeplineasc obiceiurile recreative.

14.Nevoia de a nva cum s-i protejezi sntatea- nu are cunotine n ceea ce privete aotu-ngtijirea dup externare;- dorete s afle ct mai multe informaii despre evoluia postoperatorie, de aceea pune multe

ntrebri.

- n urma culegerii datelor pe cele 14 nevoi fundamentale, am stabilit urmtoarele nevoi alterate:- nevoia de odihn;- nevoia de a evita pericolele;- nevoia de a comunica;- nevoia de a fi curat i de a pstra tegumentele integre;- nevoia de a se mica;- nevoia de a nva.


37/47

39


38/47

40

PLANUL DE NGRIJIRE AL PACIENTEI CU FIBROM UTERIN

Problema Obiective Intervenii

autonome

Intervenii

delegate

1.Alterarea strii de

confort, prin durere.

Se manifest prin fa

cies palid, ochi ncer-

cnai i diaforez.

Pacienta va avea dure-

re ameliorat peste 1h.

Pacienta nu va mai avea

dureri peste 2 zile.

I-am explicat pacientei

s-i caute poziia cea mai

bun, n care s nu prezin-

te durere.

Am adm. pacientei

mante ale durerii:

Algocalmin 1f. de 2

i.m. , 101 .

2.Dificulti n a se

odihni, se manifest

prin insomnie.

Srabilirea unui orar de

somn : pacienta s

doarm 7h pe noapte,

fr treziri noaptea i

fr sedative.

I-am recomandat pacientei

dac poate s fac plim

bri n timpul zilei.

Am asigurat condiii opti-

me de microclimat.

I-am adm. Diazepam

1 tb/zi, de 10mg sea

Fenobarbital 1f./zi d

15 mg seara.

3.Alterarea tegumen-

Tului prin prezena

plgii operatorii.

Pacienta nu va prezenta

complicaii la nivelul

plgii operatorii.

Am explicat pacientei im-

portana pstrrii tegu-

mentului curat la nivelul

plgii i protejarea ei.

Am fcut toaleta pl

cu tinct. de iod i cu

benzin iodat. Am

tamponat plaga cu a

oxigenat, tampoan

uscate,apoi am pans

plaga. Dup 4 zile a

scos tubul de dren. A

ajutat medicul la sco


39/47

41

terea firelor.

4.Diminuarea mobilit-

ii, manifestata prin di-

ficultatea schimbrii

de poziie.

Pacienta s aib tonusul

muscular normal i for-

a muscular pstrat.

Am planificat un program

de exerciii, n funcie de

capacitatea paciantei. Am

participat zilnic la mobili-

zarea pacientei postope-

rator, prin micri pasive

i apoi active.

5.Perturbarea imaginii s

manifest prin anxie-

tate, pierderea imaginii

de sine.

Pacienta nu va mai fi

anxioas peste 3 zile.

Pacienta va avea o ima-

gine de sine pozitiv, n

decurs de 3 zile.

I-am explicat pacientei ne-

cesitatea interveniei chi-

rurgicale i eficacitatea ei,

am ncurajat-o cu privire

la actul operator.

Am discutat cu pacienta

pentru nlturarea ideii

mutilante.

Am rugat-o s evite frigul

i efortul.

6.Deficit de cunoatere

despre auto-ngrijire.

Pacienta va nelege toa-

te restriciile privitoare

la diet, controlul durerii

i a efortului fizic, ct

i la limitarea activitii

sexuale.

I-am explicat pacientei ne-

cesitatea respectrii unor

restricii,cum ar fi: regim

alimentar bogat n protei-

ne, limitarea efortului fi

zic la munci grele n

Auto-administrarea

calmante pentru con

trolul durerii.


40/47

42

gospodrie timp de 1 lun

i interdicia raportului

sexual timp de 2 luni.


41/47

43

ANEXE


42/47

44


43/47

45


44/47

46


45/47

47


46/47

48

CONCLUZII


47/47

BIBLIOGRAFIE

1. Prof. Dr. N. Angelescu Propedentica medico chirurgical, Ed. Medical, Bucureti,

1995

2. Dr. G. Balt Tehnici generale de ingrijirea bolnavilor, vol.I, Ed. Didactic

i Pedagogic, Bucureti, 1988

3. I. Negruiu i colab. Obstetric Ginecologie, Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti,

1981

4. E. Proca Tratat de patologie chirurgical, vol.VII, Ed. Medical, Bucureti, 1986

5. C. Rdulescu Ginecologie, vol. II, Ed. Medical, Bucureti, 1995

6. V.I. Surcel Fibromul uterin, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,1990

7. L.Titirc Ghid de nursing, Ed. Viaa Medical Romaneasc, Bucureti, 1995

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	georgiana-cristina
View:	321 times
Download:	6 times

Lucrare-fibrom I

Documents