CHIMIE ANALITICA SI ANALIZA INSTRUMENTALA · PDF filePrezentare orala + multimedia (daca este...

CHIMIE ANALITICA SI ANALIZA INSTRUMENTALA – SEMESTRUL I 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE TÎRGU MUREȘ

1.2 Facultatea de Farmacie

1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)

1.4 Domeniul de studii: SĂNĂTATE

1.5 Ciclul de studii: LICENŢĂ

1.6 Programul de studii: FARMACIE

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE ANALITICĂ ȘI ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: ȘEF LUCR. Dr. GÂZ FLOREA ȘERBAN ANDREI (plata cu ora); CONF.Dr. DONÁTH-NAGY GABRIELA

2.3 Titularul activităţilor de lucrări practice(lp): PREP. Drd. CÂRJE ANCA; ASIST. Drd. BALINT ALINA

2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare

EXAMEN 2.7 Regimul disciplinei OBL

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână

5 din care: 3.2 curs 2 3.3 Laborator (lp) 3

3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar / laborator (lp) /stagii

42

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul dupa manual, suport de curs, bibliografie si notiţe 42

Documentare suplimentară în bibliotecă și pe platformele electronice de specialitate 21

Pregătire seminarii / laboratoare 14

Tutorial 6

Examinări 5

Alte activităţi 2

3.7 Total ore de studiu individual 90

3.9 Total ore pe semestru 160

3.10 Numărul de credite 5

4.Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

5.Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului

Prezența la 80% din cursurile teoretice.

5.2. de desfăşurare a seminarului / laboratorului

Prezența la toate lucrările practice, cunoașterea normelor de protecția muncii, de securitate în laborator și a parții teoretice pentru lucrarea curentă la începutul fiecărui laborator.

6. Competenţele specifice acumulate

Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- Se va pune accent pe cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale chimiei și mai precis chimiei analitice.

- Studiul noţiunilor teoretice fundamentale și mai ales aplicarea noțiunilor practice utilizate la lucrările practice ale chimiei analitice să dea viitorului farmacist posibilitatea utilizării unor principii şi metode cantitative de bază privind analiza şi controlul unei substanţe medicamentoase sau forme farmaceutice într-o aplicație practică.

Co

mp

ete

nţe

tran

sve

rsal

e

- Viitorul farmacist va trebui să fie capabil să lucreze într-o echipă pluridisciplinară, să identifice obiectivele de realizat utilizând resursele disponibile, folosind atât metode clasice de documentare (cărți sau proceduri de lucru), cât și utilizarea resurselor de comunicare moderne şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română cât și într-o limbă de circulaţie internațională, estimând timpii de lucru necesari pentru respectarea termenelor de realizare, identificând eventualele riscuri aferente pentru finalizarea proiectelor propuse.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei

- Însușirea teoretică și practică a metodelor de analiză calitativă și cantitativă, pe care studenții le vor folosi atât în studiul altor discipline, cât și în activitățiile viitoare.

- Contribuie la formarea de farmaciști care vor putea lucra atât în diferite laboratoare (industriale, de cercetare, de controlul medicamentului, inspectorate sanitare), cât și farmacii unde vor putea să efectueze analize calitative și cantitative la masa de analiză.

- Însuşirea cunoştinţelor teoretice de bază ale chimiei analitice în strânsă concordanţă cu cele necesare materiilor de profil farmaceutic care abordează adeseori problemele şi noţiunile de chimie analitică (chimie farmaceutică, chimei anorganică, chimie organică, chimie sanitară, analiza medicamentului)

7.2 Obiectivele specifice

- Descrierea sistematică a noțiunilor și principiilor fundamentale întâlnite în metodele de analiză, descrierea sistematică a tipurilor de analiză cantitativă (gravimetrică și volumetrică) și întocmirea logică a curbelor de titrare pe baza cunoștințelor acumulate în anul I la chimie analitică calitativă. Se vor descrie și tipurile de erori ce pot să apară precum și evitarea acestora astfel încât rezultatele să fe cât mai de încredere și precise. Se vor urmări proprietăţile comune dar și specifice tratate selectiv după importanţa lor practică şi generalitatea lor.

- Sublinierea importanţei unor elemente de chimie analitică la înțelegerea fenomenologiei pentru analiza medicamentului (echilibre acido-bazice, echilibre de complexare, echilibre redox, titrări acido-bazice, titrări prin reacții de precipitare, titrare în medii neapoase etc.).

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Introducere. Importanța chimiei analitice. Metodele analizei cantitative.

Prezentare orala + multimedia (daca este cazul)

2. Bazele teoretice ale analizei gravimetrice.

3. Erori. Evaluarea și interpretarea rezultatelor.

4. Bazele teoretice ale volumetriei.

5. Volumetria prin reacții acido-bazice.

6. Interval de viraj. Dozarea acizilor tari cu baze tari.

7. Dozarea acizilor tari cu baze slabe și acizilor slabi cu baze tari.

8. Dozarea acizilor slabi cu baze slabe și dozarea sărurilor.

9. Volumetria în soluții neapoase.

10. Volumetria prin reacții cu formare de combinații greu solubile.

11. Volumetria prin reacții cu formare de combinații puțin disociate.

12. Volumetria prin reacții cu formare de combinații complexe.

13. Volumetria prin reacții redox.

14. Permanganometria. Iodometria. Nitrometria

Bibliografie: 1. Liteanu C., Hopârteanu E. – Chimie analitică cantitativă. Volumetria, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1972; 2. Roman L., Crăciunescu R. – Chimie analitică cantitativă, Ed. IMF, Cluj Napoca 1979; 3. Morait Gh., Roman L. – Chimie Analitică, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1983; 4. Pietrzyk D. J., Frank C. W. – Chimie analitică, Ed. Tehnică, București 1989; 5. Dușa S. - Chimie Analitică cantitativă, curs litografiati, UMF Târgu Mureș, 1994; 6. Roman L., Săndulescu R. – Chimie analitică, vol. 2: Analiză chimică cantitativă, Ed. Didactică și Pedagogică R. A.,

București, 1999. 7. Burger K.: Az analitikai kémia alapjai - kémiai és műszeres elemzés, Alliter Kiadói és Oktatásfejlesztési Alapítvány,

Budapest, 2003

8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii

1. Reguli și norme de protecția muncii înlaboratorul de chimie analitică. Ustensile și aparatură de laborator. Chimie analitică cantitativă.

Prezentare orală + prezentare practică.

2. Gravimetria. Determinarea apei de cristalizare a MgSO4*7H2O conform FR X

Demonstrații practice și efectuarea experimentului.

3. Volumetria prin reacții acido-bazice în soluții apoase. Dozarea acizilor tari și slabi. Dozarea HCl și CH3COOH.

4. Volumetria prin reacții acido-bazice în soluții apoase. Dozarea bazelor tari și slabe. Dozarea NaOH și NH3.

5. Volumetria prin reacții acido-bazice în mediu neapos. Dozarea fenacetinei.

6. Volumetria prin reacții cu formare de compuși greu solubili. Dozarea Cl- și Br- prin metoda Mohr și dozarea I- prin metoda Fajans.

7. Volumetria prin reacții cu formare de complecși. Dozarea Ca2+ și Zn2+ complexonometric. Determinarea durității apei.

8. Volumetria prin reacții redox. Permanganometria. Dozarea Fe2+ și a H2O2.

9. Volumetria prin reacții redox. Dicromatometria. Dozarea Fe 2+

10. Volumetria prin reacții redox. Bromatometria. Dozarea fenacetinei.

11. Volumetria prin reacții redox. Iodatometria. Dozarea acidului ascorbic. Iodometria. Dozarea Cu2+.

12. Volumetria prin reacții de diazotare. Nitritometria. Dozarea sulfacetamidei.

13. Calcule statistice.Prelucrarea statistică a datelor experimentale.

Prezentare orala. Aplicație practică.

14. Efectuarea determinării cantitative a unei probe necunoscute.

Testarea cunoștințelor.

Bibliografie: 1. Roman Gh., Creangă S., Turculeț V., Zuchi Ghe. – Chimie analitică cantitativă (lucrări practice), Ed. IMF București,

1977; 2. Morait Gh: Controlul analitic cantitativ al medicamentului. Ed. Med., Bucureşti, 1977 3. Roman L., Crăciunescu R., Florean R., Pitea I., Chioreanu L., Marcu P., Şerban M.: Lucrări practice de chimie

analitică cantitativă, Ed. IMF Cluj-Napoca, 1979 1. Dușa S, Mitroi B. – Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă, Litografia UMF, Târgu Mureș, 2001; 2. Dușa S., Mitroi B. – Chimie Analitică cantitativă. Ghid de lucrări practice, University Press, Târgu Mureș, 2004.

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Angajatorii aștepată de la un viitor absolvent de farmacie să fie capabil să:

aplice metodele de dozare convenabile în funcție de natura, starea fizică a substanței medicamentoase;

utilizeze abilitățile practice pentru efectuarea unor operații farmaceutice de bază folosite la prepararea diverselor forme farmaceutice magistrale şi oficinale;

aibă abilitățile necesare pentru dozarea prin titrare atât în mediu apos cât și in mediu neapos;

aibă abilități de comunicare și organizare, precum și capacitatea de asimilare de noi informații pe baza celor studiate anterior;

fie capabil să determine concentrații procentuale, molare sau normale precum și sa poată să treacă dintr-o concentrație într-alta;

știe să construiască o curbă de titrare pentru o titrare acido-bazică, de complexare, de precipitare sau redox;

aibă cunoștințele necesare identificării unor medicamente pe baza unore reacții analitice calitative și să le dozeze corespunzător prin procese simple sau mai complexe de natură fizico-chimică și să le utilizeze pentru prepararea de substanțe medicamentoase marginale;

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Se va evalua abilitatea studentului de întelegere a asemănărilor și diferențelor între gravimetrie și volumetrie, acesta fiind astfel capabil să coreleze cele două procese și să explice fenomenologia. Se va evalua și capacitatea studentului de a construi o curbă de titrare fiind astfel capabil să calculeze valorile de pH, pOH, pM (de exemplu pAg) și să le coreleze cu alte noțiuni, de ex. indicatorii aplicând aceeași fenomenologie.

Evaluare scrisă. 75%

10.5 Lucrări practice Executarea determinării cantitative a unei probe necunoscute.

Evaluare practică.

15%

Activități din timpul anului+verificări practice și teoretice.

10%

10.6 Standard minim de performanţă:

Determinarea unor fenomene de echilibre, identificarea tipului de titrare, capacitatea studentului de a descrie tipul de titrare prezentat precum și enumerarea pașilor pentru construirea unei curbe de titrare fiind astfel capabil să aleagă tipul de indicator adecvat procesului.

CHIMIE ANALITICA SI ANALIZA INSTRUMENTALA - SEMESTRUL II 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE ANALITICĂ ȘI ANALIZĂ INSTRUMENTALĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: PROF DR. MUNTEAN DANIELA-LUCIA; CONF.Dr. DONÁTH-NAGY GABRIELA

2.3 Titularul activităţilor de lucrări practice(lp): CONF.DR. DONÁTH-NAGY GABRIELA; PREP. DRD. CÂRJE ANCA; ASIST. DRD. BALINT ALINA.

2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare

EXAMEN 2.7 Regimul disciplinei OBL



5 din care: 3.2 curs 2 3.3 Laborator (lp) 3

3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar / laborator (lp) /stagii

42

Distribuţia fondului de timp (studiu individual) ore


Documentare suplimentară în bibliotecă și pe platformele electronice de specialitate 5

Pregătire seminarii / laboratoare 14

Tutoriat 6

Examinări 5

Alte activităţi -





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe



Prezența la 80% din cursurile teoretice.


Prezența la toate lucrările practice, cunoașterea normelor de protecția muncii, de securitate în laborator și a parții teoretice pentru lucrarea curentă la începutul fiecărui laborator.


Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale analizei instrumentale.

Studiul noţiunilor teoretice fundamentale și, mai ales, aplicarea noțiunilor practice utilizate la lucrările practice ale chimiei analitice permite viitorului farmacist posibilitatea utilizării unor principii şi metode instrumentale de bază privind analiza şi controlul unei substanţe medicamentoase sau forme farmaceutice într-o aplicație practică.

Co

mp

ete

nţe

tran

sve

rsal

e

Absolventul va fi capabil să lucreze într-o echipă pluridisciplinară, să identifice obiectivele de realizat în cazul unei analize de laborator instrumentale, utilizând resursele disponibile, folosind atât metode clasice de documentare (cărți sau proceduri de lucru), cât și utilizarea resurselor de comunicare moderne şi formare profesională asistată (portaluri Internet, aplicaţii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba română, cât și într-o limbă de circulaţie internațională, estimând timpii de lucru necesari pentru respectarea termenelor de realizare, identificând eventualele riscuri aferente pentru finalizarea proiectelor propuse.



Însușirea teoretică și practică a metodelor de analiză instrumentală, pe care studenții le vor folosi atât în studiul altor discipline, cât și în activitățile viitoare.

Contribuie la formarea de farmaciști care vor putea lucra în diferite laboratoare (industriale, de cercetare, de controlul medicamentului, inspectorate sanitare), unde vor putea să efectueze analize calitative și cantitative instrumentale.

7.2 Obiectivele specifice Însuşirea cunoştinţelor teoretice de bază ale chimiei analitice instrumentale în strânsă concordanţă cu cele necesare materiilor de profil farmaceutic. Descrierea sistematică a principiilor, etapelor şi metodelor de analiză instrumentală. Sublinierea importanţei diferitelor metode instrumentale în studiul calitativ şi cantitativ a medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate.

8. Conţinuturi


1. Introducere. Clasificarea metodelor analizei instrumentale. Prezentare orala + multimedia

2. Etapele unei analize instrumentale.

3. Metode electrochimice de analiză

4. Metode spectrale de analiză. Clasificare. Refractometrie şi polarimetrie. Spectrometria de absorbţie: spectrometria UV-Vis; spectrometria în IR; metode de absorbţie atomică.

5. Metode de emisie: metode de fluorescenţă şi fosforescenţă moleculară; metode de emisie atomică.

6. Alte metode spectrale.

7. Metode de separare: Clasificare, principii de bază.

8. Metode cromatografice.

9. Metode electroforetice: electroforeza capilară şi metode înrudite.

Bibliografie: 1. Duşa S. – Chimie analitică instrumentală, Ed. University Press, Tg. Mureş, 2007. 2. Imre S., Muntean D.L. – Principii ale analizei medicamentului, Editura University Press, Tîrgu Mureş, 2006. 3. Muntean D.L., Bojiţă M. – Controlul medicamentelor. Metode spectrale, cromatografice şi electroforetice de analiză,

Editura Medicală universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, 2004. 4. Roman L., Săndulescu R. – Chimie Analitică, vol.3, Ed. Didactică și Pedagogică, București 1999. 5. Pietrzyk D. J., Frank C. W. – Chimie analitică, Ed. Tehnică, București 1989. 6. Donáth-Nagy G. – Az elemzés fizikai-kémiai alapjai, Ed. University Press, Tg. Mureş, 2008. 7. Burger K.: Az analitikai kémia alapjai - kémiai és műszeres elemzés, Alliter Kiadói és Oktatásfejlesztési Alapítvány,

Budapest, 2003.


1. Reguli și norme de protecția muncii în laboratorul de analiză instrumentală.

Prezentare orală + demonstraţii practice.

2. Titrarea potenţiometrică a acidului acetilsalicilic. Demonstrații practice și efectuarea experimentului.

3. Titrarea potenţiometrică a halogenurilor.

4. Dozarea spectrofotometrică a papaverinei în UV – metoda curbei de calibrare.

5. Titrarea spectrofotometrică a fierului (II) cu KMnO4.

6. Aspecte particulare ale determinărilor conductometrice. Constanta celulei. Titrarea conductometrică. Diferenţierea electroliţilor tari şi slabi.

7. Analiza cantitativă prin cromatografia de înaltă performanţă (HPLC) - metoda standardului extern.

8. Determinarea concentraţiei unor soluţii de glucoză prin metoda refractometrică – metoda curbei de calibrare sau metoda standardului extern.

9. Determinarea concentraţiei unei soluţii de lactoză prin metoda polarimetrică – metoda curbei de calibrare şi metoda bazată de folosirea puterii rotatorii specifice. Factori care influenţează analiza polarimetrică.

10. Cromatografia pe strat subţire: identificarea şi dozarea semicantitativă a unor alcaloizi (metoda dreptei de calibrare).

11. Spectrofotometria în UV-Vis: studiul cantitativ al sistemelor medicamentoase binare.

12. Aplicaţii numerice.

13. Seminar recapitulativ.

14. Verificare cunoştinţe.

Bibliografie: 1. Balint A., Kún Cs., Cârje A. (sub îndrumarea Duşa S.) – Analize instrumentale, Editura University Press, Tîrgu Mureş,

2011. 2. Dușa S, Mitroi B. – Îndreptar de lucrări practice de chimie analitică cantitativă, Litografia UMF, Târgu Mureș, 2001; 3. Dușa S., Mitroi B. – Chimie Analitică cantitativă. Ghid de lucrări practice, University Press, Târgu Mureș, 2004. 4. Roman Gh., Creangă S., Turculeț V., Zuchi Ghe. – Chimie analitică cantitativă (lucrări practice), Ed. IMF București,

1977; 5. Roman L., Crăciunescu R., Florean R., Pitea I., Chioreanu L., Marcu P., Şerban M.: Lucrări practice de chimie

analitică cantitativă, Ed. IMF Cluj-Napoca, 1979.


Angajatorii așteaptă de la un viitor absolvent de farmacie să fie capabil să:

aplice metodele de analiză convenabile în funcție de natura, starea fizică a substanței medicamentoase;

aibă abilitățile necesare pentru analiza instrumentală a principiilor active din diferite forme farmaceutice;

aibă abilități de comunicare și organizare, precum și capacitatea de asimilare de noi informații pe baza celor studiate anterior.

10.Evaluare



10.4 Curs Se va evalua abilitatea studentului de întelegere a etapelor, principiilor şi metodelor de analiză instrumentală, fiind astfel capabil să aleagă metode de analiză specifice, ţinând cont de proprietăţile fizico-chimice ale analitului.

Evaluare scrisă. 75%

10.5 Lucrări practice Executarea unei determinări analitice instrumentale.

Evaluare practică. Activități din timpul anului (după caz).

25%

10.6 Standard minim de performanţă:

Identificarea unor tipuri de analiză instrumentală, explicarea fenomenelor ce stau la baza determinării, separării, identificarea unor tipuri de semnale (spectre, volamograme, cromatograme, electroferograme etc.).

CHIMIE ORGANICA - SEMESTRUL I 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TÎRGU MUREŞ







2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE ORGANICĂ

2.2 Titularii activităţilor de curs Conf.Dr. Avrigeanu Veronica, Conf.Dr. Ferencz László

2.3 Titularul activităţilor de lucrări practice(lp): Conf.Dr. Avrigeanu Veronica, Şef lucr.Dr. Mircia Eleonora, Şef lucr.Dr. Gâz Florea Şerban Andrei

2.4 Anul de studii II 2.5 Semestrul

I 2.6 Tipul de evaluare

examen

2.7 Regimul disciplinei OBL



6 din care: 3.2 curs

3 3.3 Laborator (lp) 3

3.4 Total ore din planul de învăţământ 84 din care: 3.5 curs

42 3.6 laborator (lp) 42



Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate 10

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, 14

Tutorial 5

Examinări 3

Alte activităţi 2





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe



Prezenţa la 80% din prezentările de curs

5.2. de desfăşurare a laboratorului

Cunoaşterea noţiunilor teoretice, a normelor de protecţie şi securitate pentru lucrul în laboratorul de chimie organică, a tehnicii de lucru referitoare la procesul chimic şi la experimentul practic respectiv inainte de începerea lucrării practice curente de laborator. Prezenţa la toate şedinţele de laborator.


Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- Cunoştinţe teoretice de bază referitoare la structura compuşilor organici, a legăturilor chimice organice,

fenomenului de izomerie , obţinerea, proprietăţile fizice şi chimice, la unii compuşi organici şi fiziologice. Importanţa practică a acestor cunoştinţe este evidentă pentru sinteza compuşilor medicamentoşi, a unor intermediari din industria medicamentelor, produselor cosmetice, coloranţilor, etc.

- Procesul de producere, analiză, control al medicamentului ( care în majoritatea cazurilor este de natură organică de extracţie sau de sinteză) presupune un limbaj chimic şi o înţelegere comună dintre farmacist şi chimişti, biologi, fizicieni, etc. Aceştia necesită o pregătire polivalentă de profil, la care chimia organică, alături de alte discipline, oferă cunoştinţe teoretice şi practice necesare formării unui astfel de specialist, farmacistul.

- Alături de chimia organică teoretică, activitatea experimentală oferă studentului cunoştinţele necesare pentru stabilirea structurii compuşilor organici, explicarea reactivităţii acestora pe baza structurii chimice precum şi înţelegerea şi explicarea mecanismelor de reacţie. Aceste cunoştinţe fac posibile participările cu competenţă la prepararea, conservarea, analiza unor compuşi organici medicamentoşi, produse cosmetice, suplimente alimentare.

Co

mp

ete

nţe

tran

sve

rsal

e

- Activitatea de laborator permite dobândirea unor deprinderi practice şi insuşirea unor metode de lucru utile atât pentru activitatea viitorului farmacist dar şi în alte laboratoare ( de chimie farmaceutică, industria medicamentului, toxicologie, biochimie, tehnologie farmaceutică, controlul medicamentului, igiena mediului şi alimentelor, etc.).

- Activităţile comune de lucrări practice sau la cercul de chimie a celor care-şi pregătesc lucrarea de diplomă în acest domeniu, familiarizează absolventul cu specificul muncii în echipă, îi conferă abilităţi de relaţionare şi comunicare .



- Insuşirea logică a problemelor fundamentale ale chimiei organice, bazată pe înţelegerea unor raporturi cauzale,memorare şi deducţie. Cunoştinţele de chimie organică să ajute la descoperirea şi însuşirea limbajului comun al celor mai multe utilităţi cotidiene. Aceste cunoştinţe teoretice să dea posibilitatea abordării cu competenţă a probelemelor lagate de sinteza, identificarea şi analiza, acţiunea sau transformările biologice ale compuşilor medicamentoşi.

- Completarea cunoştinţelor de chimie organică cu noţiuni care să reflecte progresele ştiinţifice, noile descoperiri în chimia organică, noi compuşi organici cu proprietăţi biologice.

- Însuşirea de cunoştinţe generale privind metodele de separare şi purificare ale substanţelor organice, determinarea unor proprietăţi fizice, metodele de sinteză care au la bază reacţii chimice frecvent întâlnite în chimia organică şi care stau la baza sintezei unor compuşi organici cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului.


- Sublinierea importanţei unor compuşi organici în procesele vitale ale organismului sau pentru farmacie. Consolidarea şi compararea cunoştinţelor teoretice de bază acumulate şi aplicarea acestora în practică sub aspectul utilităţii pentru farmacist, punctând legătura dintre chimia organică şi biologie/medicină-farmacie.

- Insuşirea cunoştinţelor teoretice de bază ale chimiei organice în strânsă concordanţă cu cele necesare materiilor de profil farmaceutic care abordează adeseori problemele şi noţiunile de chimie organică ( chimia farmaceutică, biochimia, tehnica farmaceutică, toxicologia, farmacologia, etc.)

- Dobândirea unor deprinderi practice şi însuşirea unor metode de lucru utile atât pentru activitatea în alte laboratoare de la alte discipline de specialitate, cât şi pentru activitatea practică a viitorului farmacist.

8. Conţinuturi


1. Obiectul chimiei organice şi importanţa ei pentru farmacie. Consideraţii asupra structurii compuşilor organici. Etapele unei analize pentru elucidarea structurii unui compus organic. Metode spectrale de analiză structurală organică.

Prezentare orală

2. Hibridizarea atomului de C. Legătura covalentă simplă, dublă, triplă. Legătura covalentă coordinativă, ionică, de hidrogen, ioni-dipoli, forţe Van der Waals. Importanţa legăturilor chimice pentru biologie şi farmacie.

3. Izomeria plană (de catenă, de poziţie, metamerie, tautomerie). Izomeria spaţială: izomeria geometrică şi izomeria optică.

4. Polaritate.Polarizabilitate. Efect inductiv. Efect electromer. Clasificarea reacţiilor chimice organice. Mecanismele reacţiilor chimice: SR, AR, SE, SN, AE, AN.

5. Hidrocarburi saturate. Alcani. Cicloalcani. Izomerie conformaţională.

6. Hidrocarburi nesaturate. Alchene. Alcadiene. Alchine.

7. Hidrocarburi aromatice. Arene mononucleare. Arene polinucleare cu nuclee izolate şi cu nuclee condensate. Compuşi naturali şi hidrocarburi cu acţiune biologică.

8. Compuşi halogenaţi saturaţi alilici, benzilici, vinilici, aromatici.

9. Compuşi hidroxilici. Alcooli di- şi polihidroxilici. Reprezentanţi şi acţiuni fiziologice.

10. Eteri aciclici şi ciclici. Eteri micşti alifatici – aromatici.

11. Fenoli monohidoxilici şi polihidroxilici. Reprezentanţi şi acţiuni fiziologice.

12. Compuşi carbonilici. Compuşi monocarbonilici saturaţi.Reprezentanţi. Acţiuni fiziologice.

13. Compuşi dicarbonilici saturaţi. Compuşi carbonilici nesaturaţi.

14. Compuşi organometalici.Tipuri de legături carbon-metal. Reprezentanţi.Acţiuni fiziologice.

Bibliografie 1. I.M.Iovu: Chimie organică, Ed.did. şi ped. Ediţia V-a, Bucureşti,2005. 2. C.D.Neniţescu: Chimie organică, vol.I şi II,Ed.şi ped.Bcureşti, 1974. 3. E.Angelescu, Felicia Cornea: Probleme teoretice de chimie organică, Ed.şt. Bucureşti, 1973. 4. Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. Curs de chimie organică, UMF Tg.Mureş, 1999. 5. Veronica Avrigeanu: Structura şi reacţiile compuşilor organici. Curs de chimie organică, Litografia UMF Tg.Mureş,

2000. 6. Veronica Avrigeanu: Compuşi halogenaţi, hidroxilici, carbonilici, carboxilici şi derivaţi ai acidului carbonic. Curs de

chimie organică, Litografia UMF Tg.Mureş, 2001. 7. Veronica Avrigeanu: Hidrocarburi. ISBN 973-85602-3-3. University Press Târgu Mureş, 2002. 8. Veronica Avrigeanu, Silvia Imre: CHIMIE ORGANICĂ – baze teoretice, ISBN 973-7788-96-6, University Press Târgu

Mureş, 2005.


1. Norme de protecţia muncii în laboratorul de chimie organică, vase şi aparate specifice laboratorului de chimie organică. Surse de căldură. Agenţi de răcire. Agenţi de uscare. Randament, bilanţ de materiale. Regulamentul intern privind acordarea creditelor.

Demonstraţii practice, efectuarea experimentului, a sintezelor şi interpretarea rezultatelor (grafice, calculul randamentului, etc)

2. Procedee de separare şi purificare ale compuşilor organici. Decantare, centrifugare, filtrare, extracţie cu solvenţi. Recristalizare. Sublimare.

Efectuarea experimentelor, calculul randament.

3. Distilarea simplă. Punct de fierbere. Distilarea unui lichid inflamabil.

Efectuarea experimentului,grafic, calculul randament.

4. Distilarea amestecului azeotrop, demixţiunea azeotropului, calculul % de masă ale azeotropului

Efectuarea experimentelor, calculul randament.

5. Determinarea constantelor fizice ale substanţelor organice. Punct de topire. Analiza unor spectre IR, UV, SM, RMN.

Determinarea p.t., Interpretarea unor spectre.

6. Reacţii de halogenare. Sinteza p-bromacetanilidei şi p-iodanilinei. Sinteza tribromfenolului.

Efectuarea sintezei, calculul randament.

7. Reacţii de hidroliză. Hidroliza p-bromacetanilidei.

8. Reacţii de oxidare. Oxidarea toluenului la acid benzoic.

9. Reacţii de esterificare. Sinteza salicilatului de metil. Sinteza benzoatuluzi de etil.

10. Reacţii de diazotare. Reacţii de cuplare. Sinteza diazoaminobenzenului şi p-aminoazobenzenului

11. Reacţii de acilare. Sinteza acetanilidei.

12. Reacţii de ciclizare. Sinteza N-fenilglicinei şi indigoului.

13. Sinteza aspirinei, purificarea şi punctual de topire. Efectuarea sintezei, determinarea p.t. şi calculul randament.

14. idroliza grăsimilor, obţinerea săpunului de Na. Verificarea cunoştinţelor practice.

Efectuarea sintezei. Verificarea cunoştinţelor practice acumulate.

Bibliografie: 1. Veronica Avrigeanu, Silvia Imre: Aplicaţii practice de chimie organică, Partea I, U.M.F. Tg. Mureş, 2003. 2. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică, U.M.F. Tg. Mureş, 1998. 3. Veronica Avrigeanu, Eleonora Mircia, Silvia Imre: CHIMIE ORGANICĂ – Tehnici şi sinteze de laborator,U.M.F.Tg. Mureş, 2010.


- identificarea grupelor funcţionale organice din substanţa medicamentoasă - relaţia structură-proprietăţi fizico-chimice ale substanţei medicamentoase - relaţia structură – proprietăţi biologice ale substanţei medicamentoase - legături chimice stabilite între substanţa medicamentoasă şi diferiţi componenţi ai mediului biologic - aplicarea metodologiei optime de sinteză în funcţie de structură, grupe funcţionale - activitatea biologică a substanţei medicamentoase în strânsă corelaţie cu fenomenul izomeriei - analiza elementală, a grupelor fucţionale, stabilirea formulei moleculare şi structurale a compusului medicamentos - aplicarea metodelor de separare şi purificare convenabile în funcţie de natura, starea fizică a substanţei

medicamentoase

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Aprecierea însuşirii logice a cunoştinţelor despre structura, izomeria, principalele metode de obţinere, preoprietăţi, mecanisme de reacţie, acţiunile fiziologice ale unor compuşi organici, etc., conform tematicii cursului. Stimularea gândirii prin aplicaţii ale noţiunilor teoretice, probleme sau exerciţii.

Examen scris 80%

10.5 lucrări practice

Testarea cunoştinţelor despre tehnicile de lucru, principalele instalaţii şi aparatură specifică chimiei organice practice, aprecierea interpretării rezultatelor obţinute la experimentul practic

Examen scris: noţiuni teoretice, scheme grafice, problemă de calcul.

20%

10.6 Standard minim de performanţă

Noţiuni teoretice fundamentale ale chimiei organice: hibridizarea atomului de carbon şi legăturile chimice, izomeria, mecanismele SR, AR, SE, SN, AN,. Generalităţi (nomenclatură, formulă, 2-3 exemple de reacţii de obţinere, respectiv proprietăţi chimice, reprezentanţi importanţi ai clasei respective) despe principalii compuşi organici prezentaţi la curs: hidrocarburi, compuşi halogenaţi, hidroxilici, carbonilici.

CHIMIE ORGANICA - SEMESTRUL II 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei CHIMIE ORGANICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.Dr. Avrigeanu Veronica, Conf Dr. Ferencz László

2.3 Titularii activităţilor de lucrări practice(lp): Conf.Dr. Avrigeanu Veronica, Şef lucr.Dr. Mircia Eleonora, Şef lucr.Dr. Gâz Florea Şerban Andrei


II 2.6 Tipul de evaluare

examen

2.7 Regimul disciplinei OBL




3 3.3 Laborator (lp) 3


42 3.6 laborator (lp) 42



Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate 10

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, 14

Tutorial 5

Examinări 3

Alte activităţi 2





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe



Prezenţa la 80% din prezentările de curs

5.2. de desfăşurare a laboratorului

Cunoaşterea noţiunilor teoretice, a normelor de protecţie şi securitate în laboratorul de chimie organică, a tehnicii de lucru referitoare la procesul chimic şi la experimentul practic respectiv. Prezenţa obligatoriela toate şedinţele de laborator.


Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- Cunoştinţe teoretice de bază referitoare la structura compuşilor organici, a legăturilor chimice organice,

fenomenului de izomerie , obţinerea, proprietăţile fizice şi chimice, la unii compuşi organici şi fiziologice. Importanţa practică a acestor cunoştinţe este evidentă pentru sinteza compuşilor medicamentoşi, a unor intermediari din industria medicamentelor, produselor cosmetice, coloranţilor, etc.

- Procesul de producere, analiză, control al medicamentului ( care în majoritatea cazurilor este de natură organică de extracţie sau de sinteză) presupune un limbaj chimic şi o înţelegere comună dintre farmacist şi chimişti, biologi, fizicieni, etc. Aceştia necesită o pregătire polivalentă de profil, la care chimia organică, alături de alte discipline, oferă cunoştinţe teoretice şi practice necesare formării unui astfel de specialist, farmacistul.

- Alături de chimia organică teoretică, activitatea experimentală oferă studentului cunoştinţele necesare pentru stabilirea structurii compuşilor organici, explicarea reactivităţii acestora pe baza structurii chimice precum şi înţelegerea şi explicarea mecanismelor de reacţie. Aceste cunoştinţe fac posibile participările cu competenţă la prepararea, conservarea, analiza unor compuşi organici medicamentoşi, produse cosmetice, suplimente alimentare.

Co

mp

ete

nţe

tra

nsv

ers

ale

- Însuşirea de cunoştinţe generale privind metodele de separare şi purificare ale substanţelor organice, de determinare a proprietăţilor fizice, de analiză elementală şi funcţională calitativă, de analiză spectrală şi identificare a principalelor grupe funcţionale organice.

- Activitatea de laborator permite dobândirea unor deprinderi practice şi insuşirea unor metode de lucru utile atât pentru activitatea viitorului farmacist dar şi în alte laboratoare ( de chimie farmaceutică, industria medicamentului, toxicologie, biochimie, tehnologie farmaceutică, controlul medicamentului, igiena mediului şi alimentelor, etc.).

- Activităţile commune de lucrări practice sau la cercul de chimie a celor care-şi pregătesc lucrarea de diplomă în acest domeniu, familiarizează studentul cu specificul muncii în echipă.



- Insuşirea logică a problemelor fundamentale ale chimiei organice, bazată pe înţelegerea unor raporturi cauzale,memorare şi deducţie. Cunoştinţele de chimie organică să ajute la descoperirea şi însuşirea limbajului comun al celor mai multe utilităţi cotidiene. Aceste cunoştinţe teoretice să dea posibilitatea abordării cu competenţă a problemelor lagate de sinteza, identificarea şi analiza, acţiunea sau transformările biologice ale compuşilor medicamentoşi.

- Completarea cunoştinţelor de chimie organică cu noţiuni care să reflecte progresele ştiinţifice, noile descoperiri în chimia organică, noi compuşi organici cu proprietăţi biologice.

- Însuşirea de cunoştinţe generale privind metodele de separare şi purificare ale substanţelor organice, determinarea unor proprietăţi fizice, metodele de sinteză care au la bază reacţii chimice frecvent întâlnite în chimia organică şi care stau la baza sintezei unor compuşi organici cu importanţă farmaceutică sau a unor intermediari cu importanţă în sinteza medicamentului.


- Sublinierea importanţei unor compuşi organici în procesele vitale ale organismului sau pentru farmacie. Consolidarea şi compararea cunoştinţelor teoretice de bază acumulate şi aplicarea acestora în practică sub aspectul utilităţii pentru farmacist, punctând legătura dintre chimia organică şi biologie/medicină-farmacie.

- Insuşirea cunoştinţelor teoretice de bază ale chimiei organice în strânsă concordanţă cu cele necesare materiilor de profil farmaceutic care abordează adeseori problemele şi noţiunile de chimie organică ( chimia farmaceutică, biochimia, tehnica farmaceutică, toxicologia, farmacologia, etc.)

- Dobândirea unor deprinderi practice şi însuşirea unor metode de lucru utile atât pentru activitatea în alte laboratoare de la alte discipline de specialitate, cât şi pentru activitatea practică a viitorului farmacist, pentru sinteza sau analiza unei substanţe medicamentoase.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Chimie organică Metode de predare Observaţii

1. Acizi monocarboxilici saturaţi, nesaturaţi şi aromatici. Acizi di- şi policarboxilici saturaţi şi nesaturaţi. Reprezentanţi şi acţiuni biologice.

Prezentare orală

2. Derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici: halogenuri acide, anhidride, amide, nitrili.

3. Esteri. Grăsimi. Săpunuri. Ceruri. Importanţa pentru farmacie.

4. Compuşi organici cu azot: nitroderivaţi, nitrozoderivaţi, amine. Poliamine cu importanţă biologică. Săruri de arendiazoniu, compuşi azoici (azoderivaţi), arilhidrazine, oxime. Compuşi cu azot cancerigeni.

5.Derivaţi ai acidului carbonic. Compuşi organici cu S şi P. Reprezentanţi şi acţiuni biologice.

6. Compuşi conţinând funcţiunea carboxil alături de alte funcţiuni: acizi halogenaţi, acizi alcooli, acizi fenoli, acizi aldehide şi acizi cetone. Reprezentanţi şi acţiuni biologice.

7. Compuşi cu funcţiuni azotate alături de alte funcţiuni: aminoacizi. Legătura peptidică, disulfurică, de hidrogen, ionică, van der Waals. Stereochimie şi acţiuni fiziologice.

8.Peptide, polipeptide, proteine. Aminoalcooli. Aminofenoli.

9. Hidraţi de carbon (glucide): monozaharide

10. Dizaharide. Polizaharide.

11.Compuşi naturali cu schelet poliizoprenic. Terpenoide. Carotenoide. Steroide. Reprezentanţi şi acţiuni biologice.

12. Compuşi heterociclici aromatici. Compuşi heterociclici pentaatomici cu un heteroatom: furan, tiofen, pirol. Compuşi naturali cu nuclee pirolice.

13. Compuşi heterociclici pentaatomici cu doi heteroatomi (azoli), cu trei şi patru heteroatomi. Compuşi heterociclici hexaatomici cu un heteroatom .

14. Compuşi heterociclici hexaatomici cu doi sau mai mulţi heteroatomi. Compuşi heterociclici naturali. Coloranţi. Compuşi macromoleculari.

Bibliografie: 1. I.M.Iovu: Chimie organică, Ed. A V-a, Ed.did. şi ped. Bucureşti, 2005. 2. Veronica Avrigeanu: Compuşi halogenaţi, hidroxilici, carbonilici, carboxilici şi derivaţi ai acidului carbonic. Curs de

chimie organică, UMF Tg.-Mureş, 2001. 3. Veronica Avrigeanu: Compuşi cu funcţiuni mixte. Curs de chimie organică, UMF Tg.-Mureş, 2001. 4. Veronica Avrigeanu: Compuşi organici cu N, S, Si, P, metale. Compuşi heterociclici aromatici. Compuşi naturali cu

schelet poliizoprenic. Curs de chimie organică, UMF Tg.-Mureş, 2001.

8.2 Lucrări practice de chimie organică Metode de predare Observaţii

1. Analiza preliminară. Determinarea naturii organice a probei. Date asupra solubilităţii probei. Determinarea pH-ului soluţiilor. Încercări preliminare cu unii reactivi.

Demonstraţii şi efectuarea experimentului

2. Dezagregarea probei organice. Identificarea C şi H. Identificarea N, S, P, halogeni.

3.Identificarea alchenelor şi a grupei funcţionale nitro. Picraţii naftalinei şi antracenului: sinteză, punct de topire. Sinteza α-nitroanilinei

4. Identificarea grupei funcţionale hidroxil alcoolice.

5. Identificarea grupei funcţionale hidroxil fenolice

6. Analiza unei probe organice necunoscute din clasa alcoolilor şi fenolilor.

Testarea cunoştinţelor acumulate

7. Identificarea grupei funcţionale carbonil ( aldehide şi cetone). Demonstraţii şi efectuarea experimentului

8. Analiza unei probe organice necunoscute din clasa aldehidelor şi cetonelor.


9. Identificarea grupei funcţionale carboxil şi a unor derivaţi funcţionali ai acizilor carboxilici.


10. Analiza unei probe organice necunoscute complexe din clasa aldehidelor, cetonelor şi acizilor carboxilici.


11. Identificarea grupei funcţionale amino (amine saturate şi aromatice). Identificarea aminoacizilor.


12. Identificarea mono- , di- şi polizaharidelor.

13. Analiza unei probe organice necunoscute din clasa aminelor, aminoacizilor şi zaharurilor.


14. Verificarea cunoştinţelor. Identificarea grupelor funcţionale studiate, analiza calitativă funcţională şi spectrală IR a unui compus organic necunoscut.

Efectuarea experimentului

Bibliografie: 1. Veronica Avrigeanu: Lucrări practice de chimie organică, U.M.F. Tg. Mureş, 1998. 2. Veronica Avrigeanu, Eleonora Mircia: Aplicaţii practice de Chimie organică – Partea a II-a, UMF Tg.Mureş, 2005.


- identificarea grupelor funcţionale organice din substanţa medicamentoasă - relaţia structură-proprietăţi fizico-chimice ale substanţei medicamentoase - relaţia structură – proprietăţi biologice ale substanţei medicamentoase - legături chimice stabilite între substanţa medicamentoasă şi diferiţi componenţi ai mediului biologic - aplicarea metodologiei optime de sinteză în funcţie de structură, grupe funcţionale - activitatea biologică a substanţei medicamentoase în strânsă corelaţie cu fenomenul izomeriei - analiza elementală, a grupelor fucţionale, stabilirea formulei moleculare, structurale a compusului medicamentos - aplicarea metodelor de separare şi purificare convenabile în funcţie de natura, starea fizică a substanţei

medicamentoase

10.Evaluare



10.4 Curs In functie de specificul disciplinei Examen scris 80%

Conoaşterea structurii, izomeriei, obţinerii, proprietăţilor fizico-chimice şi fiziologice a claselor de compuşi organici prezentaţi lacurs. Stimularea gândirii prin aplicaţii ale unor noţiuni teoretice ca exerciţii teoretice.

10.5 lucrări practice Conoaşterea principalelor metode şi reacţii de identificare calitativă a unor elemente şi a celor mai frecvente grupe funcţionale din compuşii organici.

Analiza funcţională a unei probe

necunoscute

20%


Noţiuni teoretice de bază referitoare la clasele de compuşi organici prezentaţi la curs ( acizi, derivaţi funcţionali, compuşi cu azot, compuşi cu funcţiuni mixte, aminoacizi, glucide, heterocicli, terpene): structură, 2-3 metode de obţinere, 2-3 exemple de reacţii chimice care să reflecte proprietăţile chimice, reprezentanţi mai importanţi, proprietăţi fiziologice ale unor compuşi organici din clasele studiate.

CHIMIE FIZICA - SEMESTRUL I 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei: CHIMIE FIZICA

2.2 Titularul activităţilor de curs: Prof. Dr. Imre Silvia (plata cu ora), Conf. Dr. Donath-Nagy Gabriela

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): Conf. Dr. Donath-Nagy Gabriela, şef lucrări Dr. Vancea Szende


I. 2.6 Tipul de evaluare

Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL




2 3.3 seminar / laborator (lp) /stagii

3



42



Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14

Tutorial 14

Examinări 3

Alte activităţi 2





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe




Cunoaşterea de către studenţi a temei de seminar şi al principiului respectiv al modului de lucru pentru lucrarea ce urmează a fi efectuată. Predarea la timp al referatului.


Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- Însuşirea noţiunilor de bază necesare pentru proiectarea medicamentelor, cunoaşterea relaţiilor structură chimică-proprietăţi.

- Definirea şi descrierea conceptelor privind caracterele fizico-chimice ale medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate.

- Interpretarea şi exprimarea cauzalităţii aspectelor de structură fizico-chimică şi identificarea metodelor de analiză aplicabile medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate

Co

mp

ete

nţe

tran

sve

rsal

e - Realizarea unei lucrări, executând cu responsabilitate sarcini specifice rolului într-o echipă pluridisciplinară.



- Asigurarea unei pregătiri teoretice şi practice temeinice a studenţilor facultăţii de farmacie, bază care să le permită o orientare corectă şi prevedere ştiinţifică atât în fenomenele chimice complexe ale disciplinelor chimice descriptive, cât şi în domeniul disciplinelor de specialitate farmaceutică.


- Însuşirea noţiunilor de bază necesare pentru proiectarea medicamentelor, cunoaşterea relaţiilor structură chimică-proprietăţi, a factorilor care influenţează proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor în general şi ale principiilor active în particular.

- Însuşirea metodelor de studiu ale structurii şi stabilităţii principiilor active. - Formarea capacităţii de a efectua studii fizico-chimice în domeniul farmaceutic.

8. Conţinuturi


1. TERMODNAMICA CHIMICĂ – Noţiuni de bază. Potenţiale termodinamice, condiţiile echilibrului. Echilibre: Condiţia generală a echilibrului. Echilibrele sistemelor monocomponente şi policomponente. Echilibre chimice: Echilibre omogene. Echilibre heterogene

Prezentări multimedia, completări, explicaţii adiţionale prin expunere pe tablă.

2. STRUCTURA MOLECULEI Introducere Metode de cercetare a structurii moleculelor şi mulţimilor Metode de difracţie: Difracţia razelor X. Difracţia razelor de electroni. Difracţia razelor de neutroni. Metode electrice. Polarizarea moleculară. Refracţia molară. Momentul dipolar şi structura moleculelor. Modelul vectorial al moleculelor. Metode magneto-chimice. Metode bazate pe măsurarea susceptibilităţii magnetice. Metode de rezonanţă magnetică. Rezonanţa electronică de spin. Rezonanţa magnetică nucleară Metode optice: Metode bazate pe anizotropia moleculelor. Puterea rotatorie a moleculelor. Absorbţia de lumină. Clasificarea şi structura spectrelor moleculare. Spectre de rotaţie. Spectre de rotaţie-vibraţie a moleculelor di- şi poliatomice. Lasere chimice. Spectre de tranziţie electronice. Spectre Raman. Fenomene de luminescenţă. Fotoluminescenţă. Fluorescenţă. Fosforescenţă. Termoluminescenţă. Spectrometria de masă

3. CINETICA CHIMICĂ Noţiuni de cinetică chimică: Cinetica formală a reacţiilor simple. Determinarea ordinului de reacţie şi a timpului de înjumătăţire. Importanţa lor practică. Acţiunea diferiţilor factori asupra constantei de viteză Acţiunea catalizatorului asupra vitezelor de reacţie în mediul omogen Cataliza enzimatică. Acţiunea structurii chimice asupra reactivităţii. Relaţii liniare de energie liberă Cinetica formală a reacţiilor complexe Reacţii speciale: reacţii fotochimice şi de cataliză enzimatică. Aplicaţii farmaceutice: determinarea termenului de valabilitate, dependenţa de pH al profilului de stabilitate, viteza de dizolvare a formelor farmaceutice în lichide. Noţiuni farmacocinetice de bază

Bibliografie: 1. Suciu Gabriela, Tőkés B.: Chimie fizică. Termodinamică chimică, Litografiat UMF Tg.Mureş, 1994 2. Suciu Gabriela: Chimie fizică. Cinetica chimică. Litografiat UMF Tg.Mureş, 1994 3. Suciu Gabriela: Chimie Fizică. Structura moleculei, Litografiat UMF Tg. Mureş, 2001 4. Tőkés B.: Fizikai kémia gyógyszerészeknek, orvosoknak és biológusoknak. Ed. Mentor, Tg. Mureş, 2001 5. Sîrbu R.: Cinetica chimică a compuşilor farmaceutici, Ed. Printech, Bucureşti, 2004

8.2 Seminar / Laborator/Lucrări practice/Stagii Metode de predare Observaţii

SPECIFICUL LABORATORULUI DE CHIMIE FIZICĂ Reguli de protecţia muncii. Prezentarea modului de prelucrare a datelor experimentale. Elemente de calculul erorilor şi precizia rezultatelor. Grafice, interpolare, extrapolare. Elemente de utilizare a calculatoarelor. Programe grafice,programe matematice, modelări.

Expunere liberă, discuţia interactivă a temei de seminar şi a lucrării date, efectuarea individuală a unui experiment, calcule individuale.

MĂSURĂTORI TERMOCHIMICE Determinarea căldurii de dizolvare a unei substanţe Determinarea căldurii de neutralizare Studiul termodinamic al unor baze de unguente

STUDIUL ECHILIBRELOR Determinarea masei molare a unei substanţe prin metoda crioscopică. Determinarea presiunii osmotice prin măsurători criometrice. Determinarea coeficientului de repartiţie a unor substanţe între doi solvenţi lichizi nemiscibili. Extracţia. Construirea diagramei de fază. Analiza termică a unui amestec de medicamente. Determinarea constantei de disociere prin metoda fotocolorimetrică Studiul polimorfismului cristalelor de acid acetilsalicilic

MĂSURĂTORI VÂSCOZIMETRICE Determinarea concentraţiei unor siropuri prin metoda vâscozimetrică

MĂSURĂTORI REFRACTOMETRICE Identificarea unor substanţe prin măsurători refractometrice. Determinarea refracţiei moleculare Determinarea concentraţiei unei soluţii prin măsurători refractometrice

DETERMINĂRI CINETICE Determinarea constantei de viteză a reacţiei de saponificare a acetatului de etil Determinarea constantei de viteză a degradării tetraciclinei în mediu acid Determinarea constantei de viteză a inversiei zaharozei

VERIFICAREA CUNOŞTINŢELOR PRACTICE

Bibliografie: 1. Muntean Daniela, Donáth-Nagy Gabriella: Indrumător de lucrări practice de chimie fizică, Litografiat UMF Tg.Mureş, 2004 2. Făgărăşan E., Imre Silvia: Chimie Fizică Experimentală, Ed. Medicală Universitară Iuliu Haţieganu, Cluj Napoca, 2005


Absolventul va avea cunoştinţele de bază care să îi permită realizarea unei lucrări, executând cu responsabilitate sarcini specifice rolului într-o echipă pluridisciplinară.

10.Evaluare


10.4 Curs Întelegerea semnificaţiei / importanţei noţiunilor studiate la curs.

Test scris 80%

Aplicarea cunoştinţelor acumulate în explicarea unor procese şi fenomene de importanţă farmaceutică.

20%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Capacitatea efectuării unei măsurători practice, a prelucrării datelor experimentale şi a prezentării rezultatului

Test scris Evaluare practică Note seminar Note referate


Cunoaşterea noţiunilor de bază prezentate şi capacitatea de a aplica aceste cunoştinţe în practica farmaceutică

CHIMIE FIZICA - SEMESTRUL II 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei: CHIMIE FIZICA

2.2 Titularul activităţilor de curs: Prof. Dr. Imre Silvia (plata cu ora), Conf. Dr. Donath-Nagy Gabriela

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): Conf. Dr. Donath-Nagy Gabriela, Şef lucrări Dr. Vancea Szende


II. 2.6 Tipul de evaluare






3



42





Tutorial 14

Examinări 3

Alte activităţi 2





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe




Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- Însuşirea noţiunilor de bază necesare pentru proiectarea medicamentelor, cunoaşterea relaţiilor structură chimică-proprietăţi.

- Definirea şi descrierea conceptelor privind caracterele fizico-chimice ale medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate.

- Interpretarea şi exprimarea cauzalităţii aspectelor de structură fizico-chimică şi identificarea metodelor de analiză aplicabile medicamentelor, suplimentelor alimentare, cosmeticelor şi a altor produse pentru sănătate

Co

mp

ete

nţe

tran

sve

rsal

e - Realizarea unei lucrări, executând cu responsabilitate sarcini specifice rolului într-o echipă pluridisciplinară



- Asigurarea unei pregătiri teoretice şi practice temeinice a studenţilor facultăţii de farmacie, bază care să le permită o orientare corectă şi prevedere ştiinţifică atât în fenomenele chimice complexe ale disciplinelor chimice descriptive, cât şi în domeniul disciplinelor de specialitate farmaceutică.

7.2 Obiectivele specifice - Însuşirea noţiunilor de bază necesare pentru proiectarea medicamentelor, cunoaşterea relaţiilor structură chimică-proprietăţi, a factorilor care influenţează proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor în general şi ale principiilor active în particular.

- Însuşirea metodelor de studiu ale structurii şi stabilităţii principiilor active. - Formarea capacitatăţii de a efectua studii fizico-chimice în domeniul farmaceutic.

8. Conţinuturi


CARACTERIZAREA STĂRILOR SOLIDĂ ŞI LICHIDĂ. ELEMENTE DE ELECTROCHIMIE. Starea solidă cristalină şi amorfă. Solubilitate. Amestecuri solide. Difracţie de raze X. Micromeritică. Starea lichidă. Proprietăţi coligative. Echilibre în soluţie. Echilibre în soluţii de electroliţi. Conductibilitatea specifică, molară şi echivalentă. Aplicaţii ale măsurătorilor de conductibilitate. Echilibre la interfaţa electrod-electrolit. Potenţiale de difuziune şi de joncţiune. Aplicaţii ale măsurătorilor potenţiometrice.

Prezentări multimedia, completări, explicaţii adiţionale prin expunere pe tablă.

SISTEME HETEROGEN DISPERSE Proprietăţile generale. Fenomene de adsorbţie. Aplicaţii ale adsorbţiei şi importanţa ei biologică. Electrochimia suprafeţelor. Fenomene electrocinetice. Apliicaţii ale fenomenelor electrocinetice. Proprietăţi molecular-cinetice ale sistemelor disperse. Mişcarea browniană. Sedimentarea. Vâscozitatea sistemelor disperse. Proprietăţile optice ale sistemelor disperse.

Sisteme disperse ultramicroheterogene Noţiuni de bază. Clasificare. Prepararea coloizilor. Purificarea coloizilor. Stabilitatea coloizilor. Coagularea coloizilor liofobi. Sisteme micro- şi macroheterogene (grosier disperse). Suspensii. Emulsii. Spume. Aerosoli. Coloizi de asociaţie (semicoloizi). Clasificare. Tenside ionice şi neionice. Formarea de asociaţii (micele). Balanţa hidrofil-lipofil (HLB) şi aplicaţiile tensidelor

Sisteme micro- şi macroheterogene (grosier disperse). Suspensii. Emulsii. Spume. Aerosoli. Coloizi de asociaţie (semicoloizi): Clasificare. Tenside ionice şi neionice. Formarea de asociaţii (micele). Balanţa hidrofil-lipofil (HLB) şi aplicaţiile tensidelor

Sisteme ale compuşilor macromoleculari (coloizi liofili). Caracteristicile soluţiilor CMM. Proprietăţile mecanice şi reologia macromoleculelor. Vâscozitatea structurală, tixotropia. Echilibrul de membrană al lui Donnan. Proprietăţile electrice ale coloizilor liofili. Stabilitatea şi coagularea soluţiilor CMM. Interacţiuni între coloizi liofili şi liofobi: acţiunea protectoare şi de sensibilizare

Geluri. Obţinere şi clasificare. Transformarea izotermă reversibilă coloid-gel, tixotropia. Umflarea xerogelurilor. Geluri polielectrolitice, membrane. Proprietăţile gelurilor. Imbătrânirea gelurilor, sinereza. Gelurile ca medii ale proceselor fizico-chimice. Importanţa farmaceutică şi biologică a gelurilor. Aplicaţii ale principiilor de chimie fizică în biologie: absorbţia biologică a medicamentelor.

Bibliografie: 1. Suciu Gabriela: Sisteme heterogen disperse, Casa de editură Mureş, Tg. Mureş, 2004 2. Tőkés B.: Fizikai kémia gyógyszerészeknek, orvosoknak és biológusoknak. Ed. Mentor, Tg. Mureş, 2001 3. Popovici A, Urşică L.: Emulsii multiple, Ed. Napoca Star, 2002 4. Florence AT, Attwood D – Physical Pharmacy. Fast track, Pharmaceutical Press, 2008. 5. Florence AT, Attwood D – Physicochemical Principles of Pharmacy, ed. 4, Pharmaceutical Press, 2006.


SPECIFICUL LABORATORULUI DE CHIMIE FIZICĂ Reguli de protecţia muncii. Prelucrarea datelor experimentale.

MĂSURĂTORI CONDUCTOMETRICE Determinarea conductibilităţii echivalente şi a constantei de disociere a electroliţilor slabi Determinarea conductometrică a solubilităţii unor substanţe greu solubile

Expunere liberă, discuţia interactivă a temei de seminar şi a lucrării date, efectuarea individuală a unui experiment, calcule individuale.

PREPARAREA ŞI PURIFICAREA SISTEMELOR DISPERSE Preparări prin dispersare. Metode de preparare prin condensare

FENOMENE DE ADSORBŢIE Adsorbţia pe suprafeţe solide Adsorbţia pe suprafeţe lichide

STUDIUL PROPRIETĂŢILOR OPTICE ALE SISTEMELOR DISPERSE Măsurători fotocolorimetrice şi nefelometrice Determinarea gradului de dispersie Determinarea concentraţiei

STUDIUL PROPRIETĂŢILOR ELECTRICE ALE SISTEMELOR DISPERSE Proprietăţile electrice ale sistemelor disperse. Măsurători electroforetice. Determinarea potenţialului electrocinetic

STABILITATEA SISTEMELOR COLOIDALE Determinarea pragului de coagulare al unor coloizi în prezenţa unor electroliţi tari Reguli de coagulare al coloizilor liofili şi liofobi. Determinarea punctului izoelectric al gelatinei şi cazeinei

MĂSURĂTORI REOLOGICE Determinarea masei moleculare a unor macromolecule prin metoda vâscozimetrică

STUDIUL COLOIZILOR LIOFILI Determinarea concentraţiei micelare critice prin metoda conductometrică şi stalagmometrică

GELURI Obţinerea şi studiul proprietăţilor gelurilor. Umflarea. Cinetica umflării xerogelurilor

Verificarea cunoştinţelor practice

Bibliografie: 1. Donáth-Nagy Gabriela: Lucrări practice de chimie fizică II. Sisteme heterogen disperse, Litografiat UMF Tg. Mureş, 2006 2. Muntean Daniela, Donáth-Nagy Gabriella: Indrumător de lucrări practice de chimie fizică, Litografiat UMF Tg.Mureş, 2004 3. Făgărăşan E., Imre Silvia: Chimie Fizică Experimentală, Ed. Medicală Universitară Iuliu Haţieganu, Cluj Napoca, 2005


Absolventul va avea cunoştinţele de bază care să îi permită realizarea unei lucrări, executând cu responsabilitate sarcini specifice rolului într-o echipă pluridisciplinară.

10.Evaluare


10.4 Curs Întelegerea semnificaţiei / importanţei noţiunilor studiate la curs.

Test scris 80%

Aplicarea cunoştinţelor acumulate în explicarea unor procese şi fenomene de importanţă farmaceutică.

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Capacitatea efectuării unei măsurători practice, a prelucrării datelor experimentale şi a prezentării rezultatului

Test scris Evaluare practică Note seminar Note referate

20%


Cunoaşterea noţiunilor de bază prezentate şi capacitatea de a aplica aceste cunoştinţe în practica farmaceutică

MICROBIOLOGIE, VIRUSOLOGIE, PARAZITOLOGIE 1. Date despre program



1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)





2.1 Denumirea disciplinei Microbiologie- Virusologie- Parazitologie

2.2 Titularul activităţilor de curs Dr. Barabás- Hajdu Enikő, şef de lucrări

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp) Dr. Barabás- Hajdu Enikő, şef de lucrări

2.4 Anul de studii II. 2.5 Semestrul

I. 2.6 Tipul de evaluare

Examen 2.7 Regimul disciplinei Obligatoriu





2



28





Tutorial

Examinări 5

Alte activităţi





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

cunoaşterea caracterelor generale ale microorganismelor

cunoaşterea proceselor prin care produc boala la om, rezistenţa naturală şi imunitatea faţă de infecţii, metode de prevenire ale bolilor infecţioase

notiuni de tratament, cunoasterea sensibilitatii microorganismelor la substanţe medicamentoase. Antibiotice, chimioterapice, clasificare, descriere.

însuşirea modului de lucru aseptic, prepararea medicamentelor astfel, încât să fie lipsite de microorganism patogene,

determinarea contaminării microbiene ale diferitelor produse farmaceutice,

determinarea microbiologică a microaeroflorei, a suprafeţelor de lucru, a personalului, etc.

Co

mp

ete

nţe

tran

sve

rsal

e - Studenţii efectuează procedeuri de izolare şi identificare ale microorganismelor, lucrând în grupuri,

respectiv individual, exersând astfel modul de lucru într-un laborator de microbiologie. - La începutul fiecărei lucrări practice se face o expunere interactivă între cadrul didactic şi studenţi care

astfel îşi dezvoltă abilităţile de expunere orală.



- Microbiologia farmaceutică oferă viitorului farmacist un minim de cunoştinţe practice care să-i formeze o gândire microbiologică, atât de necesară în prepararea unui medicament de calitate.

7.2 Obiectivele specifice - Farmacistul trebuie să cunoască metodele aseptice de lucru, precum şi metodele de decontaminare, de prezervare a diferitelor produse. Un farmacist care cunoaşte comportamentul bacteriilor faţă de antibiotice, mecanismele de dobândire a rezistenţei acestora va milita şi el pentru utilizarea raţională a antibioticelor. Contaminarea bacteriană a produselor farmaceutice constituie o problemă de sănătate publică întrucât medicamentele contaminate sunt factori de risc pentru arsuri, plăgi, ulceraţii.

8. Conţinuturi


1.Obiectul şi istoria microbiologiei. Rolul microbiologiei în medicină şi farmacie. Bacteriologie medicală. Morfologia bacteriilor (coci, bacili, forme spiralate). Structura celulei bacteriene. Peretele bacteriilor Gram pozitive şi Gram negative; Membrana citoplasmatică; Citoplasma; Materialul nuclear; Capsula (slyme); Pili (fimbrii); Flageli; Endospori.

Prezentare orala + multimedia

2. Compoziţia chimică a bacteriilor. Metabolismul bacterian. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor. Condiţii de cultivare ale bacteriilor. Acţiunea factorilor fizici şi chimici asupra microorganismelor. Substanţe antiseptice şi dezinfectante. Substanţele conservante. Conservarea medicamentelor.

3. Influenţa factorilor biologici asupra microorganismelor. Antibioticele şi chimioterapicele. Rezistenţa faţă de antibiotice. Conducerea corectă a unui tratament antibiotic.Relaţiile dintre diferite microorganisme. Bacteriofagi. Noţiuni de genetică bacteriană. Cromosomul, elemente extracromosomiale, mutaţii, transformare, transducţie, conjugare, recombinare. Plasmide. Transpozoni. Corelarea cunoştinţelor de genetică bacteriană cu prepararea medicamentelor de biosinteză, a vaccinurilor.

4. Patogenitate şi infecţii. Procesul infecţios. Tipuri de infecţie. Etapele bolii infecţioase. Rolul microorganismului în procesul infecţios: factori de patogenitate. Rolul macroorganismului în procesul infecţios.

5. Patogenitate şi infecţii. Procesul infecţios. Rezistenţa naturală şi înnăscută. Factorii interni, externi, umorali nespecifici ai apărării antiinfecţioase. Flora bacteriană “normală” a organismului uman. Complementul. Fenomenul de bacterioliză, hemoliză. Lizozimul, fagocitoza, imflamaţia.

6. Clasificarea şi nomenclatura bacteriilor. Coci Gram pozitivi, Genurile Staphylococcus, Streptococcus, Enterococcus. Importanţa cocilor Gram pozitivi în contaminarea medicamentului. Coci Gram negativi. Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae. Patogenitate pentru om, farmacorezistenţă, profilaxie.

7. Bacili Gram negativi aerobi. Enterobacterii patogene şi condiţionat patogene: Escherichia, Klebsiella, Salmonella, Shigella, Proteus, Yersinia.

8. Genul Vibrio. Genul Campylobacter. Genul Helicobacter. Haemophilus influenzae. Genul Brucella. Bordetella pertusis. Pseudomonas aeruginosa. Rolul bacililor Gram-negativi în contaminarea medicamentului.

9. Bacili Gram pozitivi nesporulaţi aerobi. Bacili Gram pozitivi sporulaţi aerobi. Genul Corynebacterium. Mycobacterium tuberculosis. Genul Bacillus.

10. Bacili Gram pozitivi sporulaţi anaerobi. Clostridium tetani. Clostridium botulinum. Clostridiile gangrenei gazoase. Importanţa contaminării produselor medicamentoase cu bacili anaerobi sporulaţi. Spirochete. Treponema pallidum. Borrelia burgdorferi. Leptospira spp. Genul Chlamydia, Genul Rickettsia.

11. Micologie medicală. Clasificarea fungilor. Creşterea, izolarea şi identificarea fungilor. Genul Candida. Importanţa ciupercilor/fungilor în conta-minarea medicamentului. Virusologie medicală. Noţiuni generale de virusologie. Caracterele generale ale virusurilor. Morfologia şi structura , replicarea virusurilor. Genetica virală. Rezistenţa virusurilor la acţiunea factorilor fizici şi chimici. Prionii. Relaţii între virus şi celula gazdă. Patogeneza infecţiilor virale. Imunitate antivirală. Interferenţă - interferon. Chimioterapia şi chimioprofilaxia infecţiilor virale. Clasificarea virusurilor. Adenoviridae (Genul Mastadenovirus). Papovaviridae (Papillomavirus, Polyomavirus). Herpesviridae. Poxviridae (Genul Orthopoxvirus) Virusurile hepatitice. Virusul imunodeficienţei dobândite. Picornaviridae (Enterovirus; Rhinovirus; Aphtovirus). Togaviridae (Rubivirus). Rhabdoviridae (Lyssavirus). Orthomyxoviridae (Influenzavirus; Pneumovirus). Paramyxoviridae (Paramyxovirus; Morbillivirus). Retroviridae.Oncogeneza virală.

12. Noţiuni generale de parazitologie.Istoricul parazitologiei medicale. Definiţii, clasificări. Interacţiunile dintre parazit şi gazdă. Parazitologie specială. Protozoari: Flagellate: Fam. Trichomonadidae: Trichomonas vaginalis; Giardia lamblia. Phylum Helminthes: Viermi plaţi. Viermi cilindrici: Ascaris lumbricoides, Trichuris trichiura, Enterobius vermicularis. Trichinella spiralis.

13. Noţiuni de microbiologie industrială. Medicamente produse de microorganisme. Produse serobacteriologice. Tehnologia genetică în industria medicamentelor.

14. Posibilităţi de contaminare cu microorganisme a medicamentului. Medicamentul ca sursă de infecţie intraspitalicească. Măsuri de prevenire a contaminării bacteriene a medicamentului. Degradarea medicamentelor contaminate. Substanţele pirogene.

Bibliografie: 1. Buiuc D., Microbiologie Medicală, Editura “Gr. T. Popa”, Iaşi, 2003. 2. Cernescu C.: „Virusologie medicală”, Ed. Medicală, Bucureşti, 2008. 3. Domokos L.: „Microbiologie farmaceutică, pentru uzul studenţilor facultăţii de farmacie”, curs litografiat, UMF Tg.

Mures, 1998. 4. Rădulescu Simona, E.A.Meyer: „Parazitologie medicală”, Ed. All, Bucureşti, 2004. 5. Oniga O., Tiperciuc B.: Antibiotice antibacteriene, Ed. Medicală, Cluj, 2003.


1.Organizarea şi funcţionarea laboratorului de bacteriologie. Protecţia muncii în laboratorul de bacteriologie. Decontaminare prin metode fizice şi chimice. Sterilizarea. Sterilizarea medicamentelor. Schema diagnosticului bacteriologic. Recoltarea şi transportul produselor patologice.

Demonstratii practice.

2.Metode microscopice în bacteriologie. Preparat nativ. Coloraţia negativă. Frotiu. Coloraţia simplă. Coloraţia Gram, Ziehl-Neelsen, Neisser.

Demonstratii practice, efectuarea frotiului, coloraţiilor simple şi Gram.

3.Cultivarea bacteriilor. Medii de cultură şi metode de însămânţare. Medii de cultură recomandate de Farmacopeea română ediţia a X-a pentru dozarea microbiologică a antibioticelor. Caractere de cultură ale bacteriilor

Demonstratii practice, însămânţarea mediului solid şi lichid.

4. Identificarea bacteriilor pe baza caracterelor biochimice şi de metabolism: descompunerea glucidelor, descompunerea proteinelor cu formare de H2S şi de indol, testul ureazei. Identificarea bacteriilor pe baza structurii antigenice: reacţia de aglutinare, precipitare, fixare a complementului. Metode genetice de identificare: teste de hibridizare, reacţia în lanţ a polimerazei.

Demonstratii practice ale caracterelor biochimice.

5. Antibiograma, metode şi tehnici pentru cercetarea acţiunii antibioticelor, chimioterapicelor şi dezinfectantelor. Determinarea indicelui terapeutic.

Demonstratii practice ale efectuării şi interpretării antibiogramei.

6. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de germeni din genurile Staphylococcus, Streptococcus, Neisseria.

Demonstratii practice ale identificării cocilor.

7. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de germeni din genurile Escherichia, Shigella, Salmonella, Klebsiella.

Demonstratii practice ale identificării enterobacteriilor.

8. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de germeni din genurile Pseudomonas. Evidenţierea bacilului piocianic în produsele farmaceutice.

Demonstratii practice ale identificării bacilului piocianic.

9. Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de germeni din genurile Mycobacterium, Bacillus, Clostridium.

Demonstratii practice ale identificării bacililor Gram- pozitivi.

10. Diagnosticul Treponema, Leptospira, Diagnosticul de laborator al infecţiilor cauzate de genul Candida.

Demonstratii practice ale identificării bacteriilor spiralate, levurilor.

11. Schema diagnosticului de laborator în virusologie. Sterilizare. Recoltarea, transportul şi prelucrarea produselor patologice pentru examenul virusologic. Izolarea virusurilor: culturi de celule, ou de găină embrionat, animale de laborator. Detectarea şi identificarea virusurilor: corpusculi elementari, incluzii, antigene. Microscopie: imunofluorescenţă, imunoperoxidază, coloraţia Mann, microscopie electronică. Teste de neutralizare, aglutinare. Metode de detectare a acidului nucleic. Diagnosticul serologic în infecţii virale. Reacţia de fixare a complementului. Hemaglutinare-hemaglutinoinhibare. ELISA. RIA. Diagnosticul de laborator în hepatită, infecţia HIV/SIDA, infecţii virale respiratorii.

Demonstratii practice ale identificării virusurilor, folosirea videoproiectorului pt. prezentări.

12. Diagnosticul de laborator în giardioză, trichomoniază, ascaridioză, teniază, himenolepidoză, fascioloză, trichineloză, ascaridiază, oxiuriază.

Examinarea preparatelor microscopice şi macroscopice pentru identificarea paraziţilor.

13. Tehnici pentru studiul microflorei aerului, apei, a suprafeţelor de lucru, a tegumentelor. Controlul microbiologic al materiilor prime folosite la prepararea medicamentului. Prepararea aseptică a produselor medicamentoase. Controlul sterilităţii produselor farmaceutice. Conservarea medicamentelor. Analiza microbiologică a produselor farmaceutice nesterile.

Demonstratii practice

14. Contaminarea microbiană a produselor cosmetice. Testul de pirogenitate. Metode de depirogenare. Determinarea activităţii microbiologice a antibioticelor.

Demonstratii practice

Bibliografie 6. Barabás- Hajdu Enikő, B. Fazakas: Atlas de parazitologie, Parazitológia atlasz, Atlas of Parasitology, Ed. University

Press, 2008. 7. Poiată Antoniea: “ Metode de laborator în microbiologia farmaceutică”, Ed. Moldova, Iaşi, 2002.


- Absolventul Facultăţii de Farmacie trebuie să cunoască clasele de antibiotice, antifungice etc. şi metodele prin care se determină utilitatea lor într+o anumită boală infecţioasă. Deasemenea, trebuie să cunoască lucrul aseptic, prepararea medicamentelor şi verificarea sterilităţii, pirogenităţii acestora. Cunoaşterea caractisticilor generale şi specifice ale agenţilor infecţioşi este foarte importantă pentru ajutarea bolnavului dar şi pentru folosirea microorganismelor în elaborarea vaccinurilor, în industria medicamentelor.

10.Evaluare


10.4 Curs Două subiecte de curs Examen oral 66%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Un subiect de examen practic

Examen practic 33%


cunoaşterea caracterelor generale de bacteriologie, virusologie, parazitologie, antibioticele, chimioterapicele, prepararea aseptica a medicamentelor, verificarea sterilităţii produselor farmaceutice, pirogeneza.

BIOLOGIE CELULARA SI MOLECULARA 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei: BIOLOGIE CELULARĂ ȘI MOLECULARĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: Șef lucrări dr. Manuela Cuticăpean, Biol.Dr.Frink József -Pál

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): Șef lucrări dr. Manuela Curticăpean


I 2.6 Tipul de evaluare






2



28





Tutorial 14

Examinări -

Alte activităţi -





4.1 de curriculum -

4.2 de competenţe -



Prezența obligatorie (minim 12 prezențe din 14)




Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- Cursul de Biologie Celulară și Moleculară urmărește transmiterea și însușirea de către studenți a structurii și ultrastructurii componentelor celulare, a modului de formare și de funcționare a acestora, precum și a proceselor de replicare, transcripție, translație și a fenomenelor de transport prin membrană.

- De asemenea, pentru a asigura o mai bună cunoaştere şi înţelegere a structurilor citologice şi histologice care au implicaţii practice farmaceutice, cursul cuprinde noțiuni și informații referitoare la biosinteza substanţelor active din organite celulare specifice – mitocondrii, reticul endoplasmatic, ribozomi, dictiozomi, lizozomi.

- - În cadrul lucrărilor practice se urmărește formarea aptitudinilor pentru activitatea experimentală, dezvoltarea aptitudinilor de utilizare a instrumentarului și a echipamentelor de laborator, precum și definirea, descrierea și interpretarea principiilor, metodelor și a modului de lucru specific fiecărei proceduri experimentale.

Co

mp

ete

nţe

tra

nsv

ers

ale

- Coroborarea și compararea informațiilor și principiilor de biologie celulară și moleculară cu noțiuni ale unor discipline conexe (biochimie, fiziologie, farmacologie, farmacognozie).

- Stabilirea caracteristicilor și proprietăților specifice ale diferitelor tipuri de celule (procariote, eucariote – animale și vegetale), în raport cu implicațiile farmaceutice și medicinale ale componentelor și produselor lor celulare.

- Identificarea scopului și a etapelor necesare desfășurării în bune condiții a procedurilor experimentale. - Stabilirea responsabilităților fiecărui student (sau grup de studenți) în vederea efectuării în condiții optime a

procedurilor experimentale.



- Prezentarea cunoștințelor de bază de biologie celulară și moleculară și implicațiile acestora în domeniul farmaceutic.


- Cunoaşterea structurii și ultrastructurii componentelor celulare, modul de funcţionare al acestora, cunoașterea fenomenelor de transport prin membrană, replicare, transcrispție și translație, precum şi cunoașterea implicaţilor farmaceutice şi medicinale ale componentelor şi produselor celulare.

8. Conţinuturi


1. Scurt istoric al descoperirilor în Biologia Celulară și Moleculară: Importanţa şi actualitatea Biologiei Celulare și Moleculare pentru învăţământul farmaceutic. Scurt istoric al celulei. Realizări ale Biologiei celulare și Moleculare. Originea și formarea celulelor eucariote.

Prezentare orală + multimedia

2 ore

2. Organizarea celulară: Structura celulei procariote (celula bacteriană și celula cianobacteriilor); structura celulei eucariote; asemănări și deosebiri între celula procariotă și eucariotă; asemănări și deosebiri între celula vegetală și animală; alte tipuri de structuri (structura cenotică, structura virusurilor).

2 ore

3. Studiul constituenţilor celulari (structură şi funcţii): Învelișul celular: componente, funcții. Structura moleculară a membranelor biologice: lipide, proteine și glucide membranare; proprietăți; modele de organizare a membranelor; glicocalixul și citoscheletul membranar.

2 ore

4. Studiul constituenţilor celulari (structură şi funcţii): Transportul prin membranele biologice. Transportul pasiv: difuziune simplă, difuziune facilitată, sistem antiport de anioni și sisteme implicate în reglarea pH-ului citoplasmatic, canale ionice cu poartă. Transport activ, transport activ cuplat cu gradiente ionice.

2 ore

5. Studiul constituenţilor celulari (structură şi funcţii): Transportul macromoleculelor: exocitoza, endocitoza și transcitoza.

2 ore

6. Studiul constituenţilor celulari (structură şi funcţii): Matricea citoplasmatică și citoscheletul: citosol; filamente de miozină și actină; microtubuli; structura și proprietățile cililor și flagelilor; structura și proprietățile centriolilor și corpilor bazali ai cililor și flagelilor; filamente intermediare; joncțiuni celulare.

2 ore

7. Studiul constituenţilor celulari (structură şi funcţii): Nucleul interfazic: structură și ultrastructură. Cromozomii și organizarea ADN-ului la eucariote și procariote.

2 ore

8. Studiul constituenţilor celulari (structură şi funcţii): Replicarea și biosinteza ADN-ului la procariote și eucariote. Transcripția mesajului genetic (sinteza ARN) la procariote și eucariote.

2 ore

9. Studiul constituenţilor celulari (structură şi funcţii): Ribozomii: structură și ultrastructură, funcții, biogeneză. Translația (biosinteza proteinelor) la procariote și eucariote.

2 ore

10. Studiul constituenţilor celulari (structură şi funcţii): Reticolul endoplasmatic: structură, ultrastructură, funcții. Aparatul Golgi: structură, ultrastructură, origine, funcții.

2 ore

11. Studiul constituenţilor celulari (structură şi funcţii): Lizozomii și peroxizomii: structură, ultrastructură, funcții, origine și biogeneză.

2 ore

12. Studiul constituenţilor celulari (structură şi funcţii): Mitocondrii: structură, ultrastructură, compoziție chimică, lanț transportor de electroni, fosforilare oxidativă, origine, biogeneză.

2 ore

13. Studiul constituenţilor celulari (structură şi funcţii): Plastide: proplastide; cloroplaste: morfologie, mișcări, pigmenți, ultrastructură, fotosinteza, diferențierea cloroplastelor; cromoplaste; leucoplaste; origine.

2 ore

14. Studiul constituenţilor celulari (structură şi funcţii): Vacuola: ultrastructură, proprietățile și evoluția aparatului vacuolar, conținutul vacuolar, hidrolaze și activități litice, tonoplastul, origine. Peretele celular: ultrastructură, compoziţie chimică, modificări secundare ale peretelui celular.

2 ore

I. Bibliografie obligatorie 1. Alberts B, Bray D, Lewis J, Raff M, Roberts K, Watson JD - Molecular Biology of the Cell, Ed. III, Garland Publ., Inc. New York, 1994. 2. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P - Molecular Biology of the Cell, Fourth Ed., Garland Publ., Inc., New York, 2002. 3. Benga Gh. - Biologie celulară și moleculară, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985. 4. Curticăpean M - Biologie Celulară și Moleculară, Ed. University Press, Târgu-Mureș, 2008. 5. Curticăpean M, Tóth E - Biologie Celulară – lucrări practice, Ed. University Press, Târgu-Mureş, 2006. 6. Mixich F - Biologie celulară și moleculară, Ed. Sitech, Craiova, 1998. II. Bibliografie facultativă 1. Beckerman M - Molecular and Cellular Signaling, Springer, AIP Press, USA, 2005. 2. Benga Gh, Tager JM - Biomembranes-Basic and Medical Research, Springer-Verlag, 1988. 3. Constantinescu DGr, Haţieganu E - Biologia moleculară a celulei vegetale, Ed. Medicală, Bucureşti, 1983. 4. Hartl D, Jones EW - Genetics – Principles and Analysis, 4th Ed., Jones and Bartlett Publishers, Canada, 1998. 5. Heidcamp HW - Cell Biology laboratory Manual, Gustavus Adolphus College (Biology Department), Saint Peter, Minnesota, USA, 1995. 6. Lodish H, Berk A, Zipursky L, Matsudaira P, Baltimore D, Darnell JE - Molecular Cell Biology, W.E. Freeman and Company Ed., USA, 2000. 7. Pierce BA - Genetics – A Conceptual Approach, W.H. Freeman & Co. Eds., 2002. 8. Trent JAR, Yu B, Caramins M - Introduction of Molecular Genetics and Genomics into Clinical Practice, J rgen Fuchs and Maurizio Podda Eds., Encyclopedia of Medical Genomics and Proteomics, University of Sydney, Camperdown, New South Wales, Australia, 2004. 9. Twyman RM - Advanced Molecular Biology – A Concise Reference, BIOS Scientific Publishers Limited, Oxford, UK, 1998. 10. Watson JD, Baker TA, Bell SP, Gann A, Levine M, Losick R - Molecular Biology of the Gene, Fifth Ed., CSHL Press, Pearson, Benjamin Cummings, San Francisco, USA, 2004.


1. Protecţia muncii. Metode şi aparate utilizate: Norme de protecţie a muncii în laboratorul de Biologie Celulară și Moleculară. Tipuri de microscoape. Metode pentru examenul citologic în microscopia fotonică.

Demonstrații practice;utilizarea materialului didactic ilustrativ existent în laborator; utilizarea preparatelor microscopice; utilizare de programe interactive.

2 ore

2. Observarea celulelor procariote şi eucariote: Secţiuni in vivo prin nodozităţile de rădăcini la Lupinus albus, colorarea şi recunoaşterea in situ a formelor bacteriilor simbiote. Identificarea celulelor vii şi moarte în cazul produsului comercializat (Saccharomyces cerevisiae). Observarea diferitelor specii de cianobacterii. Comparaţie între celula vegetală şi celula animală. Noţiuni de micrometrie: Folosirea micrometrelor - obiectiv şi ocular; efectuarea măsurătorilor în lungime şi suprafeţe.

2 ore

3. Evidenţierea unor constituenţi chimici ai materiei vii: Reacţii de identificare a monozaharidelor, proteinelor, lipidelor.

2 ore

4. Constituenți neprotoplasmatici ai celulei: Tipurile de amidon, importanţa farmaceutică a amidonului, identificarea tipurilor de amidon din diferite medicamente. Amidonul corodat: Mobilizarea amidonului din ţesuturi de rezervă în cazul germinării seminţelor. Observarea microscopică a granulelor de amidon în frunze de Vallisneria spiralis. Observarea granulelor de aleuronă.

2 ore

5. Organite celulare: Învelişul celular. Osmoza, plasmoliza, măsurarea presiunii osmotice la celulele de Allium cepa. Influenţa unor factori fizici şi chimici asupra semipermeabilităţii ţesuturilor vii.

2 ore

6. Cromozomii: Nucleul – formă, poziție. Evidențierea cromatinei sexuale. Ţesutul formativ şi cromozomii în vârful rădăcinilor de Allium cepa – tehnică de colorare cu carmin acetic.

2 ore

7. Organite specifice celulei vegetale: Observarea peretelui celular şi a punctuaţiunilor celulare; comparaţie cu joncţiunile din celula animală. Modificări secundare ale peretelui celular: cutinizarea și cerificarea.

2 ore

8. Organite specifice celulei vegetale: Modificări secundare ale peretelui celular: lignificarea, suberificarea, mineralizarea.

2 ore

9. Organite specifice celulei vegetale: Modificări secundare ale peretelui celular: gelificarea. Observarea structurii cloroplastelor. Activitatea enzimatică celulară: Evidenţierea activităţii unor enzime din plante. Influenţa unor factori fizico-chimici asupra activităţii enzimelor.

2 ore

10. Celule şi structuri secretoare, implicaţiile lor farmaceutice: Observarea celulelor oleifere la Laurus nobilis, Piper nigrum, Cinnamomum zeylanicum, Acorus calamus Celule cu ulei gras solid şi lichid (Theobroma cacao şi Olea europea) Ulei eteric acumulat în buzunare secretoare la Caryophyllus aromaticus, Hedera helix, Hypericum perforatum, Juniperus communis.

2 ore

11. Celule şi structuri secretoare, implicaţiile lor farmaceutice: Ulei eteric secretat de canalele secretoare (Coriandrum sativum, Carum carvi, Foeniculum vulgare şi Pimpinella anisum).

2 ore

12. Celule şi structuri secretoare, implicaţiile lor farmaceutice: Ulei eteric secretat de canale rezinifere (Pinus sylvestris, Pinus nigra, Picea abies şi Abies alba) Tipuri de celule şi structuri celulare specifice celulei vegetale: celulele buliforme.

2 ore

13. Recapitulare Utilizarea materialului didactic ilustrativ existent în laborator; utilizarea preparatelor microscopice; utilizare de programe interactive.

2 ore

14. Colocviu pentru verificarea practică a cunoștințelor - 2 ore

I. Bibliografie obligatorie 1. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P - Molecular Biology of the Cell, Fourth Ed., Garland Publ., Inc., New York, 2002. 2. Curticăpean M, Tóth E - Biologie Celulară – lucrări practice, Ed. University Press, Târgu-Mureş, 2006. 3. Heidcamp HW - Cell Biology laboratory Manual, Gustavus Adolphus College (Biology Department), Saint Peter, Minnesota, USA, 1995. II. Bibliografie facultativă 1. Hartl D, Jones EW - Genetics – Principles and Analysis, 4th Ed., Jones and Bartlett Publishers, Canada, 1998. 2. Lodish H, Berk A, Zipursky L, Matsudaira P, Baltimore D, Darnell JE - Molecular Cell Biology, W.E. Freeman and Company Ed., USA, 2000. 3. Pierce BA - Genetics – A Conceptual Approach, W.H. Freeman & Co. Eds., 2002. 4. Trent JAR, Yu B, Caramins M - Introduction of Molecular Genetics and Genomics into Clinical Practice, J rgen Fuchs and Maurizio Podda Eds., Encyclopedia of Medical Genomics and Proteomics, University of Sydney, Camperdown, New South Wales, Australia, 2004. 5. Twyman RM - Advanced Molecular Biology – A Concise Reference, BIOS Scientific Publishers Limited, Oxford, UK, 1998.


- Coroborarea noțiunilor însușite cu informații referitoare la interacțiunea organism-factor extern, respectiv celulă-medicament, precum și cu informații legate de structurile celulare (receptori, enzime ale organitelor celulere) implicate în absorbția, transportul și metabolizarea medicamentului. - Utilizarea informațiilor privind tipurile de celule, structura și funcțiile organitelor celulare în procesele de sinteză și control a preparatelor farmaceutice.

10.Evaluare


10.4 Curs Evaluarea cunostințelor de bază

Evaluare scrisă 100%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Evaluarea referatelor întocmite

Cerință obligatorie -

Evaluarea cunoștințelor teoretice

Verificare practică scrisă 50%

Evaluarea cunoștințelor practice

Verificarea unei aplicații practice

50%


Cunoașterea organitelor celulare; cunoașterea structurii celulei procariote și eucariote; descrierea structurii celulei vegetale; definirea și rolul acizilor nucleici (ADN și ARN); definirea proceselor de replicare, transcripție și translație.

GENETICA SI TEHNICI DE BIOLOGIE MOLECULARA 1. Date despre program








2.1 Denumirea disciplinei: GENETICĂ ȘI TEHNICI DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs: Șef lucrări dr. Manuela Cuticăpean, Biol. Dr. Frink József-Pál

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): Șef lucrări dr. Manuela Curticăpean








1



14





Tutorial 14

Examinări -

Alte activităţi -





4.1 de curriculum -








Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- În prima parte, cursul de Genetică și tehnici de biologie moleculară urmărește transmiterea și însușirea de

către studenți a noțiunilor legate de fenomenele celulare cu implicații biologice, cum ar fi: diviziunea celulară, moartea celulei și procesele de semnalizare celulară, dar și noțiuni de genetică: ereditate și variabilitate genetică, recombinare genetică, factori mutageni, tipuri de mutații genetice, boli genetice, sfatul genetic, inclusiv noțiuni de farmacogenetică.

- În a doua parte, cursul prevede informații referitoare la principalele tehnici de biologie moleculară și importanța lor în practica framaceutică: izolarea acizilor nucleici, amplificarea acizilor nucleici, tehnici de electroforeză și de blotare, secvențierea ADN, tehnica microarray, tehnologia ADN-ului recombinat și detecția mutațiilor.

- - În cadrul lucrărilor practice se urmărește formarea aptitudinilor pentru activitatea experimentală și de cercetere, dezvoltarea aptitudinilor de utilizare a instrumentarului și echipamentelor de laborator, precum și definirea, descrierea și interpretarea principiilor, metodelor și a modului de lucru specific fiecărei proceduri experimentale.

Co

mp

ete

nţe

tra

nsv

ers

ale

- Coroborarea informațiilor de genetică cu noțiuni ale unor discipline conexe (farmacologie – prin individualizarea terapiei medicamentoase; farmacognozie – prin utilizarea tehnicilor de biologie moleculară pentru identificarea, încadrarea taxonomică a plantelor medicinale, precum și pentru obținerea de principii active).

- Stabilirea rolului și a proprietăților specifice pentru diferitele tehnici de biologie moleculară, în raport cu utilizarea acestora în diferite proceduri farmaceutice și medicinale.

- Identificarea scopului, principiului de lucru și a etapelor necesare desfășurării în bune condiții a procedurilor experimentale.

- - Stabilirea responsabilităților fiecărui student (sau grup de studenți) în vederea efectuării în condiții optime a procedurilor experimentale.



- Prezentarea cunoștințelor de bază de genetică și a principalelor tehnici de genetică și biologie moleculară și importanța lor în domeniul farmaceutic.


- Cursul prevede prezentarea noțiunilor de ereditate și variabilitate genetică, recombinare genetică, a noțiunilor de genetică umană (factori mutageni, tipuri de mutații genetice, boli genetice și sfatul genetic) și a conceptului de farmacogenetică, ca domeniu de studiu al variațiilor individuale determinate genetic la acțiunea medicamentelor.

- În partea a doua a cursului sunt prezentate principalele tehnici de genetică și biologie moleculară: izolarea acizilor nucleici, amplificarea acizilor nucleici, tehnici de electroforeză și de blotare, secvențierea ADN, tehnica microarray, tehnologia ADN-ului recombinat și detecția mutațiilor.

8. Conţinuturi


1. Fenomene celulare cu implicații biologice: Receptorii membranari și semnalizarea celulară.

Prezentare orală + multimedia

2 ore

2. Fenomene celulare cu implicații biologice: Înmulțirea celulelor: ciclul celular, mitoza, meioza. Senescența celulară și apoptoza.

2 ore

3. Noţiuni de genetică: Importanța teoretică și practică a biologiei moleculare și a geneticii. Bazele citologice ale eredității și variabilității. Ereditatea extracromozomială (ADN mitocondrial și ADN plastidial), maladii mitocondriale.

2 ore

4. Noţiuni de genetică: Recombinarea genetică la bacterii și virusuri: transformare genetică, conjugare, transducție, sexducție. Recombinarea genetică la eucariote – aspecte moleculare. Determinismul genetic al sexelor.

2 ore

5. Noţiuni de genetică: Variabilitatea organismelor. Variațiile ereditare. Clasificarea mutațiilor genetice: spontane, induse. Factori mutageni: fizici, chimici, biologici; antimutageni.

2 ore

6. Noţiuni de genetică: Mutații genetice și mecanismele lor moleculare. Mutații în structura cromozomică: deleția, duplicația, inversia și translocația. Mutații genomice (ale numărul de cromozomi): euploidia, haploidia, poliploidia (autopoliploidia, alopoliploidia), aneuploidia. Disomia uniparentală și mozaicismul. Mutații genice nucleare.

2 ore

7. Noţiuni de genetică: Maladii genetice cromozomiale, monogenice, multifactoriale.Fenomenul de sex-linkage și maladii ereditare sex-linkage. Maladii genetice de metabolism.

2 ore

8. Noţiuni de genetică: Metode de cercetare în genetica umană. Analiza și sfatul genetic. Terapia genică umană. Farmacogenetică. Farmacogenomică.

2 ore

9. Tehnici de genetică și biologie moleculară: Izolarea, amplificarea și evidențierea acizilor nucleici.

2 ore

10. Tehnici de genetică și biologie moleculară: Metode de analiză a acizilor nucleici (Southern și Northern blotting), hibridizarea moleculară, studiul polimorfismului ADN, metodele amprentării acizilor nucleici.

2 ore

11. Tehnici de genetică și biologie moleculară: Tehnologia ADN-ului recombinat (enzime, etape, exemple).

2 ore

12. Tehnici de genetică și biologie moleculară: Tehnologia ADN-ului recombinat (biblioteci de gene, exemple, aplicații practice).

2 ore

13. Tehnici de genetică și biologie moleculară: Secvențierea ADN. Analiza genomică (tehnica microarray, metoda SAGE).

2 ore

14. Tehnici de genetică și biologie moleculară: Metode de detecție a mutațiilor; bănci de ADN.

2 ore

I. Bibliografie obligatorie 1. Alberts B, Bray D, Lewis J, Raff M, Roberts K, Watson JD - Molecular Biology of the Cell, Ed. III, Garland Publ., Inc. New York, 1994. 2. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P - Molecular Biology of the Cell, Fourth Ed., Garland Publ., Inc., New York, 2002. 3. Beckerman M, Molecular and Cellular Signaling, Springer, AIP Press, USA, 2005. 4. Benga Gh - Biologie celulară și moleculară, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1985. 5. Curticăpean M - Biologie Celulară și Moleculară, Ed. University Press, Târgu-Mureș, 2008. 6. Hartl D, Jones EW - Genetics – Principles and Analysis, 4th Ed., Jones and Bartlett Publishers, Canada, 1998. 7. Gorduza EV - Compediu de genetică umană și medicală, Ed. Tehnopress, Iași, 2007. II. Bibliografie facultativă 1. Heidcamp HW - Cell Biology laboratory Manual, Gustavus Adolphus College (Biology Department), Saint Peter, Minnesota, USA, 1995. 2. Lodish H, Berk A, Zipursky L, Matsudaira P, Baltimore D, Darnell JE - Molecular Cell Biology, W.E. Freeman and Company Ed., USA, 2000. 3. Mixich F - Biologie celulară și moleculară, Ed. Sitech, Craiova, 1998. 4. Pierce BA - Genetics – A Conceptual Approach, W.H. Freeman & Co. Eds., 2002. 5. Raicu P - Genetică, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1974. 6. Trent JAR, Yu B, Caramins M - Introduction of Molecular Genetics and Genomics into Clinical Practice, J rgen Fuchs and Maurizio Podda Eds., Encyclopedia of Medical Genomics and Proteomics, University of Sydney, Camperdown, New South Wales, Australia, 2004. 7. Trent RJ - Molecular Medicine, Third Ed., Elsevier, 2005. 8. Twyman RM - Advanced Molecular Biology – A Concise Reference, BIOS Scientific Publishers Limited, Oxford, UK, 1998. 9. Watson JD, Baker TA, Bell SP, Gann A, Levine M, Losick R - Molecular Biology of the Gene, Fifth Ed., CSHL Press, Pearson, Benjamin Cummings, San Francisco, USA, 2004.


1. Diviziunea celulară: Diviziunea celulară homeotipică: recunoaşterea fazelor diviziunii celulare la Triticum aestivum şi Allium cepa. Diviziunea celulară heterotipică. Identificarea tipurilor de polen la diferite specii de plante medicinale; alergogeni.

Demonstrații practice;utilizarea materialului didactic ilustrativ existent în laborator; utilizarea preparatelor microscopice; utilizare de programe interactive.

2 ore

2. Tehnici de genetică și biologie moleculară: Mutageneza fizică şi chimică, substanţe antimutagene. Evidenţierea anomaliilor cromozomiale la plante tratate cu agenți mutageni.Determinarea gradului de poliploidie la plante. Metode de inducere și identificare a mutațiilor. Metodica cercetării în genetica umană.

2 ore

2. Tehnici de genetică și biologie moleculară: Introducere în tehnica centrifugării şi ultracentrifugării (purificarea fragmentelor de ADN). Cromatografia pe diferite suporturi.

2 ore

3. Tehnici de genetică și biologie moleculară: Spectrofotometrie. Cultura de celule şi ţesuturi, obţinerea de protoplaşti.

2 ore

4. Tehnici de genetică și biologie moleculară: Izolarea ADN din țesuturi vegetale (Allium cepa și Triticum vulgare).

2 ore

5. Tehnici de genetică și biologie moleculară: Evidențierea ADN prin electroforeză în gel: principiu, tehnica de pregătire a gelului.

2 ore

6. Tehnici de genetică și biologie moleculară: Electroforeză capilară. Amplificarea acizilor nucleici prin PCR și RT-PCR.

2 ore

7. Colocviu pentru verificarea practică a cunoștințelor - 2 ore

I. Bibliografie obligatorie 1. Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P - Molecular Biology of the Cell, Fourth Ed., Garland Publ., Inc., New York, 2002. 2. Curticăpean M, Tóth E - Biologie Celulară – lucrări practice, Ed. University Press, Târgu-Mureş, 2006. 3. Heidcamp HW - Cell Biology laboratory Manual, Gustavus Adolphus College (Biology Department), Saint Peter, Minnesota, USA, 1995. 4. Hartl D, Jones EW - Genetics – Principles and Analysis, 4th Ed., Jones and Bartlett Publishers, Canada, 1998. 5. Gorduza EV - Compediu de genetică umană și medicală, Ed. Tehnopress, Iași, 2007. II. Bibliografie facultativă 1. Lodish H, Berk A, Zipursky L, Matsudaira P, Baltimore D, Darnell JE - Molecular Cell Biology, W.E. Freeman and Company Ed., USA, 2000. 2. Pierce BA - Genetics – A Conceptual Approach, W.H. Freeman & Co. Eds., 2002. 3. Raicu P, Nachtigal M - Citogenetica –principii și metode, Ed. Academiei RSR, București, 1969. 4. Trent JAR, Yu B, Caramins M - Introduction of Molecular Genetics and Genomics into Clinical Practice, J rgen Fuchs and Maurizio Podda Eds., Encyclopedia of Medical Genomics and Proteomics, University of Sydney, Camperdown, New South Wales, Australia, 2004. 5. Trent RJ - Molecular Medicine, Third Ed., Elsevier, 2005. 6. Watson JD, Baker TA, Bell SP, Gann A, Levine M, Losick R - Molecular Biology of the Gene, Fifth Ed., CSHL Press, Pearson, Benjamin Cummings, San Francisco, USA, 2004.


- Coroborarea noțiunilor de genetică însușite cu informații referitoare la personalizarea medicației, prin terapie individualizată, în funcție de profilul genetic al fiecărei persoane, dar și la terapia genică. - Utilizarea informațiilor privind tehnicile de biologie moleculară în procesele de sinteză și control a preparatelor farmaceutice, precum și în industrie, prin obținerea de medicamente având la bază tehnologia ADN-ului recombinat.

10.Evaluare


10.4 Curs Evaluarea cunostințelor de bază

Evaluare scrisă 100%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Evaluarea cunoștințelor practice

Verificare practică scrisă 100%


Cunoașterea proceselor de diviziune celulară, a factorilor mutageni, a tipurilor de mutații genetice și a principalelor maladii genetice, precum și cunoașterea principiilor pentru fiecare tehnică de biologie moleculară studiată.

FIZIOPATOLOGIE 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE TÎRGU MUREŞ

1.2 Facultatea: FARMACIE

1.3 Departamentul: M2


1.5 Ciclul de studii: LICENTĂ



2.1 Denumirea disciplinei FIZIOPATOLOGIE

2.2 Titularul activităţilor de curs: Limba romana – Prof.dr.Schiopu Alexandru Limba maghiara – Sef lucrari dr.Farr Ana-Maria

2.3 Titularul activitţilor de seminar/stagii/lp: -

2.4 Anul de studii

II 2.5 Semestrul







-



-



Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren 2

Pregătire seminarii / laboaratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 2

Tutorial 2

Examinări 2

Alte activităţi 2





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

eten

ţe

pro

fesi

on

ale

Identificarea în conditii de eficienta si eficacitate a nevoilor de îngrijiri generale de sanatate, si tratament.

Descrierea notiunilor de baza ale functionarii organismului uman si a mecanismelor generale de producere a bolilor.

Integrarea notiunilor de baza în concepte/ situatii care se aplica organismului uman cu scopul de a explica semne si simptome.

Stabilirea nevoilor de tratament impuse de existenta unor semne si simptome ale bolilor.

Co

mp

ete

nţe

tran

sve

rsal

e

Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, conditiilor de finalizare a acestora, etapelor de lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare aferente si riscurilor aferente.

Identificarea rolurilor si responsabilitatilor într-o echipa pluridisciplinara si aplicarea de tehnici de relationare si munca eficienta în cadrul echipei si în relatie cu pacientul.

Utilizarea eficienta a surselor informationale si a resurselor de comunicare si formare profesionala asistata (portaluri Internet, aplicatii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât in limba romana cat si intr-o limba de circulatie internationala.



Prezentarea mecanismelor de acţiune ale afecţiunilor cu care farmacistul se întâlneşte în activitatea sa.

7.2 Obiectivele specifice Prezentarea fiziopatologiei generale si speciale a unor afecțiuni ca: inflamația, infecția, reacția febrilă, durerea, fiziopatologia transportului de oxigen, boli de nutriție, metabolism, endocrine, fiziopatologia digestiei si fiziopatologia excreţiei.

8. Conţinuturi


1.Conceptul de normal şi de boală. Agresologie generală Prezentare orala + multimedia

2. Fiziopatologia sistemelor de apărare ale organismului. Sindromul inflamator. Sindromul infectios.

3. Fiziopatologia sistemelor de apărare ale organismului. Sindromul febril.

4. Fiziopatologia durerii.

5. Explorarea sindromului anemic. Etiopatogenia anemiilor. Complicaţiile anemiilor. Principii de tratament

6. Fiziopatologia bolilor de nutriţie şi metabolism. Sindromul hiperglicemic. Sindromul hipoglicemic.

7. Fiziopatologia digestiei. Fiziopatologia disfuncțiilor gastrointestinale.

8.. Fiziopatologia digestiei. Disfuncţiile hepatobiliare si pancreatice.

9. Fiziopatologia deficitelor nutritionale. Fiziopatologia obezitatii.

10. Fiziopatologia aterosclerozei. Complicatiile cardiace, cerebrale si periferice ale aterosclerozei.

11. Fiziopatologia sindromului hipertensiv.

12. Fiziopatologia socului.

13. Fiziopatologia transportului de oxigen. Disfuncţiile ventilatorii. Insuficienta respiratorie.

14. . Fiziopatologie excreţiei. Disfunctii renourinare. Insuficienta renala.

Bibliografie 1. Essentials of Pathophysiology: Concepts of Altered Health States,Carol Mattson Porth, second edition, Lippincott William Wilkins, 2006 2. Paulev Poul-Erik, Textbook in Medical Physiology and Pathophysiology, Copenhagen Medical Publishers, 2000 3. Szollár Lajos, Kórélettan, Semmelweis Kiadó, Budapest, 2005 4. Springhouse, Professional guide to pathophysiology 2ed, Ed. Lippincott Williams and Wilkins, 2006 5. Colev Luca V., Bădescu M., Mocanu V., Ciocoiu M.: Fiziopatologie, Editura Gr.T. Popa, Iași, 2006


- -

Bibliografie

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţiilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reperezentativi din domeniul aferent programului

Cunoasterea mecanismelor fiziopatologice este obligatorile pentru intelegerea logica a producerii bolilor, permite invatarea expresiei clinice si paraclinice a bolilor si face posibila aplicarea practica a acestor cunostinte in activitatea de farmacist.

10.Evaluare


10.4 Curs In functie de specificul disciplinei

Evaluarea scrisa 100%

10.5 Seminar / laborator/lp/stagii -


–nota de trecere este nota 5, care se obtine daca studentul este prezent la cursuri, promoveaza examenul, foloseste corect terminologia de specialitate si dovedeste insusirea cunostintelor de fiziopatologie generala si speciala a organelor, aparatelor si sistemelor.

DEONTOLOGIE FARMACEUTICA 1. Date despre program



1.3 Departamentul: DEPARTAMENTUL DE ŞTIINŢE FARMACEUTICE DE SPECIALITATE (DSFS)





2.1 Denumirea disciplinei: DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ

2.2 Titularul activităţilor de curs. VARGA ERZSÉBET, şef lucrări dr.

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp): VARGA ERZSÉBET, şef lucrări dr.

2.4 Anul de studii 2 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare

COLOCVIU 2.7 Regimul disciplinei OBL





1



14


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie si notiţe 10

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren


Tutorial

Examinări 1

Alte activităţi





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- Însuşirea normelor deontologiei farmaceutice cuprinse în Codul deontologic al farmacistului. - Exercitarea profesiei de farmacist conform principiilor fundamentale ale codului deontologic şi conform

reglementărilor prevăzute în cod.

Co

mp

ete

nţe

tran

sve

rsal

e

- Executarea sarcinilor profesionale cu respectarea normelor de etică profesională şi de conduită morală. - Identificarea rolurilor şi responsabilităţilor într-o echipă pluridisciplinară şi aplicarea tehnicilor de muncă

eficientă în cadrul echipei. - Conştientizarea nevoii de informare şi documentare permanentă pentru dezvoltarea profesională.



- Însuşirea normelor de etică şi deontologie farmaceutică ce se impun a fi respectate de către farmacişti.

7.2 Obiectivele specifice - Aplicarea normelor deontologiei farmaceutice cuprinse în Codul deontologic al farmacistului.

- Implicarea în apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de farmacist; în ocrotirea drepturilor pacienţilor, în respectarea obligaţiilor profesionale.

8. Conţinuturi


1. INTRODUCERE, Definirea noţiunilor: etică, morală, deontologie. Istoricul dezvoltării eticii şi deontologiei farmaceutice

Expunere orală

2.PROFESIUNEA ŞI ETICA PROFESIONALĂ, Profesia de farmacist

3. JURĂMÂNTUL LUI HIPPOCRATE, Istoricul jurământului farmaciştilor. Jurământul farmacistului.

4. COLEGIUL FARMACIŞTILOR DIN ROMÂNIA (CFR). Statutul CFR. Rolul şi modul de funcţionare.

5. CODUL DEONTOLOGIC AL FARMACISTULUI: Principii generale. Responsabilitatea personală şi independenţa farmaciştilor. Competenţa profesională. Confidenţialitatea;

6. CODUL DEONTOLOGIC AL FARMACISTULUI: Relaţiile de colaborare ale farmacistului. Concurenţa neloială. Publicitatea. Servicii farmaceutice de urgenţă.

7. NORME PRIVIND ÎNFIINŢAREA ŞI AUTORIZAREA UNITĂŢILOR FARMACEUTICE, PRECUM ŞI A CONDIŢIILOR DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A ACESTORA, Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice: farmacii, depozite

8. NORME PRIVIND ÎNFIINŢAREA ŞI AUTORIZAREA UNITĂŢILOR FARMACEUTICE, PRECUM ŞI A CONDIŢIILOR DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A ACESTORA: Regulamentul de funcţionare a unităţilor farmaceutice: drogherii, unităţi de producţie

9. ROLUL FARMACISTULUI ÎN COMBATEREA TRAFICULUI ŞI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI: Rolul farmacistului în farmacovigilenţă, în prevenirea automedicaţiei.

10. ROLUL FARMACISTULUI ÎN COMBATEREA TRAFICULUI ŞI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI: Rolul farmacistului în prevenirea intoxicaţiilor medicamentoase şi în abuzul de medicamente

11. ASPECTE PRIVIND ETICA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIUL FARMACEUTIC, Etica şi conduita în cercetare. Personalitatea cercetătorului. Motivaţia cercetării.

12. ASPECTE PRIVIND ETICA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIUL FARMACEUTIC: Principiile cercetării ştiinţifice. Etapele cercetării ştiinţifice.

13. ASPECTE PRIVIND ETICA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE ÎN DOMENIUL FARMACEUTIC: Aspecte generale privind testarea medicamentelor.Cerinţele solidarităţii.

14. Colocviu

Bibliografie *** Codul deontologic al farmacistului *** Statutul Colegiului Farmaciştilor din România *** Legea nr. 305/2004 privind exercitarea profesiei de farmacist precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România *** Norme privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice (M.O. nr 626/2001, Ordin nr. 1199/2004) *** Condiţii de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice (M.O. nr 626/2001,Ordin nr. 1199/2004) *** Revista “Farmacist.ro“


1. ÎNDATORIRILE GENERALE ALE PERSONALULUI DE SPECIALITATE, Îndatoririle generale ale farmaciştilor.

Discuţii, în grupuri mici, asupra temei date.

2. ÎNDATORIRILE GENERALE ALE PERSONALULUI DE SPECIALITATE: Îndatoririle asistenţilor de farmacie.

3. RESPONSABILITATEA SI INDEPENDENŢA FARMACIŞTILOR, Responsabilitatea şi atribuţiile farmaciştilor,

4. RESPONSABILITATEA SI INDEPENDENŢA FARMACIŞTILOR, Independenţa farmaciştilor

5. RELAŢIILE INTERUMANE, Relaţiile între farmacişti

6. RELAŢIILE INTERUMANE, Relaţiile între farmacişti şi membrii corpului medical

7. RELAŢIILE INTERUMANE: Relaţiile între farmacişti şi bolnavi.

8. ACTIVITATEA FARMACISTULUI ÎN DIFERITE ORGANIZAŢII, Activitatea farmacistului în diferite organizaţii profesionale.,

9. ACTIVITATEA FARMACISTULUI ÎN DIFERITE ORGANIZAŢII: Activitatea farmacistului în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România, Acordarea certificatului de membru al CFR,

10. CODUL DEONTOLOGIC AL FARMACIŞTILOR, Modul de soluţionare a litigiilor şi abaterilor deontologice ale farmaciştilor,

11. CODUL DEONTOLOGIC AL FARMACIŞTILOR: Greşeli grave de etică,

12. ROLUL FARMACISTULUI ÎN ÎNGRIJIREA TOXICOMANULUI, Combaterea consumului ilicit de droguri,

13. CODUL DE ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE FARMACEUTICĂ, Concurenţa loială între farmacişti,

14. ASPECTE DE ETICĂ ÎN COMERŢUL MEDICAMENTELOR, Promovarea, publicitatea medicamentelor

Bibliografie *** Codul deontologic al farmacistului *** Statutul Colegiului Farmaciştilor din România *** Legea nr. 305/2004 privind exercitarea profesiei de farmacist precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului Farmaciştilor din România *** Norme privind înfiinţarea şi autorizarea unităţilor farmaceutice (M.O. nr 626/2001, Ordin nr. 1199/2004) *** Condiţii de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice (M.O. nr 626/2001,Ordin nr. 1199/2004) *** Revista “Farmacist.ro“


- Comisia de etică şi deontologie profesională din cadrul Colegiului farmaciştilor are, conform statutului, atribuţia de a urmări şi controla respectarea de către farmacişti a Codului deontologic al farmacistului; de a analizează evoluţia normelor deontologice în practica europeană şi internaţională; de a face propuneri de modificare a Codului deontologic al farmacistului.

10.Evaluare


10.4 Curs Corectitudinea şi completitudinea cunoştinţelor.

COLOCVIU SCRIS 80%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii Participarea la discuţii ACTIVITATE LA SEMINAR 20%

10.6 Standard minim de performanţă: Cunoaşterea codului deontologic al farmacistului.

LIMBI MODERNE 1. Date despre program


1.2 Facultatea DE FARMACIE

1.3 Departamentul M2

1.4 Domeniul de studii: LIMBI MODERNE




2.1 Denumirea disciplinei LIMBI MODERNE

2.2 Titularul activităţilor de curs

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lp Lect. dr. DREDEŢIANU MIRELA,asistent univ. drd. AURORA PAŞCAN, asistent univ. drd. SERBAC PATRICIA

2.4 Anul de studii

II 2.5 Semestrul

I, II

2.6 Tipul de evaluare

COLOCVIU 2.7 Regimul disciplinei OBL





2



56



Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate si pe teren 24

Pregătire seminarii / laboaratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 24

Tutorial 52

Examinări 4

Alte activităţi 8





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

Cunoaşterea limbii străine la nivel mediu-avansat





Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- Studentul va prezenta, la nivel avansat, următoarele abilităţi:

- -citirea corectă şi fluentă, precum şi înţelegerea conţinutului şi detaliilor oricărui text (de nivel avansat)

- -înţelegerea mesajelor receptate pe cale auditivă

- -vorbirea fluentă, cu respectarea regulilor gramaticale şi de pronunţie şi folosirea unui vocabular variat şi adecvat situaţiei

- -scrierea corectă, conform regulilor gramaticale, folosirea unui stil şi a unui vocabular adecvat conţinutului de idei

- -cunoaşterea şi utilizarea corectă a unui vocabular cât mai bogat de termeni din domeniul de specialitate

Co

mp

ete

nţe

tran

sve

rsal

e - Utilizarea limbii străine ca mijloc de comunicare cu alţi vorbitori ai acelei limbi, în situaţii generale precum şi

în domeniul medical, de asemenea pentru acoperirea necesităţilor de documentare, elaborare şi prezentare a unor lucrări şi obţinerea unor certificate de competenţă lingvistică cerute în diverse situaţii.


7.1 Obiectivul general al disciplinei - Cunoaşterea limbii străine la nivel avansat

7.2 Obiectivele Specifice - Dezvoltarea celor patru abilităţi de bază: citirea, înţelegerea mesajelor receptate pe cale auditivă, comunicarea verbală, comunicarea scrisă precum şi familiarizarea cu vocabularul din domeniul de specialitate.

8. Conţinuturi


1.

Bibliografie


1. Pronumele (1); Vitamine conversaţia (descrierea unor imagini, studiul de caz, compararea unor itemi, brain-storming, etc.) rezolvarea de exerciţii, rezolvarea unor sarcini în grup, interpretarea de roluri (ex. medic-pacient), rezolvarea unor sarcini pe baza unor mesaje scrise ori receptate pe cale auditivă (cu ajutorul mijloacelor tehnice corespunzătoare), elaborarea unor lucrări scrise, autoevaluarea.

2. Pronumele (2); Proteine

3. Propoziţii relative; Carbohidraţi

4. Propoziţii consecutive; Lipide

5. Substantivul (I); Medicamente din grupa proteinelor

6. Substantivul (II); Medicamente din grupa acizilor graşi

7. Articolul; Medicamente din grupa carbohidraţilor

8. Cuantificatori; Tablete

9. Adjectivul (1); Soluţii injectabile

10. Adjectivul (2)- Grade de comparaţie; Unguente

11. Adjectivul (3) ; Dependenţa de medicamente

12. Conjuncţia; Farmacia online

13. Erori frecvente în comunicare; Acizi, baze şi săruri

14. Test de verificare Elaborarea unei lucrări scrise

15. Numeralul; Oxidarea şi reducerea

16. Adverbul (1); Catalizatori

17. Adverbul (2); Zahărul

18. Prepoziţia; Alcoolul

19. Prepoziţii dependente; Ciocolata

20. Concordanţa timpurilor (1); Aloe Vera

21. Concordanţa timpurilor (2); Efecte secundare ale medicamentelor

22. Concordanţa timpurilor (3); Medicaţia copiilor

23. Cuvinte compuse; Sănătatea şi farmacologia

24.Conectori; Politici europene în sănătate

25. Modalităţi de comunicare; Farmacistul

26. Ordinea cuvintelor, inversiuni; Specializări în farmacie

27. Negaţia; Louis Pasteur

28. Test de verificare conversaţia (descrierea unor imagini, discutarea unor cazuri, compararea unor itemi,etc.) rezolvarea de exerciţii

Bibliografie engleza 1. Vince, Michael, Sunderland, Peter: Advanced Language Practice, Macmillan, Oxford, 2006. 2. Vince, Michael , Advanced Language Practice, Macmillan, Oxford, 2002. 3. Foley, Michael, Hall, Diane, Advanced Learners Grammar, Longman, Edinburgh, 2003. 4. Macmillan English Dictionary for Advanced Learners, Oxford, 2002. 5. Harmer, Jeremy, The Practice of English Language Teaching, Longman, Edinburgh, 2001. 6. Cambridge Certificate in Advanced English, Cambridge University Press, 2001. 7. Wilson, K., Taylor, J., Howard-Williams, Deidre, Prospects, Student’s Book Advanced, Macmillan, 2001. 8. Leviţchi, Leon, Gramatica limbii engleze, Teora, Bucureşti, 2000. 9. Dobrovici, V., Bostaca, Ioan, English in Medicine, Polirom, 1999. 10. Dănilă, Viorica, Engleza pentru medici, Coresi, Bucureşti, 1994. 11. Secrets of English in Pharmacy, Performantica, Iaşi, 2007.

Bibliografie franceză 1. Dictionnaire Maxi Débutants, Larousse, Paris, Cedex 06, 1996. 2. Dictionnaire de synonymes et contraires, Paris, 1992. 3. Nouvea Larousse Médical, Librairie Larousse, 1994. 4. Bienvenue en France, Méthode d'apprentissage du français, les Editions Didier, 1991. 5. Espaces, Méthodes de français, Hachette, Paris, 1990. 6. Le Nouveau Sans Frontières, Méthodes de français, Clé International, Paris, 1990. 7. Presse-Papiers, Extraits de la presse française – Année VI – N0 5 Février, 1996. 8. Science & Vie, avril, septembre, novembre 1997. 9. Gorunescu, Elena, Le verbe dans exercices, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1997. 10. Jürgen Boelke, Eduardo Jiménez, Pierre Morel, Score, 200 tests pour contrôler et améliorer votre français; Presses

Pocket 1989. Bibliografie germană

1. Deutsch, ein Lehrbuch für Ausländer, Leipzig 1980 2. Lăzărescu, I.: Curs practic de limba germană, Bucureşti 1992 3. Helbig, G. şi Buscha, J.: Kurze deutsche Grammatik für Ausländer 4. Haneş, Gheorghina: Ghid de conversaţie român-german, Bucureşti 1979 5. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Das Verb, Timişoara 2001 6. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Das Adjektiv, Timişoara 2001 7. Marki, Marianne şi Ionaş, Angelika: Präpositionen im Unterricht, Timişoara 1999 8. Netter, Frank Henry: Netter's Allgemeinmedizin, Thieme Verlag, November 2005

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţiilor comunităţii, asociaţiilor profesionale şi angajatori reperezentativi din domeniul aferent programului

Competenţa lingvistică este o rubrică obligatorie în CV-ul oricărui aplicant pentru un loc de muncă şi, nu de puţine ori, un criteriu de departajare determinant, în favoarea celor care au un nivel bun şi foarte bun de cunoaştere a cât mai multor limbi străine.

10.Evaluare


10.4 Curs

10.5 Seminar / laborator/lp/stagii Abilităţile de citire, vorbire, scriere, folosirea vocabularului specific

Test la final de semestru 50%

Abilităţile de citire, vorbire, scriere, receptare de mesaje audio, folosirea vocabularului specific

Verificări pe parcurs 50%


Să citească fluent, fără prea multe greşeli de pronunţie, să înţeleagă ideile principale ale unui text sau mesaj audio, să răspundă la întrebări pe baza lor sau pe alte subiecte de interes general, folosind un vocabular de nivel mediu şi fără greşeli mari la nivelul organizării discursului şi al folosirii structurilor gramaticale necesare comunicării, să cunoască un număr satisfăcător de termeni specifici domeniului.

EDUCATIE FIZICA 1.Datedespreprogram

1.1Instituţiadeînvăţământsuperior:UNIVERSITATEADEMEDICINĂȘIFARMACIETÎRGUMUREȘ

1.2FacultateaDE FARMACIE

1.3Departamentul:M2

1.4Domeniuldestudii:SĂNĂTATE

1.5Cicluldestudii:LICENTĂ

1.6Programuldestudii:FARMACIE

2.Datedespredisciplină

2.1Denumireadisciplinei: EDUCAŢIE FIZICĂ

2.2Titularulactivităţilordecurs: - nu este cazul

2.3Titularulactivităţilordeseminar/stagii/lp :CIULEA LAURA, UNGUR RAMONA

2.4Anuldestudii II 2.5Semestrul

I, II 2.6Tipuldeevaluare

VERIFICARE 2.7Regimuldisciplinei

OBLIGATORIE

3.Timpultotalestimat(orepesemestrualactivităţilordidactice)

3.1Numărdeorepesăptămână

2 dincare:3.2curs - 3.3seminar/laborator(lp)/stagii

2

3.4Totaloredinplanuldeînvăţământ 56 dincare:3.5curs - 3.6seminar/laborator(lp)/stagii

56

Distribuţiafonduluidetimp 4

Studiuldupamanual,suportdecurs,bibliografiesinotiţe -

Documentaresuplimentarăînbibliotecă,peplatformeleelectronicedespecialitatesipeteren 1

Pregătireseminarii/laboaratoare,teme,referate,portofoliişieseuri -

Tutorial -

Examinări 3

Alteactivităţi -

3.7Totaloredestudiuindividual 4

3.9Totalorepesemestru 28

3.10Număruldecredite 2

4.Precondiţii(acoloundeestecazul)

4.1decurriculum - Instrumente curriculare ( cărți de specialitate, note de curs, caiete și îndrumare de lucrări practice, ghiduri metodologice etc.) Sinteze și selecții bibliografice în specialitatea disiplinei (obligatorii și facultative) Fișa disciplinei Suporturi digitale, instrumente e-learning și multimedia Link-uri spre open sources în domeniu

4.2decompetenţe - Pentru disciplinele practice vor avea ca precondiție specializarea respectivă a cadrului didactic si titlul de doctor. - cunoştinţe şi tehnici însuşite în perioada învăţământului preuniversitar pentru creşterea nivelului de dezvoltare fizică şi a capacităţii motrice proprii - practicarea competiţională şi necompetiţională in cadrul unor discipline sportive

5.Condiţii(acoloundeestecazul)

5.1.dedesfăşurarea cursului

Nu este cazul

5.2.dedesfăşurarea Sala de sport, sala de fitnnes, terenuri de sport in aer liber, pista de atletism

seminarului/laboratorului

6.Competenţelespecificeacumulate

Competenţeprofesionale

- Valorificarea informaţiilor, metodelor şi mijloacelor specifice educatiei fizice şi sportului în vederea optimizării stării de sănătate şi a dezvoltării fizice armonioase

- Formarea capacităţii de trasmitere, selectare, exersare si predare a unor cunoştinţe referitoare la întocmirea unor sisteme de acţionare (grupe de exerciţii) pentru dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, utilitare si sportive

- Formarea capacităţii de exersare si predare a unor deprinderi motrice de bază, utilitare si sportive

- Aplicarea sistemului de reguli specifice organizării şi practicării activităţilor de educaţie fizică şi sport şi adoptarea unui comportament adecvat în cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup

- Valorificarea limbajului corporal pentru exprimarea şi întelegerea ideilor, stărilor afective, şi a esteticului în general şi în special a esteticului corporal

Competenţetransversale

- Utilizarea mijloacelor electronice pentru selectarea informaţiilor si documentarea privind elementelor definitorii ale dezvoltării fizice si activitatilor motrice

- Lucru in echipa si organizarea unei activitati sporitve pe nivele de pregatire prin indeplinirea rolului si atributilor in cadrul echipei

- Respectare normelor de etica si deontologie profesionala - Abilitati de comunicare scrisa, orala si motirca prin folosirea terminologie specific si a

miscarilor.

7.Obiectiveledisciplinei(reieşinddingrilacompetenţelorspecificeacumulate)

7.1Obiectivulgeneralaldisciplinei

- Dezvoltarea calitatilor motrice si extinderea fondului de deprinderi motrice de baza si sportive prin cuprinderea tuturor studenţilor în practicarea sistematică şi organizată a exerciţiilor fizice şi a sporturilor preferate;

7.2ObiectiveleSpecifice 1) îmbunătăţirea continuă a stării de sănătate, a vigorii fizice, psihice, precum şi a dezvoltării corporale armonioase; 2) dezvoltarea capacitatii motirce generale si imbunatatirea conditiei fizice 3) formarea deprinderilor sportive necesare in practicarea unor ramuri de sport; 4) formarea capacitatii de practicare independent a exercitiilor fizice 5) participarea la competitile interstudentesti locale si nationale

8.Conţinuturi

8.1Curs: nu este cazul Metodedepredare Observaţii

Bibliografie

8.2Seminar/Laborator/Lucrăripractice/Stagii Metodedepredare

Observaţii

1.Lecţie cu caracter organizatoric, cunoaşterea colectivului, prezentarea cerinţelor, repartizarea studenţilor pe grupe în funcţie de opţiunile pe ramuri de sport

Demonstrație -repetiţie

2.a) Atletism - repetarea elementelor de bază din şcoala alergării, repetarea tehnicii diferitelor variante de paşi alergători b) Baschet - verificarea nivelului de însuşire a elementelor de bază

Demonstrație - repetiţie

3) a. Verificare - testarea iniţială a forţei muşchilor peretelui abdominal şi spatelui b) Baschet - joc şcoală cu accent pe repetarea sistemului de apărare om la om

Demonstrație - repetiţie

4.a) Atletism - repetarea startului de jos şi din picioare, lansarea din start, alergarea pe parcurs b) Volei - verificarea nivelului de însuşire a elementelor de bază

- repetiţie

5.a) Atletism - testare iniţială 50 m a S p., săritura în lungime de pe loc b) Baschet - repetarea elementelor de mişcare în teren fără minge şi cu minge

6)a. Baschet - învăţarea contraatacului cu pasă direct la vârf b) Volei - repetarea de jos din faţă şi a preluărilor cu două mâini; joc şcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac

7.a) Atletism - dezvoltarea vitezei în regim de rezistenţă b) Volei - repetarea poziţiei fundamentale, a deplasărilor, pasei înainte de sus

8.a) Atletism - dezvoltarea forţei în picioare şi a detentei (variante de sărituri) b) Baschet - repetarea, perfecţionarea ţinerii, prinderii pasării mingii a opririlor

9.a) Atletism - rezistenţă generală (testare iniţială 1000 m B; 500 m F) b) Fotbal - joc liber pe teren redus, cu accent pe urmărirea deprinderilor tehnice

10.a) Baschet - repetarea aruncării la coş din dribling şi a recuperării mingilor de sub panou b) Volei - joc şcoală 6 x 6 cu accent pe repetarea elementelor de tehnică însuşite anterior

11.a) Verificare - testarea iniţială a forţei muşchilor peretelui abdominal şi spatelui b) Baschet - joc şcoală cu accent pe repetarea sistemului de apărare om la om

12) Baschet - repetarea aruncării la coş din dribling şi a recuperării mingilor de sub panou b) Volei - joc şcoală 6 x 6 cu accent pe repetarea elementelor de tehnică însuşite anterior

13.a) Volei - complex de pase (de sus şi de jos) în formaţie de 2 şi 3 jucători; joc şcoală cu accent pe aşezarea jucătorilor în teren la efectuarea serviciului b) Baschet - perfecţionarea marcajului şi demarcajului în relaţia 1 la 1

14) Baschet - învăţarea combinaţiei "Dă şi du-te"; repetarea depăşirii şi a pătrunderii; b) Handbal - repetarea poziţiei fundamentale şi a mişcări în teren; pasa (de pe loc şi din deplasare

15.a) Baschet - învăţarea contraatacului cu pasă direct la vârf b) Volei - repetarea de jos din faţă şi a preluărilor cu două mâini; joc şcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac

16) Atletism - dezvoltarea forţei în braţe şi a trunchiului prin aruncări diverse cu mingi medicinale b) Fotbal - învăţarea paselor la semiînălţime, a centrărilor înalte şi a preluărilor pe piept şi pe coapsă

17.a) Baschet - repetarea aruncării la coş din dribling şi a recuperării mingilor de sub panou b) Volei - joc şcoală 6 x 6 cu accent pe repetarea elementelor de tehnică însuşite anterior

18.a) Baschet - repetarea elementelor tehnice, dribling, oprire, pivot pasă - în diverse combinaţii; joc şcoală la un panou b) Volei - repetarea ridicării mingii pentru lovitura de atac, a preluării de jos cu două mâini

19.a) Baschet - repetarea aruncării la coş cu una sau două mâini de pe loc şi a urmăririi la panou; repetarea paselor din deplasare şi a driblingului b) Volei - repetarea loviturii de atac din faţă; joc şcoală cu accent pe eficienţa serviciului şi a loviturii de atac în procedeele învăţate

20.a) Baschet - repetarea contraatacului cu intermediar şi a apărării împotriva contraatacului; joc şcoală, cu accent pe elementele repetate. b) Volei - repetarea scoaterii mingilor din plasă, individual; dublajul şi auto dublajul ; joc şcoală, cu accent pe combinaţii tactice şi schimb de locuri

21.a) Atletism - repetarea alegării de ştafetă; repetarea elementelor de bază la aruncarea greutăţii şi suliţei b) Handbal - joc pe tot terenul, cu accent pe aşezarea în teren, jocul pe semicerc

22.a) Atletism - dezvoltarea vitezei de reacţie şi a capacităţii de accelerare b) Volei - joc 6 x 6 cu accent pe elementele învăţate

23.a) Atletism - testare - 50 m alergare de viteză cu plecare din picioare; testare - săritura în lungime de pe loc b) Jocuri sportive - după preferinţă (fotbal, baschet, volei, handbal) - repetare - verificare

.a) Atletism - testare - 1000 m B; 500 m F alergarea de 24rezistenţă b) Jocuri sportive - idem, ca la secţia anterioară

25.a) Testare - forţa musculaturii abdominale, spatelui b) Jocuri sportive - idem, ca la lecţia anterioară

26.a) Testare - forţa musculaturii braţelor şi centurii scopulo-humerale b) Fotbal - joc pe teren redus

27.a) Testare - studenţii care nu au participat la testările anterioare b) Alergări uşoare, plimbări în cadrul natural

28.a) Încheierea situaţiei. Aprecieri şi concluzii asupra închiderii activităţii la această disciplină; Recomandări pentru activitatea de viitor

- verificare

9.Coroborareaconţinuturilordisciplineicuaşteptărilereprezentanţiilorcomunităţii,asociaţiilorprofesionaleşiangajatorireperezentatividindomeniulaferentprogramului

- Dezvoltarea capacităţii de transmitere a unei opţiuni pentru o viaţă sănătoasă şi echilibrată, prin adoptarea unui regim de activitate care să îmbine armonios efortul fizic cu cel intelectual, solicitarea cu refacerea, timpul ocupat cu timpul liber

- Disponibilitate pentru practicarea independentă a exerciţiilor fizice - Interes constant pentru fenomenul sportiv

10.Evaluare

Tipactivitate 10.1Criteriideevaluare 10.2Metodedeevaluare 10.3Ponderedinnotafinală

10.4Curs - nu este cazul - nu este cazul - nu este cazul

10.5Seminar/laborator/lp/stagii -Frecvenţa la lecţii -probe de control sem. I -probe de control sem. II

-totalizarea numărului de prezenţe în cele două semestre

80%

-parcurgerea tuturor probelor de control în cele două semestre

-întocmirea a două referate (sem.1 şi 2) numai pentu studenţii scutiţi

20%

DISCIPLINA OPTIONALA – PRODUSE TEHNICO-MEDICALE 1. Date despre program



1.3 Departamentul DEPARTAMENTUL DE STIINTE FARMACEUTICE FUNDAMENTALE (DSFF)





2.1 Denumirea disciplinei: Produse tehnico - medicale

2.2 Titularul activităţilor de curs: Şef lucr. Dr. Eleonora Mircia Conf. Dr. Sipos Emese

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp) -



Colocviu 2.7 Regimul disciplinei OPŢ





-



-


Studiul după manual, suport de curs, bibliografie si notiţe 14



Tutorial 7

Examinări 2

Alte activităţi 4





4.1 de curriculum Înscrierea unui număr minim de studenţi pentru audierea cursului de Produse tehnico – medicale.

4.2 de competenţe Însuşirea unui bagaj minim de cunoştinţe privind eliberarea, etichetarea, utilizarea produselor tehnico-medicale (ex. materiale de pansament, produse de puericultură, dispozitive de diagnostic, etc.), noţiuni acumulate în stagiul de practică de vară în farmacie, de la finele anului I.



Prezenţa obigatorie la 80 % din cursurile prezentate.


-


Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- Dobândirea abilităţilor privind noţiuni de bază şi suplimentare referitoare la produsele tehnico-medicale

(cunoaşterea produselor tehnico-medicale eliberate în farmacie, cunoaşterea principalelor caracteristici ale dispozitivelor medicale şi a noţiunilor referitoare la funcţionarea acestora, cunoaşterea principalelor materii prime tradiţionale şi moderne utilizate la obţinerea produselor tehnico-medicale, a proprietăţilor fizico-chimice şi mecanice ale acestora; cunoaşterea diferitelor metode de contracepţie respectiv a produselor de puericultură în vederea consilierii adecvate a pacienţilor). Viitorul farmacist va deţine cunoştinţe privind depozitarea, conservarea, distribuţia, eliberarea medicamentelor şi a produselor tehnico-medicale; va cunoaşte cadrul legislativ care reglementează asigurarea calităţii, depozitarea, distribuţia, eliberarea produselor tehnico-medicale. Capacitate de a oferi consultanţă, asistenţă farmaceutică, consiliere pacienţilor în domeniul produselor pentru sănătate. Asigurarea implementării şi respectării Regulilor de Bună Practică Farmaceutică, a eticii şi deontologiei profesionale, precum şi respectarea şi aplicarea standardelor specifice activităţilor care au ca obiect produsele tehnico-medicale.

Co

mp

ete

nţe

tra

nsv

ers

ale

- Capacitate de evaluare a calităţii principalelor produse tehnico-medicale, parafarmaceutice şi de eliberare a acestora cu indicaţiile corespunzătoare de utilizare, datorită capacităţii de cultivare a spiritului logic ce asociază un caz clinic cu metodele fizico-chimice de investigare şi confirmare.

- Va da dovadă de o permanentă preocupare pentru cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori, relaţii democratice, pentru implicarea în dezvoltarea instituţională şi de promovare a inovaţiilor ştiinţifice.

- Va deţine abilităţi de lucru în echipă (farmacist - farmacist sau farmacist - asistent de farmacie, consultare pentru luarea unei decizii terapeutice adecvate), abilităţi de comunicare cu pacientul (consilierea pacienţilor pentru alegerea corectă a produselor tehnico-medicale, adecvate scopului urmărit), stabilirea de relaţii de parteneriat cu multe alte persoane, rezolvarea de probleme clinice şi luarea deciziilor terapeutice corecte.

- Capacitatea de desfăşurare a activităţii în echipă şi sub coordonare, competenţa necesară soluţionării unor probleme specifice domeniului de activitate, în condiţii de aplicare a normelor deontologice şi de etică profesională, precum şi de securitate şi de sănătate în muncă.



- Disciplina are ca obiectiv aprofundarea cunoştinţelor legate de produsele tehnico-medicale (depozitarea, conservarea, distribuţia, cadrul legislativ care reglementează eliberarea acestora) care deţin o pondere însemnată în activitatea unei farmacii.


- Cursul de Produse Tehnico-Medicale are ca obiective studierea şi cunoaşterea aspectelor tehnice referitoare la produsele tehnico-medicale (materii prime, descriere, mod de utilizare şi de întreţinere), aspectele de reglementare (condiţii de calitate, clasificare, etichetare, conservare, marcaj C.E.) şi implicit indicaţiile necesare utilizării terapeutice ale acestor produse, precum şi dobândirea de cunoştinţe privind principalele produse tehnico-medicale, parafarmaceutice şi noţiuni de materiovigilenţă.

- Se studiază produsele de îngrijire a plăgii, pentru administrarea parenterală, pentru chirurgie, produse protetice, produse pentru analize de laborator, dispozitive pentru analize de laborator, dispozitive pentru investigaţie şi monitorizare, produse pentru protecţie sexuală şi contracepţie, produse de puericultură.

8. Conţinuturi


1.Reglementări legislative privind produsele tehnico-medicale. Produse tehnico-medicale: clasificare.

Prezentare orală şi prezentare multimedia

2 ore

2. Materii prime utilizate pentru obţinerea produselor tehnico-medicale.

2 ore

3.Materiale şi echipamente de protecţie. Materiale de pansament.

2 ore

4.Dispozitive pentru administrarea medicamentelor pe cale parenterală. Dispozitive medicale utilizate în chirurgie.

2 ore

5. Dispozitive pentru autotestare in vitro. 2 ore

6. Produse pentru protecţie sexuală şi contracepţie. 2 ore

7. Produse de puericultură. 2 ore

I. Bibliografia obligatorie 1. Legea nr. 176/2000 (republicată) privind dispozitivele medicale, Monitorul Oficial nr. 79/2005. 2. Legea nr. 434/2004 pentru modificarea legii nr. 176/2000 privind dispozitivele medicale, Monitorul Oficial nr.

1.009/2004. 3. Ordinul Ministerului Sănătăţii Publice nr. 639/2006 pentru aprobarea Listei produselor, altele decât medicamentele,

ce pot fi deţinute şi eliberate prin farmacii, Monitorul Oficial, Partea I nr. 495/2006. 4. Mirel S, Neag F - Produse Tehnico-Medicale, Ed. Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu”, Cluj Napoca, 2008.

II. Bibliografie facultativă 1. Roşca M - Produse Tehnico-Medicale, Tipografia UMF, Cluj Napoca, 2001. 2. Roşcu M, Mihăilescu C - Polimeri şi materiale compozite biodegradabile, Ed. Gh. Asachi, Iaşi, 2002.


- - -

Bibliografie -


- cunoaşterea aspectelor tehnice şi de reglementare referitoare la produsele tehnico-medicale este necesară viitorului farmacist, acesta având un rol important în oferirea de diverse servicii pentru sănătate.

- cunoaşterea indicaţiilor de utilizare ale produselor tehnico-medicale. - consilierea pacienţilor pentru selectarea materialelor, dispozitivelor de diagnostic, precum şi a diferitelor tipuri de

dispozitive de administrare a substanţelor medicamentoase.

10.Evaluare


10.4 Curs Aprecierea însuşirii logice a cunoştinţelor privind cadrul legislativ de eliberare în farmacii a produselor tehnico-medicale, materii prime utilizate pentru obţinerea acestora, principalele tipuri de materiale de pansament, dispozitive de diagnostic, dispozitive de administrare pe cale parenterală a medicamentelor şi produse de puericultură.

Evaluare scrisă 100 %

- - -

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii - - -

- - -


- cunoaşterea principiilor generale. - cunoaşterea proprietăţilor, fără asocierea lor logică.

DISCIPLINA OPTIONALA – INTRODUCERE IN DOCUMENTARE SI CERCETARE 1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ SI FARMACIE TÎRGU MURES




1.5 Ciclul de studii - LICENŢĂ

1.6 Programul de studii - FARMACIE


2.1 Denumirea disciplinei – INTRODUCERE IN DOCUMENTARE SI CERCETARE

2.2 Titularul activităţilor de curs – Conf.dr. Augustin Curticapean

2.3 Titularul activităţilor de seminar/stagii/lucrări practice(lp) -



Verificare 2.7 Regimul disciplinei OPT




1 3.3 seminar / laborator (lp)

-

3.4 Total ore din planul de învăţământ 1 x 14= 14 din care: 3.5 curs

1x14=14 3.6 seminar / laborator (lp)

-





Tutorial -

Examinări -

Alte activităţi -





4.1 de curriculum -



5.1. de desfăşurare a cursului Prezenta obligatorie (minim 5 din 7 cursuri)


-


Co

mp

ete

nţe

pro

fesi

on

ale

- Cursul in prima parte generala urmăreşte, prin conţinut şi abordare, transmiterea şi însuşirea de către studenţi a principiilor si structurilor lucrarilor stiintifice (articole, carti).

- Cursul in a doua parte descriptiva urmăreşte transmiterea şi însuşirea de către studenţi a caracteristicilor specifice pentru intocmirea unor proiecte de documentare si cercetare.

- Cursul in ultima parte urmareste introducerea notiunilor de proiectare, formulare, realizare şi condiţionare, într-o aplicație practică, a diverselor principii active.

Co

mp

ete

nţe

tran

sve

rsal

e - Identificarea obiectivelor, a resurselor si etapelor de lucru, precum si a rolului in aplicarea unor tehnici

relationale in vederea utilizarii eficiente a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare şi formare profesională atat in limba romana cat si intr-o limba de circulatie internationala

- Corelarea informatiilor si a resurselor provenite din domenii interdisciplinare in vederea intocmirii proiectului de documentare asupra unui subiect specific din domeniul farmaceutic.



- transmiterea şi însuşirea de către studenţi a noţiunilor legate de principiile documentarii si realizarii de lucrari stiintifice, respectiv lucrarea de licenta.

7.2 Obiectivele specifice - dezvoltarea aptitudinilor de cautare si selectare a informatiei utile, din diverse surse bibliografice – internet, biblioteca, biblioteca virtuala, baze de date etc

8. Conţinuturi


2. 1.Cercetarea ştiinţifică-definiţie, coordonate. Caracteristicile cercetătorului; teme de cercetare; alegerea metodei de cercetare; fazele cercetării ştiinţifice;ambianţe de lucru; importanţa documentării. Comunicarea; Ştiinţa şi informaţia

Prelegere sustinuta cu materiale grafice

2 ore/C1

2. Noţiuni de bibliologie. Biblioteconomie. Bibliografie. Noţiuni de informatică documentară. Surse de informare (primare, secundare). Organizarea informării ştiinţifice. Cataloage de bibliotecă. Fişe de bibliotecă. Indexurile de bibliotecă. Sisteme C.Z.U. Sisteme moderne de informare. Documentare pe calculator.

2 ore/C2

3. Organizarea cercetării ştiinţifice. Planificarea cercetării ştiinţifice. Cercetări individuale şi colective. Fişe individuale. Cataloage. Extrase.

2 ore/C3

4.Tipuri de cercetare: cercetare fundamentală, aplicativă, de frontieră, de explorare, de dezvoltare.

2 ore/C4

5. Metode de cercetare ştiinţifică: observaţia şi experimentul. 2 ore/C5

6. Prelucrarea datelor experimentale: tabele, grafice, ecuaţii. 2 ore/C6

7. Conţinutul, elaborarea, comunicarea şi publicarea unei lucrări ştiinţifice. Lucrarea de licenţă.

2 ore/C7

Bibliografie obligatorie 1. Achimaş,A., Metodologia cercetării ştiinţifice medicale, Ed.Medicală U.M.F. Cluj, 1999 2. D.Dumitraşcu: Introducere în metodologia cercetării ştiinţifice, Litografiat I.M.F. Cluj-Napoca, 1970 3. Goina T.: Orientarea în cercetare ştiinţifică (pentru uzul studenţilor), I.M.F. Tg-Mureş, 1987 4. V.Moldoveanu, Gh.Popescu, M.Tomescu: Ghidul bibliotecilor din România, Ed.Enc. Bucureşti, 1970 5. N.Georgescu-Tisu: Cartea şi bibliotecile, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1972 6. G. Lăzărescu: Sistematizarea informaţiilor şi chimia organică Ed.Acad. R.S.R., Bucureşti,1972 7. L. Georgescu: Metodologia redactării unei lucrări ştiinţifice, Litografiat I.M.F. Timişoara, 1980 8. St.Georgescu: Epistemiologie, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979 9. Biblioteca şi universitatea - Studiul şi lucrări de biblioteconomie- Universitatea Babeş Bolyai Cluj, Biblioteca

Centrală Universitară, 1972 10.Cartea interferenţelor - Ciclu de conferinţe - Ed.Şt.Enc., Bucureşti, 1985 11.Selye J.: Bonckés alatt a kutatás, Kritarion Kőnyvkiadó, Bukarest,1975 12.Manual UNIMAR - Biblioteca Naţională a României, Bucureşti, 1993 13.A kőnyvtár kezelése, Országos Széchényi Kőnyvtár, Kőnyvtártudomanyi és módszertani Kőzpont, Budapest,1990 14.Buletin de informare bibliografica 1985-1990, Biblioteca U.M.F.Tg.Mures, uz intern


- - -

Bibliografie


- Elaborarea unui proiect de documentare referitor la un subiect din domeniul farmaceutic (o substanta activa, un extract, un proces tehnologic), care sa demonstreze capacitatea de abstractizare din multimea de surse de informare internet, biblioteca, biblioteca virtuala, baze de date etc.

10.Evaluare


10.4 Curs Intocmire proiect de documentare

Prezentare şi verificare proiect de documentare

100%

10.5 Seminar / lucrări practice /stagii - - -


- elaborarea si intocmirea unui proiect de documentare care sa aiba o structura minimalista de continut, conform capitolelor corespunzatoare unui articol stiintific si surse bibliografice adecvate - pentru minim nota 5.

Date post:	05-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	nguyennhan
View:	278 times
Download:	4 times

CHIMIE ANALITICA SI ANALIZA INSTRUMENTALA · PDF filePrezentare orala + multimedia (daca este...

Documents