Traducere Loredana $tefan
Tehnoredactarq Mirela' NegoiEi
Pentru comenzi gi informali i : 034L/ 88L.647
www.edituraeduard.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomflnieiKIPLING, RUDYARD
Cartea junglei / Rudyard Kipling. - Lumina : EdituraEduard,20l9
rsBN 978-6 06-s7 t-664-382t.ttt
@ S.C. Eduard Publishing S.R.L. Toate drepturile rezervate.
Rudyard Kipling
ffituam
Cuprins
Fragii luiMowgli...;.
CAntecul de vAnitoare al haitei Seeonee.... ........................... 41
VAnitoarea tui Kaa.... ...........................42
CAntec de cilitorie al tribului Bandar-1og............................ 83
Jigrul!Tigrul!"
Cintecul lui Mowgli ..........
85
Foca A1bi...........
111
114
145
147
Lukannon
,,Riki-Tiki-Tavi"
CAntul lui Darzee
Toomaial Elefantilort
Shiv gi Licusta verde...........
Servitori.i Maiestitii,(elp 210
172
174
239
FRATil rut MOWCU
Cdnd seara vine pe aripi de pim
$i titiacul zboard liniyit,
Turmele in grajduri dorm
Cdci liberi suntem pdn'la rdsdrit.
Acum e vremea mdndriei ;i-a puterii,
Veni;i cu ghearele;i colgii
$i asculta;i chemarea! Rdsplatd sa aveli
Toli cei ce Legilor Junglei va supunefi!
Cintecul nopgii in jungli.
ra ora tapte intr-o seari toridi in deaturileSeeonee cAnd Tata-Lup se trezi din odihna de
peste zi, se scirpini, cisci gi igi intinse labelepe rAnd ca si alunge gi cele mai mici urme de somn dinvArfuri. Mama-Lup stetea cu nasul ei mare gigri peste
cei patru pui ce se rostogoleau gi scheunau, in timp ce
luna lumina frumos gura petterii unde stiteau.
- Crrrrr! spuse Tata-Lup, E vremea si pornesc lavAnitoare din nou. '
Era gata si o ia la goani in josul dealului, cAnd
o umbri pitici gi cu o coadi stufoasi trecu pragul gi
spuse cu o voce mieroasa:
- Norocul si fie cu tine, o, cipetenie a lupilor!Norocul gi colqii albi, puternici, si fie cu nobilii tei fii,ca ei si nu-i uite pe cei infometaqi din lumea asra.
Era gacalul Tabaqui, zis Linge-blide. lar lupii dinlndia il urau pe Tabaqui pentru ci toati ziua umblasi faci rele, spunea povetti gi igi pierdea vremeamAncAnd zdrenge gi bucigi de piele din mormanelede gunoi ale situcului. Dar le era gi frici de el, penrruci Tabaqui, mai mult ca oricare alti vieguitoare dinjungli, avea tendinga si fie cuprins de nebunie, iaratunci uita ci i-a fost vreodati frici de careva gi alergaprin jungli, infigAndu-gi colgii in tor ce i se ivea in cale.
Chiar 5i tigrul fuge si se ascundi cAnd micul Tabaquie cuprins de nebunie, pentru ci nebunia este lucrulcel mai lipsit de demnirate ce i se poare intAmpla uneivietigi silbatice. Se numegre hidrofobie dar ei ii spun<dewanee> - nebunia - gi fug.
- lntri dar, gi uiti-te, spuse Tata-Lup, seve6 daraici nu este de mAncare, si gtii!
- Pentru un lup nu este, spuse Tabaqui, dar pentruo persoani aga de umili ca mine'un os, chiar gi rosfiin4 e un adevirat ospig. Cine suntem noi, Cidur-log(gacalii), si fim mofturogi gi si alegem?
Se gribi apoi citre fundul pegrerii, unde gisi unos de viti cu ceva carne pe el gi se agezi, zdrobindosulin dingi cu bucurie.
- Multe mulgumiri pentru aceaste masi indestu-lati!spuse lingAndu-se pe buze. Ce frumogi sunt copiii
Miriei-Tale! Ceoch i mari au!$i cetineri sunt!intr-adevir;intr-adevir, ar fr trebuit si-mi aduc aminte ci fiiiregetti sunt fiinge desivArgite inci din pruncie.
Ei bine, Tabaqui gtia la fel de bine ca oricinealtcineva ci nu poate fi o nefericire mai mare decitsi-i complimentezi pe copiii cuiva de fagi cu el. $i fufoarte mulgumit si vadi cAt de stAnjenigi se simgeau
Mama gi Tata-Lup.
Tabaqui stetu linigtit, savurind nlzbdtia pe care
tocmai o ficuse gi apoi spuse cu riutate:
- Shere Khan, Cel Mare, gi-a schimbat locurile de
vAnitoare. Mi-a spus mie ci va veni la vinitoare pe
dealurile astea la urmitoarea luni plini.Shere Khan era tigrul ce triia pe lAngi rAul
Waingunga, la treizeci de kilometri distangi de
peqteri.
- Nu are niciun drept si faci asta! spuse Tata-
Lup nervos. Dupi Legea Junglei, nu are dreptul si-gi
schimbe locurile pentru vAnat firi si anunge din timp.imi va speria toate prada pe o razi, de cincisprezece
kilometri, iar eu - eu trebuie si vAnez pentru doiacum.
Mama lui nu degeaba l-a numit Lungri(gchiopul), spuse domol Mama-Lup. A fost gchiop de
un picior inci de la nagtere. De aceea a vAnat numaivite. Acum sitenii de pe valea rAului Waingunga suntmAniogi pe el gi vine aici si ii enerveze pe ai nogtri.
Sitenii il vor ciuta in toati jungla dupi ce el va pleca,
gi noi, cu copiii, va trebui si fugim cAnd vor da foc laierburi. Ce si zic, foarte recunoscitori ii mai suntem
lui Shere Khan!
- Se-i transmit recunottingata? intrebi Tabaqui.
- legi! ricni Tata-Lup. Du-te gi vAneazi cu stipAnultiu!Ai ficut destul riu pentru o seari.
- Plec, spuse Tabaqui, potolit. De altfel, colo, jos,
in desiguri, se aude Shere Khan. Aga ci puteam si numi mai ostenesc si vi dau vestea.
Tata-Lup asculti gi, intr-adevi6 jos, in valea ce
se intindea pAni la pArAu, se auzea geamitul seveL
nervos, mArAit, al unui tigru ce nu prinsese nimic gi
nu-i pisa daci toati jungla afla asta.
- Prostul! spuse Tata-Lup. Si-giincepi o noapte de
lucru cu ata un zgomot!igi inchipuie ci vitele noastre
sunt ca boii lui de pe valea Waingunga?
- Ssst! Nu vite gi nici boi nu vAneazi in seara asta,
spuse Mama'Lup. VAneazi un Om.Ceamitul se schimbase intr-un mArAit continuu
ce pirea ca se aude din toate punctele cardinale.
E sunetul ce ii amegette pe tiietorii de lernne ti pe
giganii ce dorm sub cerul liber gi ii atrage chiar in gura
tigrului.
- Un Om! se miri Tata-Lup, aritAndu-gi colgii albi.
Pfui! Nu sunt destule gAze gi broagte pe lac de trebuiesi minAnce un om, gi inci pe teritoriul nostru?
Legea Junglei, care nu di niciun ordin tiri motiv,.
nu di voie niciunui animal si minAnce un om, decAt
atunci cAnd omoari ca si le arate copiilor sii cum se
omoari; gi atunci trebuie si vAneze in afara teritoriuluide vAnitoare al haitei sau al tribului de care apargine.
Adeviratul motiv este ci uciderea unui om inseamniaparigia omului alb cilare pe elefant, inarmat, gi a sute
de oameni de culoare, cu goarne, mitraliere gi torge
aprinse in mAini. Atunci, toate jungla are de suferit.
Motivul pentru care animalele au fost de acord cu asta
este ci ornul e fiinga cea mai slabi gi lipsiti de apiraredintre toate vietigile, gi nu-i cinstit si se atingi de el.
Se spune de asemenea - gi este adevirat - ci cei care
minAnci oameni fac rAie gi le cad dingii.
MArAitul deveni tot mai puternic gise termini cuun ,,arrrh!" ca atunci cind tigrul ataci. Apoi se auziun urlet - nu ca de tigru - ficut insi de Shere Khan.
Nu a reugit, spuse Mama-Lup. Ce s-o fiintAmplat?
Tata-Lup alergi cAgiva pagi gi il auzi apoi pe ShereKhan mormiind gi bolborosind silbatic, in timp ce se
tivilea prin desiguri.
- Prostul! Nu a avut destuli minte gi a sirit pefocul unui tiietor de lemne gi gi-a ar:s picioarele, spuseTata'Lup cu un mArAit. Tabaqui este cu el.
- Ceva urci pe deal, spuse Mama-Lup, ciulind oureche. Bagi de seami!
Tufigur,ile au fosnit un pic in desig, gi Tata-Lup se
lisi pe vine, gata de atac. Apoi, daci agi fi fost de fagi,agi fi vAzut cel mai frumos lucru din lume: Lupul se
opri in mijlocul saltului. Se lansase inainte de a vedea
pe ce sare ti apoi a incercat si se opreasci. Rezultatul
a fost ci a sirit in sus de-un metru jumate-doi, ca apoi
s6, aterizeze exact in locul de unde a ficut saltul.
- Un om!qipi el. Un pui de om. Uite!Chiar in faga lui, ;inindu-se de o creangi joasa,
era un copilag de culoare, in pielea goali - mai moalegi mai grisug decAt orice copil ce a venit vreodati lapettera unui lup pe timp de noapte. Se uiti in ochiiTatilui-Lup gi rAse.
- Asta e un pui de om? spuse Mama-Lup. N-amvizut niciodati unul. Adu-l aici!
Un lup obignuit si-gi plimbe puii poate, daci e
necesar, si duci in guri un ou firi si'l spargi gi, degi
filcile Tatilui-Lup au prins copilul, colgii nici micarnu l-au zgilriatin timp ce l-a agezit lAngi puii sii.
- Ce micug este! Ce golag este, nu are pir deloc!
spuse, cu blindele Lupoaica.
Copilul igi ficea loc printre pui si ajungi mai
aproape de blana caldi.
- Hei! MinAnci impreuni cu ceilalgi pui ai nogtri.
Deci aga arate un pui de om. Oare a existat vreodatiun lup care si se laude ci printre puii lui a avut gi un
pui de om?
- Am mai auzit din cAnd in cAnd de aga ceva, dar
niciodati in haita noastri sau in vremea mea, spuse
Tata-Lup. Nu are deloc pir gi at putea si-l omor doar
cu o lovituri de picior. Dar - vezi? - se uiti la mine gi
nu-i este deloc frici.Brusc, razele lunii nu mai luminau gura pegterii,
10 "11
r{Xh^r-"&.n
\}J/'
'/<f x
,,,/
{'#&
cici capul pitrigos gi umerii lui Shere Khan au apirutdintr-o dati. Tabaqui, in spatele lui, ii goptea slugarnic:
- StipAne, stepane, a intrat aici!
- Shere Khah ne onoreaz| cu prezenga sa! spuse
Tata-Lup, ochii lui sticleau de mAnie. Ce doregte Shere
Khan?
- Prada mea. Un pui de om a venit incoace, spuse
Shere Khan. Pirinqii lui au reuSit si fugi. Di-mi-l mie!
Shere Khan atacase focul de tabiri al unui tiietorde lemne, aga cum spusese Tata-Lup, gi era furios din
cauzi ci il dureau labele. Dar Tata'Lup ttia ci gura
pegterii era prea ingusti pentru ca un tigru si poate
intra. Chiar gi acolo unde statea, umerii lui Shere Khan
gi labele din fagi erau prea inghesuite, aidoma unui
om care s-ar chinui si intre intr-un butoi.Lupii sunt anirnale libere spuse Tata-Lup.
Primesc ordine doar de la geful haitei, gi nu de la orice
virgat, ucigag de vite. Puiul de om e al nostru gi putem
si'l omorAm, daci asta alegem si facem.
- Alegi, nu alegi! Ce-i cu discursul ista despre
alegere? Pe togi boii pe care i:am ucis, si ingeleg ci vrei
si mi umilesc adulmecAnd in vizuina asta de cAine
dupi ceea ce este al meu de drept? Ei bine, vorbesc
eu, Shere Khan!
Rigetul tigrului umplu pettera de tunet. Mama-
Lup se ridici dintre pui gi ficu un salt inainte, cu ochii
ca doui luni verzi strilucind in noapte, infruntAndprivirea pitrunzitoare a lui Shere Khan.
12 13
- $i eu, Raksha (Demonul), igi rispund. Puiul de
om e al meu, Lungri! Al meu gi numai al meu! Nu va
fi ucis. Va trii gi va alerga cu haita, gi va vAna cu haita;gi in cele din urmi, asculti'mi bine vAnitor de puimici gigolagi, mAncitor de broagte, ucigagule de pegti,
va veni o zi cAnd te va vina el pe tine! Acum pleacide-aici, ci de nu, jur pe sambhur-ul pe care l-am ucis(cici nu minAnc vite infometate), ci te-oi duce inapoila mama ta mai gchiop decit te-ai niscut!Cari-te!
Tata-Lup se uita mirat. Aproape ci uitase ziuain care o cAgtigase pe Mama-Lup in lupti dreapti cualgi cinci lupi, de pe vremea cAnd alerga in haiti, gi
nu se numea Demonul pe degeaba. Poate ci Shere
Khan l-ar fi infruntat pe Tata-Lup, dar nu putea si-igini piept Mamei-Lup, pentru ci gtia ca, din pozigia
in care se afla, ea avea tot avantajul terenului gi ci arlupta pAni Ia moarte. Aga ci se didu inapoi din gura
pegterii mAriind gi, cAnd a iegit de tot, ricni:- Fiecare ciine latri in propria curte!Vom vedea
ce va avea de spus haita despre gizduirea de pui de
om. Puiul e al meu, gi tot in dingii mei va ajunge in cele
din urmi. Oh, voi, hogilor cu coada stufoasi!Mama-Lup se arunci jos printre pui, gAfAind iar
Tata-Lup ii spuse sever:
- Shere Kahn are dreptate de data asta. Puiul
trebuie prezentat haitei. Tot mai vrei si-l pistrezi,mami?
- il pistrim! spuse gAfiind. A venit gol, pe timp de
noapte, singur gi foarte infometat; gi totugi nu i-a fostfrici! Uite deja l-a impins pe unul dintre puii nogtri
la o parte. lar micelarul ila gchiop l-ar fi ucis gi ar fi
fugit spre rAulWaingunga, in timp ce sitenii de aici ar
fi vAnat prin toate vizuinile noastre, ca si se rizbune!Daci si-l pistrim? Pii si fii sigur ci-l pistrim. Stai
cumingel, broscugi mici!O, tu, Mowgli - ciciMowgli,broscuga, igi voi spune -, va veni vremea cAnd tu il vei
v6na pe Shere Khan, ata cum te-a vAnat el pe tine!
- Dar ce va spune haita? continue Tata-Lup.
Legea Junglei spune foarte clar ci orice lup poate,
cAnd igi intemeiaz| o familie, si se retragi din haitacireia ii apargine. Dar indati ce puii lui sunt destul de
marisi stea pe propriile picioare, trebuie si-i prezinte
Consiliului haitei, care se tine de obicei o dati pe luni,cAnd e luni plini. $i asta pentru ca ceilalgi lupi si-ipoate cunoatte. Dupi aceaste inspecgie, puii suntliberi si fugi unde vor gi, pAni nu reutesc si ucidiprima viti, niciun membru al haitei nu are dreptulsi-i ucidi. Pedeapsa este moartea, cind ucigagul este
gisit; gi daci stai un pic si te gAndegti, ai si-gi dai
seama ci aga gi trebuie si fie.
Tata-Lup a atteptat pini cAnd puii lui au inceputsi alerge un pic gi apoi, in noaptea in care se intAlneahaita, i-a dus pe ei, pe Mowgli gi pe Mama-Lup la
Piatra Consiliului - un virf de munte acoperit cu
stAnci gi bolovani, unde se puteau ascunde o sute de
lupi. Akela, marele Lup Singuratic gri, care conducea
14 15
intreaga haiti prin forgi gi inteligengi, stitea intinspe stenca lui, iar ceva maijos stiteau peste patruzecide lupi de toate mirimile gi culorile, de la veteranicu blana de culoarea bursucului, care puteau doborio ciuti de unii singuri, la lupi de trei ani, cu blananeagri, care nu mai credeau ci pot.
Lupul Singuratic le era conducitor de un an deja.
Cizuse de doui ori intr-o capcana pentru lupi intinerege gi odati fusese bitut gi lisat si moari; aga
ci el gtia felul de a fi al oamenilor gi obiceiurile lor.
S-au spus foarte pugine la StAnci. Puii se rostogoleau
unii peste alqiiin mijlocul mamelor gi tagilor lor, gi dincind in cAnd cAte un lup mai in vdrsti se apropia de
cAte un pui, se uita la el cu atengie gi se intorcea la locfiri si faci zgomot. Uneori, o mami igi impingea cAte
un pui mai la lumina lunii, pentru afi siguri ci nu va
fi trecut cu vederea. Akela striga:
- $tigi legea, gtiqi legea! Uitagi-vi bine, lupilor!lar mamele, ingrijorate, preluau indemnul:
' Uitagi-vi, lupilor! Uitagi-vi bine!
in sfArgit, gi Mamei-Lup i se zbirli blana de pe
gAt. Pe cum se apropia momentul, Tatil-Lup impinsebroscuga Mowgli - cum ii spuneau ei - in centru,unde stetea rilzilnd gijucAndu-se cu cAteva pietricelece striluceau in lumina lunii.
Akela nu gi-a ridicat capul de pe labe gi continuacu indemnul monoton:
- Uitati-vi bine!
