p strffidffitrffiffi?al?

P-tru \l?ntilr jr.

L,rcia F"rescusau

Steaua diminefii

pseudoroman

@r{"tScompania

Guprins

Prolog

PARTEA IWTAT

Nasterea 1,7

Botezul 24Aparigii qi disparigii 29Arghiropol gi alte ciuditenii din Bucuregti 32Primele isprivi ale Luciei gi studiile sale 40Printre literagi gi artiqti, in pragul lui 1848 44Din tainele spiterului Honigberger 47Siptimina marii revelagii 52De la Bragov, prin Bucuregti, spre minlstire 55

Lucia o cunoa$te pe Teodora 59Sexul oamenilor, sexul ingerilor 63

De la ministire, prin Europa, spre piramide 72Din Egipt, prin Mesoporamia,spre Munlii Buziului 77Uria;ii qi energiile lor din pintecul munrilor 80Din pustiul arab, prin Stambul,inapoi la BucuregtiO escali printre tezavreDacii gi computerul lor megalitic

Y

15

84

87

89

568

Pe spiraia neoliticului romnnescp6.ni la 10 000 de ani in urmd si mai bine 91

Ciudata vechime gi bogitie a limbii romAne 95

Din bibliotecl la nuntl 98

in trisura pringului prin Rusia,in trisura Ohranei inapoi spre gari

Prima qi ultima searl a Lucieila teatrul din Bucuresti

PARTEA A DOUALucia, ca un parfum, in pragul rlzboiuluiAdevirul relativ in timp si in lucruriIubirea, magia si secretele zellorVizitele extratere;trilor in relatirilesacre indiene si cele bibliceADN-ul seminqiilor din Vechiul TestamentS up ercivili zatlt nemuritoare o glinditein toate textele sacre ale lumiiPopas la Qumran qi o privire mai atentiasupra Evangheliilor necanonice

Mistificiri utile pentru salvarea dogmei(Jn ocol luciferic prin strada Mintuleasaqi Gridina CigmigiuCind Poligia Capitalei umbli dupi himere

PARTEA A TREIAO primi conversatie de graniqicu Alexandru Theodorescu

Magia coborntoare din cer... cu program70 de neamuri, 70 de ingeri, 70 de limbi

r65

1.65

1.69

174

100

105

10911"1"

115

11.9

124

129

134

140

1"49

r53160

656

Drumuri prin alte spaliispre superslafia cosrnici

C515tori prin rai gi iad

Recolta de suflete gi fiinge ripiteSpre un univers plural,compus din lurni paralele

178

182

de OZN-uri 1.86

Levitind usurel cu donmiqoara vrijitoareFemeia : fiingi a Creatiei sau a picatului ?

Trupuri, suflete gi ciciurile viuluiCuritenia genetici Ei inniultireamai mult sau mai putin angelici

Fiintele de luminl si hologramele cosndce

Reirrcarnare, kanna si cSlitoriein timpurile trecute

Copiii indigo gi cei de cristal

Supercomputere, supertehnologii, superspalii...

Big Bang, Big Crunch, vid gi timp absolut

O supersocietate a superfiingelordin universuri multiplelnfinitul greu de irrragilrat,sensul greu de pitrunsMulte cicluri inlinguiteqi un Durrurezeu coutirruu

Sufletele oamenilor ii improspiteazdpe zei qi pe Dunrnezeu

Con;tiinge gigantice, longevive,bogate in nrenrorie

Serpuirea ADN-uiui prin apele

Infonnaqia din Cuvintqi realitatea ultiml (sau primi)Pirnintenii vegheapi de la rnare

1.90

193

797

202

206

209

21.4

217

220

224

228

232

236

241

245

prirnordiale 249

255

depirtare 258

aa7

Protectie ;i invitituri venite din cer 261,

Cit de rnult riu e in binele divin ? 265Fatetele riului : intolerantd,agresivitate, violentS, cruzime ... 269

Arnintiri despre < reptilieni > si alte nialeficii 272

De la grlostici la supercorzi,trecind prin eretici gi mistici 275

Iahve sau Epopeea unei cruzimi cu scop nobil 278Cataclisme, masacre ;i molimein cursa pentru < puritate ,> 282intre iubire absoluti si cruzime necesari 285

imblXnzirea omului prin ADNqi activitate neuronall orientatl 2BB

Despre < perfornunte u obtinuteprin meditalie ;i ascezi 291Psihosomatisni qi alte puteriale gindului care exploreazi 294Inexplicabilele viziuni nrariale unor oarneni mici 297

Zbor cu trupul, cu insula sau cu vaporul 301

CilStorii in aer gi in timp,firi trup sau firi identitate 305

Ziua rnarii intilniri pierdutl firi urni 310

Epilog

Bibliografie selectivi

gL4

329

658

PARTEA ir,trAr

Nagterea

Zi:ua aceea de iulie a anului 1835 pogorise asupra Bucuregtiloro cilduri cumpliti. Soarele parci se topise pe cer, aerul ardea ca o

vipaie de cuptor gi intreaga fire incremenise, lipsitl de cel mai slab

firicel de vAnt. Vipia alungase de pe u1i9e deopotrivl oameni qi ani-male, toqi ;i toate ciutind o umbrl anemici de iluzorie ricoare. Marelet6rg se pustiise, vliguit, gi amortise sub lava ce se revlrsa necontenitdin soarele nemilos. PAni qi hanurile lEi ostoiseri forfota obiqnuiti,cizute intr-o toropeal5 de plumb, cireia cu greu i s-ar fi putut im-potrivi cineva in aerul irespirabil al dupi-amiezii toride'

Numai curtea boiereasci a marelui ban Constantin Filipescuera cuprinsi de o neobiEnuiti agitagie : Aniqoara, fiica sa cea micl, se

zbltea in chinurile facerii. Slugile alergau care-ncotro, clrind in ia-tacul jupinitei ligheane cu api caldi, prosoape ;i cea4afuri curate.

Doftorul Ianache Hagiopol, chemat degrabi la curte, dldea comenziscurte qi precise, afectind aerul ma4ial al unui conducitor de oqti-

Jupnnesa Tincuta, sotia marelui ban qi nlanla Anisoarei, dojenea ser-

vitorii neindeminatici care mai mult incurcau locul, enervindu-l ina;a misurl pe velitull boier Filipescu, incAt acesta se refugiase in cele

din urmi resemnat pe sofalele din sacnasiu.ReEedinga bucureqteani a marelui ban avea mai degrabl infi,ti-

garea unei fortificagii;i se intindea pe un teren de citeva hectare. Fu-sese construiti pe la sflqitul secolului al XVII-lea, in plinl epocibrincoveneasci. Mireaga casi boiereasci, ziditl pe o pivnigl uriaqS,

cu foi;or, cerdac qi sacnasiu, nu suferise incl transformlrile vremu-rilor noi in gust neoclasic. Imensul conac, cu ziduri de peste un metrugrosime, aqezat in mijlocul domeniului, era inconjurat de un parc en-gl.zesc, livezi cu pometuri, gridini de ztrzavat,locuinge pentru slu-jltori Ei pg*ii robi, tot soiul de ateliere de mqtquguri, grajduri pentru

1 Vel - mare (arhaism). in cuprinsul clr,ii nrai apar qi termenii de < spitar >,

r stolnic > si < ban >, care denumesc ranguri boiereEti. Multe dintre ele au cores-

pondent in dregitoriile occidentale. De exemplu, < marele ban > este echiva-

ientul lui ( guvemator > sau < duce >, < marele spitar > inseamni gtand eonnttable

sau grand porte-glaive, iar stolnicul este un rang boieresc de clasa a II-a.

1?

car_si remize pentru trlsuri, calqti Ei cirute, adiposturi pentru ani_male ;i pislri. Curtea-era, h rnndul ei, apdratd de ziduri iutemice giinalte, iar intrarea se ficea pe sub bolgilJdin rumul portii, unde ve-gheau zi qi noapte soldagii din garda personali a stipanului.'o adeviraticetate ! De altfel, in vremurile vechi, rqedintele de la ora; ale boie-rilor nu se deosebeau cu nimic de cele de pe la mogii, latifundiariicontinuAnd sI-;i triiasci in tirguri viaga de [a tard,.

in timp ce Filipescu i;i iniArtea mitlniile'de chihlimbar, pe subturnul de pazd intri in goana mare o caretil ce trase la scara foisoru-lui dupi ce.ficuse o voltd miiastri pe aleea umbroasi care inconjuraun havuz cAt un hele;teu. In mai putin de un minur i;i ficu

^pingrin sacnasiu polcovnicul2 Alecu Feiescu, comandantul primului regi-ment al cavaleriei romane, purtnnd noua uniformi a mfigiei pimdntene,foane tinfua armatd, reorganizati aldni Romineqti. itt..i.r stingacisi-qi, ascundi nelinistea indirrtul unui aer cu totul nefiresc. socrul iiu,bitrAnul Ffipescu, imbricat dupi moda veche, fanaioti, cu anteriu si;aival, cu oapuci in picioare, se striduia si-si Greascl privirea. Se salu-tafi, dapi tipic, sirutAndu-gi pe rAnd blrbile de boieri mari. Apoi Fili-pescu bitu din palme si numa-ndati se ivi ca din prmant un-servitorcare se lnclini adinc in fala stlpAnilor.

- Cafea, vutcl ;i ciubuc ! porunci scurt marele ban, sustinut deprivirea aprobatoare a polcovnicului.

Dupi citeva minute lungi de ticere, Ferescu sparse gheata:

- Ce face Anisoara ? Cum se mai simte ?

- Cum si se simrl ? E in durerile facerii... Asta-i de cind lumea;i pimintul ! Pini la ciderea serii, dumneata vei fi tatil, iar eu bu-nicul unui prunc zdravrn gi frumos, asa cum le sti bine evgheniilofnoastre. Lini;teEte-te, polcovnice Ferescu !

urmari alte minute lungi de ticere, intrerupte de o femeie dincurte,,o ligincugi cu ochi ;ireti, care purta o tavi de argint incircaticu dulceturi, cafele si vutcd.. De pipele lungi cu imamea4 bltuti inpietre scumpe, numite ciubuce, se ocupa ciubucciul, servitorul r6n-duit-anume pentru astfel de indeletniciri. Sacnasiul se umplu repedede aburii aromitori ai cafelei din filigenes Ei de viiitucii de fum dintutun auriu de Macedonia amestecat cu cel turcesc.

1 Careti (din rusescul kareta) - trisuri inchisi, cu patru ro!i.2 Polcovnic (din rusi) - colonel.3 Evghenie - boierie, noblele (cuvint invechit ; grecism).+ Imamea (din turcl) - capltul de chihiimbar al ciubucului, prin care se

trage fumul.5 Filigean (sau felegean ; din turci) - ceaEci de ca{ea frri, toartd,, pusi pe un

suport.

18

_ in cinstea domniei tale, boier Filipescu, qi in sdndtatea rno;te-

nlt()rului nostru ;i a mamei sale !uri poicovnicul Ferescu' dind de

,i,,E.,,t, uttl dupi altul, doui pihlrele de vutcl parfurnatl Ei tare de-gi

Ittr gura foc.

- In sinltatea noastrl, a tuturor ! rlspunse Filipescu' gituit de

rurofia a;teptirii. Au apucat-o durerile facerii de dimineagi Ei am tri-rr;i* i; r"aag dupl doftor qi moaqe. Soaga mea, care a d,,t nagtere la

ltita norod de biiegi gi fete, se afli la cipltAiul ei, aEa ci eu socot cirru trebuie si ne facem prea multe gnji"'

_Da, dar e trecui de amiaz6-1i pani acum ar fi trebuit si slo-

lrozeascl pruncul. De ce nu se temrini odatd, cd stau ca pe jq ?l

$i f"r.t"n mai didu pe gAt un plhirel de vutci' Marele ban

tlcea, puflind in continutti, ..t ochi visltori alunecAnd pe deasupra

gridinii sale, de la inilgimea sacnasiului,.pi'ni'h5rt departe, spre mar-

fiiuit" ot"q"i"i toropit de soarele necrufi^tor al lunii lui cuptor' cAnd'

,i.r-r", animalele iurbeaz\ de cilduri' intr-un titziu, murmurl ca

ucn.tru sine :

Are si ploui !E prea clad' O sI fie furtuni mare !

Trimise apoi dupi -jupineasa

Tincuqa si le mai aduci vqti'Sclaga sa nu prea

",r"" irrri .^. l. tp.tttt, cici pe fiica ei o mai l5saseri

,.,o pic dur#le ;i cizuse, biata, intr-o toropeali cu sonln putintel'

vcgheat de doftor qi de moa;e.Are si ploui !judecase;i jupi'neasa-Tincuga' Prea mi dor oa-

sele. $i cum si m5.ao"tl oasele pe iEa o cildurl mare' daci n-o si se

schimbe vremea ? intotdeauna dupi cilduri at1t de mari vine cAte o

furtuni de o pomeniur' S-ar putea si bati ;i piatra'

$i, dupi ce-l sirnti pe frunte pe-ginerele siu, iar el iEi apropie

buzele de diamantul solitar *rr" .it Uttrut de fasole de pe inelarul

.i,l"pa"."tn se fur$i grnbitl din sacnasiu, intorcindu-se la iatacul

Aniqoarei.Dar clldura dupl-amiezii nu p5rea, cel pulin in acel.moment'

ci va ceda locul unei ploi qi cu att mai mult unei furtuni' fie ea ;itr.citoar., cum sunt intotdeauna vijeliile de vari. Totul era in con-

tinuare trrcremenit, iar soarele parcd ffigea gi mai tare, dogorea ca

fliclrile iadului. Parci niciodati, pe cAt i;i amintea velitul boier Fili-

p"r"o, nu se priviliseri peste cuprinsul valahiei cllduri atit de mari.

bricum, dac^i nu va ploua la timp, recoltele se vor usca pe cAmpuri

qi p"*"r"rile se vor chirci in livezi. Numai viile vor face struguri

L"i.i iia"r.i, irr Lrb.tt4"ie se vor coace la timp-' ii lisa gura apr cAnd

," jariJ"n h toabele de chihlimbar ale strugurilor ;i 1a miezul dulce,

.lJor", al pepenilor. Si se termine odati cu bine ziua asta qi sI mai

L9

ia drumul moEiilor, sI vadi ce mai e ;i pe acolo ! Si mai cu seami lamoqiile de sub munti, unde e mai ricoarre. Apoi alipi cu capul inpiept, alunecat intr-o rini pe sofa, biruit de cilduri, de vutci, dar qi

de nenumiratele griji.Polcovnicul Ferescu rimase allturi, ginindu-i companie ticutl

socrului siu. Trigea alene din ciubuc, slobozind nori de fum pe niri,aidoma balaurilor stripunqi cu suliga de Sfintul Gheorghe ln vechileicoane romineEti. $i privirile lui se pierdeau pe deasupra Bucures-tilor toropigi de focurile lui iulie. Ii veneau in minte, nici el nu stiade ce, stribunii sii, printre care se numirau voievozi vestifi pentruvitejia gi faptele lor de arme, numigi de Papi ( atlegi ai cregtinltigii >.

De-a lungul secolelor, nu numai hrisoavele familiei, dar mai cuseami cronicile si documentele oficiale ale unor cancelarii evrope-negti aminteau de aprigi domnitori ai Jirii Rom6ne;ti, apirltori cupregul viegii ai gliei strlbune. Voievozii Valahiei au ridicat intotdea-una sabia, cu cAteva netrebnice exceptii, impotriva tuturor cotropito-rilor, indiferent de credinta acestora: turci, tltari sau creEtini, poftitoriai bogitiilor diruite din be\ug de plminturile strimosegti. $i tocmaiintru cinsrirea lor dorea nespus de mult Ferescu sl-;i educe urmagiice aveau si vini, cu ajutorul bunului Dumnezeu, in cinste, demni-tate ;i in mare iubire de !arl. Visa ca toli viitorii lui biiegi si-gi slu-jeasci patria cu sabia in mAni, sub flamurile tinerei annate romine,intru slava, libertatea Ei onoarea glrii, dar Ei in buna tradigie a familieisale. Potrivit legendelor, arborele siu genealogic isi avea ridicinileinfipte adinc in vremurile de dinaintea intemeierii Jirii RomAnegtica stat de sine stltitor, sub sceptrul lui Basarah 11, care a dat numelesiu celei mai importante dinasiii rominesti. iqi ciorea din tot sufletulca Anigoara si-i dlruiasci un fliciu zdravin, care sl-i poarte vrednicin viitor numele neamului, ce se inrudea cu cele mai nobile familiiale girii dar ;i ale Europei.

Fireste ci din negurile vremurilor s-au prefirat prin nivoadeleistoriei romineqti qi figuri de mari boieri sau domnitori newednicide aducere-aminte, ce au intinat memoria strimo;ilor cu odioase unel-tiri gi vicleguguri puse la cale in ceasuri de taini prin ungherele sllilorde marmuri ale palatului imperial de la Stambul ;i care nu puteauizb6.ndi decit cu infame tridiri gi asasinate. Dar, cum prea bine se

gtie, in trecerea slngeroasi a veacurilor evropenegti, nu doar Prin-cipatele Romine au fost pingirite cu astfel de nelegiuiri...

1 Basarab I, primul domnitor al flrii Romineqti (1310-1352), intemeie-torul statului independent (, de sine stltitor >) Tara Romineasci (Valahia).

eo