DV\703357RO.doc
PREZENTARE
Departamentul tematic CDrepturile cetăţenilor şi afaceri constituţionale
PROIECTUL GAZODUCULUI NORD STREAM: PROBLEME DE MEDIU
LIBERTĂŢI CIVILE, JUSTIŢIE ŞI AFACERI INTERNE
DV\703357RO.doc 2/16Traducere externă
DECEMBRIE 2007
PE 393.273 ROIANUARIE 2004
DV\703357RO.doc 3/16Traducere externă
Direcţia Generală Politici InterneDepartamentul tematic CDrepturile cetăţenilor şi afaceri constituţionale
PROIECTUL GAZODUCTULUI NORD STREAM: PROBLEME DE MEDIU
NOTĂ DE INFORMARE
Rezumat:Documentul de informare examinează impactul asupra mediului al unui proiect propus care constă într-un gazoduct off-shore de 1200 kilometri din Rusia în Germania prin Marea Baltică. Documentul prezintă, de asemenea, legislaţia internaţională şi europeană aplicabilă, relevantă pentru proiect şi trece în revistă alternativele prezentate pentru conducta propusă.
Efectele estimate asupra mediului sunt deduse din informaţiile furnizate de declaraţiile autorităţilor şi ale publicului din statele afectate şi de către constructorul proiectului. Sunt enumerate următoarele efecte asupra mediului: efectele asupra florei şi faunei, a zonelor de conservare şi a activităţilor de pescuit şi de transport maritim, precum şi asupra publicului. Legislaţia relevantă pentru proiect include Convenţia ONU privind dreptul mării, Convenţia UNECE privind Evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, Directiva UE privind evaluarea impactului asupra mediului (EIA), precum şi legislaţia naţională în vigoare asociată cu acordurile sau reglementările europene şi internaţionale din fiecare stat afectat.
Proiectul este gestionat de Nord Stream AG, a cărui aflat în co-proprietatea unorîntreprinderi ruseşti, germane şi olandeze. Cele mai importante efecte ale proiectului se aşteaptă să fie asociate cu construcţia şi instalarea conductei. Sunt în curs de desfăşurare studiile cu privire la efectele asupra mediului precum şi procesul de evaluare al impactului asupra mediului.
PE 393.273
DV\703357RO.doc 4/16Traducere externă
DV\703357RO.doc 5/16Traducere externă
Prezenta notă a fost cerută de Comisia pentru Petiţii a Parlamentului European.
Prezentul document este publicat în următoarele limbi: EN.
Autori: Riina Pelkonen & Jorma Jantunen, Institutul Finlandez pentru Mediu (SYKE), Finlanda
Concluziile şi anticiparea viitoarelor rezultate şi procese prezentate în acest document de prezentare sunt acelea ale autorilor şi nu obligă autorităţile oficiale din Finlanda,nici nu afectează deciziile viitoare ale acestora.
Manuscris finalizat în decembrie 2007
Copii pot fi obţinute de la: Dna Claire GentaTel: +32 2 2832628Fax: +32 2 2832365E-mail: [email protected]
Informaţii privind publicaţiile DG Ipol:http://www.ipolnet.ep.parl.union.eu/ipolnet/cms
Bruxelles, Parlamentul European
Opiniile exprimate în prezentul document constituie responsabilitatea exclusivă a autorului şi nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Parlamentului European.
DV\703357RO.doc 6/16Traducere externă
DV\703357RO.doc 7/16Traducere externă
CUPRINS
1. INTRODUCERE
2. DISPOZIŢII LEGALE INTERNAŢIONALE APLICABILE
2.1. Convenţia Naţiunilor Unite privind dreptul mării
2.1.1. Dispoziţii generale
2.1.2. Zone economice exclusive
2.2. Convenţia UNECE privind evaluarea impactului asupra mediului în contexttransfrontalier
3. DISPOZIŢII LEGALE EUROPENE APLICABILE
3.1. Directiva EIA
3.2. Legislaţii naţionale
4. ALTERNATIVE POSIBILE LA PROPUNEREA DE PROIECT
5. IMPACTUL PROPUNERII CURENTE ASUPRA MEDIULUI ÎN MAREA BALTICĂ ŞI ZONA DE COASTĂ
5.1. Flora şi fauna
5.1.1. Faza de instalare5.1.2. Faza de funcţionare şi de dezafectare
5.2. Zone protejate
5.3. Pescuit şi transport maritim
5.4. Public local şi turism
5.5. Câmpuri de mine şi muniţii chimice
5.6. Observaţii critice la adresa propunerii de proiect
5.6.1. Flora şi fauna
5.6.2. Zone protejate
5.6.3. Termene de lucru şi planificarea proiectului
5.6.4. Aspecte de sănătate şi siguranţă
5.6.5. Aspecte generale
6. CONCLUZII
DV\703357RO.doc 8/16Traducere externă
NOTĂ DE INFORMARE
PROIECTUL CONDUCTEI NORD STREAM: PROBLEME DE MEDIU
Elaboratăde:
Riina Pelkonen, Coordonator & Jorma Jantunen, expert principal, Institutul Finlandez de Mediu (SYKE), Finlanda
14 decembrie 2007
1. INTRODUCERE
Conducta de gaze naturale off-shore este planificată să meargă dinspre Vyborg, Rusia prin Golful Finlandei şi Marea Baltică spre Lubmin în Greifswalder Bodden, Germania. Constructorul proiectului este Nord Stream AG, aflată în proprietatea OAO Gazprom, BASF/Wintershall, E.ON Ruhrgas şi N.V. Nederlandse Gasunie. Obiectivul proiectului este transportarea de gaze naturale din Rusia pentru a satisface cererea de gaze naturale din Uniunea Europeană. Proiectul se numără printre proiectele de prioritate ale Reţelelor Energetice Transeuropene ale Comisiei Europene (TEN-E).
Proiectul constă în două conducte paralele, precum şi o staţie de serviciu off-shore la nord-est de Gotland. Lungimea submarină a gazoductului este de aproximativ 1200 km. Diametrul fiecărei conducte este de 1 220 mm, iar capacitatea anuală totală estimată a conductei de gaz, 55 miliarde m3. Platforma de serviciu necesită o zonă de 50 x 50 m pe fundul mării.
Proiectul conductei de gaz s-ar extinde la zona economică exclusivă (ZEE) din cinci state: Danemarca, Finlanda, Germania, Rusia şi Suedia. Staţia de serviciu se planifică să fie situată încadrul ZEE suedeze. Conducta de gaz se planifică să treacă prin apele teritoriale ale celor două state apropiate de ţărm, Germania şi Rusia. Apele teritoriale ale Danemarcei sunt intersectate la nord-vest de Bornholm.
Procedura de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) a acestui proiect se desfăşoară în conformitate cu Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenţia Espoo), precum şi cu legislaţia naţională privind evaluarea impactului asupra mediului din fiecare stat. Dosarul cu documentaţia a fost transmis autorităţilor de mediu ale părţilor interesate în noiembrie 2006. După ce a fost oferit consultării publice până la 16 februarie 2007, autorităţile şi publicul părţilor interesate au dat 129 de declaraţii sau comentarii privind documentul de informare. În octombrie 2007, documentul de informare a fost completat cu un raport suplimentar privind starea proiectului, care furnizează informaţii despre modificările la ruta conductei ca răspuns la comentariile primite. Se estimează că raportul final EIA şi traducerile respective vor fi prezentate în aprilie 2008.
Instalarea primei conducte este preconizată să înceapă în 2008 şi să se încheie până la sfârşitul lui 2009. Punerea în funcţiune a primei conducte şi a platformei de serviciu off-shore este planificată să aibă loc în 2010. S-a planificat ca instalarea celei de a doua conducte să se facă la un moment ulterior, iar capacitatea deplină a sistemului de transmitere să fie atinsă în 2013. Sistemul este destinat să funcţioneze 50 de ani.
Materialele de referinţă utilizate pentru întocmirea documentului de prezentare cuprind dosarul cu
DV\703357RO.doc 9/16Traducere externă
documentaţia1, declaraţiile şi comentariile făcute de către autorităţile de mediu, de către alte autorităţi şi de către publicul părţilor interesate, raportul privind situaţia proiectului2, precum şi informaţii furnizate pe website-ul Nord Stream AG3. Ar trebui subliniat faptul că informaţiile sursă şi deci şi impactul descris în prezentarea de faţă nu prezintă efectele definitive ale proiectului asupra mediului. De pildă, informaţiile privind eventualele soluţii tehnice privind gazoductul propus urmează să fie stabilite de acum. O revizuire a efectelor asupra mediului va fi prezentată în raportul EIA final, care se estimează că va fi disponibil în aprilie 2008.
2. DISPOZIŢII LEGALE INTERNAŢIONALE APLICABILE
2.1. Convenţia Naţiunilor Unite privind dreptul mării
2.1.1. Dispoziţii generale
Statele semnatare ale Convenţiei Naţiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS) au convenit asupra unui instrument normativ cuprinzător pentru a reglementa exploatarea, conservarea şi managementul oceanelor. Germania, Rusia, Danemarca, Finlanda şi Suedia au ratificat Convenţia şi au pus în aplicare dispoziţiile acesteia privind marea teritorială, zonele economice exclusive şi platforma continentală în legislaţia lor naţională.
Partea XII a Convenţiei stabileşte dispoziţiile generale privind protecţia şi conservarea mediului maritim. De pildă, în conformitate cu articolul 1924, statele au obligaţia generală de a proteja şi conserva mediul marin. În conformitate cu articolul 1945, statele vor lua toate măsurile conforme cu Convenţia care sunt necesare pentru a împiedica, reduce şi controla poluarea mediului maritim din orice sursă.
Convenţia cuprinde dispoziţii specifice privind drepturile şi obligaţiile statelor de coastă şi ale altor state cu privire la instalarea cablurilor şi conductelor submarine pe platforma continentală. Articolul 796 prevede:1. Toate statele au dreptul de a instala cabluri şi conducte submarine pe platforma continentală, în concordanţă cu dispoziţiile prezentului articol.2. În virtutea dreptului său de a lua măsuri adecvate pentru explorarea platformei continentale, exploatarea resurselor sale naturale şi prevenirea, reducerea şi controlul poluării de la conducte, statul de coastă nu poate împiedica instalarea sau menţinerea acestor cabluri sau conducte.3. Delimitarea cursului pentru instalarea acestor conducte pe platforma continentală se face cu consimţământul statului de coastă.
2.1.2. Zone economice exclusive
Zonele economice exclusive (ZEE) ale statelor de coastă sunt stabilite în conformitate cu Partea a Va UNCLOS. În conformitate cu articolul 577, lăţimea maximă a ZEE este de 200 de mile marine de la liniile de bază de la care se măsoară lăţimea mării teritoriale. Datorită lăţimii limitate a Mării Baltice, întreaga zonă maritimă constă fie din ape teritoriale, fie din ZEE-urile statelor de coastă. Diviziunea ZEE-urilor în zona Mării Baltice a fost convenită în comun de către statele de coastă.
1 Nord Stream AG, Document informare proiect. Conductă off-shore prin Marea Baltică2 Nord Stream AG, Starea rutei conductei Nord Stream în Marea Baltică3 Vezi http://www.nord-stream.com/eia.html4 UNCLOS Partea XII, articolul 1925 UNCLOS Partea XII, articolul 1946 UNCLOS Partea VI, articolul 79, 1-37 UNCLOS Partea V, articolul 57
DV\703357RO.doc 10/16Traducere externă
Drepturile, jurisdicţia şi obligaţiile statelor de coastă în ZEE sunt prevăzute la articolul 568, iar drepturile şi obligaţiile celorlaltor state în ZEE sunt prevăzute la articolul 589. Articolul 6010
cuprinde dispoziţiile privind stabilirea instalaţiilor şi a structurilor în cadrul ZEE:1. În zona exclusivă economică, statul de coastă va avea dreptul exclusiv de a construi, autoriza şi reglementa construcţia, funcţionarea şi utilizarea:
(a) insulelor artificiale; (b) instalaţiilor şi structurilor în scopurile prevăzute la articolul 56 şi în alte scopuri economice; (c) instalaţiilor şi structurilor care pot interfera cu exercitarea drepturilor statului de coastă în zonă.2. Statul de coastă va avea jurisdicţie exclusivă asupra acestor insule artificiale, instalaţii şi structuri, inclusiv jurisdicţie cu privire la legi şi reglementări vamale, fiscale, de sănătate, de siguranţă şi de imigrare.De asemenea, articolul 60 prevede dezafectarea instalaţiilor sau structurilor off-shore abandonate sau neutilizate care trebuie îndepărtate pentru a se „asigura siguranţa navigaţiei, […] a pescuitului, protecţia mediului maritim, respectiv drepturile şi obligaţiile altor state”11.
2.2. Convenţia UNECE privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier
Convenţia UNECE12 privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier(Convenţia Espoo; Convenţia EIA) stabileşte obligaţiile atât pentru evaluarea efectelor asupra mediului ale anumitor proiecte, cât şi pentru notificarea şi consultarea altor părţi privind posibilele efecte negative semnificative ale acestora asupra mediului. Germania, Danemarca, Suedia şi Finlanda sunt părţi ale Convenţiei Espoo, în timp ce Rusia rămâne o semnatară a Convenţiei.
Datorită naturii proiectului, gazoductul off-shore implică efecte transfrontaliere asupra mediuluipentru părţile interesate, precum şi pentru terţele părţi (numai părţile afectate). În conformitate cu articolul 313, părţile afectate trebuie notificate cu privire la orice activităţi susceptibile să cauzeze un efect transfrontalier negativ semnificativ cât se poate de repede şi nu mai târziu de momentul informării propriului său public. În conformitate cu Anexa I14, construcţia de conducte cu diametru larg pentru transportul de gaze se numără pe lista de activităţi la care trebuie aplicată Convenţia. În aprilie 2006 autorităţile EIA din Danemarca, Finlanda, Germania, Rusia şi Suedia au convenit în mod unanim ca articolul 3 să fie aplicat în proiectul gazoductului off-shore Nord Stream.
În procedura de notificare, părţile de origine (Germania, Danemarca, Suedia şi Finlanda) şi Rusia trebuie să notifice toate părţile afectate (părţile de origine, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia). În cazul proiectului conductei, părţile de origine se numără şi ele printre părţile afectate, în conformitate cu Convenţia Espoo.
3. DISPOZIŢII LEGALE EUROPENE APLICABILE
3.1. Directiva EIA
Proiectul conductei este supus Directivei Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private privind mediul (85/337/CEE, 97/11/CE, 2003/35/CE; Directiva
8 UNCLOS Partea V, articolul 569 UNCLOS Partea V, articolul 5810 UNCLOS Partea V, articolul 60, 1-211 UNCLOS Partea V, articolul 60, 312 Comisia Economică ONU pentru Europa13 Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, articolul 3, 114 Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, Anexa I, 8
DV\703357RO.doc 11/16Traducere externă
AIE) în conformitate cu Anexa I15. Convenţia Espoo a fost aprobată de Comisia Europeană la 24 iunie 1997 şi a fost ratificată de către statele membre. Majoritatea obligaţiilor prevăzute prin Convenţia Espoo sunt respectate în Directiva EIA.
Articolul 716 al Directivei EIA prevede obligaţiile statelor membre privind posibilele efecte transfrontaliere semnificative asupra mediului şi participarea altor state membre la procedura de evaluare a impactului asupra mediului. În conformitate cu articolul 7, statele membre pe al căror teritoriu urmează să se desfăşoare proiectul trebuie, printre altele, să pună informaţiile la dispoziţia autorităţilor şi a publicului din statele membre interesate şi să le asigure posibilitatea de a-şi exprima opinia. În plus, statele membre interesate trebuie să aibă oportunitatea de a desfăşura consultaţii privind potenţialele efecte transfrontaliere ale proiectului. Ţările UE au transpusDirectiva AIE în legislaţia lor naţională.
3.2. Legislaţii naţionale
În afară de dispoziţiile UNCLOS, în ZEE-urile statelor de coastă se va respecta legislaţia naţională care aplică litera Convenţiei. În afară de aceasta, în ZEE-ul statului se vor respecta toate legile naţionale adoptate de către un stat de coastă individual privind procedura de autorizare a construcţiei şi funcţionării conductei. Dreptul de face apel împotriva deciziilor privind autorizaţiile este supus reglementărilor naţionale relevante ale fiecărui stat.
Îndeplinirea obligaţiilor rezultate din Convenţia Espoo, neacoperite în prezent de legislaţia comunitară şi Directiva EIA în special, constituie responsabilitatea statelor membre UE.
4. ALTERNATIVE POSIBILE LA PROPUNEREA DE PROIECT
În declaraţiile autorităţilor naţionale, precum şi în comentariile publicului, dosarul de documentare a fost criticat pentru lipsa de prezentare a unor alternative viabile la ruta conductei cu excepţia alternativei zero. Ca o alternativă la proiectul off-shore, anumite părţi au sugerat construcţia de opţiuni de rută on-shore pentru conducta de gaze. Constructorul, totuşi, nu a considerat acestea ca alternative fezabile la ruta off-shore deoarece proiectul în mod explicit este elaborat pentru un sistem submarin de alimentare cu gaz spre deosebire de opţiunile prezente de aprovizionare prin conducte terestre.
Potrivit celui care a elaborat proiectul, opţiunile on-shore, cum ar fi Yamal-Europe şi Amber, care au fost prezentate ca alternative la proiectul off-shore în documentul de prezentare a informaţiilordespre proiect, au fost respinse datorită principiului de furnizare de gaze naturale către piaţa europeană cu risc minim de instabilitate politică sau economică, care este ocazional asociat cu rutele de conducte on-shore. Ruta Yamal-Europa ar merge din Rusia spre Europa centrală şi ar fi paralelă cu conducta bielorusă existentă. Ruta Amber ar merge din Rusia, prin Letonia şi Lituania, spre Polonia, unde ar fi conectată la gazoductul Yamal-Europa.
De la publicarea dosarului cu documentaţia, constructorul a propus opţiuni de rută alternative, concepute să modifice delimitarea conductei expusă iniţial. Posibilele alternative sunt prezentate în documentul Situaţia rutei gazoductului Nord Stream în Marea Baltică, care a fost publicat în octombrie 2007 şi care este în prezent oferit consultării publice. Opţiunile alternative includ modificări la delimitarea conductei în Golful Finlandei, Marea Baltică (Baltic Proper) şi partea de sud a rutei în Danemarca şi Germania. De asemenea, obiectivul acestei revizuiri este şi reducerea efectelor asupra mediului ale proiectelor prin micşorarea necesităţii de modificare a fundul mării.
15 Directiva 97/11/CE a Consiliului, Anexa I, 1616 Directiva 97/11/CE a Consiliului, articolul 7
DV\703357RO.doc 12/16Traducere externă
5. IMPACTUL PROPUNERII CURENTE ASUPRA MEDIULUI ÎN MAREA BALTICĂ ŞI ZONA DE COASTĂ
Marea Baltică este o mare cu o apă cu probleme şi, prin urmare, prezintă un ecosistem deosebit de sensibil, cu caracteristici naturale distinctive. În afară de aceasta, în mare există deja de o cantitate excesivă de contaminanţi. În unele locuri, topografia fundului mării este extrem de neuniformă. Acest lucru limitează ruta conductei propusă şi, într-o oarecare măsură, complică activităţile de instalare. Se estimează că cele mai mari efecte asupra mediului se vor produce în timpul şi imediat după faza de construcţie a conductei şi a platformei de serviciu.
5.1. Flora şi fauna
5.1.1. Faza de instalare
Flora şi fauna pot fi afectate de construcţia de la ţărm datorită sedimentelor rezultate din activităţilede excavare şi de umplere. Datorită denivelării, biomasa de la fundul mării poate fi temporar redusă. De asemenea, datorită potenţialelor activităţi de excavare, este posibil să se producă o depunere de sedimente în zona platformei de serviciu. Acest lucru poate avea un efect asupra peştilor şi a faunei din apa mării, precum şi asupra mamiferelor maritime şi a păsărilor din apropierea şantierului platformei.
Cantitatea de sedimente în suspensie şi sedimentarea pot afecta fauna şi flora marină în special. Se estimează că organismele de pe fundul mării vor fi cel mai afectate pe siturile cu sedimente contaminate cu particule organice şi anorganice şi în zonele stâncoase de la fundul mării. De asemenea, în zonele în care are loc o eroziune a nisipului, umplerea în faza de construcţie poate afecta organismele marine locale. Se estimează că flora şi fauna specifice fundului mării vor recoloniza siturile de excavare şi de săpare planificate în aproximativ câţiva ani.
Activităţile din faza de instalare, cum ar fi minarea şi traficul naval crescut, pot afecta foca inelată. În afară de aceasta, în timpul iernilor cu strat redus de gheaţă, zonele de reproducere ale focii inelate s-ar suprapune cu zona de construcţii estică. Alte specii de peşti ar fi probabil atrase de picioarele platformei de serviciu şi de pietrele depozitate sub aceasta pe fundul mării. Acest aşa-numit efect de recif artificial ar avea, de asemenea, un impact asupra altor flore şi faune.
Flora şi fauna din zonele de coastă pot fi afectate de expunerea la zgomot în timpul fazei de construcţie. De asemenea, construcţia poate afecta locurile de odihnă pentru păsările migratoare, precum şi zonele de hibernare şi de reproducere ale păsărilor. În afară de aceasta, vasele care operează spre şi dinspre bazele de aprovizionare on-shore ale conductelor ar produce zgomot şi contaminanţi aerieni de la combustibil, afectând astfel păsările şi fauna maritimă din apropierea bazelor de aprovizionare.
5.1.2. Faza de funcţionare şi de dezafectare
Activităţile prealabile punerii în funcţionare a conductei ar include descărcarea de apă de mare filtrată utilizată pentru hidrotestare pe un şantier off-shore. Apa de test anoxică (cu un conţinut scăzut de oxigen) ar cauza o reducere temporară în nivelul de oxigen, precum şi un dezechilibru însalinitatea apei de mare în zona şantierului de descărcare.
Efectele locale asupra florei şi faunei de pe fundul mării pot apărea ca rezultat al modificării în transportul sedimentelor din cauza modificărilor topografiei şi curenţilor marini: se pot produce acumulări de nisip de-a lungul conductei, în timp ce, în alte zone, acesta s-ar pierde. Se estimează că
DV\703357RO.doc 13/16Traducere externă
soluţia de elemente toxice din învelişul anticorosiv şi anodic al conductei va avea efecte reduse sau inexistente.
Se estimează că peştii, păsările şi mamiferele maritime vor fi mai puţin afectate în faza de funcţionare a conductei.
Incidente cum ar fi scufundarea, ancorarea şi eşuarea unei nave sau activarea de explozive pot deteriora conducta şi pot duce la eliberarea de gaze în mediul marin sau în aer. Gazul eliberat ar putea să formeze un strat de gaz în apa mării şi, în cele din urmă, acesta ar fi dispersat în atmosferă. În mediul marin, efectele unei potenţiale scurgeri de gaz vor fi probabil nesemnificativ în afară de impactul local asupra florei şi faunei marine în urma descreşterii nivelului de oxigen şi a posibilei suprasaturării a apei mării cu gazele dizolvate.
Se estimează că demolarea sistemului conductei va avea un impact ecologic de magnitudine similară cu cea cauzată de activităţile de instalare planificate.
5.2. Zone protejate
Zonele protejate sau recreaţionale, precum şi turismul, pot fi afectate în mod advers de construcţia terestră sau de alte activităţi de instalare din zonele de coastă.
5.3. Pescuit şi transport maritim
Acţiunile planificate pe fundul Mării Baltice ar avea probabil un impact şi asupra industriei pescuitului. Zonele de pescuit tradiţionale ar fi ameninţate în interiorul zonei coridorului conductei. Pescuitul ar avea de suferit din cauza lucrărilor de construcţie din timpul instalării conductei, precum şi din cauza zonei de siguranţă asociate de-a lungul conductei. Pescuitul ar fi afectat şi de faza de construcţie a platformei de serviciu datorită unei potenţiale zone de siguranţă de 500 de metri în care este interzis traficul maritim în jurul şantierului platformei. De-a lungul conductei, o potenţială zonă de siguranţă de 2 500 de metri în jurul vasului de balizaj ar interzice traficul maritim în timpul instalării conductei. Modificările locale în nivelul de oxigen al apei mării, rezultate din efectul de barieră, pot, de asemenea, afecta pescuitul. În plus, modificările solului de la fundul mării ar avea un impact negativ şi asupra stocurilor de peşti din Marea Baltică.
Există un potenţial risc de coliziune între vasele de instalare a conductei şi cele de trafic maritim în timpul instalării conductei. De asemenea, transportul maritim ar fi afectat în timpul construcţiei şi instalării platformei de serviciu. În cazul unei potenţiale scurgeri de gaz de la conductă, poate apărea aprinderea unui nor de gaz format deasupra nivelului mării, producând o explozie dacă sursa inflamării se află în apropiere. Acest lucru periclitează transportul maritim dacă sursa inflamării se află pe un vas aflat în trecere sau pe un vas care cauzează scurgerea prin ancorare, de pildă. Totuşi, producerea unui astfel de eveniment se estimează a fi extrem de rară, adică o dată la o mie - zece mii de ani.
5.4. Public local şi turism
Construcţia de la ţărm precum şi construcţia platformei de serviciu ar produce zgomot şi emisii de contaminanţi aerieni prin arderea de combustibil, ceea ce ar afecta publicul local şi vizitatorii. Activitatea care va produce cel mai mult zgomot în mediul din imediata sa apropiere se pare că va fi construcţia pilonilor. Datorită sedimentelor rezultate din excavarea de pe şantierul terestru, ar putea fi afectată calitatea apei de-a lungul plajelor din apropiere.
Platforma de serviciu nu va putea fi văzută din insula Gotland, nici de pe ţărmul suedez.
DV\703357RO.doc 14/16Traducere externă
5.5. Câmpuri de mine şi muniţii chimice
Cel mai recent studiu referitor la muniţiile în Marea Baltică a fost finalizată de un grup de lucru privind Muniţiile chimice depozitate (HELCOM CHEMU) pe bazele rapoartelor naţionale din 199417. În 2006, informaţii cu privire la riscurile tehnologice implicate în siturile off-shore de depozitare a muniţiilor din zonă au fost furnizate de Institutul Naţional Ştiinţific şi de Cercetare de Navigaţie şi Hidrografie (Ministerul Apărării, Federaţia Rusă).
Locaţiile şi starea potenţialelor muniţii din cadrul coridorului conductei propuse sunt investigate în prezent de către constructorul proiectului. Pentru început, a fost verificat de obiecte mari un coridor de doi kilometri. În vederea unei examinări mai atente, zona de screening a fost treptat redusă astfel încât să acopere două coridoare de 15 metri de-a lungul conductelor planificate. Posibilitatea de a activa mine sau muniţii chimice scufundate pe fundul mării este redusă printr-o planificare a delimitării rutei pentru a se evita siturile cu muniţii şi câmpurile de mine identificate sau rutele de transport ale acestora, precum şi prin evitarea oricăror activităţi de construcţie în vecinătatea lor.
5.6. Observaţii critice la adresa propunerii de proiect
5.6.1. Flora şi fauna
În conformitate cu declaraţiile şi comentariile făcute de către autorităţi şi public, o atenţie deosebită trebuie acordată zonelor de nutriţie ale pinguinilor nordici şi speciilor de păsări care se hrănesc din fauna specifică fundului mării. Pentru a se preveni sau reduce daunele cauzate păsărilor, faza de instalare ar trebuie stabilită în afara perioadei de reproducere şi de migraţie, din mai până în iulie. Trebuie să se urmărească în special impactul asupra organismelor indicatoare, cele mai importante specii de peşti şi foci, precum şi speciile de păsări din arhipelag. Trebuie să se evalueze potenţiala eliberare de nutrienţi din sedimente şi impactul acestora asupra producţiei de plante marine şi mai departe asupra ecosistemului marin.
5.6.2. Zone protejate
Extinderea reţelei Natura 2000 la ZEE-uri este în prezent examinată în concordanţă cu cerinţele stabilite de Comisia Europeană. Trebuie văzut dacă apare, în cadrul zonei afectate, vreun recif sau banc de nisip submarin menţionat în Anexa I, sau vreo specie (foca cenuşie, foca inelată, păsări marine) menţionată în Anexa II din Directiva Habitate18, acestea trebuie detectate iar impactul proiectului asupra acestora trebuie evaluat.
5.6.3. Termene de lucru şi planificarea proiectului
Dosarul de documentaţie fost criticat pentru termenele scurte planificate, care limitează realizarea unei evaluări cuprinzătoare a efectelor şi a unui document de informare suficient de detaliat. Trebuie finalizate studii suplimentare, cum ar fi cartografierea topografiei fundului mării, inventarierea florei şi faunei, examinarea substanţelor dăunătoare, a nutrienţilor şi a concentraţiilor acestora în cadrul zonei afectate, pentru a se obţine informaţii precise privind impactul actual al proiectului. Informaţiisuplimentare despre urmărirea efectelor în timpul şi după faza de instalare ar trebui, de asemenea,stabilite înainte de construcţia conductei propuse.
Trebuie să se evalueze mai detaliat concentraţia de nutrienţi şi de substanţe dăunătoare, cum ar fi 17 Vezi Grupul de lucru ad hoc privind muniţiile chimice depozitate: Raportul privind muniţiile chimice depozitate în Marea Baltică18 Directiva 92/43/CEE a Consiliului privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice
DV\703357RO.doc 15/16Traducere externă
metalele grele şi poluanţii organici, în sedimente. De asemenea, trebuie să se evalueze eliberarea potenţială de nutrienţi şi de substanţe dăunătoare din sedimente, precum şi transportul şi depozitarea acestora. Informaţiile existente referitoare la substanţele dăunătoare menţionate în dosarul de documentaţie ar trebui prezentate opiniei publice.
5.6.4. Aspecte de sănătate şi de siguranţă
În afară de impacturilor asupra stocurilor de peşti şi a pescuitului, ar trebui evaluate efectele asupra sănătăţii umane prin peştele utilizat ca hrană. Trebuie efectuată o monitorizare a acumulării şi a efectelor metalelor grele, a contaminanţilor şi a altor substanţe dăunătoare în lanţul alimentar.
S-a solicitat o investigare a zonelor cu scurgeri de gaz prin cratere submarine şi a posibilelor fisuri ale rocilor datorate acestora, în zona gazoductului, pentru a se garanta siguranţa conductei de gaz. Faza de construcţie ar avea efecte semnificative asupra mediului marin şi, prin urmare, în procesul de construcţie trebuie să se aplice tehnologia care prezintă cele mai puţine daune pentru mediu. De asemenea, trebuie examinate potenţialele efecte ale unei furtuni de 100 de ani pe Marea Baltică asupra conductei şi a platformei de serviciu propuse.
Trebuie identificate potenţialele naufragii din zona proiectului şi trebuie evaluat riscul de scurgeri de petrol de ulei sau de substanţe dăunătoare de la navele eşuate. Trebuie localizate şi tratate în mod corespunzător posibilele resturi de arme şi muniţii chimice, scufundate pe fundul mării. De asemenea, evacuarea de apă anoxică poate deteriora mediul marin în timpul fazei de pre-construcţie.
5.6.5. Aspecte generale
În afară de efectele asupra mediului enumerate mai sus, este criticată şi lăţimea totală de doi kilometri stabilită pentru coridorul conductei, datorită faptului că nu ia în consideraţie variaţia locală în curenţii marini şi sedimente. Zona în care s-ar produce impactul estimat diferă în funcţie de natura activităţii efectuate, precum şi de natura specifică a impactului în cauză.
6. CONCLUZII
Cele mai semnificative efecte ale proiectului conductei de gaz se estimează să apară în timpul fazei de construcţie a celor două conducte de gaz off-shore adiacente şi a platformei de serviciu. Datorită marii variaţii în topografia de la fundul mării din Marea Baltică, proiectul ar necesita modificarea fundului mării. Modificări la fundul mării ar apărea ca rezultat al activităţilor de excavare, săpare, depozitare de pietre, minare, umplere, nivelare a fundului mării şi alte activităţi din faza de construcţie. Se estimează că nivelarea şi umplerea fundului mării cauzează cele mai importante efecte asupra mediului ale proiectului, atât la coloana de apă, cât şi la fundul mării. Posibilele efecte ale modificării fundului mării cuprind modificări în curenţii maritimi, dispersia de sedimente, mişcarea de substanţe în apele interstiţiale şi modificări în diversitatea faunei. Se estimează că în timpul fazei de funcţionare vor apărea relativ puţine efecte ecologice adverse.
Trebuie remarcat că interesele economice şi politice legate de proiectul gazoductului au influenţat puternic discuţiile publice asupra impactului ecologic al proiectului. Dosarul de documentaţie a fost criticat în principal pentru termenele foarte limitate şi pentru lipsa de studii suficient de detaliate privind potenţialele efecte asupra mediului marin şi a zonelor costale, precum şi pentru lipsa de prezentare de alternative viabile la gazoduct şi la delimitarea acesteia.
S-a dovedit că este dificil, în special pentru public, să înţeleagă corect relevanţa informaţiilor oferite consultării publice şi progresul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Dosarul de documentaţie nu prezintă, deocamdată, rezultatele procesului final de evaluare a mediului, dar
DV\703357RO.doc 16/16Traducere externă
ilustrează efectele asupra mediului evaluate pentru proiect şi metodele utilizate în evaluarea acestora. Procesul de evaluare a impactului asupra mediului este în curs de desfăşurare, iar rezultatele vor fi prezentate de către constructorul proiectului în raportul EIA final, care se estimează să fie finalizat în aprilie 2008. Prin urmare, este prematur în acest stadiu să se prezinte orice estimări definitive privind potenţialele efecte asupra mediului ale proiectului de gazoduct.
