1

Introducere

Comuna Densus este o regiune istorica si etnografica situata in partea central-vestica a judetului Hunedoara, Romania. Asezata la poalele muntilor Poiana-Rusca, si avand ca forma de relief prelungiri ale culmilor radiale ale muntilor care se desfasoara sub forma unui evantai ce se pierd in depresiunea Tarii Hategului, asemanatoare prin infatisarea unei adevarate campii, dupa unii geografi a fost candva golf de mare are in compozitie satele Densus, Criva, Hatagel, Pestenita, Pesteana,Poieni, Stei.

Comuna Densus este una dintre asezarile cu cea mai mare incarcatura istorica din România, aici găsindu-se câteva dintre cele mai importante monumente de arhitectură şi arheologie din ţară.

Comuna Densus este un spaţiu cu mare forţă de atracţie pentru cercetarea ştiinţifică din diferite domenii, ea fiind studiată şi de geografi, atât sub aspect fizico-geografic, cât şi sub raportul componentelor socio-umane. Totuşi, disproporţia dintre numărul mare al studiilor de istorie, mai ales antică şi medievală, reper esenţial pentru istoria fondatoare a poporului român.

Comuna Densus, situata in partea de sud-vest a orasului Hateg, se leaga de acesta prin DJ 687 G Densus-Totesti si mai departe prin DN 68 Totesti-Hateg .

In secolul al XV-lea cnezatul Densusului avea in componenta sa 24 sate stapanite de cnezii din Densus, exclusiv sau impreuna cu alte familii cneziale, avand centrul la Densus, grupandu-se pe cursul mijlociu al raului Galbena, pe vaile afluentilor lui, precum si in intreg bazinul superior al raului Cerna, ocupand o suprafata de 600-700 kmp.

Numerosi cnezi din Densus sau remarcat prin actele de vitejie savarsite in bataliile purtate impotriva turcilor, fiind rasplatiti cu numeroase mosii. Participarea cnezilor densuseni la apararea vadurilor Dunarii este adeverita la 1443 de regele Vladislav.

In secolul al XIX-lea renumele satului Densus avea sa fie sporit de celebra familie Densusianu. Fratii Densusianu s-au remarcat prin cultura lor latina de scolala inalta, iar lucrarile lor se reflecta in ideile Scolii Ardelene:

Beniamin Densusianu (1829-1915) - preot, professor de teologie, vicar, personalitate marcanta a Revolutiei pasoptiste de la 1848, facand parte dintre cei care pregatesc Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj, din 3-15 mai 1848.

Aron Densusianu (1837-1900) - critic si istoric literar, folclorist, poet, membru corespondent al Academiei Romane.

Nicolae Densusianu (1846-1911) - istoric, folclorist, membru corespondent al Academiei Romane al carui bust se afla amplasat in imediata apropiere a Bisericii Sf. Nicolae Densus.

Ovid Densusianu (1873-1938) - filolog de renume european, istoric si critic literar, professor universitar, autor de manuale, poet si dramaturg, om de stiinta, savant care si-a daruit intreaga existenta studiului si muncii creatoare.

Densusul reprezenta, in secolul al XIX–lea, o particica din acea unitate geografica, etnica si etnografica care era Tara Hategului, renume sporit de membrii familiei Densusenilor, care isi vor inscrie numele in Pantheonul culturii romanesti.

2

Densusul continua sa fie un sat de tip asezat caracteristic asezarilor din Tara Hategului, zona etnografica renumita ale carui obiceiuri au fost determinate de ocupatiile de baza ale locuitorilor, agricultura, pomicultura si cresterea vitelor mari.

Istoricul comunei Densus trebuie sa consideram ca este strans legat de existenta monumentului istoric "Biserica Sfantul Nicolae" din Densus, bijuterie arhitectonica medievala romaneasca. Biserica a fost zidita in apropierea fostei capitale a Daciei Romane-Ulpia Traiana Sarmisegetusa, pe o terasa situata pe malul stang al raului Galbena, in apropierea drumului roman care lega Drobeta de Perelinimum.

Din anumite ipoteze s-ar crede ca biserica din Densus este cea mai veche biserica cunoscuta pe teritoriul tarii si e datata inca din secolul IV-VI. Dupa alti autori se crede ca la obarsia bisericii a stat un templu mosaic pentru cultul focului aprins intre cei patru stalpi deasupra carora se inalta turnul patrat, ingust in sus pentru conducerea fumului.

Dupa unii numele de Densus s-ar trage de la expresia in latina "Silva Densa" (padure deasa) unde ar fi fost ingropat unul din vestitii generali romani Longinus din timpul imparatului Traian. Odata cu trecerea anilor, timpul si-a pus amprenta si pe acest lacas sfant, suferind degradari. In acest sens, in anii 1889-1890, 1962, 2000-2005 s-au executat lucrari de renovare, restaurare si conservare a picturii de pe peretii interiori.

In secolul XIX si prima jumatate a secolului XX, printre familiile de intelectuali care s-au impus in mod deosebit in cultura si spiritualitatea romaneasca, un loc de cinste il ocupa si familia Densusenilor, care provenea dintr-o veche familie de preoti, de pe Valea Streiului, din satul Maceu. Putine au fost cazurile cand in aceeasi familie Dumnezeu a harazit nasterea si apoi formarea unui numar atat de mare de intelectuali: Vizantie, Beniamin, George, Aron, Nicolae, Ovid, Romul, Alexandru, Septimiu, Pompei, Eliza, Elena.

La inceputul anilor 1990, activitatea administrativa a comunei Densus se desfasura intr-un mod destul de limitat, existand doar un singur post telefonic "telefon cu manivela" prin centrala Sarmizegetusa, iar in organigrama primariei un numar redus de personal care isi desfasura activitatea intr-un spatiu vechi si fara prea multe dotari.

Datorita schimbarilor survenite atat pe plan national cat si local, activitatea primariei s-a largit, modificandu-se organigrama, prin cresterea numarului de personal. In anul 1997 s-au demarat lucrarile de amenajare a unui nou sediu administrativ pentru Primaria si Consiliul local Densus, investitie de peste 1 miliard lei, finalizata la sfarsitul anului 2001, cand activitatea primariei a inceput sa functioneze in acest sediu, fiind impartita pe compartimente si servicii.

Noul sediu al primariei este o cladire moderna, cu dotarile necesare bunei desfasurari activitatii si aparatura performanta, pentru fiecare compartiment in parte.

Nu de putine ori comuna Densus a primit vizita unor importante personalitati ale lumii culturale si politice, amintind doar cativa dintre acestia:

Regina Maria (decembrie 1996), regele Mihai si principesa Margareta (august 1997), Ion Iliescu (ex-presedintele Romaniei) Razvan Teodorescu, ministrul culturii, ambasadori ai: S.U.A, Frantei ,Slovaciei

3

Michael Guest, ambasadorul S.U.A. la Bucuresti, vizitand biserica - monument istoric de la Densus, a ramas profund impresionat de frumusetea locurilor si importanta acestui monument de arhitectura, acordand un sprijin financiar in valoare de 20.000 $,pentru procesul de restaurare si conservare a picturii interioare. DeasemeneaMinisterul Culturii si Cultelor s-a implicat in procesul de renovare, restaurare si conservare, lucrari ce s-au finalizat in vara anului 2005.

4

CAPITOLUL 1CONCEPTUL DE TURISM, AGROTURISM SI TURISM RURAL

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată în alte sectoare-cheie din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti, geografi, psihologi şi sociologi. Primele menţiuni privind preocupările de a voiaja, apar în antichitate în operele geografului Strabon1. Descrierile lăsate de Marco Polo2 cu ocazia periplului său asiatic, cele ale lui Arthur Young 3 sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid4 au jalonat preocupările viitoare privind practicarea călătoriei.

1.1 Conceptul de turismDefinitia turismului

Turismul reprezintă calatoriile de plăcere, pentru recreere. Aceasta a fost extinsă în ultimii ani pentru a include orice călătorie în afara zonei în care cineva trăieşte sau munceşte, de la călătorii de o zi până la vacanţe în străinătate.

Definitia turistului

Orice persoana care se deplaseaza spre un loc situat in afara resedintei sale obisnuite pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat poarta numele de turist.

Functiile turismului

Turismul devine un complex fenomen de masă la sfârşitul secolului al lX-lea fiind puternic articulat în mediul înconjurător. Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii importante, turismul a fost definit în variante dintre cele mai felurite: “arta de a călători pentru propria plăcere” (M. Peyromarre Debord5); “activitate din timpulliber care constă în a voiaja sau locui departe de locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi culturii, datorită cunoaşterii unor noi aspecte umane şi a unor peisaje necunoscute” (Jan Medeciri); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creşterea necesităţii de refacere a sănătăţii şi de schimbare a mediului înconjurător,cultivare a sentimentului pentru frumuseţile naturii ca rezultat al dezvoltăriicomerţului, industriei şi al perfecţionării mijloacelor de transport” (Guy Freuler); 1 Geograful Strabon (64/63 î.Chr. - 19/21 d. Chr.) 2 Marco Polo (cca. 1254 în Veneţia - 8 ianuarie 1324 în Veneţia) a fost un negustor veneţian, care s-a făcut cunoscut prin relatările sale despre o călătorie în China 3Arthur Young – actor (02 Septembrie 1898 Bristol, Anglia-24 Februarie 1959) 4 Henry de Monfreid (1879-1974), aventurier şi

5

scriitor legendary 5 Guy Debord (28 decembrie 1931 – 30 noiembrie, 1994), scriitor şi regizor 6 “ansamblul activităţilor nonlucrative ale omului în afara ariei de rezidenţă”(Lavaille Nizerolle); “schimbul unei valori economice (bani) contra unor valoriculturale, estetice, de agrement” (Marc Boyer 6 ); “ansamblul de relaţii şi fenomene care rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în afara domiciliului lor” (E. Hunziker); “reuniunea locală a patru elemente care trebuie analizate în inter-relaţie: turiştii, indigenii, fluxurile şi teritoriile”. În viziunea Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT), activitatea turistică este concepută ca “o formă a manifestărilor cultural-educative şi derecreere ale societăţii moderne”.

În ultimele decenii, această activitate s-a dezvoltat rapid în numeroase ţări,precum şi pe plan internaţional, cumulând astăzi sute de mii de angajaţi (numai înserviciile hoteliere sunt antrenate 774 mii de persoane în Germania, 131 mii în Austria, 308 mii în Marea Britanie, 168 mii în Canada, 146 mii în Turcia, 98 mii în Suedia etc.), deservind milioane de oameni şi aducând un important aport valutar. În total, în activitatea turistică erau antrenate, în anul 2002, 255 milioane de salariaţi, dintre care mai mult de jumătate (133,6 milioane) în zona

Asia-Pacific, iar 36,2 milioane în Europa. După estimările OMT, până în anul2006, în turismul mondial vor fi create încă 130 milioane de locuri de muncă. Acesta este motivul pentru care în unele ţări (Elveţia, Franţa, Monaco, Malta ş.a.) se discută uzual despre “industria turismului” sau “industria hotelieră”. Deşi turismul aduce contribuţii importante în venitul anual al unor ţări, reprezentând una dintre cele mai importante ramuri economice (Italia, Franţa, Danemarca ş.a.), el nu poate fi acceptat ca o industrie, întrucât nu produce bunuri materiale rezultate din prelucrarea tehnologică a materiilor prime .

Importanta turismului

Turismul contribuie la cresterea PIB-ului si a venitului national, datorita cresterii volumului incasarilor si realizarii de valoare adaugata.

Functie de conditiile concrete ale fiecarei tari, turismul reprezinta un export sau un import:

bunuri si servicii pe care le consuma turistii pe durata deplasarii lor intr-o tara sunt asimilate pentru tara vizitata cu un export.

cheltuieli pe care le face un turist in strainatate constituie pentru tara lui de resedinta un import.

valorificarea unor categorii de resurse naturale si antropice care altfel nu ar putea fi valorificate, dar si la mai buna valorificare a altora din alte domenii.

atenuarea dezechilibrelor inter-regionale utilizand resursele din zona, valorifica resursele de munca, pe cele naturale, dezvolta infrastructura (turismul rural, agroturismul).

crearea de noi locuri de munca, aparitia de noi meserii si reducerea somajului.

6

refacerea capacitatii fizice si psihice a oamenilor determina cresterea productivitatii muncii.

largeste orizontul de cunoastere si faciliteaza contactul turistilor cu zone cu nivel diferit de cultura si civilizatie.

turismul presupune satisfacerea unor nevoi de ordin superior. are vocatie ecologica: spor de frumusete peisagistica, controlul dezvoltat

al statiunilor, orientarea fluxurilor turistice spre zone inedite (publicitatea), organizarea de parcuri si rezervatii, promovarea formelor de vacanta mai putin agresive, ecoturism, turism rural. Prin aceste activitati turismul devine un factor activ al dezvoltarii durabile.

intensificarea si diversificarea legaturilor dintre natiuni. destinderea relatiilor international. mentinerea si consolidarea pacii (practicarea turismului religios).In 2002 207mil. persoane, la nivel mondial, lucrau direct in turism.In 2006 8.5% din populatia lumii lucreaza direct in turism.

1.2 Conceptul de agroturism si turism rural

Definitia agroturismului

Agroturismul este acea forma de turism în care persoana (sau grupul) se deplasează, cazează şi îşi desfăşoară activitatea într-un cadru natural, în mediul rural.

Definitia turismului ruralIn ansamblul economiei globale a turismului, turismul rural se defineste ca fiind

valorificarea turistica : a spatiilor rustice; a resurselor naturale; a patrimoniului cultural; a imobilelor culturale; a traditiilor satesti ; a produselor agricole ;

prin intermediul unor produsee de marca (consacrate) ilustrative ale identitatii regionale, care sa acopere nevoile consumatorilor in materie de primire, alimentatie, activitati recreative, divertisment si diverse servicii, in scopul unei dezvoltari locale, durabile si a unui raspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea moderna, intr-o noua viziune sociala oras- sat.

Asemanari si deosebiri intre turismul rural si agroturismDesi actioneaza in spatiul rural, agroturismul si turismul rural sunt doua

concepte care pentru unii autori reprezinta acelasi lucru iar pentru altii sunt doua notiuni diferite.

7

Practica arata ca aceste doua categorii se identifica pana la un moment dat, care scoate in evidenta elemente de identitate, incluziune, cat si elemente diferite care le conduc la departajare/diferentiere.

Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistica organizata si condusa de populatia locala si care are la baza o stransa legatura cu mediul ambient, natural si uman. Atat turismul rural cat mai ales agroturismul se bazeaza pe potentialul spatiului rural, pe oameni si produse specifice locului care trebuie sa se adapteze cerintelor pietii turistice, trebuie sa-si amenajeze gosposdariile pentru a fi la nivelul standardelor de calitate dorite de turisti, sa puna in valoare traditiile culinare specifice locului.

Agroturismul reprezinta actiunea de deplasare a unei persoane intr-o localitate rurala, nepoluata, avand un specific agrar finalizata pentru un sejur de cel putin 24 de ore intr-o gospodarie taraneasca, consumull de produse locale alimentare si nealimentare, coabitarea, observatia, asistenta si coparticiparea in comunitatea siciala locala prin respectarea normelor ce fac posibila intreaga actiune.

Agroturismul se contureaza ca o activitate capabila sa valorifice excelentul de cazare existent in gospodariile taranesti spre consumul persoanelor care pe o perioada determinata de timp, vin in asezarile rurale pentru odihna, recreere, agrement.

Aceasta activitate turistica are un caracter ocazional.

Spre deosebire de agroturism, turismul rural are un caracter permanent si dispune de o structura de primire eterogena reprezentata nu numai prin gospodariile taranesti ci si prin campinguri, sate taranesti.

In acest caz activitatea de baza a persoanelor implicate este prestarea de servicii turistice iar veniturile realizate au un caracter permanent.

Agroturismul prezinta mai multe trasaturi care il diferentiaza de turismul clasic prin :

consumul turistic se petrece in mediul rural unde esentiale sunt : calitatea pensiunii, serviciilor de primire (ferme) ;

oferta turistica este autentica condusa de oamenii locului ; este o activitate complementara activitatii agricole si nu alternativa acesteia ; ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna, de recreere in

vacante, week-end-uri, in peisajul mediului rural cu valori culturale educative si cu o ospitalitate specifica ;

nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura sau suprastructura turistica ;

se evita marile aglomerari turistice de pe litoral sau din statiunile balneae sau montane ;

este un sistem difuz prin specificul ofertei sale diversificate si marea diseminare in spatiu ;

8

nu aduce prejudicii prea mari mediului natural sau a celui construit insa trebuie sa se tina cont de un anumit plan ecologic si fizic ;

nu este compatibil pentru turismul de masa.

Principiile pentru dezvoltarea durabila a agroturismului :

folosirea durabila a resurselor turistice (exploatarea optima, conservare) ; reducere asupra consumului si a risipei de resurse turistice ; mentinerea diversitatii naturale, culturale, sociale a spatiului rural ; integrarea agroturismului in strategii de dezvoltare nationala regionala, locala

(dezvoltarea ofertei, promovare, organizare, precum si dezvoltarea infrastructurii generale si tehnico-edilitare) ;

sprijinirea economiei locale in dezvoltarea socio-economice a comunitatii dar si in protejarea naturii si a valorilor culturale ;

implicarea comunitatilor locale in sectorul turistic prin sprijinirea grupurilor de initiativa pentru dezvoltarea si promovarea ofertei turistice locale, pentru protejarea mediului si a bunurilor culturale de aici si rolul organizatiilor locale ale prestatorilor de servicii turistice.

consultarea specialistilor si a publicului in dezvoltarea agroturismului si a economiei locale pentru a evita conflictele de interese intre politica guvernamentala, regionala si cea locala.

dezvoltarea durabila a agroturismului trebuie sustinuta prin pregatirea profesionala, calificare, perfectionare, pregatire civica, sociologica ;

promovarea marketingului in agroturism ; cercetarea si monitorizarea actiunii de turism si a activitatii de conservare si

protejare a mediului inconconjurator precum si resursele turistice.

Turismul rural contribuie la viata economica a satelor prin :

perspectiva dezvoltarii satului pe termen lung in stransa legatura cu agricultura, infrastructura , protectia mediului ;

posibilitatea de a deveni suport pentru noi afaceri si locuri de munca care sa determine o dezvoltare pe plan local ;

incurajarea activitatii locale – artizanatul- dar si cele care determina dezvoltarea unui comert artistic ;

cresterea veniturilor locuitorilor din asezarile rurale prin valorificarea resurselor locale ;

numarul crescand de oportunitati pentru interactiunea sociala a localnicilor care deseori duc o viata izolata in comunitatilor agricole.

Obiectivele strategice ale dezvoltarii agroturismului :

trebuie sa plece de la realizarea de venituri complementare actiunii agricole prin oferirea unor produse turistice noi si inedite pe piata turistica si prin acestea sa ajunga la cresterea nivelului de trai in mediul rural, stimuland astfel stabilirea populatiei active

9

din mediul rural (diversificarea populatiei active- cea tanara) si stoparea migratiei urban- rural ;

stoparea migratiei populatiei si stimularea revenirii cel putin partial a populatiei urbane care ete originara din cele rurale ;

asigurarea conditiilor de trai si civilizatie in mediul rural stimuland stabilitatea populatiei active in mediul rural ;

venituri suplimentare rezultate din activitatea de turism ; valorificarea produselor din gospodaria proprie ; punerea in valoare a resurselor de care dispune zona ; utilizarea excedentului de spatiu, produse si forta de munca ; satisfacerea clientilor prin calitatea, flexibilitatea si pretul produselor si

serviciilor ; conservarea locuintelor si obiceiurilor traditionale – turismul contribuie la

numeroase comunitati ce se folosesc de aceste elemente ca de un mecanism de incurajare a circulatiei turistice ;

-sprijinirea comunitatii locale.

10

CAPITOLUL 2COMPARATII INTRE TURISMUL RURAL SI AGROTURISM IN

TARILE UNIUNII EUROPENE SI ROMANIA

Consiliul Europei a lansat campania pentru "Lumea Rurală" care a avut cu siguranţă o incidenţă puternică asupra dezvoltării turistice a acestor regiuni. Raportul Adunării Parlamentare cu privire la turismul rural şi integrarea sa într-o politică globală, invită toate statele membre să promoveze turismul rural care –prin protejarea mediului şi a identităţii culturale locale – poate contribui la realizarea unui contract social care va garanta, într-o politică europeană integrată, echilibrul eco–cultural şi social dintre oraş şi sat.

România are toate premisele pentru a-şi dezvolta turismul rural - mulţi oameni la ţară,potenţial natural, poluare redusă, tradiţii, situarea la o distanţă mică de furnizorii de turişti din Europa. O deficienţă majoră este promovarea, o alta, drumurile.

2.1 Agroturismul si turismul rural in principalele tari ale Uniunii Europene

Iniţiative la nivelul Uniunii Europene

Ca o contribuţie la Anul European al Turismului (1990), Consiliul Europei a elaborat un ghid pentru promovarea turismului "inteligent", adică promovarea unui turism care să protejeze mediul şi care să reprezinte o sursă complementară de resurse financiare pentru populaţia rurală, şi, deci, ca un factor important de stopare a depopulării satelor.

Parlamentul European a elaborat un raport cu privire la crearea parcurilor, protejarea şi dezvoltarea agroturismului.

Comisia Uniunii Europene, prin raportul Viitorul Lumii Rurale, ca şi prin reforma fondurilor structurale şi incidenţa lor asupra dezvoltării turismului rural, subliniază importanţa pe care trebuie s-o acorde această comisie sectorului economic. Programele operaţionale din aproape toate regiunile şi majoritatea planurilor de afaceri ale grupărilor locale de dezvoltare în cadrul iniţiativei LEADER, conţin proiecte novatoare şi demonstrează că "actorii "locali (prestatorii de servicii agroturistice) se implică în dezvoltarea armonioasă a unui turism rural de înalt nivel.

Dezvoltarea integrată, echilibrată şi pe termen lung – aşa-numitul tip de dezvoltare "durabilă" sau "susţinută" – presupune existenţa unor politici comunitare care să susţină "turismul verde" pentru valorificarea spaţiului rural. În această privinţă merită să amintim recentul Plan de acţiuni comunitare în favoarea turismului şi Programul comunitar de politică şi acţiuni în materie de mediu şi de dezvoltare durabilă. De asemenea, s-au alocat fonduri structurale (Fondul de Dezvoltare Structural şi Fondul Regional) pentru dezvoltarea turistică a zonelor rurale şi pentru pregătirea profesională în acest domeniu.

11

Ca urmare a experienţelor realizate în cursul Anului European al Turismului, acţiunile comunitare în favoarea turismului rural merg în direcţia susţinerii definiţiei, creării şi comercializării produselor "turism rural" într-o reţea europeană identificabilă prin mărcile de calitate.

Politica agricolă comună în Uniunea Europeană (UE)

Reglementările UE menite să sporească eficienţa structurilor agricole au în vedere un sistem de ajutor financiar pentru creşterea investiţiilor în activităţile turistice şi meşteşugăreşti în fermele ţărăneşti. Schema se bazează pe concepţia comisiei asupra a ceea ce se înţelege prin agroturism, definiţia aplicându-se numai fermierilor care obţin 25% din totalul veniturilor lor, din activitatea de fermă. Sub acest prag, orice activitate de turism, efectuată în cadrul fermei, nu mai este considerată ca parte a activităţii acesteia şi deci, nu se acordă ajutorul menţionat conform reglementărilor adoptate. Deşi reglementări generale se aplică în întreaga comunitate, există unele măsuri specifice în agroturism care prevăd acordarea de asistenţă financiară zonelor mai puţin favorabile, care includ vestul Irlandei, unele zone din Italia şi unele insule ale Scoţiei.

Politica regională în Uniunea Europeană

Turismul rural se realizează în majoritatea cazurilor în acele regiuni care beneficiază de ajutor financiar din partea Fondului de Dezvoltare Structural şi Fondului Regional al Uniunii Europene, care s-au redus simţitor. De exemplu, în cadrul sprijinului acordat de UE pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare în mediul rural, locul cel mai important îl ocupă măsurile de încurajare a turismului rural şi a pregătirii profesionale în domeniul turismului. Aceasta presupune finanţarea investiţiilor menite să creeze facilităţi în domeniul turismului, cum ar fi: cazarea la fermele ţărăneşti, dezvoltarea parcurilor naturale, a activităţilor sportive (golf, skietc.).

Iniţiativa LEADER

În anul 1990, Comisia UE a adoptat o nouă iniţiativă pentru dezvoltarea rurală, intitulată LEADER (Links between Actions for this Development of the Rural Economy" – legături între acţiunile pentru dezvoltarea economiei rurale). Conform acestei iniţiative, Comunitatea şi-a propus să încurajeze integrarea dezvoltării rurale la nivel local. Prin iniţiativa LEADER se înfiinţează o reţea de circa 100 grupuri de acţiuni în domeniul localităţilor rurale. Fiecare grup are următoarele sarcini:

dirijarea subvenţiilor pentru finanţarea zonelor geografice proprii; furnizarea de informaţii întregii Comunităţi cu privire la măsurile şi

fondurile menite să încurajeze dezvoltarea rurală în zonă; pregătirea profesională a forţei de muncă şi asigurarea asistenţei tehnice; dezvoltarea turismului rural; încurajarea creării de firme mici, întreprinderi meşteşugăreşti şi

asigurarea de servicii locale; exploatarea şi comercializarea produselor agricole locale.

12

Programe europene privind dezvoltarea turismului rural

Pentru încurajarea turismului rural, în ţările Uniunii Europene şi în altele, s-au elaborat o serie de programe, între care amintim:

Programul "EXPERT", al cărui obiectiv principal l-a reprezentat încurajarea dezvoltării turismului rural în regiunile şi ţările participante (Belgia, Germania, Ungaria, Luxemburg, Marea Britanie, Cipru, Cehia, Slovacia, Franţa, Polonia, Rusia, Suedia), se bazează pe principiile de inovare, transferabilitate, dezvoltare durabilă şi profitabilitate. Sectorul vizat a fost cel al "turiştilor specializaţi" cum ar fi: organizaţiile profesionale, şcolile, universităţile, grupurile având o anumită vocaţie. După primul an de funcţionare a fost creată Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului Rural (ATRAC), cu scopul de a încuraja turismul rural şi cultural şi de a continua proiectele programului "EXPERT".

Proiectul a permis crearea unor activităţi ale turismului rural luând în considerare protejarea mediului înconjurător, dar şi crearea unei reţele cuprinzând 17 ţări.

În cadrul programului (ECOVAST) Strategie pentru o Europă Rurală, asociaţia şi-a definit atitudinea sa cu privire la dezvoltarea turismului ca mijloc de dezvoltare a economiei locale şi naţionale, precum şi pericolele potenţiale ce apar prin această dezvoltare.

Programul "THE VILLAGE I LOVE" organizat de EUROTER are 51 de modele de proiect. Acest program este o publicaţie trilingvă (germană, engleză şi franceză) şi tratează probleme în materie de turism rural prin organizarea unor concursuri. Astfel, în anul 1990 "Anul European al Turismului", au fost prezentate cele mai bune 51 proiecte din 14 ţări europene.

Această acţiune ar trebui să servească drept exemplu celor ce caută să pună în aplicare activităţi de turism rural. Acest raport, tipărit în 2000 de exemplare, a fost distribuit serviciilor publice, instituţiilor europene şi internaţionale ca şi mediilor şi organizaţiilor turistice. Raportul e accesibil tuturor şi este un bun mijloc de informare şi o sursă de referinţă bună pentru colectivităţile locale ce caută să dezvolte turismul rural în zona lor.

Programul "DATA BASE ON RURAL TOURISM SERVICES" (Baza de date a serviciilor de turism rural).

Ţinând cont de importanţa noilor tehnologii, responsabilii acestui proiect (organizator fiind S.C. "Publitehnica" S.A.) au pus la punct un program pe calculator (MS–DOS, MacIntosh) pentru a colecta informaţii relative despre serviciile oferite pe piaţa turismului rural. Aceste informaţii indică ce întreprinderi oferă servicii turistice, care sunt elementele de artă şi cultură specifice regiunii respective, care sunt caracteristicile mediului înconjurător.

Proiectul vizează armonizarea informaţiilor disponibile cu serviciile necesare turismului rural, pentru a facilita contactele între prestatorii de servicii de turism rural şi agenţii. Programul a fost testat în regiunile Friuli–Venezia–Giulia şi oferit altor regiuni de către Ministerul Italian al Turismului.

Utilizarea noilor tehnologii în turismul rural este foarte importantă deoarece ţine cont de distanţele lungi şi de nevoia de stabilire de reţele de comercializare.

13

Programul "INTERREGIONAL CELTIC COOPERATION"

Programul a întărit legăturile dintre reţelele stabilite între cele 8 regiuni agricole ale Spaniei, Franţei, Irlandei, Marii Britanii, acestea având un trecut cultural comun. Subvenţionat în 1990–1991 de un proiect ERDF, grupul pentru turism celtic a pus în practică 49 de programe de schimburi pentru promovarea turismului rural şi cultural. Proiectul a căutat să dezvolte noi programe şi produse turistice comune, trei iniţiative rezultând în 1996 în cadrul turismului rural şi cultural în extrasezon şi alte programe de schimb fiind proiectate pentru a identifica zonele comune de dezvoltare şi noile produse turistice (de exemplu, "turismul verde"). Acesta a ajutat să se înţeleagă cum pot fi create locuri de muncă pe termen scurt sau în sezonul "mort".

Proiectul a promovat crearea unei identităţi comune celte, alături de conştientizarea protecţiei mediului pe tot timpul sezonului turistic.

Programul "EUROPEAN RURAL TOURISM NETWORK", organizat de EUROGÎTES în colaborare cu 12 organizatori din turismul rural in 9 state europene şi EUROTER.

Acest proiect comportă trei elemente: asistenţă tehnică pentru elaborarea unei reţele de locuinţe turistice în cadrul populaţiei germane, spaniole, ungare, portugheze, române şi cehe. În plus, permite cunoaşterea pieţei europene a turismului rural şi asistă la crearea unui program de informare şi promovare a locuinţelor turistice din fiecare ţară. Activităţile federaţiei propun trimiterea de specialişti în aceste ţări, formarea profesională a celor ce girează activitatea turistică a satelor şi a proprietarilor de ferme şi pensiuni turistice.

Acest proiect contribuie la menţinerea vieţii rurale în Europa şi asistă, de asemenea, ţările din estul Europei şi Europa Centrală în eforturile lor de dezvoltare rurală.

Programul "TRANSNATIONAL AGRI–TOURISM INFORMATION CENTRE", organizat de "Bishop Burton College of Agriculture", cu scop pedagogic. Este destinat studenţilor străini sau autohtoni în turism şi gestiune rurală. Proiectul are ca scop principal crearea unui serviciu educativ în materie de turism verde şi de protejarea mediului pentru vizitatorii regiunii în care se situează Colegiul Agricol Bishop Burton. Aceasta a permis susţinerea şi încurajarea studenţilor europeni în schimbul lor de experienţă în ceea ce priveşte cursurile şi experienţa în muncă.

Proiectul a permis realizarea unui centru şi a unei reţele internaţionale ce asigură promovarea turismului verde, ţinând cont de protejarea mediului. A contribuit şi la dezvoltarea unei reţele de schimb de manuale, informaţii şi experienţă de lucru.

Programul "STUDY ON RURAL TOURISM". Proiectul a căutat să diversifice serviciile turistice tradiţionale în Spania printr-o lucrare elaborată pe tema turismului rural. Aceasta constă din studii de analiză a pieţei şi studii de fezabilitate a programelor de îmbunătăţire a pregătirii profesionale în turismul rural.

Prima parte a studiului analizează cererea consumatorilor din nordul Europei şi Spania în ceea ce priveşte serviciile de turism rural şi conceptele existente pe piaţă. În plus, două manuale practice au fost publicate: unul pentru responsabilii planificării locale şi celălalt pentru operatorii din turismul rural.

14

Această combinaţie de cercetări analitice şi manuale practice ar trebui să fie transferabilă şi în alte regiuni europene.

Programul "TRAINING SEMINAR FOR RURAL TOURISM OPERATORS". Pentru a diversifica sursele venitului rural şi a îmbunătăţi calitatea produselor turismului rural, au fost organizate cinci seminare de pregătire profesională pentru operatorii din mediul rural avându-se în vedere, mai ales, femeile. Seminariile au avut ca obiectiv îmbunătăţirea cunoştinţelor de tehnici de management şi marketing ale participanţilor, ca şi aspectele relevante ale comerţului şi taxelor legale, cuplate cu ore instructive de planificare a investiţiilor şi calculare a costurilor. Participanţii au fost pregătiţi să iniţieze şi să realizeze activităţi de marketing în domeniul rural, în comun sau individual.

Programul pentru o dezvoltare integrată a turismului rural reprezintă cea de-a treia etapă a strategiei UE pentru o dezvoltare durabilă a turismului rural, pe baza acţiunilor la nivel local, care beneficiază de strategia LEADER şi de fondurile structurale.

Proiectul, la care au participat Danemarca, Ungaria, Irlanda, Marea Britanie şi Portugalia s-a aplicat în mai multe regiuni decât în etapa precedentă şi a avut ca scop realizarea prosperităţii pe termen lung în zonă, printr-o abordare integrală a activităţilor socio–economice, culturale şi de mediu.

Prin acest program se realizează diversificarea economiilor ţărilor respective prin dezvoltarea activităţii turistice pe tot parcursul anului şi implicit crearea de noi locuri de muncă în perioadele de extrasezon şi promovarea unui produs turistic rural.

Fiecare participant (fiecare ţară) a elaborat câte un model de program, iar toate activităţile au inclus reuniuni, seminarii, întâlniri la nivel interregional.

"AGRICULTURA–MEDIUL–TURISMUL", proiect elaborat de Franţa, Italia, Spania şi Belgia, a urmărit realizarea unei "deschideri" a agriculturii către alte activităţi, în special, pentru sudul Europei.

Scopul programului a fost crearea şi dezvoltarea unui produs turistic rural de înaltă calitate, care să ţină cont de protejarea mediului, de cultura locală şi care să realizeze noi legături între agricultură, mediu şi turismul rural. Activităţile programului au inclus realizarea unor studii de caz la nivel intercomunal, precum şi patru seminarii interregionale pe baza acestor studii. S-a studiat, de asemenea, posibilitatea dezvoltării unui sistem de conectare a turismului rural şi sectorul agricol, plecând de la analizele detaliate a zece lucrări europene: seminarii, teste şi schimb reciproc de informaţii.

Programul pune accent pe calitatea turismului prin descoperirea naturii. El se axează pe transferul de tehnologie şi experienţă, pe baza unor studii de caz concrete.

2.2 Experienţa europeană în domeniul turismului rural Măsuri de stimulare a activităţii de turism rural

În Germania, în anul 1992, s-a pus în aplicare un program de pregătire a operatorilor din domeniul turismului rural (în speţă, agroturismul) pentru fermierii din West Flanders şi din provincia Limburg. Programul cuprinde toate informaţiile practice necesare pentru dezvoltarea agroturismului, consultanţă în domeniul juridic şi fiscal, marketing, management şi asistenţă privind posibilităţile de sprijin financiar etc.

15

În Germania sunt mai multe organizaţii de turism rural sprijinite de Ministerul Agriculturii din fiecare land. Cele mai reprezentative sunt: Vacanţa în gospodăria ţărănească cu 14 uniuni de land, Turism rural şi Vino la ţară (Komm aufs Land), care sunt autonome, dispun de un marketing propriu şi se preocupă de alcătuirea ofertelor, reclama şi comercializarea lor, pregătirea şi perfecţionarea membrilor organizaţiei ş.a.

Obiectul programului avea în vedere conştientizarea de către populaţia locală a posibilităţilor pe care agroturismul le-ar putea oferi.

Urmare acestui proiect s-au înregistrat rezultate pozitive. De exemplu, numărul de operatori localnici care oferă cazare a crescut cu peste 50% (de la 60 la 93 de case), în anul 1993.

Proiectul a inclus şi crearea unui nou produs turistic în regiune, cu elemente rurale şi locale, asigurând pe de altă parte, locuri de muncă pentru doi manageri de proiect care oferă consultanţă şi asistenţă noilor operatori din domeniul turismului rural.

Intervenţia statului în vederea sprijinirii financiare, se realizează la nivelul fondurilor, iar aceste ajutoare sunt atribuite organizaţiilor. Măsurile de susţinere a turismului la fermă (agroturism) prevăd asistenţă financiară în anumite domenii.

Astfel, în anii 1994–1995 s-a investit de către landul Bavaria cca. 1,5 miliarde DM, din care 6 milioane DM numai pentru studii de marketing şi promovare.

Prin regimul fiscal din Germania, prestatorii particulari sunt supuşi impozitării pe venit, dar în anumite landuri, prestaţiile sunt supuse TVA (în Baden –Wurttemberg şi Renania –Palatinat, TVA = 14%). În landul Renania–Palatinat se prevede, în plus, o taxă de ocupare pentru un spaţiu de primire.

Urmare a dezvoltării turismului rural, în Germania s-au înregistrat la nivelul anului 1996, circa 20 milioane de turişti (germani, americani, olandezi, austrieci, japonezi etc.) cu peste 645 milioane de înnoptări şi o cifră de afaceri de cca. 5 milioane de DM.

În Italia. Luând în considerare importanţa noilor tehnologii, în Italia s-a elaborat un program pe calculator, precum şi o foaie standard pentru colectarea informaţiilor cu privire la serviciile oferite pe piaţa turismului rural.

Aceste informaţii se referă la: firmele care oferă servicii turistice; caracteristicile artei şi artizanatului, specifice regiunii; specificul peisajului; atracţiile zonei; patrimoniul cultural. Obiectivele urmărite au fost: standardizarea şi corelarea informaţiilor cu privire la turismul rural

(agroturism); înlesnirea contactului dintre ofertanţi (prestatorii de servicii) şi agenţi.

16

Programul a fost testat în regiunea Friuli–Venezia–Giulia şi a fost apoi oferit altor regiuni, precum şi Ministerului Italian de Turism şi organizaţiilor turistice, pentru a putea fi asigurată o largă distribuţie a acestuia.

Utilizarea noilor tehnologii a căpătat importanţă pentru turismul rural, luând în considerare distanţele de parcurs şi lipsa de comercializare.

Pe lângă acest proiect autorităţile italiene se preocupă într-o mare măsură şi de protejarea mediului prin agroturism. De fapt, nu este posibilă dezvoltarea cu succes a agroturismului, dacă peisajul şi mediul nu şi-au conservat caracteristicile lor tradiţionale. În acelaşi timp, susţinerea dezvoltării agroturistice poate să reprezinte o susţinere indirectă a dezvoltării "serviciilor" aduse mediului rural.

Prin regimul fiscal italian, organizaţiile turistice rurale plătesc impozit pe venitul obţinut din agroturism, precum şi TVA de 9%.

În Belgia

Federation des Gîtes de Wallonie a elaborat un program pentru dezvoltarea spaţiului de cazare în mediul rural şi a avut scopul de a convinge proprietarii de imobile rurale din Wallonia că acestea pot fi restaurate şi valorificate în mod eficient pentru primirea turiştilor.

Proiectul încearcă să stimuleze economia rurală şi agricolă a regiunii Wallonia, să diversifice activităţile regiunii, arătându-se totodată, că mediul natural şi rural, în general, nu este afectat negativ.

Pentru a se atinge obiectivele proiectului este nevoie de o schimbare a mentalităţii, drept pentru care a fost realizat un film video cu o durată de 9 min. filmul, intitulat Genese d'un gîte (Crearea unui popas rural) arată cum o familie modestă din Ardennes, un sat slab populat, îşi transformă treptat hambarul într-un spaţiu de primire rurală pentru turişti.

Proiectul subliniază necesitatea protejării mediului înconjurător, sugerându-se în acelaşi timp, o activitatea concretă şi rentabilă într-o regiune mai puţin dezvoltată turistic. El permite, de asemenea, transformarea imobilelor nefuncţionale în structuri de primire, locuibile, integrând astfel agricultura în activitatea turistică.

Regimul fiscal din Belgia prevede un impozit pe venitul realizat din activitatea agroturistică, considerată ca fiind complementară. De asemenea, pentru camerele–pensiune se aplică un TVA unic.

Sprijinul din partea statului constă în acordarea de subvenţii regionale pentru finanţarea popasurilor rurale şi subvenţii ale anumitor provincii, pentru acelaşi scop.

Fetourag este subvenţionată, în proporţie de 30%, de către Comunitatea franceză, având în acelaşi timp şi anumite bonificaţii asupra dobânzilor de către Uniunea Europeană, iar organizaţia Vlaamse Federatie primeşte fonduri din partea UE şi a Băncii Agricole Belgiene.

În Spania.Sprijinul financiar din partea statului pentrui dezvoltarea activităţii de cazare la

cetăţeni constă în:

17

subvenţii pentru reabilitarea patrimoniului în localităţile cu mai puţin de 2000 de locuitori, din Catalonia şi Insulele Canare;

subvenţii pentru investiţii (30%) în Galicia şi Asturia; Agroturism Basc primeşte subvenţii din partea Uniunii Europene, de la 25 la 50%

din totalul subvenţiei provinciei. Prin regimul fiscal adoptat, cele două asociaţii nu sunt supuse impozitării în acest

domeniu. În Franţa, sub auspiciile Ministerului Turismului şi ale Ministerului Agriculturii

s-a înfiinţat Federaţia Naţională de Habitat Rural şi de Amenajare Rurală care promovează produsul agroturistic Rendez–vous en France, la decouverte ce oferă cazare, servicii şi agrement în localităţi rurale.

În localitatea Anvergue s-au acordat subvenţii pentru structurile agroturistice de primire, acestea obţinând astfel, clasificări de minimum două stele. De asemenea, se constată – conform unui studiu de fezabilitate – că cerereapentru hanurile turistice este sensibilă la următoarele elemente: autenticitate, arhitectură specifică, valorificarea superioară a produselor rurale şi dotări cu echipamente de calitate. În perspectivă se va avea în vedere realizarea unui catalog "Auberges de Pays", a cărui marcă este în proprietatea Camerei Regionale de Comerţ şi Industrie ANVERGUE, urmăreşte extinderea reţelei de hanuri şi în alte regiuni sau comitate ale Franţei, contribuind astfel la promovarea şi dezvoltarea turismului rural.

Cazarea turistică

În ceea ce priveşte cazarea în mediul rural, în ţările UE, se constată anumite evoluţii şi inovaţii care pot pune următoarele probleme:

în multe regiuni europene se constată o diminuare şi îmbătrânire a populaţiei care riscă să reducă dezvoltarea locală, precum şi efectele economice ale cazării turiştilor în spaţiul rural;

programele de reconstrucţie şi renovare a caselor ţărăneşti pentru primirea străinilor presupun o cazare optimă, modernizări, regrupări de locuinţe şi o ofertă colectivă, pentru serviciile locale. Mai există posibilitatea înfiinţării de "gites" –adăposturi care nu sunt prevăzute, neapărat pentru activitatea de primire a turiştilor;

aplicarea şi folosirea acestei noţiuni de găzduire pentru locuinţele mobilate care nu fac obiectul nici unui control sau standardizări determină un risc de diminuare a importanţei numelui şi a garanţiilor sale de calitate;

iniţiativele sunt luate de organizaţiile turistice centrale pentru a regrupa ofertele turistice sub o etichetă unică în vederea aplicării unei strategii comune pentru a promova un produs turistic global, ceea ce poate conduce la o banalizare a ofertei turistice în detrimentul structurilor de primire specifice mediului rural, ceea ce poate conduce mai departe la o standardizare a satelor in punct de vedere turistic;

în anumite ţări UE, o multitudine de strategii şi etichete pentru oferta turistică rurală există, fiecare regiune dorind să-şi particularizeze produsele proprii în raport alte produse regionale similare. Aceste iniţiative îşi găsesc justificare în căutarea unei "identităţi turistice" regionale.

18

2.3 Agroturismul si turismul rural in Romania si formele lor in principalele zone ale Romaniei

Cele mai dezvoltate zone sunt Rucăr-Bran, Valea Oltului, Maramureş şi Bucovina. Dezvoltareaagroturistică s-a dezvoltat fie în zone cu un potenţial natural deosebit, fie în jurul unor obiective turistice foarte căutate, pentru a suplimenta oferta de cazare. În expansiune şi acum, deoarece necesită investiţii mai mici şi poate suplimenta veniturile proprietarilor, turismul rural s-a dezvoltat cu precădere în zona montană, unde în România există peste 600.000 de gospodării familiale. Un potenţial important îl au şi zonele turistice situate în imediata apropiere a marilor oraşe, de unde, la sfârşit de săptămână, orăşeanul stresat vine să ia o gură de natură.

Deşi au fost alocate şi anumite fonduri Phare pentru dezvoltarea turismului, şi a celui rural, de cele mai multe ori investiţiile au însemnat banii proprietarilor, care au investit în turism treptat, prudent, fără credite de la bănci, ceea ce au câştigat din exploatarea unei miniferme.Configuraţia geografică a ţării noastre oferă condiţii ideale atât pentru turismul propriu-zis, în perioada actuală, cât şi pentru practicarea sporturilor de iarnă, constituind o reală rezervă ca potenţial valorificat încă la scară redusă, cu atât mai importantă cu cât reprezintă o posibilă sursă de venituri valutare,care, bine influenţată şi gospodărită, poate fi pusă în valoare în termen relativ scurt şi cu investiţii minime.Considerăm deci că turismul românesc, în general, trebuie să-şi evalueze mult mai riguros şansele de relansare şi, în acelaşi timp, să redevină una din ramurile prioritare ale economiei româneşti. Prin aceasta s-ar realiza o serie de efecte pozitive remarcabile, dintre care amintim: crearea de noi locuride muncă, transferul geografic de resurse, amenajarea şi sistematizarea teritoriului, echilibrarea balanţei de plăţi, integrarea mai rapidă, prin turism, a ţării noastre în structurile Uniunii Europene.

Turismul rural are o asociaţie activă -ANTREC, şi un cadru legislativ adecvat. Rămâne încă problema omologării şi clasificării pensiunilor turistice, deoarece, ca să nu plătească taxele mari, destui preferă să rămână într-o zonă semilegală, fără să conştientizeze că asta le diminuează dramatic şansele de promovare.

Luând în calcul şi faptul că industria turismului are un impact mai mare decât orice altă industrie, considerăm că este necesar a realiza o analiză succintă pentru o bună determinare a priorităţilor dezvoltări turismului rural în ţara noastră. Datele statisticeconsemnau din acest punct de vedere existenţa, la sfârşitul anului 2021:

953 pensiuni 492 turistice 461 agroturistice 10597 locuri 6974 în pensiunile turistice, 3623 în pensiunile agroturistice.

19

Numărul celor care practică activităţi de turism rural este totuşi mai mare, o bună parte dintre echipamente nefiind omologate, clasificate sau desfăşurând activitate în mod nelegal.

Măsuri concrete pentru alinierea la cerinţele pieţei

În România, confruntată în ultimii ani cu profundele mutaţii impuse de procesul de tranziţie la economia de piaţă, turismul s-a dovedit sectorul cel mai sensibil la stimulii economico-sociali, fenomen resimţit atât în domeniul cererii cât şi în cel al ofertei de produse turistice româneşti.

Pentru turist, calitatea produsului este deosebit de importantă. Ţinând cont de aceasta este cunoscut că introducerea în circuitul turistic a unor structuri/echipamente ce oferă – prin personalul său - servicii de proastă calitate poate compromite, pe termen lung, un produs sau o destinaţie. Din literatura de specialitate şi din practică rezultă că odată compromis un produs turistic, refacerea acestuia necesită eforturi şi cheltuieli deosebite pe durata a mai mulţi ani.În concluzie, un turism rural de calitate presupune servicii şi prestaţii de calitate. Se subînţelege că echipamentele turismului rural trebuie să dispună de o dotare sanitară modernă; de condiţii de confort atât pentru găzduire (primire), cât şi pentru publică; de căi de acces şi comunicaţie civilizate. Considerăm că nu în ultimul rând, trebuie acordată o deosebită importanţă promovării produsului turistic rural care necesită:

publicarea unor buletine informative; înfiinţarea unui ziar (revistă) de profil;

editarea anuală a unui catalog la standardele europene; elaborarea unor programe de media; realizarea unui oficiu de informare

şi difuzare.

În altă ordine de idei, se impune:

formarea - în cadrul asociaţiilor profesionale - unui corp de experţi capabili a acorda asistenţă tehnică;

organizarea unor cursuri de marketing,amenajare şi compartimentare a spaţiilor de primire,pregătire şi servire a mesei (catering şi reguli de servire a mesei), clasificare, omologare, standarde de calitate;

desfăşurarea unor acţiuni de instruire în igienă şi ecologie; realizarea unui sistem informaţional competitiv (evidenţă operativă,

sistem de rezervări); comunicarea cu clienţii.

Atragerea şi selecţionarea experţilor – din rândul specialiştilor în domeniul turismului, învăţământului superior şi mediu (economic, agricol, etc.), administraţiei şi a altor domenii - revine organizaţiilor neguvernamentale (asociaţii, federaţiietc.) interesate de dezvoltarea turismului rural, care vor trebui să solicite:

20

sprijin intern: Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Tineretului ş.a.

sprijin extern: Comunitatea Europeană, organisme specializate.

În cadrul acestei politici de dezvoltare pe termen lung este necesar a nu fi omise următoarele aspecte:

stabilirea unor obiective precise şi judicios eşalonate în timp; ameliorarea infrastructurii generale de care depinde revitalizarea întregii

economii rurale (drumuri, reţea de apă, canalizare, telecomunicaţii, energie electrică); amenajarea unor ferme, pensiuni, gospodării turistice model/pilot, ca

dotare şi organizare a activităţii, dar cu respectarea arhitecturii şi tradiţiilor locale, evitându-se kitchul, tipizarea sau transferul construcţiilor urbane în mediul rural;

identificarea, inventarierea şi valorificarea resurselor turistice şi limitrofe; dezvoltarea şi modernizarea celor introduse în circuitul turistic cu accent special pe divertisment, animaţie, agrement şi practicarea sportului;

realizarea sistemului de rezervări naţional (ori includerea echipamentelor în unul dintre sistemele de rezervări viabile), în prima fază şi racordarea la sistemul internaţional de rezervări al turismului mondial - prioritar cel rural.

organizarea dispeceratelor de cazare şi a birourilor de informare -ghidare; amplasarea în satele turistice şi pe drumurile ce fac legătura cu acestea (europene, naţionale şi locale) a panourilor - harta cu poziţionarea reperelor turismului rural românesc.

intocmirea unei evidenţe a principalelor evenimente din viaţa satului (culturale, religioase, tradiţii, târguri, iarmaroace etc.), a comemorărilor, a artizanilor şi rapsozilor locali, în vederea prezentării unor programe turistice autentice şi de certă valoare (personalizate zonei).

Luând în considerare tendinţele înregistrate în evoluţia turismului în general, şi a turismului rural în particular, pe plan mondial - pe de o parte, cât şi evoluţia societăţii româneşti - cu precădere stadiul reformei economiei în turism - pe de altă parte, se pot desprinde câteva observaţii:

turismul rural a demarat în România în bune condiţiuni, cu rezultate ce pot fi considerate meritorii(de exemplu: omologarea, clasificarea, brevetarea echipamentelor; atestarea gazdelor; tendinţe pentru organizarea la nivel naţional şi racordarea la turismul internaţional);

disfuncţionalităţile, deficienţele şi lacunele turismului naţional s-au răsfrânt şi asupra turismului rural (de exemplu: imperfecţiunile legislative; lipsa structurilor instituţionale care să faciliteze desfăşurarea procesului de reformă; pregătirea psihică şi informaţională a personalului; slaba receptivitate a sectoarelor conexe).

21

Realizarea modernizării structurilor tradiţionale sau construirea de noi echipamente va impune acceptarea ideii identificării unor investitori, români sau străini, care dispun de resursele necesare întreţinerii şi modernizării echipamentelor şi care pot, în acelaşi timp, să asigure o creştere a gradului de utilizare a capacităţilor turistice (cazare, alimentaţie publică, agrement etc.).

22

CAPITOLUL 3FORME DE CAZARE IN MEDIUL RURAL

În ceea ce priveşte conceptul de cazare, acesta se regăseşte cu toate variantele de aplicare, pe întreg spaţiul UE. Este ultimul concept care a fost adoptat de Federaţia Europeană de Cazare în Mediul Rural (EUROGITES) în anul 1990.(Vers une Europe des solidarites –le logement –Europe sociale –Supliment 3/ 1992)

În spaţiul UE, structurile de primire sunt diverse şi diferenţiate în raport cu specificul ofertei: turism rural, în general, sau turism la fermă (agroturism). Deci, alături de ferma gospodarului pot să fie şi alte spaţii de cazare aparţinând unei asociaţii de gospodari, alte persoane fizice sau comunităţi locale.

În general, spaţiile de cazare sunt înscrise sub o anumită siglă de calitate, ce corespunde asociaţiei care le promovează.

3.1 Cazarea la fermă în mediul rural in statele membre ale Uniunii Europene

În Germania, oferta specială pentru turismul rural este Vacanţă în gospodăria ţărănească, ce reflectă trăsăturile caracteristice fermei, în care turistul doreşte să găsească animale mici şi pentru tracţiune, produse proprii, specialităţi regionale, contact personal cu gazda, atmosferă tipică gospodăriei ţărăneşti. Dar, se mai ofertează şi produsul Turism rural care defineşte toate ofertele din mediul rural, nelegate de gospodăria ţărănească. Se oferă vacanţe în gospodării nefuncţionabile pentru agricultură, sejururi în case de vacanţă, case particulare, locuinţe de vacanţă. De aceea, cea mai comună formă de cazare în mediul rural este locuinţa pentru turişti(5–6 camere cu 10–12 locuri) în cadrul fermei. Pe ansamblu, există 20.000 unităţi gricole care practică primirea la fermă şi 440.000 camere la cetăţeni, în ferme (la nivelul anului 1993) dispuse în principalele landuri. Alături de locuinţă, fermierul poate amenaja, în cadrul fermei, şi alte tipuri de cazare: ferme ecvestre, camping, fermă–han etc.

În Franţa, turismul la cetăţeni, în mediul rural este de mică dimensiune, difuz, iar echipamentele aferente acestuia sunt administrate prin particulari. La nivelul Franţei există mai multe produse tipice originale reprezentate de:

ferma de tip han, ce reprezintă o gospodărie care dispune de suprafeţe importante de teren şi clădire adecvată. Ea poate fi gestionată de mai mulţi agricultori, iar forţa de muncă se concentrează în asociaţii familiale;

ferma de sejur, care cuprinde cele trei elemente obligatorii de primire (cazare, masă, agrement) şi se adresează vacanţelor sau week–end-urilor.

Primirea turiştilor (într-un număr mic) se face într-o atmosferă familială, şi nu perturbă activitatea agricolă. În exterior trebuie să aibă un aspect agreabil şi plin de flori şi vegetaţie, să respecte stilul local; numărul maxim de camere este cinci, cu o suprafaţă de 10 mp o cameră, care trebuie să aibă cel puţin un grup sanitar cu duş;

23

ferma ecvestră –reprezintă acea gospodărie rurală care poate oferi posibilităţi de învăţare şi practicare a echitaţiei, cu cazare şi masă. Ea este gestionată şi animată de mai mulţi agricultori care se pot asocia;

camping în ferma de primire. Sub această denumire Asociaţia Agricultură şi Turism reuneşte Campingurile la fermă şi ariile naturale de campare.

Agricultorii au posibilitatea de a primi pe terenurile lor oaspeţi, prieteni şi alte persoane care fac camping şi camping în caravană. În afara acestei cazări, prin Carta Camping la fermă şi ariile naturale de campare se oferă şi terenuri de campare de către primării (6 amplasamente) sau prin prefecturi (25 EUROGITES –Fédération Européene de Logement Rural, Raport, 1990)

ferma de primire este o exploataţie agricolă cu caracter familial, care pune la dispoziţie o suprafaţă de minimum 300 mp, pentru sejur, cu acces uşor, vegetaţie floricolă şi arboricolă care asigură umbră, totul fiind situat în apropierea fermei. Echipamentele (sanitare, curăţenie, întreţinere) trebuie să fie de calitate şi să asigure o igienă bună şi o atmosferă agreabilă şi atractivă. popasurile (gîtes) sunt adăposturi amenajate în imobile neutilizate în scop agricol. Acestea sunt înregistrate sub marca Gîtes de France, grupează peste 30.000 de proprietari cu circa 50.000 locuri de cazare şi se adresează vacanţierilor ce îşi petrec sejurul lângă o fermă sau sat. Se cunosc diferite tipuri: popas rural (36.000 popasuri), camping la fermă (1000), popas de refugiu (600), popas pentru copii (460), popas de pescuit (150), camere de oaspeţi

În Spania, cazarea în mediul rural este asigurată prin popasuri rurale, ferme ecvestre, ferme–han, camere de oaspeţi grupate în Asociaţiile Agroturism Basc şi Agroturism Balear.

În Marea Britanie, Farm Holiday Bureau reprezintă şi apără interesele agricultorilor care au o activitate turistică, asigurând astfel promovarea agroturismului. Cazarea la cetăţeni în mediul rural cu micul dejun inclus (aşa numitul "Bed & Breakfast") a devenit deja o instituţie şi se găsesc peste 400 de spaţii de cazare (locuinţe, ferme ecvestre, campinguri la fermă, camere de oaspeţi).

În Belgia, activitatea de cazare la cetăţeni este considerată ca un mod de valorificare a patrimoniului cultural din mediul rural, în vederea stopării exodului rural. Ea este propusă populaţiei rurale ca o activitate economică alternativă. Gîtes de Wallonie priveşte această activitate ca pe o valorificare a patrimoniului rural, iar Fetonrog o consideră un serviciu prestat pentru agricultură şi pentru agricultori, în timp ce UTRA o defineşte ca fiind o activitate complementară care poate deveni principală, având ca scopuri: valorificarea patrimoniului, obţinerea de venituri financiare şi frânarea exodului rural. Ca spaţii de cazare reprezentative sunt:

locuinţele de la fermă, popasurile rurale, camping la fermă, fermă–han, camere de oaspeţi, popasuri pentru copii.

Cazarea turistică la cetăţeni reprezintă în Luxemburg, poate, activitatea cea mai utilă pentru dezvoltarea turismului rural, întrucât vizează creşterea capacităţii de primire, mai ales în regiunile defavorizate în plan hotelier, dând o nouă destinaţie anumitor imobile rurale şi menţinând locurile de muncă în aceste regiuni. Se utilizează locuinţe la ferme, locuinţe rurale (popasuri), camere de oaspeţi.

În Grecia, conform Biroului Naţional de Turism Elen, în regiunile nonurbanizate, activitatea de primire la cetăţeni, care se ocupă în principal de agricultură, aduce un

24

plus de venituri, ca rezultat al cazării şi al vânzării produselor artizanale şi de fermă (locuinţe la ferme, camere de oaspeţi).

În Irlanda, activitatea de primire la cetăţeni este privită ca o modalitate de valorificare în plan turistic a caselor rurale (ferme şi case ţărăneşti) şi a satului, în general prin campinguri la ferme, ferme ecvestre, camere de oaspeţi.

În Portugalia, Turihalle reuneşte proprietarii vechilor conace oferind un permanent contact cu istoria şi vechile tradiţii ale Portugaliei. Activează şi pentru păstrarea moştenirii arhitectonice şi culturale a ţării.

Alte forme de cazare în mediul rural Campingul în mediul rural

Această formă de cazare nu poate fi tratată fără a se ţine cont de toate activităţile turistice adiacente.

Se relevă rolul jucat de federaţiile de Camping şi de Touring–Club-uri pentru promovarea echipamentelor de camping prin publicarea de broşuri specializate Sunt interesante, astfel, acţiunile Federaţiei Internaţionale de Camping şi Caravaning ce grupează federaţiile naţionale de campeuri şi federaţiile europene de hotelărie în aer liber (care grupează profesioniştii din campinguri). Campingul rural se modelează realităţilor diferite existente în statele lumii, fie că există în cadrul fermelor (în cadrul agroturismului), fie înglobează campingurile rurale private şi cele rurale municipale.

Campingurile pot fi amenajate la fermă sau în satul respectiv sub forma campingului pentru agroturism, campingului rural privat şi rural municipal. Campingul din cadrul fermei e mai mult sau mai puţin dezvoltat, în funcţie de fiecare ţară.

În Germania, reglementarea generală a campingului se referă la terenurile a căror capacitate este mai mică de 4 amplasamente. Ea nu prevede o clasificare la nivel naţional a acestora. Totuşi, condiţiile sanitare sunt controlate de către administraţie.

În Belgia, campingul rural a constituit obiectul a numeroase reglementări. În Spania, campingul rural este supus unor legi regionale, iar în Irlanda, este

mai puţin prezent, deoarece este preferată cazarea în locuinţele ce aparţin fermei sau în mica hotelărie.

În Grecia, campingul e puţin încurajat din motive ce ţin de protecţia mediului, a zonelor istorice. Ca o particularitate, toate cele 313 terenuri de camping se află pe litoral.

În Marea Britanie, campingul are o tradiţie îndelungată, începând cu campingul la fermă şi sfârşind cu veritabilele hoteluri amplasate în aer liber. De menţionat este puternica dezvoltare a caravaning-ului.

În Italia, deoarece constituţia conferă autonomie provinciilor, clasificarea terenurilor de campare este realizată în funcţie de diferite criterii, potrivit regiunii respective. Legea din 5/12/1985 tratează "disciplina agroturismului" care se aplică şi în acest domeniu.

În Ţările de Jos, campingul cunoaşte o dezvoltare extraordinară, iar autorităţile municipale acordă autorizaţiile de înfiinţare pentru terenurile de camping. Campingurile rurale private şi rurale municipale sunt cel mai adesea ocolite de

25

statisticile globale ce privesc activitatea de campare; de aceea, este practic imposibil să fie determinate cu precizie. Ele sunt amenajate de asociaţii şi de primării.

Cazarea în satele de vacanţă familiale rurale

Conceptul de sat de vacanţă familial rural este un concept neomogen în interiorul UE. Aceasta se datorează diverşilor factori enumeraţi în continuare:

specificul satelor din punct de vedere al realizărilor sociale ce au marcat a II-a parte a secolului XX (1936–1995), în Belgia şi Franţa turismul social a fost foarte legat de turismul rural;

specificul satelor din punct de vedere al vocaţiei turistice; specificul satelor din punct de vedere al diversităţii ofertei turistice

(litoral, munte, mediu rural). Satele de vacanţă beneficiază de un parteneriat cu colectivităţile locale şi sunt

cofinanţate din fondurile publice şi sociale. În continuare, vom prezenta patru tipuri de sate turistice adoptate de

terminologia franceză (Gîtes Eurovillager): Village de Gîtes (sate locuibile) –adică grupuri de locuinţe comunale constituite

în sate, completate de restaurante, parcuri pentru copii, săli de reuniuni, echipamente sportive etc., cel mai adesea realizate de un promotor concesionar pe terenul comunei; aceasta poate prelua construcţiile după încheierea contractului;

Village de Vacances (sate de vacanţă) –reprezintă ansamblul imobilelor ce fac obiectul unei exploatări globale cu caracter comercial sau nu, destinate să asigure sejururi de vacanţe şi loisir-uri;

Sate de vacanţă cu scop nelucrativ (pentru copii) –unde serviciile prestate trebuie să fie strict rezervate din timp. Acestea trebuie să dispună de minimum de echipamente şi servicii ca:

instalaţii de apă caldă, grupuri sanitare; prepararea meniului pentru copii şi posibilitatea efectuării unor servicii

de masă diferite de cele pentru adulţi; spaţii de joacă pentru copii; Sate dispersate –reprezintă ansamblul locuinţelor variate, a serviciilor colective,

a echipamentelor de loisir şi animaţie repartizate pe o suprafaţă ce acoperă mai multe comune grupate într-o structură unică de organizare şi gestionare.

Hotelăria rurală

În cele mai multe ţări (mai ales în sudul Europei) dispoziţiile reglementare sunt în favoarea hanurilor şi hotelurilor rurale, considerate ca "locuri ale vieţii sociale şi nuclee ale dezvoltării locale".( EUROGÎTES –Federation Européenne de Logement Rural, Raport –1990)

Acestea sunt fie particulare sau grupate în lanţuri, fie aparţinând colectivităţilor locale.

26

Hotelurile sau hanurile pot fi amenajate în vechi mori săteşti, în castele şi conace sau sub forma caselor de oaspeţi (gospodării familiale).

Spaţiul rural devine din ce în ce mai mult un spaţiu privilegiat pentru echipamentele hoteliere tradiţionale de înaltă clasă (PARADORES în Spania, POUSADAS în Portugalia, RELAIS ET CHATEAUX în Franţa, HEALTH FARMS în Marea Britanie) sau de tip nou MEDIA TEL în Franţa.

Dezvoltarea diferitelor forme de relansare în spaţiul rural, de la "table d'hotels" la fermele de tip hanuri şi la hanurile săteşti, impune stabilirea şi respectarea unor norme tehnice pentru fiecare formulă, în scopul evitării supracomercializării şi a concurenţei anarhice, care nu pot decât să prejudicieze pe fiecare parte sau, în cel mai rău caz, dezvoltarea turistică globală din mediul rural.

3.2 Cererea turistică in principalele state membre U.E.Lipsa unor înregistrări statistice adecvate face greoaie o estimare a circulaţiei

turistice în mediul rural, acest lucru este determinat şi de faptul că, în general, fermierii care comercializează până la 5 camere nu trebuie să obţină avizul autorităţilor. Mai importantă este structura socio–profesională a turiştilor, care este studiată de asociaţiile profesionale şi care redă, practic, piaţa turistică pentru ofertele turismului rural.

Totuşi, se pot estima câteva date despre cererea turistică în unele ţări cu un turism rural bine dezvoltat.

Astfel, în Germania, în anul 1996 s-au înregistrat 20 mil. de turişti în cadrul programului Vacanţă în gospodăria ţărănească dintre care, circa 9 mil. în Bavaria. Vacanţierii de vară reprezintă 85% din care 50% au un sejur de 10–15 zile, 26% de 14 –20 zile, realizându-se un sejur mediu de 10–12 zile/ turist. Se remarcă o sezonalitate accentuată, lunile vacanţiere fiind iunie–august. În ceea ce priveşte clientela, aceasta reprezintă clasa mijlocie, cu venituri de 3000–4000 DM, familiile cu copii (80%), intelectuali, muncitori şi persoane de vârsta a III-a. ca vârstă, 20% sunt sub 30 ani şi40% peste 30 ani. Se remarcă o accentuată fidelizare a clientelei (peste 50% dintre turişti revin la ferma iniţială). Turiştii provin atât din Germania, cât şi din Olanda, America, Austria, Japonia.

În Franţa, în anul 1993, turismul rural a înregistrat 28% din numărul de înnoptări ale ţării şi 10% din volumul de afaceri. Francezii reprezintă 89% din clientelă, preferând extrasezonul şi cazarea la rude, prieteni, a doua reşedinţă, în timp ce străinii sosesc în iulie–septembrie şi locuiesc în hoteluri rurale şi campinguri.

Vacanţa la ţară nu este o opţiune ideală pentru francezi (11,4% faţă de 40,7% pentru mare şi 27,5% pentru munte). Totuşi, o investigaţie a Federaţiei Naţionale a Oficiilor de Turism şi Sindicatelor de Iniţiativă (FNOTSI) a relevat că la orizontul anilor 2000 "vacanţa la ţară" întruneşte 46% din sufragiile francezilor intervievaţi. (L'Information Agricole, nr.661, 1993)

Clientela motivată de această formă de turism face parte din clasele sociale mijlocie şi superioară (cadre de conducere, profesori, liber profesionişti) cu vârste cuprinse între 25–45 ani şi mai mult, acest tip de clientelă reprezintă la unele firme chiar o pondere de 60–68%. Din străinătate sosesc britanici, germani, belgieni.

27

În Belgia, clientela "vacanţelor la ţară" este formată din clasele mijlocie şi superioară, de toate vârstele, inclusiv familii cu copii, din ţară (60%), Olanda (20%), Danemarca (12%). (L'Information Agricole, nr.661, 1993)

Danemarca are o clientelă formată din familii cu venituri medii (50%) şi cu copii (50%). Britanicii (50%) cu venituri medii vin în afara sezonului.

Ţara Bascilor din Spania are clienţi cu venituri medii şi cu profesiuni liberale, cu vârste de 20–30 ani (50%), 30–40 ani (30%) şi mai mult de 40 ani (20%).

În Marea Britanie clientela este locală (90%), cu venituri medii şi vârste de 15–30 ani.

În Irlanda, sosesc turişti cu venituri superioare, liber–profesionişti, profesori, jurnalişti de toate vârstele şi din mai multe ţări (SUA, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Europa).

În Italia, cererea turistică este predominant locală (75%), dar şi din alte ţări europene şi provine din familii cu venituri medii.

Ca o concluzie, profilul socio–profesional al clientelei principalelor ţări europene ofertante pentru "vacanţe rurale" este diferit şi anume:

a. clasa mijlocie - Germania, Danemarca, Italia

b.clasa superioară - Belgia, Franţa, Spania, Irlanda

c. familii cu copii - Germania, Belgia, Danemarca.

Exceptând Irlanda, unde se remarcă o participare a turiştilor din America şi Australia (probabil descendenţii din emigraţie), clientela pentru turismul rural european este predominant internă şi intraregională.

Asociaţii şi organisme internaţionale în turismul rural

În ţările Uniuni Europene (Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg, Italia etc.) s-a încurajat crearea de asociaţii şi organisme pentru promovarea turismului rural şi serviciilor conexe.

Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-a creat reţeaua EUROTER, care are ca obiectiv principal promovarea produselor agroturistice în Europa. Sub egida EUROTER s-a înfiinţat în septembrie 1990, Asociaţia EUROGÎTES (Federaţia Europeană pentru Cazarea Turistică Rurală la Cetăţeni, Fermă şi în Sat), care reuneşte 22 de organizaţii naţionale din 14 ţări europene (inclusiv România), totalizând peste 95.000 de structuri de primire (cazare) în mediul rural. EUROGÎTES are ca scop valorificarea şi protejarea spaţiului rural şi a turismului rural la ferme şi la sate. Creată prin mobilizarea asociaţiilor Fédération des Eurogîtes, asociaţia EUROGÎTES dă imaginea de marcă pentru cazarea turiştilor la locuitorii satelor şi la ferme în spaţiul UE.

Între obiectivele EUROGÎTES enumerăm următoarele: definirea ofertelor turistice în mediul rural şi stabilirea criteriilor unitare

de calitate în turismul rural din Europa;

28

crearea băncii de date cu informaţii despre fiecare organizaţie membră; codificarea produsului Turism rural, astfel încât să fie inteligibil pentru

client (prin marcă sau logo) şi în aşa fel încât clientul să poată recunoaşte produsul la prima vedere;

atragerea de noi clienţi pentru turismul rural şi descoperirea spaţiuluirural prin turism în mediul rural;

să construim Europa înseamnă să fim solidari. Deci, trebuie să ajutăm ţările în care turismul rural se află în faza de organizare, punând la dispoziţie experţi, astfel încât să se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care să poată fi oferit pe piaţa turistică.

La nivel european s-au înfiinţat şi alte asociaţii cum sunt: Asociaţia pentru dezvoltarea turismului rural (ATRAC) cu scopul de a încuraja turismul rural şi cultural în cadrul programului EXPERT (încurajarea turismului rural şi protejarea mediului înconjurător) şi asociaţia ECOVAST Strategia pentru o Europă Rurală, care are ca obiectiv turismul rural ca mijloc de dezvoltare a economiei locale şi naţionale, cu implicaţii ecologice şi socio–economice.

29

CAPITOLUL 4DESCRIEREA GEOGRAFICA SI SOCIO-ECOMONICA A ZONEI

DENSUS Comuna Densus , asezata la poalele muntilor Poiana-Rusca, avand ca forma de relief prelungiri ale culmilor radiale ale muntilor care se desfasoara sub forma unui evantai ce se pierd in depresiunea Tarii Hategului, asemanatoare prin infatisarea unei adevarate campii, dupa unii geografi a fost candva golf de mare .

4.1 Delimitarile geograficeComuna Densus este asezata in partea de sud-vest a judetului Hunedoara, la 57

km distanta de municipiul Deva si 13 km de orasul Hateg, la poalele muntilor Poiana Rusca, avand ca forma de relief prelungiri radiale ale muntilor, care se desfasoara sub forma unui evantai ce se pierd in depresiunea Hategului, asemanatoare prin infatisare unei adevarate campii,care dupa geografi a fost candva golf de mare si in trecut geologic al formarii pamantului a fost colmatat de apele curgatoare ce isi aduna apele din muntii ce o inconjoara.

Aceste prelungiri ale muntilor Poiana Rusca sunt ferestruite de raulete ce se unesc la un loc formand raul Densus care se varsa in raul Galbena ce trece prin orasul Hateg si este afluent al Raului Mare.Aceste rauri au albie neregulata specifica raurilor de munte , cursul lor fiind determinat de configuratia terenului , urmand linia curbelor de nivel, in perioada de precipitaii abundente sau tunci cand topirea zapezilor din zona de munte coincide cu perioadee ploioase, aceste rauri prezinta pericol de inundatie.

Hotarul comunei Densus se invecineaza la Nord cu comunele Rachitova si Unirea, la Est cu comunele Totesti si Raul de Mori, la Sud cu comuna Sarmizegetusa si la Vest cu judetul Caras-Severin.

Comuna Densus are in componenta 7 sate: Pesteana, Pestenita, Hatagel, Stei, Poieni, Criva si satul-resedinta Densus. Distantele satelor fata de satul resedinta si tipologia lor sunt prezentate in urmatorul tabel:

Teritoriul administrativ al Comunei Densus TABEL 1NR.CRT.

SATUL COMPONENT DISTANTA IN KM FATA DE RESEDINATA DE COMUNA

TIPUL SATULUI

1 DENSUS - INSIRUIT2 PESTEANA 4 ADUNAT3 PESTENITA 5 ADUNAT4 HATAGEL 3 ADUNAT5 STEI 6 INSIRUIT6 POIENI 10 INSIRUIT7 CRIVA 8 INSIRUIT

Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus

30

CONDITII FIZICO-GEOGRAFICE

1. ALTITUDINEA MEDIE A LOCALITATII

Satele comunei sunt situate la altitudini cuprinse intre 400-600 m. Cea mai joasa altitudine o au satele Hatagel si Pesteana, iar cea mai ridicata –Poieni si Criva.

2. TIPURI DE SOL

Pe raza comunei Densus se intalnesc urmatoarele tipuri de soluri:

soluri brune luvice cu diverse grade de pseudogleizare si eroziune intalnite in zonele colinare , piemontale , campii si terase cu clima mai rece. Depozitele pe care s-au format sunt foarte variate , de la Loess la lutui si argile.Textura este diferentiata pe profil, de la in A0 grosiera la mijlocie spre fina in Bt. Structura este grunjoasa , slab dezvoltata in A0 .Continutul in humus este 2 % de calitate inferioara, Ph-ul coboara sub 5. Se recomanda afanarea solului in profunzime , ingrasaminte cu gunoi de grajd , amandamente calcaroase.

soluri brune acide intalnite in zona de munte sub paduri de fag, molid sau amestec (fag si molid).Se intalnesc pe depozite rezultate din alterarea rocilor acide. Orizontul de suprafata slab dezvoltat are un continut de materie organica de 3-25% si un Ph cuprins intre 4,3-5,5.

litosoluri – sunt intalnite pe versanti , sunt soluri subtiri (sub 20cm) formate pe roci compacte.

luvisoluri erodate se intalnesc pe tot pe versanti. eradisoluri – intalnite pe versanti sunt soluri trunchiate prin procese de

eroziune accelerata sau decopertari. luvisoluri albice pseudoglaizate se intalnesc in zonele depresionate , sunt

soluri mai evoluate , apare orizontul la saracit in argila.Structura este grunjoasa , slab dezvolatata in orizontul de suprafata, numai 2% de calitate inferioara , reactie acida, fertilitate slaba .

3. CLIMA

Zona are caracter climatic temperat-continental cu specific submontan.

Temperaturi inregistrate:

temperatura medie multianuala…………………….8,3°C temperatura medie anuala……………………………8,4°C temperatura maxima anuala………………………..33.5°C temperatura minima anuala………………………..-19°C

Primele zile de inghet apar treptat , uneori la mijlocul lunii octombrie ,iar cel mai tarzii apar la inceputul lunii mai.

Regimul precipitatiilor este destul de bogat –cca 550mm/mp.Precipitatiile cauzate in lunile iulie si august au caracter torential, uneori chiar insotite de furtuna sau grindina.

Comuna Densus este situata pe un loc ferit de actiunea principalilor vanturi ce bat in Tara Hategului, creindu-se insa curenti locali pe vaile din comuna.

31

4. FLORA SI FAUNA

Vegetatia este strans legata de conditiile climatice , de relief si de natura solului. Comuna Densus este situata in zona de vegetatie a padurilor.

Principlele esente lemnoase sunt: fagul, carpenul ,stejarul, frasinul , mesteacanul, iar ca esente tari intalnim pinul si molidul. Pe versantii sudici , care primesc caldura si lumina mai multa se gasesc livezi de pomi fructiferi, indeosebi diferite specii de prun ,mar, nuc, cires si visin.

Flora erbacee este constituita din paius, papadie ,patlagina lata,etc.

Pajistile sunt acoperite cu diverse specii de graminee ,iar in zonele mai inalte se intalneste o asociere de graminee cu leguminoase (trifoi salbatic si ghizdei).In zonele mlastinoase se dezvolta o vegetatie de pipirig, papura, trestie si rogoz.

Dintre plantele cultivate amintim: cereale paioase,porumbul,cartoful, legumele si sfecla furajera . In aceste culturi se intalnesc o serie de buruieni:pir, mohor,rapita, loboda, palamida, neghina, romanita, tataneasa si volbura.

Animalele salbatice intalnite in padurile din zona sunt: vulpea, iepurele, ursul, lupul, mistretul, jderul, caprioara.Datorita iernilor aspre , animalele salbatice coboara pana in sat. Vara isi fac simtita prezenta in culturile agricole, producand pagube importante.

4.2 Istoricul si toponomia localitatii DensusIn Tara Hategului, ca si in alte parti probabil, fiecare localitate are doua istorii:

una ancestrala , transmisa de la o generatie la alta , care traieste in sufletul fiecarui locuitor al asezarii si alta consemnata in filele istoriei din momentul in care satul a devenit un loc de pricina intre doua ”forte” sau cand , din mila vreunui domn a fost imbogatit cu un lacas sfant. Asa s-a intamplat si cu Densusul.

Istoricul comunei Densus trebuie sa-l consideram ca fiind strans legat de existenta monumentului istoric –Biserica din Densus.

Biserica a fost zidita in apropierea fostei capitale a Daciei Romane –Ulpia Traiana Sarmizegetusa pe o terasa pe malul stang al raului Densus, in apropierea drumului roman care lega Drobeta de Perelinium. Ceramica daca si romana gasita in sapaturile arheologice atesta existenta unei asezari foarte vechi. Plastica sa, deosebit de interesanta , zidul de piatra inegrita de veacuri a atras inca de acum 200 de ani atentia calatorilor si interesul istoricilor.

Primele stiri despre Biserica din Densus , in schite si schite desenate dateaza din anul 1767 , provenind dintr-o publicatie a lui Hohenhausen care crdea ca la originea Bisericii a fost un templu roman ridicat in cinstea zeului Marte.

Asemenea ipoteze au fost emise si de unii autori din secolul al XIX – lea ca: Nicolae Iorga si Gheorghe Bals care sustineau ca acest monument ar fi construit din

32

secolul al XII-lea, iar V. Vatasanu sustine ca cea mai verosimila data ar fi ultimul sfert al secolului al XIII-lea.

Restauratorii , pe baza numeroaselor elemente descoperite socotesc ca monumentul a suferit modificari si adaugiri.

Sapaturile arheologice, structura zidariei compozitia mortarului, planul patrat cu absida semicirculara alungita au dus la concluzia ca aspectul primitiv al bisericii este foarte apropiat de al bisericilor paleocrestinilor.Din anumite ipoteze s-ar crede ca Biserica din Densus este cea mai veche biserica cunoscuta pe teritoriul tarii si e datata inca din secolul al IV - VI – lea.Dupa alti autori se crede ca la obarsia bisericii din Densus a stat un templu mozaic pentru cultul focului aprins intre cei patru stalpi deasupra carora se inalta turnul patrat , ingust in sus pentru conducerea fumului.

Legat de existenta acestui vechi monument istoric este foarte plauzibil ca si satul Densus ar fi de o vechime mult mai mare decat apare in unele documente.

Astfel , un document din anul 1360 mentioneaza un proces ce s-a judecat in scaunul de judecata de la Hateg , unde alaturi de 12 cneji erau si sase tarani liberi si anume : Zampa din Clopotiva , Bolcu din Pesteana , Dragomir din Tustea , Bolcu din Densus si protopopul Petru din Ostrov .

Dupa unii , numele de Densus s-ar trage de la expresia latina “Silva densa” (Padure deasa) unde ar fi fost ingropat unul din vestiti generali romani , Longinus , din timpul imparatului Traian.

Dupa o traditie mai veche ramasa din popor , satul in vechime ar fi fost asezat mai inspre sud , pe un grind numit “Sesuri” , unde si astazi se mai vad anumite urme , iar mai tarziu inmultindu-se locuitori , sau satul fiind distrus de o calamitate s-a stramutat mai sus pe locul actual numit Densus , adica “din sus” .

Numirea adevarat romaneasca “Densus” apare in documente pentru prima data la inceputul secolului al XV – lea , mai precis in anul 1404 (Mursina si Ioan fiul lui Stoica din Densus sunt numiti comisari ai unu cneaz din tinutul Hategului ) .

Nu trebuie uitat nici faptul ca Densusul este satul de origine al vestitei famili de carturari romani– Densusianu : Aron Densusianu , Nicolae Densusianu si Ovid Densusianu, marele filolog , lingvist , istoric literar , folclorist al carui bust se afla in centru comunei Densus .

Cu privire cu celelate sate ale comunei , putem spune ca Hatagelul , sat micut , asezat pe un raulet ce vine dinspre Pesteana este destul de vechi . In anul 1453 apare sub numele Hacsadesel si este unu din sate le donate de catre regele Ladislau nobililor Ioan , fiul lui Mihnil si lui Dionisie fiul lui Andrei din Densus .

Se pare ca in locul satului de acum ar fi fost inca de pe vremea romanilor o veche colonie , deoarece aproape de sat , pe locul numit “Gracistioara” pana nu demult se aflau ruinele unei cetati .

Cele doua parti ale satului , una pe malul stang si alta pe malul drept al raului formau candva 2 catune din care cel de pe malul stang apartinea Densusului .

33

Satul Pesteana apare sub acest nume din 1404 in mentiunea despre Fatul , fiul lui Balc, cneaz ce a tinut judecata la Hateg . In alte mentriuni se spune despre unii nobili romani care se aflau in introducerea in posesiunea nobililor din anii 1496 , 1517 si 1531. In 1733 se numea , ca si astazi in graiul poporului , “Pesteana Mare” .

Satul Pestenita sau “Pesteana Mica” cum i se mai spunea in trecut este ascuns intr-o vale spre apus de Pesteana , de unde, poate si-ar fi luat si numele, precum si locuitori , asa cum arata numele unor familii. In conscriptiile din anul 1733 apare pentru prima data si intr-o alta conscriptie di anul 1950 sub numele actual.

Satul Poieni , sat ascuns intre munti este micut, dar foarte vechi. In anul 1360 satul era mosia Ancai Atzere, vaduva lui Mardssnai Gaspar si de la dansa va fi trecuta la urmasii ei Stefan si Sandrin, care il aveau pana in anul 1433 cand a trecut prin donatie la familia baronului Kendefi asa cum arata doua documente din anii 1496 si 1519; in conscriptia din 1733 nu se mentioneaza, dar in 1750 apare din nou sub numele de Poieni, ce a apartinut de Zeicani pana in 1902 cand a trecut la Stei.

Satul Stei este asezat pe doua vai inguste.Dupa traditia locala, satul s-ar fi infiintat numai spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, pana atunci fiind numai o parte a Densusului a carui continuare pare a fi.

De fapt, in mentiunile din anii 1733 si 1750 nu apare si nici in cea din 1311, ci deabia intr-o mentiune din 1813 cu 370 suflete(locuitori).Valea Fierului ce se afla la 4 km departare de Stei, apare ca localitate apartinatoare a satului aminti cu 88 suflete , de unde se extragea fier si se transporta la Hunedoara , iar prin anii 1850 si 1875 au fost si topitorii de fier, parasite mai tarziu. Tot aici se extrageau carbuni de pamant ( mangal ) .

Satul Criva apare pentru prima data in documente din 1438 ca proprietate a familiei Mursina din Densus .

Evenimente deosebite din istoria comuneiDin marturiile batranilor satului se aminteste faptul ca locuitorii acestui tinut au

participat alaturi de Avram Iancu la actiuni revolutionare.

De asemenea au luptat pentru pastrarea libertatii , a limbii romane si a traditiilor in anii grei ai dominatiei austro-ungare.

La Adunarea de la Alba Iulia , la 1 Decembrie, au fost prezenti si reprezentanti si locuitorilor acestei comune care si-au unit glasul si entuziasmul cu al celorlalti romani curand Unirea Transilvaniei cu Romania.

Pe o matricola din 1918 exista o insemnatate privind lecuirea holerei; exista si o adnotare care relateaza ca in anul 1914 a fost foamete mare in Tara Hategului, ciuma precum si alte calamitati si epidemii.

4.3 Repere sociale si economice ale localitatii Densus4.3.1 Populatia comunei Densus

34

POPULATIA TOTALA

Comuna Densus face parte din randul comunelor a caror populatie nu depaseste 2000 de locuitori.

Structura populatiei TABEL 2NR.CRT

SATUL NUMAR DE LOCUITORI LA RECENSAMINTELE DIN:1960 1968 1978 1989 2004

1 DENSUS 309 309 698 636 4332 CRIVA --- 198 104 85 583 HATAGEL 366 362 401 361 3014 PESTEANA 597 573 593 660 5335 PESTENITA 350 433 440 412 3506 POIENI 295 254 199 201 1427 STEI 722 493 515 419 3008 TOTAL 3139 3142 2950 2774 2122

Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus

Sursa : Continutul Tabelului 2

0 100 200 300 400 500 600 700 800

DENSUS

CRIVA

HATAGEL

PESTEANA

PESTENITA

POIENI

STEI

2004

1989

1978

1968

1960

35

Structura populatieie pe sexe si localitati TABEL 3NR.CRT

SATUL TOTAL MASCULIN FEMININNUMAR PROCENT NUMAR PROCENT NUMAR PROCENT

1 DENSUS 438 20,64 208 47,49 230 52,512 CRIVA 58 2,73 30 51,72 28 48,283 HATAGEL 301 14,18 147 48,83 154 51,174 PESTEANA 533 25,12 276 51,78 256 48,225 PESTENIT

A350 16,49 170 48,57 180 51,43

6 POIENI 142 6,66 69 48,59 73 51,417 STEI 300 14,18 144 48,00 156 52,008 TOTAL 2122 100 1044 49,20 1078 50,80

Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus

Conform Registrului Agricol populatia comunei Densus in 2007 este de 1858 locuitori , din care:

913 de sex masculin 945 de sex feminin

Structura populatiei pe varsta si sexe TABEL 4NR.CRT

VARSTA/SEX BARBATI FEMEI TOTAL PROCENTE

1 SUB 14 ANI 95 84 179 9,92 14-19 ANI 34 38 72 3,93 20-24 ANI 53 54 107 5,74 25-29 ANI 57 60 117 6,35 30-34 ANI 57 58 115 6,26 35-39 ANI 51 48 99 5,37 40-44 ANI 53 52 105 5,78 45-49 ANI 55 57 112 6,09 50-54 ANI 78 80 158 8,510 55-59 ANI 83 87 170 9,111 60-64 ANI 94 98 192 10,412 65-69 ANI 67 69 136 7,313 70-74 ANI 61 66 127 6,814 75-79 ANI 43 50 98 5,315 80-84 ANI 18 26 44 2,416 85 ANI ,PESTE 9 18 27 1,517 TOTAL 913 945 1858 100,0Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus

36

Sursa: Continutul Tabelului 4

Urmarind dinamica populatiei incepand din anul 1966 si pana in prezent constatam o scadere simtitoare a numarului populatiei .

Fata de anul 1978 , in anul 2004 s-a inregistrat o scadere a populatiei cu 828 locuitori , iar in anul 2007 cu 1092 locuitori .

Din aceasta statistica rezulta ca dinamica populatiei comunei este de tip regresiv; de asemenea un proces de imbatranire a populatiei: populatie tanara(pana la 20 ani)reprezinta doar 13,5 %,in timp ce populatie de peste 50 de ani reprezinta 42,8 %

Evolutia populatiei TABEL 5NR.CRT

ANII NASCUTI VII MORTALITATEA SPOR NATURAL

TOTAL BARBATI FEMEI TOTAL BARBATI FEMEI1 1991 12 3 9 25 14 11 -132 1992 19 15 4 44 18 26 -253 1993 18 14 4 39 22 17 -214 1994 20 11 9 36 17 19 -165 1995 8 4 4 41 25 16 -336 1996 11 7 4 46 24 22 -357 1997 17 12 5 43 23 20 -268 1998 15 10 5 38 13 25 -239 1999 24 13 11 29 17 12 -5

Sursa: Dispensarul uman din Comuna Densus

SUB 14

14-19

20-24

25-29

30-34

35-39

40-44

45-49

50-54

55-59

60-64

65-69

70-74

75-79

80-84

37

Comparativ numarul celor decedati in perioada 2000-2007 este mult mai mare decat al copiilor nascuti vii , fapt ce a determinat un spor natural negativ avand limitele intre -5 si -35 pe perioada analizata .

Pregatirea populatiei dupa gradul de scolarizare TABEL 6NR.CRT

NIVEL DE SCOLARIZARE TOTAL SEXBARBATI FEMEI

1 Sub 4 Clase 20 7 132 4 Clase 418 183 2353 Gimnaziu 246 130 1164 Liceu Agricol 490 210 2805 Liceu Neagricol 397 215 1826 Sc. Profes. Neagricola 130 89 417 Sc. Profes / Tehnica Agricola 4 3 18 Facultate Agricola 5 2 39 Facultate Neagricola 30 12 1810 In curs de absolvire 118 50 68

Sursa: Registrul Agricol al Comunei Densus

Se observa ca majoritatea populatiei are studii medii (liceu, scoli profesionale), cei cu studii superioare reprezentand doar 1.9%.

MIGRATIA

Dupa statisticile Primariei Densus si ale Postului de Politie, incepand din anul 1989 au venit in comuna un numar de 336 persoane, din care 165 barbati si 171 femei cu varste cuprinse intre 20 si 60 ani.

Majoritatea celor veniti sunt persoane care s-au intors in satul natal odata cu varsta pensionarii si tineri intre 20 si 34 ani care si-au intemeiat aici o familie.

Acestia au venit atat de la oras (144 persoane ) dar si din alte sate (192 persoane).

Au plecat din comuna dupa 1989 un numar de 264 persoane din care 138 barbati si 126 femei, in general tineri cu varste cuprinse intre 18 si 35 ani, in cautarea unui loc de munca sau in vedera casatoriei.

Trebuie precizat faptul ca din cele 264 persoane plecate, 177 au plecat la oras si numai 87 intr-un alt sat.

Dintre cei ramasi in comuna, 76 persoane au domiciliul stabil iar 21 peroane figureaza cu viza de flotant.

Sporul migratoriu a fost in aceasta perioada pozitiv (inspre comuna).

POPULATIA ACTIVA

Cuprinde toate persoanele de 14 ani si peste , care in perioada de referinta au constituit forta de munca disponibila pentru producerea de bunuri si servicii .

Populatia activa cuprinde populatia ocupata si somerii .Din datele culese si folosind documentele Directiei de Statistica – Deva , in

comuna exista o populatie activa de 808 persoane . Ponderea barbatilor in randul

38

populatiei active totale este de 60,9 % . Somerii reprezinta 23 % din totalul populatiei active .

Structura pe varste a populatiei active TABEL 7NR.CRT

VARSTA/SEX BARBATI FEMEI TOTAL PROCENTE

1 14 – 19 ANI 6 8 14 1,72 20 – 24 ANI 44 20 64 7,93 25 – 29 ANI 56 34 90 11,24 30 – 34 ANI 59 47 106 13,15 35 – 39 ANI 80 68 148 18,36 40 – 44 ANI 79 51 130 16,17 45 – 49 ANI 48 19 67 8,38 50 – 54 ANI 39 24 63 7,89 55 – 59 ANI 47 21 68 8,410 60 – 62 ANI 34 24 58 7,211 PESTE 62 ANI - - - -12 TOTAL 492 316 808 100,0

Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus

POPULATIA OCUPATA

Structura populatiei ocupata pe varste si domenii de activitate TABEL 8

NR.Crt

RAMURI/VARSTA

AGRICULTURA SILVICULTURA INDUSTRIE CONSTRUCTI SERVICII

1 SEX B F B F B F B F B F2 14 – 19 - - - - - - 2 - - 23 20 – 24 14 6 - - 4 2 5 - - 24 25 – 29 11 8 2 - 18 8 5 - 5 105 30 – 34 12 11 3 - 17 3 3 - 6 206 35 - 39 16 10 4 - `0 8 4 - 13 297 40 – 44 38 19 5 - 7 4 - - 9 108 45 – 49 31 13 1 - 5 4 1 - 2 29 50 – 54 39 24 - - - - - - 8 -

10 55 – 59 47 21 - - - - - - - -11 60 - 63 34 24 - - - - - - - -12 TOTAL 242 136 15 - 64 26 20 - 43 75

Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus

Populatia ocupata este formata din toate persoanele de 14 ani si peste care desfasoara o activitate economica si sociala producatoare de bunuri sau servicii de cel putin o ora in perioada de referinta (pentru lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati care luceaza in agricultura , durata minima este de 15 ore ) in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii , plata in natura sua alte beneficii (sunt inclusi si pensionari ce satisfac aceste conditii )

39

Urmarind datele din tabelul de mai sus se observa faptul ca majoritatea populatiei este ocupata in sectorul agriculturii, urmat de industrie si servicii, celelalte sectoare fiind nesemnificative ca numar de populatie ocupata.

POPULATIA INACTIVA

Cuprinde toate persoanele de 14 ani si peste care declara ca nu au desfasurat o activitate economica sau sociala si nu sunt nici someri. Din populatia inactiva fac parte: copiii, elevii, studentii, pensionarii, casnicele si beneficiarii de ajutoare sociale.

Situatia populatiei in 2004 TABEL 9NR.

CRTPOPULATIA INACTIVA SEX TOTAL

B F1 Pensionari 302 351 6532 Casnice - 125 1253 Copii, Elevi, Studenti 112 138 2504 Alta situatie 7 15 225 Total 421 629 1050

Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus

In comuna Densus populatia inactiva cuprinde un numar de 1050 persoane, majoritatea acestora fiind pensionari (62,2%). Populatia inactiva este mai numeroasa decat cea activa si decat cea ocupata.

In datele statistice, la primaria comunei Densus figureaza un numar de 187 someri din care 111 barbati si 76 femei.

Structura pe varste a somerilor din Comuna Densus TABEL10VARSTA / SEX BARBATI FEMEI TOTAL

NUMAR PROCENT%

NUMAR PROCENT%

NUMAR PROCENT%

14-19 ANI 4 2.1 6 3.2 10 5.320-24 ANI 21 11.2 10 5.4 31 16.625-29 ANI 15 8.0 8 4.3 23 12.330-34 ANI 18 9.6 13 7.0 31 16.635-39 ANI 33 17.6 21 11.3 54 28.940-44 ANI 20 10.7 18 9.6 38 20.345-49 ANI - - - - - -50 ANI SI

PESTE- - - - - -

TOTAL 111 59.2 76 40.8 187 100.0Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus

Procentul cel mai mare de someri il reprezinta persoanele cuprinse intr 35 si 44 ani (49,2 %), ca urmare a restructurarilor ce au avut loc in ultima perioada in diferite sectoare de activitate.

40

NAVETISMUL

Desi ramura de baza a economiei este agricultua , practicand numai aceasta activitate nu se pot acoperi nevoile materiale ale familiilor, ca urmare locuitorii comunei sunt nevoiti practice diferie meserii in alte domenii care sa le asigure un venit sigur si satisfacator. Astfel, exista un numar de 199 persoane care fac zilnic naveta spre orasul Hateg si spre alte localitati invecinate. Deplasarea se face in deosebi cu autoturisme proprietate personalasi cu autobuzul.

a) Numarul navetistilor care vin in:

agricultura: 18

silvicultura: 3

constructii: 11

alte ramuri: 56

total: 88

b) Numarul navetistilor care pleaca:

in alte sate ale comunei: 26

in alte comune : 5

in orase ale judetului: 80

total:111

in industrie: 90

constructii: 3

alte ramuri 19

c) Numarul persoanelor care fac naveta:

zilnic: 174

saptamanal: 16

lunar: 9

4.3.2 Cultura si cultAccesul la cultura al cetatenilor comuneise realizeaza prin biblioteca comunala

care detine un numar de 8.649 volume din toate domeniile , avand un numar de 172 cititori si biblioteca Scolii cu 6.128 volume si 120 cititori.

41

In fiecare sat al comunei exista cate un camin cultural unde se organizeaza spectacole folclorice sustinute de formatii artistice din zona, baluri, nedei (in preajma sarbatorilor religioase si a celor traditionale specifice fiecarui sat).

Periodic , la Densus are loc simpozionul literar dedicat personalitatii marelui am de cultura Ovid Densusianu.

Religia

Din punct de vedere religios , majoritatea ppopulaitiei este de rit ortodox- 1667 credinciosi. Alaturi de acestia traiesc membrii ai altor confesiuni;

reformati 3 greco-catolici 2 romano-catolici 9 baptisti 71 penticostali 102 adventisti 4

Cultele neoprotestante isi au locul de rugaciune in case ale credinciosilor sau in lacasuri construite cu aport financiar extern.

Pe raza comunei existe 10 lacasuri de cult:Densus--------Biserica Ortodoxa “Sf. Nicolae” monument istoric Casa de rugaciuniHatagel-------Biserica Ortodoxa Biserica PenticostalaPesteana------ Biserica Ortodoxa “Sf. Prooroc Ilie” Biserica Reformata din sec XVI Biserica PenticostalaPestenita------ Biserica OrtodoxaPoieni---------- Biserica OrtodoxaStei-------------- Biserica Ortodoxa

Obiceiuri si traditii

“Tara” vestita-n tara , prin milenara istorie-Tara Hategului- apare ca o vatra de datini si legende mostenite odata cu sufletul, cu graiul, crescute in marea credinta fata de cugetul romanilor, datini pe care om dupa om , generatie dupa generatie le-au infrumusetat innobilandu-le, inmiindu-le trairea, sporindu-le tainele, tintind catre mai sus pe drumurile de suflet ale natiei.

Obiceiurile fiind parte integrara, permanenta a modului de trai al oamenilor continua sa-si pastreze in mare parte functiile si formele vechi, suferind insa un proces de mutatie treptata ca reflex al evolutiei socio-economice, al schimbarilor in domeniul ideologiei.

Momentele hotaratoare ale vietii omului, casatoria, moartea se cer marcate si azi, dupa cum se cer marcate si zilele insemnate ale anului, cele legate de trecerea de la un anotimp la altul si in legatura directa cu acestea, cele legate de anumite practici gospodaresti, de anumite munci.

42

Repertoriul obiceiurilor sarbatorilor de iarna –CRACIUNUL si ANUL NOU-cuprinde la Densus:

Colindul de pitarai- in ajunul Anului Nou, dis-de-dimineata, cete de copiii pleaca prin sat cu uratul primind daruri(colaci care se numesc pitarai)

Colindul – deschide de obicei ciclul celor 12 zile ale Sarbatorilor Anului Nou. Colinda de obicei copiii si flacaii in cete de 5-7 ortaci. In seara de Ajun al Craciunului ceata pleaca din casa in casa la colindat. Colindatorii sunt asteptati cu daruri sau bani. In satele de la poalele muntilor se mai practica si Colindul cu Steaua.

Jocul cu cerbul- se mai practica si astazi in zilele Craciunului . “Cerbul” este jucat insotit de bloj. El este compus dintr-un cap de cerb cu nelipsitul bat de lemn clampanitor , actionat printr-o sfoara de catre flacaul care-l joaca si care sta ascuns sub un covor frumos ornat. Blojul este un personaj imbracat urat care poarta o masca in spatele careia face nenumarate nazbatii. Cerbul este insotit de o ceata de flacai, 5-7 la numar. Poezia ritmica a cerbului este cantata de aceasta ceata sub forma de strigatura.

Craii- teatru folcloric de inspiratie liturgica , se joaca de o ceata formata din 5-7 flacai, potrivit rolului ce-l interpreteaza :imparat, inger, cioban.

Urarea cu buhoiul- ultima manifestare din ciclul celor 12 zile calendaristice pana la Anul Nou.

In Ajunul Anului Nou , ceata de uratori formata din 5-8 flacai pleaca din casa in casa la gazdele mai instarite sa ureze pentru Anul Nou. Ceata duce cu ea: plugul, buhaiul, bice, clopote.

Obiceiurile legate de primavara , de sarbatorile importante ale ciclului calendaristic de primavara care se mai pastreaza sunt:

Impuscarea cocosului- se practica de Pasti in satul Pesteana. Flacaii satului se impart in doua cete egale. Una ramane in sat si trebuie sa manance prescura tare , in timp ce cealalta trebuie sa vina in sat alergand de la un punct dinainte stabilit. Cei care termina primii prescura sau ajung primii in sat au dreptul sa impuste cocosul , care le ramane celor mai buni tintasi.

Masuratul si urcatu oilor la munte- ROSCOL- ziua dinaintea masurarii oilor. In aceasta zii(de cele mai multe ori vinerea) oile pleaca la munte, la locul din timp pregatit cu comanda (un fel de adapost), lesul (locul unde stau oile , care este ingradit cu lese) si strunga (locul unde se mulg oile).

Fiecare gospodar in ziua de roscol isi “pregateste” animalele. Le pasuneaza intr-un loc in care nu a mai fost pasunat, le boieste(vopseste), le mulge si le afuma cu tamaie.

Seara de roscol toti cei care isi masoara oile trebuie sa ajunga cu oile la stana unde se mulg. Nimeni nu mulge oile sale. Laptele este inchegat , facut cas si se vinde pentru cheltuielile stanei.

Dimineata urmatoare, inainte de plecarea la pasune cu animalele, ciobanii mananca in grup 2-3 persoane dupa criteriul rudeniei sau prieteniei. In aceasta dimineata nu se mulg oile.

De la pasune se vine la stana in jurul orei 12 , cand cei care au fost cu oile la pasunat mananca(de obicei tocana- care e o ciorba de cartofi cu carne de miel) si se stabilesc diferite reguli (fiecare isi mulge numai oile sale, cati lapti se stabilesc).tot acum

43

preotul paroh face o slujba la stana, rugandu-se ca animalele sa fie ferite de animalele salbatice, de traznet, etc.

In jurul orei 13 , oile cu lapte se duc la strunga pentru a fi mulse. Cand totul este pregatit se trage un foc de arma peste oile adunate in strunga , dupa care incepe mulsul care dureaza aproximativ 2 ore.

Dupa ce au fost mulse toate oile de fiecare parte , incepe masuratul laptelui. De regula se incepe cu cei care au mai mult lapte, care pe rand golesc laptele intr-o masura (vas din lemn) asezata pe un loc drept , iar cu ajutorul unui HARAG(un lemn cioplit in patru fete) care se introduce in lapte. In fata laptelui se face pe harag o crestatura. Se masoaracu metrul distanta de la capatul haragului care a fost introdus in lapte si pana la crestatura, lucru care este notat in caietul stanei. Se procedeaza la fel cu fiecare satean care si-a adus oile la aceasta stana, stabilindu-se ordinea de luare a branzei. Cei care au mult lapte au si un numar de centimetri mai mare pe harag.

Un litru de lapte reprezinta aproximativ un cm. pe harag .

Primul pe harag (cel cu laptele mai mult) ramane la branza si ia atatia lapti cati au fost stabiliti – de regula 37, adica se va lua de 37 de ori laptele muls.

Dupa terminarea masurarii laptelui, tot pe grupe de neamuri sau prieteni se pune masa “la iarba verde” (carne de miel fripta , sarmale si placinte).

Dupa ce toti si-au luat branza , urmeaza o noua masurare numita “branza mica” care urmeaza acelasi scenariu.

Obiceiuri de vara:

Dodoloiul- obicei de invocare a ploii. Cand este seceta , in vremea verii, se aduna o ceata de copii mai mici, fete si baieti. Ei se dezbraca pana la brau acoperindu-si trupul de crengi de arin sau salcie. Cu o cruce purtata de doi copiii urmati de intreg alaiul ce porneste de la un capat la altul al satului cantand:

“Hei , loi, dodoloi,

Doamne, da o ploaie mare

Sa se ude campul mare

Campul mare s-a uscat

Bucatele nu se fac!!”

Femeile ies la porti si uda ceata cu apa.

Folclorul din Densus pastreaza numeroase obiceiuri in legatura cu momentele cele mai importante din viata omului:

Nasterea scaldatul este facut prima data de moasa copilul nu se lasa singur pana la botez

44

cei care-l viziteaza pentru prima data ii pun la cap bani in timp ce copilul este dus la botez de catre moasa si nasa , acasa

mama “puna mana” pe toate lucrurile ca atunci cand copilul cand va fi mare sa le stie manui cu pricepere.

Ceremonialul nuntii petitul fetei de catre parintii baiatului nunta este anuntata in trei duminici la rand in biserica cu o saptamana sau doua inaintea nuntii doi otfeli(vornici) merg la

casa mirelui si a miresei pentru a-I pofti la nunta. Ei au asupra lor buclia(plosca) frumos ornata.

cuvantarea rimata in versuri si proza ce se rosteste la porta miresei

in fruntea alaiului cei doi otfeli si alti tineri o hora insotita de strigaturi

daruri se anunta nuntasilor in versuri pline de haz (pentru nas si nasa)

strigaturile din timpul nuntii au caracter de saga, simbolizandvoiosie si buna-dispozitie

Obiceiuri legate de inmormantare(acestea s-au pastrat mai mult decat cele legate de nastere si casatorie):

In cazul mortii asteptate se obisnuieste ritul maslului. platirea mortului cu asa numitul “ban de vama ”. Cu acest ultim ban

plateste ca sa fie trecut in lumea cealalta in cosciug se pune tuica, un ou fiert (ca sa “aibe ce manca”), fire de

mac (ca sa aiba ce numara si sa nu se mai intoarca) cantecul bradului –atunci cand moare un baiat tanar o ceata de

flacai in numar de obicei fara sot pleaca la padure si taie un brad mare. Acesta este impodobit si purtat de flacai pe umeri pana la cimitir si se infige in pamant la capataiul mortului. In urma flacailor cu bradul merge un grup de bocitoare.

Bocetul –amplifica ritualul inmormantarii. Despartirea de cel mort se face si prin bocet. In Densus , bocetul se cheama “cantarea mortului”.Sosesc in general femeile mai in varsta din familia celui decedatului sau bocitoarelor satului.Clacile- constituie forme reciproce de intrajutorare. Au disparut elementele folclorice din cadrul lor.

Obiceiuri legate de traditia satuluiNedeiaLa aceasta participa intreg satul , rudele si invitatii din cele mai indepartate zone.

In ziua nedeii , la masa de pranz sosesc rudele si invitatii. Se poarta discutii , se deapana amintiri, se glumeste, etc.

Dupa masa, atat localnicii cat si invitatii merg la dansul organizat la caminul cultural.

45

Desi dureaza numai doua zile , nedeia constituie un fericit prilej , peste timp a rudelor , de reintregire a familiei.

4.3.3 Caracterizarea economica a zonei Functiunea social-economica dominanta a comunei o reprezinta agricultura si

silvicultura.

Agricultura este sectorul de baza al economiei comunei .

Inainte de anul 1989 a fost cooperativizata sub forma Cooperativelor Agricole de Productie in 5 sate: Densus, Hatagel, Pesteana, Pestenita, Poieni si necooperativizata in doua sate: Stei si Criva.

Dupa anul 1989 aceste Cooperative Agricole de Productie au fost desfiintate , proprietarilor de terenuri agricole fiindu-le restituite proprietatile.

Din suprafata totala a comunei-13.612 Ha, suprafata agricola este de 6.138 Ha din care :

- arabil 1021 Ha- pasuni 2309 Ha- fanete 2221 Ha- livezi 587 Ha

Incadrarea terenurilor

Conform legii 34/1994 , terenurile de pe raza comunei se incadreaza in zona a IV-a de fertilitate si favorabilitate pentru satele Densus , Hatagel, Pesteana si zona a V-a de fertilitate pentru satele Stei , Criva si Pestenita.

Numarul de animale

In cadrul dezvoltarii economiei locale un loc important il ocupa cresterea si ingrijirea animalelor in gospodariile individuale. Numarul de animale total pe comuna este:

bovine total: 1.050 capete existente la un numar de 404 gospodarii din care vaci+juninci -509 capete. Rasa predominanta este Baltata Romaneasca si metisi de intzgau, productie totala de lapte/lactatie fiind 3.300 litri/ cap.

cabaline total: 171 capete la 114 gospodarii.Rasa predominanta este cea comuna, caii existenti fiind folositi la executarea lucrarilor agricole(arat, semanat), la diferite transporturi de produse agricole precum si in sectorul forestier.

porcine total: 1.348 capete la 641 gospodarii .Se intalnesc rasele Bazna si Marele Alb.

ovine total: 4.756 capete din care oi+ mioare 3.916. Acestea sunt repartizate la un numar de 248 gospodarii.Rasa cea mai frecvent intalnita este Turcana , care in conditiile din aceasta zona da o productie de lapte de 43 litri/lactatie si o productie de lana de 2,2-2,5 kg/ cap.

caprine total: 131 capete la 26 gospodarii

46

pasari total: 10.300 capete la un numar de 726 gospodarii . Se cresc atat rase pentru carne cat si rase mixte. Productia medie de oua/an/cap fiind de 160 bucati.

familii de albine : exista un numar de 248 familii de albine la 12 gospodarii. Se valorifica flora locala si cea melifera prin practicarea pastoralului in alte zone.

Referitor la activitatea de reproductie trebuie specificat ca monta se realizeaza atat artificial cat si natiral cu tauri neautorizati.

Densitatea animalelor la 100 Ha teren agricol se prezinta astfel:

-bovine: 17,2/100 Ha-ovine :77,4/100 Ha-cabaline: 2,8/100 Ha

Facand o medie a efectivelor de animale pe gospodarie , situatia se prezinta astfel:

-bovine: 1,5 capete/gospodarie-porcine: 2,1 capete/gospodarie-ovine: 19,1 capete/gospodarie-pasari:14,2 capete/gospodarie

Gruparea gospodaiilor in functie de suprafata agricola detinuta TABEL 11NR.CRT

GOSPODARII CU: NUMAR DEGOSPODARII

1 0-0,5 HA 892 0,5-1 HA 853 1-3 HA 2504 3-5 HA 1815 5-7 HA 836 7-10 HA 547 PESTE 10 HA 7

Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus

De remarcat faptul ca cele mai multe gospodarii sunt cele care detin o suprafata agricola de 1-3 HA.

Structura culturilor si productia medie la ha TABEL 12NR.CRT

CULTURA SUPRAFATA PRODUCTIA MEDIE/ HA

1 GRAU+SECARA 180 2850 KG2 ORZOAICA 115 1250 KG3 OVAZ 80 1820 KG4 PORUMB 384 3800 KG5 FLOAREA SOARELUI 13 1500 KG6 CARTOFI 120 16000 KG7 LEGUME 40 6-16 T8 PLANTE PT. NUTRET 89 12000 KG

Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus

47

Datorita nerspectarii unei tehnologii de cultura corecte productiile obtinute nu sunt la nivelul potentialului productiv al plantelor.

Dotarile agricole ale comunei Densus sunt compuse din:

Tractoare : pana la 45 CP -37 bucati

pana 46-65 CP -38 bucati

Motocositori: 2 bucati

Pluguri : pentru tractor 53 bucati

cu tractiune animala 128 bucati

Cultivatoare: 9 bucati

Grape cu tractiune mecanica: 14 bucati

Semanatori cu traciune mecanica: 19 bucati

Semanatori cu traciune animala: 81 bucati

Masini pt. Plantat cartofi: 5 bucati

Masini pt. Imprastiat ingrasaminte: 5 bucati

Masini de stropit: 4 bucati

Masini de erbicidat: 1 bucata

Combine pt. Recoltat cereale paioase :10 bucati

Combine pt. Recoltat porumb: 1 bucata

Combine pt. Recoltat furaje: 2 bucati

Masini pentru recoltat cartofi: 2 bucati

Remorci: 43 bucati

Autovehicule pt. Transportat marfuri: 5 bucati

Care si carute: 239 bucati

Cazane pt. Fabricat tuica: 49 bucati

Referitor la adaposturile pentru animale trebuie mentionat ca majoritatea acestora sunt comune mai multor specii de animale, un numar foarte redus de gospodari cresc specii diferite in adaposturi diferite. Neajunsul acestora consta in deficitul volumului de aer necesar per cap de animal, a indicelui de iluminare, a ventilatiei dirijate , a lipsei platformei de balegar si a bazinelor de purin.

48

Depozitarea cerealelor fibroase se face in general sub forma de clai(pierderi calitative si cantitative pana la 15-20%) si mai putn in poduri si fanete.

Suprafata agricola a comunei este de 6.138 Ha, cea ce reprezinta 45.1% din totalul suprafetei teritoriului administrativ. Trebuie avut insa in vedere ca din suprafata agricola numai 1.021 Ha sunt arabile.

Suprafetele intinse de pasuni si fanete – 4.530Ha – precum si suprafetele ocupate cu culturi furajere ofera conditii avantajoase pentru dezvoltarea sectorului zootehnic.

Suprafata ocupata de paduri este de 6.935 Ha, adica 50.9 % din suprafata totala, in secorul silviculturii si exploatarii lemnului lucreaza localnici din satele Stei si Poieni, dar si persoane din afara localitatii.

Padurile din cadrul comunei sunt administrate de Ocolul Silvic Hateg care asigura asistenta tehnica, exploatarea rationala, intinerirea padurilor, reimpadurirea terenurilor defrisate. Totodata, asigura materialul saditor pentru reimpaduriri si lucrari de igiena fitosanitara in cadrul padurilor.

Zonele de exploatare forestiera sunt: Floruta, Poienareasca si Valea Fierului.

Pe teritoriul comunei functioneaza 3 puncte de colectare a fructelor de padure. In teritori exista o cabana silvica si 4 cabane forestiere.

Activitatea industriala se desfasoara in afara teritoriului comunei, persoanele active deplasandu-se pentru munca in orasul Hateg, zona Raului Mare – Retezat.

O alta ramura importanta a economiei comunei o reprezinta tranzactiile -vanzari/ cumparari.

Acest capitol reflecta capacitatea de obtinere si valorificare a produselor agricole obtinute in comuna si defineste motivatia pentru care in fiecare gospodarie sunt crescute specii de animale diferite. Astfel, in 1999 s-au valorificat pana la data de 01.10. atat la fondul de stat cat si pe piata libera urmatoarele cantitati de produse:

CARNE : bovina -85,6 t ; 230 capete

ovina – 65,5 t ; 3.275 capete

porcina -38,4 t ; 391 capete

pasari - 8,7 t ; 4.356 capete

LAPTE : vaca – 13.514 hl din care : piata -5.300 hl

consum familial- 6.407 hl

oaie – 1652 hl din care : piata – 600 hl

49

consum familial – 1.052 hl

LANA: 9,2 t – achizitionata de persoane fizice

OUA: 616.000 BUCATI din care : piata- 172.000 bucati

consum familial – 431.000 bucati

Cartofii , legumele si alte produse (cereale) au fost valorificate pe piata libera din orasele judetului.

Numarul unitatilor economice

Pe raza comunei functioneaza un numar de 19 unitati comerciale (5 cu capital de stat si 14 cu capital privat) din care :

-11 cu profil alimentar -2 cu profil nealimentar-6 de alimentatie publica

De asemenea exista si 3 societati comerciale private cu profil agricol(cultivarea pamantului, cresterea animalelor pana la 100 de capete) si o societate comerciala de panificatie cu un numar de 16 angajati.

Gospodariile participa de asemenea la economia comunei .

In comuna exist un numar de 749 gospodarii, majoritatea cu activitate mixta-cresterea animalelor si cultivarea pamantului.

Exista in zona intreprinzatori particulari in domeniile: tamplarie, fierarie, cojocarie, dar intr-un numar redus.

Constructiile amplasate pe teritoriul comunei sunt in general vechi, dar exista si constructii noi, moderne.

Conform datelor statistice exista pe total comuna un numar de 759 case de locuit , totalizand o suprafata locuibila de 27305 mp si 29 apartamente in blocuri de locuit la Densus si Pesteana.

Structura de rezistenta a acestora este din ziduri de caramida, iar majoritatea fudatiei de piatra cu beton, scheletul acoperisului fiind din lemn acoperit cu tigla. La constructiile noi s-a folosit cam material de constructie caramida BCA.

Regimul de inaltime este : -P+1- 11 cladiri si P- 748 cladiri.

Dupa vechime: construite dupa 1945 – 511 cladiri; construite dupa 1970 – 243 cladiri; construite intre 1990-1994 – 3 cladiri; construite intre 1995-1999 – 2 cladiri.

50

Indicii medii de locuire sunt: numar persoane / locuinta – 2,44; suprafata locuibila pe persoana – 11,69 mp; suprafata locuibila / locuinta – 35,97 mp.Sunt dotate cu baie sau dus 77 locuinte.

Incalzirea locuintelor se realizeaza cu combustibil solid, in general in sobe de teracota, iar apa calda menajera in gospodariile dotate cu baie se obtine in cazane sau boilere electrice.

Constructiile anexe sunt:

grajdul pentru vite si sura; cocina pentru porci; cotetul pentru pasari; soproane.

Prezenta grajdurilor mari din caramida dovedeste importanta mare acordata inca din timpuri stravech cresterii animalelor.

Unitatile de masura folosite in localitate sunt:

a) pentru suprafata: arul (100mp)iugarul (0,58 arii)

b) pentru volum : litarul (cca 850 ml) merta (22 kg).

Numarul de titluri de proprietate eliberate pana in noiembrie 1999 este de 395.

Invatamantul

In comuna Densus invatamantul de masa este reprezentat de 5 scoli cu clasele I-IV si o scoala coordonatoare cu clasele I-VIII in centrul comunei; invatamantul special este reprezentat printr-o scoala speciala in satul Pesteana.

Numarul elevilor in scoala primara este de 59 elevi , iar in clasele V-VIII de 50 de elevi. La scoala speciala locuiesc si invata un numai de 111 elevi.

Activitatea prescolara se desfasoara in trei gradinite (Densus,Pesteana ,Pestenita) in care figureaza 38 copiii.

De asemenea, un numar de 42 elevi sunt la liceu, iar la scoli profesionale si postliceale 9 elevi. In invatamantul superior sunt inscrisi 11 studenti.

Conditiile in care se desfasoara activiatea in scoli si gradinite sunt corespunzatoare, toate scolile avnd autorizatie de functionare. In anotimpul rece, incalzirea acestora se face cu lemne.

Cadrele didactice care isi desfasoara activitatea la nivel local sunt in numar de 38 din care:

in invatamantul de masa 16

51

in invatamantu special 22

In ceea ce priveste calificarea acestora , situatia se prezinta astfel:

titulari: 27

suplinitori 11, din care 8 cu studii medii.

Din totalul cadrelor didactice , 6 sunt localnici , ceilalti fac naveta din orasul Hateg si din comunele si satele invecinate.

SANATATEA

In comuna exista un dispensar uman in localitatea Densus si un cabinet medical in cadrul Scolii ajutatoare-Pesteana.

Dispensarul uman este deservit de doi medici: un generalist si un stomatolog, o asistenta medicala si o sora medicale(moasa). La cabinetul medical al Scolii ajutatoare asistenta medicala este asigurata de 3 asisitente medicalein trei scimburi.

Toate cadrele sanitare care isi desfasoara activitatea in aceste unitati sunt locuitori ai comunei Densus.

Chiar daca dotarea dispensarului cu aparatura medicala este insufisienta , asistenta medicala de prim ajutor este asigurata in bune conditii. In cazuri de urgenta medicala, se apeleaza la Spitalul Orasenesc Hateg.

Pe lista medicului de familie figureaza un numar de 1464 persoane.

ELECTRICITATEA

Cu toate ca relieful comunei este in majoritatea deluros spre muntos,iar caselesunt construite la diferite altitudini , nu exista gospodarii neelectrificate.

COMUNICATIILE

Comunicarea din centrul de comuna cu celelalte sate se realizeaza prin serviciul telefonic sau prin mesageri locali.

In centrul comunei exista trei posturi telefonice –Primaria, Politia, Dispensarul-conectate la o centrala telefonica din localitatea Sarmizegetusa.Pe raza comunei sunt 34 de abonati telefonici si 8 posesori de telefoane mobile.

Se afla in curs de instalare o centrala telefonica cu 300 de abonati (40 pentru inceput) si un post public in centrul satului resedinta de comuna.

Comuna Densus se leaga de orasul Hateg prin drumul judetean DJ 6870 Densus-Totesti si mai departe prin drumul national DN 63 pe distanta Totesti-Hateg.

Drumul judetean 6870 pe distanta de 6 km Totesti-Densus este modernizat, avnd imbracaminte asfaltica. Tot orasul Hateg se mai leaga prin drumul judetean 6870

52

Totesti-Densus-Unirea-Hateg. Pe prima varianta distanta pana la Hatg este de 13 km , iar pe a doua de 18 km.

De orasul Deva , resedinta judetului Hunedoara, se leaga prin DJ 6870 pana la Totesti, de aici pe DN 68 pana la Hateg, mai departe prin DN 66 pana la Simeria Veche si de aici prin DN 7 pana la Deva. Distanta pana la Deva este de 54 km.

Drumul comunal care strabate localitatea are sectoare de drum deteriorate care necesita lucrari de intretinere si reabilitare. Strazile care intersecteaza drumul comunal sunt din piatra sau pamant necesitand modernizare.

Comuna Densus nu are acces direct la calea ferata. Distanta pana la cea mai apropiata statie CFR este 17 km, aceasta fiind la Subcetate.

4.4 Perspectivele dezvoltarii localitatii pe termen mediu

La sfârsitul acestui secol si mileniu industria turismului si a calatoriilor reprezinta, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate si, în acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca. Din punct de vedere economic turismul se constituie si ca o sursa principala de redresare a economiei a acelor asezari care dispun de importante resurse turistice si le exploateaza corespunzator.

Desfasurarea turismului presupune o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o crestere în sfera productiei acestora. Cererea turistica determina o adaptare a ofertei ce se materializeaza, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector, si indirect, în stimularea productiei ramurilor participante la : construirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie, modernizarea retelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport.

În acest context, principalele argumente care determina necesitatea dezvoltarii turismului, rezulta din urmatoarele aspecte:

1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung;

2. Exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice însotite de o promovare eficienta poate constitui o sursa de sporire a încasarilor valutare ale comunei

Principalul obiectiv in dezvoltarea socio-economica a comunei Densus este derularea de investitii in modernizarea infrastructurii constand in reabilitati de drumuri comunale, strazi,alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat . Infiintarea unei retele de agroturism Identificarea unor gospodarii cu potential agroturistic si atragerea de fonduri pentru alinierea la standardele prevazute de lege.

53

CAPITOLUL 5PERSPECTIVELE DEZVOLTARII STRATEGICE A LOCALITATII

DENSUS DIN PUNCT DE VEDERE TURISTIC

Comuna Densus prezinta o mare varietate de valori culturale istorice - arta populara, traditiile, vestigiile istorice - un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc.

5.1 Motivatia dezvoltarii din punct de vedere turistic alocalitatii

Pe langa linistea oferita de padurile comunei in care se gasesc numeroase specii de arbori printre care fagul, carpenul , molidul, stejarul, frasinul, mesteacanul, pinul, etc., turisti pot de asemenea beneficia de a gustare proaspata din fructe culese direct din livezile de mar, prun, cires, visin si gutui de pe versantii sudici ai comunei .

Comuna Densus a păstrat şi mai păstrează încă în bună măsură datinile şi obiceiurile străvechi, un bogat şi variat folclor, elemente originale de etnografie şi artizanat, ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare şi dezvoltare a zonei.

Prezenta animalelor salbatice <vulpe, jder, iepure, urs, lup, mistret, caprioara> a determinat practicarea mersului la vanatoare care si astazi se face cu unelte rudimentare, de obicei curse, unele dintre ele avand forme arhaice , dintre care cele mai cunoscute sunt : cu troaca, latul, balta si cotetul. De asemenea se practica pescuitul datorita faptului ca prin comuna trece raul Densus , insa pescuitul densusienilor s-a limitat la pescuitul cu undita pe timp de zi , iar noaptea la lumina opaitelor cu ostiea (o furca de fier ingusta cu coada de lemn).

Constructiile taranesti pastrate intacte de-alungul anilor dau un aer de basm intregii comune. Importanta lor se datoreaza modului potrivit de a raspunde la necesitatile de viata ale oamenilor. Interiorul acestora scoatand in evidenta viata taranilor , unde din nici o curte nu lipsesc grajdul , adapostul pentru fan, cotarca si camara. Uneltele pe care le foloseau in agricultura erau confectionate de ei : grapa, tesala, merta, coasele, jugurile, toate acestea pastrandu-se pana in prezent.

Grapa cu târşi se aseamănă cu o greblă mai mare ce era făcută din târşi (adică din crengi de prun sau mesteacăn cu ramurile bogate) şi care târându-se nivelează terenul la arat şi semănat.

54

Ţesala - un timp de piepten cu dinţi mai mari pe o parte, mai mărunţi şi mai deşi pe cealaltă parte, confecţionaţi din tablă cu mâner din lemn, fiind o piesă de tradiţie veche folosită în gospodărie la pieptănatul animalelor.

Merţa - este un vas scobit într-un lemn de mesteacăn, plop sau cireş, folosit pentru a măsura cerealele. Merţa era echivalentul a 22 kg.

Coasele, tiocurile, ciocanele şi nicovala. Coasele erau folosite pentru tăierea ierbii. Tiocurile de coasă erau făcute din lemn de esenţă moale (salcie) şi vizibil în orice poziţie la brâu. Nicovalele şi ciocanele folosite pentru bătut coasele au forme caracteristice făcute complet din fier cu două sau mai multe urechi răsucite pentru a alcătui o suprafaţă ce împiedică nicovala să se îngroape în pământ.

Jugurile erau confecţionate din lemn şi erau folosite la grumazul vitelor ce se puneau la car pentru a presta diferite munci agricole.

Secerile sunt confecţionate din fier ce au forma unui semicerc având un mâner din lemn. Erau practice în gospodărie. Se foloseau la tăiatul grâului. Astăzi încă se mai folosesc aceste unelte la tăiatul manual al porumbului.

Îmblăcirii folosit în trecut la îmblătit bucatele prin bătaie şi vânturare. Erau compuse dintr-un băţ scurt de lemn de corn cu care se bătea snopul dintr-un alt băţ mai lung care se ţinea în mâini (boata) din lemn de alun, precum şi din două bucăţi de piele de vită, legate în jurul capetelor alungite ale hădărăgului şi boatei în aşa fel încât să se rotească. Acestea sunt legate apoi între ele printr-o altă bucată de piele. Astăzi aceste îmblăciri nu se mai folosesc devenind doar piese de muzeu.

Greblele - erau folosite de fiecare gospodar şi constituiau o unealtă de bază în bucătărie. Erau confecţionate dintr-o coadă de lemn de alun, despicată jos şi care se introduce în grebla propriu zisă făcută din lemn de frasin şi în care sunt apoi înfipţi dinţii confecţionaţi tot din lemn de frasin. Greblele au fost şi astăzi folosite în gospodărie de către ţărani în special la strânsul fânului.

Furca pentru lână este confecţionată din lemn de consistenţă moale şi uşor cum este alunul. Ea este formată dintr-un băţ, în unele cazuri acest băţ este sculptat manual cu foarte multe modele populare, iar la capătul de sus al furcii este prins un fir de aţă

55

pentru a prinde caierul de lână în furcă. Furca se mai utilizează la ţară fiind folosită foarte des la torsul lânii

Biserica ”Sf. Nicolae” din Densuş constituie unul din cele mai vechi şi mai interesante construcţii religioase din ţara noastră „un monument ciudat care stârneşte uimire", cum nota N. Iorga în anul 1920.

Situată în partea de nord-est a comunei, pe dealul de dincolo de Râul Fierului, deasupra satului, în mijlocul unei livezi de pruni, biserica din Densuş este un edificiu

straniu şi singular ca înfăţişare şi structură arhitectonică, fiind cu siguranţă cel mai problematic monument medieval din câte se află pe întinderile ţării noastre; o zidire de formă curioasă cu totul neobişnuită la bisericile ortodoxe .

Construită din pietre romane, provenind din ruinele învecinate: Ulpia Traiana Sarmisegetusa - altare votive, lespezi făţuite, coloane, statui din piatră de carieră şi din cărămidă, biserica din Densuş, reprezintă azi o dispoziţie planimetrică neomogenă datorită adăugirilor ulterioare.

Pereţii sunt ridicaţi din bolovani mari, vârstaţi cu cărămizi romane şi cu lespezi de piatră. Forma este pătrată, pe pereţii principali rezemându-se o cupolă. Deasupra cupolei se înalţă un turn cu trei etaje ce se strâmtează spre vârf terminându-se cu un trunchi de

Fig. 1 Biserica Sf. Nicolae din Densus

Sursa: (http.//www.wikipedia.com/primariadensus)

56

piramidă cu patru frontoane prelungite. Ultimul nivel al turnului este boltit cu o calotă elipsoidală deasupra celor patru frontoane ridicându-se piramida înveliturii de piatră.

În partea dinspre sud este o boltitură de piatră prin care se face urcarea în turn.

Fig.2 Peretele de nord al Bisericii din Densus

Sursa :( http//www.comunadensus.ro/imagini )

57

Sursa: Fotografii proprii

Deasupra ei din afară se văd doi lei puternici din piatră. Se pare că boltitura s-a continuat cândva şi în partea sudică a construcţiei şi a format după cum ar indica urma zidului un naos al bisericii care cu timpul s-a ruinat.Interiorul bisericii este îngust şi înalt, care frapează prin lespezile mari şi cărămizile de provenienţă romană ale pavimentului, precum şi din blocurile din care sunt formaţi cei patru stâlpi de susţinere ai navei legaţi între ei prin arcuri supra înălţate. Pe stâlpi sunt diverse inscripţii, unele cu caracter funerar, ceea ce a dovedit că sunt rămăşiţe ale unor temple sau edificii romane, folosite la construcţia bisericii.

Nava are formă rectangulară la fel ca şi altarul. Pe latura dinspre nord-vest are trei ferestre foarte mici, rotunde. Absida are de asemenea, două ferestre ascuţite în partea superioară. Masa altarului o formează o tablă enormă de marmură cu inscripţie romană. Acoperişul bisericii este acoperit din lespezi dispuse în trepte, împrumutând monumentului un aspect aparte, întregind în acelaşi timp impresia de robusteţe pe care i-o conferă masa plină a zidăriei.

Fig.3 Leul de piatra de pe Biserica din Densus

58

Dar, ceea ce sporeşte valoarea şi frumuseţea bisericii din Densuş sunt picturile murale Executate în anul 1443 cum rezultă dintr-o inscripţie recent descoperită, aceste picturi sunt opera a trei meşteri. In naos şi altar se păstrează mai multe fragmenta depictură murală care se impun prin nobleţea gravă a expresiei plastice şi prin prospeţimea naivă a viziunii. Cele mai vechi par a fi după fizionomia lor stilistică scenele de pe stâlpi care au o strălucire ciudată, atrăgând şi fascinând privirile. Sunt reprezentări oarecum naive, dar nu lipsite de farmec, evocând tradiţiile artei hunedorene de la începutul veacului al XV-lea (imaginea Sfintei Măria cu pruncul îmbrăcat în ie românească, Sfânta Treime şi Apostolul Bartolomeu aducându-şi pielea pe băţ). Figurile au oval prelungit, ochi mari, migdalaţi dar, cromatica mai preţioasă şi tehnica mai sigură indică o fază mai evaluată.

Pe pereţii răsăriteni ai naosului sunt reprezentaţi doi Apostoli, sfinţi militari, sfinţi taumaturgi, martire iar în altare se păstrează din vechiul decor iconografic doar registrul inferior cu un amplu cortegiu de sfinţi ierarhi. Picturile registrelor superioare şi din altar se impun prin înalte virtuţi artistice care atestă prezenţa unui artist de real prestigiu, Ştefan fiind primul zugrav român descoperit până acum pe o decoraţie murală din ţară . Ştefan evocă prin arta lui tradiţiile şcolii de pictură din Ţara Românească din vremea primilor Basarabi. Se impune argumentul că acest virtuos a fost un prim

Fig. 4 Ferestrele din nord-vest

(http//www.comunadensus.ro/imagini)

Fig.5 Pictura murala cu doi Apostoli

Sursa: Fotografii proprii

59

exponent al artei de dincolo de munţi, cu atât mai mult cu cât în acea perioadă existau strânse legături politice, militare, şi culturale în Transilvania şi Ţara Românească.

De o frumuseţe deosebită sunt doi sfinţi taumaturgi din registrul al doilea, din

colţul nord-vestic al naosului. Prezentaţi din faţă până la şold, primul ţinând o cutiuţă al doilea un potir, amândoi fac acelaşi gest părând că vor să ofere cu linguriţa ţinută în mâna dreaptă medicamentul tămăduitor. Sfântul din dreapta este un tânăr imberb, cu o faţă bucălată, cu părul pieptănat în bucle strânse după moda elenistică, reluată în pictura epocii paleologe . Faţa caligrafiată cu puritate, nasul prelung şi fin, gura mică, ochii mari şi expresivi, amintesc de modelele aceleiaşi epoci, ca şi modelajulsubtil. Veşmântul său compus dintr-o

tunică albă şi o mantie albă, este decorat cu perle fine dispuse în şirag de-a lungul

bordurilor, la manşete şi la guler, fie presărate în grupuri de câte patru. Faldurile largi sunt armonios desenate, dar modelajul este plat, obţinut fie prin tonuri mai închise ale culorii locale fie prin blieuri de alb. Prezentând aceleaşi caracteristici stilistice, sfântul învecinat este înfăţişat cu chipul unui om matur, bărbos, cu expresie severă, ascetică aproape. Mantia sa verde, prinsă cu o fibulă peste umărul drept cade în pliuri rigide imprimând expresia de severitate în timp ce la personajul anterior dezinvoltura fardurilor era parcă un ecou al prezenţei tinereşti.

Virtuţile stilistice ale meşterului Ştefan pot fi cunoscute dacă se analizează picturile din altar. Meşterul a desenat cu migală anumite amănunte din fizionomie aducând şi precizând expresiile. Figurile sfinţilor Arsenie şi Atanasie impresionează nu numai prin monumentalitatea viguroasă, prin fermitatea gesturilor dar şi prin exacta definire tipologică, prin claritatea şi siguranţa redării materiei.

Fig. 6 Pictura murala cu Sfinti

Sursa: Fotografii proprii

60

În secolele următoare, biserica din Densuş, care o vreme s-a mai aflat în grija

familiei Hânjina, dovedită unui grafit din 1566, vestind moartea jupânului Andriaş a fost înregistrată spre apus cu o tindă care există 1767, de când datează primele imagini ale monumentului. În 1789, popa Simeon din Piteşti a venit în Transilvania şi a picta tâmpla din partea de apus a bisericii şi poate tot lui i se datează zugrăvirea judecăţii de apoi azi aproape complet distrusă, de pe peretele vestic al naosului .

Fig.7 Pictura murala din1767

Sursa: Fotografii proprii

61

Mai târziu în anul 1847 şi 1889 - 1890, ca urmare a stricăciunilor sau făcut unele reparaţii şi cu acest prilej s-a montat deasupra intrării un linte de marmură provenind

de la Sarmisegetusa.Restaurările între prinse între anii 1916-1963 au pus în valoare frumuseţea unică

a acestui monument în a cărui viguroasă expresie descifrăm ceva din trăinicia sufletească a ctitorilor şi meşterilor săi.

Se spune că monumentul a fost vizitat şi de marele istoric german Momsem. Pe baza părerii emise de acesta s-a susţinut că biserica a fost zidită în veacul al XI-lea sau al XIII-lea, din pietre aduse de la Sarmisegetusa.

După părerea lui N. Iorga biserica a fost zidită de către domniţa Zamfira, ctitor a Mănăstirii Prislop în veacul al XVI-lea.

Ceea ce este sigur e faptul că biserica din Densuş a fost restaurată în mai multe rânduri. Cu alte cuvinte biserica ar avea o vechime de peste 1600 de ani.

In satul Pesteana se regasesc de asemenea parti din istoria noastra, lucruri rare si nepretuite.

Biserica Ortodoxa Sfantul Prorooc Ilie dateaza din secolul XIII-XIV, avand o structura din piatra adusa de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa.Actuala biserica ortodoxa, cu infatisarea ei destul de ciudata a starnit cele mai noi reinterpretari. Are o nava rectangulara la care se adauga un altar disproportionat de mare, prevazut cu absida semicirculara si un turn clopotnita. Fazele diferite de constructie sunt tradate de

Sursa: Fotografii proprii

Fig.8 Intrarea in Biserica Sf.Nicolae

62

diferenta de grosime a peretilor. La aceasta biserica intalnim fragmente din pictura initiala atat la interior cat si la exterior (pe peretele nordic al turlei) desene primitive cu linii groase.

Fig.9 Biserica Sf. Prooroc Ilie

Sursa: Fotografii proprii Biserica dateaza din secolul XIV-XV, fiind declarata monument istoric, este

construita din zidarie de piatra si caramida, turn clopotnita cu cerdac din lemn.

63

Mlastina de la Pesteana, rezervatie botanica, areal protejat de categoria a IV-a, in suprafata de 2 ha, amplasata pe teritoriul satului Pesteana, reprezinta o colmatare subrecanta prin sfagmatizare a unui lac preistocenic. Este una din cele mai sudice mlastini oligotrofe din tara noastra, in flora careia se remarca populatiile de Drosera rotundifolia (roua cerului), un adevarat relict glaciar. Aceasta mlastina numita de localnici si "Lacul fara fund" despre care spun legendele populare ca ar fi un lac fara fund, iar in trecut cand animalele intrau sa se adape erau pur si simplu inghitite de acesta.

Fig.10 Mlastina de la Pesteana

Sursa:(http//www.arpmv5.ro/images) O alta legenda despre acest loc spune ca fetele zeului Marte, au vrut sa isi omoare sora cea mai frumoasa , insa au gresit si au taiat varful muntelui Retezat apoi au fost blestemate sa caute pe fundul “ Taului fara fund” ,unde se spune ca venea noapte cel rau sa-si masoare puterile ridicand intr-o mana cele doua pietre imense din valtoare . Vazandu-le pe fete acesta si-a dat seama ca pot sa divulge secretul lui si le-a dat drept hrana florilor care pluteau pe mlastina si astfel au aparut plantele “carnivore” pe Taul de la Pesteana.

64

Fig.11 DROSERA ROTUNDIFOLIA

Sursa: (http//www.wordfast.com/images14) Planta secreta o substanta lipicioasa in special pe petalele florii sale.

In momentul in care o insecta se aseaza pe petala, de cele mai multe ori aceasta nu mai reuseste sa scape. Petala se strange apoi in jurul „victimei” sale si o „digera” cu ajutorul aceleiasi substante lipicioase. Fig.12 DROSERA ROTUNDIFOLIA cu floarea deschisa

Sursa: (http//www.wordfast.com/images15)

65

Fig.13 HABITAT DROSERA ROTUNDIFOLIA

Sursa: (http//www.wordfast.com/images18) Muzeul Satului , unde se pot vedea elemente de port, obiecte de uz caznic, ustensile folosite in agricultura, unelte utilizate in diferite obiceiuri .Fig.14 Obiecte de uz casnic

Sursa:(http//www.tarahategului.ro/image16)

66

Fig.15 Unelte si cingatoare

Sursa:(http//www.tarahategului.ro/image9)Recent a fost descoperit si un cuib oua de dinozaur ,din specia dinozaurilor pitici, care datorita lipsei unei incaperi speciale nu poate fi pastrat pe in cadrul sitului natural Pesteana.Fig.16 Cuib de oua de dinozaur

Sursa:(http//www.tarahategului.ro/image89)

67

5.2 PRINCIPALELE ETAPE ALE DEZVOLTARII STRATEGICE A COMUNEI DENSUS

Comuna Densus beneficiază de un patrimoniu turistic valoros, impresionat prin bogăţie şi varietate.

Interesul vizitatorilor pentru zonă se află în continuă creştere, fapt demonstrat de valorile ridicate ale datelor de circulaţie turistică, însă actualmente oferta structurilor de primire turistice este foarte slab reprezentată şi necompetitivă.

Pentru valorificarea cât mai eficientă a bogatului patrimoniu turistic al acestei zonei unice în ţară prin diversificarea resurselor, dezvoltarea activităţii turistice trebuie să respecte principiile turismului durabil, având în vedere armonizarea activităţilor turistice în contextul dezvoltării economice regionale şi locale şi al protecţiei mediului.

În teritoriul intercomunal au fost identificate 3 tipuri funcţionale de bază de aşezări rurale :- sate cu profil predominant agricol- sate predominant industriale- sate cu funcţiuni mixteClasificarea funcţională a aşezărilor densusiene prezintă un interes deosebit, fiind esenţială din punct de vedere al obiectivelor strategice de fundamentare a dezvoltării zonei pe baza turismului, în particular a agroturismului, şi de revitalizare, în scopuri inclusiv economice, a tradiţiilor. Astfel, agroturismul preconizat a se practica în aceste localităţi va beneficia de punerea în valoare a caracteristicilor economice, sociale,culturale specifice fiecărui profil: agro-zootehnie, legumicultură , îndeosebi cultura cartofului, zootehnie specializată cu tradiţie în creşterea bovinelor, ovinelor, cabalinelor; agro-pastoral-pomicol, agro-pastoral/ pastoral-agricol etc.Activităţile şi măsurile de amenajare a teritoriului intercomunal vor urmări consolidarea profilului economic şi funcţional definit de potenţialul identificat ca premisă esenţială pentru dezvoltare în sensul creşterii bunăstării generale, a creşterii calităţii vieţii şi participării depline a populaţiei comunei Densus, de pe poziţii de egalitate, la viaţa social-economică Obiectivele pentru structurarea şi dezvoltarea comunei Densus, rezultate din analiza disfuncţiilor şi oportunităţilor, sunt următoarele:-reducerea dezechilibrelor la nivel teritorial-reducerea disparităţilor intrateritoriale din cadrul zonei rurale, între subzonele localizate diferit în teritoriu-creşterea atractivităţii la nivelul întregului teritoriu, inversarea tendinţelor de depopulare-dezvoltarea fizică spaţială , economică şi socială a tuturor aşezărilor în condiţiile protejării stricte a patrimoniului natural şi cultural, ca bază pentru activităţi de turism ecologic, cultural şi rural, recreere şi petrecerea timpului liber-dezvoltarea ecologică a turismului in plan:- economic – prin creşterea gradului de valorificare a resurselor, îndeosebi a celor mai puţin cunoscute, pentru reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatare;

68

- ecologic – prin asigurarea utilizării raţionale a tuturor resurselor, reducerea şi eliminarea deşeurilor, asigurarea conservării şi protecţiei mediului;- social – prin sporirea numărului de locuri de muncă, menţinerea şi încurajarea practicării unor meserii tradiţionale, atragerea populaţiei în practicarea diferitelor forme de turism;- cultural – prin valorificarea elementelor de civilizaţie, artă şi cultură deosebite, care exprimă o anume identitate culturală.-încurajarea şi stimularea dezvoltării turismului rural prin creşterea numărului pensiunilor turistice în comuna, punându-se accent pe particularizarea ofertelor prin scoaterea în evidenţă a specificităţii arealelor fiecărui sat;-realizarea unor capacităţi noi de primire turistică cu un grad ridicat de confort (3 –4stele) pentru dezvoltarea turismului itinerant internaţional şi pentru asigurarea cantonării în zonă a fluxurilor de turişti aflate în tranzit;-promovare valorilor tradiţionale specifice zonei, obiceiuri, manifestări folclorice, meşteşuguri, prin încurajarea continuării practicării vechilor meserii, crearea unei reţele de ateliere meşteşugăreşti şi magazine de desfacere a produselor tradiţionale; continuarea organizării unor manifestări folclorice cu tradiţie în zonă (“nedei”), eşalonate în timpastfel încât să poată fi receptate de un număr cât mai mare de turişti.- modernizarea şi întreţinerea drumurilor comunale, cu prioritate a celor care asigură legătura cu obiectivele turistice-implementarea societăţii informaţionale şi realizarea accesului tuturor locuitorilor la informaţie şi cunoaştere prin asigurarea cu sisteme de telecomunicaţii astfel încât acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de telecomunicaţie, prin asigurarea serviciului universal de telefonie fixă şi a serviciului de radiocomunicaţie constituie un factor strategic în procesele de dezvoltare socio-economică a acestui teritoriu.- realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi canalizare şi epurarea apelor uzate în satele Stei, Densuş, Hătăgel

5.3 Proiectarea dezvoltarii din punct de vedere turistic a localitatii Densus

In urma analizei resurselor turistice din zona comunei Densus şi a evaluării stării şi modului actual de valorificare, se apreciază ca optime următoarele direcţii de dezvoltare turistică:

Iluminarea şi alimentarea cu energie electrică a traseelor de vizitare

Pentru promenade şi vizitarea obiectivelor turistice sunt propuse anumite trasee. În scopul facilitării demersului turistic se propune instalarea - etapizată - a unor reţele de iluminat public.

Distanţa minimă este de 30 m între stâlpi, iar înălţimea acestuia de cca. 5 m. Se utilizează lămpi cu vapori de Hg şi Na (puteri de la 80 la 200 W).

Pentru a asigura o iluminare de 2 lx puterea instalată este de cca. 5 KW/km drum, dacă se va adopta un sistem de iluminat unilateral. Corpurile de iluminat vor fi de

69

formă sferică, cilindrică sau tronconică iar stâlpii de susţinere a reţelei de tip aerian vor fi de beton, cu un design care să susţină integrarea în mediu a acestor amenajări şi instalaţii.

Integrarea obiectivelor turistice de pe raza comunei Densus in Proiectul “Itinerarul Judetului Hunedoara”

Traseul vizat este unul cu valori istorice, culturale si religioase extrem de importante .

Se urmareste realizarea unui circuit de-alungul judetului Hunedoara prin vizitarea Geoparcului Dinozaurilor-Castelul Huniazilor-Ulpia Traiana Szarmizegetusa-Comuna Densus- Cetatea Deva .

Fig.17 Harta Judetului Hunedoara -Traseu

Sursa:http.www.infoturism.ro/image.hd

70

Obiectivele turistice de pe raza Comunei Densus sunt urmatoarele:

Fig.18 Harta Comunei Densus

Sursa: http.www.infoturism.ro/image.hd/densusBiserica“Sf.Nicolae”situata in satul Densus

Fig.19 Biserica Sf. Nicolae din Densus

Sursa:(http//www.arpmv5.ro/images)

71

Biserica “Sf. Prooroc Ilie” din satul Pesteana

Fig.20 Biserica Sf. Prooroc Ilie

Sursa:http//www.hoinari.ro/pesteana Situl natural de la Pesteana

Fig.21 Mlastina de la Pesteana

Sursa:(http//www.arpmv5.ro/images)

72

Integrarea sitului natural de la Pesteana in cadrul Geoparcului National Tara Hategului

Situl va fi amenajat pentru o bună integrare în peisaj, va fi echipat pentru asigurarea cu utilităţi în condiţii de protecţie strictă a mediului şi va include elemente de signaletică, mobilier şi informare. Pentru ca in acest sit au fost descoperite oua de dinozauri se vor amenaja muzee de sit ce constau în:

- Mulaje ale ouălor;

- Reconstrucţii ale unor situaţii caracteristice existenţei dinozaurilor;

- Elemente de protecţie (ecrane, acoperişuri transparente) ;

- Elemente de confort şi mobilier: adăposturi, bănci, mese, buvete, grupuri sanitare, recipienţi de colectare a deşeurilor, etc.

Situl şi dotările aferente vor fi accesibile inclusiv persoanelor cu handicap.

Traseele de vizitare vor fii concepute pe rute in vederea realizarii de promenade şi crearea accesului la situri. Au lungimi diferite –de la 1h la 3-4 zile şi parcurg peisaje, situri naturale şi culturale, puncte de vizitare, zone de repaus, facilităţi de restauraţie şi cazare, ateliere ale unor meşteri locali, puncte de informare.

Traseele de vizitare vor fi amenajate ca drumuri pietoniere şi pentru cicloturism, având profilele, infrastructura, suprastructura şi stratul de uzură proiectate şi executate ca atare.

Iluminarea şi alimentarea cu energie electrică a sitului natural Pesteana

Sistemele de iluminat decorativ au rolul de a realiza punerea în evidenţă la lăsarea serii a unor monumente de artă sau, în speţă, ale naturii, a uno Traseele de vizitare: rute adecvate pentru promenade şi accesul la situri. Au lungimi diferite –de la 1h la 3-4 zile şi parcurg peisaje, situri naturale şi culturale, puncte de vizitare, zone de repaus, facilităţi de restauraţie şi cazare, ateliere ale unor meşteri locali, puncte de informare.

Traseele de vizitare vor fi amenajate ca drumuri pietoniere şi pentru cicloturism, având profilele, infrastructura, suprastructura şi stratul de uzură proiectate şi executate ca atare.

Sistemul de iluminat artificial poate realiza noaptea efecte decorative spectaculoase, mai interesante decât cele de zi.

73

Acest sit este foarte aproape de satul Pesteana, astfel va putea fi alimentat din reţeaua de joasă tensiune, în măsura în care gradul de încărcare a acestora nu depăşeşte 80 %.

Dacă se urmăreşte cu prioritate redarea culorilor si efectul de reliefare a exponatelor, iluminatul acestora se va face cu lămpi cu vapori de mercur şi sodiu. Acestea au un consum energetic mai mic, dar necesită o investiţie iniţială mai mare.

O soluţie de condiţii medii este lampa cu mercur şi adaosuri de halogenuri metalice care poate reda culorile acceptabil şi are costuri de exploatare reduse.

Amplasarea de puncte de informare

Punctele de informare – amenajate în toate satele comunei, pe drumul judetean 68-70 Totesti –Densus, pe DN 66 la Simeria Veche şi reprezentate prin panouri şi spaţii de informare, îndrumare, ghidaj. Un element novator îl vor constitui acordurile cu proprietarii de facilităţi turistice pentru amenajarea unor puncte de informare în localurile lor în schimbul susţinerii şi promovării acestor facilităţi de către Primaria Comunei Densus.

Cresterea numarului de structuri de cazare

O problemă majoră o constituie lipsa unei unităţi de cazare reprezentative, de tip hotelier, cu grad de confort ridicat (3 – 4 stele), capacitate medie (150 – 200 locuri) şi servicii diversificate (alimentaţie, agrement, servicii conexe), destinat în general turismului itinerant internaţional. În condiţiile actuale, numeroase grupuri de turişti străini ce vizitează zona sunt deturnate pentru cazare în Deva, Petroşani sau în judeţele limitrofe, durata staţionării în zonă scurtându-se forţat şi eliminându-se şansa unei prelungiri a vizitei care ar asigura o prezentare mai completă a atracţiilor şi obiectivelor de interes turistic. Mulţi turişti aflaţi în tranzit sunt atraşi de potenţialul zonei şi-şi exprimă dorinţa de a petrece un sejur în comuna Densus, dar lipsa spaţiilor de cazare adecvate îi împiedică să-şi materializeze proiectele.

Structurile de cazare existente în zonă totalizează un numar de 2 pensiuni cu un numar total de cazare de 18 locuri.

Pensiunea Amalia

Pesiunea "Amalia" este o cabana de lemn pe doua nivele, situate in satul Densus. Pensiunea dispune de trei dormitoare, trei sali de baie, un living cu pat extensibil, bar si semineu. Turistilor li se asigura accesul la bucatarie. Camerele sunt dotate cu aparate TV. Capacitatea totala de cazare este de 8 persoane. Pensiunea ofera o priveliste minunata spre Biserica Sf. Nicolae . Este clasificata de Ministerul Turismului la 2 margarete.

74

Fig.22 Pensiunea Amalia 1

Sursa: Fotografii proprii

Pensiunea Doina

Clasificare: 2 margarete

Servicii si facilitati: toate camerele au baie (apa calda permanent);bucatarie utilata;parcare in curte;loc de joaca pentru copii; terasa acoperita; gratar; gradina;TV cablu.

Permitem accesul animalelor de companie doar cu carnet de sanatate valabil.

Capacitate cazare: 3 camere (10 locuri).

Fig.22 Pensiunea Doina

Sursa: Fotografii proprii

75

CONCLUZII

Comuna Densus este o zona cu potential agroturistic ridicat.

Se sublimează adesea că potenţialul de dezvoltare al Comunei Densus este reflectat de poziţia sa funcţională în ansamblul economico-teritorial înglobat.

Dinensiunea actuală a componentelor antropice şi dinamismul lor sunt rezultante ale capacităţii de susţinere existente în orizontul local.

Comuna Densus este o zonă unică în România atât prin raportul echilibrat între terenurile influenţate antropic şi cele aflate în regim natural, cât şi prin gradul ridicat de conservare al zonelor naturale.

Obiectivele turistice ale Comunei Densus sunt datorate condiţiilor naturale, vieţii istorice şi culturale continue şi îndelungate pe aceste meleaguri.

Comuna Densus poate stimula puternic agroturismul.

Comuna Densus constituie o zestre cu multiple valenţe istorice, economice, sociale, o vatră vie de perenitate şi continuitate a neamului nostru.

Condiţiile naturale ale Comunei Densus joacă un rol important în dezvoltarea turismului rural şi agriturismului din zonă.

Condiţiile climatice favorabile dezvoltării de activităţi economice specifice ariilor intramontane, îşi pun o uşoară amprentă şi asupra dezvoltării activităţiilor agroturistice, în sensul adaptării sale la nuanţele topoclimatice, pentru o maximă valorificare a potenţialităţii oferite de acestea.

Comuna Densus este un loc ideal pentru cei care respectă natura şi cultura locală, doritori să guste rafinamentul unei vieţi tradiţionale rurale, dar şi să participe la bunăstarea comunităţii gazdă.

In Comuna Densus cele mai importante monumente sunt Biserica Sf. Nicolae din Densus, Biserica Sf. Prooroc Ilie din Pesteana, Biserica Ortodoxa din Hatagel.

O resursa culturala si o atractie turistica a comunei Densus o reprezinta Mlastina de la Pesteana.

Comuna Densus are o poziţie geopolitică foarte bună şi un potenţial foarte important pentru turismul rural şi agroturism.

Arta populară, s-a conturat în timp, specificul ei fiind dat de structura materială a construcţiilor, proporţii, volume, decor, ornamente. Condiţiile naturale, împrejurările sociale, istorice, îndemânarea tehnică, opţiunea estetică a locuitorilor şi-au pus

76

amprenta asupra diferitelor edificii de lemn sau zidarie ale satului românesc din Comuna Densus.

Comuna Densus are prin arhitectura caselor şi a porturilor sale populare o originalitate şi o notorietate cunoscute peste toate cuprinsurile româneşti.

Cele mai importante tradiţii şi obiceiuri ale acestei zone sunt: “Colindul de pitarai” –“Colindul” –“Jocul cu cerbul” –“Craii” –“Urarea cu buhoiul”- “Impuscarea cocosului”- “Masuratul si urcatu oilor la munte” –“Nedeia”

In Comuna Densus obiectele de arta traditionale inca se gasesc intr-o masura importanta: lingura de lemn, opaita, cosuri impletite, jugul, pricoite, vase de lut.

Comuna Densus beneficiază de un patrimoniu turistic valoros, impresionat prin bogăţie şi varietate.

Interesul vizitatorilor pentru Comuna Densus se află în continuă creştere, fapt demonstrat de valorile ridicate ale datelor de circulaţie turistică, însă actualmente oferta structurilor de primire turistice este foarte slab reprezentată şi necompetitivă.

Tipurile de turism care se practica pe raza comunei sunt: turism cultural,ecologic si rural.

Dezvoltarea Comunei Densus şi a activităţilor conexe respectă principiile dezvoltării durabile, impactul asupra mediului fiind minim, iar patrimoniul natural şi cultural va fi mai bine protejat.

77

BIBLIOGRAFIE

1. Brad,I- Management şi marketing, Ed Agroprint, Timisoara, 20072. Benea M, Petroman I- Bazele turismului, ediţia a II-a, Editura Eurostampa,

Timişoara, 2006 3. Csosz, I. – Agroturismul montan, Ed. Mirton, Timişoara, 19964. Csosz, I. – Contribuţii la optimizarea structurii de producţie agromontană din

zona Semenicului, Teză de Doctorat, Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului Timişoara, 1995

5. Csosz, I,Dictionarul managerului agricol, Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului Timişoara, 1997

6. Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Sarmizegetusa. Cetăţile şi aşezările dacice din Munţii Orăştiei, Bucureşti, 1962

7. Fruja I, Managementul si marketingul dezvoltarii turismului rural in Romania, Teza de doctorat, Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului Timişoara, 2005

8. Gheorghe Socaciu, Oameni, locuri si fapte, ed. Emia, Deva , 20089. Gheorghe Socaciu , Monagrafia comunei Densus, Deva, 200710. Moisescu Cristian, Arhitectura românească veche I, Editura Meridiane, Bucureşti,

200111. Porumb Marius – Dicţionar de pictură veche românească din Transilvania, sec.

XIII- XVIII, Editura Academiei Române, Bucureşti, 199812. Popa N, , Ţara Haţegului Potenţialul de dezvoltare al aşezarilor omeneşti, ed.

Brumar, Timişoara ,199913. www.tara-hategului.ro 14. www.turismrural.com15. www.geoparc.ro16. www. wikipedia.org/wiki/Densuş,_Hunedoara.ro17. www.primariadensus.ro18. www.arpmv5.ro19. www.wordfast.com20. www.infoturism.ro21. www.hoinari.ro

Filename: Licenta.docxDirectory: C:\Users\Administrator\DocumentsTemplate:

C:\Users\Administrator\AppData\Roaming\Microsoft\Templates\Normal.dotm

Title:Subject:Author: eXPerienceKeywords:Comments:Creation Date: 6/8/2009 8:57:00 PMChange Number: 13Last Saved On: 6/10/2009 5:48:00 PMLast Saved By: eXPerienceTotal Editing Time: 164 MinutesLast Printed On: 6/12/2009 12:19:00 PMAs of Last Complete Printing

Number of Pages: 77Number of Words: 22.810 (approx.)Number of Characters: 130.022 (approx.)