Licenta Nico

ŞCOALA POSTLICEALĂ

„VASILE ALECSANDRI” BUZĂU

SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI

PROIECT DE CERTIFICARE A

CALIFICĂRII PROFESIONALE

COORDONATOR :

DR. BUNEA DOINA

ABSOLVENT :

PETRESCU LUIZA NICOLETA

BUZAU

2015

LUCRARE DE LICENŢĂ 2015

ŞCOALA POSTLICEALĂ

„VASILE ALECSANDRI” BUZĂU

SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNVĂŢĂMÂNT DE ZI

TEMA PROIECTULUI

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU INSUFICIENŢĂ HEPATICĂ ACUTĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC :

DR. BUNEA DOINA

ABSOLVENT:

PETRESCU LUIZA NICOLETA

BUZAU

2015

1


CUPRINS

MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI..................................................................................................4

CAPITOLUL – 1 Insuficienta hepatica acuta.................................................................................6

1.1. Noțiuni de anatomie si fiziologie a ficatului.....................................................................6

1.2. Funcțiile ficatului............................................................................................................12

1.3. Afecțiuni ale ficatului......................................................................................................13

CAPITOLUL – 2 Prezentarea Teoretică a Insuficienței Hepatice Acute......................................14

2.1. Definiție..........................................................................................................................14

2.2. ETIOLOGIE ȘI EPIDEMIOLOGIE...............................................................................15

2.3. Anatomie patologică.......................................................................................................16

2.4. Clasificare.......................................................................................................................16

2.5. Simptomatologie.............................................................................................................17

2.6. Diagnostic pozitiv și diagnostic diferențial.....................................................................21

2.7. Complicații și sechele.....................................................................................................23

2.8. Evoluție și prognostic......................................................................................................24

2.9. Tratament........................................................................................................................25

2.10. Profilaxia insuficienței hepatice acute.........................................................................28

CAPITOLUL – 3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ÎNSUFICIENȚĂ HEPATICĂ.......................................................................................................29

3.1. Internarea bolnavului și asigurarea condițiilor de spitalizare.........................................30

3.2. Participarea asistentului medical la examenul obiectiv..................................................31

3.3. Asigurarea igienei corporale și generale a pacientului...................................................33

3.4. Pregătirea, asistarea și efectuarea recoltărilor de produse biologice...............................35

3.5. Participarea asistentului medical la explorările paraclinice............................................38

3.6. Poziția bolnavului în pat, urmărirea faciesului...............................................................38

3.7. Urmărirea funcțiilor vitale și vegetative.........................................................................39

3.8. Alimentația pacientului...................................................................................................40

3.9. Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului........................................42

3.10. Educație pentru sănătate și profilaxia bolii.................................................................43

3.11. Externarea bolnavului..................................................................................................44

2


CAPITOLUL – 4 PLANURI DE ÎNGRIJIRE A PACIENȚILOR...............................................46

4.1. CAZUL I.........................................................................................................................46

4.2. CAZUL II........................................................................................................................60

4.3. CAZUL III......................................................................................................................82

CAPITOLUL – 5 CONCLUZII.....................................................................................................99

Bibliografie..............................................................................................................................103

3


MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Medicii sunt precum artiștii: nu are importanță cine se află în fața lor, culoarea

pielii, educația, vîrsta, religia, naționalitatea!

Consider că: indiferent de tema aleasă, noi viitori asistenți medicali trebuie să respectăm anumite

condiții și să acordam ingrijirile medicale din suflet, nu din obligație sau alte scopuri.

Altruismul este esențial, însă nu e suficient pentru a fi un bun profesionist ca asistent

medical. Un bun asistent medical trebuie să fie bine instruit și să aibă o experiență bogată.

Medicul îl îngrijește pe bolnav, însă asistentul se îngrijește de el. Acest lucru necesită de obicei,

eforturi pentru a le ridica moralul pacienților pe care, de exemplu, vestea că au o boală cronică

sau că nu mai au mult de trăit îi distruge pe plan afectiv, cît și pe plan fizic.

Pregătirea de bază a asistentului medical, nivelul lor ridicat de cultură generală le

permit, pe de o parte, însușirea mai profundă și mai rapidă a unor cunoștințe și practici de

specialitate și mai multă receptivitate față de știință și față de nou, iar pe de altă parte un orizont

mai larg, o orientare mai rapidă la patul bolnavului.

Locul său de muncă poate fi spitalul, policlinica sau circumscripția medico-sanitară.

Este lesne de înțeles că, pentru a-ți duce activitatea în bune condiții, trebuie să cunoască bine

instituția în care lucrează, sub toate raporturile: strutură, organizare etc.

Rezistența fizică și nervoasă și unele aptitudini pentru profesiune. Activitatea medicală

este continuă, intensă, cu permanentă solicitare fizică și nervoasă. Cîteodată asistentul medical,

prin natura atribuțiilor, trebuie să nu doarmă, fiind necesar ca după o noapte albă, să-și păstreze

bunăvoința, concentrarea, abilitatea manuală și, mai ales, calmul.

Devotamentul: asistentul medical trebuie să fie devotat, să aibă curaj și tărie mai presus

de toate. Acesta trebuie să se manifeste egal față de toți bolnavii. Grijile personale, necazurile

vieții sale particulare nu trebuie să-i influiențeze atitudinea.

4


Responsabilitatea reprezintă obligația de a răspunde de actele săvîrșite în fața autorității

competente, întrucît există o legătură între acțiuni- chiar nedorite și neprevăzute- și consecințele

acestora.

Deci, a vindeca sau cel puțin a ușura suferința a fost dintotdeauna scopul practicilor

medicale. Dar este bine cunoscut faptul că, de obicei, este mai ușor să se prevină decît să se

vindece boala, adeseori apărînd agravări și chiar invalidități, cu consecințe pentru individ,

familie și colectivitate.

5


CAPITOLUL - 1 Insuficienţa hepatică acută

1.1. Noțiuni de anatomie şi fiziologie a ficatului

Ficatul este glanda anexă a tubului digestiv, are culoarea brun-roşiatică, dimensiuni

variabile cu vârsta și o greutate medie de 1500 g , fiind cea mai mare glandă din organismul

nostru. Este situat în etajul superior al abdomnului, sub diafragmă, în loja hepatică. Prezintă

două feţe:

- fața superioară(diafragmatică), convexă, situată sub bolta diafragmei și acoperită de

peritoneu. Această față este împărțită în doi lobi (stâng mai mic și drept, mai mare)

separați de un ligament al peritoneului care leagă ficatul de diafragmă.

- fața inferioară prezintă trei șanțuri, care , prin felul cum sunt dispuse, dau aspectul literei

”H”.

Ele divid ficatul în patru lobi: drept, stâng, anterior şi posterior.

Șanțul transversal reprezintă hilul ficatului, adică locul de intrare în ficat a venei porte,

arterei hepatice, venelor limfatice, nervilor hepatici și locul de ieşire a venelor suprahepatice și a

canalului hepatic comun. Toate elementele care intră și ies din ficat prin hilul hepatic formează

pediculul hepatic.

Șanțul longitudinal drept conține anterior vezicula biliară iar posterior orificiul venei

cave inferioare.

Șanțul longitudinal stâng prezintă resturi fibrozante ale unor vase sanguine care au

funcționat la făt.

6


Figura 1 Ficatul anterior şi posterior

Unitatea structurală și funcțională a ficatului este lobul hepatic. Privit în spațiu, are formă de piramidă, cu 5-6 laturi.

Figura 2 Lobulul hepatic

7


Spațiul format între trei lobi hepatici apropiați este denumit spațiul portal

(interlobular). În structura lobului hepatic se disting:

- formațiuni vasculare;

- celulele hepatice (hepatocite);

- canaliculele biliare;

- filetele nervoase vegetative ;

Hepatocitele sunt dispuse sub formă de plăci sau lame celulare, anastomozate, formând

între ele o rețea tridimensională, cu dispoziție radială.

Între hepatocite se află canalicule biliare intralobulare fără pereți proprii, în care se descarcă

bila (fierea), produsul de secreție al hepatocitelor.

În final, acestea se colectează, în cele două canale hepatice (drept și stâng) prezente în

hilul ficatului.Din unirea celor două canale hepatice rezultă canalul hepatic comun.

Figura 3 Căi biliare extrahepatice

8


Aceasta se continuă cu, canalul coledoc care se deschide în duoden, împreună cu canalul

pancreatic principal (Wirsung). Orificiul de vărsare este prevăzut cu sfincterul Oddi. Din

canalul hepatic comun se desprinde canalul cistic care face legătura cu vezicula biliară ( rezervor

de fiere ). În vezicula biliară se acumulează bila în perioadele interdigestive. Vascularizația

ficatului este deosebită pentru că aportul de sânge se realizează din două surse: sânge care vine

prin vena portă și care transportă principiile alimentare absorbite de la nivelul tubului digestiv

(vascularizație funcțională); sânge arterial provenit din artera hepatică, asigură aportul de O2

(vscularizația nutritivă). Vascularizația funcționlă este deci asigurată prin vena portă.

Vena portă se formează prin joncțiunea venei mezenterice superioare cu trunchiul

splenomezenteric (format prin unirea venei mezenterice inferioare cu cea splenică ). În vena

portă, se deschide separat, vena gastrică.

Figura 4 Vezica biliara

9


Sistemul venos port

- vena portă colectează sângele venos din organele digestive situate în cavitatea

abdominală (stomac, pancreas, intestin subțire, intestin gros) și din splină;

- vena mezenterică superioară colectează sângele din intestinul subțire, apendicele

vermicular, colonul ascendent și cele două treimi drepte ale colonului transvers drept.

- vena mezenterică inferioară colectează sângele venos din treimea stângă a colonului

transvers, din colonul descendent, sigmoid și rect.

Figura 5 Tributarele venei porte si anastomozele portcave

10


După intrarea în ficat, vena portă se ramifică formând ramuri lobare, segmentare, interlobulare

ultimele ramificaţii formează capilarele sinusoidale.

Vezicula biliară (colecistul) are formă de pară. Vine în contact cu peretele abdominal, la

nivelul cartilagiului coastei a IX-a din partea dreaptă. Are o capacitate de circa 60ml.

1.2. Funcțiile ficatului

Datorită abundenței sale, irigări cu sânge funcțional și nutritiv precum și datorită

transformărilor chimice care au loc la acest nivel, ficatul îndeplinește funcții atât de importante și

de variate, încât pe drept cuvânt, poate fi considerat laboratorul organismului. El reprezintă unul

ditre cele mai importante organe pentru homeostazia organismului.

Ficatul îndeplinește o funcție digestivă participând la digestia și absorbția lipidelor și a

vitaminelor liposolubile, funcție realizată cu ajutorul sărurilor biliare.

De asemeni, ficatul intervine în:

- sinteza de gamă globuline, asigurând suportul principal al apărării imunologice a

organismului.

- participă la menținerea presiunii coloid-osmotice a plasmei prin sinteza albuminelor

plasmatice.

- sinteză a factorilor de coagulare având rol important în procesele de hemostază.

- constituie cel mai important rezervor de glicogen a organismului, fapt ce asigură o sursă

de glucoză, chiar în condițiile unui aport digestiv redus pentru organe a căror funcție este

dependentă în totalitate de glucoză (creierul).

- îndepărtează din circulație bilirubina, produs de degradare a hemoglobinei și colesterolul

sintetizat de celula hepatică.

11


1.3. Afecțiuni ale ficatului

A -hepatita cronică când sunt prezente modificări inflamatorii, necrotice, degenerative cu intensitate și distribuție variabilă în lobulul hepatic și spațiul port în funcție de cauză și stadiul bolii.

B -ciroza hepatică caracterizată prin dezorganizarea structurii hepatice de către nodulii de generare și țesutul fibros.

C - cancerul hepatic caracterizat prin proliferarea malignă a hepatocitelor.

Figura 6 Afectiunile ficatului

12


CAPITOLUL - 2 Prezentarea Teoretică a Insuficienței Hepatice Acute

2.1. Definiție

Ficatul, organ voluminos, ocupând împreună cu conductele biliare o bună parte din

abdomen și îndeplinind prin multiplele lui funcții de ”laborator central” o mulțime de acțiuni în

biochimia complicată a organismului, poate fi afectat de o mulțime de noxe. Acestea îi alterează

atât structura, dând loc la diverse procese morfo-patologice (inflamatoare, dostrofice ș.a.), cât și

numeroasele funcții, în majoritate de importanță vitală, dând naștere la produse toxice și

dismetabolice cu răsunet larg în organismul respectiv.

De aceea, patologia ficatului și a căilor biliare este destul de amplă și variată. Ea constă atât în

modificări ale organelor respective, adică în:

- afecțiuni locale-abdominale,

- perturbarea multor procese importante ale economiei organismului,

- manifestări multiple și variate de ordin general, la distanță.

Simptomatologia afecțiunilor hepato-biliare constă în:

a. simptome și semne abdominale, digestive;b. simptome și semne repercursive de ordin general, neurologice, cutanate, hemoragice;

13


2.2. ETIOLOGIE ȘI EPIDEMIOLOGIE

Etiologie

Cauzele insuficinței hepatice acute

Afecțiuni virale: hepatite acute virale ( A, B, C, D, E, E, G ), virusul herpes simplex,

citomegalovirus, adenovirusuri, varicela, mononucleoză infecțioasă, febra galbenă etc.

Medicamente și alte substanțe: Anestezice, Paracetamol, Antibiotice ( Ampicilină-Clavulanat,

Ciprofloxacilină, Doxiciclină, Eritromicină, Tetraciclină etc.

Antidepresive ( Amitriptilina ), antieleptice ( Fenitonină ), ciuperci otrăvitoare, plante,

tetraclorură de carbon, alcool, agenți imunosupresivi, antiinflamatoare nonsteroidiene, salicilați,

antivirale, antidiabetice, toxice industriale.

Droguri ilicide: Extazy, Cocaina.

Cauze vasculare: hepatita ischemică, șoc, tromboza de venă portae, tromboza de venă hepatică,

tromboza arterială hepatică.

Maladii autoimune: hepatita autoimună.

Tumori: tumori primare ale ficatului, tumori metastatice ( cancer mamar, pulmonar, melanom

limfom, leucemie ).

Cauze metabolice: ficat gras acut de sarcină, Sindromul Reye, Boala Wilson,

Galactozemia etc.

Epidemiologie

Insuficiența hepatică acută ( IHA ) este o condiție rară asociată cu deteriorarea rapidă a funcției

hepatice cu alterarea stării mentale și apariția coagulopatiei la indivizii anterior sănătoși.

In SUA se depistează aproximativ 2000 cazuri de IHA anual. Cele mai frecvente cauze ale IHA

sunt idiosincraziile la medicamente, hepatitele virale, hepatitele autoimune, șocurile

14


( hipoperfuzie ). Aproximativ în 20 % de cazuri etiologia IHA nu poate fi determinată. IHA se

atestă mai cu seamă la indivizii tineri și are o morbiditate și mortalitate înaltă. Înainte de

efectuarea transplantului de ficat rata supraviețuirii atingea cifra de 15%, însă odată cu

introducerea în practică a transplantării supraviețuirea pe termen scurt este de 65%.

2.3. Anatomie patologică

Majoritatea insuficiențelor hepatice încep prin hepatomegalie și sfârșesc prin atrofie

hepatică. Hepatomegalia este datorită hiperplaziei conjunctive, plus steatofei, plus proceselor de

regenerare; când aceste procese încetează, se produce atrofia hepatică.

Culoarea ficatului variază după tipul de insuficiență hepatică: galben ruginie de obicei,

verde-brună, roșiatică. Suprafața poate fi granulară sau neregulată, cu noduli de dimensiuni

variate .

Microscopic se constată compromiterea structurii hepatice prin benzi de țesut conjunctiv care fragmentează lobulii. Fibrele de colagen sunt mai mult sau mai puține mature. Se vad insule de celule plasmocitare și liomfocite, neocanalicule biliare, degenerescențe și necroze ale hepatocitelor, noduli de regenerare.

2.4. Clasificare

Afecțiuni acute :

a. de ficat: hepatite de cauze variate (virale, cu alți germeni, toxice, alergice), simple

congestii pasive sau active, procese supurative (abcese), procese flebotrombotice,

procese distrofice (steatoză), perihepatice;

b. de căi biliare: colici sau simple crize diskinetice minore pe fond cronic, colecistite,

colangite, colengiolite.

15


Afecțiuni cronice:

a. de ficat: hepatite cronice și ciroze hepatice (variate ca formă anatomo-clinică și

gravitate), stenoză hepatică, lues, tuberculoză, chist hidatic, determinări

dismetabolice (stenoză, dislipidoze, amiloidoză ș.a.).

2.5. Simptomatologie

Simptomatologia afecțiunilor hepato-biliare, cu manifestări:

16


a. Locale, se pot manifesta prin:

- dureri,

- modificări la nivelul ficatului și al colicistului,

- modificări ale splinei,

- tulburări ale splinei ,

- apariția unei circulații venoase parieto-abdominale superficiale, vizibilă, a unei ascite,

a unei hematemeze.

b. La distanță, afecțiunile se pot exprima prin:

- icter,

- manifestări hemoragice (purpură, echimoze, gingivoragii, hemoragii retiniene ș.a.),

- manifestări cutanate (urticarie sau simplu prurit, pete pigmentare, eriteme palmare,

steluțe vasculare, edeme ș.a.),

- manifestări nervoase(astenie, sonnolență postprandială, insomnie noaptea ș.a),

- manifestări psihice (depresiune, diferite comportamente de tip nevrotic),

- manifestări generale (slăbire, fatigabilitate etc.).

SIMPTOME, SEMNE, SINDROAME ÎN SUFERINȚE HEPATO-BILIARE

Pentru etapa suspicională a diagnosticului

A. Simptomele și semnele cu valoare semnalizatoare de patologie hepato-biliară:

- icter,

- dureri sau simplă jenă în hipocondrul drept,

- un ficat care la examenul fizic este gasit mărit, micșorat sau deformat ori dureros la

palpare,

- un buletin de laborator care indică teste de disproteinemie, o bilirubinemie crescută, o

sideremie crescută,

- descoperirea la pacient, a unei ascite sau a unor hemoroizi ;

17


- descoperirea la pacient, a unor steluțe vasculare, mai ales pe gât, pe față, subclavicular, a

unor palme roșii, a unei circulații venoase aparente, pe peretele abdominal anterior, sau a

unei hipopilozități a acestui perete ;

- diferite manifestări hemoragice cutaneo-mucoase ca purpura, echimoze spontane,

gingivoragii, epistaxis, metroragii spontane etc ;

- hematemeză intempestivă ;

- când pacientul prezintă anumite semne: (fetor pătrunzător de șoarece mort, sângerări

mucoase și cutanate, ascită, circulație venoasă superficială, limbă coșie-zmeurie etc. icter

sau subicter.

B. Simptome și semne clinice mai banale, care deși se pot întâlni în o mulțime de stări

patologice în afară de ficat (afecțiuni digestive, renale, sanguine, endocrine, stări toxice):

- durere în umărul drept, acută sau cronică ;

- migrenă, cu crize apărute tardiv, la maturitate, simple cefalalgii difuze, aparent banale,

care survin în legătură cu mesele, după mese, mai ales după alimente nepotrivite (grăsimi,

prăjeli etc.) ;

- tulburări digestive comune, banale, fie acute, fie cronice, mai ales de tip hipostenic, cu

senzații de balonare și de plenitudine abdominală,cu meteorism, flatulență, cu gura

amară, stare saburală, eructații, halenă fetidă, inapetență și greață, cefalalgii sau senzația

de ”cap greu” în perioada postalimentară ;

- simptome digestive speciale, greață matinală, greață produsă de palparea veziculei

biliare, intoleranță la grăsimi, diareea prandială ;

- prezența, la pacient, a unei apendicite cronice, a unei colite cronice (mai ales ulceroasă), a

unei duodenite sau staze duodenale cronice, a unei constipații cronice,

- o splenomegalie,

- un revărsat pleural seros în dreapta , putând reprezenta o reacție pleurală (chist hidatic,

ciroză, abces ș.a.

- la bărbat, descoperirea unei ginecomastii, trebuie să invite și la luarea în considerare a

ficatului (ciroză, hepatită cronică) ;

18


- manifestări cutanate ca urticaria, purpura, prurit ;

- tegumentele atrag atenția asupra ficatului: facies mai cenușiu, mai pământiu, cu piele

pergamentoasă sau solzoasă cu pete cafenii, varicozități pe pomeți, pe nas, edeme albe,

moi, pufoase, localizate mai ales perimaleolar sau periorbitar ;

- gura prin aspectul roșu, lăcuit al buzelor, prin limba roșie, prin vălul roșu, zmeuriu, uscat,

cu miros spcial (ficat alterat) ;

- urina de culoare mai închisă trebuie să ridice și ea problema unei afecțiuni hepatice

eventuale ;

- într-un buletin de analiză hematologic, atrage atenția asupra ficatului printr-o hipo-

proteinemie sau dis-proteinemie, leucopenii sau hipersideremie ;

- schimbări în comportamentul și psihicul unui individ, stare de astenie psihică și fizică,

stare de indiferență și apatie, scăderea capacității de muncă intelectuală, a memoriei, stări

de somnolență postprandială cu insomnie nocturnă ;

- slăbire în greutate, un deficit ponderal ;

C. Semnele si simptomele mai înainte arătate se asociază în 4 sindroame hepatice:

1. sindromul icteric ;

2. sindromul de insuficiență hepatică ;

3. sindromul de hipertensiune portată ;

4. sindromul encefalopatiei portale ;

D. Mai sunt anumite circumstanțe din trecutul sau prezentul pacientului

- în trecutul pacientului o hepatită icterigenă, virală sau de altă natură ;

- suferințe biliare mai mult sau mai puține clare, cu pușeuri acute, inflamatorii, febrile etc ;

- afecțiuni digestive ca: ucer gastric sau duodenal, apendicită cronică, colite cronice,

constipația cronică, stomac operat ;

- suferințe digestive neclare ca: grețuri, balonări, tulburări postprandiale, sensibilitate față

de grăsimi, mezeluri, conserve de carne sau de pește ș.a. ;

19


- elilismul cronic ;

- insuficiență cardiacă cronică ;

- transfuzii repetate sau injecții intravenoase repetate ;

- un abuz de medicamente ;

- contactul prelungit și repetat cu toxice exogene ;

- infecții prelungite sau repetate, în trecut, ca malaria, luesul, tuberculoza ;

- malnutriția sau hipernutriția, nutriția dezordonată, abuzul de grăsimi, condimente, prăjeli,

maioneză, ouă ;

- unii membri din familie sunt hepatici ;

2.6. Diagnostic pozitiv și diagnostic diferențial

Diagnosticul pozitiv al insuficienței hepatice este, mai totdeauna relativ ușor și se

bazează pe 3 grupe de date și anume:

a) Tabloul clinic este compus din simptome și semne neuropsihice, digestive,

cutaneomucoase, vasculohemoragice. Importante sunt mai ales semnele cutaneomucoase, căci

ele scot la iveală, unui medic instruit,substratul hepatic al tulburărilor neuropsihice și digestive:

steluțe vasculare, eritemul palmar, eventualele erupții purpurice sau urticariene, hemoragiile

mucoase, buzele și limba roșie, oligurie, etc ;

b) Datele clinice și anamnetice care atrag atenția asupra ficatului și au și ele o apreciabilă

valoare pentru diagnosticul pozitiv al insuficienței hepatice cum ar fi:

- Diagnosticul de insuficiență hepatică sugerat ;

- Dacă bolnavul este un hepatic cunoscut, cu istorie clinică clară și cu documente biologice

anterioare de certificare ;

- Dacă el prezintă un icter sau subicter concomitent ;

- O splină mărită sau o ascită ;

- Dacă este alcoolic, un denutrit îndelungat ;

- Un vechi biliar sau un vechi digestiv, enterocolopat, duodenal, malarie, tiberculos ;

20


c) Datele biochimice umorale certifică diagnosticul de insuficiență hepatică dând răspunsuri

cifrice, valorice. El dă posibilitatea aprecierii gravității insuficienței hepatice.

Pe baza acestor 3 grupe de date se face diagnosticul de insuficiență hepatică în toate cele 3

forme, după gravitate, clinic manifeste, adică:

-mică,

-mijlocie,

- marea insuficiență hepatică, inclusiv coma hepatică.

Cu cât insuficiența hepatică este sesizată mai precoce, cu atât mai mari sunt șansele ca ea

să fie tratată mai cu succes, întârzierea diagnosticului îngreunând și diminuând eficacitatea

tratamentului.

Diagnosticul diferențial apare atunci când:

Domină fenomenele psihice – bolnavul poate fi luat drept un neuropsihopat ;

Domină tulburări digestive – bolnavul cu insuficiență hepatică poate fi luat drept un

enterocolopat sau un duodenal sau un pancreatic ;

În formă toxică poate fi confundată cu insuficiența renală ;

Cu o intoxicație exogenă (arsenic, gaze toxice etc.) ;

Când este vorba de un cirotic, poate fi confundat uneori cu o insuficiență hepatică,

tabloul unui episod de encefalopatie portală, amoniacală.

Când insuficiența hepatică a ajuns în faza comatoasă, diagnosticul diferențial trebuie

făcut cu toate comele ( în primul rînd comele toxice exogene și endogene, adică renale,

diabetice, endocrine.

Poate fi vorba de o comă diselectrolitemică, prin hiponatremie, prin hipokalciție.

21


2.7. Complicații și sechele

Hemoragia digestivă superioară, care apare frecvent, fiind provocată de ruperea

venelor aflate sub o presiune crescută în condițiile hipertensiunii portale, de regulă la nivelul

varicelor esofagiene. Survine sub aspectul hematemezei și al melenei. Apariția hemoragiilor

imprimă un prognostic rezervat, atât imediat, legat de heoragia în sine, cât și de viitor.

Encefalopatia hepatoportală, care se caracterizează prin tulburarea stării de conștiență;

agitație psihomotorie, tulburări de vorbire, insomnie urmată de somnolență până la pierderea

cunoștinței, delir ( demență hepatică ).

Concomitent constatăm tremurături, ca bătăile de aripi ( flapping tremor ). Se instalează

de obicei rapid, în câteva ore, și este declanșată de hemoragii digestive, de o alimentație cu

proteine în exces, de disbacterii intestinale sau de administrarea unor medicamente cum sunt

clorura de amoniu, metionina, salureticele și diureticele mercuriale. Cauza encefalopatiei o

constituie intoxicarea sistemului nervos central cu substanțe care rezultă din degradarea

proteinelor intestinale și care nu au putut fi metabolizate de ficat; rolul important il deține

amoniacul. De asemenea, intervin pierderile de electroliți ( Na+ și K+ ).

Coma hepatică din ciroze poate apărea în cadrul insuficienței hepatice cronice

terminale, în encefalopatia hepatoportală și în cazurile cu hiperaldosteronism secundar ( cu

tulburări hidroelectrolitice ).În insuficiența hepatică cronică, coma poate fi declanșată ( rar ) de

anumiți factori: efort fizic, abuz de alcool, infecții intercurente, medicamente, hemoragii

digestive, intervenții chirurgicale. Înainte de apariția comei se accentuează rapid sindromul

cutanat, apare somnolența, scade diureza, apar tulburări psihice, apoi se instalează coma. În

cursul comei se constată hemoragii, diureză scăzută adesea febră și icter, tulburări neurologice

extrapiramidale, tulburări psihice polimorfe. Evoluția este frecvent fatală.

Infecțiile intercurente sunt complicații frecvente și de o gravitate deosebită în ciroze,

ele constituind cauza sfârșitului, de obicei prin trecerea spre comă hepatică. Cele mai frecvente

sunt pneumoniile acute; mai pot survenii stafilococii, erizipel etc.Problema cancerizării cirozei

nu se pune ca o complicație. Adenocancerul cu ciroză reprezintă coexistența celor două afecțiuni,

indiferent că are întâi cancerul sau ciroza sau că apar concomitent.

22


2.8. Evoluție și prognostic

Insuficiența hepatică acută constituie o situație ceva mai aparte,tabloul clinic

instalându-se rapid și este dominat de fenomene:

- Neuropsihice ;

- Hemoragice ;

De astenia, stare toxică generală, cu foetor pătrunzător, în care a căzut bolnavul.

În insuficiența hepatică acută

A Date de suspiciune, sesizare, orientare:

a) Tulburări neuropsihice de obicei foarte severe și mai ales de excitație: agitație, delir,

insomnii, incoerență, obnubilare ;

b) Manifestări hemoragice, uneori foarte severe: erupții purpurice, peteșiale, hemoragii ;

c) Digestiv : foetor izbitor, respingător, gura uscată + - saburală, limbă și buze roșii,

gingivoragii, epistaxis, anorexie, grețuri, vărsături ;

B Date de probabilitate, de certificare, concomitent:- hepatită acută, virală, infecțioasă, toxică ;- o hepatită cronică ori o ciroză + - cunoscută de bolnav sau medic ;

C Precizarea o aduc datele paraclinice cu privire la ficat ;

2.9. Tratament

23


Este un tratament amplu, relativ dificil, pretențios, care cere mai multe cunoștințe,

experiență. Obiectivele pricipale sunt:

- Redresarea funcțională a celulei hepatice ;

- Compensarea funcțională ;

- Corectarea tulburărilor ;

- Restabilirea echilibrului hidromineral și acidobazic ;

- Asigurarea echilibrului energetic al organismului ;

- Redresarea troficității celulare hepatice ;

- Protecția celulei hepatice și cerebrale împotriva toxinelor enterogene ;

- Înlaturarea factorilor și condițiilor hepatonocive care au declanșat sau accentuat

dezechilibrul funcțional grav al ficatului ;

Mijloacele terapeutice sunt și ele multiple: fizice, igienice, dietetice,medicamentoase și cer o

aplicare subtilă și riguroasă.

Repausul este indispensabil pentru cât mai multă economie de forță, culcat mai mult și somn de

cel puțin 8 ore, repaus intelectual și calm pentru că și stresurile psihice se resfrâng asupra celulei

hepatice.

Regim alimentar se elimină toxinele(alcool, tutun, proteine în exces), preparatele grele, nocive,

prăjite, sare relativă ( a nu abuza), regim normocaloric, hiperglucidic, bogat în proteine de

calitate, de origine animală, hipolipidic, evitându-se restricțiile exagerate, abuzive, evitându-se

monotonia în alimentație, folosind forme culinare atractive, stimulente, adaptând apoi regimul și

la eventualele boli digestive sau metabolice asociate (gastrită, colită, constipație sau diaree).

Măsuri igenice: evitarea și combaterea constipației, menținerea în echilibru a florei intestinale,

depistarea și înlăturarea unor infecții de focar, protecție față de frig, răceli, stresuri psihice,

limitarea eforturilor etc.

Mici îngrijiri: aerisire, bună poziție la lucru, respirații ample, aplicații calde pe abdoment în

zona ficatului.

Medicamente:

24


- vitaminele din grupul B (1, 2, 6, 12), B12 stimulând funcționalitatea și regenerarea

celulei hepatice, reducând distrofia grasă celulohepatică ;

- vitaminele PP, C și E acționând antinecrotic, mai ales în asociere cu vitamina B6, iar

vitaminele PP și C acționând eutrofic ;

- steroizii anabolizanți care stimulează sinteza proteinelor, regenerarea celuleohepatică

(preparate: Matiol, Naposim, Nerobolil, Dianabol, Steranabol, Decadurabolin etc.) ;

- aminoacizi esențiali ca: acidul aspartic ( Aspafort, Metaspar) având efecte favorabile

multiple, arginina, acidul orotic ( Purinor, + - purine) participând la sinteza acizilor

nucleici, proteinelor, acidul glutamic ( Multiglutin ) ajută la metebolizarea amoniacului

( Arginină-Sorbitol ) ;

- substanțe cu acțiune lipotropă ca metionina, colina, betaina, inositolul ;

- glucoza și levuloza, în perfuzii, constituie o importanță sursă de material energotrofic

pentru celula hepatică ;

- albumina serică umană, administrată în perfuzii ;

- unele preparate ca: Legalon, Tropofar, Catergan care acționează favorabil, regenerativ

asupra membranelor celulare, ;

- cortioizii prin efectul lor antiinflamator constituie un bun medicament eutrofic ;

Există o mulțime de preparate complexe îmbinând 2 sau mai multe din medicamentele:

Essențiale, Aspafort, Metaspar, transfuzii de sânge sau de plasmă, drenaj biliar cu administrare

pe sondă duodenală de glucoză, levuloză, glutamați, lichide, transplant de ficat.

Aplicarea mijloacelor menționate în general și a medicamentelor în special, impune o serie

de principii și reguli în aplicarea tratamentului:

1. Tratament obligatoriu și al substratului morfoetiologic al insuficienței hepatice și a cauzelor

acesteia;

2. Tratament complex dar pe cât posibil rațional, individualizat;

3. Dezechilibrele hidrominerale și cel acido-bazic și se corectează obligatoriu, după indicațiile

datelor laboratorului: afecțiuni coexistente, unele din ele putând costitui factori de întreținere

a hepatopatiei, tulburări intestinale: constipație toxigenă, colite cronice, infecții generale

cronice: tuberculoză, malarie, etilism cronic, diabet, colecistopatii, chiar latente.

25


4. Se tratează și simptomele și semnele principale, mai ales dacă ele fac pe bolnav să sufere sau

împiedică bună acțiune a terapiei generale.

În caz de insuficiență hepatică acută sau de insuficiență cronică agravată sau acutizată,

bolnavul trebuie sa fie internat imediat în spital, fiind nevoie de tratament intensiv, mai ales pe

cale parenterală ( injecții, perfuzii etc.)

O insuficință hepatică cronică medie sau ușoară, la un hepatopat cronic care își poartă

boala pe picioare, poate fi tratată și ambulator. Este bine însă, ca acest tratament să fie început

într-un spital, printr-un bilanț biologic paraclinic general al situației ficatului, ajungându-se astfel

la un plan de tratament de durată, de perspectivă.

Este nevoie în continuare, a se menține bolnavul sub control repetat, clinic ( ficat, splină,

diureză, abdomen, program alimentar, de activitate-repaus-somn etc.), dar mai ales paraclinic,

pentru a putea sesiza chiar cele mai mici oscilații agravante.

Coma hepatică

Coma este forma de exprimare cea mai avansată, mai gravă, a insuficienței hepatice,

ireversibilă, deseori terminală. Insuficiența hepatică gravă se poate termina și fără comă, prin

hemoragii masive sau repetate + stare de șoc, colaps sau stare de anemie profundă, sau rar se

poate termina în cașexie avansată. Diagnosticul etiologic se pune pe unele date clinice obiective

ca: existența eventuală a unui icter sau subicter, descoperirea unui ficat mărit sau micșorat sau

neregulat la palpare, a unei spline mari, a unei ascite, unor steluțe vasculare și pe date de

laborator.

Cele 3 etape în desfășurarea unei come hepatice:

A) Stadiul preliminar :

- bolnavul se cufundă într-o stare crepusculară, toate facultățile mintale sunt în scădere

progresivă ;

- nu se mai poate concentra, înțelegerea cuvintelor și frazelor este tot mai greoaie ;

- răspunsurile sunt tot mai lente, vorba este tot mai redusă, emisiunea verbală spontană,

luciditatea este și ea tot mai ștearsă, memoria este tot mai slabă, etc ;

26


B) Stadiul comatos, în care se intră treptat:

- starea confuzională ;

- bolnavul este în stare de semiconștiență ;

- crize de excitație cerebrală, contracturi, convulsii, tremurături, agitație, instabilitate etc.

- sau din contră, somnolență profundă ;

C) Stadiul de comă, de suspendare completă a funcțiilor cerebrale, constând într-un somn

liniștit, în nemișcare absolută doar respirația este modificată: mai adâncă, uneori de tip Kussmaul

sau Cheyne- Stokes. În acest stadiu mai întâlnim:

- fetor care este respingător și constituie un element important pentru diagnostic ;

- steluțe vasculare, limba roșie carminată, balonarea abdomenului, eventual subicter sau

chiar icter ;

2.10. Profilaxia insuficienței hepatice acute

Profilaxia constă în tratamentul corect al hepatitelor epidermice și al hepatitelor

cronice, cu dispensarizare îndelungată: în combaterea factorilor susceptibili să imblolnăvească

ficatul: alimentație dezechilibrată, alcoolism, abuzuri medicamentoase; în tratarea la timp și

corectă a bolilor care favorizează hepatopatiile cronice: litiaza biliară, afecțiunile obstructive ala

căilor biliare extrahepatice, sifilisul, diabetul, rectocolita, ulcerul, infecțiile.

Profilaxia complicațiilor este de asemenea importantă, ea fiind realizată prin combaterea

cauzelor declanșatoare de complicații: dietă nerațională, medicație intempestivă, intervenții

chirurgicale neindicate, disbacterii intestinale.

27


CAPITOLUL - 3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU ÎNSUFICIENȚĂ

HEPATICĂ

Îngrijirea bolnavilor cu afecțiuni hepatice prezintă particularități deosebite de acei cu

afecțiuni biliare. Etiopatologia, adesea comună a celor două grupe de afecțiuni, ca și înterrelațiile

funcționale ale ficatului cu căile biliare, fac ca îngrijirea lor să se facă adesea împreună, având

numeroase elemente comune de explorare și de tehnica terapeutică, care interesează direct și

munca asistentei.

La îngrijirea acestor bolnavi trebuie avut în vedere faptul că simptomatologia hepato-

biliară ascunde o boală infecțioasă, de etiologie virală, sau consecințele acesteia, care păstrează

încă un oarecare grad de contagiozitate încă mult timp după vindecarea aparentă sau reală a bolii

inițiale.

Majoritatea afecțiunilor hepatice – neîngrijite în mod corespunzător – evoluează spre

insuficiență hepatică, care poate merge pînă la pierderea bolnavului. Tulburările de metabolism

din cursul stărilor de insuficiență hepatică, favorizează invadarea organismului cu substanțe

toxice, care au o acțiune importantă și asupra creierului. Din acest motiv afecțiunile hepato-

biliare sunt însoțite de modificări psihice importante, ca tulburări de somn, scăderea afectivității,

care pe măsura agravării insuficienței hepatice se completează cu somnolență, obnubiliare și

comă. Tulburările psihice sunt prezente și în afecțiunile căilor biliare sub formă de anxietate și

depresiune.

28


3.1. Internarea bolnavului și asigurarea condițiilor de spitalizare

Internarea în spital, constituie un eveniment important în viața bolnavului pentru că se

desparte de mediul său obișnuit și în stare de suferință, fiind nevoit să recurgă la ajutorul

oamnilor din jur. Această situație îi creează stări emotive, de care trebuie să țină seama

personalul medical și să-l menajeze, să-l încurajeze. Aceeași atenție se va acorda și vizitatorilor,

care trebuie liniștiți.

Bolnavii internați sunt înscriși în registrul de internări de la UPU unde li se completează

foaia de observație cu datele de identitate. Bolnavul va fi dezbrăcat și examinat pentru a i se

stabili diagnosticul și se vor lua primele măsuri de urgențe. Datele culese în urma analizei sunt

trecute în Foaia de Observație și la nevoie, examenul obiectiv care se completează cu recoltări de

produse biologice.Amplasarea bolnavilor hepato-biliari se va face în saloane mai mici, liniștite,

unde pericolul difuzării unor infecții este mai mic și odihna psihică a bolnavilor este asigurată.

Bolnavii cu ciroze hepatice sunt foarte sensibili față de infecții, din acest motiv ei nu vor fi

așezați în saloane unde se îngrijesc și bolnavi cu angine, stafilococii cutanate sau infecții

pulmonare.

29

http://www.cugetliber.ro/imagini/original/pacientiimonitorizati-1427993835.jpg


Îngrijirile generale

În perioada acută a bolilor hepatice, bolnavii trebuie să respecte repausul absolut fizic și

psihic. Obiceiul unor bolnavi – în special preocupării intelectuale – de a utiliza timpul petrecut

în spital cu studii sau lecturi mai grele, în cazul bolnavilor cu suferințe hepatice trebuie

combătut. Scularea din pat a bolnavilor o hotărăște medicul și dispozițiile lui privind cuantumul

și durata zilnică de părăsire a patului trebuie respectate de asistentă. Activitatea psihică sau fizică

precoce poate provoca recidive sau agravări necurabile.

3.2. Participarea asistentului medical la examenul obiectiv

Medicul efectuează examinarea clinică a pacientului în colaborare cu asistenta medicală

atât la domiciliu cât și în spitale.Participarea AMG la examenul clinic medical al pacientului

constituie o obligație profesională și are următoarele sarcini:

a) Sa pregătească fizic și psihic pacientul (îmbrăcare, dezbrăcare) ;

b) Să-l așeze în poziție necesară examinarii ;

c) Să pregătească materialele și instrumentele necesare și să le prezinte mediculuii la cerere;

d) Să pregătească documentele medicale (foaia de observație, fișe,analize) ;

e) Să asigure iluminația necesară examinării, unor cavități curate ale organismului ;

f) Să protejeze pacientul de traumatisme ;

g) Asigură liniștea necesară desfășurării examinării ;

h) Să pregătească produsele biologice ale pacientului și să le prezinte medicului (scaun,

urină, vărsături, spută) ;

30


A) Pregătirea materialelor și documentelor precum și salonul cu bolnavii pentru vizita

medicului

Scop: crearea unui climat favorabil pentru examinarea bolnavului și stabilirea relației medic-

bolnav care și asigură ameliorarea și vindecarea bolii.

Materiale necesare: stetoscop, ciocan de reflexe, termometru, mănuși sterile, tăviță renală,

alcool, 2 prosoape, săpun pentru spălarea mâinilor și instrumente speciale în funcție de natura

examinării;

a) Se pregătesc materialele și instrumentele necesare examinării, verificîndu-se starea lor de

funcționare ;

b) Pregătirea documentelor medicale prin distribuirea foilor de observație, se aduc

rezultatele examenului de laborator, ecografii, EKG și se completează cu adaosurile

privind medicația și alimentația ;

31


c) Pregătirea salonului prin efectuarea curățeniei și dezinfecției, se aerisește salonul care va

avea o temperatură optimă și se asigură liniștea necesară în timpul vizitei ;

d) Se păstrează unele probe biologice pentru a fi arătate medicului la vizită ;

B) Pregătirea bolnavului pentru examinarea medicală

- Cei care sunt imobilizați la pat, vor fi controlați , pentru a asigura curățirea lenjerei de corp dar și cea de pat.

- Vor fi ținuți cu capul, în poziția opusă cu examinatorul și vor fi întorși după examinare.

- Produsele biologice vor fi arătate medicului dacă este cazul.

3.3. Asigurarea igienei corporale și generale a pacientului

Toaleta pacientului face parte din îngrijirile de bază cu scopul de a asigura confortul și

igiena bolnavului. Aceasta poate fi:

- zilnică pe regiuni ;

- săptămânală sau baia generală ;

În funcție de tipul, de pacient, întîlnim urmăroarele situații:

- nu are nevoie de ajutor ;

- are nevoie de sprijin fizic și psihic ;

- are nevoie de ajutor parțial ;

- necesită ajutor complet ;

Obiective:

- îndepărtarea de pe suprafața pielii a stratului cornos, descuamat și impregnat cu secrețiile

glandei sebacee și sudoripare, amestecate cu praf, alimente și resturi de dejecții ;

- deschiderea orificiilor de excreție a glandei pielii ;

32


- liniștirea bolnavului, crearea unei stări de confort ;

Principii:

- se apreciază starea generală a bolnavului, pentru a nu-l obosi ;

- se izolează bolnavul cu un paravan și se descoperă progresiv partea care se va spăla cu un

burete înmuiat în apă caldă și săpun ;

- camera (salonul) va avea o temperatură ambiantă, ușile și ferestrele închise pentru a se

evita răcirea bolnavului ;

- apa caldă va fi schimbată de cîte ori va fi nevoie și se insistă la pleuri, sub sân, axilă,

interdigital, masându-se zonele predispuse la escare ;

- se mută mușamaua și aleza în funcție de regiunea pe care o spălăm, iar ordinea este

umătoarea: spălat, clătit, schimbarea lenjeriei de corp și de pat după baie ;

Etapele toaletei:

- se va respecta următoarea succesiune: față, gât, urechi, brațe, mâini, partea anterioară a

toracelui, abdomenul, fața anterioară a coapsei ;

- se întoarce bolnavul în decubit lateral, se spală spatele, fesele și partea posterioară a

coapselor ;

- se întoarce din nou în decubit dorsal și se spală gambele, picioarele, organele genitale

externe ;

- părul și gura, toaleta cavității se va face cu deosebită atenție, fiindcă bolnavii adesea se

plâng de un gust amar în gură ;

De reținut !

- înainte de a începe baia AMG va şti dacă starea bolnavului îi permite să facă baie singur

sau ajutat de altcineva ;

- toaleta pe regiuni a bolnavului imobilizat la pat, permite examinarea tegumentelor și

observă unele modificări ca: roșeață, iritații ;

- pentru activarea circulației, după spălare se frecționează cu alcool ;

- se va evita udarea pansamentului sau aparatului gipsat, dacă bolnavul le are ;

33


La efectuarea igienei corporale se va ține cont de faptul că pielea edemațiată a ciroticilor este mai

sensibilă și deci necisită atenție mărită. În cursul icterelor, bolnavii suferă adesea de prurit, pe

care încearcă să-l diminueze prin grataj. Asistenta va avea grijă ca unghiile acestor bolnavii să fie

tăiete scurt, rotund, pilite cu atenție și întreținute curat, pentru a reduce cât mai mult pericolul

lezării și infectării tegumentelor cu ocazia gratajelor.

3.4. Pregătirea, asistarea și efectuarea recoltărilor de produse biologice

Materiale necesare și tehnica asemănătoare celorlalte puncții. Colecțiile purulente trebuie

îndepărtate din organism pentru a diminua simptomatologia care afectează întregul organism

printr-o stare gen alterată.

Semnele infecției: dolor, tumor, calor, rubor, impotența funțională.

Recoltarea produselor biologice și patologice pentru examenele de laborator

34


Importanța examenului de laborator:

- completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective ;

- confirmă sau infirmă diagnosticul clinic ;

- reflectă evoluția bolii și eficacitatea tratamentului ;

- confirmă vindecarea ;

- semnalizează apriția unor complicații ;

- permit depistarea îmbolnăvirii intercurente ca și a persoanelor sănătoase purtătoare de

germeni patogeni ;

Rolul AMG:

Trebuie să respecte următoarele reguli:

- orarul recoltărilor ;

- pregătirea psihică a pacientului care va fi informat de analiza respectivă ;

- pregătirea fizică, să nu mănânce, să țină un regim alimentar pentru unele analize, repaos

la pat și poziție coresspunzătoare ;

- pregătirea materialelor și instrumentarul necear ;

- realizarea tehnicii propriu-zise cu profesionalism ;

- completarea imediată și corectă a buletinului de analiză cu numele și prenumele

pacientului, număr salon și al patului, data, natura produs recoltat și analiza cerută ;

- etichetarea produsului prin scriere directă pe recipient sau pe etichete bine fixate ;

- expedierea și transportul produselor recoltate la laborator ;

- se trimit imediat pentru a evita alterarea lor, iar când se transportă în altă unitate, să fie

ambalate corespunzător ;

De reținut !

1) Recipientele folosite la recoltările bacteriologice vor fi sterilizate.

2) Produsele recoltate pentru examenele bacteriologice nu se amestecă cu substanțele

antiseptice sau fixatoare.

3) Recoltarea produsului pentru examene bacteriologice se va face în condiții de

perfectă asepsie.

35


4) Produsul recoltat să nu se suprainfecteze cu germeni patogeni din aer, de pe

instrumentar etc.

Asistenta efectuează recoltările de sânge, urină, fecale și sucuri digestive și le trimite

conform planului de explorare la laborator pentru efectuarea probelor funcționale ale ficatului,

pancreasului și ale vezicii biliare.

Analizele sunt indicate de medic și procedăm astfel:

- HLG în vacutainer, cu dopul de culoare mov ;

- VSH în vacutainer cu dopul negru, fără stază venoasă ;

- Analizele biochimice în vacutainer, cu dopul roșu ;

- Testele de coagulare în vacutainer, cu dopul de culoare albastru ;

Ordinea de recoltare este:

1) Roșu ;

2) Albastru ;

3) Mov ;

4) Negru ;

36

http://sanatate.bzi.ro/public/upload/photos/24/recoltare_sange_modif.jpg


3.5. Participarea asistentului medical la explorările paraclinice

Îngrijirile trebuie efectuate în cunoștința complicațiilor posibile pe care asistenta trebuie

să le prevadă și să le recunoască. Dintre acestea cele mai frecvente sunt colica biliară, icterul,

hemoragia și semnele prevestitoare ale comei hepatice. În toate aceste cazuri, ea are obligația ca

la cea mai mică suspiciune să anunțe medicul. În legătură cu hemoragia digestivă menționăm că

spre deosebire de alte hemoragii digestive, sângele extravat trebuie eliminat din tubul digestiv

prin clisme repetate, căci metabolizarea lui în caz de resorbție nu este posibilă de către ficatul

bolnav și produsele lui de dezasimilație ar putea provoca complicații encefalitice.AM însoțește,

supraveghează și îngrijește pacientul la explorările paraclinice, pregătindu-l înainte și după

tehnică.

Realizează sondajele exploratoare și terapeutice, pregătește bolnavul pentru examenul

radiologic al vezicii biliare și al căilor biliare și – la indicația specială a medicului – pentru

puncție abdominală, laparoscopie sau puncție biopsică a ficatului. În caz de ascită voluminoasă,

ea pregătește bolnavul, instrumentele și materialele pentru puncție evacuatoare.

3.6. Poziția bolnavului în pat, urmărirea faciesului

Poziția, în pat în cursul bolilor hepatice este decubitul dorsal, ce asigură o bună irigare a

ficatului. În cursul cirozelor ascitogene, bolnavul trebuie lăsat să-și aleagă el poziția cea mai

comodă, care este dictată în primul rînd de volumul ascitei. În cursul pancreatitei acute, însoțită

de stare de șoc, bolnavul așezat în decubit dorsal, trebuie ferit de orice mișcare activă sau pasivă.

Prin poziția pe care o ia pacientul, are impresia că își ușurează suferințele.

Faciesul este cenușiu, pământiu cu piele pergamentoasă sau solzoasă. Prezintă pete cafenii sau

varicozități pe pomeți, edeme albe, moi, pufoase localizate perimaleolar și periorbitar.

37


3.7. Urmărirea funcțiilor vitale și vegetative

Este obligatorie monitorizarea funcțiilor vitale în cursul oricărei boli, căci modificarea lor

reflectă în mare măsură starea generală a bolnavului, precum evoluția și gravitatea bolii de care

suferă. Totalizarea observațiilor funcțiilor vitale și vegetative se trec în foaia de temperatură

grafic și cifric în foaia de observație.

Supravegherea bolnavului prevede urmărirea culorii sclerelor și tegumentelor (icterizarea,

respectiv dezicterizarea), pruritul, culoarea scaunelor, aportul de lichide, culoarea și cantitatea

urinii, greutatea corporală, se face bilanțul ingesta- excreta, formarea, respectiv dispariția

edemelor și eventualele modificări de comportament.

Monitorizarea atentă are ca scop prevenirea complicațiilor.

38

http://www.prostemcell.org/images/article/pozitia-bolnavului-escare.jpg


3.8. Alimentația pacientului

Alimentația pacientilor cu afecțiuni hepato-biliare trebuie să fie fracționată în doze mici,

dar consumate frecvent. Aceasta pe de o parte favorizează drenajul biliar permanent, pe de altă

parte asigură aportul de calorii și la bolnavii inapetenți. Pacienţii se plâng adesea de meteorism,

constipație şi inapetență, ceea ce îngreunează aportul de calorii. Din acest motiv dieta monotonă

trebuie facută mai acceptabilă prin procedee culinare. Dieta afecţiunilor hepatice nu este identică

cu aceea a bolilor căilor biliare.

39


În perioada acută a hepatitelor, bolnavii primesc un regim de cruţare a ficatului prin

evitarea grăsimilor și a alimentelor metorizante, asigurându-se un aport bogat în hidrați de

carbon și vitamine. Proteinele se vor da în cantități progresive, pe măsură ce dispare inapetența,

asigurând un aport bogat prin branzeturi de vaci, carne fiartă de pasăre, de vacă, grătar. Pe

măsură ce starea bolnavului se ameliorează, se admit şi grăsimi vegetale şi untul. Se interzic

băuturile alcolice, alimentele prăjite şi condimentele. În cursul cirozelor hepatice, același regim

va fi pregătit hiposodat.La bolnavii cu afecțiuni biliare, se evită alimentele meteorizante precum

și acelea cu acțiune colagogă, ca grăsimile animale, ouăle etc. În timpul și după colici este de

preferat dieta lichidă, iar în cursul perioadelor de acutizare a colecistitelor, cea pastoasa, pasirată.

40


3.9. Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului

Aceasta trebuie făcută dupa indicația medicului. Corticoterapia și antiobioterapia se vor

face cu precauțiile și controalele obișnuite, vitaminele, medicamentele imunosupresive,

diureticele nu necesită tehnici deosebite. Pentru corectarea deficitului proteic se fac perfuzii de

plasmă, iar pentru excitarea colerezei și drenajul biliar, în afară de medicaţia corespunzatoare, se

fac sondaje avacuatoare. În terapia bolilor hepato-biliare se utilizează des aplicațiile calde - mai

rar și cele reci - care îmbunătățesc circulația la nivelul ficatului și au un efect spasmolitic asupra

vezicii și căilor biliare.

Pregătirea injecției

Asistenta medicală are obligația sa supravegheze și să participe activ la administrarea

medicației, cunoscând foarte bine regulile generale de administrare a medicamentelor precum și

efectele secundare ale acestora, pentru a putea învăța să nu se sperie la apriția lor, fapt care ar

putea declanșa starea de anxietate a acestuia. Deosebit de important este cunoașterea de către

asistenta medicală a căilor de administrarea medicamentelor, acesta putând fi orală sau enterală

și parenterală (ocolește tractul digestiv, are efect mai rapid), precum și a tehnicilor de efectuare a

tratamentului medicamentos parenteral (injecții s.c., i.m., i.v.,) cu respectarea regulilor de asepsie

și antisepsie. Va urmări fucțiile vitale și va nota în FO valorile acestora, pentru a putea constata

efectul medicației și diminuarea simptomelor bolii.

Calea de administrare a medicamentelor este indicată de medic în funcție de:

- rapiditatea asimilării medicamentului de către organism ;

- resorbția și metabolizarea medicamentului ;

- interacțiuni medicamentoase ;

- compatibilitatea țesuturilor față de substanța administrată ;

Tratamenul are ca obiective:

- ameliorarea durerii ;

- vindecarea ficatului ;

41


- prevenirea recidivelor ;

- prevenirea complicațiilor ;

- tratamentul complicațiilor ;

3.10. Educație pentru sănătate și profilaxia bolii

Pregătirea bolnavilor pentru externare necesită o muncă susținută de educație sanitară

privind respectarea odihnei, a regimului dietetic, precum și a abstinenței de alcool. Bolnavii sau

aparținători vor fi instruiți asupra modului de preparare a alimentelor.

Trebuie avut în vedere faptul că bolile hepato-biliare pot fi de etiologie infecțioasă sau reprezintă

consecințele unor astfel de boli al căror potențial de contagiozitate încă nu s-a stins. Din acest

motiv asistenta, până la verificarea contrariului, trebuie să țiină cont de normele de scuritate și

protecția muncii pentru prevenirea infecțiilor intraspitalicești.

42


3.11. Externarea bolnavului

Se face în următoarele situații:

- când bolnavul este vindecat, la propunerea medicului ;

- la cerere, fără a fi vindecat și fără avizul medicului, motiv pentru care va semna o

declarație că pleacă pe propria răspundere ;

- când afectarea de care suferă s-a ameliorat și necesită îngrijiri la domiciliu pe perioada

convalescenței ;

Pentru externare se întocmește epicriza foii de observație, biletul de ieșire, rețeta pentru

medicamente și vor fi informați atât bolnavul, cât și familia cu câteva zile înainte.

Epicriza: reprezintă rezumatul F.O. la care se adaugă recomnadările privind regimul igieno-

dietetic, tratamentul, concediul medical, regimul de viață, de muncă și controalele medicale

ulterioare;

Biletul de ieșire: cuprinde epicriză, rezultatul analizelor de laborator și al investigațiilor

paraclinice efectuate în spital.

Bolnavul este condus la serviciul de externare unde i se predă lucrurile personale și documentele

de externare.

Bolnavii cu boli infecto-contagioase se vor externa numai atunci când nu mai prezintă, riscul de

contaminare și numai cu acordul medicului.

După externare F.O. se v-a păstra în arhivă .

43

http://alba24.ro/din-iunie-medicii-trebuie-sa-redacteze-obligatoriu-scrisoare-medicala-pentru-pacienti-la-externarea-din-spital-307907.html


44

http://amfms.ro/pacientii-sunt-asteptati-la-medicii-de-familie-pentru-riscograma/


CAPITOLUL - 4 PLANURI DE ÎNGRIJIRE A PACIENȚILOR

4.1. CAZUL I

Informaţii sociale:

Date fixe:

Nume : L.

Prenume: N.

Naţionalitate: română

Religie : ortodoxa.

Limba vorbita: română

Vârsta: 38 ani.

Sex : feminin.

Alergii, deficient: nu prezintă.

Proteze, instrumente ajutatoare: nu are.

Date variabile:

Domiciliu: Buzău. com.Cernătești

Condiţii de locuit: bune.

Ocupaţia : casnică.

Anamneza asistentei medicale:

Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă.

Antecedente personale şi fiziologice:

grupa sanguină AB IV RH+.

ciclul menstrual la 12 ani.

două naşterii la termen.

Data internării : 10.03.2015

45


Data externării: 20.03.2015

Motivele internării:

Inapetenţa;

Epigastralgii;

icter sclero-tegumentar;

urini hipercrome;

astenie;

adinamie.

Istoricul bolii: boala a debutat în urmă cu 3-4 zile cu epigastralgii, inapetenţa, astenie adinamie.

De două zile au apărut icterul sclero-tegumentar şi urini hipercrome, motiv pentru care este

internată în secţia de bolii infecţioase cu diagnosticul de suspiciune de hepatită acută virala.

Stare generala: uşor alterată

Examen clinic pe aparate:

Tegumente şi mucoase: icterice ;

Sistemul musculo-adipos: normal reprezentat ;

Sistemul ostero-articular: integru ;

Sistemul ganglionar limfatic: nepalpabil ;

Aparat respirator: torace normal conformat, stetacustic pulmonar murmur vezicular

prezent ;

Aparat cardio-vascular: cord în limite fiziologice, zgomote cardiace clare, ritmice, fără

sufluri ;

Aparat digestiv: abdomen suplu, elastic, ficat percutabil, splina nepalpabilă, transit

intestinal normal, scaune decolorate ;

Aparat uro-genital: loje renale libere, micţiuni fiziologice, urini colurice ;

Sistem nervos: R.O.T prezente.

Elemente de igienă:

46


Alimentaţie:

Apetit : deficitar ;

Nr. Mese: 3(orele 8, 13, 18) ;

Gustari: 2(10,14) ;

Compoziţia meselor:

dimineaţă: ceai, gem, brânză de vaci proaspătă, miere de albine ;

prânz: supă de zarzavat, felul II, desert=mere coapte ;

seara: compot-lapte batut, dulce sau iaurt, paste cu brânza ori mâncare de cartofi ;

Alimente preferate: lactate, cartofi copti, fructe, citrice.

Alimente interzise: prima săptămână-carnea, mezeluri, afumături, murături, unt, smântână,

conserve ;

Alimente indicate: preparate din lapte(fără unt, smântână, brânză sărată), paste făinoase,

compoturi, fructe, citrice(lămâie, portocale, grefe).

Obiceiuri în legatură cu eliminările:

Scaun :1/zi (fără ploscă)

Urina: la WC, cantitate normală,fără ploscă

Transpiraţii: normale.

Obişnuinţe de igienă individuală:

Toaleta şi-o face fără să fie ajutat, se piaptănă singur, se îmbracă singur,posedă interes faţă de

igiena personală, faţă de aspectul său, faţă de corp, acordă atenţie faţă de lenjeria de pat, faţă de

lenjeria de corp.

Activitatea zilnică: Preferă odihnă activă, lecturarea unor ziare, reviste, ascultă radioul.

Comportament: Normal, preferă compania colegilor de salon, este sociabil, antrenându-se în

conversaţie cu ceilalţi pacienţi.

47


Probleme actuale la internare : Probleme potenţiale :

epigastralgii; Risc de complicaţii:

inapetenta; vărsături;

astenie; intensificarea icterului;

adinamie; somnolenţa;

icter sclerotegumentar; alterarea stării generale.

urini hipercrome;

prurit tegumentar.

DIAGNOSTIC MEDICAL : HEPATITĂ ACUTĂ TIP B.

Analiza şi interpretarea datelor:

Probleme actuale:

durere în hipocondrul drept;

epigostalgii;

inapetenta;

astenie;

constipatie;

prurit tegumentar;

icter sclero-tegumentar;

urini hipercrome;

anxietate;

somnolenţa.

Probleme potenţiale:

alterarea stării generale;

ciroza hepatică;

hepatita cronică agresivă.

Grad de dependenţă:

48


Din datele culese şi analizate se constată perturbarea următoarelor nevoi fundamentale:

1. Nevoia de a bea şi a mânca.

2. Nevoia de a elimina.

3. Nevoia de a evita pericole.

4. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi mucoasele.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.

6. Nevoia de a se mişca şi o avea o bună postură.

7. Nevoia de a se recreea.

8. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea.

Diagnostic de nursing:

1. Nevoia de a evita pericole

P: - dureri în hipondrul drept;

- epigastalgii;

- anxietate ;

E: procesul de infecţie virală ;

MD: alterarea comfortului ;

2. Nevoia de a elimina

P - eliminări inadecvate ;

E- HVB ;

SD – urinări hipercrome, varsături ;

3. Nevoia de a evita pericole

P -alterarea confortului(disconfort) ;

E-HVB ;

49


SD-dureri în epigastru ;

4. Nevoia de a fi curat.

P: colorarea tegumentelor ;

E –HVB ;

MD -icter sclero-tegumentar,prurit tegumentar ;

PLAN DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTIC

NURSING

OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI:

PROPRII ŞI DELEGATE

EVALUARE`

Alimentaţie

inadecvată

cantitativ şi

calitativ.

Cauze:HVB.

Manifestări:

-greţuri;

-balonare

postprandiala;

-inapetenta.

Pe termen

scurt:

-să se

alimenteze

decent atât

calitativ cât şi

cantitativ.

Pe termen

lung:

-pacientul să

fie echilibrat

hidrolectrolitic

si nutriţional.

Rol propriu:

-monitorizarea zilnică: ingestia de lichide şi

alimente ;

-alimente recomandate în perioada icterică:

compot, ceai, sucuri de fructe, miere de

albine, supe de legume, lapte, pireuri de

legume, brânză proaspătă, caş, pâine prăjită,

legume sărace în celuloză, fructe coapte ;

-când icterul începe să remită se recomandă

carne de vită şi pasăre fiartă sau friptă, peşte

slab, rasol sau fript ;

-alimente interzise:mezeluri, afumături,

condiment, alcool, cafea ;

-se aeriseşte salonul,se educă pacientul în

legatură cu regimul alimentar, despre

Pacientului îi

revine apetitul.

Respectă regimul

alimentar.

Consumă

alimente şi

lichide conform

dietei în cantităţi

normale.

50


evoluţia bolii ;

Rol delegat:

-administrarea de vitamine(electovit),

antispastice, (metoclopramid).

-P.E.V. cu ser glucozat 5% si cu

fitomenadion f.

-recoltare de sânge pentru HLG, VSH,

fibrinogen, TGO, TGP, bilirubinimie,

thymol, antigen HBs, IgM-HAV-HBC.

Alterarea stării

generale.

Manifestări:

-somnolenţă;

Astenie.

Cauze :HVB.

Pacientul să fie

odihnit, cu

tonusul fizic şi

psihic bun.

Rol propriu:

-identifică cauza oboselii ;

-ajută pacientul să-şi planifice activităţile

zilnice ;

-observă dacă perioadele de odihnă

corespund necesităţilor organismului;

-stimulează încrederea pacientului în forţele

proprii şi în cei care il îngrijesc ;

Rol delegate:

-administrează medicaţia indicată de medic;

-observă efectul acestuia ;

Ameliorarea

tonusului fizic şi

psihic al

proiectului şi

respectarea

programului de

odihna.

Manifestări:

-epigastralgii;

-disconfort.

Indentificarea

cauzelor

durerilor şi

eliminarea lor.

Rol propriu:

-comprese calde alcoolizate ;

-administrarea de lichide ;

Ameliorarea

disconfortului

abdominal.

51


Cauze: HVB. Rol delegate:

-se administrează medicaţia indicată ;

Alterarea

tegumentelor şi

a mucoaselor.

Cauze:HVB.

Manifestări:

-icter

sclerotegumenta

r;

-prurit

tegumentar.

Coloraţia

normală a

tegumentelor.

Dispariţia

pruritului

cutanat.

Rol propriu:

-recomandarea repausului la pat ;

-regim alimentar ;

-urmărirea culorii tegumentului şi sclerelor

zilnice ;

-păstrarea igienei tegumentului ;

-schimbarea lenjeriei periodic ;

-recomandarea de a nu se scărpina pentru a

evita leziunile de grataj şi infecţia

tegumentului ;

Rol delegate:

-frecţionarea cu alcool mentolat tegumentele;

-pudrarea cu talc mentolat a tegumentelor ;

-administrarea medicaţiei prescrise ;

În a patra până la

a şasea zi icterul

se diminuează.

Nu prezintă

leziuni de grataj.

Nu ultimele zile

de boală

tegumentele

normal colorate.

Prurit se remite.

Eliminarea

urinară

indecvată.

Manifestări:

-urini

hipercrome;

Pacientul să se

alimenteze cu

mai multe

lichide (1500-

2000ml).

Rol propriu:

-cercetează deprinderile de eliminare ale

individului;

-recomandă consumul de lichide care

favorizează eliminarea toxinelor;

-învaţă pacientul tehnici de relaxare şi

52


-vărsături.

Cauze:HVB.

Alimentaţie

cantitativ şi

calitativ

necorespunzatoa

re.

exerciţii fizice;

-pentru evitarea vărsăturilor, pacientul să fie

menajat fizic şi psihic ;

-asistenta asigură o poziţie corectă în timpul

vărsăturilor:

*şezând lateral cu capul întors într-o parte

*ajută pacientul pentru clătirea gurii,se

suprimă alimentaţia pe gură

Rol delegat:Administrarea medicaţiei

prescrisă de medic- antispastic

(metroclopramit)- sedative (fenobarbital)-

P.E.V. cu ser glucozat 5% şi cu fitomenadion

f.

Intervenţii constatate Evaluare

1. Am asigurat condiţii de microclimate: salon aerisit,

iluminat adecvat cu temperatură optimă 18-20ºC ;

2. Am respectat circuitele funcţionale, regulile de aspersie şi

antispersie ;

3. Am măsurat şi notat funcţiile vitale şi vegetative în F.O.

(puls, respiraţie, T.A, temperatura, diureza, scaun).

4. Am asigurat condiţii de igienă ;

-am observat capacitatea pacientei de a-şi satisface îngrijirile

personale

-am pregătit patul şi accesoriile sale ;

Intervenţiile propuse au

fost efectuate fiind

satisfăcute nevoile

pacientei.

53


-am schimbat lenjeria de corp şi de pat de câte ori a fost nevoie ;

-am ajutat pacienta la îmbrăcat şi dezbrăcat ;

5. Am pregatit materialele şi pacienta în vederea recoltării de

sânge pentru analizele de laborator şi urină pentru

examenul sumar de urină ;

6. Am administrat medicaţia la indicaţiile medicului şi am

urmărit efectul ei asupra organismului ;

7. Am alimentat pacienta la nevoie, asigurandu-i aportul

caloric şi energetic necesar întreţinerii organismului.

8. Am observant pacienta : starea psihică, starea de

conştienţă, somnul ;

-am observat faciesul, culoarea tegumentelor, poziţia în pat ;

9. Am pregătit fizic şi psihic pacienta pentru examenele

paraclinice ;

Examenul

de laborator

Modul de recoltare Valori reale

abţinute

Valori reale

Normale

Hemoglobina 2ml de sânge prin puncţie pe substanţă

anticoagulantă – 2 picături EDTA sau

heparină, cu vacutainar mov.

11.02 g /dl 11-13 g/dl

Hematocrit 2 ml de sânge prin puncţie pe

substanţă anticoagulantă – 2 picături

EDTA sau heparina cu vacutainar

mov.

40% 43-45%

Leucocite 2 ml de sânge prin puncţie pe

substanţa anticoagulantă – 2 picături

6200/mmc 4000 - 7000

54


EDTA sau heparina cu vacutainar

mov.

mmc

V.S.H. 1.6 ml de sânge prin puncţie venoasă

+ 0.4 ml citrat de sodiu ;fără staza

venoasă cu vacutainar negru.

1h – 34/mm

2h – 68/mm

1h: 3 - 5/mm

2h: 5 – 10/mm

Fibrinogen 4,5 ml sânge +0,5 ml citrate de sodium

cu vacutainer albastru.

365mg % 280 -300 mg %

T.G.P 8-10 ml sânge prin puncţie venoasă

fără cu vacutainar roşu.

890 u.i. 40 u.i.

T.G.O 8-10 ml sânge prin puncţie venoasă

fără anticoagulant cu vacutainar roşu.

420 u.i. 40 u.i.

Bilirubina 8-10 ml sânge prin puncţie venoasă

fără anticoagulant cu vacutainar roşu.

T = 7,83 mg%

D = 4,26 mg%

I = 3,07 mg%

T = 0,80 mg%

D = 0,53 mg%

I = 0,53 mg%

Antigen HBs 5 ml sânge prin puncţie venoasă fără

anticoagulant cu vacutainar roşu.

Antigen prezent Negative

Timpul de

protrombina

Proba 4,5ml sânge + 0,5 ml oxalate de

sodium cu vacutainer albastru.

P = 18 sec

M = 12 sec

AP = 50%

Ser intens icteric

P = 12 sec

M = 12 sec

AP = 80 –

100%

Thymol 5 ml sânge prin puncţie venoasă fără


16 UML 4 – 6 UML

55


IgM – HAV

– HVC

5 ml sânge prin puncţie venoasă fără


IgM- HVC IgM – negative

Examen de

urină

Se recoltează 8- 10 ml de urină în

recipiente sterile din prima urină de

dimineaţă, aruncând primul jet.

Albumina – absent

Urobilina -+ + + +

Pigmenţi biliari- + +

+ +

Epitelii plate

frecvente

Relative frecvente

flora microbiana

Relativ frecvente

microcristale de

oxalate de calciu

Albumina –

absent

Urobilina –

absent

Pigmenţi biliari

–absent

Epitelii plate -

rare

Leucocite –

rare

MEDICAŢIA UTILIZATĂ

Denumirea

medicamen

tului

Mod de

prezentare

Doza Mod de

administrare

Efectul

Unica Totala

Ampicilina 1cps.=250 mg 2 capsule 4 x 2 capsule 24 h Per oral Bactericid

56


Metoclopra

mid

1tb = 100mg 1 tableta 3 x 1 tableta 24 h Per oral Antiemetic prin

acţiune centrală

Triferment Drajeuri 1 drajeuri 1 – 2 – 1 / 24h Per oral Enzimatic

digestiv

Vitamina B1

şi B6

fiola B1 = 2ml.

fiola B6 = 2ml

1fiola 2 fiole P.E.V. Factori

vitaminici

Trofopar Flacoane ½ flacon ½ flaclon /24h i.m. Hepatotrofic,

hepatoprotector

Fitomenadio

n

1f = 1ml 2 fiole 1 x 2f / 24h P.E.V. Hemostatic

Hemisuccin

at de

hidrocortizo

r

1 fiola = 25 mg 200 mg 8 fiole = 200 mg P.E.V. Antiinflamator

Bronhodilatator

Soluţie

glucozată

5%

Pungi 500ml 1 punga 500 ml P.E.V. Soluţie

hidroelectrolitic

a, aport

energetic.

Evaluare finală

Data externării : 20 martie 2015.

57


Epicriza: pacienta în vârstă de 38 de ani, se prezintă la camera de gardă pentru

inapetenţă, epigastralgii, icter sclero – tegumentar , urini hipercrome . La examenul clinic şi de

laborator (T.G.P; bilirubina T = 7,83 mg%, D= 4,26 MG%; Ag Hbs pozitiv s.a. ), se stabileşte

diagnosticul de hepatită acută virală icterigenă cu virus B. Face tratament igieno- dietetic şi

medicamentos. Evoluţie favorabilă. Se externează ameliorată cu T.G.P. 75 u.i.; T.G.O. 31 u.i;

bilirubina T = 1,32 mg %.

Recomandări: regim igieno – dietetic, evitarea efortului fizic, dispensarizare prin

cabinetul de dispensarizare al hepatitei 2 ani, luarea în evidenţă de către medicul de familie,

revenirea la control la 21 zile de la externare, nu intră în colectivitate 21 zile de la externare.

1. Problemele pacientei la externare, icterul s-a remis, apetitul a revenit, stare generală bună.

2. Intervenţii: informarea bolnavului privind respectarea regimului alimentar, recoltarea de

produse biologice şi patologice pentru examenul de laborator, administrarea tratamentului

respectând orarul, doza şi ritmul.

3. Diagnostic la externare: Hepatită acută cu virusul B.

4. Obiective şi măsuri curative profilactice: măsurile profilactice privesc regimul de viaţă,

igiena personală şi orientarea profesională.

Regimul de viaţă, viaţa activă în care să imbine activitatea intelectuală cu cea fizică. Dupa 6 luni

se pot practica sporturi uşoare şi diferite mijloace de destindere în aer liber.

Orientarea profesională, va fi sfătuită să nu-şi aleagă profesiuni cu stress profesional mare, cu

eforturi mari şi susţinute, de asemeni profesiuni care predispun la sedentarism.

Supravegherea medicală activă, se va face prin sistem de dispensarizare timp de 2 ani şi se va

prezenta periodic la cabinetul medicului de familie şi la cabinetul de dispensarizare al hepatitei

(la 3-6-9-12-18-24 luni de la externare) pentru examen clinic şi de laborator. Va respecta regimul

igieno-dietetic.Va renunţa la alcool, cafea, tutun, afumături, condiment, etc şi va căuta să aibă o

greutate corporală normală prin mijloace dietetice şi exerciţii fizice uşoare.

58


4.2. CAZUL II

Culegerea datelor:

Sursa de informaţie:

Pacient;

Foaia de observaţie;

Echipa de îngrijire.

Date relativ stabile:

Nume : I.

Prenume : L.

Sex : masculin.

Vârstă : 72 ani.

Religie :ortodoxă .

Ocupaţie : pensionar.

Alergie : nu prezintă.

Aspectul cavităţii bucale:

- buze uscate palide;

- limba uscată, fără depozit;

- mucoasa bucală uscată;

- prezintă proteză dentară mobilă inferioară.

Aspectul faciesului : facies necaracteristic.

Acuitate vizuală : ochi emetropi.

Acuitate olfactivă :percepe gustul şi mirosul.

Acuitate tactilă : sensibilitate integră păstrată.

Acuitate auditivă : în limite fiziologice.

Acuitate dureroasă : dureri în hipocondrul drept la palpare.

Semne particulare : nu prezintă.

Mobilitate articulară : articulaţii mobile în limite fiziologice.

Sistem osos : integritate păstrată

59


ROT : prezente.

SNC : integritate păstrată, uşor anxioasă.

Grup sanguin : AB IV, Rh (+).

Date antropometrice : - Înălţime = 1,60 m;

- Greutate = 62 kg.

Date variabile:

Domiciliu: jud. Buzău, com. Vadu-Pași.

Condiţii de locuit: locuieşte într-o casă cu 4 camere, constituită din cărămidă, cu

încălzire cu lemne. Locuieşte împreună cu băiatul, nora şi cei doi nepoţi în condiţii

salubre.

Condiţii psihosociale:

- stare de conştienţă păstrată;

- anxietate moderată;

- pacientul şi-a asumat rolul de bolnav.

Data internării: 1.04.2015

Data externării : 10.04.2015

Anamneza asistentei medicale:

- Antecedente heredocolaterale : neagă bolile infecto-contagioase şi dermato-venerice.

- Antecedente personale şi patologice : hepatită acută cu virus B în urmă cu 2 ani.

- Apch : neagă.

Motivele internării :

- astenie fizică;

- inapetenţă;

- greţuri;

- scădere ponderală;

- disconfort abdominal;

- icter sclerotegumentar;

- edeme membrele inferioare;

- abdomen mărit de volum.

Istoricul bolii :

60


Pacient cunoscut cu hepatită acută cu virus B în antecedente, se prezintă la UPU cu stare

generală moderat influențată, astenie fizică, inapetență, icter sclerotegumentar, edeme la

membrele inferioare. Este internat pentru investigații și tratament.

Examen clinic general:

Stare generală : influențată.

Tegumente şi mucoase: palide, fanere trofice.

Ţesut celular subcutanat : normal reprezentat.

Sistem muscular : normoton, normokinetic.

Sistem osteo articular : integru morfologic.

Sistem gangliono-limfatic : nepalpabil.

Examene pe aparate:

Aparat respirator:

- torace normal conformat, cu mişcări costale simetrice, egale pe ambele hemitorace;

- sonoritate pulmonară normală;

- murmur vezicular prezent în ambele arii pulmonare, fără raluri ;

- R = 20r/ min, respiraţia de tip costal inferior.

Aparat cardiovascular:

- cord în limite normale;

- şoc apexian în spaţiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară;

- artere pulsatile;

- zgomote cardiace ritmice;

- TA=100/60mm Hg, AV – 80/min.

Aparat digestiv:

- abdomen suplu elastic, mobil, cu mişcări respiratorii, destins de volum, sensibil la palpare

în epigastru şi hipocondrul drept;

- ficat cu marginea inferioară sub rebordul costal;

- splină mărită de volum; (splenomegalie)

- tranzit intestinal prezent.

Aparat renal:

- loje renale libere, nedureroase;

61


- rinichi nepalpabili;

- micţiuni fiziologice 3-4/ zi, urini normocrome;

- Giordano (-) bilateral.

Sistem nervos central : conştient, echilibrat psihic.

R.O.T.: prezente.

Obiceiuri alimentare: consumă 3 mese / zi.

Obișnuințe de viață: nefumător, nu consumă alcool.

Alimente preferate: carne de pasăre, ouă, dulciuri.

Lichide preferate: vinuri, aproximativ 400 ml / zi, sucuri aproximativ 1600 ml /zi.

Eliminări :

Urina : 5-6 micţiuni pe zi;

- Cantitate :1000-1500 ml /24 h;

- Culoare: galben deschis;

- Miros : de bulion.

Scaun : 1 scaun pe zi;

- orar : dimineaţa la trezire;

- cantitate : 250-300;

- consistenţă păstoasă, formă cilindrică;

- culoare brună;

- miros fecaloid.

Diaforeza : transpiraţii fiziologice.

Vărsături : nu prezintă.

Expectoraţie : nu prezintă.

DIAGNOSTIC MEDICAL :

- HEPATITĂ ACUTĂ CU VIRUS B;

- CIROZĂ HEPATICĂ.

Analiza şi interpretarea datelor actuale:

Probleme acuale :

- astenie fizică moderată;

62


- greţuri;

- inapetenţă;

- dispnee de efort;

- cefalee;

- ameţeli;

- anxietate;

- epigastralgii.

Probleme potenţiale :

- ciroză hepatică;

- comă hepatică;

- HDS;

- Varice esofagiene.

Nevoi fundamentale perturbate :

1. Nevoia de a bea şi a mânca.

2. Nevoia de a respira şi a avea o bună postură.

3. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură.

4. Nevoia de a evita pericolele.

5. Nevoia de a avea tegumentele și mucoasele curate, integre.


7. Nevoia de a comunica.

8. Nevoia de a practica religia.

9. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea.

1. Nevoia de a bea şi a mânca :

P: Alimentaţie inadecvată calitativ şi cantitativ.

SD: Cauza : hipertermie, cefalee.

MD: Manifestări : inapetenţă.

2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie :

P : Respiraţie inadecvată.

S.D. : afecţiunea hepatică, astenie fizică.

M.D. : dispnee de efort.

63


3. Nevoia de a se mişca şi de a avea o bună postură :

P: dificultatea de a se mişca şi a avea o bună postură.

S.D. : astenie fizică moderată, lipsa forţei musculare.

4. Nevoia de a evita pericolele :

P: a) vulnerabilitate faţă de infecţii.

SD :- scăderea rezistenţei organismului la infecţii, spitalizarea.

MD : risc de infecţii şi complicaţii.

b) Anxietate moderată :

SD : spitalizarea; starea de boală.

MD : nelinişte, teamă, îngrijorare.

5. Nevoia de a comunica:

P: comunicare inadecvată la nivel afectiv.

S.D. : mediu necunoscut, stare generală modificată.

M.D.: lipsa comunicării, anxietate.


P: Dificultate în a se odihni.

S.D. : anxietate, epigastralgii, dureri în hipocondrul drept.

M.D. : insomnie, ore insuficiente de somn calitativ şi cantitativ.

7. Nevoia de a practica religia :

P : Nevoia de a acţiona după credinţă şi valori.

S.D. : astenie fizică moderată, anxietate, epigastralgii.

M.D. : Incapacitatea de a participa la activităţi religioase.

8. Nevoia de a învăţa cum să-ţi păstrezi sănătatea :

P : Educaţia pentru sănătate.

S.D. : lipsa de informaţii.

MD : cunoştinţe insuficiente despre boală şi evoluţie

PLAN DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢIILE ASISTENTEI EVALUARE

64


NURSING CU ROL PROPRIU ŞI

DELEGAT

Alimentaţie inadecvată

în deficit :

S.D. :

-inflamaţia cronică a

ficatului

M.D. :

-inapetenţă

-greţuri

-senzaţie de greutate

în hipocondrul drept

-epigastralgii

Pacientul să-şi

recâştige

apetitul şi să fie

echilibrat

hidroelectrolitic

şi nutriţional.

Evaluare zilnică

OTS

-asigur pacientului un climat favorabil şi repaus fizic la pat şi psihic-conştientizez pacientul asupra regimului alimentar şi importanţa lui-explorez gusturile şi obiceiurile pacientului şi-i asigur numărul de calorii necesare-Efectuez bilanţul ingesta excreta şi cântăresc zilnic pacientul notând greutatea corporală în foaia de observaţie-Învăţ pacientul categoriile de alimente permise şi interzise-Las pacientul să aleagă alimentele după gustul său, respectând însă contraindicaţiile regimului-Încurajez pacientul să consume multe lichide, fructe proaspete, piureuri, lactate, carne slabă de vită şi pasăre.-Administrez la indicaţia medicului PEV cu SG 5 % cu vit. B1, B6, B12,C500, Ranitidină-Pregătesc psihic pacientul pentru recoltarea de analize de laborator : HLG, VSH, colesterol, fibrinogen, transaminaze, electroforeza, proteinemie

1-04-2015Pacientul prezintă inapetenţă2-04-2015După repaus la pat şi tratament administrat apetitul îşi revine treptat4-8-04-2015Pacientul respectă regimul alimentar9-10-04-2015Manifestările clinice au dispărut, pacientul este echilibrat nutriţional şi hidro-electrolitic

Respiraţie

inadecvată

S.D :

-astenie fizică

-afecţiunea

hepatică

M.D.:

Pacientul să

prezinte

funcţiile

vitale în

limite

fiziologice

-asigur un climat cald, confortabil în salon bine aerisit şi luminos-monitorizez funcţiile vitale şi vegetative şi le notez în FO-învăţ pacientul să facă gimnastică respiratorie-aplic tehnici de favorizare a circulaţiei ca exerciţii active, pasive, masaje ale membrelor inferioare, în sensul circulaţiei venoase

1-04-2015Pacientul prezintă dispnee de efortTA= 100/60 mm HgP = 80/ minR = 18/min2-04-2015Dispnee uşoară :TA = 120/70 mmHgP=76/ minR = 17/min

65


-dispnee de efort

Evaluarea

zilnică

OTS

-informez pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de efort pe care poate să-l depună-explic pacientului importanţa menţinerii regimului alimentar desodat şi continuarea tratamentului medical-administrez la indicaţia medicului : Propanolol 10 mg- 2 cp, lagaso – 2 cp, Espumsan 3 cp .-Pregătirea psihică a pacientului precum şi materialele necesare pentru recoltarea de sânge pentru examene serologice ( identificarea AgHBs ) şi urină pentru examen sumar urină, urocultură şi proba Addis Hamburger

3-04-2015TA = 125/70P= 76 / minR=17/min8-04-2015Dispneea s-a remis, s-au ameliorat funcţiile vitale, sunt în limite fiziologice

Dificultatea de a se

mişca şi a avea o

bună postură.

S.D :

-lipsa forţei

musculare

-astenie fizică

moderată

M.D. :

-deplasare greoaie

-mişcări deficitare

Pacientul să-

şi păstreze

tonusul şi

forţa

musculară

-supraveghez permanent bolnavul

pentru a preveni rănile accidentale,

căzăturile, înlăturând din calea sa

obiectele cantondente

-îi pun la dispoziţie obiecte

ajutătoare (cârje, cadru ) pt a se

deplasa şi planific un program de

mers în funcţie de capacitatea sa.

-explic pacientului că această stare

este trecătoare şi în curând îşi va

relua mersul în siguranţă.

-răspund cu promptitudine la

solicitările pacientului şi-l însoţesc

la examenele paraclinice : EKG, ex

cardio-pulmonar, ecografie

abdominală, radiografie renală

-încurajez pacientul la orice progres

evidenţiat în satisfacerea nevoilor

1-04-2015Pacientul prezintă diminuarea toleranţei la efort

2-04-2015Pacientul se mobilizează cu dificultate şi este deservit la pat datoriă abdomenului destins prin lichid de ascită.

3-8-04-2015Se mobilizează cu ajutor

9-10-04-2015Forţa fizică şi-a revenit, pacientul se deplasează uşor.

66


fundamentale.

Vulnerabilitate:

a) faţă de infecţii.

SD :

-scăderea

rezistenţei la

infecţii

-risc de complicaţii

Pacientul să

beneficieze

de un mediu

sigur pentru

a preveni

infecţiile

nasocomiale

OTM

-amplasez pacientul în salon în

funcţie de starea sa,

afecţiunea şi receptivitatea sa

-iau măsuri de evitare a transmiterii

infecţiilor nasocomiale prin

respectarea măsurilor de igienă

spitalicească (curăţenie,

dezinfecţie )

-respectarea circuitelor funcţionale

( septic/aseptic) precum şi

efectuarea tehnicilor în perfectă

asepsie şi sterilizarea

instrumentarului

-aleg procedurile de investigaţii şi

tratament cu risc minim de infecţie

-urmăresc şi apreciez corect

potenţialul infecţios al pacientului,

receptivitatea sa şi izolez sursele de

infecţie

-stabilesc cu pacientul planul de

recuperare a stării de sănătate şi

creştere a rezistenţei organismului

-am asministrat PEV cu sorbitol 1 f.

Pe parcursul

spitalizării nu au

intervenit

complicaţii în

evoluţia bolii.

b) Anxietate

moderată.

Pacientul să

fie echilibrat -identific cauza anxietăţii, a

Obiectiv realizat

67


SD:

-spitalizarea

-starea de

îmbolnăvire

MD:

-nelinişte

-teamă

-îngrijorare

psihic pe

toată

perioada

spitalizării

OTM

disconfortului

-facilitez vizita membrilor familiei

şi discuţiile cu pacienţi care suferă

de aceeaşi afecţiune şi au o evoluţie

favorabilă, pentru a influenţa

pozitiv psihicul pacientului

-favorizez adaptarea pacientului la

mediul spitalicesc, dându-i

posibilitatea să-şi exprime nevoile,

emoţiile- furnizez explicaţii clare şi

precise asupra tehnicilor de nursing

şi a necesităţilor pentru o evoluţie

favorabilă a bolii. Administrez

meprobamat 1 cp seara.

Alterarea tegumentelor si mucoaselor.

Cauze:HVB.

Manifestari:

-icter sclerotegumentar;

-prurit tegumentar.

Coloratia normal a tegumentelor.

Disparitia

pruritului

cutanat.

Rol propriu:

-recomandarea repausului la pat;

-regim alimentar;

-urmarirea culorii tegumentului si sclerelor zilnice;

-pastrarea igienei tegumentului;

-schimbarea lenjeriei periodic;

-recomandarea de a nu scarpina pentru a evita leziunile de grataj si infectia tegumentului.

Rol delegate:

-frectionarea cu alcool mentolat tegumentele;

-pudrarea cu talc mentolat a

In a patra a sasea zi icterului se diminueaza.

Nu prezinta leziuni de grataj.

Nu ultimile zile de boala tegumentele normal colorate.

Prurit se remite.

68


Comunicare

inadecvată la nivel

afectiv.

SD :

-mediu necunoscut

-stare generală

alterată

MD :

-lipsa comunicării

-anxietate

Pacientul să

folosească

mijloace de

comunicare

adecvate

stării sale

OTL

tegumentelor;

-administrarea medicatiei prescribe.

-familializez pacientul cu mediul

său ambiant şi cercetez

posibilităţile de comunicare şi

exprimare

-răspund prompt la toate solicitările

pacientului şi-mi rezerv timp

suficient pentru a sta de vorbă cu el

-liniştesc pacientul cu privire la

boala sa , la evoluţia ei, explicându-

i necesitatea tuturor intervenţiilor

precum şi cooperarea sa la buna

desfăşurare a lor

-dau posibilitatea pacientului să-şi

exprime nevoile, sentimentele,

ideile şi dorinţele sale

-antrenez pacientul în diferite

activităţi, care să-i dea sentimentul

de utilitate

-procur pacientului diferite broşuri

şi reviste pe care să le citească

pentru a înlătura starea de anxietate

şi plictiseală

Pacientul comunică

cu echipa de

îngrijire, cu

pacientţii din salon şi

cu membrii familiei.

Obiectiv realizat.

Dificultate în a se

odihni.

Pacientul să

aibă un somn

-învăţ pacientul să practice tehnici

de relaxare, exerciţii respiratorii 10

1-04-2015

Obiectiv nerealizat

69


SD:

-anxietate

-epigastralgii

MD:

-insomnie

-ore insuficiente de

somn calitativ şi

cantitativ

liniştit,

odihnitor pe

perioada

internării

Pacientul să

doarmă 6-7

ore pe noapte

fără treziri

Evaluez la 24

h

OTS

minute înainte de culcare

-identific nivelul şi cauza anxietăţii

-observ şi notez calitatea , orarul

somnului, gradul de satisfacere a

celorlalte nevoi

-asigur liniştea nocturnă şi condiţii

de confort termic

-întocmesc un program de odihnă

corespunzător

-aerisesc încăperea înaintea

somnului nocturn

-planific îngrijiri şi intervenţii

delegate astfel încât să evit trezirea

pacientului între orele 22:00-06:00

-Administrez 1f Diazepam la ora

22:00

-Observ efectul medicaţiei asupra

organismului.

în 24 h

Persistă picotelile

diurne

2-8-04-2015

Somn medicamentos

9-10-04-2015

Pacientul prezintă

somn fiziologic

odihnitor 7-8 ore pe

noapte.

Dificultate în a

acţiona după

credinţă şi valori.

SD:

-anxietate

-astenie fizică

-epigastralgii

MD :

Incapacitatea de a

participa la

activităţi religioase

Pacientul să

aibă acces la

practicarea

religiei pe

perioada

spitalizării

-determin pacientul să-şi exprime

propriile convingeri şi valori

-facilitez satisfacerea convingerilor

sale

-planific împreună cu pacientul

activităţi religioase

-sfătuiesc pacientul să stea de vorbă

cu preotul spitalului

-asigur pacientul de

Obiectiv reaizat

70


confidenţialitate

-caut modalităţi de practicare a

religiei ( citirea unor documente

religioase )

Educaţie pentru

sănătate.

SD :

-lipsa de informaţii

MD :

-cunoştinţe

insuficiente despre

boală

Pacientul să

beneficieze

de o educaţie

pentru

sănătate

corespunzăto

are

-Educ pacientul în vederea

recuperării sale să ducă o viaţă

echilibrată, să respecte regimul

alimentar

-Învăţ pacientul să evite

condimentele, sosurile şi să excludă

în totalitate alcoolul și să evite

eforturile fizice

-explic pacientului importanţa

regimului alimentar

-explic pacientului importanţa

continuării tratamentului prescris de

medic, comunic pacientului că

trebuie să vină la control medical.

Obiectiv realizat.

TABEL CU INTERVENŢII CONSTANTEINTERVENŢIILE CONSTANTE EVALUARE

-Am asigurat condiţii de igienă şi protecţie în salon : aerisire, temperatura optimă 18-20ºC, prin respectarea normelor de protecţie şi igienă am evitat posibilitatea apariţiei infecţiior nasocomiale.

71


-Am aplicat regulamentul privin circuitele funcţionale în unitatea spitalicească şi am respectat măsurile de asepsie şi antisepsie.-Am asigurat condiţii de igienă bolnavilor internaţi în scopul menţinerii odihnei şi confortului.-Am pregătit patul bolnavei şi accesoriile lui.-Am schimbat lenjeria de pat şi am protejat-o cu muşama şi aleză.-Am urmărit modul de satisfacere a igienei personale şi vestimentaţiei pacientului.-Am pregătit salonul pentru examenul clinic şi vizita medicală.-Am recoltat produse biologice şi am efectuat puncţie venoasă pentru examene hematologice şi biochimice.-Am recoltat urină pentru examenul sumar de urină.-Am administrat medicamentele prescrise de medic.-Am asigurat circuitele medicamentelor şi administrarea per os, parenterală şi i.m.-Am monitorizat zilnic funcţiile vitale şi vegetative: puls, TA,R,temperatură, diureză,scaun, aspectul faciesului,starea de conştienţă, reactivitatea generală şi le-am notat în F.O.-Am observat poziţia bolnavului şi am evitat apariţia complicaţiilor produse de poziţionarea prelungită într-un singur mod.-Am respectat regimul alimentar hiposodat.-Am ameliorat confortul prin crearea unui climat corespunzător şi o stare de bine fizic şi psihic.-Am explicat tehnicile pe înţelesul pacientului.

Intervenţiile propuse

au fost realizate

TABEL CU ANALIZE DE LABORATOR

DENUMIREA

EXAMENUL

UI

MOD DE RECOLTARE VALORI

OBŢINUTE

VALORI

NORMALE

HLG completă Se recoltează 2 ml sânge pe heparină sau EDTA prin puncţie venoasă, dimineaţa, pe nemâncate ( sau cu trusa vacutainer în sticluţe cu dopul de culoare mov).

Leucocite =8,0Hematii =4,67Hb = 11,5L = 8 000 000/mm3Trombocite = 102/mm3T=118VME = 89,6Limfocite =26,9Monocite =5,9Granulocite= 67,2

L =4-10x103/mmcH =3,8-6,2x10 /mmHb = 11-16 g/dlT=150-500x10/mmcVME = 80-95Limfocite

72


=20-45Monocite =5-8Granulocite= 30-80

VSH Se recoltează 1,6 ml sânge +0,4 citrat de sodiu 3,8%, fără stază venoasă, cu vacutainer negru.

18 mm/ 1 h 1-10 mm/h

ELECTROFOREZA

Se recoltează 5-6 ml sânge fără substanţă anticoagulantă, cu

vacutainer roșu.

Albumină – 61,5%Globuline α1 – 2,1 %

α2-8,3%PPT – 7,1 g/dl

Β = 8,0 %

Albumină – 52-58%

Globuline α1

– 1,5-

4,%

α2-6,5-

13,5%

Β = 1-1,9 %

TGP Se recoltează dimineaţa pe nemâncate, prin puncţie venoasă, 5-8 ml sânge, fără anticoagulant, cu vacutainer roșu.

TGP = 163 u.i TGP= 10-13 u.i

TGO TGO = 245u.i. TGO=31 u.i

TESTE SEROLOGICE

Se recoltează 6 ml de sânge AgHBs+Test rapid

Negativ

Fibrinogen Se recoltează dimineaţa pe nemâncate, prin puncţie venoasă, 4,5 ml sânge pe 0,5 ml de Na 3,8%, cu vacutainer albastru.

350 mg % 200-400 mg %

Glicemie Se recoltează dimineaţa pe nemâncate prin puncţie venoasă 2 ml de sânge, cu vacutainer roșu.

1,22 mg/dl 65-110 mg/dl

Creatinină Se recoltează dimineaţa pe nemâncate, prin puncţie venoasă,2 ml sânge, 5 ml fără anticoagulant, cu vacutainer roșu.

0,58 mg% 0,6-1,3 mg %

ColesterolSe recoltează 5-6 ml sânge fără

substanţă anticoagulantă, cu vacutainer roșu.

207 mg % 180-280mg %

73


Fosfataza alcalină

Se recoltează dimineaţa pe nemâncate, prin puncţie venoasă, 5 ml sânge, fără anticoagulant, cu vacutainer roșu.

176 U.B. 2-4 U.B.

Bilirubină Se recoltează dimineaţa pe nemâncate, prin puncţie venoasă, 5 ml sânge, fără anticoagulant, cu vacutainer roșu.

T = 4,2 mg/dlD = 2,6 mg/dl

0,3 – 1,3 mg/dl

Ionograma Se recoltează dimineaţa pe nemâncate, prin puncţie venoasă, 5 ml sânge, fără anticoagulant, cu vacutainer roșu.

Na = 135K = 5,6

137 – 145 m mol/L

3,60 – 5,

Sumar urină Se recoltează dimineaţa,la

trezire20-30 ml urină, din jetul

mijlociu.

-Glucoză = absentă-Albumină : absentă-Corpi cetonici-absenţi-Urobilinogen normal-frecvente celule epiteliale rare leucocitepH-6

-Glucoză : absentă-Albumină : absentă-Corpi cetonici : absenţiCelule epiteliale : prezentepH- 5-8

PROBA

ADDIS

HAMBURGER

Dimineaţa la ora 6 , pacientul

urinează, după care merge la salon

şi stă în pat 3 ore.În acest timp

bolnavul nu bea nimic, sau bea la

indicaţia medicului 200 ml ceai

fără zahăr sau apă. La ora 9

bolnavul merge la toaletă, îşi face

igiena organelor genitale externe

şi urinează într-un borcan curat pe

care pune o etichetă şi notează :

Hematii > 1000/ min

Leucocite > 2000/ min

Lipsa

elementelor

patologice

74


numele, prenumele, ora la care a

urinat,volumul urinei, secţia,

salonul şi data, apoi trimite la

laborator.

TABEL CU EXAMENE PARACLINICE

DENUMIREA EXAMENULUI

INTERVENŢIILE ASISTENTEI

MEDICALE

EVALUARE

75


RADIOGRAFIA

RENALĂ SIMPLĂ

E.K.G

EXAMEN

-am anunţat pacientul şi i-am explicat importanţa tehnicii pentru stabilirea diagnosticului-i-am explicat tehnica investigaţiei şi regimul alimentar pentru reuşita acesteia-Cu 2 zile înaintea examinării pacientul a consumat un regim fără alimente care conţin celuloză şi dau reziduri multe-în ziua precedentă pacientul a consumat o cană cu ceai şi o felie de pâine prăjită-cu 2 zile înaintea examinării am administrat Cărbune medicinal şi Triferment 2 dj x 3 cp/ zi-în seara precedentă radiografiei i-am administrat 2 linguri de ulei de ricin-în dimineaţa zilei examinării pacientul nu a mâncat şi nu a consumat lichide, i-am efectuat o clismă evacuatoare-înaintea efectuării radiografiei, pacientul şi-a golit vezica urinară-am condus pacientul la serviciul de radiologie-l-am ajutat să se dezbrace şi să se aşeze pe masa radiologică în decubit dorsal-după efectuarea radiografiei am ajutat pacientul să se îmbrace, să meargă la salon şi să se instaleze comod în pat.

- echilibrez psihic pacientul explicându-i necesitatea şi inofensivitatea tehnicii- transport pacientul cu căruţul la serviciul EKG- ajut pacientul să se dezbrace şi-l aşez pe par în decubit dorsal-umezesc articulaţiile pacientului cu SF 9 ‰-aşez electrozii astfel :ROŞU – membrul superior dreptGALBEN – membrul inferior stângNEGRU - membrul inferior dreptVERDE – membrul inferior stâng-aşez cei 6 electrozi precordiali astfel :V1- spaţiul IV IC pe marginea dreaptă a sternuluiV2 - spaţiul IV IC pe marginea stângă a

Imagine cu microcalcului

radioopaci.

Cord cu elementede

cardiopatie ischemiccă

76


RADIOLOGIC

PULMONAR

sternuluiV3 – între V1 şi V4 la jumătatea distanţeiV4 – spaţiul V IC pe linia medioclaviculară stângăV5 – spaţiul V IC pe linia axilară anterioară stângăV6 – spaţiul V IC pe linia axilară mijlocie stângă.-înregistrez electrocardiograma şi apoi îndepărtez electrozii-ajut pacientul să se îmbrace, îl conduc înapoi la salon şi-l aşez în pat.

-pacientul este pregătit psihic şi este condus

la serviciul radiologic

-i se asigură semiobscuritate în cameră

-i se îndepărtează obiectele radioopace

-se dezbracă pacientul numai în regiunea

toracică şi este condus sub ecran

-se ajută pacientul să se îmbrace şi este

condus în salon

-se notează examenul în foaia de observaţie

N.P.E.

Cord orizontalizat

ECHOGRAFIE

ABDOMINALĂ

-explic pacientului inofensivitatea şi

necesitatea tehnicii

-asigur alimentaţie hipofermentescibilă

înaintea examenului şi anunţ pacientul cu o

-Ficat lob drept 14,8 cm, lob stâng 8 cm. Discretă hepatomegalie cu reflectivitate uşor crescută cu ecostructură omogenă.Colecist hipoton cu pereţi de grosime normală, cu sediment

77


seară înaintea examenului că ecografia se

efectuează dimineaţa pe nemâncate

-însoţesc pacientul la serviciul de radiologie

-ajut pacientul să se dezbrace, şi să ia

poziţiile indicate de medic

-după terminarea examenului ajut pacientul

să se îmbrace, îl conduc la salon şi-l asez

confortabil în pat

-notez rezultatul în FO.

biliar, fără calculi.Vena portă 1,1 cm, vena splenică 0,9 cm.Splina 10/5 cm cu ecostructură omogenă.Pancreas normal ecografic.Rinichi de 10/4, rinichi stâng 11,5/5,1 cm.Ambii mici cu mici grupuri formatoare fără umbră posterioară- probabil microlitiază.Vezica urinară cu pereţii uşor îngroşaţi.Prostată mărită ¾,9 cm cu ecostructură neomogenă cu microcalciferi.

TABEL CU MEDICAŢIEDenumire

a medicame

ntului

Mod de prezentare

Doza unica și totală

Mod de administrare

Efectul

Spirinolactonă

1cps.=50 mg 2 cp 4 cp Per os Diuretic ce economisește K.

Furosemid fiole 1 f 1 f i.m. Diuretic

Ursofalk 1 cps = 250 mg 2 cp 4 cp Per os Enzimatic digestiv

Omez 1 cp = 20 mg 1 cp 2 cp per os Antiulceros

Solutie glucozata 10%

Pungi500ml 1 punga 500 ml

P.E.V. Solutie pentru hidratare și aport energetic

Propranolol 1 cp = 10 mg 1 cp 2 cp per os Antiaritmic

Aspatofort f = 10 ml 1 f 2 f P.E.V. cu 300 ml SG 5%

Se administrează în hepatita acută și cronică.

Vitamina 1 fiola B1 = 2 1 f 1 f i.m. Factor vitaminic Vit. B1

78


B1 si B6 ml = 100mg. => metabolismul glucidelor Vit.B6 => metabolismul aminoacizilor.

Manitol 20%

pungi 120 ml 120 ml x2

P.E.V. Diuretic osmotic, depletiv cerebral.

Verospiran 1 cp = 50 mg 1 cp 2 cp per os Diuretic

Normin 1 cps = 200 mg 1 cp 2 cp per os Se administrează pentru infecțiile digestive.

EVALUARE FINALĂ

Data exernarii: 10 aprilie 2015.

Epicriza: bolnav diagnosticat cu CH de etiologie HVB se internează pentru dureri abdominale,

astenie fizică, mărirea de volum a abdomenului.

Examen clinic: stare generală moderat influențată, abdomen mobil cu mișcările respiratorii

destins de volum, splenomegalie, T.A. = 100/60 , AV = 80/min.

Se instituie tratament cu PEV, vitamine, hepatoprotectoare. Starea pacientului se ameliorează.

Recomandări: regim alimentar, continua tratamentul conform Rp, control medical peste o

săptămână în ambulatoriu.

Problemele pacientului la externare: icterul s-a remis, apetitul a revenit, stare generala buna.

Interventii: informarea bolnavului privind respectarea regimului alimentar, recoltarea de

produse biologice si patologice pentru examenul de laborator, administrarea tratamentului

respectand orarul, doza si ritmul.

Diagnostic la externare: Hepatită acută cu virusul B; Ciroză hepatică.

Obiective si masuri curative profilactice: masurile profilactice privesc regimul de viata, igiena

personala si orientarea profesionala.

79


- Regimul de viata echilibrat, fără eforturi fizice.

- Supravegherea medicala active, se va face prin sistem de dispensarizare timp de 2 ani si

se va prezenta periodic la cabinetul medicului de familie si la cabinetul de dispensarizare

al hepatitei (la 3-6-9-12-18-24 luni de la externare) pentru examen clinic si de laborator.

- Va respecta regimul igieno-dietetic.

- Va renunta la alcool, cafea, tutun, afumaturi, condiment, etc si va cauta sa aiba o greutate

corporala normala prin mijloace dietetice si exercitii fizice usoare.

4.3. CAZUL III

Culegerea datelor :

Surse de date:

- Directe: pacienta.

- Indirecte: foaia de observatie, echipa de ingrijire, familia,alte documente

medicale.

Metode de culegere a datelor:

- Interviul;

- Observatia;

- Studiul documentelor medicale;

- Colaborarea cu echipa de ingrijire.

Date privind identitatea pacientului:

Date relative stabile:

- Nume: B.

- Prenume: C.

- Varsta: 40 ani.

- Sex: feminin.

80


- Religie: ortodoxa.

- Nationalitate: romana.

- Stare civila: căsătorită.

- Ocupatie: somera.

Date variabile:

- Domiciliul: Buzău com. Lopătari.

- Conditii de viata si munca:locuieste impreuna cu fiul, int-o casa cu patru

camera si dependinte, incalzire cu lemne, conditii relative igienice.

Munceste in gospodarie si agricultura.

- Mod de petrecere a timpului liber: lecturarea unei carti, emisiuni TV,

reviste.

Date antopometrice:

- Greutate: 50kg;

- Inaltime: 1,69m;

- Grup sanguine:A II;

- Rh:+.

Limite senzoriale:

- Alergii: nu prezinta.

- Proteze: nu prezinta.

- Acuitate vizuala si auditiva: bune.

- Somn: somnolenta.

- Alimentatie: neregulata.

- Eliminari: incontinenta urinara.

Antecedente heredo-colaterale:

- -neaga luesul , TBC-ul, infectia HIV in familie

Antecedente personale fiziologice ginecologice obstetricale:

- Ciclu menstrual normal, la termen;

81


- sarcini:2;

- nasteri :1;

- avort spontan 1.

Antecedente personale patologice: neagă bolile infecto – contagioase și venerice.

Motivele internarii:

- dureri epigastrice;

- greturi;varsaturi alimentare;

- astenie;inapetenta;

- Cefalee;somnolenta;

- urini hipercrome;

- senzatie de greutate in hipocondrul drept;

- icter al tegumentelor si mucoaselor.

Istoricul bolii:

Pacienta M. A. in varsta de 40 ani prezintă dureri epigastrice, greturi,varsaturi alimentare,

astenie, inapetenta, cefalee, somnolenta, urini hipercrome,senzatie de greutate in hipocondrul

drept, icter al tegumentelor si mucoaselor, motive pentru care se internează în spital.

Diagnostic la internare:

- HEPATITA VIRALA ACUTA TIP B.

Data internarii: 25.04.2015 ora 10:30

Data externării: 8.05.2015

Examen clinic pe aparate:

Cap normal;

Aparat respirator:

o Torace normal conformat;

o Sonoritate pulmonară normală;

o Murmurul vezicular prezent pe ambele arii pulmonare;

o R – 25/minut.

82


Aparat cardio-vascular:

o Cord în limite normale;

o Șocul apexian în spațiul V intercostal stâng;

o Matitatea cordului în limite normale;

o Puls– 80;

o TA – 150/70 mm/Hg.

Aparat digestiv:

o Abdomen suplu, moale, sensibil la palpare;

o Ficat la rebordul costal, ușor sensibil;

o splina în limite normale;

o Inapetenţă.

o Aspectul cavităţii bucale:

Dentiţie incompletă;

Mucoasa bucală roz, umedă; gingii roz.

Aparatul uro-genital:

o Lojele renale libere, nedureroase;

o Micțiuni fiziologice, cu urini hipercrome.

Sistemul osteo-articular:

o Integru.

Sistemul nervos central:

o Orientat spaţio-temporal.

o ROT: Prezente.

Aspect general:

o Aspectul faciesului: palid.

o Acuitate vizuală: normală.

o Acuitate auditivă: normală.

o Acuitate olfactivă: normală.

Percepe gustul şi mirosul.

o Tegumente şi mucoase: palide.

83


o Sistemul musculo-adipos: normal reprezentat.

Probleme actuale:

dureri epigastrice;

greturi;varsaturi alimentare;

astenie;inapetenta;

Cefalee;somnolenta;

urini hipercrome;

senzatie de greutate in hipocondrul drept;

icter al tegumentelor si mucoaselor.

Probleme potențiale:

Hepatită cronică;

Ciroză hepatica.

Elemente de igienă:.

o Alimentaţia: adecvată.

o Eliminări: normale.

o Activitate şi repaus:

Doarme 7-8 ore/noapte;

Citeşte presa, priveşte la TV.

o Igiena personală:

Bine întreţinută;

Baie generală 1/săptămână;

Îşi efectuează singură toaleta;

Baie parţială zilnic.

Grad de dependentă:

Din toate culese si analizate se constata perturbarea urmatoarelor nevoi fundamentale:

1. Nevoia de a bea si a manca.

84


2. Nevoia de a elimina.

3. Nevoia de a evita pericole.

4. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.

5. Nevoia de a dormi si a se odihni.

6. Nevoia de a se misca si o avea o buna postura.

7. Nevoia de a se recrea.

8. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.

PLAN DE ÎNGRIJIRE

DIAGNOSTI

C DE

INGRIJIRE

OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME

SIDELEGATE

EVALUARE

Nevoia de a

bea si de a

manca.

Alimentatie

neadecvata prin

deficit.

Cauze:

- procesul

inflamator de la

nivelulcelulei

hepaticeManifes

tari:

Asigurarea unui

regim igien-

dieteticcorepunza

tor afectiunii.

Pacientul safie

echilibrat

hidroelectrolitic

sinutritional.

Pacientul sa

elimine

dinalimentatie

alimentele

interzise si

- informez pacienta asupra dietei pecare

trebuie sa o urmeze

- dieta va contine toti factorii nutritive si

va fi oferita in functie de toleranta

digestiva, de apetit, continand alimente

care solicita cat mai putin functiile

hepatice

- in prima saptamana de boala,regimul

alimentar este lacto-hidro-zaharat (in

prima si a doua zi dietahidrica)

- i se dau pacientei ceaiuri indulcite,

compoturi, sucuri naturaledin fructe,

Pacienta a luat la cunostinta

deregimul alimentar ce trebuie

urmat pentru a grabi

vindecarea.

Alaturi de tratamentul

medicamentos,dieta este un

element principal care intervine

in vindecarea bolii.

Pacienta are apetit diminuat si

a primit regimul

alimentar corespunzator

evolutiei sistadializarii bolii

85


- inapetenta

- adinamie.

saconsume din

cele permise in

cantitatiadecvate

intolerantei

digestive

supe de zarzavat, lapte. Inurmatoarele

zile regimul alimentar vafi imbogatit cu:

miere de albine,dulceturi, biscuiti, iaurt,

branza devaci proaspata, paine prajita.

- urmaresc orarul si distributiameselor;

mesele vor fi dese si reduse cantitativ;

pentru stimulareaapetitului se vor folosi

alimente estetic prezentate, ambianta

placutain salon;

- din a II-a saptamana de boala voi

imbogati dieta pacientuluicu oua

moi sau ochiuri in apa, unt proaspat,

carne slaba, peste slab pregatit

rasol cu adaos de ulei silamaie.

Deoarece pacientul necesitaun aport

crescut de vitamine si pentrua nu forta

apetitul, la indicatia medicului,

administrez vitamina B1,B6, i.m.,

vitamina C.

- -din saptamana a 3-a

asigur pacientului un regim

alimentar complet cu exceptia

conservelor,mezelurilor, sosurilor cu

rantas,grasimi prajite, condimente,

alcool,legume uscate- bogate in

celuloza

Investigatii

de laborator

Prelevare de

sange pentru

precizarea

- informez pacientul ca trebuie sa

numanance nimic a 2-a zi

dimineata pentru a-i putea recolta

Rezultatele probelor de

laborator confirma diagnosticul

de HVA tip B:TGP= 31 UI

86


Rol delegat diagnosticului.

Prelevare de

urina pentru

precizareadiag

nosticului

probe delaborator (pentru ca datele

delaborator sa fie exacte).

- asigur un climat cald,

confortabil,incurajez pacientul si ii

explic scopulinvestigatiilor. Recoltez

sange,dimineata, pe nemancate,

prin punctie venoasa, pentru

urmatoarele probe de laborator:

TGO, TGP,AgHBs, TQ, tymol,

HLG.Printr-o miscare sigura retrag acul

sitamponez locul cu alcool;

pentruhemostaza pacientul va tine

tamponulcu alcool timp de 5-10

minute.

- completez buletinul de analiza sitrimit

produsul la laborator

Recoltarea urinii: recoltez urina

dedimineata care este cea mai

concentrata- recoltarea se face

inrecipiente sterile.

Tymol= 20,3 UI

AgHBs- prezent pozitiv

VSH= 10mm/h

Hb= 12,93 mg%

Examenul urinei: se

evidentiaza pigmenti biliari

prezentei (+++++)

urobilinogen ++++.

Nevoia de a

mentine

temperature

corpului in limite

normale.

Cauza:

Pacienta sa

prezinte

temperaturacorpo

rala in limite

normale. Pacienta

sa fie echilibrat

Masor zilnic temperatura pacientei

(dimineata si seara) si notez in foaiade

observatii.

Administrez antibiotice : Ampicilină,si

lichide în cantitati suficiente pentru a

evita deshidratarea.

Pacienta este subfebril T=

37.30C- in urma tratamentului

cat si datorita antietermicului

administrat temperatura incepe

sa scada sprelimite normale.

87


- procesul

inflamator

hepatic.

Manifestari:

- febra

(subfebrilitate)

- transpiratii.

hidroelectrolitic.

Pacienta sa aiba o

buna stare fizicasi

psihica.

Aerisesc camera.

Asigur pacientei imbracamintelejera.

Schimb lenjeria patului; mentinigiena

tegumentelor.

Nevoia de a

evita pericolele.

a) Alterarea starii

generale

Cauza:

- procesul

inflamator

hepatic.

Manifestari:

- dureri

epigastrice

- greata

- varsaturi

- inapetenta

- senzatie de

greutate in

hipocondrul

Pacientul sa

prezinte stare de

comfortfizic, sa

inlature sau sa-si

ameliorezedureril

e epigastrice.

Pacientul sa aiba

o stare de bine

faragreturi si

varsaturi.

Pacientul sa fie

echilibrat psihic.

- asigur repausul fizic si psihic

al pacientei

- explic acestuia ca este necesar sa stea

in pat- linistesc pacienta

- in functie de starea pacientei o asez in

pozitie sezand, semisezandsau decubit

dorsalcu capul intr-o parte, cat mai

aproape de marginea patului

- linistesc pacientul din punct devedere

psihic, il ajut in timpulvarsaturilor si

pastrez produsuleliminat

- pacienta are o stare generala

alterata

- durerile si varsaturile au cedat

dupace i-am adiminstrat

tratamentul prescris de

medic

- pacienta nu mai prezinta

senzatie de greata

Nu se inregistreaza

raspandirea procesului

88


drept, icter.

b) Cauza:

nerespectarea

regulilor

de profilaxie a

hepatitei

virale.

Manifestari:

riscul raspandirii

infectiei.

Pacienta sa nu

devina sursa

deinfectie pentru

persoanele din

jur (izolarea

pacientului).

- se are in vedere

depistarea

sicontrolarea

infectiei.

- trebuiesc respectate cu strictetetoate

regulile de igiena, masurile deasepsie si

circuitele din sectie:

1. dezinfectia veselei folosite

de bolnav prin surmenaje in

cloramina 1% 2 h

2. pacienta nu are voie sa

primeascavizitatorii in salon.

3. Curatirea si dezinfectiamobilierului

pavimentelor.

4. Respectarea normelor de sterilizaresi

dezinfectie a fiecarui obiect folositde

pacient

- declararea nominala a pacientei cu

HVA in primele 24 h de ladepistare la

Directia de SanatatePublica.

- ancheta epidemiologica

esteobligatorie pentru fiecare caz

deHVA

- contactii vor fi investigati clinic si prin

probe de laborator

infectios

Nevoia de a

comunica.

Cauze:-

necunoasterea

Pacientul sa fie

echilibrat psihic;

- diminuarea

anxietatii

- transmit bolnavului notiuni

despre boala sa si despre

complicatiile potentiale ce pot

surveni

Pacientul este echilibrat psihic si

si-ainsusit informatiile privitaore

la boala sa

89


bolii si

a prognosticul

ui ei- neliniste

in legatura cu

starea sa

Manifestari:-

depresie psihica

prininformarea

bolnavului despre

boalasa si

prognostic

- discut cu pacientul si il incurajez

in privinta bolii permitandu-i sa

-si exprime emotiile si sentimentele

sale;ii explic ca boala este infectioasa

sise transmite pe cale digestiva,

prinintermediul alimentelor si

aobiectelor contaminate

- informez pacientul asupra regimuluide

viata pe care trebuiesa-l urmeze pentru

grabirea vindecarii lui si evitarea

transmiterii infectiei

- creez un climat de

incredereexplicandu-i pacientului ca in

mare parte vindecarea depinde de

el.

Discomfort

abdominal.

Cauza:

- durere

epigastrica.

Manifestari:

- usoara senzatie

de greutate

inhipocondrul

drept

- icter

Combaterea

durerilor

epigastrice.Pacien

tul sa prezinte o

stare decomfort

fizic

- explic pacientei necesitatea repausului

la pat;

- menținerea unei igiene corporale

bune;

- sfătuiesc pacienta să evite leziunile de

grataj determinate de pruritul

tegumentar;

- să mențină o hidratare

corespunzătoare și regimul dietetic

prescris.

- la indicatia medicului,

administrez pacientului, pe cale

Durerea a scazut in intensitate,

s-a ameliorat- icterul s-a

diminuat

90


orala:

Dicarbocalm 1 tb x 3/zi

Nevoia de a

dormi si a se

odihni.

Cauze:

- oboseala

Manifestari:

- astenie

Sa se asigure

conditiicorespunz

atoare penrtu ca

pacientulsa se

poata odihni.

Pacientul sa

prezinta o stare

buna psihica

- discut cu pacientul despreimportanta

repausului la pat cat sirenuntarea,pe cat

posibil, laactivitatile fizice si psihice

care ilsuprasolicita.

- climat coresounzator

- aerisesc salonul pentru a

indepartamirosurile neplacute

Climatul corespunzator a

fostasigurat iar pacientul se

poate odihni.

Nevoia de a fi

curat, ingrijit,

si de a-

si proteja

tegumentele

Risul de a nu-si

pastra

tegumentele

simucoasele

curate

Se urmareste ca

pacientul sa-

siasigure igiena

corporala pentru a

avea tegumente

curate- evitarea

aparitei altor

complicatii(infect

ii cutanate)

- ajut pacientul, in functie de stareasa

generala, sa faca baie sau dus, sau ii

efectuez toaleta pe regiuni

- identific, impreuna cu

pacientul,cauzele si motivele

nepreocuparii pentru aspectul fizic

si ingrijirileigienice

- constientizez pacientul in legatura cu

importanta mentinerii curate a

tegumentelor, pentru prevenire asupra

infectarii

Bolnavul prezinta tegumente

simucoase icterice (icterul a

scauzt in intensitate).

Nevoia de a

actiona dupa

convingerile p

Asigurarea

conditiilor

pentru practicar

- facilitarea conditiilor pentrurugaciunea

de dimineata si seara.

Pacienta prezinta stare de bine

fizicasi psihica.

91


roprii.

Manifestari:-

respectarea

religiei si

convingerilor p

roprii.

ea religiei.

Tabel cu analize de laborator

Examenul

de laboratorModul de recoltare

Valori reale

abtinute

Valori

reale

Normale

Hemoglobina 2ml de sange prin punctie pe substanta anticoagulanta – 2 picaturi EDTA sau heparina, cu vacutainar mov.

12.05 g /dl 11-13 g/dl

Hematocrit 2ml de sange prin punctie pe substanta anticoagulanta – 2 picaturi EDTA sau heparina. cu vacutainar mov.

41% 43-45%

Leucocite 2ml de sange prin punctie pe substanta anticoagulanta – 2 picaturi EDTA sau heparina ,cu vacutainar mov.

7200/mmc 4000 - 7000 mmc

V.S.H. 1.6 ml de sange prin punctie venoasa + 0.4 ml citrat de sodiu ;fara staza venoasa, cu vacutainar negru.

1h – 30/mm

2h – 60/mm

1h: 3 - 5/mm

2h: 5 – 10/mm

Fibrinogen 4,5 ml sange +0,5 ml citrate de sodium, cu vacutainer albastru.

300mg % 280 -300 mg %

T.G.P 8-10 ml sange prin punctie venoasa fara , cu vacutainar rosu.

720 u.i. 40 u.i.

T.G.O 8-10 ml sange prin punctie venoasa fara anticoagulant, 405 u.i. 40 u.i.

92


cu vacutainar rosu.

Bilirubina 8-10 ml sange prin punctie venoasa fara anticoagulant, cu vacutainar rosu.

T = 7,03 mg%

D = 4,16 mg%

I = 3,1 mg%

T = 0,80 mg%

D = 0,53 mg%

I = 0,53 mg%

Antigen HBs 5 ml sange prin punctie venoasa fara anticoagulant, cu vacutainar rosu.

Antigen prezent

Negative

Timpul de protrombina

Proba 4,5ml sange + 0,5 ml oxalate de sodium, cu vacutainer albastru.

P = 17 sec

M = 10 sec

AP = 46%

Ser intens icteric

P = 12 sec

M = 12 sec

AP = 80 – 100%

Thymol 5 ml sange prin punctie venoasa fara anticoagulant, cu vacutainar rosu.

18 UML 4 – 6 UML

Examen de urina

Se recolteaza 8- 10 ml de urina in recipiente sterile, din prima urina de dimineata, aruncand primul jet.

Albumina – absent

Urobilina -+ + +

Pigmenti biliari- + + +

Epitelii plate frecvente

Relative frecvente flora microbiana

Albumina – absent

Urobilina – absent

Pigmenti biliari –absent

Epitelii plate - rare

Leucocite – rare

93


TABEL CU MEDICAŢIE

DENUMIRE

A MEDICA-

MENTULUI

MOD DE

PREZEN-

TARE

CALEA DE

ADMINI-

STRARE

DOZA

UNICĂ

DOZA

TOTALĂ EFICACITAT

E

Glucoză 10 % Tamponată 10 U.I.

insulină fl-500ml

PEV 1 fl 4 fl Hidratant

Arginină

Sorbitol

Fl 250 ml PEV 1 fl 1fl Detoxifilină

Acid folic cp Per os 1cp 3cp Nutriţionist

Vit. B6 F = 2 ml i.m. 1f 1f Foctor

vitaminic

Vit. B1 F = 2 ml i.m. 1f 1f Foctor

vitaminic

Vit C 500 F= 5 ml PEV 1f 1 f Energizant

Ampicilină Fl= 500 i.v. 1g 4g Antibiotic

Diazepam F 2 ml i.m. 1 f 1 f Sedativ

Dicarbocalm comprimate per os 1 cp 3 cp Antiulceros

Metoclopramid 1tb = 100mg per os 1 cp 3 cp Antiemetic prin

actiune centrala

Hemisuccinat

de

hidrocortizor

f = 25 mg P.E.V. 1 f 2 f Antiinflamator,

bronhodilatator

Evaluare finala

Data exernarii : 8 mai 2015.

94


Epicriza: pacienta in varsta de 40 de ani, se prezinta la camera de garda pentru

inapetenta, epigastralgii, icter sclero – tegumentar , urini hipercrome.

Se stabileste diagnosticul de hepatita acuta virala icterigena cu virus B. Face tratament igieno-

dietetic si medicamentos. Evolutie favorabila. Se externeaza ameliorată.

Recomandari: regim igieno – dietetic, evitarea efortului fizic, dispensarizare prin

cabinetul de dispensarizare al hepatitei 2 ani, luarea in evidenta de catre medical de familie,

revenirea la control la 21 zile de la externare, nu intra in colectivitate 21 zile de la externare.

1. Problemele pacientei la externare, icterul s-a remis, apetitul a revenit, stare generala buna.

2. Interventii: informarea bolnavului privind respectarea regimului alimentar, recoltarea de

produse biologice si patologice pentru examenul de laborator, administrarea tratamentului

respectand orarul, doza si ritmul.

3. Diagnostic la externare: Hepatită acută cu virusul B.

4. Obiective si masuri curative profilactice: masurile profilactice privesc regimul de viata,

igiena personala.

Regimul de viata, viata activa in care sa imbine activitatea intelectuala cu cea fizica. Dupa 6 luni

se pot practica sporturi usoare si diferite mijloace de destindere in aer liber.

Supravegherea medicala active, se va face prin sistem de dispensarizare timp de 2 ani si se va

prezenta periodic la cabinetul medicului de familie si la cabinetul de dispensarizare al hepatitei

(la 3-6-9-12-18-24 luni de la externare) pentru examen clinic si de laborator. Va respecta regimul

igieno-dietetic.Va renunta la alcool, cafea, tutun, afumaturi, condiment, etc si va cauta sa aiba o

greutate corporala normala prin mijloace dietetice si exercitii fizice usoare.

95


CAPITOLUL - 5 CONCLUZII

Obiectivele principale de tratament ale celor trei bolnavi au vizat :

- evaluarea măsurilor de dependenţă

- prevenirea complicaţiilor.

Prima etapă a constat în diagnosticarea corectă clinic şi biologic prin efectuarea examenelor de

specialitate din sânge şi urină urmărind simptomele caracteristice bolii, înainte de administrarea

unui tratament.

HEPATITA ACUTĂ CU VIRUS B este o boală ce necesită punerea unui diagnostic corect, o

intervenţie într-un timp eficient astfel încât să obţinem o vindecare completă fără apariţia

complicaţiilor. În urma aplicării tratamentului medicamentos, a respectării regimului igieno-

dietetic corespunzător, independenţa în satisfacerea tuturor nevoilor fundamentale s-a

materializat în fiecare caz prin dispariţia simptomelor.

Cele trei cazuri cu diagnosticul de HVB au beneficiat de îngrijiri de nursing

corespunzătoare și li s-a făcut o educație sanitară necesară prevenirii altor îmbolnăviri și

apariția complicațiilor.

96


Nevoile fundamentale care au fost perturbate au fost remise materializându-se prin

dispariția tuturor manifestărilor de dependență.

Persoanele care au cel mai mare risc de îmbolnăvire sunt cele care locuiesc în ţări în care

Hepatita B este foarte răspândită ( China, Asia de Vest, Asia de Sud-Est, Canada de

Nord, Africa ). România este inclusă în rândul ţărilor cu prevalenţă medie (2-7 % ) a

Hepatitei ACUTE CU VIRUS B.

Experienţa acumulată în România în tratamentul hepatitelor virale şi progresele realizate

în tratamentul acestor boli pe plan mondial duce la un prognostic favorabil al acestei

afecţiuni.

TEHNICI APLICATE

1. Asigurarea condiţiilor de igienă şi protecţie sanitară.

SCOP: prin respectarea normelor de protecţie în unităţile sanitare posibilitatea apariţiei

accidentelor de muncă şi îmbolnăvirea profesională, precum şi injecţiile şi infestările cu

microorganisme provenite de la bolnavi transmiterea lor de la un bolnav la altul, creşterea şi

rezistenţa capacităţii de muncă.

- Aplicarea regulamentului privind circuitele funcţionale în unităţile sanitare respectarea

asepsiei şi antisepsiei.

2. Asigurarea condiţiilor igienice bolnavilor internaţi:

SCOP: Confortul, odihna şi îngrijirea bolnavilor, menţinerea tegumentelor în stare perfectă de

asepsie pentru prevenirea infecţiilor cu poartă de intrare cutanată, păstrarea igienei personale a

bolnavilor.

- Pregătirea patului şi a accesoriilor lor.

- Schimbarea lenjeriei de pat a bolnavului şi protejarea acestuia cu aleze şi muşama.

- Urmărirea modului de satisfacere a igienei personale şi vestimentare a pacientelor.

- Dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavilor.

97


3. Planificarea la examenul medical:

SCOP: Crearea unui climat favorabil între bolnavi şi echipa medicală pentru obţinerea cooperării

lui active, stabilirea medicaţiei după diagnosticul existent.

- Pregătirea salonului pentru examenele clinice şi vizita medicală.

- Pregătirea bolavului în vederea viitei medicale.

- Participarea la examenul clinic general şi notarea în foaia de observaţie a indicaţiilor

medicului.

4. Recoltarea produselor biologice:

SCOP: Cercetarea în laborator a unor constante biologice ale organismului aflat în stare

patologică.

- Efectuarea puncţiilor capilare venoase.

- Recoltarea sângelui pentru examene hematologice şi biochimice.

- Recoltarea urinei pentru examenul sumarului de urină.

5. Administrarea medicamentelor:

SCOP: Evoluţia stării bolnavului spre vindecare parţială sau totală.

- Observarea modului cum bolnavul respectă prescripţiile medicale.

- Asigurarea circuitului medicamentelor.

- Administrarea medicamentelor pe cale orală parenterală, prin injecţii intravenoase

- Efectuarea injecţiilor intramusculare.

6. Aplicarea agenţilor fizici:

SCOP: Accentuarea procesului de resorbţie ( comprese reci );

- Aplicarea compreselor umede.

7. Hidratarea organismului:

SCOP: Restabilirea echilibrului hidroelectrolitic al organismului.

- Hidratarea prin perfuzie.

8. Alimentaţia bolnavului:

SCOP: Asigurarea aportului caloric şi energetic calitativ şi cantitativ necesar întreţinerii

organismului şi înlesnirii procesului de vindecare.

- Observarea apetitului bolnavului.

- Calcularea raţiei alimentare.

- Întocmirea funcţiei de alimentaţie zilnică.

98


- Alimentarea activă a bolnavului.

9. Sterilizarea instrumentelor şi materialelor folosite în activitatea medico- sanitară:

SCOP: Realizarea procesului de asepsie în care se previne pătrunderea germenilor patogeni în

organism prin soluţii de continuitate.

- Pregătirea instrumentarului chirurgical în vederea sterilizării.

- Pregătirea sondelor de cauciuc şi material plastic.

- Pregătirea materialului textil : halate, câmpuri, aleze pentru sterilizare.

10. Supravegherea bolnavilor:

SCOP: Stabilirea diagnosticului şi evoluţiei bolii şi implicit stării bolnavului.

- Observarea faciesului, stării psihice, a stării de conştienţă a bolnavului şi reactivităţii

generale.

- Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale, pulsului, respiraţiei, temperaturii, diurezei,

înălţimea şi greutatea corporală.

- Observarea tegumentelor şi mucoaselor bolnavului.

- Observarea poziţiei bolnavului şi evitarea complicaţiilor produse de poziţionarea

prelungită într-un loc – escare.

11. Prevenirea complicaţiilor:

- Schimbarea poziţiei bolnavului.

- Mobilizarea bolnavului.

- Asigurarea igienei personale.

- Îngrijiri igienice.

- Respectarea medicaţiei şi regimului alimentar.

12. Efectuarea transportului bolnavului:

SCOP: Deplasarea bolnavilor la diferite servicii de investigaţii , diagnostic şi tratament.

99


Bibliografie

[1] Dr. Tiberiu Moldovan, Semiologie clinică medicală, Bucureşti: Editura Medicală, 1992.

[2] Albu, Dr. Roxana Maria, Anatomia şi fiziologia omului, Bucureşti: Editura Corint, 1997.

[3] Dr. Gheorghe Mogoş, Mica enciclopedie de boli interne, Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1988.

[4] Dr. Marin Voiculescu, Boli infecţioase, Editura Medicală, 1984.

[5] Dr. Borundel, Medicina internă pentru cadre medii, Bucureşti: Editura Medicală, 1989.

[6] Lucreţia Titircă, Urgenţe medico-chirurgicale, Editura Medicală, 1999.

[7] Lucreţia Titircă, Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor, Editura Viaţa Medicală

Românească, 1996.

100


[8] Lucreţia Titircă, Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenta medicală, Editura

Viaţa Medicală Românească.

[9] Lucreţia Titircă, Ghid de nursing, Editura Viaţa Medicală Românească, 1998.

[10] Prof. Dr. L.Gherasim, Medicină internă : Bolile digestive, hepatice şi pancreatice,

Bucureşti: Editura Medicală, 1999.

101

Date post:	13-Jul-2016
Category:	Documents
Upload:	denisa-mihaela-coman
View:	65 times
Download:	7 times

Licenta Nico

Documents