LUCRARE PROFESIONALA
POPESCU IOANA ANUL II
I Contabilitate – 13 probleme
1. În exerciţiul N, societatea X a obţinut produse finite la costul de producţie de 400.000 lei şi a
vândut produse la preţul de vânzare de 380.000 lei, costul lor de producţie fiind de 300.000 lei.
Încasarea produselor s-a fãcut cu un efect de comerţ, plãtindu-se bãncii comerciale un comision
de 10.000 lei.
Care indicatori bazaţi pe contul de profit şi pierdere sunt influenţaţi şi cu ce sumã ?
RezolvareCifra de afaceri a crescut cu 380.000 lei, variatia stocurilor a crescut cu 100.000 lei, iar rezultatul
brut a crescut cu 470.000 lei.
2. Se vând produse finite, în decembrie, fãrã facturã, la preţul de 5.000 lei, TVA24 %, cost de
producţie 4.500 lei. Cum sunt afectate situaţiile financiare la furnizor şi la client dacã, în ianuarie,
la sosirea facturii, valoarea este de 4.800 lei, TVA 24%.
Rezolvare
La primirea facturii cumparatorul inregisteaza
Stornarea facturii
% = 408 - 6.200 lei
301 - 5.000 lei
4428 - 1.200 lei
Inregistrarea facturii
% = 401 6.200 lei
301
5.000 lei
4426 1.200 lei
La vanzare se inregistreaza
Stornarea facturii
418 = % - 6.200 lei
701 - 5.000 lei
4428 - 1.200 lei
Inregistrarea facturii
4111 = % 6.200 lei
701 5.000 lei
4427 1.200 lei
3. Se cumpãrã materii prime în valoare de 15.000 lei, transport inclus în facturã 1.000 lei,
remizã 500 lei, cheltuieli salariale aferente gestionarului 4.000 lei. Determinaţi valoarea
costului de achiziţie.
Rezolvare
Costul de aacizitie = 15.000 lei + 1.000 lei – 500 lei = 15.500 lei
4. . Se dau urmãtoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N:
– vânzãri de produse finite 6.000 lei;
– vânzãri de mãrfuri 1.800 lei;
– costul mãrfurilor vândute 1.200 lei;
– variaţia stocurilor (sold debitor) 800 lei;
– venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei
– producţie imobilizatã 5.000 lei.
Conform OMFP nr. 3 055/2009, calculaţi cifra de afaceri netã şi total venituri din
exploatare.
Rezolvare
Vanzari de produse finite 6.000 lei
= Productia vandut 6.000 lei
+ Vanzari de marfuri 1.800 lei
+ Venituri din suventii de exploatare 700 lei
= Cifra de afaceri totala 8.500 lei
- Venituri aferente costurilor stocurilor de productie - 800 lei
+ Productia imobilizata 5.000 lei
= Total venituri de exploatare 12. 700 lei
5. În exerciţiul N, întreprinderea ALFA plãteşte întreprinderii BETA chiria aferentã
exerciţiului curent şi urmãtorilor 2 ani pentru un depozit închiriat. Chiria anualã este de
10.000 lei.
Care este incidenţa aplicãrii principiului independenţei exerciţiilor în contabilitatea
societãţilor ALFA şi BETA?
Rezolvare
Alfa
Plata chiriei perioda curenta
612 = 5121 10.000 lei
Plata chiriei in avans
471 = 5121 20. 000 lei
N+ 1 Inreg ch. Chirie
612 = 471 10.000 lei
N+ 2 Inreg ch. Chirie
612 = 471 10.000 lei
Beta
Incasarea chiriei perioda curenta
5121 = 706 10.000 lei
Plata chiriei in avans
5121 = 472 20. 000 lei
N+ 1 Inreg ch. Chirie
472 = 706 10.000 lei
N+ 2 Inreg ch. Chirie
472 = 706 10.000 lei
6. 96. Societatea ALFA vinde societãţii BETA un stoc de marfã în urmãtoarele condiţii:
preţul de vânzare 150.000 lei achitabili dupã 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de
2% dacã plata se face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA şi BETA dacã se aplicã
prevederile OMFP nr. 3055/2009 ?
Rezolvare
Alfa
Incasarea pe loc
% = 707 150.000 lei
4111 147.000 lei
667 3.000 lei
5121 = 4111 150.000 lei
Dupa 60 de zile
4111 = 707 150.000 lei
5121 = 4111 150.000 lei
Beta
Plata pe loc
371 = %
401 147.000 lei
767 3.000 lei
401 = 5121 150.000 lei
Dupa 60 de zile
371 = 401 150.000 lei
401 = 5121 150.000 lei
7. Societatea comercialã BETA SA are în stoc la începutul perioadei de gestiune:
– sold iniţial produse finite 2.500 lei (evaluate la cost de producţie);
– sold iniţial producţie în curs 1.000 lei (evaluatã la cost de producţie). În cursul perioadei au loc
operaţiile:
1) obţinerea şi predarea la depozit a produselor finite conform bonurilor de predare la costul
de producţie de 5.000 lei;
2) vânzarea de produse finite conform facturii, la preţul de vânzare de 4.000 lei, TVA
24 %. Costul producţiei vândute este de 3.500 lei.
La sfârşitul perioadei de gestiune, în urma inventarierii, se constatã urmãtoarele solduri faptice:
– sold final faptic produse finite 4.550 lei;
– sold final faptic producţie în curs 800 lei.
Sã se contabilizeze operaţiile de mai sus şi sã se prezinte situaţia în conturile de stoc, ştiind cã
întreprinderea utilizeazã metoda inventarului intermitent.
Rezolvare
Vanzarea de produse finite
4111 = % 4.900 lei
701 4.000 lei
4427 900 lei
Descarcarea de gestiune
711 = % 3.500 lei
345 2.500 lei
331 1.000 lei
Preluarea solduri finale
% = 711 5.350 lei
345 4.550 lei
331 800 lei
8. Pe 10.10.N s-a primit un avans de la un client în sumã de 10.000 lei (din care TVA 24%). Pe
15.10.N s-au vândut mãrfuri clientului. Factura cuprinde: preţ de vânzare 20.000 lei, TVA
24%. Costul de achiziţie a mãrfurilor vândute este de 18.000 lei. Soluţia gãsitã de contabil este:
4111 = % 12.400 lei
707 10.000 lei
4427 2.400 lei
607 = 371 18.000 lei
Ce principiu contabil a fost încãlcat? Argumentaţi rãspunsul. Care ar fi fost soluţia corectã?
Rezolvare
S-a incalcat principiul necompensarii
Corect este sa se evidentieze si avansul si plata ulterioara astfel:
5121 = % 10.000 lei
419 8.065 lei
4427 1.935 lei
Vanzarea de marfuri
4111 = % 24.800 lei
707 20.000 lei
4427 4.800 lei
607 = 371 18.000 lei
9. 121. La 10.02.N, societatea ALFA achiziţioneazã un stoc de mãrfuri la costul de 1.000 lei,
TVA 24%, în baza avizului de însoţire. Dupã o sãptãmânã se primeşte factura, iar aceasta
cuprinde un cost de 1.200 lei, TVA 24%.
Sã se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii.
Rezolvare
Achizitia de marfuri pe baza avizului
% = 408 1.240 lei
371 1.000 lei
4427 240 lei
Sosirea facturii
408 = 401 1.240 lei
4426 = 4428 240 lei
% = 401 248 lei
371 200 lei
4426 48 lei
10. La 10.02.N, societatea ALFA vinde un stoc de mãrfuri la preţul de vânzare de 1.000 lei,
TVA 24%, în baza avizului de însoţire; costul mãrfurilor vândute 800 lei. Dupã o sãptãmânã se
întocmeşte şi se remite clientului factura, iar aceasta cuprinde un preţ de 1.200 lei, TVA 24%.
Sã se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioarã a facturii.
Rezolvare
Vanzarea de marfuri pe baza avizului de insotire
418 = % 1.240 lei
707 1.000 lei
4428 240 lei
Descarcarea de gestiune
607 = 371 800 lei
Intocmirea si remiterea facturii
4111 = 418 1.240 lei
4428 = 4427 240 lei
4111 = % 248 lei
707 200 lei
4427 48 lei
11. La 10.02.N, societatea ALFA achiziţioneazã un stoc de mãrfuri la costul de 1.000 lei,
TVA 24%, în baza avizului de însoţire. Dupã o sãptãmânã se primeşte factura, iar aceasta
cuprinde un cost de 900 lei, TVA 24%. Sã se contabilizeze achiziţia şi primirea facturii.
Rezolvare
Achizitia de marfuri in baza avizului de insotire
% = 408 1.240 lei
371 1.000 lei
4427 240 lei
Primirea facturii
408 = 401 1.240 lei
4426 = 4428 240 lei
% = 401 -124 lei
371 -100 lei
4426 - 24 lei
12. La 10.02.N, societatea ALFA vinde un stoc de mãrfuri la preţul de vânzare de
1.000 lei, TVA 24%, în baza avizului de însoţire; costul mãrfurilor vândute 800 lei. Dupã o
sãptãmânã se întocmeşte şi se remite clientului factura, iar aceasta cuprinde un preţ de 900 lei,
TVA 24%. Sã se contabilizeze vânzarea şi remiterea ulterioarã a facturii.
Rezolvare
Vanzarea de marfuri cu aviz de insotire
418 = % 1.240 lei
707 1.000 lei
4428 240 lei
607 = 371 800 lei
Primirea facturii
4111 = 418 1.240 lei
4428 = 4427 240 lei
4111 = % -124 lei
707 -100 lei
4427 - 24 lei
13. Se cumpãrã mãrfuri în sumã de 1.000 lei, rabat 3%, remizã 2%, risturn 2%, scont 4%.
Societatea practicã un adaos comercial de 20% şi vinde toate mãrfurile din depozit la preţ de
vânzare cu amânuntul. Calculaţi valoarea acestui preţ.
Rezovare
Costul de achizitie al marfii
= 1.000 lei – 1.000 lei * 3% = 970 lei
= 970 – 970 * 2 % = 950,60 lei
= 950, 60 lei – 950,60 lei * 2 % = 931,59 lei
Pret de vanzare cu amanuntul
= 931,59 lei + 20% * 931,59 = 1.117,91 lei
= 1.117,91 lei * 24% = 1.386,21 lei
II Audit – 7 probleme
1. Exprimarea unei opinii motivate potrivit căreia situaţiile financiare au fost stabilite în
toate aspectele lor semnificative conform unei referinţe contabile identificate constituie:
a) obiectul unei misiuni de audit de bază;
b) scopul fundamental al auditului financiar;
c) definitivă auditului extern, în general.
Raspuns = b
2. Când verificaţi cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile la imobilizările corporale vă
asiguraţi:
a) de corecta contabilizare la conturile de imobilizări sau la conturile
de cheltuieli ale perioadei;
b) de corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe bază de documente justificative;
c) că cheltuielile sunt reale şi se justifică cu documente legale.
Raspuns = c
3. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie să găsiţi la contul de
viramente interne la 31 decembrie:
a) debitor;
b) creditor;
c) fără sold.
Raspuns = c
4. Dacă aţi constatat incertitudini care însă nu afectează în mod semnificativ situaţiile
financiare, opinia va fi:
a) fără rezerve;
b) fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii;
c) procedaţi la extinderea controlului.
Raspuns = b
5. Imaginea fidelă este:
a) o consecinţă a regularităţii şi sincerităţii conturilor;
b) o condiţie pentru a emite o opinie fără rezerve;
c) un criteriu de apreciere a situaţiilor financiare.
Raspuns = b
6. În cazul unei opinii fără rezerve, dar cu un paragraf de observaţii, acesta se situează:
a) înaintea paragrafului de opinie;
b) după paragraful de opinie;
c) într-o notă anexă la raportul de audit.
Raspuns = b
7. În cazul unei opinii, alta decât cea fără rezerve, motivele se situează:
a) înaintea paragrafului de opinie;
b) după paragraful de opinie;
c) numai în notele anexe la raportul de audit.
Raspuns = a
III Expertize contabile – 2 probleme
1.Cum se clasifica expertizele contabile ?
Expertizele contabile pot fi clasificate în funcţie de următoarele criterii:
I. După scopul principal în care au fost solicitate.
II. După natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se referă.
III. În funcţie de natura juridică.
2. Ce conţine dosarul expertului contabil privind documentarea în expertiza contabilă?
Dosarul de lucru al expertului contabil, în ceea ce priveşte documentarea
expertizelor contabile, trebuie să cuprindă, după caz:
(i) Încheierea de şedinţă (în cauze civile), ordonanţa organului de urmărire
şi cercetare penală (în cauze penale) sau contractul privind efectuarea
expertizelor contabile extrajudiciare;
(ii) Raportul de expertiză contabilă – exemplarul expertului contabil care
justifică îndeplinirea misiunii;
(iii) Eventuala corespondenţă, răspunsurile la întrebări suplimentare sau
suplimentele de expertiză contabilă solicitate de organele în drept care au
dispus efectuarea expertizei contabile;
(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate în timpul
efectuării expertizei contabile, cum ar fi note scrise în urma unor interviuri sau
declaraţii verbale, necesare fie redactării raportului de expertiză contabilă, fie
urmăririi bugetului de timp şi decontării lucrărilor de expertiză contabilă cu
beneficiarii acestora.
IV Evaluarea inteprinderilor – 3 probleme
1. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi se face pe baza:
a) bilantului contabil;
b) bilantului economic;
c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.
Raspuns = a) si b)
2. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea
beneficiarã este de 1.000 mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata de
actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe goodwill este
de:
a) 8.800 mii lei;
b) 8.600 mii lei;
c) 8.480 mii lei.
Raspuns = c)
Rezovare
GW = CB- ANC * i / t = 1.000 – 8.000 * 11%/ 25% = 480 mii lei
Vg = ANC + GW = 8.000 + 480 = 8.480 mii lei
3. Se dau urmãtoarele informatii despre o întreprindere: total active 150.000, din care
cheltuieli anticipate 10.000; total datorii 75.000; diferente din reevaluare 50.000;
capitaluri proprii 25.000. Determinati activul net corijat al acestei întreprinderi.
Rezolvare
ANC = 150.000 – 75.000 = 75.000
VI Administrarea si lichidarea inteprinderilor -3 probleme
1.Care sunt organele care aplică procedura insolvenţei?
Raspuns:
Conform Legii 85/2006 privind insolventa, Art. 5 spune ca organele care aplica procedura
deinsolventa sunt, instantele judecatoresti, judecatorul sindic, administratorul judiciar si
lichidatorul dupa cum urmeaza:
“(1) Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic,
administratorul judiciar si lichidatorul.
(2) Organele prevazute la alin.(1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si
operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea in conditiile legii a
drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni. ”
2. Cine pot fi lichidatorii?
Raspuns:
Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.
Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti persoane fizice ale societatii
lichidatoare - trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii. Lichidatorii au aceeasi
raspundere ca si administratorii. Lichidatorii sunt datori, indata dupa preluarea functiei,
ca impreuna cu administratorii societatii sa faca un inventar si sa incheie un bilant care sa
constate situatia exacta a activului si pasivului societatii si sa le semneze. Lichidatorii
sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au
incredintat de administratori si actele societatii. Acestia vor tine evidenta intr-un registru
care va cuprinde toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor. Lichidatorii isi
indeplinesc mandatul lor sub controlul cenzorilor.
3. Dacă lichidarea se prelungeşte peste durata exerciţiului financiar, ce obligaţii au
lichidatorii ?
Raspuns:
Conform Art. 267 din Legea 31/1990 obligatile lchidatorilor sunt.: “Dacă lichidarea se
prelungeşte peste durata exerciţiului financiar, lichidatorii sunt obligaţi să întocmească
situaţia financiară anuală, conformându-se dispoziţiilor legii şi actului constitutive”
VII Studii de fezabilitate – 2 probleme
1.Ce se întelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?
Raspuns:
Fezabilitatea reprezintă analiza complexă, premergătoare deciziei de investiţii,
având drept scop stabilirea oportunităţii şi eficienţei dezvoltării unei subramuri sau
realizării unor obiective de investiţii.
Studii de fezabilitate sunt, de obicei, asociate cercetărilor de marketing şi
conjunctură economică, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale,
prognozelor la nivelul ramurilor de producţie materiale şi al economiei nationale.
Elaborarea şi folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la întocmirea
ofertelor pentru realizarea de obiective de investiţii în străinatate, precum şi la elaborarea
propunerilor de colaborare cu alte ţări în cadrul unor societăţi mixte. Principalul scop al
folosirii studiilor de fezabilitate îl constituie obţinerea de informaţii asupra mărimii
efortului de investiţii, a rezultatelor economice probabile, precum şi asupra principalelor
probleme în legatură cu realizarea obiectivelor de investiţii:
achiziţionarea de licenţe;
credite externe şi condiţii de rambursare;
obţinerea de materii prime din import;
posibilităţi de export a producţiei şi eficienţa acestuia;
eficienţa fondurilor investite
Studiul de prefezabilitate, este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate
in studiul de oportunitate sunt detaliate inclusive prin calcule economice. Existenţa
acestei trepte intre studiul de fezabilitate şi cel de oportunitate se impune atunci cand
informaţiile oferite de ultimul sunt insuficiente ca volum şi nivel de fundamentare.
Principalele informaţii pe care trebuie să le ofere un studiu de prefezabilitate sunt:
dacă oferta de investiţii este in mod cert eficientă, astfel ca decizia de investiţii
să se poată lua imediat fără a mai fi necesare alte studii;
dacă concluziile rezultate pe baza informaţiilor culese justifică o analiză
detailată printr un studiu de fezabilitate;
dacă anumite aspecte ale proiectului de investiţii, care sunt esenţiale pentru
fezabilitatea sa, ar trebui aprofundate prin studii funcţionale sau studii suport,
dacă se poate hotări in această fază că ideea de proiect nu este atrăgătoare,
deci se
impune renunţarea la aceasta şi intreruperea cercetării. Reţinem că structura
studiului de prefezabilitate este obligatoriu aceeaşi cu cea a studiului de
fezabilitate
Studiul de fezabilitate este documentul care asigură informaţii fundamentate
pentru luarea deciziei de investiţii. In cadrul studiului sunt definite şi analizate elementele
esenţiale ale fabricării produsului avut invedere şi diversele procedee de producţie
utilizate. Pentru declanşarea elaborării studiul de fezabilitate trebuie ca in prealabil să fie
stabilite dimensionarea şi amplasarea optimă a obiectivului, mai multe variante
tehnologice, de materii prime, de costuri de investiţii şi de producţie. Calculele
economice şi analiza eficienţei trebuie să evidenţieze clar dacă proiectul este viabil,
eficient ori, dimpotrivă, neeficient, astfel incat să se poată lua decizia de admitere sau
respingere a proiectului. Studiul de fezabilitate este, aşadar, documentul care permite să
se ajungă la o decizie de investiţie.
2. Un proiect investitional, cu o valoare totală a investitiei de 11.445 lei, prezintă
următoarea structură a fluxurilor de numerar:
An Cost investitie
Costuri de
Total cost Total încasări Cash flow anual net
0 11.445 lei 6.420 lei 17.865 lei 8.520 lei 9.345 lei1 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei2 6.420 lei 6.420 lei 9.440 lei 3.020 lei3 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei4 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei5 6.500 lei 6.500 lei 9.700 lei 3.200 lei
Total 11.445 lei 38.760 lei 50.205 lei 56.500 lei 6.295 lei
Calculati rentabilitatea medie aferentă investitiei.
Metoda rentabilitatii medii se bazeaza pe rata medie a rentabilitatii:
r m = Beneficiul net mediu anual
Cheltuieli medii anuale de exploatare
Beneficiul anual poate fi stabilit pe baza relatiei urmatoare:
MBA(marja bruta din autofinantare sau cash flow net) = Rezultatul net (RN)
+Amortizari si provizioane (AP) > RN = MBA - AP
Amortizarea in 6 ani = 11445/6 = 1908 lei
Cheltuieli medii anuale de exploatare = 38760/ 6 = 6460 lei
r m = Rezultatul mediu net/ Chelt.medii anuale de exploatare = 1049/6460 =
0,162
VIII Analiza – diagnostic a inteprinderii – 3 probleme
1.Calculati şi interpretati situatia netă a unei întreprinderi care prezintă următoarea situatie
financiară:
Indicator 31.12.n Imobilizări 2000 Stocuri 500 Creante 150 Disponibilități 50 Datorii mai mari de un an 1150 Datorii mai mici de un an 350
Rezolvare:
Situatia neta = Activ – Datorii= 2.700 – 1.500 = 1.200
NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE = 650 – 1.500 = 850
2. Să se calculeze şi să se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru întreprinderea
ale cărei informații financiare sunt prezentate mai jos:
Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 4000 Producția vândută 24000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2300 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mărfurilor vândute 4200 Cheltuieli salariale 5000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu chirii 200 Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 100 Cheltuieli cu dobânzi 500 Impozit pe profit 1400
Raspuns:
MARJA COMERCIALA = VANZARI MARFURI - COSTUL MARFII
VANDUTE = 4.000 – 4.200 = - 200
RODUCTIA EXERCITIULUI = PRODUCTIA VANDUTA+/- PRODUCTIA STOCATA
+ VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI = 24.000 – 500 = 23.500
VALOAREA ADAUGATA = MARJA COMERCIALA+ PRODUCTIA EXERCITIULUI
- CONSUMURI DE LA TERTI = -200 + 23.500 = 23.300
EXCEDENTUL BRUT AL EXPLOATARII (EBE) = VALOAREA ADAUGATA
+SUBVENTII - CHELTUIELI PERSONAL -IMPOZITE SI TAXE = 23.300 + 2.300 –
5.000 – 1.700 = 18.900
REZULTATUL EXPLOATARII = EBE + RELUARI ASUPRA PROVIZIOANELOR
+ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE - AMO SI PROVIZIOANE CALCULATE -
ALTE CH. EXPLOATARE = 18.900
REZULTAT CURENT = REZULTATUL EXPLOATARII +VENITURI FINANCIARE
- CHELTUIELI FINANCIARE = 18.900 + 100 – 500 = 18.500
REZULTATUL NET = REZULTATUL CURENT + REZULTATUL EXTRAORDINAR
(- PARTICIPAREA SALARIATILOR LA PROFIT) - IMPOZIT PE PROFIT = 18.500 -
1.400 = 17.100
3. Să se calculeze capacitatea de autofinanțare şi autofinanțarea pornind de la
informațiile prezentate mai jos:
Indicator u.m. Venituri din vânzarea mărfurilor 1000 Producția vândută 14000 Producția stocată 500 Subvenții de exploatare 2000 Venituri din vânzarea mijloacelor fixe 600
Cheltuieli cu materii prime 2000 Costul mărfurilor vândute 700 Cheltuieli salariale 8000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200
Cheltuieli cu asigurări sociale 1000 Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate
400
Impozite şi taxe 300 Venituri din dobânzi 200
Rezolvare:
CAPACITATEA DE
AUTOFINANTARE(CAF) = VENITURI INCASABILE - CHELTUIELI
PLATIBILE = 1.000 + 14.000 + 600 + 200 – 700 -8.000 -200 -1000 -300 - 800 = 4.800
AF = CAF – dividende = 4.800
XI Consultanta fiscala acordata contribuabililor – 4 probleme
1. Prezentaţi regimul fiscal în cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.
Raspuns
Cheltuielile cu sponsorizarea acordate potrivit legii sunt considerate cheltuieli
nedeductibile la calculul profitului impozabil. Contribuabilii care efectueaza sponsorizari
si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu
modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din
impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste
cumulativ urmatoarele conditii:
1. este in limita a 30/00 din cifra de afaceri;
2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de
drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a
informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a
bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la
congrese internationale.
2. O persoană juridică înregistrată în scop de TVA ce activează în domeniul producţiei de
mobilier realizează în luna iunie 2008 următoarele operaţiuni:
- achiziţii de masă lemnoasă pe picior utilizată ca materie primă 850.000 preţ fără TVA;
- achiziţii de materiale consumabile în valoare de 250.000, preţ fără TVA;
- înregistrează facturi pentru cazarea personalului trimis în delegaţie în valoare de 25.000,
fără TVA;
- achiziţionează produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol în valoare
de 15.000 fără TVA;
- livrează produse finite (mobilier) în valoare de 1.450.000 lei, preţ cu TVA.
Determinaţi TVA aferent lunii iunie 2008. Ştiind că la sfârşitul lunii mai 2008 societatea
raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500 lei, determinaţi care este valoarea TVA
pe care societatea o datorează către bugetul statului la sfârşitul lunii iunie. Toate
operaţiunile se desfăşoară pe plan intern, furnizorii şi clienţii fiind persoane înregistrate
în scop de TVA.
Rãspuns:
Pas 1. Determinarea TVA deductibil
Pentru determinarea TVA deductibil vom analiza fiecare tip de achiziţie:
- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVA colectat
în valoare de 850.000 19% = 161.500 lei;(vezi art.160-masuri de simplificare)
- achiziţiile de materiale consumabile generează un TVA deductibil de 250.000 x 19% =
47.500 lei;
- prestarea de servicii de cazare se impozitează cu cota de 9%, deci, TVA-ul deductibil
generat de aceste facturi va fi de 25.000x 9% = 2.250 lei;
- pentru achiziţionarea de produse alcoolice şi din tutun destinate activităţii de protocol
societatea nu are dreptul de deducere a TVA ; nu se înregistrează TVA deductibil
Deci, TVAdeductibil = 161.500 + 47.500 + 2.250 = 211.250 lei
Pas 2. Determinarea TVA colectat
Pentru determinarea TVA colectat vom analiza fiecare operţiune:
- achiziţiile de masă lemnoasă pe picior generează un TVA deductibil şi un TVA colectat
în valoare de
850.000 x 19% = 161.500 lei
- pentru livrarea de produse finite vom aplica cota de TVA recalculată: TVA colectat =
1.450.000 x (19/119) = 231.512,61 lei
Deci, TVAcolectată = 161.500 + 231.512,61 = 393.012,61 lei
Pas 3. Determinarea TVA de plată sau de recuperat aferent lunii iunie 2008
TVA colectat > TVA deductibil TVA de plată = 393.012,61 – 211.250 = 181.762,61 lei
Pas 4. Determinarea TVA de plată la bugetul statului
TVA de plată la buget = 181.762,61 – 2.500 = 179.262,61 lei
3. O persoană fizică deţine un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2400 cm3.
Valoarea impozitului asupra mijloacelor de transport este de 9 lei/200 cm3. Ştiind că
persoana fizică a achiziţionat automobilul pe data de 18 februarie 2008 determinaţi
cuantumul impozitului asupra mijloacelor de transport de plată către bugetul local pentru
anul 2008.
Rãspuns:
Pas 1. Determinarea bazei impozabile
Baza impozabilă = 2400/200 = 12 fracţiuni de 200cm3
Pas 2. Determinarea impozitului pentru întreg anul
Impozitul asupra mijloacelor de transport = 9 x 12 = 108 lei
Pas 3. Determinarea impozitului de plată la buget
Număr luni în care autoturismul a fost deţinut = 10
Taxa asupra mijloacelor de transport de plată = 108x 10/12 = 90 lei
un apartament, situat într-un imobil cu două etaje, fiecare etaj cu două apartamente,
construit în anul 1990, cu pereţii din beton armat, cu instalaţii de apă,canalizare, electrice
şi de încălzire, în suprafaţă construit desfăşurată de 57 m2. Localitatea unde se află
imobilul a
fost încadrată la rangul II, zona D, cu un coeficient de corecţie de 2,10. Stabiliţi impozitul
pe clădire datorat de proprietarul apartamentului pentru annul 2007, ştiind că valoarea
impozabilă unitară a fost stabilită de consiliul local la 669 lei/m2, iar plata impozitului se
face integral până la data de 31 martie 2008 (prin hotărârea consiliului local, pentru plata
anticipată a impozitului pe clădiri se acordă bonificaţia maximă prevăzută în Codul fiscal,
de 10%).
Impozit anual = 57 x 669 x 2,1 x 0,1% = 80 lei
Bonificaţie = 80 x 10% = 8 lei
Impozit de plată = 80 – 8 = 72 lei.
4. Să se determine impozitul pe profit datorat de o organizaţie non-profit pentru anul
2008, dacă se cunosc următoarele date despre venituri şi cheltuieli:
- venituri din serbări, conferinţe, tombole 24.000 lei;
- venituri din cotizaţii 3.000 lei;
- donaţii în bani şi bunuri primite prin sponsorizare 9.000 lei;
- venituri obţinute din reclamă şi publicitate 25.000 lei;
- venituri din activităţi economice 7.000 lei;
- cheltuielile totale aferente anului 2007 sunt în sumă de 5.000 lei, din care cheltuielile
efectuate pentru realizarea de venituri din activitati economice sunt în sumă de 2000 lei.
Rezolvare
Cursul de schimb mediu anual este de 1 euro = 3,3 lei.
echiv.15000 euro = 15000 x 3,3 = 49500 lei
10% x (24000 + 3000+ 9000 +25000) = 6100 lei
Rezultă că veniturile din actrivităţile economice neimpozabile sunt de 6100 lei, deci
veniturile impozabile sunt de 7000 - 6100 = 900 lei.
Profit impozabil = (7000 – 2000)x900/7000 = 643 lei
Impozit = 643 x 16% = 103 lei.