Legitima aparare → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 44. - Legitima aparare (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savârsita în stare de legitima aparare. (2) Este în stare de legitima aparare acela care savârseste fapta pentru a înlatura un atac material, direct, imediat si injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes public, si care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public → legitima aparare propriu-zisa (21) Se prezuma ca este în legitima aparare, si acela care savârseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuinta, încapere, dependinta sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare → prezumtia de aparare legitima(3) Este de asemenea în legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu împrejurarile în care s-a produs atacul → excesul justificat sau excesul de aparare

OBS → legitima aparare propriu-zisa → art.44,alin.2,Cpen → conditii → conditii cu privire la atac →o material, direct, imediat, injust

o indreptat impotriva persoanei care se apara, impotriva altei persoane sau impotriva unui interes publico sa puna in pericol grav persoana celui atacat ori un interes obstescCaracterul material al atacului presupune → trebuie să fie exercitat prin mijloace fizice şi să se îndrepte împotriva existenţei fizice a valorii sociale ocrotite → atacul este material atunci când pentru efectuarea lui se recurge la violenţă fizică, cu sau fără folosirea unor mijloace ofensive (arme, narcotice, animale dresate etc.) prin urmare, atunci când atacul constă exclusiv în cuvinte, scrieri nu se poate vorbi de un atac material care să legitimeze o apărare în sensul art.44,C.pen → in cazul actelor de ameninţare, insultă, santaj, denuntare calomnioasa, se consideră că nu poate fi vorba de un atac susceptibil de respingere pe căi de fapt, prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, singura soluţie fiind ca persoana care le-a comis să răspundă penal potrivit legii. un atac verbal nu da dreptul unei riposte legitime → riposta comisa pentru respingerea unui atac verbal = infractiune, pentru care se poate retine, eventual, circumstanta atenuanta a provocarii (art.73,lit.b,Cpen) o actiune sau o inactiune → omisiunea poate constitui un atac, în măsura în care ea creează un pericol pentru valoarea socială ocrotită → exemplu → cazul angajatului societăţii de transport feroviar care nu schimbă macazul în dorinţa producerii unui accident. Dacă o altă

persoană intervine şi exercită violenţe asupra acestui salariat pentru a putea schimba ea macazul, vom fi în prezenţa unei fapte comise în legitimă apărare.Caracterul direct al atacului → se refera la un raport in spatiu intre atac si victima atacul este direct atunci când se pune în pericol nemijlocit valorarea socială ocrotită → aceasta nu presupune existenta obligatorie a unui contact direct al agresorului cu obiectul care încorporează valoarea socială ocrotită → exemplu → va exista un atac direct şi atunci când atacatorul încearcă să scufunde o barcă în care se află o persoană ce nu ştie să înoate atacul nu va fi însă direct în măsura în care între agresor şi obiectul care încorporează valoare ocrotită există un obstacol pe care acesta nu îl poate depăşi (un zid, o poartă încuiată, sau un spaţiu foarte mare) → exemplu → atacul cu o secure dezlantiut de la 100 de m distanta fata de victima Caracterul imediat al atacului → se refera la un raport in timp intre atac si momentul ivirii pericolului pentru victima → este imediat :o pericol iminent → atacul iminent → declanşarea lui să constituie o certitudine şi nu o simplă eventualitateo pericol actual → atacul in curs de desfăşurare → acesta legitimează o apărare atâta timp cât atacul nu s-a epuizat, nu s-a consumat

prin urmare, atacul imediat este atacul din momentul declansarii si pana in momentul consumarii acestuia, perioada in care apare legitima aparare momentul consumarii atacului este diferit in functie de infractiunile care ii corespund :o infractiunile care, prin consumarea lor, produc un prejudiciu ireparabil → consumarea infractiunii inseamna si consumarea atacului → riposta data dupa consumarea infractiunii (si deci si a atacului) nu mai este legitimao infractiunile care, prin consumarea lor, produc un prejudiciu care poate fi inlaturat sau micsorat printr-o atitudine pozitiva → consumarea lor nu coincide cu consumarea atacului → riposta data dupa consumarea infractiunii este legitima intreruperile scurte in care agresorul se reinarmeaza pentru intensificarea atacului nu constituie o consumare a atacului → apararea exercitata in astfel de perioade este legitimaCaracterul injust al atacului presupune → presupune lipsa autorizării acestuia de către ordinea juridică, astfel că, atunci când actul are loc în baza legii, nu se poate vorbi de un atac injust. Chiar dacă actul în sine este autorizat de lege, caracterul just se menţine doar atâta timp cât el rămâne în cadrul limitelor impuse de lege exemplu → în caz de infracţiune flagrantă orice persoană poate să îl reţină pe infractor şi să-l conducă înaintea autorităţii → în acest caz lipsirea de liberate a autorului faptei flagrante nu are caracter injust şi nu poate da loc unei legitime apărări. În cazul în care însă persoana

care l-a privat de libertate pe infractor nu îl conduce în faţa autorităţilor judiciare şi nici nu anunţă prinderea acestuia, transformând reţinerea într-o detenţiune privată, privarea de libertate dobândeşte caracter injust iar persoana astfel reţinută se poate elibera. pe baza condiţiei caracterului injust al atacului, doctrina şi jurisprudenţa noastră au concluzionat că atacul nu poate proveni decât din partea unei persoane umane, fiind exclusă invocarea legitimei apărări atunci când atacul este exercitat de un animal. Credem că ar trebui precizat aici că este vorba de acţiunea spontană a unui animal şi nu de o acţiune a acestuia provocată de o persoană. Astfel, în cazul în care proprietarul unui animal determină atacarea unei persoane de către acesta, se poate vorbi de o legitimă apărare cu precizarea că în această ipoteză atacatorul nu este animalul, ci proprietarul său, animalul fiind un simplu instrument.Sfera valorilor sociale care fac obiectul atacului si care pot fi, în consecinţă, apărate → nu este limitată la persoana celui ce se apără ori la o altă persoană, ci se extinde şi la drepturile acestora şi la interesul obştesc astfel, pot fi apărate şi valori ca siguranţa statului, capacitatea de apărare a ţării, bunurile aparţinând proprietăţii publice sau orice alt interes important al colectivităţii → valorile menţionate pot fi apărate de orice persoană prin comiterea unei fapte prevăzute de legea penală.

cu toate acestea, nu este posibilă reţinerea legitimei apărări atunci când atacul nu se îndreaptă împotriva unui drept determinat aparţinând unei persoane fizice sau juridice, ci afectează ordinea de drept în general → exemplu → nu se va afla în legitimă apărare cel care sechestrează câteva prostituate, în ideea de a le determina să renunţe la comiterea acestei infracţiuni.Caracterul grav al pericolului care ameninţă valorile sociale ocrotite → se apreciază în funcţie de intensitatea atacului, de urmările pe care acesta le poate produce, condiţia fiind îndeplinită atunci când atacul implică producerea unui rău ireparabil sau greu de remediat exemple in care nu se poate reţine legitima apărare, intrucat nu este indeplinita aceasta conditie → aruncarea unor bucăţi de lemn şi cărămizi asupra casei inculpatului, producându-se stricăciuni neînsemnate, nu constituie un atac ce pune în pericol grav patrimoniul acestuia, sustragerea unor ştiuleţi de porumb de pe câmp nu creează un pericol grav → nu suntem în prezenţa unui atac

OBS → legitima aparare propriu-zisa → art.44,alin.2,Cpen → conditii cu privire la aparare → sa constea intr-o fapta prevazuta de legea penala sa fie precedata de atac apararea sa se indrepte impotriva agresorului pentru a inceta atacul si a salva astfel valorile periclitate :o apararea se poate indrepta impotriva vietii, sanatatii sau libertatii agresorului, dar nu impotriva bunurilor sale

o apararea indreptata din eroare impotriva altei persoane decat persoana agresorului conduce la inlaturarea caracterului penal al faptei pe cauza erorii de fapt coroborata cu legitima aparareo impotriva unui atac periculos poate sa riposteze victima agresiunii sau oricare alta persoana care este prezenta la desfasurarea atacului → nu au importanta urmatoarele aspecte :o daca intre victima agresiunii si persoana care intervine sa respinga atacul exista sau nu exista vreun grad de rudenie sau vreo intelegere prealabilao daca victima putea sau nu sa inlature singura ataculo daca victima dorea sau nu dorea sa se apere impotriva atacului sa fie necesara pentru a inlatura atacul → Necesitatea apărării este o formulă generică, ce regrupează la rândul ei mai multe condiţii : o să intervină în intervalul de timp cât atacul este imediat → adică din momentul când acesta a devenit iminent şi până la încheierea atacului. Dacă riposta intervine după ce atacul a fost încheiat, nu mai vorbim de o apărare, ci de o răzbunare, care nu poate pretinde o justificareo apararea este necesara atata timp cat are loc din momentul in care atacul a devenit iminent sau actual si pana in momentul in care atacul a incetat prin dezarmarea agresorului, imobilizarea acestuiao apararea este necesara si atunci cand infractiunea s-a consumat, dar exista posibilitatea inlaturarii sau diminuarii

efectelor. Exemplu → in cazul infractiunii de furt, atacul indreptat impotriva avutului nu inceteaza prin luarea bunurilor din detentia persoanei vatamate, ci exista si in timpul cat hotul se indeparteaza cu lucrul furat de la locul comiterii infractiunii. In timpul cat infractiunea este flagranta, apararea este necesara pentru restabilirea situatiei anterioare, pentru prinderea hotului si pentru predarea lui organelor penale. o să aibă caracter idoneu → să fie aptă prin natura ei să înlăture atacul o necesitatea actului de aparare nu presupune exclusivitatea acestuia, faptul că ea trebuie să fie singura posibilitate de a înlătura atacul → exista legitima aparare chiar si atunci cand cel atacat se putea salva prin fuga sau ascunderea din fata agresorului. În măsura în care persoana atacată are la dispoziţie mai multe posibile mijloace de respingere a atacului, ea poate în principiu uza de oricare dintre ele, sub rezerva respectării condiţiei proporţionalităţii. sa fie proportionala cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul → o proportionalitatea → fapta penala săvârşită în apărare trebuie să prezinte o gravitate mai mică sau aproximativ egală cu cea a atacului. Desigur că nu este vorba aici de un calcul matematic, ci de o apreciere globală, aşa cum se putea ea realiza în condiţiile atacului. o examenul de proporţionalitate trebuie să pornească de la urmările celor două acţiuni, adică urmarea pe care cel mai probabil ar fi produs-o atacul şi urmarea produsă în

urma apărării. Trebuie însă avute în vedere şi valorile sociale în conflict, mijloacele utilizate în atac şi apărare, raportul de forţe dintre agresor şi victimă precum şi toate circumstanţele în care s-a desfăşurat atacul.

OBS → legitima aparare prezumata de lege → conditii → art.44.alin.21,Cpen conditii cu privire la atac → o toate conditiile prevazute pentru atac in cazul legitimei aparari propriu-zise → instituirea prezumţiei de legitimă apărare nu înlătură cerinţa îndeplinirii tuturor condiţiilor prevăzute de lege pentru atac (Streteanu)o atacul să îmbrace forma prevăzută de art.44.alin.21,Cpen → atacul sa constea din patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuinta, încapere, dependinta sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare conditii cu privire la apararea → o să îmbrace forma prevăzută de art.44.alin.21,Cpen → sa se realizeze printr-o fapta de respingere a unui astfel de ataco să fie calificata prin scopul prevazut de lege → respingerea acestui atac → fie împiedicarea pătrunderii (atunci când aceasta nu a avut încă loc), fie determinarea intrusului de a părăsi spaţiul respectivo poate fi exercitată nu doar de proprietarul locuinţei sau de cel care o foloseşte, ci de orice persoană care

sesizează încercarea de pătrundere sau pătrunderea fără drept în spaţiile arătate. apararea este prezumata ca legitima →o este o prezumtie relativa, care implica o răsturnare a sarcinii probeio nu persoana care invocă legitima apărare trebuie să dovedească îndeplinirea condiţiilor cerute de lege cu privire la atac şi apărare, ci parchetul trebuie să probeze eventuala neîndeplinire a acestor condiţii.

OBS → excesul justificat de aparare → conditii → art.44.alin.3,Cpen → REGULA → in lipsa proportionalitatii dintre aparare si atac, nu vom mai avea legitima apărare ca o cauză care exclude antijuridicitatea, ci o simplă circumstanţă atenuantă (art.73 lit.a C.pen.) EXCEPTIA → art.44,alin.3,Cpen → este asimilată legitimei apărări situaţia în care depăşirea limitelor unei apărări proporţionale cu gravitatea atacului s-a datorat tulburării sau temerii provocate de atac → aşa-numitul exces justificat de apărare. conditiile excesului justificat de aparare → o toate condiţiile atacului şi apărării, mai puţin proporţionalitateao fapta de aparare a depasit limitele unei aparari proportionale cu intensitatea si gravitatea atacului, depăşirea datorandu-se tulburării sau temerii provocate de atac → daca depasirea limitelor legitimei aparari nu se intemeiaza pe tulburare sau temere, fapta nu mai

constituie legitima aparare, ci constituie infractiune la care se retine circumstanta atenuanta prevazuta la art.73,alin.1,lit.a,Cpen (depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate) exemplu → depăşirea datorată dorinţei de răzbunare → nu vom avea un exces justificat, ci un exces scuzabil care constituie o circumstanţă atenuantă

1. Atacul de la legitima aparare poate sa constea :a. intr-o fapta din culpa, perceputa ca atare de catre cel atacatb. intr-o amenintarec. intr-o omisiune

2. In cazul legitimei aparari, atacul:a. este intotdeauna o fapta penalab. poate sa constea si intr-o tentativa nepedepsibilac. nu este intotdeauna o infractiune

OBS → Streteanu,p.487 (a) → o de regula, atacul este o fapta penala → prin urmare, nu intotdeauna, spre deosebire de aparareo apararea este intotdeauna o fapta penala (b) → exemplu → tentativa de pruncucidere este o tentativa nepedepsibila → se afla in legitima aparare cel care exercita violente pentru a-l salva pe noul nascut din

mainile mamei, aflate in stare de tulburare pricinuita de nastere, si care incearca s ail ucida (c) → exemplu → atacul dezlantuit de un iresponsabil nu este o infractiune

3. Atacul de la legitima aparare :a. trebuie sa fie materialb. trebuie sa fie indreptat intotdeauna impotriva vietii, integritatii corporale sau sanatatii c. trebuie sa se materializeze intotdeauna intr-un contact fizic cu obiectul care incorporeaza valoarea sociala

OBS → (a) → art.44,alin.2,Cpen → (b) → atacul poate fi indreptat impotriva unei persoane, dar si impotriva unui interes obstesc (c) → contra-exemplul cu barca → atacatorul încearcă să scufunde o barcă în care se află o persoană ce nu ştie să înoate → nu exista contact fizic intre agresor si victima, dar atacul este direct si material

4. Atacul de la legitima aparare :a. poate sa constea in actiunea unui animal salbatic b. trebuie sa fie injust c. nu poate consta dintr-o amenintare

OBS → (a) → doctrina şi jurisprudenţa noastră → atacul nu poate proveni decât din partea unei persoane umane, fiind

exclusă invocarea legitimei apărări atunci când atacul este exercitat de un animal.

5. In cazul legitimei aparari, atacul trebuie sa puna in pericol grav:a. doar viata, sanatatea sau integritatea fizica a unei persoaneb. interesul obstescc. drepturile celui atacat

OBS → art.44,alin.2,Cpen → atacul trebuie sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, ori un interes obstesc

6. Legitima aparare se include in categoria cauzelor care :a. inlatura raspunderea penalab. inlatura executarea pedepseic. inlatura in mod direct caracterul penal al faptei

OBS → efectele legitimei aparari inlatura caracterul penal al faptei, si, doar pe cale de consecinta, inlatura si raspunderea penala fapta nu va constitui infractiune intrucat intrucat ii lipseste o trasatura esentiala a infractiunii, si anume, vinovatia REGULA → tot pe cale de consecinta, legitima aparare inlatura si raspunderea civila EXCEPTIE →

o daca LA vine in concurs si cu alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei, poate sa intervina raspunderea civila, tocmai datorita unor astfel de cauze o in cazul excesului justificat, raspunderea civila nu este inlaturata intotdeauna

7. Reprezinta un atac, in sensul art.44,Cpen, care sa justifice o actiune de aparare :a. incarcarea armei, concomitant cu amenintarea ca persoana in cauza va fi impuscatab. fapta medicului care refuza sa trateze un pacient, aflat in stare foarte grava c. fapta persoanei care publica numeroase articole cu caracter defaimator la adresa autorului agresiunii

OBS → (a) → dincolo de amenintare, se produce un act material de atac → incarcarea armei → este un atac imminent care are loc in faza finala a actelor imediat premergatoare tentativei (inca nu a indreptat arma catre victima) (b) → atac prin omisiune, data fiind obligatia legala a medicului de a-l trata pe pacient (c) → nu este un atac material

8. Nu suntem in prezenta unui atac de la legitima aparare, in cazul :

a. unui furt consumat de la un magazin de produse alimentare, in masura in care hotul este identificat a doua zi, de catre proprietarul magazinuluib. persoanei care ameninta victima cu denuntul la politie pentru comiterea unei infractiuni imaginare c. unui terorist sinucigas, care se afla intr-un autobuz si care ameninta ca va declansa o explozie

OBS → (a) → nu se mai pune problema unei infractiuni flagrante, de vreme ce recunosterea hotului se face a doua zi → apararea nu mai este necesara, chiar daca in cazul infractiunii de furt exista posibilitatea inlaturarii sau diminuarii efectelor si atunci cand infractiunea s-a consumat. Exemplu → in cazul infractiunii de furt, atacul indreptat impotriva avutului nu inceteaza prin luarea bunurilor din detentia persoanei vatamate, ci exista si in timpul cat hotul se indeparteaza cu lucrul furat de la locul comiterii infractiunii. In timpul cat infractiunea este flagranta, apararea este necesara pentru restabilirea situatiei anterioare, pentru prinderea hotului si pentru predarea lui organelor penale (b) → atacul nu este material (c) → dincolo de amenintari, care nu constituie un atac material, exista un pericol iminent → teroristul sinucigas se afla in autobuz

9. Reprezinta un atac, in sensul art.44,Cpen, care sa justifice o actiune de aparare :

a. incercarea de a incendia o scoala b. distrugerea gardului unei persoane, pentru a impiedica raspandirea unui incendiuc. patrunderea fara drept, prin efractie, intr-un apartament, in timpul zilei

OBS → (a) → pericol iminent asupra persoanelor care s-ar putea afla in scoala → atac iminent nascut in faza tentativei (b) → atacul nu este indreptat impotriva persoanei atacate, a alteia sau impotriva unui interes obstesc → in ipoteza data este caz de necesitate (c) → prezumtia de aparare legitima → art.44.alin.21,Cpen10. Fapta unui chirias de a-si ameninta proprietarul ca il va denunta la administratia financiara, pentru neinregistrarea contractului, daca nu accepta prelungirea contractului de locatiune :a. reprezinta un atac care justifica legitima aparare b. nu este un atac care sa justifice legitima aparare deoarece nu este injustc. nu poate fi un atac care sa justifice legitima aparare intrucat nu se refera la viata sau integritatea corporala a celui amenintat

OBS → (a),(b) → nu este un atac in sensul cerut de art.44,Cpen, printre altele pentru ca :

o nu este un atac material o nu este injust (c) → atacul in sensul cerut de art.44,Cpen se poate indrepta impotriva persoanei, impotriva drepturilor acesteia sau impotriva unui interes obstesc

11. In cazul legitimei aparari prevazute de art.44,alin.21,Cpen, atacul trebuie sa indeplineasca cumulativ conditiile:a. material, direct, imediat, injust si proportional;b. material, direct, imediat si injust;c. atacul să îmbrace forma prevăzută de lege

OBS → (a) → apararea trebuie sa fie proportionala, iar nu atacul art.44,Cpen → legitima aparare →o alin.2 → legitima aparare propriu zisao alin.21 → legitima aparare prezumatao alin.3 → legitima aparare asimilata → excesul justificat art.44,alin.21,Cpen → legitima aparare prezumata →o toate conditiile atacului prevazute la alin.2o forma specifica a acestui tip de atac → prevazuta expres de lege → atacul sa constea din patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuinta, încapere, dependinta sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare

12. In sensul art.44,Cpen, :a. atacul presupune si o violenta verbala b. atacul presupune, de regula, o atitudine ofensiva, materializata intr-o actiune indreptata impotriva valorilor sociale ocrotite de legec. si inactiunea reprezinta un atac

13. In sensul art.44,Cpen, atacul :a. trebuie sa provina de la o persoana responsabilab. de regula, are caracter penalc. nu reprezinta intotdeauna o infractiune

OBS → (a) → se poate apara cu aparare legitima chiar si impotriva unei persoane iresponsabile, intrucat art.44,Cpen cere doar ca atacul sa fie injust, iar nu neaparat si imputabil agresorului (Streteanu) Mitrache (opinie diferita)→ distinctie →o daca cel care se apara cunostea starea de iresponsabilitate a agresorului → el riposteaza in stare de necesitateo daca cel care se apara nu cunostea starea de iresponsabilitate a agresorului → el riposteaza in legitima aparare, inlaturand pericolul prin mijloacele pe care le considera eficiente, nefiind obligata sa gaseasca o solutie mai putin periculoasa. In acest caz, legitima aparare va veni in concurs cu eroarea de fapt.

(b),(c) → fapta de aparare legitima este intotdeauna o fapta penala → avand in vedere ca impotriva atacului care a generat pericolul grav se riposteaza cu o fapta prevazuta de legea penala, si cum intre atac si aparare trebuie sa existe proportionalitate, se poate afirma ca, de regula, atacul are caracter penal, desi nu intotdeauna reprezinta o infractiune → exemplu → atacul desfasurat de un iresponsabil (Mitrache) 14. In sensul art.44,Cpen, impotriva unui atac periculos, poate riposta, in conditii de legitima aparare :a. numai victima agresiuniib. orice persoana prezenta la desfasurarea ataculuic. o alta persoana prezenta la desfasurarea atacului, numai daca victima agresiunii nu se putea apara singura

15. Apararea legitima se poate indrepta impotriva :a. vietii agresoruluib. libertatii agresoruluic. bunurilor agresorului

OBS → apararea trebuie sa se indrepte impotriva persoanei agresorului → viata, sanatatea, integritatea corporala a agresorului, iar nu si impotriva bunurilor sale

16. Pentru a fi in prezenta legitimei aparari, este necesar ca :a. apararea sa fie concomitenta cu atacul, intervenind in intervalul cat atacul era imediat

b. atacul sa constea intr-o infractiune contra vietii sau contra integritatii corporalec. atacul initial sa fie intentionat sau perceput ca intentionat de catre cel atacat

OBS → (b) → atacul nu consta intotdeauna dintr-o infractiune si, in plus, atunci cand consta dintr-o infractiune, aceasta poate fi si o infractiune contra patrimoniului (c) → poate genera legitima aparare si o fapta din culpa a unei personae, in masura in care a fost perceputa gresit ca fiind intentionata, de catre persoana care se apara → exemplu → intr-un autobuz aglomerat, din cauza unei franari violente, o persoana se dezechilibreaza si vatama grav, accidental, o alta persoana. In masura in care aceasta din urma persoana riposteaza intrucat crede ca fapta a fost comisa cu intentie si ca ar putea continua, se va putea retine pentru ea legitima aparare atat atacul cat si apararea pot fi fapte din culpa, cu diferenta ca, in cazul atacului, fapta din culpa este perceputa eronat, ca fiind intentionata, de catre cel care se apara → pentru aparare, vezi exemplul cu uciderea din culpa

17. Spre deosebire de „excesul scuzabil” , „excesul de apărare” :a. nu este asimilat cu legitima apărareb. constituie o circumstanţă atenuantă legală

c. constă în depăşirea limitelor legitimei apărări, atunci când aceasta este cauzată de tulburare sau temere

OBS → „excesul scuzabil” → circumstanţă atenuantă legală → art.73,lit.a,Cpen „excesul de apărare” → legitima aparare asimilata → art.44,alin.3,Cpen

18. Legitima aparare inlatura vinovatia :a. atat ca trasatura a infractiunii, cat si ca element al laturii subiectiveb. ca element al laturii subiective in continutul constitutiv al infractiuniic. ca trasatura a infractiunii

OBS → efectele legitimei aparari (a),(b) → continutul constitutiv al infractiunii este un model teoretic (c) → legitima aparare inlatura caracterul penal al faptei → fapta nu va constitui infractiune intrucat intrucat ii lipseste o trasatura esentiala a infractiunii, si anume, vinovatia

19. In sensul art.44,Cpen, atacul trebuie :a. sa aiba un temei legalb. sa fie iminentc. sa produca un prejudiciu ireparabil

OBS → (a) → dimpotriva, trebuie sa fie injust (c) → nu se pune problema prejudiciului20. Excesul scuzabil este :a. circumstanta atenuanta legalab. cauza care inlatura raspunderea penalac. cauza care inlatura caracterul penal al faptei

OBS → a nu se confunda : (a) → excesul scuzabil → circumstanta atenuanta legala → art.73,lit.a,Cpen (b) → cauzele generale care inlatura raspunderea penala → fapta constituie o infractiune si doar consecinta ei, raspunderea penala, este inlaturatao amnistiao prescriptia raspunderii penaleo lipsa plangerii prealabileo impacarea partilor (c) → cauzele care inlatura caracterul penal al faptei → fapta nu este infractiune o cauze generale → au o aplicatie generala, la orice cauza concreta. Exemple : cauze care inlatura vinovatia (art.44 – 51,Cpen) abrogarea incriminarii (art.12,Cpen) lipsa de pericol social (art.181,Cpen)o cauze speciale → lipsa dublei incriminari (art.6,alin.1,Cpen) constrangerea la darea de mita (art.255,Cpen)

21. In cazul infractiunilor care, prin consumare, produc un prejudiciu ireparabil :a. momentul consumarii infractiunii coincide cu momentul consumarii ataculuib. riposta este legitima chiar daca intervine si dupa consumarea infractiuniic. momentul consumarii atacului se prelungeste dincolo de momentul consumarii infractiunii

OBS → Trebuie sa facem distinctie intre →o momentul consumarii infractiuniio momentul consumarii atacului → este diferit in functie de cele doua categorii de infractiuni infractiuni care, prin consumare, produc un prejudiciu ireparabil →o consumarea infractiunii = consumarea ataculuio o riposta dupa acest moment, nu este legitima aparare infractiuni care, prin consumare, produc un prejudiciu reparabil → care poate fi inlaturat sau micsorat printr-o interventie pozitiva, chiar dupa consumarea infractiuniio consumarea infractiunii si consumarea atacului nu coincido atacul se prelungeste si dincolo de consumarea infractiunii, astfel ca permit o aparare legitima chiar dupa consumarea infractiunii

22. Exista stare de legitima aparare, in cazul :

a. celui care, cunoscand starea de iresponsabilitate a agresorului, riposteaza b. celui care, fiind atacat de un grup de persoane, le ameninta cu un pistol c. celui care loveste cu un par o persoana care dadea foc la o casa

OBS → (a) → stare de necesitate → opinia lui Mitrache; Streteanu nu este de acord (b) → la atacul grupului de persoane riposta consta din amenintarea acestora cu un pistol → apararea poate sa fie chiar si nemateriala → exemplu, doar o amenintare, pentru a-l indeparta pe agresor (c) → atacul poate fi indreptat impotriva persoanei, a drepturilor ei, precum si impotriva interesului obstesc → printre aceste drepturi se numara → viata, sanatate, integritate corporala, libertate, onoare, avere

23. Exista legitima aparare daca atacul consta in savarsirea de catre victima a unei infractiuni de :a. santajb. denuntare calomnioasa c. talharie24. Fapta savarsita in legitima aparare :a. atrage uneori raspunderea civila in cazul excesului justificat b. nu atrage niciodata raspunderea civila

c. nu atrage raspunderea civila in cazul excesului scuzabil

OBS → efectele legitimei aparari (c) → excesul scuzabil → circumstanta atenuanta legala → in functie de speta, va atrage sau nu raspunderea civila REGULA → pe cale de consecinta, legitima aparare inlatura si raspunderea civila EXCEPTIE → o daca LA vine in concurs si cu alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei, poate sa intervina raspunderea civila, tocmai datorita unor astfel de cauze o in cazul excesului justificat, raspunderea civila nu este inlaturata intotdeauna

25. Instanţa a reţinut că, la 22 iunie 2003, partea vătămată D.P., aflată în stare de ebrietate, a proferat de la gardul ce despărţea grădina sa de cea a inculpatului insulte la adresa acestuia. Inculpatul a răspuns insultelor părţii vătămate, care a escaladat gardul şi, trecând în grădina inculpatului, a intrat în curtea acestuia înarmată cu un cuţit şi a încercat să lovească pe inculpat cu un par smuls din gard. Inculpatul s-a deplasat în întâmpinarea părţii vătămate, s-au îmbrâncit şi s-au lovit reciproc cu pumnii, partea vătămată căzând la pământ. Inculpatul a luat din curte un par şi a lovit partea vătămată de mai multe ori peste corp şi în zona capului, iar apoi a lovit-o cu piciorul. Partea vătămată a suferit o fractură a osului parietal stâng, comoţie

cerebrală, fracturi costale şi contuzie abdominală, necesitând pentru vindecare 25 - 30 zile de îngrijiri medicale.In speta :a. în cauză se va retine circumstanţa atenuantă a provocăriib. fapta dedusă judecăţii a fost comisă în stare de legitimă apărarec. inculpatul va fi apărat de prezumţia de legitima aparare instituită prin art.44,alin.21,Cpen

OBS → (a) → în cauză, există circumstanţa atenuantă a provocării atâta timp cât partea vătămată a insultat pe inculpat, a escaladat gardul intrând în curtea şi pe proprietatea acestuia şi l-a lovit, în condiţiile unei agresiuni reciproce (b) → partea vătămată şi inculpatul au avut un incident verbal, care a degenerat într-o agresiune reciprocă a părţilor şi, doborâtă fiind la pământ, partea vătămată a fost în continuare lovită de inculpat cu parul şi picioarele → inculpatul nu a săvârşit fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa, atâta timp cât victima era în imposibilitate de a-l înfrunta, fiind doborâtă la pământ. În aplicarea art. 44 C. pen., caracterul necesar al apărării trebuie analizat nu numai în raport cu gravitatea atacului, ci şi cu posibilitatea celui atacat de a-l înfrunta. Or, în speţă, din partea victimei nu a existat un atac care să îndeplinească cerinţele înscrise

în art.44,Cpen., cu atât mai mult cu cât aceasta se afla în stare de ebrietate, iar pe de altă parte, inculpatul a lovit partea vătămată cu parul când acesta nu putea să-l mai înfrunte sau să reprezinte un pericol pentru inculpat. (c) → escaladarea gardului şi intrarea victimei pe proprietatea inculpatului nu este de natură să atragă nici incidenţa dispoziţiilor art.44,alin.21,Cpen → victima nu a desfăşurat un atac efectiv, de natura celui la care se referă art.44,alin.2,Cpen, iar pe de altă parte, agresiunea nu a fost determinată exclusiv de pătrunderea, fără drept, a părţii vătămate pe proprietatea inculpatului. În contextul în care între părţi a existat un conflict verbal care a degenerat într-o agresiune reciprocă, situaţia creată nu a putut surprinde pe inculpat, după felul în care s-au derulat evenimentele şi, în consecinţă, nu poate fi apărat de prezumţia instituită prin art. 44,alin.21,Cpen.

26. Atacul de la legitima aparare poate sa constea :a. doar intr-o fapta prevazuta de legea penalab. intr-o inactiunec. intr-o actiune a unei persoane despre care cel atacat stie ca nu are discernamant

OBS → (a) → apararea trebuie obligatoriu sa constea dintr-o fapta prevazuta de legea penala (c) → stare de necessitate (opinia lui Mitrache, Streteanu nu este de accord)27. Pentru a fi in prezenta legitimei aparari :

a. nu este necesar ca atacul sa provina din partea unei persoane iresponsabile b. apararea trebuie sa se exercite concomitent cu atacul sau imediat ce acesta a incetat definitiv c. este necesar ca atacul sa constea dintr-o infractiune contra persoanei

OBS → (a) → pentru retinerea legitimei aparari, legea nu conditioneaza ca atacul sa provina de la o persoana iresponsabila. Se poate riposta cu aparare legitima si impotriva unei personae iresponsabile, intrucat legea cere doar ca atacul sa fie injust. (b) → de vreme ce atacul a incetat definitiv, urmeaza ca riposta nu mai este legitima chiar daca s-ar exercita imediat dupa momentul consumativ al atacului (c) → atacul nu este limitat la infractiunile contra persoanei → de exemplu, atacul poate fi indreptat impotriva patrimoniului → autorul patrunde prin violent ape un loc imprejmuit, delimitat prin semen de marcare → infractiunea de tulburare de posesie (art.220,Cpen)

28. In cazul legitimei aparari, apararea trebuie sa fie :a. necesara b. singura cale de inlaturare a atacului c. precedata de atac

OBS → caracterul necesar al apararii nu se confunda cu faptul că ea trebuie să fie singura posibilitate de a înlătura

atacul → exista legitima aparare chiar si atunci cand cel atacat se putea salva prin fuga sau ascunderea din fata agresorului

29. In sensul art.44,Cpen, atacul :a. se poate exercita si prin persoane sau bunuri interpuseb. este iminent doar daca reprezinta cel putin o tentativac. nu poate proveni decat din partea unei persoane

OBS → (a) → atacul este direct cand se pune în pericol nemijlocit valorarea socială ocrotită → aceasta nu presupune existenta obligatorie a unui contact direct al agresorului cu obiectul care încorporează valoarea socială ocrotită → exemplu → va exista un atac direct şi atunci când atacatorul încearcă să scufunde o barcă în care se află o persoană ce nu ştie să înoate (b) → nu neaparat, intrucat ar putea fi prea tarziu pentru a se mai putea riposta. Atacul iminent se poate situa si in faza finala actelor pregatitoare, ce preced imediat tentativa → exemple :o agresorul se apropie de victima tinand amenintator in mana un obiect contondento agresorul introduce mana in buzunar pentru a scoate pistolul incarcat → daca l-ar fi scos deja si l-ar fi indreptat spre victima ar fi existat o tentativa (c) → deosebire fata de starea de necesitate

30. Daca agresorul ataca victima cu intentia de a o ucide, dar, dupa aplicarea unei lovituri, este imobilizat de alte persoane si nu mai poate continua lovirea :a. atacul agresorului s-a epuizat in momentul imobilizarii b. lovirea agresorului dupa imobilizare beneficiaza de legitima apararec. atacul a incetat, chiar daca infractiunea nu s-a consumat

OBS → (a) → momentul epuizarii atacului este cel in care agresorul a fost imobilizat (b) → pentru ca atacul a incetat, lovirea agresorului dupa imobilizare nu constituie legitima aparare (c) → agresorul a comis doar o tentativa la infractiunea de omor → prin urmare, atacul s-a epuizat, dar infractiunea nu s-a consumat

31. Exista legitima aparare, daca :a. atacul este verbal sau scrisb. atacul este legitimc. atacul este indreptat impotriva impotriva unui bun al celui care riposteaza32. In cazul infractiunilor contra patrimoniului, daca urmarea infractiunii este totala si ireversibila :a. nu mai este posibila exercitarea unei aparari legitime dupa consumarea infractiunii

b. se poate interveni in aparare legitima si dupa consumarea infractiuniic. apararea poate interveni oricand, pana la momentul epuizarii infractiunii

OBS → (a),(b) → exemplu → in cazul infractiunii de distrugere :o daca distrugerea bunului este totala → infractiunea a avut o urmare totala si ireversibila → nu se mai poate interveni in apararea dupa consumarea infractiunii → apararea nu se mai justifica o daca distrugerea bunului este doar partiala → se poate interveni in aparare si dupa consumarea infractiunii, pentru a impiedica distrugerea totala a bunului (c) → este cazul unei infractiuni continue

33. Atacatorul aplica mai multe lovituri victimei, dupa care o abandoneaza si pleaca. Lovirea lui de catre victima, in timp ce se indeparta de la locul faptei,:a. poate constitui o infractiuneb. constituie legitima apararec. constituie stare de necesitate

34. In cazul unei tentative de omor, dezarmarea agresorului de catre victima :a. marcheaza intotdeauna incetarea ataculuib. este doar un indiciu pentru incetarea ataculuic. este o proba pentru incetarea atacului

OBS → exemplu → inculpata a reusit sa smulga cutitul din mana sotului agresor, cu care acesta incerca sa o loveasca, iar apoi l-a lovit de mai multe ori, cu acelasi cutit, provocandu-i moartea dezarmarea nu poate fi decat un indiciu in ceea ce priveste incetarea atacului agresorului intrucat trebuie sa se ia in consideratie si alte aspecte care ar putea interven →o posibilitatea ca agresorul sa smulga din nou arma din mainile victimeio eventuala posibilitate de a se inarma rapid cu alte instrumenteo forta fizica a agresorului si a victimei, sanatatea, varsta, etc.

35. In cazul in lipsirii de libertate in mod illegal :a. apararea poate interveni numai pana la momentul consumarii infractiuniib. apararea poate interveni oricand, pana la momentul epuizarii infractiuniic. atacul continua si dupa consumarea infractiunii

OBS → (a),(b) → lipsirea de libertate in mod illegal → infractiune continua → apararea poate interveni oricand pana la momentul epuizarii infractiunii

lipsirea de libertate in mod illegal → infractiune cu efect eversibil → atacul continua si dupa consumarea infractiunii, atata timp cat mai exista posibilitatea inlaturarii rezultatului

36. O persoana, stiindu-se amenintata, si-a instalat preventiv trei caini agresivi care sa o apere, pe care i-a lasat liberi in incinta propriei curti. In cazul uciderii agresorului de catre aceste animale, in momentul in care a incercat sa patrunda in curte :a. nu este incidenta legitima aparare, intrucat atacul fiind viitor, apararea precede ataculb. este indeplinita conditia unui atac in desfasurare c. este incidenta legitima aparare, in masura in care sunt indeplinite conditiile prevazute de art.44,Cpen

OBS → (a) → nu este un atac viitor, intrucat este vorba doar despre pregatirea unei eventuale aparari (b) → intrucat mijloacele de aparare (in speta, cainii) au fost activate tocmai datorita atacului, urmeaza ca avem un atac in desfasurare (c) → si in cazul unui astfel de tip de aparare, se admite legitima aparare numai daca sunt indeplinite conditiile art.44,Cpen, inclusiv proportionalitatea dintre atac si aparare37. Pentru a fi in prezenta legitimei aparari, este necesar ca :

a. atacul sa constea in violenta, atingere grava adusa demnitatii sau alta actiune ilicita gravab. atacul sa constea intr-o infractiune contra persoanei c. apararea sa imbrace forma unei fapte prevazute de legea penala

OBS → (a) → atacul nu este material → atingere grava adusa demnitatii (b) → poate fi o infractiune contra persoanei, o infractiune contra patrimoniului, dupa cum poate fi doar o fapta penala → exemplu → atacul dezlantuit de un iresponsabil (c) → prima conditie a apararii

38. Fapta inculpatului care, auzind din curtea sa amenintarile victimei, vecinul sau, si vazand-o pe aceasta ca se inarmeaza cu un cutit, a luat un topor si, sarind gardul, a intrat in curtea victimei, pe care a lovit-o, provocandu-i moartea :a. nu este infractiune, fiind savarsita in legitima aparareb. nu este infractiune, fiind savarsita in conditiile starii de necesitatec. este infractiune

OBS → atacul nu este direct → amenintarile victimei, chiar cumulate cu inarmarea sa cu un cutit, nu constituie un atac

direct in sensul art.44,Cpen → cele doua persoane erau separate de un gard si de portiunile din curtea fiecaruia atacul nu este iminent → o la legitima aparare → victima se apara printr-o fapta penala fata de atacul agresoruluio in speta, inculpatul a sarit gardul victimei si a lovit-o

39. Este in legitima aparare cel care :a. ucide un lup care ii atacase oileb. ucide un lup care il atacase pe elc. ameninta cu un pistol niste persoane care se apropiau amenintator inarmate cu cutite

OBS → (a),(b) → stare de necesitate atacul nu poate proveni decât din partea unei persoane umane, fiind exclusă invocarea legitimei apărări atunci când atacul este exercitat de un animal.

40. Atacul de legitima aparare poate sa puna in pericol:a. doar viata, sanatatea sau integritatea fizica a persoanei care riposteazab. patrimoniulc. drepturile unei alte persoane decat persoana care riposteaza

41. Atacul de legitima aparare poate sa se indrepte:a. doar impotriva persoanei care riposteaza

b. chiar si impotriva unei alte persoane decat cea care riposteaza efectivc. impotriva unei persoane iresponsabile

42. Apararea de la legitima aparare :a. trebuie sa fie obligatoriu o fapta prevazuta de legea penalab. nu trebuie sa reprezinte unica posibilitate pentru autor de a inlatura ataculc. poate interveni pe parcursul atacului sau intr-un termen rezonabil dupa incheierea atacului

43. Apararea de la legitima aparare :a. trebuie sa fie obligatoriu o fapta intentionatab. nu trebuie sa fie proportionala cu atacul initial, daca au existat mai multi atacatoric. poate consta in amenintari la adresa atacatorului, pentru a-l determina sa inceteze atacul

44. Apararea de la legitima aparare:a. in functie de starea de fapt concreta, poate sa constea si intr-o fapta ilicita sau intr-o contraventieb. poate consta intr-o fapta din culpac. poate sa se indrepte impotriva persoanei agresorului sau a unei persoane apropiate acestuia

OBS →

(a) → apararea trebuie sa fie obligatoriu o fapta penala (b) → apararea poate fi savarsita cu orice forma de vinovatie → exemplu de culpa → victima, urmarita de agresor, incearca sa scape de acesta urcandu-se la volan si demarand in tromba, dar manevrand gresit schimbatorul de viteze, vehiculul a dat inapoi omorandu-l (c) → apararea se exercita doar impotriva agresorului → doar ca exceptie, apararea vizeaza un bun in situatia in care persoana omoara cainele asmutit de stapanul sau

45. Depasirea limitelor legitimei aparari din cauza tulburarii sau emotiei determinate de atacul initial, este:a. circumstanta atenuanta legalab. cauza care inlatura caracterul penal al fapteic. circumstanta atenuanta judiciara

46. Excesul justificat de legitima aparare, este:a. cauza care inlatura raspunderea penalab. cauza care inlatura caracterul penal al fapteic. circumstanta atenuanta legala

OBS → este vorba despre excesul justificat → art.44,alin.3,Cpen → este asimilat legitimei aparari → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

47. Excesul justificat de legitima aparare se retine daca:a. apararea era unica modalitate de scapare in fata atacului

b. atacul nu era material,direct, imediat, injust decat in inchipuirea inculpatului c. apararea a imbracat forma unei fapte prevazute de legea penala

OBS → (a) → caracterul necesar al apararii nu inseamnma exclusivitatea apararii (a) → atat la legitima aparare propriu zisa, cat si la legitima aparare prezumata sau la excesul justificat de aparare, trebuie sa fie indeplinite toate conditiile atacului, prevazute pentru legitima aparare propriu zisa (art.44,alin.2,Cpen) (c) → prima conditie a apararii → in absenta ei, nu se mai pune problema altor conditii privind apararea si nici problema legitimei aparari

48. Excesul justificat de legitima aparare :a. se poate retine doar in cazul legitimei aparari prezumateb. presupune existenta unei aparari disproportionate fata de atac c. se retine atunci cand nu exista un atac, dar faptuitorul crede ca se afla in fata unui atac

OBS → (a) → art.44,Cpen prevede trei forme distincte de legitima aparare : o legitima aparare propriu zisa → alin.2

o legitima aparare prezumata → alin.21o excesul justificat de aparare → alin.3 (b) → excesul justificat de aparare presupune toate conditiile de la atac si aparare cerute de legitima aparare propriu zisa, mai putin proportionalitatea apararii → aspectul specific excesului justificat este tocmai disproportia apararii fata de atac (c) → chiar si atacul iminent trebuie sa fie real, obiectiv si sa presupuna ca este pe cale sa se produca → atacul nu poate fi putative in niciuna dintre cele trei forme de legitima aparare admise de art.44,Cpen → nici macar atacul iminent poate fi putativ

49. Pentru a se putea retine excesul justificat este necesar ca :a. autorul sa fi fost intr-o puternica stare de tulburare sau temere, determinate de atacb. apararea sa nu fi intervenit ulterior incetarii atacului c. atacul sa fi constat in patrunderea fara drept a unei personae, prin violenta, viclenie, efractie sau escaladare intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea

OBS → (a) → este conditia care da aspectul justificat al excesului de aparare

(b) → conditie generala a apararii (art.44,alin.2,Cpen) → apararea sa fie necesara → adica, sa intervina atata timp cat atacul este imediat (iminent sau actual) (c) → conditie specifica legitimei aparari prezumate → art. 44,alin.21,Cpen

50. Interventia autorului pentru a opri prin violenta o persoana care se pregatea sa incendieze cladirea Facultatii de Drept :a. este comisa in conditiile legitimei apararib. este comisa in conditiile starii de necesitatec. va atrage sanctionarea autorului, daca acesta avea si o alta posibilitate de a opri persoana, in afara actelor de violenta

OBS → (a) → este un atac indreptat impotriva eventualelor personae aflate in cladirea respective, dar si impotriva unui interes obstesc (b) →o legitima aparare → raport atac – aparareo starea de necesitate → pericol - salvare (c) → fiind legitima aparare, caracterul necesar al apararii nu implica si exclusivitatea apararii

51. In fapt, A il ataca pe B, iar C – un tert – intervine pentru a-l salva pe B, lovindu-l pe A. Fapta lui A, de a-l vatama corporal pe C :a. constituie infractiunea de vatamare corporala

b. este comisa in conditiile legitimei apararic. nu e justificata pe temeiul legitimei aparari, deoarece atacul lui Cnu este justificat

OBS → A = agresor, B = victima C = tert fata de agresiunea initiala, intervine in favoarea victimei, lovindu-l pe agresor → fapta lui C se justifica pe temeiul legitimei aparari A = agresor in atacul initial asupra lui B, il vatama corporal pe C → dezlantuie inca un atac nejustificat prin ideea de aparare → infractiune A devine aggressor si in raport cu C

52. Legitima aparare prezumata opereaza :a. numai atunci cand atacul s-a indreptat impotriva unui interes obstescb. in cazul in care atacul consta in patrunderea prin violenta intr-o locuintac. doar in cazul persoanelor iresponsabile

OBS → legitima aparare prezumata → art. 44,alin.21,Cpen → 2 categorii de conditii :o conditii generale → cele cerute in cazul legitimei aparari propriu-zise o conditii specifice → forma specifica pe care trebuie sa o imbrace atacul → patrunderea fara drept a unei personae, prin violenta,

viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit sau delimitat prin semne de marcare forma specifica pe care trebuie sa o imbrace apararea si scopul acesteia → respingerea unui astfel de atac

53. In cazul legitimei aparari prezumate :a. exista o prezumtie legala absolutab. exista o prezumtie legala relativac. exista o prezumtie judiciara

54. Legitima aparare prezumata :a. este o legitima aparare putativab. opereaza atunci cand, datorita tulburarii sau temerii, s-au depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea ataculuic. nu opereaza in cazul oricarei patrunderi fara drept a unei persoane intr-un imobil

OBS → (a) → in niciunul dintre cele trei cazuri de legitima aparare nu se admite un atac putativ (b) → este exces justificat, iar nu legitima aparare prezumata (c) → art. 44,alin.21,Cpen cere ca patrunderea fara drept sa se faca prin anumite mijloace → prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace → nu

orice patrundere fara drept efectuata in spatiile enumerate de lege naste prezumtia de legitima aparare

55. In cazul legitimei aparari prezumate se vor retine efectele cauzei justificative :a. si in cazul in care atacul nu a pus in pericol grav valoarea protejatab. chiar in ipoteza in care persoana care se apara si-a dat seama ca nu se afla in fata unui atacc. chiar daca apararea nu este exercitata de proprietarul spatiului in care se exercita o patrundere fara drept prin escaladare

OBS → (a) → nu s-ar mai indeplini o conditie generala privind atacul (b) → neexistand atac, nu mai punem problema unei aparari legitime (c) → apararea poate fi exercitata de proprietar, de locatar, de o alta persoana

56. In cazul legitimei aparari, apararea poate fi exercitata de :a. victima agresiuniib. un tert, dar numai cu consimtamantul victimei agresiuniic. un tert, chiar impotriva consimtamantului victimei agresiunii

OBS → apararea poate fi exercitata de :o victima agresiuniio un tert → de regula cu consimtamantul victimei agresiunii , ca exceptie fara sau chiar impotriva vointei victimei agresiunii exemplu de caz in care apararea se face de catre un tert fara consimtamantul sau chiar impotriva consimtamantului victimei agresiunii :o va fi in legitima aparare tertul care intervine pentru a impiedica un omor comis la cererea victimei → valoarea aparata de lege este una de care victima nu poate dispuneo victima se opune numai de teama represaliilor din partea atacatorului → vointa victimei nu este libera

57. In conditiile in care apararea indreptata impotriva agresorului ajunge sa lezeze un tert, fapta comisa impotriva acestuia din urma :a. constituie legitima aparareb. se va analiza pe taramul starii de necesitatec. se va analiza pe taramul error in personam

OBS → (a) → nu constituie legitima aparare intrucat apararea trebuie sa se indrepte numai impotriva agresorului, iar nu si/sau impotriva bunurilor sale sau impotriva altei personae (c) → nu se pune problema error in personam atata timp cat apararea era indreptata impotriva agresorului

58. Fapta comisa in aparare legitima poate fi savarsita :a. cu oricare forma de vinovatieb. numai cu intentiec. cu praeterintentie

OBS → forma de vinovatie in cazul atacului →o intentieo culpa → fapta este perceputa eronat de cel care se apara, ca fiind savarsita cu intentie forma de vinovatie in cazul apararii →o intentieo culpao praeterintentie exemplu de aparare savarsita din culpa → autorul urmarit cu toporul de catre victima, vede un autovehicul parcat in apropiere si incearca sa scape de agresor plecand cu aceasta masina. Autorul manevreaza gresit schimbatorul de viteza si, in loc sa porneasca inainte, autovehiculul merge inapoi si astfel il loveste pe agresor care alerga spre masina, provocandu-i moartea

59. Se va retine legitima aparare in cazul :a. persoanei care, in timp ce era urmarita cu toporul de catre agresor, distruge autoturismul acestuia, parcat in locul unde se desfasura incidentulb. persoanei care ucide cainele atacatorului, pe care acesta il asmutise asupra sa

c. persoanei care profereaza cuvinte injurioase la adresa atacatorului

OBS → (a) → apararea nu se indreapta impotriva agresorului, ci impotriva bunurilor sale → este incalcata o conditie privind apararea (b) → este o exceptie de la regula potrivit careia riposte trebuie sa se indrepte numai impotriva atacatorului, iar nu si impotriva bunurilor sale → este admisa legitima aparare intrucat, propriu-zis, nu cainele este atacatorul, ci cel care il asmute impotriva victimei (c) → nu este legitima aparare intrucat apararea astfel exercitata nu are character idoneu, adica nu are capacitatea necesara sa inlature atacul → a nu se confunda cu cazurile date in alte exemple → amenintarea cu un pistol, amenintarea teroristului sinucigas ca va detona bomba in autobuz

60. Se poate retine legitima aparare in cazul :a. proprietarului bunului furat care, pentru a-si putea recupera bunul, il ucide pe autorul furtului b. persoanei care riposteaza cu o arma de foc impotriva agresarii sale prin lovirea cu pumnul si cu palmelec. celui care, atacat fiind de sapte persoane, a ripostat cu un cutit, in conditiile in care niciunul dintre agresori nu era inarmat

OBS →

(a) → nu se respecta conditia proportionalitatii dintre aparare si atac → uciderea contra recuperarii unui bun (b) → aparent, nu s-ar putea respecta conditia proportionalitatii dintre aparare si atac intr-o astfel de ipoteza → arma de foc la o lovitura de pumn → o depinde insa si raportul de forte dintre agresor si victima o exemplu → exista proportionalitate atunci cand riposta prin folosirea unei arme provine din partea unei personae lipsite de forta fizica, victima a unui atac comis de o persoana neinarmata, dar aflata intr-o pozitie de vadita superioritate sub aspectul fortei fizice (c) → se respecta conditia proportionalitatii dintre aparare si atac, chiar daca niciunul dintre agresori nu era inarmat → raport 1 la 7

61. In cazul legitimei aparari prezumate de lege, patrunderea fara drept :a. nu poate lua decat forma consumata b. poate fi doar o incercare de patrunderec. nu poate lua forma unor acte pregatitoare

62. In cazul legitimei aparari prezumate de lege, :a. apararea trebuie sa fie motivata exclusiv de patrunderea victimei in spatiul protejat b. apararea trebuie sa urmareasca impiedicarea patrunderii fara drept sau determinarea intrusului de a parasi spatiul protejat

c. daca patrunderea s-a realizat prin viclenie, apararea nu poate interveni decat dupa consumarea patrunderii in spatiul protejat

OBS → (a) → art. 44,alin.21,Cpen nu impune in niciun fel o astfel de conditie → ar fi absurd sa spunem ca legitima aparare prezumata opereaza pentru simpla patrundere, dar nu si in cazul in care, dupa patrundere, se comit acte de violenta de catre intrus → critica facuta de Streteanu deciziei ICCJ, date ca exemplu mai sus (b) → apararea este calificata prin scop → pentru a respinge patrunderea fara drept (b) → patrunderea fara drept la care se refera art. 44,alin.21,Cpen poate fi :o patrundere consumata → scopul apararii → determinarea intrusului de a parasi spatiul respectivo incercare de patrundere → scopul apararii → impiedicarea patrunderii fara drept (c) → patrunderea fara drept trebuie sa se realizeze prin urmatoarele mijloace :o violentao viclenie → numai patrunderea in forma consumata legitimeaza aparareao efractieo alte asemenea mijloace → de ex, prin escaladareM viclenia → exemplu → intrusul pretinde ca este lucrator la regia de apa si trebuie sa faca o verificare a contoarelor :

o daca nu a patruns in locuinta, desi a avut loc incercarea de inducere in eroare → nu exista un atac care sa puna in pericol valoarea ocrotita → o eventuala riposta nu este legitima. Persoana a carei inducere in eroare s-a incercat, nu poate, in acest moment, decat sa ii refuse accesul in locuintao daca, in urma acestui refuz, intrusul incearca sa forteze intrarea → avem un atac actual → se justifica apararea → dar, intr-un astfel de caz este vorba despre o incercare de patrundere prin violenta sau prin efractie, nicidecum prin viclenie o daca proprietarul a fost indus in eroare si i-a permis accesul in locuinta, dar apoi si-a dat seama ca intrusul nu are calitatea pretinsa → suntem in prezenta unui atac, reprezentat chiar si de simplul refuz de a parasi locuinta → trebuie mai intai sa ii ceara sa paraseasca locuinta si, doar in caz de refuz, poate comite fapta in aparare

62. Prezumtia prevazuta de art.44,alin.21,Cpen poate operea in cazul patrunderii fara drept :a. numai intr-un domiciliu, inteles in sensul legii penaleb. pe un teren agricol imprejmuit, situat in extravilanc. pe un teren forestier

OBS → bizareria textului art.44,alin.21,Cpen spatiile vizate de textul legal →o locuintao incapereo dependinta

o loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare prezumtia a fost extinsa, in mod irational, in 2005, si la un loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare, nemaifiind astazi legata in mod necesar doar de ideea de domiciliu in sensul legii penalea atentie → extinderea nu a fost facuta doar la un loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare tinand de acestea (adica de locuinta, incapere, dependinta) (a) → prezumtia nu se aplica doar in cazul patrunderii fara drept intr-un domiciliu inteles in sensul legii penale (b) → se incadreaza in loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare (c) → nu stim daca terenul forestier era sau nu un loc imprejmuit

63. Excesul justificat prevazut de art.44,alin.3,Cpen:a. se intemeiaza pe tulburarea sau temerea provocate de atacb. se poate intemeia pe dorinta de razbunare provocata de atacc. nu este o circumstanta atenuanta64. Excesul justificat prevazut de art.44,alin.3,Cpen se refera la :a. depasirea limitelor legitimei aparari, in generalb. depasirea limitelor unei aparari proportionalec. apararea intervenita inainte ca atacul sa devina iminent

OBS →

(a),(b) → excesul justificat → disproportia dintre aparare si atac, intemeiata pe starea de tulburare sau temere generate de atac → prin urmare, nu este vorba despre o depasire a limitelor legitimei aparari in general, celelalte conditii trebuind sa fie indeplinite (c) → este asa zisul exces extensiv → apararea nu este legitima intrucat atacul nu este imediat

65. Exista legitima aparare daca :a. atacul este indreptat impotriva unui bun al celui care riposteazab. atacul este verbalc. atacul este legitim

66. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge :a. patrunderea unei persoane intr-o locuintab. ocuparea unui teren fara un titlu legalc. patrunderea, fara drept, a unei persoane intr-o dependinta a unei locuinte

OBS → elemental material prin care trebuie sa se realizeze atacul → actiune de patrundere patrunderea trebuie sa indeplineasca trei conditii :o sa fie fara drepto sa fie realizata printr-unul din mijloacele expres prevazute de lege → violenta, viclenie, efractie, alte asemenea mijloace

o in urmatoarele spatii → locuinta, incapere, dependinta, loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare (a) → patrunderea trebuie sa fie fara drept (b) → elemental material trebuie sa fie actiunea de patrundere fara drept, iar nu ocuparea fara drept

67. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru :a. inlaturarea unui obstacol in exercitarea posesiei b. respingerea patrunderii unei persoane intr-un imobilc. respingerea patrunderii fara drept a unei persoane, prin amenintarea cu o arma cu foc, intr-o incapere ce nu ii apartine

OBS → (a) → elemental material trebuie sa fie actiunea de patrundere fara drept, iar inlaturarea unui obstacol in exercitarea posesiei (b) → patrunderea trebuie sa fie fara drept

68. Se prezuma ca este in legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge :a. ocuparea unui teren forestier b. respingerea patrunderii unei persoane intr-un imobilc. respingerea patrunderii fara drept a unei persoane, prin amenintarea cu o arma cu foc, intr-o incapere ce nu ii apartine

OBS → (a) → elemental material trebuie sa fie actiunea de patrundere fara drept, iar nu la actiunea de ocupare (b) → patrunderea trebuie sa fie fara drept

69. Excesul justificat prevazut de art.44,alin.3,Cpen se intemeiaza pe tulburarea :a. celui care face aparareab. in care se afla atacatorulc. atat a agresorului, cat si a celui care respinge atacul 70. Lovirea repetata, cu urmari mortale, a unei persoane care a patruns in locuinta faptuitorului noaptea, prin escaladare si efractie, si a lovit cu batul in cap pe cel aflat in incapere, constituie:a. un act de legitima aparare potrivit art.44,alin.21,Cpenb. infractiunea de omor, cu retinerea circumstantei atenuante a provocariic. infractiunea de omor

71. Inculpatul, padurar aflat in patrulare, a somat victima sa se opreasca, dupa ce gasise in apropiere cioata unui arbore recent taiat. Deoarece aceasta nu s-a conformat, inculpatul a urmarit-o si a tras 2 focuri de arma, impuscand-o in ambele picioare. La solutionarea cauzei:a. se retine legitima aparareb. nu se retine legitima aparare, deoarece nu exista un atac din partea victimeic. se retine excesul scuzabil

72. Inculpata, justificandu-si temerea pe relatiile anterioare conflictuale cu victima, ginerele sau, atunci cand acesta a incercat sa deschida usa bucatariei, i-a aruncat o substanta caustica peste fata, care i-a produs pierderea vederii. La solutionarea cauzei:a. se retine existenta legitimei apararib. nu se retine legitima aparare, deoarece nu exista atac materialc. se retine excesul scuzabil

OBS → (a),(b) → acesta a incercat sa deschida usa bucatariei → nu este un atac material in sensul art.44,Cpen (c) → nu exista un atac in sensul art.44,Cpen → nu se mai pune problema unui exces scuzabil

73. Partea vatamata se deplasa cu autoturismul pe un drum pietruit, prilej cu care l-a observat pe inculpat care transporta cu o galeata, in curtea sa, piatra cu care era pavat drumul. Intrucat la intoarcere, partea vatamata l-a gasit pe inculpat facand acelasi lucru, a oprit masina si a coborat cu intentia de a avea o discutie cu inculpatul pe aceasta tema. Inculpatul i-a aplicat cu galeata plina cu pietre o lovitura in zona fetei, partea vatamata cazand si pierzandu-si cunostinta. La solutionarea cauzei:

a. se retine existenta legitimei apararib. nu se retine legitima aparare, deoarece nu exista atac material

c. se retine excesul scuzabil

OBS → (a),(b) → nu exista atac material, cid oar o eventuala presupunere a inculpatului in acest sens (c) → nu exista un atac in sensul art.44,Cpen → nu se mai pune problema unui exces scuzabil

74. Intre inculpat si victima (fratele sau) au avut loc discutii contradictorii cu privire la intretinerea surorii lor. Ulterior, victima s-a deplasat la domiciliul inculpatului pentru a lua un bun, iar pe drum a luat o furca pentru a se apara de caini. In timp ce cauta bunul pentru care venise si fara sa il vada pe inculpat, a fost lovit de acesta in cap cu un topor. La solutionarea cauzei:a. se retine existenta legitimei aparari prezumate, in conditiile art.44,alin.21,Cpen b. nu se retine legitima apararec. se retine excesul scuzabil

OBS → (a) → nu exista un atac in sensul art.44,Cpen → nu se mai pune problema indeplinirii conditiilor specifice cerute de art.44,alin.21,Cpen (a) → simpla prezenta a victimei in locuinta inculpatului, avand in vedere relatiile de rudenie, chiar avand asupra sa o furca, pe care nu a folosit-o in niciun fel, nu indeplineste niciuna dintre conditiile atacului

(c) → nu exista un atac in sensul art.44,Cpen → nu se mai pune problema unui exces scuzabil

75. In cazul in care atacul consta intr-o infractiune :a. epuizarea atacului nu coincide in mod necesar cu consumarea infractiuniib. atacul iminent se poate situa si in faza actelor pregatitoare c. infractiunea trebuie sa ia forma consumata 76. Nu exista legitima aparare in cazul :a. tertului care intervine in favoarea atacatoruluib. tertului care intervine in favoarea celui atacatc. persoanei atacate de cainele asmutit impotriva sa, de proprietar

77. Excesul justificat, in cazul legitimei aparari :a. face ca fapta prevazuta de legea penala, savarsita de cel atacat, sa nu mai constituie infractiune b. nu inlatura caracterul penal al faptei, ci va fi retinut de instanta numai ca o circumstanta atenuantac. reprezinta doar un element in individualizarea pedepsei

OBS → (a),(b) → excesul justificat este asimilat legitimei aparari → este cauza care inlatura caracterul penal al faptei → fapta nu mai constituie infractiune → pe cale de consecinta, nu mai exista nici raspundere penala

(c) → excesul scuzabil este circumstanta atenuanta legala (art.73,lit.a,Cpen) → element de individualizare a pedepsei

78. Excesul scuzabil reprezinta :a. o imprejurare care conduce la inlaturarea caracterului penal al faptei savarsite in aparare b. doar o circumstanta atenuanta legalac. o imprejurare care conduce la inlaturarea raspunderii penale

79. In cazul legitimei aparari, riposta prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala :a. constituie intotdeauna unica modalitate de inlaturare a atacului b. trebuie sa fie anterioara ataculuic. trebuie sa fie necesara

OBS → (a) → caracterul necesar al apararii nu inseamna exclusivitatea apararii (ripostei) (b) → trebuie sa fie posterioara atacului → apararea trebuie sa fie precedata de atac, iar nu convers

80. Daca cel atacat in conditiile legitimei aparari riposteaza, dar loveste, din eroare, ce nu-i poate fi imputabila, o alta persoana, careia ii vatama grav integritatea corporala, acesta va beneficia :

a. numai de dispozitiile legale privitoare la legitima aparare b. de dispozitiile legale privind eroarea de fapt, in concurs cu dispozitiile legale privind legitima apararec. de dispozitiile legale privind error in personam

OBS → (a),(b) → legitima aparare intra in concurs cu eroarea de fapt (c) → nu poate fi vorba de error in personam intrucat

81. In cazul legitimei aparari, pericolul grav nu poate lua nastere :a. dintr-un act constient al agresorului b. dintr-o intamplare premergatoare ataculuic. ca urmare a unor “fapte” ale animalelor

82. Legitima aparare :a. nu poate veni in concurs cu nicio alta cauza care inlatura caracterul penal al faptei b. poate veni in concurs numai cu starea de necesitatec. poate veni in concurs cu alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei

83. Atunci cand, dupa dezarmarea agresorului, cel atacat continuat riposta, lovind victima cu cutitul si cauzandu-i moartea, acesta:a. va beneficia de dispozitiile legale privitoare la legitima aparare, in conditiile art.44,alin.2,Cpen

b. va beneficia de dispozitiile legale privitoare la legitima aparare, in conditiile art.44,alin.3,Cpenc. cel mult, se va putea pune in discutie circumstanta legala atenuanta a provocarii

84. Atunci cand, impotriva unui atac periculos riposteaza o alta persoana decat victima agresiunii, pentru a fi incidente dispozitiile institutiei legitimei aparari,:a. este necesar ca intre acea persoana si victima agresiunii sa existe un grad de rudenie b. este necesar ca intre acea persoana si victima agresiunii sa existe o intelegere prealabilac. legea nu cere nicio conditie privind relatia dintre aceasta persoana si victima agresiunii

85. Riposta in cazul legitimei aparari se poate indrepta, potrivit legii, impotriva:a. bunurilor agresorului b. persoanelor din anturajul agresoruluic. vietii agresorului

86. Fapta inculpatului care, fiind imobilizat la pat din cauza invaliditatii, pentru a se apara de atacul fratelui sau, constand in lovituri cu pumnul, l-a lovit pe acesta cu cutitul, provocandu-I moartea :a. este savarsita in conditiile excesului justificat b. este savarsita in conditiile excesului scuzabilc. beneficiaza de scuza provocarii

OBS → (a) → exista un atac in sensul art.44,Cpen, dar este depasita conditia proportionalitatii → lovituri cu cutitul contra loviturilor cu pumnul (b) → apararea nu s-a desfasurat dupa incetarea atacului (c) → nu se pune problema provocarii, ci a unui atac material cauia I se riposteaza

87. Suntem in prezenta unei legitime aparari putative daca :a. cel care se apara a deposit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea atacului, din cauza starii de puternica tulburare sau temere generate de atac b. cel care se apara crede in mod eronat ca se afla in fata unui atacc. apararea a intervenit dupa ce atacul a incetat

OBS → (a) → art.44,alin.3Cpen → excesul justificat de aparare → asimilat legitimei aparari (b) → putative = ceva ce exista doar in capul persoanei respective, fara a exista si realmente acel ceva (c) → atac extensiv

88. Este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei :a. impacarea partilor b. iresponsabilitatea faptuitoruluic. legitima aparare

OBS → (a) → este o cauza care inlatura raspunderea penala (b),(c) → art.44 – 51,Cpen → cuze generale care inlatura caracterul penal al faptei →o art.44,,Cpen → legitima aparareo art.48,,Cpen → iresponsabilitatea

89. In cazul legitimei aparari, prin aparare proportionala se intelege :a. o aparare care produce urmari echivalente cu cele care s-ar fi putut produce daca atacul nu era inlaturat b. numai apararea prin folosirea aceluiasi instrument ca sic el folosit de agresorc. forma de aparare specifica legitimei aparari prezumate

Starea de necesitate → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 45 - Starea de necesitate

(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savârsita în stare de necesitate.(2) Este în stare de necesitate acela care savârseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi înlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public.(3) Nu este în stare de necesitate persoana care, în momentul când a savârsit fapta, si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era înlaturat.

OBS → conditii cu privire la starea de pericol pericolul sa fie iminent →o pericolul este iminent atunci cand este pe cale sa se produca → iminenta se situeaza in anticamera actualului, ceea ce inseamna ca aceasta conditie este indeplinita si atunci cand pericolul este deja actualo iminenta pericolului nu inseamna ca acesta este instantaneu, intrucat, intr-un astfel de caz, nu mai este posibila o fapta de salvare care sa il inlature → este posibil ca pericolul iminent sa permita luarea unor masuri de salvare mai inainte ca el sa devina actual pericolul sa fie inevitabil → pericolul nu putea sa fie inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala → cu alte cuvinte, comiterea faptei trebuie să fie singura soluţie de a salva valoarea socială ameninţată de pericol.

o daca pericolul putea fi înlăturat fără a se recurge la o faptă penală → starea de necesitate este exclusă. o daca autorul dispune de mai multe posibilităţi de a înlătura pericolul dar toate presupun săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală → salvarea trebuie să se facă prin comiterea faptei mai puţin grave pericolul să nu fi fost creat în mod intenţionat de cel care invocă starea de necesitate pericolul iminent sa ameninte valorile sociale aratate in art.45,alin.2,Cpen :o viata, integritatea corporala, sanatatea persoanei celui care a comis acţiunea de salvare sau ale altuia o un bun important al faptuitorului sau al unei alte persoane → această importanţă nu se apreciază numai în raport de valoarea economică a bunului în sine. Spre exemplu, poate fi un astfel de bun important un înscris susceptibil de a fi folosit ca probă într-un proces, un înscris care consemnează anumite drepturi ale deţinătorului ori îi conferă o anumită vocaţie (de pildă un testament olograf).o un interes obstec

OBS → diferenta dintre pericolul specific in starea de necesitate si pericolul specificific legitimei aparari consta in geneza pericolului : geneza pericolului in cazul starii de necesitate → nu vine dintr-un atac, ci poate proveni o un eveniment intamplator → cutremur, inundatie, incendiu provocat de un fulger, alunecare de teren

o o activitate umana imprudenta sau intentionata → un incendiu provocat de un individo comportarea victimei care urmeaza a fi salvata → o persoana care lucreaza intr-o incapere cu substante inflamabile, provoaca un incendiu in care se accidenteaza grav si pentru transportarea ei de urgenta la spital se ia fara drept un autovehicul o de acţiunea unui animal → un cal speriat se îndreaptă în viteză spre un grup de copii, astfel că o persoană care vede de la distanţă incidentul îl împuşcăo anumite mijloace tehnice → sistemul de frânare al unei garnituri de tren de marfă se defectează, aşa încât pentru a evita deraierea într-o zonă populată garnitura este aruncată în aer geneza pericolului in cazul legitimei aparari → atacul unei persoane

OBS → pentru cazul in care geneza pericolului este o activitate umana imprudenta sa intentionata daca pericolul a fost creat intentionat → persoana care l-a creat nu poate invoca starea de necesitate o o persoană incendiază intenţionat imobilul în care se afla → daca pentru a se salva din incendiul provocat de ea ucide o alta persoana, atunci nu poate invoca starea de necesitate cu privire la o faptă de ucidere o in acest caz, nu este necesar ca autorul să fi dorit provocarea stării de necesitate → în exemplul dat, nu este necesar să fi dorit uciderea persoanei în cauză şi să fi provocat incendiul ca pretext pentru aceasta, fiind

suficient ca intenţia să existe cu privire la urmarea care constituie starea de pericol (în cazul nostru, incendierea) daca pericolul se datoreaza culpei autorului → starea de necesitate produce efecte limitate → starea de necesitate justifică fapta intenţionată, dar autorul va răspunde pentru o faptă din culpă, în măsura în care aceasta este incriminată. o exemplu → în cazul în care din culpa autorului izbucneşte un incendiu într-un imobil, iar acesta, pentru a se salva, ucide o persoană în condiţiile stării de necesitateo nu va răspunde pentru un omor comis cu intenţie, ci pentru o ucidere din culpă

OBS → conditiile actiunii de salvare → actiunea de salvare sa se realizeze printr-o fapta prevazuta de legea penala acţiunea de salvare să fie comisă în intenţia de a înlătura pericolul → ca şi în cazul legitimei apărări, este necesară nu doar întrunirea în plan obiectiva condiţiilor stării de pericol, ci şi constatarea unui element subiectiv, adică conştientizarea acestui pericol de către cel care acţionează şi voinţa lui de a-l înlătura. În măsura în care autorul prin fapta sa a înlăturat un pericol dar fără a avea cunoştinţă de acest lucru, nu se poate reţine starea de necesitate. Această condiţie nu implică însă inadmisibilitatea reţinerii stării de necesitate în cazul infracţiunilor din culpă. Ceea ce impune condiţia analizată este ca acţiunea comisă să fie menită să înlăture pericolul.

actiunea de salvare sa fi fost singurul mijloc de inlaturare a pericolului →o actiunea de salvare este considerata a fi necesara daca se efectueaza intre momentul in care pericolul a devenit iminent si pana la incetarea acestuiao daca faptuitorul avea posibilitatea sa inlature pericolul prin alte mijloace decat savarsirea unei fapte penale, era obligat sa recurga la aceste mijloaceo actiunea de salvare poate sa fie executata de persoana expusa pericolului sau de catre o alta persoana prin actiunea de salvare sa nu se cauzeze urmari vadit mai grave decat acelea care s-ar fi produs , daca pericolul nu era inlaturat → art.45,alin.3,Cpen → această condiţie reprezintă reflectarea cerinţei proporţionalităţii în materia stării de necesitate. Astfel, la fel ca şi în cazul legitimei apărări, nu este posibilă sacrificarea unei vieţi pentru salvarea unor bunuri sau drepturi patrimoniale. Persoana care actioneaza pentru salvarea valorilor sociale de la pericolul iminent trebuie sa aiba o dubla reprezentare in momentul savarsirii faptei :o reprezentarea gravitatii pericolului si a urmarilor luio reprezentarea urmarilor faptei de salvare o daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul nu si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor fi mai grave, fapta urmeaza sa fie considerata tot in stare de necesitate → reţinerea stării de necesitate este posibilă şi în cazul unor urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi produs în absenţa intervenţiei, în măsura în care autorul nu şi-a dat seama de acest lucru, dar în ipoteza de faţă efectul

justificativ este dat de intervenţia unei erori de fapt în contextul stării de necesitate. o daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor fi mai grave, fapta constituie infractiune, pentru care se poate retine, eventual, circumstanta atenuanta prevazuta la art.73,alin.1,lit.a,Cpen (depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate). fapta sa nu fie savarsita de catre sau pentru a salva o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul → exista anumite profesii care, prin natura lor, il obliga pe profesionist sa infrunte pericolul → cel care are obligatia sa infrunte pericolul nu poate sa invoce starea de necesitate, pentru a se apara de raspundere, in cazul in care nu actioneaza pentru a inlatura pericolul. Existenţa unei asemenea obligaţii de sacrificiu nu implică însă excluderea de plano a persoanelor în cauză din sfera de aplicare a stării de necesitate. În primul rând, atunci când intervin pentru salvarea unui terţ, ei acţionează de regulă în stare de necesitate. Exemplu → pompierul care, pentru a salva o persoană dintr-un incendiu, distruge bunuri ale altei persoane, nu va răspunde pentru fapta de distrugere, aceasta fiind comisă în stare de necesitate. Limitarea pe care o impune această condiţie este aceea că persoana care avea obligaţia de a înfrunta pericolul nu va putea invoca starea de necesitate când a acţionat pentru a se salva pe sine cu încălcarea obligaţiilor care îi reveneau. Aşa de pildă, pompierul nu se află în stare de necesitate atunci

când provoacă moartea unei persoane pentru a putea să coboare el pe scara de incendiu pentru a se salva.

1. Starea de pericol regasita in definitia starii de necesitate trebuie:a. sa aiba caracter iminent b. sa aiba caracter inevitabilc. sa fie generata in mod obligatoriu, direct sau indirect, de o actiune umana

OBS → pericol → 4 conditii iminent inevitabil sa nu fie creat intentionat de cel care invoca starea de necesitate vizand valori sociale expres prevazute de lege

2. Cauza care determina starea de pericol de la starea de necesitate poate fi :a. doar o actiune umana b. un fenomen al naturiic. un mijloc tehnic

OBS → geneza pericolului in cazul starii de necesitate → un eveniment intamplator, un fenomen al naturiii → cutremur, inundatie, alunecare de teren, fulger,etc. o activitate umana imprudenta sau intentionata comportarea victimei insasi actiunea unui animal

anumite mijloace tehnice

3. Sunt elemente care ajuta la realizarea distinctiei intre legitima aparare si starea de necesitate :a. persoana care sufera consecintele faptei comise in prezenta cauzei justificative b. sursa atacului, respectiv a pericoluluic. necesitatea ca, la legitima aparare, actiunea de aparare sa fie unica posibilitate de a inlatura atacul

OBS → (a) → persoana care sufera consecintele faptei comise in prezenta cauzei justificative →o la starea de necesitate → de regula, cel care sufera urmarile faptei comise este un tert, iar nu cel care a cauzat starea de pericolo la legitima aparare → actiunea de aparare se indreapta impotriva atacatorului (b) → sursa atacului, respectiv a pericolului → in cazul legitimei aparari, sursa pericolului vine numai din atacul unei persoane, pe cand in cazul starii de necesitate, poate proveni si din actiunea unui animal, dintr-un fenomen al naturii, din cauza unui mijloc tehnic defect, etc (c) → tocmai inverso caracterul necesar al apararii nu inseamna exclusivitatea apararii o caracterul necesar al actiunii de salvare inseamna exclusivitatea actiunii de salvare

4. Sunt elemente prin care starea de necesitate se aseamana cu legitima aparare:a. conditia proportionalitatii intre starea de pericol si actiunea de salvare b. caracterul iminent al starii de pericolc. necesitatea ca actiunea de salvare sa fie unica posibilitate de a inlatura pericolul

OBS → (a),(b) → elemente comune (c) → element de diferentiere

5. Se poate retine starea de necesitate in cazul :a. spargerii unui zid, pentru a salva o persoana dintr-o incapere incendiatab. sustragerii unui autovehicul, pentru a transporta la spital o persoana accidentatac. distrugerii unui baraj, pentru a salva de la o inundatie o gradina de legume

OBS → (c) → nu se respecta conditia proportionalitatii

6. Se afla in stare de necesitate :a. pompierul care provoaca moartea unei persoane, pentru a putea să coboare pe scara de incendiu, pentru a se salvab. toxicomanul care comite un furt, pentru a-şi putea procura doza zilnică

c. pompierul care, pentru a salva o persoană dintr-un incendiu, distruge bunuri ale altei persoane

OBS → (a) → pompierul nu poate invoca, in favoarea sa, starea de necesitate intrucat ii incumba obligatia de sacrificiu (b) → toxicomanul nu poate invoca in favoarea sa starea de necesitate pentru a justifica furtul, intrucat actiunea de salvare nu este exclusiva → starea de pericol rezultată din neadministrarea dozei putea fi înlăturată prin prezentarea la un centru de asistenţă pentru toxicomani

7. Pilotul de avion care cauzeaza avarierea din culpa a aeronavei, si care, pentru a se salva, isi ucide copilotul pentru a lua unica parasuta:a. va raspunde pentru infractiunea de omorb. va raspunde pentru infractiunea de ucidere din culpac. nu va raspunde penal, fapta sa fiind justificata pe taramul starii de necesitate

OBS → avarierea ….aeronavei → stare de pericol, pentru a se salva, isi ucide copilotul → actiunea de salvare (fapta penala) → stare de pericol + actiunea de salvare = ideea de stare de necesitate → grila trebuie analizata pe ideea existentei starii de necesitate

nu se pune problema obligatiei de sacrificiu, ambele persoane fiind din aceeasi categorie → pilot, (co)pilot. S-ar fi pus aceasta problema in cazul pilot – pasager. (a),(b) → pentru ca starea de pericol a fost creata printr-o actiune din culpa → starea de necesitate va produce efecte limitate, astfel :o pilotul nu raspunde penal pentru omor → fapta intentionata → interventia cauzei justificativeo pilotul va raspunde penal pentru ucidere din culpa (c) → starea de necesitate exista, dar nu produce efecte depline

8. Actiunea de salvare, specifica starii de necesitate, trebuie sa fie:a. intotdeauna o fapta penalab. intotdeauna comisa cu intentiec. savarsita numai in timpul cat pericolul era iminent sau actual

OBS → (a) → altfel, nu s-ar mai pune problema starii de necesitate drept cauza justificativa (b) → cel care intreprinde actiunea de salvare trebuie sa constientizeze starea de pericol, ceea ce nu inseamna ca actiunea de salvare trebuie sa fie numai intentionata. Poate fi si o actiune din culpa. (c) → actiunea de salvare este necesara daca a fost intreprinsa intre momentul in care pericolul era iminent si pana la incetarea lui

9. Actiunea de salvare, specifica starii de necesitate, trebuie sa fie:a. savarsita cu intentia de a inlatura starea de pericolb. necesara si neexclusivac. proportionala cu urmarile previzibile ale starii de pericol

OBS → (a) → “trebuie sa fie savarsita cu intentia de a inlatura starea de pericol” nu inseamna neaparat ca actiunea de salvare trebuie sa fie obligatoriu savarsita cu intentie, ci semnifica numai faptul ca cel ce intreprinde actiunea de salvare trebuie sa constientizeze starea de pericol (b) → este exclusiva → fapta penala savarsita era singura solutie pentru a inlatura starea de pericol (c) → art.45,alin.3 → conditia proportionalitatii dintre actiunea de salvare si urmarile previzibile ale starii de pericol → “ nu este in stare de necesitate persoana care, in momentul cand a savarsit fapta, si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat”10. Este in stare de necesitate cel care:a. ucide un lup care ii ataca oileb. ucide un lup care il ataca pe elc. ameninta o persoana, raspunzand astfel unei amenintari anterioare a acesteia

OBS →

(a) → art.45,alin.2,Cpen → “ este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala, sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau sau un interes obstesc.” (b) → este adevarat ca exista un atac, sdar pentru ca el nu vine de la o persoana, ci de la un animal, se va retine starea de necesitate (c) → nu este nici legitima aparare, atacul nefiind material

11. Este in stare de necesitate cel care:a. pentru a nu se lovi cu motocicleta de un TIR care circula neregulamentar, intra pe trotuar si vatama grav integritatea fizica a doi pietoni b. intocmeste un act fals, fiind amenintat cu moartea de catre un tertc. nu se poate prezenta la incorporare pentru ca este impiedicat de inundatii

OBS → (a) → “TIR care circula neregulamentar” → stare de pericol, “pentru a nu se lovi cu motocicleta de un TIR care circula neregulamentar, intra pe trotuar si vatama grav..” → actiunea de salvare exclusiva (fapta penala) → stare de pericol + actiunea de salvare = stare de necesitate (b) → o este o constrangere morala

o actiunea de salvare nu este exclusiva → in fata amenintarii cu moartea, avea si alte posibilitati de a se salva decat savarsirea faptei penale (intocmirea falsului) (c) → este o constrangere fizica, iar nu stare de necesitate

11. Este in stare de necesitate :a. medicul care amputeaza piciorul unei persoane pentru a-i salva viata b. cel care fura o paine, deoarece nu are nimic de mancare acasa c. cel care, in lipsa oricaror alte posibilitati, conduce o masina, desi avea permisul de conducere suspendat, pentru a transporta o persoana grav ranita la spital

OBS → (a) → medicul savarseste o vatamare corporala grava (amputarea), pentru a salva o valoare mai importanta, anume viata pacientului, amputarea fiind unica solutie (b) → actiunea de salvare (furtul painii) nu este exclusiva, el avand la dispozitie si alte solutii in afara savarsirii faptei penale → exemple → sa imprumute painea, sa mearga la o cantina sociala, etc (c) → era unica solutie pentru a fi salvata viata celui ranit

12. Este in stare de necesitate :

a. medicul care preleveaza rinichiul unei persoane, fara consimtamanrul acesteia, pentru a salva o alta persoana care, altfel, ar deceda b. cel care arunca dintr-o barca de salvare o persoana, in cazul unui accident naval, pentru a-si face astfel loc in barca c. cel care distruge gardul unei persoane, pentru a impiedica raspandirea unui incendiu

OBS → (a) → o limita impusa proportionalitatii dintre actiunea de salvare si urmarile previzibile ale starii de pericol este principiul constitutional al demnitatii umane (art.1,alin.3,Constitutie) (b) → “accident naval ” → stare de pericol, “arunca dintr-o barca de salvare o persoana “ → actiunea de salvare (fapta penala), proportionalitatea “ viata unei persoane contra vietii altei persoane “ (b) → “raspandirea unui incendiu “ → starea de pericol, “distruge gardul unei persoane “ → actiunea de salvare (fapta penala = distrugerea), proportionalitatea “ vieti si bunuri salvate, contra unui gard distrus “

13. Este in stare de necesitate :a. cel care loveste cu un par o persoana care dadea foc la o casab. persoana care, desi aflata in stare de ebrietate, conduce o masina pentru a transporta o persoana grav bolnava la spital, daca nu existau alte posibilitati

c. capitanul unui avion avariat care, pentru a lua ultima parasuta, loveste mai multi pasageri

OBS → (a) → “o persoana care dadea foc la o casa “ → atac (ce genereaza stare de pericol) venit din partea unei persoane, “loveste cu un par” → apararea (fapta penala) → legitima aparare, iar nu stare de necesitate (b) → “persoana grav bolnava ” → stare de pericol privind viata persoanei, “persoana aflata in stare de ebrietate …conduce o masina “ → actiunea de salvare (fapta penala), proportionalitatea “ viata unei persoane contra condusului in stare de ebrietate “ (c) → “capitanul unui avion” → obligatia de sacrificiu in raport cu pasagerii avionului → capitanul avionului nu poate invoca in favoarea sa starea de necesitate

14. Este in stare de necesitate cel care :a. ucide un urs care era pe punctul de a ataca un vecinb. este aruncat de un cal intr-o vitrina, distrugand bunurile expuse acolo c. loveste cu masina un pieton care i-a sarit in fata si pe care nu l-a putut evita

OBS → (a) → o atacul provine de la un animal → este exclusa ideea de legitima aparare

o “urs care era pe punctul de a ataca un vecin” → starea de pericol iminent, “ucide un urs” → actiunea de salvare, proportionalitate → viata unui om contra vietii unui urs (b),(c) → caz fortuit → aspectul de impredictibilitate

15. Fapta pilotului unui elicopter militar supraincarcat cu raniti care, in timp de razboi, il arunca din aparat pe unul dintre raniti, pentru a putea decola si a scapa de tirul inamicilor care ii inconjurasera :a. reprezinta infractiunea de omor, deoarece avea obligatia sa se sacrifice chiar elb. este justificata pe temeiul legitimei apararic. este justificata pe temeiul starii de necesitate

OBS → (a) → desi in grila se are in vedere relatia pilot – pasager, nu se va pune problema obligatiei de sacrificiu intrucat, avionul era supraincarcat cu raniti → or, daca s-ar fi sacrificat pilotul, intregul grup de persoane ar fi murit (b) → nu exista atac in sensul art.44,Cpen, prin urmare nu discutam de legitima aparare (c) → “tirul inamicilor care ii inconjurasera” → starea de pericol, “il arunca din aparat pe unul dintre raniti, pentru a putea decola si a scapa de tirul inamicilor” → actiunea de salvare (fapta penala), proportionalitatea → viata unui grup de militari raniti, contra vietii unui singur militar ranit

16. Nu poate invoca niciodata starea de necesitate, pentru a justifica savarsirea unei fapte penale:a. pompierul obligat să suporte riscurileb. salvatorii montani obligati sa suporte riscurile acţiunilor de salvarec. persoana care putea scăpa prin fugă de pericol

OBS → (a),(b) → pompierii, salvatorii marini sau montani, medicii, pilotii, etc. suportă riscul propriei profesii, dar aceasta nu inseamna ca nu pot exista situatii in care ei insisi sa se afla in stare de necesitate → exemplu → se afla in stare de necesitate pompierul care distruge un perete pentru a putea iesi dintr-o casa unde incendiul nu mai putea fi controlat (c) → de vreme ce se putea salva prin fuga, rezulta ca actiunea de salvare constanddin fapta penala nu a fost exclusiva → nu exista stare de necesitate

17. Se va retine starea de necesitate in cazul in care :a. pentru a preveni extinderea incendiului provocat de un traznet, padurarul a dispus defrisarea unei suprafaţe de pădureb. un cal speriat se îndreaptă în viteză spre un grup de copii, iar o persoană care vede de la distanţă incidentul îl împuşcă

c. medicul medicul refuza sa asigure ingrijirea bolnavilor aflati intr-o zona contaminata

OBS → (a) → padurarul nu va raspunde pentru distrugere (b) → “un cal speriat se îndreaptă în viteză spre un grup de copii” → starea de pericol, “o persoană…..îl împuşcă” → actiunea de salvare (fapta penala = distrugere), proportionalitatea → viata unor copii, contra viretii unui cal (c) → raportul medic – pacient → obligatia de sacrificiu → nu se poate invoca starea de necesitate

18. Se va retine starea de necesitate in cazul in care :a. salvamontul care arunca din vehiculul sau un alpinist ranit, deoarece alti raniti mai putin grav nu mai aveau loc si nu mai era posibila efectuarea altui transport b. o persoana obliga o alta persoana sa arunce pe geam o caramida in capul victimei, provocandu-I moarteac. sistemul de frânare al unei garnituri de tren de marfă se defectează, iar pentru a evita deraierea într-o zonă populată, seful de tren dispune aruncarea in aer a garniturii

OBS → (a) → nu se pune problema obligatiei de sacrificiu atata timp cat in vehicul se aflau numai raniti (b) → in functie de modul in care “ o obliga”, poate fi incidenta constrangerea fizica sau constrangerea morala

(c) → stare de necesitate in cazul careia sursa pericolului este defectiunea unui mijloc tehnic

19. Se gaseste in stare de necesitate :a. pompierul care distruge un perete pentru a putea iesi dintr-o casa unde incendiul nu mai putea fi controlatb. politistul care impusca o persoana care il atacase cu cutitul in timpul unei interventiic. capitanul in varsta al unui vas de croaziera, care arunca din ultima barca de salvare un pasager mai tanar, pentru a-si face lui un loc

OBS → (a) → “casa unde incendiul nu mai putea fi controlat” → starea de pericol, “pompierul care distruge un perete” → actiunea de salvare (fapta penala =- distrugerea), proportionalitatea → viata pompierului contra unui perete care oricum va fi distrus de incendiu, problema obligatiei de sacrificiu → nu se pune, dat fiind ca nu avem raport pompier contra alta persoana (b) → probabil, o legitima aparare, datele nefiind suficiente pentru a aprecia in acest sens → dar, oricum nu este stare de necesitate, atata timp cat problema se pune in termenii raportului “atac (venit din partea unei persoane) – aparare” (c) → raportul capitan de vas – simplu pasager → este incalcata obligatia de sacrificiu → capitanul vasului nu poate invoca in favoarea sa starea de necesitate

20. Starea de necesitate este :a. o cauza de impunitateb. o cauza care inlatura raspunderea penalac. o cauza care inlatura vinovatia

OBS → o cauza care inlatura caracterul penal al faptei, pe temeiul lipsei de vinovatie

21. In cazul starii de necesitate, daca prin actiunea de salvare a unui bun propriu, salvatorul a creat un prejudiciu unui tert, atunci :a. salvatorul il va despagubi pe tert b. tertul nu va fi despagubit, data fiind existenta starii de necesitatec. salvatorul nu intra în niciun raport de drept civil cu tertul

22. In cazul starii de necesitate, daca un tert salveaza o persoana dintr-un incendiu, distrugand bunuri apartinand alteia, atunci :a. nu exista raspundere civilab. cel în favoarea căruia s-a intervenit va trebui să îl despăgubească pe cel care a suferit prejudiciulc. actiunea de salvare nu genereaza o raspundere civila a salvatorului

OBS → raportul “salvator – salvat – tert prejudiciat” → prejudiciul se suporta de catre cel salvat

OBS → există o diferenţă importantă faţă de legitima apărare, în planul răspunderii civile →o in cazul legitimei apărări → prejudiciul era produs în dauna atacatorului → nu exista raspundere civila (regula)

o in cazul stării de necesitate → regula → prejudiciul se produce în dauna unui terţ care nu are nimic comun cu pericolul creat → exista raspundere civila exceptia → prejudiciul se produce in dauna celui salvat → vezi exemplul cu vecinii → nu exista raspundere civila raportul “salvator – salvat” – distrugerea bunurilor celui salvat → nu exista raspundere civila raportul “salvator – salvat – tert prejudiciat” → prejudiciul este suportat de persoana salvata → cand acţiunea de salvare a fost efectuată de un terţ, cel în favoarea căruia s-a intervenit va trebui să îl despăgubească pe cel care a suferit prejudiciul raportul “salvator – tert prejudiciat” → prejudiciul este suportat de salvator → persoana care a efectuat acţiunea de salvare a bunului propriu este ţinută să îl despăgubească pe terţ pentru prejudiciul suferit de acesta în urma acţiunii de salvare

23. Daca o persoana a uitat un aparat electric in priza, care a declansat incendierea locuintei sale, si daca pentru stingerea acestuia si salvarea persoanei care l-a provocat,

vecinii au distrus usile, ferestrele si obiecte din apartament, atunci :a. fapta vecinilor se justifica pe temeiul legitimei apararib. exista raspundere civilac. nu exista raspundere civila

OBS → raportul “salvator – salvat – distrugerea bunurilor celui salvat cu ocazia actiunii de salvare” (a) → fapta se justifica pe temeiul starii de necesitate (a),(b) → fiind culpa victimei insesi si bunurile apartinandu-i, nu exista raspundere civila

24. In cazul starii de necesitate, raspunderea civila :a. este inlaturata atunci cand pericolul provine dintr-un eveniment natural b. poate reveni persoanei salvatec. nu poate reveni niciodata salvatorului

OBS → (a) → exemplu → un fulger incendiaza o casa si pentru a salva copiii existenti in casa respectiva, sunt distrusi peretii si usile → nu exista raspundere civila (b) → contra-exemplu → o alunecare de teren a izolat o familie si, pentru ca aceasta sa fie salvata, a trebuit sa fie distrusa recolta de porumb din gradina vecinului, astfel ca sa se poata permite accesul utilajelor de salvare → o raportul “salvat – salvator – prejudiciul unui tert”o raspunderea civila apartine celor salvati

faptul ca geneza pericolului nu este “umana” nu exclude de plano raspunderea civila

25. In cazul starii de necesitate, pericolul poate sa ameninte:a. numai un bun al faptuitoruluib. un bun important al victimeic. integritatea corporala a faptuitorului

OBS → (a),(b) → art.45,alin.2,Cpen → “… un bun important al sau (al faptuitorului) ori al altuia… “. 26. In cazul starii de necesitate, fata de actiunea de salvare, pericolul este:a. instantaneu b. actualc. ulterior

OBS → daca ar fi instantaneu, atunci nu ar mai permite o actiune de salvare daca ar fi ulterior, atunci actiunea de salvare nu ar mai fi necesara

27. Exista stare de necesitate, numai daca:a. pericolul nu consta din comportarea victimei care urmeaza sa fie salvata b. pericolul este iminentc. pericolul ameninta un bun al unei persoane

OBS → (a) → geneza pericolului poate fi chiar comportarea victimei → exemplu → o persoana care lucra cu substante inflamabile intr-un laborator declanseaza un incendiu, se raneste grav si, pentru a fi salvata, sunt distrusi peretii cladirii (c) → starea de pericol trebuie sa vizeze, printre altele, un bun important al faptuitorului sau al altuia

28. Exista stare de necesitate chiar daca actiunea de salvare:a. nu a fost intreprinsa de o persoana care avea obligatia de a infrunta pericolul b. nu constituie unicul mijloc de inlaturare a starii de pericolc. in anumite conditii, a cauzat urmari vadit mai grave decat cele ce s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat

OBS → (a) → legea nu impune nicio conditie cu privire la vreun statut profesional pe care sa il aiba cel care intreprinde actiunea de salvare → poate fi realizata de :o un profesionist → de exemplu, un pompier → in functie de cazul concret, ii revine sau nu obligatia de sacrificiuo un neprofesionist (b) → starea de necesitate presupune intotdeauna exclusivitatea actiunii de salvare

(c) → este cazul in care, in momentul savarsirii faptei, salvatorul nu si-a dat seama ca prilejuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi produs daca pericolul nu ar fi fost inlaturat →o daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul nu si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor fi mai grave → fapta este considerata a fi savarsita in stare de necesitate → reţinerea stării de necesitate este posibilă şi în cazul unor urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi produs în absenţa intervenţiei o daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor fi mai grave → fapta constituie infractiune, pentru care se poate retine, eventual, circumstanta atenuanta prevazuta la art.73,alin.1,lit.a,Cpen (depasirea limitelor legitimei aparari sau ale starii de necesitate)

29. In cazul starii de necesitate, pericolul iminent poate fi generat de :a. o simpla intamplareb. un atac al unui agresorc. o razbunare

OBS → “spre deosebire de” → (b) → un atac al unui agresor (persoana) → legitima aparare (c) → exemplu → un incendiu provocat din razbunare

30. Pentru existenta starii de necesitate, pericolul trebuie sa fie :a. direct, imediat, injustb. numai iminentc. direct si imediat, dar sa ameninte vreuna dintre valorile mentionate in art.45,alin.2,Cpen

31. Fapta inculpatului care a condus pe drumurile publice, fara a poseda permis de conducere, un autovehicul pentru a-si duce la gara un prieten dintr-o alta localitate, venit in vizita, a carui locuinta era supusa pericolului inundatiei :a. este infractiuneb. este savarsita in conditiile starii de necesitatec. este savarsita in conditiile cazului fortuit

OBS → (a),(b) → nu se poate justifica pe taramul starii de necesitate deoarece actiunea constand in savarsirea faptei penale nu este exclusiva → putea foarte bine sa ia un taxi pentru a-l duce la gara, iar nu sa se urce la volan fara a poseda permis de conducere

32. Temeiul admiterii starii de necesitate drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei, consta in aceea ca :a. fapta prevazuta de legea penala savarsita nu prezinta pericol socialb. fapta desi savarsita este asimilata cu neprevederea ei in legea penala;c. fapta nu este savarsita cu vinovatie

33. Pentru existenta starii de necesitate, pericolul trebuie sa fie :a. iminent, inevitabil si sa ameninte una din valorile aratate in art.45,alin.2,Cpenb. iminent, imediat si injustc. direct, imediat, injust si sa ameninte una din valorile aratate in art.45,alin.2,Cpen

OBS → (a) → atacul trebuie sa fie material, direct, imediat si injust → legitima aparare (art.44,Cpen)

34. Nu este in stare de necesitate persoana care, in momentul cand a savarsit fapta prevazuta de legea penala ca unica modalitate de salvare :a. si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturatb. nu si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturatc. si-a dat seama ca va produce o paguba

OBS → art.45,alin.3,Cpen

35. Starea de necesitate :a. nu poate veni in concurs cu nicio cauza care inlatura caracterul penal al faptei

b. vine in concurs cu eroarea de fapt, atunci cand faptuitorul nu si-a dat seama de disproportia dintre urmarile actiunii de salvare si urmarile starii de pericolc. poate veni in concurs cu mai multe cauze care inlatura caracterul penal al faptei

OBS → (b) → daca in momentul savarsirii faptei, faptuitorul nu si-a dat seama ca urmarile faptei sale vor fi mai grave, fapta urmeaza sa fie considerata tot in stare de necesitate → reţinerea stării de necesitate este posibilă şi în cazul unor urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi produs în absenţa intervenţiei, în măsura în care autorul nu şi-a dat seama de acest lucru, dar în ipoteza de faţă efectul justificativ este dat de intervenţia unei erori de fapt în contextul stării de necesitate.

36. Cand pericolul iminent a fost determinat de fenomene ale naturii, repararea prejudiciului cauzat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala, in cazul starii de necesitate, revine :a. persoanei care a actionat in stare de necesitateb. persoanei in favoarea careia s-a actionatc. statului

OBS → in grila se retine existenta unui prejudiciu → este exclusa ipoteza in care nu ar exista raspundere civila

nu se precizeaza ca actiunea de salvare ar viza un bun important al salvatorului → este exclusa ipoteza ca salvatorul sa fie cel care sa repare prejudiciul37. Cand pericolul iminent a fost determinat de fenomene ale naturii, repararea prejudiciului cauzat prin savarsirea faptei prevazute de legea penala, in cazul starii de necesitate, revine :a. persoanei care a actionat in stare de necesitateb. persoanei in favoarea careia s-a actionatc. statului

38. In cazul starii de necesitate, pericolul trebuie sa ameninte :a. integritatea corporala a celui care actioneaza in actiunea de salvareb. un bun al persoanei in favoarea careia se desfasoara actiunea de salvarec. un bun al statului

OBS → art.45,alin.2,Cpen → …pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala, sanatatea sa ori a altuia, un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc (b) → un bun important

39. In cazul starii de necesitate, pericolul trebuie sa ameninte :

a. integritatea corporala a celui care actioneaza in actiunea de salvareb. un bun al persoanei in favoarea careia se desfasoara actiunea de salvarec. un bun al statului

40. In speta, X, fiind atacat de Y cu un cutit si incoltit intr-o curte interioara, riposteaza cu un foc de arma spre Y. Y nu este ranit, dar focul de arma il ucide pe Z, un tert : a. X va raspunde doar pentru ucidere din culpa, tentativa de omor fiind justificata in conditiile legitimei apararib. X nu va fi tras la raspundere penala, faptele sale fiind justificate pe temeiul legitimei aparari, respectiv starii de necesitatec. X nu va fi tras la raspundere penala, faptele sale fiind justificate pe temeiul legitimei aparari si erorii de fapt

OBS → Y fata de X → atac material in sensul art.44,Cpen X fata de Y → legitima aparare Y nu este ranit, dar focul de arma il ucide pe Z, un tert → suntem in prezenta unei forme a erorii, aberration ictus → ea da nastere unui concurs de infractiuni intre :o o tentativa de omor asupra lui Y → este justificata pe temeiul legitimei aparari → X nu raspunde pentru tentative de omoro o ucidere din culpa asupra lui Z → este justificata pe temeiul starii de necesitate

o ucidere din culpa asupra lui Z → este justificata pe temeiul starii de necesitate intrucat → o starea de pericol = atacul initial dezlantuit de Y asupra lui X → atacul initial dezlantuit de Y indeplineste toate conditiile pericolului de la starea de necesitate → X nu raspunde pentru tentative de omoro actiunea de aparare fata de Y intruneste, in acelasi timp, si conditiile actiunii de salvare de la starea de necessitate → apararea era unica solutie pentru X

41. Fapta autorului care omoara o persoana din razbunare, fara sa cunoasca faptul ca aceasta tocmai se pregatea sa detoneze o bomba intr-o statie de metrou :a. reprezinta infractiunea de omor b. nu va fi infractiune, fiind justificata pe temeiul starii de necesitatec. nu va fi infractiune, fiind justificata pe temeiul legitimei aparari

OBS → (a) → “…care omoara o persoana din razbunare…” → fara cauza justificativa (b) → atata timp cat faptuitorul nu a constientizat starea de pericol reprezentata de cel care “tocmai se pregatea sa detoneze o bomba intr-o statie de metrou”, nu se poate retine starea de necessitate ca si cauza justificativa pentru fapta comisa (c) → nu exista atac in sensul art.44,Cpen → nu se pune problema legitimei aparari

42. Daca X, fiind in legitima aparare fata de atacul lui Y, riposteaza, dar il confunda pe Y cu Z, vatamandu-l grav pe acesta din urma : a. fapta va fi justificata, in considerarea legitimei apararib. fapta va fi justificata, in considerarea starii de necesitatec. X va fi tras la raspundere pentru vatamare corporala grava din culpa

OBS → se va retine legitima aparare, care intra in concurs cu eroarea de fapt

43. In cazul in care un turist aflat la munte este atacat de un urs, dar reuseste sa ucida animalul, fapta sa nu va constitui infractiune, fiind comisa in conditiile : a. legitimei apararib. starii de necesitatec. erorii de drept, turistul nestiind ca, in perioada respectiva, uciderea ursului era interzisa

OBS → (a) → nu se pune problema legitimei aparari intrucat atacul provine de la un animal (b) → “stare de pericol – actiune de salvare – proportionalitatea lor” → stare de necesitate (c) → in grila nu se precizeaza tipul erorii → doar eroarea de drept extrapenala inlatura caracterul penal al faptei

Constrangerea fizica si constrangerea morala → cauze care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 46 - Constrângerea fizica si constrângerea morala (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savârsita din cauza unei constrângeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista.(2) De asemenea, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savârsita din cauza unei constrângeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi înlaturat în alt mod.

OBS → conditiile constrangerii fizice (forta majora) sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala sub imperiul unei constrangeri fizice sa existe o actiune de constrangere asupra fizicului unei persoane →o sursa actiunii de constrangere poate fi :

o o alta persoana → in caz de imobilizare, sechestrareo un animal → de ex, un caine dresat care imobilizeaza faptuitorul o o energie mecanica → o un eveniment (fenomen natural) care rapeste libertatea de miscare a faptuitorului → inundatie, cutremur, viscolo il opreste de la o actiune → militarul nu poate ajunge la unitate datorita inundatiilor care au izolat localitatea in care locuiesteo il impinge la o activitate ca pe un simplu instrument → faptuitorul lesina, cade pe gheata, i se declanseaza o criza de epilepsie o fapta penala savarsita sub imperiul constrangerii fizice poate fi :o o inactiune → faptuitorul este impiedicat sa isi indeplineasca obligatiile legale. Exemple → militarul sechestrat nu se poate prezenta la unitate, acarul imobilizat de raufacatori nu schimba macazul la calea ferata si se produce o catastrofa o o actiune → faptuitorul devine un simplu instrument la comanda unei energii straine. Exemple → o persoana aluneca pe gheata si cade peste o vitrina, distrugand-o o persoana lesina si cade peste un copil, vatamandu-lo constrangerea la care a fost supus faptuitorul sa nu i se fi putut rezista →o daca exista posibilitatea de a rezista constrangerii, cel constrans era obligat la aceasta. Exemplu → militarul

sechestrat intr-o incapere, la parter, avea posibilitatea sa se elibereze prin fereastra care era deschisao posibilitatea de a rezista constrangerii fizice se apreciaza pentru fiecare caz concret in parte

OBS → conditiile constrangerii morale sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala, sub imperiul unei constrangeri exercitate prin amenintare sa existe o actiune de constrangere exercitata prin amenintarea cu un pericol grav →o amenintarea poate fi facuta oral sau scriso sub imperiul acestei amenintari, persoana are de ales intre doua variante :o sa suporte pericolul grav cu care este amenintatao sa savarseasca fapta care i se pretindeo pericolul grav →o il poate viza pe faptuitor sau pe o alta persoanao poate privi viata, integritatea corporala, libertatea, demnitatea, averea celui amenintat sau a altei persoaneo amenintarea creeaza faptuitorului un sentiment de teama, sub imperiul caruia savarseste fapta prevazuta de legea penala pericolul grav cu care se ameninta sa nu poata fi inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei pretinse, fapta prevazuta de legea penala → daca exista posibilitatea de a rezista constrangerii, cel constrans era obligat la aceasta.

1. Suntem in prezenta unei constrangeri fizice in cazul in care:a. o persoana este urmarita de un urs si, pentru a scapa, patrunde in casa de vacanta a altei persoaneb. o persoană o împinge pe alta care cade astfel peste un copil, cauzându-i vătămări corporalec. din cauza ruperii unei piese la sistemul de directie, un autovehicul scapa de sub control si intra pe trotuar unde ucide o persoana

OBS → (a) → raportul “stare de pericol – actiune de salvare “ → stare de necesitate (b) → avem o constrangere exercitata asupra fizicului faptuitorului → fapta prevazuta de legea penala (vatamarea corporala) se datoreaza constrangerii fizice la care a fost supus faptuitorul (c) → posibil, un caz fortuit → ideea de impredictibilitate

2. Suntem in prezenta unei constrangeri fizice in cazul in care :a. un cal îl aruncă din şa pe călăreţ, iar acesta ajunge astfel în curtea unui terţb. un cal speriat se indreapta spre un loc de joaca unde se afla mai multi copii, iar o persoana martora a evenimentului il impuscac. un martor este amenintat cu moartea daca nu depune marturie mincinoasa la proces

OBS → (a) → avem o constrangere exercitata asupra fizicului faptuitorului → fapta prevazuta de legea penala (violare de domiciliu) se datoreaza constrangerii fizice la care a fost supus faptuitorul (b) → raportul “stare de pericol – actiune de salvare “ → stare de necesitate (c) → posibil, o constrangere morala

3. Exista constrangere fizica atunci cand :a. faptuitorul loveste cu masina o persoana care i-a aparut brusc in fatab. faptuitorul nu se prezinta la unitatea militara intrucat a adormit in tren si nu a putut cobora la timpc. explozia unei instalaţii îl aruncă pe un muncitor peste o altă persoană, pe care o răneşte grav

OBS → (a) → posibil, un caz fortuit → ideea de impredictibilitate (b) → culpa militarului (c) → avem o constrangere exercitata asupra fizicului muncitorului respectiv → fapta prevazuta de legea penala (vatamarea corporala grava) se datoreaza constrangerii fizice la care a fost supus faptuitorul

4. Exista constrangere fizica atunci cand :

a. faptuitorul este amenintat cu moartea, daca nu intocmeste a doua zi un act fals b. militarul nu se poate prezenta la unitate, intrucat toate căile de acces din localitate sunt blocate din cauza inundatiilorc. o persoana obliga o alta persoana sa arunce pe geam o caramida in capul victimei, provocandu-i moartea

OBS → (a) → posibil, o constrangere morala (b) → foarte vizibila ideea de forta majora → avem o constrangere exercitata asupra fizicului faptuitorului → fapta prevazuta de legea penala (neprezentarea la unitate) se datoreaza constrangerii fizice la care a fost supus faptuitorul (c) → avem o constrangere, dar nu stim daca aceasta a fost fizica sau morala

5. Constrangerea fizica :a. nu poate fi generata de actiunea unui animal b. poate fi generata de un fenomen naturalc. nu poate fi generata de actiunea unei alte persoane

OBS → (a) → contraexemplu → un caine dresat pazeste pe cel sechestrat, calul arunca din sa pe calaret in vitrina unui magazine, distrugand-o, etc.

6. Pentru a fi in prezenta constrangerii morale, raul cu care este amenintata persoana in cauza,:a. trebuie sa fie doar grav b. nu trebuie sa fie injustc. trebuie sa fie iminent si inevitabil

OBS → pentru a fi în prezenţa constrângerii morale, este necesar ca pericolul cu care este ameninţată persoana să fie grav, iminent, inevitabil şi injust

7. In cazul constrangerii morale, amenintarea cu un pericol grav :a. trebuie sa vizeze numai viaţa sau integritatea corporală a persoaneib. poate viza si proprietatea sau libertatea fizică a persoanei c. poate privi atât persoana celui direct ameninţat cât şi o altă persoană

OBS → prima trasatura a pericolului cu care se ameninta → gravitatea → “…amenintarea cu un pericol grav ….” (art.46,alin.2,Cpen) gravitatea se analizează în raport cu :o de valoarea socială ameninţată de pericol → cel mai adesea, ameninţarea vizează viaţa sau integritatea corporală a persoanei, dar nu sunt excluse nici ipotezele în care ameninţarea priveşte alte valori sociale, cum ar fi proprietatea, libertatea fizică a persoaneio intensitatea posibilei lezări a acestei valori

o caracterul ireparabil ori de dificultatea înlăturării consecinţelor pericolului

8. Spre deosebire de constrângerea fizică, constrangerea morala :a. este determinată întotdeauna de o acţiune a unei persoaneb. presupune o presiune ce se exercită asupra psihicului faptuitoruluic. trebuie să fie irezistibilă

OBS → (a) → ideea de constrangere morala se raporteaza numai la o persoana → un animal, un eveniment, nu poate constringe moral (b) → distinctia constrangere fizica – constrangere morala →o constrângere fizica → presiunea exterioară se exercita asupra fizicului persoaneio constrangerea morala → presiunea se exercită asupra psihicului persoanei (b) → asemanare intre constrangere fizica – constrangere morala →o art.46,alin.1,Cpen → “ nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista “. o art.46,alin.2,Cpen → “….,nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri morale, exercitata prin amenintarea cu un

pericol grav pentru persoana faptuitorului sau a altuia si care nu putea fi inlaturat in alt mod”

9. Raul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale :a. poate fi generat doar de o actiune umanab. trebuie sa vizeze doar persoana faptuitoruluic. trebuie să constea intr-o infractiune contra persoanei

OBS → (a) → numai o persoana poate ameninta (constringe moral) cu un rau (b) → art.46,alin.2,Cpen → “….,nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri morale, exercitata prin amenintarea cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului sau a altuia si care nu putea fi inlaturat in alt mod” (c) → art.46,alin.2,Cpen → amenintarea cu un pericol grav pentru pentru persoana faptuitorului sau a altuia → infractiune contra persoanei, contra patrimoniului persoanei, etc.

10. Raul cu care se ameninta in cazul constrangerii morale,:a. trebuie sa fie inevitabilb. trebuie sa fie injustc. poate consta in denunţarea unei infracţiuni comise anterior de către cel amenintat

11. Starea de pericol ce caracterizeaza constrangerea morala, poate fi determinata de :a. actiunea unui animalb. actiunea unei alte persoanec. anumite energii mecanice

OBS → (a),(c) → pot fi surse pentru constrangerea fizica (b) → numai o actiune umana → moral, moralitate → ideea de om, de actiune umana

12. Suntem in prezenta constrangerii morale in cazul :a. sotiei care falsifica un libret CEC, pentru a ascunde cheltuielile mari facute, de teama sotului b. persoanei care comite o infractiune, de teama sa nu fie denuntata la politie pentru comiterea unei alte infractiuni c. exercitării de violenţe asupra copilului, pentru a-l determina pe părinte să comită o faptă prevăzută delegea penală

OBS → (a) → raul cu care este amenintata nu este nici iminent, si nici inevitabil → ar putea de exemplu sa imprumute niste bani pentru a acoperi cheltuielile facute (b) → raul cu care este amenintata nu este injust → “…de teama sa nu fie denuntata la politie pentru comiterea unei alte infractiuni “

(c) → este adevarat ca asupra copilului se exercita violente, dar asupra tatalui se exercita o constrangere morala → Deşi textul legal vorbeşte de ameninţarea cu un rău, doctrina admite că ideea ca constrângere morală nu este incompatibilă cu exercitarea de violenţe fizice asupra persoanei. Aşa se întâmplă, spre exemplu, atunci când ameninţarea este însoţită de violenţe fizice pentru a-şi spori efectul intimidant. De asemenea, violenţele fizice pot fi exercitate atât asupra persoanei constrânse, cât şi asupra unei alte persoane, de regulă apropiată celei dintâi.

13. Atât în cazul constrângerii fizice, cât şi în cazul constrângerii morale :a. este înlăturată vinovăţia ca trăsătură generală a infracţiuniib. persoana care comite fapta tipică şi antijuridică poate fi trasă la răspundere penalăc. persoana care a exercitat constrângerea va răspunde în calitate de instigator la comiterea faptei

OBS → (a),(b) → constrangerea fizica si constrangerea morala sunt cause care inlatura caracterul penal al faptei si, pe cale de consecinta, inlatura si raspunderea penala a faptuitorului

14. Sunt cauze care inlatura vinovatia, ca trasatura generala a infractiunii :a. provocareab. betia completa anume provoocata

c. constrangerea morala

OBS → (a) → circumstanta atenuanta legala → art.73,lit.b,Cpen → infractiune, vinovatie, raspundere penala, individualizarea pedepsei (a) → circumstanta agravanta legala → art.75,lit.e,Cpen → infractiune, vinovatie, raspundere penala, individualizarea pedepsei (c) → cauza care inlatura caracterul penal al faptei, pe temeiul lipsei de vinovatie

15. Pentru a inlatura caracterul penal al faptei, constrangerea fizica:a. trebuie sa provina doar din partea unei persoane b. poate sa vina si din partea unui eveniment naturalc. trebuie sa provina doar din partea unui animal

OBS → a nu se confunda : sursa constrangerii morale → doar o persoana sursa constrangerii fizice → o persoana, un fenomen natural, un animal, anumite elemente tehnice, etc.

16. Fapta celui care a savarsit acte de complicitate la infractiunea de delapidare, sub amenintarea autorului faptei ca va dezvalui antecedentele sale penale si il va indeparta din serviciu:a. nu este infractiune, fiind savarsita in conditiile constrangerii morale

b. nu este infractiune, fiind savarsita in conditiile starii de necesitatec. constituie infractiune

OBS → (a) → nu este o amenintare cu un pericol grav, inevitabil, iminent → putea foarte bines a isi caute un alt loc de munca (b) → nu se pune problema raportului “stare de pericol – actiune de salvare” → nu se poate pune problema starii de necesitate

17. Constrangerea morala inlatura caracterul penal al faptei atunci cand faptuitorul este amenintat cu :a. dezvaluirea antecedentelor penale b. pierderea locului de munca, intrucat este recidivistc. un pericol grav

18. Constrangerea fizica este o cauza care inlatura :a. infractiunea b. raspunderea penalac. executarea pedepsei

19. Constrangerea morala are semnificatie penala numai daca s-a realizat :a. prin actiuni violente asupra persoanei care trebuie sa savarseasca la comanda fapta prevazuta de legea penalab. prin amenintarea cu un pericol gravc. prin santaj

20. Pericolul grav cu care se ameninta, in cazul constrangerii morale, poate privi :a. averea celui amenintat sau a altei persoaneb. numai persoana celui constransc. demnitatea celui constrans sau a altuia

OBS → poate privi viata, integritatea corporala, libertatea, demnitatea, averea celui amenintat sau ale altuia

21. Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savarsita din cauza :a. unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezistab. unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a opus rezistentac. unei constrangeri fizice fata de care faptuitorul a ripostat

22. In cazul in care A il urmareste cu toporul pe B, pentru a-l ucide, iar B intra in locuinta unui tert pentru a se salva, fapta de violare de domiciliu va fi comisa in conditiile :a. legitimei apararib. starii de necesitatec. constrangerii fizice

OBS → (a) → este adevarat ca exista un atac material in sensul cerut de art.44,Cpen, dar pentru ca nu exista si

riposta, apararea legitima asa cum cere art.44,Cpen → nu se pune problema legitimei aparari (b) → exista starea de pericol, actiunea de salvare si proportionalitatea lor, in sensul art.45,Cpen → se pune problema starii de necessitate (c) → A doar il urmareste, neajungand sa exercite nicio constrangere asupra fizicului lui B → nu se pune problema constrangerii fizice

Cazul fortuit → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 47 - Cazul fortuit → Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, al carei rezultat este consecinta unei împrejurari care nu putea fi prevazuta.

OBS → conditiile cazului fortuit exemplu → un tractorist, in timp ce ara cu tractorul, atinge cu plugul un obuz ramas neexplodat in pamant, din timpul razboiului, care explodeaza si raneste un muncitor agricol → peste actiunea faptuitorului se suprapune o alta energie – explozia obuzului – a carei interventie este imprevizibila, care produce rezultatul socialmente periculos sursa cazului fortuit →

o fenomene ale naturii, a caror producere nu poate fi prevazuta → cutremure, furtuni, trasnete, alunecari de teren, invazia unor insecteo tehnicizarea activitatilor umane → de ex, defectarea prematura a unei pieseo conduita imprudenta a unei persoane → de ex, aparitia brusca a unei persoane, in fata unui autovehiculo starea maladiva a unei persoane → de ex, epilepsie, lesin, atac de cord imprejurarea imprevizibila poate fi :o anterioara actiunii faptuitoruluio concomitenta actiunii faptuitoruluio subsecventa actiunii faptuitorului fapta care a produs rezultatul socialmente periculos datorita interventiei imprevizibile a unei cauze straine sa fie o fapta prevazuta de legea penala rezultatul socialmente periculos al faptei sa fie consecinta interventiei unei cauze straine de vointa faptuitorului →o intre cauza straina si rezultatul socialmente periculos trebuie sa existe o relatie de cauzalitate → nu exista caz fortuit daca rezultatul socialmente periculos s-ar fi produs ca urmare a actiunii sau inactiunii faptuitorului si fara interventia neprevazuta a cauzei straineo faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia cauzei straine care a produs rezultatul → imprevizibilitatea se refera la interventia cauzei straine, la momentul de aparitie al cauzei straine, si nu la rezultatul socialmente periculos, care poate fi general previzibil

1. Exista caz fortuit atunci cand :a. o persoană este surprinsă de o alunecare de teren şi ucisăb. datorită unei alunecări de teren, o maşină este aruncată pe contrasens, fiind lovită de un camion condus regulamentar c. un defect de fabricaţie, la sistemul de direcţie al unui autovehicul, determină comiterea unui accident

OBS → (a) → nu, intrucat nu exista o interventie a fortei straine peste o actiune umana → domeniul de aplicare al cazului fortuit nu cuprinde situaţiile în care o împrejurare exterioară produce prin ea însăşi o vătămare a unei valori sociale ocrotite de legea penală → asa cum este cazul in raspunsul (a). Aceste evenimente care nu au la bază o conduită umană nu interesează dreptul penal. Pentru a fi fost în prezenţa cazului fortuit era necesară o împrejurare exterioară care sa se suprapuna peste o acţiunea umana, iar aceasta suprapunere sa aiba drept consecinta rezultatul socialmente periculos. (b) → actiunea umana = conducerea unei masini, forta straina suprapusa actiunii umane = alunecarea de teren, rezultatul socialmente periculos = lovirea camionului care circula regulamentar, interventia cauzei straine este absolute impredictibila (soferul masinii nu

putea prevedea ca, la momentul T0 se va produce o alunecare de teren in spatiul So, in care se afla el) (c) → idem explicatia

2. Exista caz fortuit atunci cand :a. un animal sare brusc in fata masinii, iar soferul, pentru a evita lovirea acestuia, intra pe trotuar, unde distruge o vitrina b. un urs ataca turistul aflat la munte, iar acesta reuseste sa ucida animalul c. un pieton apare brusc in fata masinii, iar soferul nu reuseste s ail evite

OBS → (a),(b) → stare de necesitate → raportul stare de pericol – actiune de salvare – proportionalitatea acestora (c) → aspectul de impredictibilitate absoluta a interventiei cauzei straine (aparitia pietonului in fata masinii) → rezultatul socialmente periculos se produce, in fapt, datorita acestei interventii

3. Un fenomen natural poate determina :a. un caz fortuitb. o constrangere morala c. o legitima aparare

OBS → (a) → originea acestei cauzei straine se poate regăsi: o într-o faptă a omului → un pieton sare brusc în faţa maşinii care circulă regulamentar şi este uciso într-un fenomen natural → datorită unei alunecări de teren, o maşină este aruncată pe contrasens,fiind lovită de camionul condus regulamentar de către subiect în actul unui animal → căprioară sare în faţa maşinii şi este ucisăo într-o defecţiune tehnică → un efect de fabricaţie la sistemul de direcţie al unui autovehicul determină comiterea unui accident (b) → numai o actiune umana, spre deosebire de constrangerea fizica (c) → numai un atac provenit de la o persoana

4. Actiunea spontana a unui animal, in functie de imprejurarile in care a intervenit, poate determina :a. o legitima aparare b. un caz fortuitc. o stare de necesitate

5. In cazul in care autorul nu putea sa prevada rezultatul, dar alte persoane ar fi putut :a. autorul nu va raspunde penal, deoarece suntem in prezenta unui caz fortuitb. autorul nu va raspunde penal, deoarece nu exista un element constitutive al infractiunii

c. autorul va raspunde penal, fiind cazul unei culpe fara prevedere

OBS → art.19,Cpen → vinovatia → intentia sau culpa →o intentia directa → prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savârsirea acelei fapte o intentia indirecta → prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui o culpa cu prevedere → prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce o culpa fara prevedere → nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada din cele patru variante, cea care s-ar putea confunda cu situatia din grila este culpa fara prevedere → insa, cazul dat nici culpa fara prevedere de vreme ce :o conditia impusa de art.19,Cpen → faptuitorul « trebuia si putea sa prevada rezultatul » o in grila → « autorul nu putea sa prevada rezultatul » m

6. Imposibilitatea de prevedere a interventiei fortei straine, in situatia cazului fortuit, este:a. subiectiva b. generalac. obiectiva

OBS → tine de limitele cunoasterii umane, iar nu de limitele cunostintelor faptuitorului7. Exista caz fortuit atunci cand fapta prevazuta de legea penala, savarsita de subiect, se datoreaza :a. neprevederii de catre acesta a rezultatului socialmente periculosb. unei imprejurari care nu putea fi prevazuta de acestac. unei comportari imprudente a acestuia

OBS → (a),(b) → impredictibilitatea absoluta, generala si obiectiva, trebuie sa vizeze interventia cauzei straine, iar nu producerea rezultatului socialmente periculos, care poate fi general predictibila (c) → culpa → infractiune → raspundere penala

8. In situatia cazului fortuit, faptuitorul :a. nu prevede posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, ca urmare a actiunii sau inactiunii sale, deoarece considera ca acesta nu se va produceb. este in imposibilitatea de a prevedea interventia unei imprejurari care, suprapusa pe actiunea sau inactiunea sa, a produs rezultatul socialmente periculosc. nu prevede posibilitatea producerii rezultatului socialmente periculos, ca urmare a actiunii sau inactiunii sale, desi trebuia si putea sa il prevada

OBS → grila care speculeaza confuzii

(a) → impredictibilitatea nu vizeaza rezultatul socialmente periculos → enuntul nu corespunde nici macar definitiei culpei →o culpa cu prevedere → prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce o culpa fara prevedere → nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada (b) → impredictibilitatea absoluta, generala si obiectiva, vizeaza interventia cauzei straine, iar nu producerea rezultatului socialmente periculos, care poate fi general predictibila (c) → culpa fara prevedere (culpa simpla sau neglijenta)

9. In situatia cazului fortuit, imprejurarea care atrage producerea rezultatului socialmente periculos poate fi :a. numai anterioara actiunii faptuitoruluib. anterioara sau concomitenta actiunii faptuitoruluic. subsecventa actiunii faptuitorului

OBS → anterioara, concomitenta sau subsecventa actiunii faptuitorului

10. In fapt, in situatia cazului fortuit, rezultatul socialmente periculos este produs de :a. actiunea faptuitoruluib. inactiunea faptuitoruluic. cauza straina

11. Exista caz fortuit atunci cand :a. autorul insultă victima, iar aceasta, datorită unei afecţiuni cardiace grave şi nedescoperite, decedeazăb. o stanca se desprinde de pe versantul unui munte si cade pe sosea, izbind o masina, cu consecinta mortii soferului, singura persoana aflata in masina c. o caprioara sare brusc in fata masinii si este ucisa

OBS → (a) → insulta nu mai este incriminata in Cpen → prin urmare, nefiind o fapta prevazuta de legea penala, nu se pune problema cazului fortuit (b) → nu este caz fortuit pentru ca, in acest caz, împrejurare exterioară produce prin ea însăşi o vătămare a unei valori sociale ocrotite de legea penală → nu exista ideea de suprapunere a cauzei straine pe actiunea sau inactiunea faptuitorului (c) → cauza straina impredictibila absolute (aparitia brusca a caprioarei in fata masinii), actiunea faptuitorului (conducerea masinii) → rezultatul socialmente periculos (uciderea caprioarei)

12. Cazul fortuit inlatura :a. direct, raspunderea penalab. existenţa culpei ca element constitutiv al infracţiunii

c. existenţa vinovăţiei ca trăsătură generală a infractiunii

OBS → (a) → indirect, pe cale de consecinta, ca urmare a inlaturarii caracterului penal al faptei (b),(c → aspect specific numai cazului fortuit → cazul fortuit înlătură atât existenţa culpei ca element constitutiv al infracţiunii, cât şi existenţa vinovăţiei ca trăsătură generală a acesteia tocmai pentru ca inlatura culpa, s-a pus problema inutilitatii acestei institutii in Cpen

13. Impredictibilitatea care caracterizeaza cazul fortuit desemneaza faptul ca :a. faptuitorul nu a prevazut interventia cauzei straine, desi putea si trebuia sa prevadab. nicio persoana nu putea sa prevada interventia cauzei straine c. faptuitorul nu a prevazut interventia cauzei straine, desi o alta persoana ar fi putut sa o prevada

OBS → (a) → culpa fara prevedere (b) → cazul fortuit →o ca orice alta cauza care inlatura caracterul penal al faptei → cazul fortuit inlatura caracterul penal al faptei pe temeiul inexistentei vinovatiei ca trasatura generala a infractiunii

o ca aspect specific cazului fortuit → de vreme ce nicio persoana nu putea sa prevada si de vreme ce, in oricare dintre formele vinovatiei, se cere, direct sau implicit, ca faptuitorul sa poata sa prevada, urmeaza ca situatia cazului fortuity înlătură si existenţa culpei ca element constitutiv al infracţiunii (c) → un domeniu intermediar → o nu exista nici caz fortuit, dar nici culpa fara prevedere → in acest caz, faptuitorul va fi achitat pentru inexistenta unui element constitutiv al infractiunii respective (art.10,lit.d,Cproc.pen)o lipsesc intentia sau culpa, ca element constitutiv al infractiunii toate cauzele care inlatura caracterul penal al faptei → faptuitorul va fi achitat in temeiul art.10,lit.e,Cproc.pen

14. In situaţia în care victima, rănită în urma unei agresiuni, decedează din cauza unui incendiu izbucnit în spital, aceasta imprejurare :a. nu constituie un caz fortuit b. constituie un caz fortuitc. întrerupe legătura cauzală dintre acţiunea iniţială a agresorului şi rezultat

OBS → cazul fortuit are vocaţie de a interveni şi în materia raportului de cauzalitate → intrerupe legatura de cauzalitate

spre deosebire de celelalte cause care inlatura caracterul penal al faptei, cazul fortuit are un caracter polivalent :o înlătură existenţa vinovăţiei ca trăsătură generală ao înlătură existenţa culpei ca element constitutiv al infracţiuniio are vocaţie de a interveni şi în materia raportului de cauzalitate → poate sa intrerupa raportul de cauzalitate

15. Cazul fortuit – cauza care inlatura caracterul penal al faptei – exista numai daca :a. rezultatul faptei este consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta b. rezultatul faptei este consecinta unei imprejurari imprevizibile sau insurmontabilec. faptuitorul se afla in imposibilitatea de a actiona altfel

OBS → (b) → in civil, forta majora

16. Pentru a inlatura existenta infractiunii, este suficienta :a. imposibilitatea subiectiva de prevedere a rezultatului socialmente periculos b. imposibilitatea generala si obiectiva de prevedere a rezultatului socialmente periculosc. imposibilitatea absoluta de prevedere a rezultatului socialmente periculos

OBS → a nu se confunda doua aspecte diferite : imposibilitatea de a prevedea rezultatul la care se refera implicit art.19,Cpen → o intentia directa → prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savârsirea acelei fapte o intentia indirecta → prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui o culpa cu prevedere → prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce o culpa fara prevedere → nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada in toate cele patru cazuri, se admite o forma de vinovatie pornind de la existenta posibilitatii faptuitorului de a prevedea → deci de la o posibilitate subiectiva → imposibilitatea subiectiva de prevedere = absenta vinovatiei = absenta infractiunii de aceea, s-a spus ca, de vreme ce este suficienta o imposibilitate subiectiva de a prevedea rezultatul socialmente periculos, de ce am mai avea nevoie de institutia cazului fortuit → daca s-a constatat ca faptuitorul X nu putea sa prevada, de ce trebuie sa se constate si ca nicio alta persoana nu ar fi putut sa prevada ? redundanta a institutiei cazului fortuit pentru ca → exonerarea de raspundere oricum va interveni ca effect al dispozitiilor legale care conditioneaza existenta infractiunii de existenta intentiei sau a culpei

imposibilitatea absoluta, obiectiva si generala de a prevedea interventia cauzei specifica cazului fortuit

Iresponsabilitatea → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 48 – Iresponsabilitatea → Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, în momentul savârsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea fi stapân pe ele.

OBS → conditiile starii de iresponsabilitate faptuitorul sa aiba incapacitatea psihica intelectiva si volitiva cu privire la actiunile si inactiunile sale starea de incapacitate psihica sa existe in momentul savarsirii fapteio conditia este indeplinita si in cazul in care, dupa savarsirea faptei, faptuitorul si-a recapatat capacitatea intelectiva si volitivao conditia nu este indeplinita in urmatoarele ipoteze :o faptuitorul si-a provocat singur starea de incapacitate psihica → de ex, faptuitorul s-a culcat si a adormit in

timpul serviciului si nu si-a indeplinit obligatiile de paza si de asigurare a serviciului medical de urgentao faptuitorul a acceptat sa i se provoace starea de incapacitate psihica → de ex, faptuitorul a acceptat sa fie hipnotizat sau narcotizat, pentru a invoca aceasta stare in aparare o la momentul savarsirii faptei, faptuitorul avea capacitatea psiho-fizica intelectiva si volitiva, dar si-a pierdut-o dupa savarsirea faptei incapacitatea psiho-fizica a faptuitorului sa se datoreze alienatiei mintale sau altor cauze fapta savarsita in starea de iresponsabilitate sa fie o fapta prevazuta de legea penala

1. Constituie cause care inlatura responsabilitatea:a. starea de betie b. minoritateac. iresponsabilitatea

OBS → Codul nostru penal reglementează trei cauze care exclud responsabilitatea :o iresponsabilitatea → art.48,Cpeno beţia involuntara si completa → art.49,Cpeno minoritatea → art.50,Cpen

2. Nu raspunde penal persoana care :a. nu a implinit 14 ani

b. comite o fapta penala in stare de somnambulismc. este orbita de gelozie si isi ucide astfel sotia infidela

OBS → (a) → incapacitate penala pana la implinirea varstei de 14 ani → nu raspunde penal (b) → iresponsabilitate determinata de alte cauze → art.48,Cpen → iresponsabilitatea se datoreaza :o alienatiei mintaleo altor cauze → exemple → somnul, somnambulismul, stările hipnotice, cu conditia ca faptuitorul sa nu isi fi provocat anume aceste stari sau sa fi acceptat sa ii fie induse de o alta persoana

3. In sensul art.48,Cpen, in categoria alte cauze care pot determina iresponsabilitatea faptuitorului se pot include :a. minoritatea faptuitorului b. starea de betie involuntara si incomplete in care se afla faptuitorulc. starea de hipnoza indusa de catre medic, faptuitorului , fara consimtamantul acestuia

OBS → (a),(b) sunt reglementate distinct de legiuitor ca si cause care inlatura vinovatia ca trasatura generala a infractiunii

4. Conform legii penale, este considerata iresponsabila persoana care :

a. sufera de o grava alienatie mintala permanenta b. in momentul savarsirii faptei, era sub imperiul unei stari de tulburare sau emotie determinate de actele provocatoare ale victimeic. nu a prevazut rezultatul, desi putea si trebuia s ail prevada

OBS → (b) → este o circumstanta atenuanta legala → provocarea → art.73,lit.b,Cpen → in jurisprudenta s-a decis ca, starea de tulburare provocata de comportarea victimei, oricat de scandaloasa ar fi fost aceasta, nu poate conduce la aplicare dispozitiilor privind iresponsabilitatea (c) → este culpa fara prevedere → art.19,alin.2,lit.b,Cpen

5. In cazul iresponsabilitatii, incapacitatea psiho-fizica trebuie :a. sa fie permanenta b. sa fie congenitalac. sa existe la momentul savarsirii faptei

OBS → (a),(b) → incapacitatea psiho-fizica poate fi :o permanenta sau temporarao congenitala sau survenita (c) → art.48,Cpen → “nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte

cause, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea fi stapan pe ele. “

6. In cazul iresponsabilitatii, incapacitatea psiho-fizica trebuie :a. sa fie permanenta b. sa fie congenitalac. sa existe la momentul savarsirii faptei

7. Iresponsabilitatea inlatura caracterul penal al faptei deoarece :a. inlatura un element din continutul constitutiv al infractiunii b. inlatura vinovatia ca trasatura generala a infractiuniic. inlatura raspunderea penala

8. Conform legii penale, este considerata iresponsabila persoana care :a. în timpul somnului, rosteşte cuvinte injurioase la adresa altei persoaneb. fura, fiind cleptomana c. in momentul savarsirii faptei, se gasea intr-o stare de hipnoza indusa potrivit vointei sale

OBS → (a) → insulta nu mai este incriminata in Cpen → nu se mai pune mai departe problema iresponsabilitatii intr-un astfel de caz, de vreme ce nu avem o fapta prevazuta de legea penala

(a) → afectiune psihica (c) → starea i-a fost indusa cu acordul sau → nu se va retine starea de iresponsabilitate

9. În cazul infracţiunilor cu durată de consumare, iresponsabilitatea va inlatura caracterul penal al faptei :a. chiar daca este temporarab. daca subzista pe toată perioada comiterii faptei c. chiar daca subzista doar partial pe durata comiterii faptei

OBS → (a) → starea de iresponsabilitate poate fi permanenta sau temporara, ceea ce se cere fiind doar faptul ca ea sa existe la momentul savarsirii faptei (b),(c) →o daca starea de iresponsabilitate subzista pe toata durata de consumare a faptei → se inlatura caracterul penal al faptei → pe cale de consecinta, se inlatura integral raspunderea penaladaca starea de iresponsabilitate subzista doar pe o anumita durata din consumarea infractiunii → nu se inlatura caracterul penal al faptei in integralitatea ei → autorul va răspunde pentru partea din acţiune comisă în stare de responsabilitate

10. Nu este inlaturat caracterul penal al faptei atunci cand: a. starea de iresponsabilitate nu a existat la momentul comiterii faptei, dar a intervenit ulterior

b. starea de iresponsabilitate s-a instalat pe parcursul savarsirii faptei, ca efect al afectiunilor psihice de care suferea faptuitorulc. dupa savarsirea faptei, faptuitorul si-a recapatat capacitatea intelectiva si volitiva

OBS → “ nu este inlaturat caracterul penal al faptei “ → fapta este infractiune (a) → daca starea de iresponsabilitate “nu a existat la momentul savarsirii faptei” → infractiune → raspundere penala (b) → daca “s-a instalat pe parcursul savarsirii faptei” → la momentul savarsirii faptei starea de iresponsabilitate nu a existat → infractiune → raspundere penala (c) → daca “faptuitorul si-a recapatat” starea de responsabilitate „dupa savarsirea faptei” → a fost iresponsabil in cursul savarsirii faptei → se inlatura caracterul penal al faptei

11. In situatia in care hotararea infractionala a fost luata in starea de responsabilitate si executarea a inceput in aceasta stare, daca pe parcursul executarii s-a instalat starea de irespondsabilitate, pe fondul unor afectiuni psihice de care suferea faptuitorul, acesta : a. nu va raspunde penal pentru fapta respectivab. va raspunde penal pentru o tentativa la fapta respectivac. va raspunde penal pentru o infractiune consumata

OBS → (a) → la momentul luarii hotararii infractionale, ca si la momentul inceperii executarii era responsabil → raspunde penal (b) → “…..executarea a inceput …“→ nu mai putem discuta de o tentative

12. Iresponsabilitatea se deosebeste de alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei prin aceea ca : a. nu afectează tipicitatea şi antijuridicitatea fapteib. face posibilă aplicarea unor măsuri de siguranţăc. înlătură cea de-a treia trăsătură generală a infracţiunii – vinovăţia

OBS → iresponsabilitatea este :o cauza care inlatura caracterul penal al fapteio cauza care inlatura responsabilitatea (c) → este un element comun tuturor cauzelor care inlatura caracterul penal al faptei

13. Iresponsabilitatea se aseamana cu alte cauze care inlatura caracterul penal al faptei prin aceea ca : a. înlătură culpa ca element constitutiv al infractiuniib. exclude posibilitatea aplicării unei pedepse sau măsuri educativec. înlătură raspunderea civila

OBS →

(a) → numai cazul fortuit are aceasta caracteristica (b) → pe cale de consecinta (c) → iresponsabilitatea nu inlatura raspunderea civila

14. Este o cauza personala si generala care inlatura caracterul penal al faptei : a. lipsa dublei incriminarib. iresponsabilitateac. lipsa pericolului social

OBS → (a) → cauza speciala, (c) → cauza reala15. In sensul art.48,Cpen, iresponsabilitatea inlatura caracterul penal al faptei atunci cand, in momentul savarsirii faptei, faptuitorul este : a. bolnav mintal sau toxicomanb. intoxicat cronic prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substantec. alienat mintal

OBS → (a) → toxicomanul = consumator voluntar → isi provoaca singur starea de iresponsabilitate → nu este inlaturat caracterul penal al faptei sale (b) → intoxicat cronic → aspectul voluntar → idem (c) → art.48,Cpen

16. Iresponsabilitatea faptuitorului trebuie retinuta atunci cand, in momentul comiterii faptei prevazute de legea penala, acesta:

a. se afla in stare de betie accidentala completa produsa de drogurib. nu putea sa isi dea seama de actiunile sau inactiunile sale, din cauza schizofreniei paranoide de care sufera c. avea discernamantul abolit din cauza betiei cronice

OBS → (a) → betie accidentala completa → art.49,alin.1,Cpen → starea de betie involuntara completa produsa de alcool sau cu alte substante → art.49,alin.1,Cpen cand se datoreaza drogurilor → se numeste betie rece (b) → schizofrenia paranoida → abolirea totala a discernamantului → art.48,Cpen (c) → discernamantul abolit din cauza betiei cornice → faptuitorul isi induce starea de iresponsabilitate → nu se va retine iresponsabilitatea drept cauza care inlatura caracterul penal al faptei

17. Iresponsabilitatea faptuitorului presupune: a. diminuarea discernamantuluib. abolirea discernamantului c. tulburari psihice de comportament

18. In conditiile in care faptuitorul isi provoaca din culpa starea de iresponsabilitate si in aceasta stare ucide o persoana:

a. va raspunde pentru o infractiune de omorb. va raspunde pentru o ucidere din culpa c. fapta sa nu constituie infractiune deoarece era iresponsabil in momentul comiterii ei

OBS → (a) → lipseste intentia → deci, nu se poate retine un omor (b) → exista culpa → ucidere din culpa (c) → va raspunde penal intrucat si-a provocat starea de iresponsabilitate, fiind fara relevanta – din perspectiva raspunderii penale - faptul ca si-a provocat-o din culpa exista vinovatie → culpa → exista raspundere penala

Betia → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 49 - Betia (1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, în momentul savârsirii faptei, se gasea, datorita unor împrejurari independente de vointa sa, în stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante.(2) Starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante nu înlatura caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta.

OBS → formele starii de betie → betia involuntara completa → o cauza care inlatura caracterul penal al faptei (art.49,alin.1,Cpen) o singura formă de betie care înlătură responsabilitatea o survine atunci când subiectul a ajuns în mod involuntar să consume substanţele care i-au provocat această stare sau subiectul a consumat voluntar substanţele respective dar s-a aflat în eroare cu privire la natura sau efectele lor beţia involuntară incompletă →o nu se bucură de o reglementare în codul nostru penalo nu înlătură vinovăţiao poate fi reţinută ca o circumstanţă atenuantă judiciară beţia voluntară incompletă →o nu se bucură de o reglementare în codul nostru penalo nu înlătură vinovăţia

o semnificaţie juridică → o circumstanţă atenuantăo circumstanta agravantă o element constitutiv al infracţiunii : beţia voluntară completă → art.49 alin.2 C.peno nu înlătură caracterul penal al faptei o nu inlatura vinovatia o semnificatie juridica → o circumstanţă atenuantă o circumstanta agravantăo element constitutiv al infracţiunii → exemple → prezenţa la serviciu în stare de ebrietate (art.275 C.pen), conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană aflată în stare de ebrietate.o betia voluntara calificata (preordinara sau premediatata) → este intotdeauna o circumstanta agravanta legala (art.75,alin.1,lit.e,Cpen)o betia voluntara simpla → poate fi o circumstanta atenuanta judiciara, intrucat faptuitorul nu si-a provocat aceasta stare cu intentia de a savarsi fapta

1. In sensul art.49,Cpen, starea de betie involuntara si incompleta :a. poate fi produsa numai de consumul de alcoolb. nu poate fi produsa de consumul de droguric. poate fi produsa de administrea unor medicamente susceptibile de a produce un efect ebriant

OBS → (a) → art.49,alin.1,Cpen → “nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, se gasea, datorita unor imprejurari independente de vointa sa, in stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante.” (b) → efectele consumului de droguri sunt asimilate beţiei, vorbindu-se în acest caz de o aşa-numită beţie rece. (c) → starea de beţie poate fi determinată şi de alte substanţe în afara alcoolului şi drogurilor, aşa cum se întâmplă în cazul administrării unor medicamente susceptibile de a produce un efect similar.

2. Inlatura responsabilitatea starea de betie :

a. involuntara incompletab. voluntara completac. involuntara completa

OBS → (a) → poate fi o circumstanta atenuanta (b) → poate fi o circumstanta atenuanta sau o circumstanta agravanta → art.49,alin.2,Cpen → “Starea de betie voluntara si completa produsa de alcool sau de alte substante nu inlatura caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta.” (c) → art.49,alin.1,Cpen →“nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, se gasea, datorita unor imprejurari independente de vointa sa, in stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante.”

3. Suntem in prezenta unei cauze care inlatura responsabilitatea, in cazul persoanei care comite o fapta prevazuta de legea penala :a. aflandu-se sub efectul stupefiantelor de care era dependentab. intr-o stare de betie involuntara incompletac. avand varsta de 13 ani

OBS → (a) → “stupefiantelor de care era dependenta “ → or, betia trebuie sa fie involuntara

(b) → betia trebuie sa fie involuntara si completa → art.49,alin.2,Cpen (c) → starea de minoritate → art.50,Cpen

4. Suntem in prezenta unei cauze care inlatura responsabilitatea, in cazul persoanei care comite o fapta prevazuta de legea penala :a. aflandu-se intr-o stare de hipnoza provocata la cererea sa pentru a-I spori puterea fizicab. a consumat în mod involuntar substanţe care i-au provocat starea de betiec. a ajuns intr-o stare de betie completa, consumand voluntar substanţe al caror efect ebriant nu il cunostea

OBS → cauze care inlatura responsabilitatea → iresponsabilitatea (art.48,Cpen), betia (art.49,Cpen), minoritatea (art.50,Cpen) (a) → starea de iresponsabilitate nu trebuie sa fie provocata anume de insusi faptuitor sau sa ii fie indusa cu acordul sau (b) → betia este involuntara, dar nu este si completa → nu inlatura caracterul penal al faptei (c) → betia este involuntara, caci persoana respective s-a aflat in eroare in privinta efectelor ebriante generate de consumul acelor substanta; de asemenea, betia este si completa → inlatura caracterul penal al faptei (art.49,alin.1,Cpen)

5. Betia voluntara incompleta poate constitui :a. cauza care inlatura caracterul penal al fapteib. circumstanta atenuantac. element constitutiv al infractiunii

OBS → (a) → singura forma de betie care are acest effect este betia involuntara incompleta → art.49,alin.1,Cpen (b),(c) → atentie la faptul ca betia voluntara, poate sa aiba aceeasi relevanta juridical, fie ca este completa sau incompleta, o agravantao atenuantao element constitutive al infractiunii

6. O persoana aflata in stare de betie voluntara incompleta :a. nu va raspunde penalb. poate invoca eroarea de fapt, pentru fapta comisa sub imperiul acestei stari c. va putea raspunde penal, dar i se va retine intotdeauna o circumstanta atenuanta judiciara

OBS → (a) → betie voluntara incompleta → raspunde penal (b) → o stiindu-se mai rezistent la consumul de alcool de tipul X, faptuitorul a dorit sa consume alcool de acest tip;

prietenii de pahar au dorit sa faca o gluma si, fara stirea acestuia, i-au pus in pahar alcool de tipul Y, care i-a provocat starea de betie → faptuitorul poate invoca eroarea de fapto eroarea de fapt poate fi invocate atat in cazul betiei involuntare, cat si in cazul betiei voluntare (c) → “va putea raspunde penal “ → va raspunde penal, “i se va retine intotdeauna o circumstanta atenuanta judiciara “ → circumstantele judiciare raman la aprecierea instantei

7. Starea de beţie involuntară incompletă:a. este reglementata in art.49,alin.2,Cpen b. poate fi reţinută de către instanţe ca o circumstanţă atenuantă judiciarăc. nu se bucură de o reglementare în codul nostru penal

OBS → (a) → art.49,alin.2,Cpen → reglementeaza betia voluntara completa atentie → betia incompleta, indiferent ca este voluntara sau involuntara, nu are reglementare in Cpen

8. Responsabilitatea poate fi analizata :a. in raport cu momentul savarsirii faptei, fara nicio exceptie b. in raport cu starea de minoritate c. in raport cu momentul savarsirii faptei, cu o exceptie

OBS → (a),(b) → o REGULA → in raport cu momentul savarsirii fapteio EXCEPTIA → actio libera in causa Exemple → actio libera in causa → actiunea a fost, de fapt, libera → faptuitorul va fi considerat ca fiind responsabil la momentul savarsirii faptei, desi realmente nu era, tocmai in considerarea faptului ca, la momentul la care si-a provocat starea de iresponsabilitate, era responsabil o cazurile de provocare deliberata a starii de iresponsabilitate → la momentul savarsirii faptei era in stare de iresponsabilitate, dar raspunderea penala se stabileste in raport cu momentul anterior savarsirii faptei, cand faptuitorul era responsabilo faptuitorul accepta sa fie hipnotizat de o alta persoanao faptuitorul adoarme in timpul executarii unei actiuni susceptibile de a duce la comiterea unei infractiuni (c) → actio libera in causa

9. Pentru a fi cauza care inlatura caracterul penal al faptei savarsite in aceasta stare, betia trebuie sa fie :a. voluntara si completa b. acidentala si completa c. preordinata

10. Starea de betie poate constitui o circumstanta agravanta, atunci cand este :

a. preordinata b. acidentala c. completa

OBS → (a) → este intotdeauna o agravanta → art.75,alin.1,lit.e,Cpen (b) → accidentala = involuntara →o involuntara completa → este cauza care inlatura caracterul penal al faptei → art.49,alin.1,Cpeno involuntara incompleta → poate fi retinuta numai ca o atenuanta judiciara () → completa :o completa involuntara → este cauza care inlatura caracterul penal al faptei → art.49,alin.1,Cpeno completa voluntara → art.49,alin.2,Cpen → agravanta sau atenuanta

11. Starea de betie voluntara completa este :a. o cauza care inlatura caracterul penal al fapteib. o circumstanta judiciara bivalenta c. numai o circumstanta agravanta

OBS → (a) → betia involuntara completa → art.49,alin.1,Cpen (b),(c) → betia voluntara completa → art.49,alin.2,Cpen → agravanta sau atenuanta

12. Starea de betie accidentala completa este :a. o circumstanta atenuantab. o circumstanta agravantac. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei

OBS → accidentala = involuntara = fortuita

13. Starea de betie accidentala completa este :a. inlatura in mod direct raspunderea penalab. inlatura infractiuneac. atrage atenuarea raspunderii penale

OBS → (a) → in mod indirect, pe cale de consecinta (b),(c) → in mod direct, inlatura caracterul penal sau infractional al faptei → pe cale de consecinta, inlatura si raspunderea penala → deci, o inlatura, nu o atenueaza

14. Starea de betie accidentala incompleta poate constitui :a. o cauza care inlatura infractiuneab. o circumstanta atenuanta sau agravanta judiciarac. numai o circumstanta atenuanta judiciara

15. Betia voluntara :a. inlatura caracterul penal al fapteib. nu constituie o circumstanta atenuanta legalac. constituie o circumstanta agravanta legala, atunci cand este premeditata

16. Pentru a produce obligatoriu consecinte juridice, betia trebuie sa fie :a. accidentala si completab. premeditatac. involuntara si completa

OBS → “pentru a produce obligatoriu consecinte juridice” → cand este expres prevazuta de lege ca avand o consecinta juridical monovalenta →o cauza care inlatura caracterul penal al faptei → art.49,alin.1,Cpen → betia involuntara si incompleteo circumstanta agravanta legala → art.75,alin.1,lit.e,Cpen → betia premeditate restul formelor betiei nu produc obligatoriu o consecinta juridica → instanta poate, dupa caz, sa retina betia involuntara incomplete, betia voluntara completa drept circumstante judiciare → prin urmare, daca nu sunt retinute in aceasta calitate, celelalte forme de betie nu produc (obligatoriu) consecinte juridice

17. In cazul in care autorul consuma bauturi alcoolice, desi stie ca in aceasta stare isi pierde controlul asupra actiunilor sale si devine extrem de violent, iar mai apoi ucide o persoana :a. fapta va fi comisa in stare de iresponsabilitate

b. va raspunde penal numai daca se face dovada ca starea de betie a fost provocata cu intentie pentru a omora victimac. va urma sa raspunda pentru infractiunea de omor

OBS → (a) → nu se pune problema iresponsabilitatii dat fiind ca isi provoaca starea respectiva (b),(c) → va raspunde penal → o eventuala retinere a aspectului invocat in grila ar putea fi valorificat pe temeiul unei agravante sau atenuante, in functie de speta data

18. Betia voluntara completa :a. inlatura caracterul penal al fapteib. este o cauza de impunitatec. poate constitui o circumstanta agravanta legala sau atenuanta

Minoritatea → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 50 - Minoritatea faptuitorului → Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savârsita de un minor care la data comiterii acesteia nu îndeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal.

OBS → art.99,alin.1,Cpen → minorul care nu a implinit 14 ani nu raspunde penal →o prezumtie absoluta de incapacitate

o se prezuma absolut ca minorul sub 14 ani nu are discernamant → prezumtie absoluta de incapacitate penala o minorul sub 14 ani nu poate fi subiect activ al infractiunii art.99,alin.2,Cpen → minorul intre 14 ani impliniti si 16 ani neimpliniti in momentul savarsirii infractiunii raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant → o prezumtie relativa de lipsa de discernamanto se prezuma relativ ca minorul de varsta intermediara nu are discernamant → prezumtie relativa de incapacitate penala in favoarea minorului de varsta intermediarao in raport cu unele situatii minorul are capacitate penala, iar in raport cu altele nu are aceasta capacitateo daca nu se face dovada existentei discernamantului, minorul de varsta intermediara nu poate fi subiect activ al infractiunii, el aflandu-se in aceeasi situatie cu a minorului care nu implinise varsta de 14 ani in momentul savarsirii faptei minorul care a implinit 16 ani pana in momentul savarsirii infractiunii → se prezuma relativ ca are capacitate penala o prezumtie relativa de capacitate penalao daca se dovedeste ca, in realitate, minorul a fost lipsit de aceasta capacitate, el nu poate fi subiect activ al infractiunii sfera persoanelor minore in sensul art.50,Cpen → minoritatea faptuitorului :

o minorul sub 14 anio minorul intre 14 si 16 ani care a savarsit fapta fara discernamant

OBS → conditiile starii de minoritate sa se savarseasca o fapta prevazuta de legea penala la data savarsirii faptei, faptuitorul sa nu indeplineasca conditiile legale pentru a raspunde penal →o la data savarsirii faptei, minorul nu implinise 14 anio la data savarsirii faptei, minorul avea intre 14 ani impliniti si 16 ani neimpliniti si a savarsit fapta fara discernamant

1. In cazul minorului opereaza :a. o prezumtie absoluta de lipsa a discernamantului, daca are sub 14 ani b. o prezumtie absoluta in sensul absentei discernamantului, daca are intre 14 ani si 16 ani c. o prezumtie relativa de lipsa a discernamantului, daca are peste 16 ani

OBS → minor care nu a implinit 14 ani → prezumtie absoluta de lipsa a discernamantului minor de varsta intermediara → 14 – 16 ani → prezumtie relativa de lipsa a discernamantului

minor care a implinit 16 ani → prezumtie relativa de existenta a discernamantului

2. Nu poate constitui infractiune fapta prevazuta de legea penala comisa de un minor in varsta de :a. 17 ani b. 13 ani c. 5 ani

OBS → minor sub 14 ani → prezumtie absoluta de incapacitate penala →

3. Minoritatea este o cauza care inlatura caracterul penal al faptei deoarece :a. inlatura un element din continutul constitutiv al infractiunii b. inlatura o trasatura a infractiunii c. inlatura pedeapsa

4. In cazul infractiunilor progresive, pentru ca minoritatea sa inlature caracterul penal al faptei, aceasta trebuie sa existe :a. la momentul savarsirii b. la momentul epuizarii c. la momentul producerii primului rezultat

4. Atunci cand savarsesc o fapta penala, nu raspund niciodata penal :

a. minorii care nu au implinit 14 ani b. minorii care nu au implinit 18 ani c. minorii care nu au implinit 15 ani

5. In cazul faptuitorului minor cu varsta cuprinsa intre 14 ani si 16 ani neimpliniti :a. prezumţia lipsei de discernamant poate fi răsturnată prin dovada contrarăb. opereaza o prezumţie nesusceptibilă de proba contrară c. operează o prezumţie în sensul existenţei discernământului

OBS → faptuitor minor intre 14 si 16 ani → operează tot o prezumţie a lipsei discernământului, ca si in cazul minorului sub 14 ani, dar această prezumţie poate fi răsturnată prin dovada contrară, adică prin proba existenţei discernământului existenţa discernământului se stabileşte pe baza concluziei unei expertize de specialitate şi ea se raportează întotdeauna la fapta concretă → de aceea, este posibil ca, în ipoteza comiterii de către minor a mai multor fapte prevăzute de legea penală, în raport cu unele să se constate prezenţa discernământului iar în raport cu altele să se stabilească absenţa acestuia

6. In cazul faptuitorului minor sub 14 ani :a. operează o prezumţie absolută în sensul lipsei discernământului

b. opereaza o prezumţie nesusceptibilă de proba contrară c. nu va răspunde penal niciodată, cu unele excepţii

OBS → faptuitor minor sub 14 ani → operează o prezumţie absolută în sensul lipsei discernământului, prezumţie nesusceptibilă de proba contrară indiferent de gradul de dezvoltare psiho-fizică a minorului şi indiferent de natura infracţiunii comise în acest caz, minorul nu va răspunde penal niciodată, fără excepţie

7. In cazul faptuitorului minor care a implinit 16 ani :a. operează o prezumţie absoluta în sensul existenţei discernământuluib. vinovăţia lui nu ar putea fi înlăturată în temeiul beţiei sau iresponsabilităţii, asa cum se întâmplă în cazul majoruluic. prezumţia existentei discernamantului poate fi răsturnată prin dovada contrară

OBS → faptuitor minor care a implinit 16 ani → operează o prezumţie în sensul existenţei discernământului aceasta nu înseamnă că vinovăţia minorului aflat în această situaţie nu ar putea fi înlăturată în temeiul beţiei sau iresponsabilităţii, la fel cum se întâmplă şi în cazul majorului

8. Fata de minorul care a savarsit fapte prevazute de legea penala si care nu raspunde penal si se pot dispune :a. masuri educativeb. masuri de sigurantac. masuri de ocrotire

9. Minoritatea faptuitorului este:a. o cauza personalab. o circumstanta personalac. o stare de atenuare a pedepsei

OBS → atentie la distinctia dintre notiunile : cauze de atenuare o stari de atenuare → starea de minoritate si tentativeo circumstante de atenuare minoritatea faptuitorului poate fi →o cauza care inlatura caracterul penal al fapteio stare de atenuare a pedepseio cauza de diferentiere a sanctiunilor de drept penal

10. În ipoteza în care minorul a început comiterea unei infracţiuni continuate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani şi a continuat, cu discernământ, comiterea faptei si după acest moment :a. nu va răspunde penalb. va răspunde numai pentru actele săvârşite după împlinirea vârstei de 14 anic. va răspunde penal pentru toate actele de executare care intra in elemental material al infractiunii

11. În ipoteza în care minorul a început comiterea unei infracţiuni progresive înainte de împlinirea vârstei de 14 ani :a. este inlaturat caracterul penal al fapteib. nu va răspunde penal niciodata, fara exceptie c. va răspunde penal numai daca rezultatul socialmente periculos mai grav s-a produs dupa implinirea acestei varste

OBS → atentie → a inceput savarsirea faptei inainte de implinirea varstei de 14 ani → nu va raspunde penal niciodata la infractiunea progresiva → caraterul penal al faptei este inlaturat daca actiunile au fost savarsite inainte ca minorul sa implineasca 14 ani, chiar daca rezultatul faptei se produce dupa implinirea varstei de 14 ani

12. În ipoteza în care minorul a început comiterea unei infracţiuni continuate înainte de împlinirea vârstei de 14 ani şi a continuat comiterea faptei si după acest moment :a. caracterul penal al faptei poate fi inlaturat daca nu se dovedeste existenta discernamantului in savarsirea actelor executate dupa implinirea varstei de 14 anib. faptuitorul nu va răspunde penal c. faptuitorul poate răspunde penal

OBS → pentru infractiunile cu durata de consumare in timp, avem doua cazuri distincte : pentru infractiunile continue si pentru infractiunile continuate →o caracterul penal al faptei este inlaturat numai daca nu se dovedeste existenta discernamantului, pentru actele de executare savarsite dupa implinirea varstei de 14 anio daca se dovedeste existenta discernamantului → se aplica principiul unicitatii ilicitului penal pentru infractiunile progresive → caraterul penal al faptei este inlaturat daca actiunile au fost savarsite inainte ca minorul sa implineasca 14 ani, chiar daca rezultatul faptei se produce dupa implinirea varstei de 14 ani Streteanu → in ipoteza în care minorul a început comiterea unei infracţiuni cu durată de consumare înainte de împlinirea vârstei de 14 ani şi a continuat, cu discernământ, comiterea faptei după acest moment, el va răspunde numai pentru actele săvârşite după împlinirea vârstei de 14 ani. Face excepţie infracţiunea progresivă în cazul căreia, pentru angajarea răspunderii penale a minorului este necesar ca acţiunea să fi fost comisă în perioada în care a acţionat cu discernământ

13. Minoritatea faptuitorului este:a. o circumstanta atenuanta personalab. o cauza care inlatura caracterul penal al fapteic. cauza de diferentiere a sanctiunilor de drept penal

OBS → (a) → nu este circumstanta, ci stare (b) → art.50,Cpen (c) → minorului nu I se aplica pedeapsa detentiunii pe viata, nu I se aplica masura de siguranta a internarii medicale, limitele de pedeapsa se reduc la 1/2, etc.

14. Fata de minorul care nu raspunde penal, dar savarseste o fapta prevazuta de legea penala, se pot lua :a. masura libertatii supravegheate (art.103,Cpen)b. masura internarii intr-un centru de reeducare (art.104,Cpen)c. nu se poate lua nicio masura educativa prevazuta in Codul penal

OBS → (a),(b) → sunt masuri educative masurile educative sunt sanctiuni de drept penal speciale pentru minori → ca forma a sanctiunilor penale, masurile educative sunt consecinte ale raspunderii penale a minorului → se iau numai daca minorul a savarsit o infractiune or, in grila, “..minorul …. nu raspunde penal…”

15. Starea de minoritate care atrage inlaturarea caracterului penal al faptei :a. poate veni in concurs cu alte cauze de acest fel

b. poate veni in concurs numai cu betia sau cu starea de iresponsabilitatec. nu poate veni in concurs cu nicio alta cauza de acest fel

Eroarea de fapt → cauza care inlatura caracterul penal al faptei

Art. 51 - Eroarea de fapt(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, când faptuitorul, în momentul savârsirii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii sau împrejurari de care depinde caracterul penal al faptei.(2) Nu constituie o circumstanta agravanta împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul savârsirii infractiunii.(3) Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si faptelor savârsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei sau împrejurarii respective nu este ea însasi rezultatul culpei.(4) Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu înlatura caracterul penal al faptei.

OBS → eroarea de fapt → necunoaşterea sau cunoaşterea greşită poartă asupra unor date ale realităţii → Eroarea de fapt care priveste un element constitutiv al infractiunii → eroarea de fapt se produce cu privire la o

stare, situati sau imprejurare care reprezinta un element constitutive al infractiunii →→ art.51,alin.1,3,Cpeno infractiunea intentionata → efectele erorii de fapt →o se inlatura caracterul penal al faptei → fapta nu este infractiuneo pe cale de consecinta, se inlatura si raspunderea penalao infractiunea din culpa → efectele erorii de fapt sunt identice cu cele care se produc in cazul infractiunii intentionate, dare le se produc numai daca este indeplinita o conditie → eroarea sa nu fie ea insasi rezultatul culpei faptuitorului Eroarea de fapt care priveste o circumstanta agravanta → eroarea de fapt se produce cu privire la o imprejurare care constituie circumstanta agravanta a infractiunii → art.51,alin.2,Cpen → o infractiunea intentionata → efectele erorii de fapt →o nu se retine agravantao fapta constituie infractiune → raspunderea penala → faptuitorul raspunde pentru infractiunea tipo nu se inlatura caracterul penal al fapteio infractiunea din culpa → aceleasi efecte, daca este indeplinita aceeasi conditie → eroarea sa nu fie ea insasi rezultatul culpei faptuitorului

OBS → eroarea de drept → necunoaşterea sau cunoaşterea greşită a normei juridice → eroarea de drept penal → nu inlatura caracterul penal al faptei → → art.51,alin.4,Cpen i

eroarea de drept extrapenal → are aceleasi efecte ca si eroarea de fapt →o se inlatura caracterul penal al faptei → fapta nu este infractiuneo pe cale de consecinta, se inlatura si raspunderea penala

OBS → eroarea de drept extrapenal → poate privi orice dispoziţie legală, indiferent de natura actului normativ care o conţine → lege, ordonanţă, hotărâre de guvern, ordin al ministrului etc. fapta poate fi din culpa sau intentionata sunt necesare două condiţii principale:o necunoaşterea de către subiect a reglementării extrapenale incidente în cauză. o necunoaşterea de către autor, din orice altă sursă, a situaţiei sau a regulii de conduită reglementate de actul normativ nepenal. Aşa de pildă, în practică s-a decis că inculpaţii nu pot invoca eroarea de drept nepenal, întrucât, chiar dacă nu au cunoscut Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.43/1980 potrivit căruia mercurul face parte din categoria substanţelor toxice, lor le era cunoscut faptul că substanţa respectivă este toxică, fiind muncitori într-un combinat chimic. În acest sens se are în vedere gradul de notorietate al faptului invocat, pregătirea şcolară şi profesională a autorului, experienţa de viaţă

1. In cazul infractiunilor din culpa, eroarea de fapt :a. nu are niciodata efecte asupra raspunderii penaleb. produce efecte doar daca nu se datoreaza culpei autoruluic. are acelasi regim ca si in cazul infractiunilor intentionate

OBS → (a),(b) → are aceleasi efecte ca si in cazul infractiunii intentionate, cu conditia ca eroarea sa nu fie ea insasi rezultatul culpei faptuitorului → art.51,alin.3,Cpen (c) → nu are acelasi regim de vreme ce, pentru a-si produce efectele, trebuie indeplinita o conditie → la infractiunea intentionata nu este pusa nicio asfel de conditie Admisibilitatea efectelor erorii de drept nepenal a fost dedusă de către doctrină din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art.51,alin.4,Cpen, care arată că necunoaşterea sau cunoaşterea greşită a legii penale nu înlătură caracterul penal al faptei → necunoaşterea sau cunoaşterea greşită a legii nepenale, poate exclude răspunderea penală

2. In cazul dreptul nostru, eroarea asupra unei norme nepenale :a. nu are niciun fel de efecteb. are acelasi regim cu eroarea de drept penalc. are acelasi regim ca si eroarea de fapt

OBS → au regimuri total diferite pentru ca → eroarea de drept penal → nu inlatura caracterul penal al faptei → art.51,alin.4,Cpen eroarea de drept extrapenal → are aceleasi efecte ca si eroarea de fapt

3 Pentru a produce efecte eroarea de drept nepenal, este necesar :a. sa fie vorba despre o norma cuprinsa intr-un act normativ de forta inferioara legiib. ca autorul sa nu cunoasca reglementarea incidenta in cazul concretc. sa fie vorba despre o fapta din culpa

4. Este in eroare de drept si nu raspunde penal cel care :a. ia un bun al altuia, crezand ca este al saub. detine cocaina, crezand ca este fainac. detine o substanta chimica, fara sa cunoasca faptul ca aceasta este inscrisa pe lista substantelor stupefiante

OBS → 2 conditii impuse de grila → (sa fie o eroare de drept + faptuitorul sa nu raspunda penal) → eroare de drept extrapenal

(a) → este o eroare de fapt (b) → este o eroare de drept penal

5. Exista eroare de drept care inlatura vinovatia, atunci cand :a. o persoana loveste un politist, fara sa stie ca aceasta fapta este incriminate ca ultraj, iar nu ca lovireb. o persoana ofera consultatii juridice fara autorizatie si comite astfel infractiunea de exercitare fara drept a unei profesii, dar nu cunoaste prevederile legii avocaturiic. autorul vinde un camion care i-a fost imprumutat mai de mult timp, convins fiind ca posesia indelungata a avut ca efect trecerea bunului in proprietatea sa

OBS → 2 conditii impuse de grila → (sa fie o eroare de drept + sa inlature vinovatia) → eroare de drept extrapenal (a) → este o eroare de drept penal (b) → este o eroare de drept penal (c) → este o eroare de drept etrapenal → cunoasterea gresita a normelor de drept civil

6. Eroarea de fapt :a. cand este invincibila, exonerează complet de răspundereb. cand este vincibila (culpabila), nu exonerează niciodata de răspunderec. cand este vincibila (culpabila), poate exonera de răspundere

7. Constituie cauza care inlatura vinovatia :a. eroarea de drept, dar numai in anumite cazurib. eroarea de fapt, numai in cazul infractiunilor intentionatec. eroarea de fapt, cand aceasta poarta asupra unei circumstante agravante

OBS → (a) → doar eroarea de drept extrapenal (b) → eroarea de fapt, atat in cazul infractiunilor intentionate, cat si in cazul infractiunilor din culpa (c) → inlatura doar circumstanta, iar nu si vinovatia

8. Sunt cauze care inlatura vinovatia ca trasatura generala a infractiunii :a. starea de provocareb. betia completa anume provocatac. eroarea de fapt

OBS → (a) → este o circumstanta atenuanta legala → art.73,lit.b,Cpen (b) → este o circumstanta agravanta legala → art.73,lit.e,Cpen (c) → art.51,alin.1,3,Cpen

9. Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala :

a. daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, din cauza alienatiei mintale nu putea sa is idea seama de actiunile sau de inactiunile sale b. daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, nu cunoaste existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al fapteic. daca faptuitorul se gasea intr-o stare de betie voluntara completa produsa de droguri

OBS → (a) → iresponsabilitatea → art.48,Cpen (b) → eroarea de fapt → art.51,alin.1,Cpen (c) → stare de betie voluntara completa → poate fi o agravanta sau o atenuanta → art.49,alin.2,Cpen

10. Produce efecte asupra raspunderii penale :a. eroarea asupra unei norme penale b. eroarea invincibila de faptc. eroarea de fapt culpabila, in cazul oricarei infractiuni

OBS → (a) → eroarea de drept penal nu inlatura caracterul penal al faptei → pe cale de consecinta, nu inlatura nici raspunderea penala → art.51,alin.4,Cpen (b) → eroarea de fapt → art.51,alin.1,Cpen (c) → eroarea de fapt culpabila nu produce efecte asupra infractiunilor din culpa → art.49,alin.3,Cpen

11. Potrivit Codului Penal in vigoare, eroarea de drept :

a. nu are niciodata efecte asupra raspunderii penale b. atunci cand priveste o norma extrapenala are aceleasi efecte ca si eroarea de faptc. face intotdeauna ca fapta sa nu fie infractiune, in masura in care este invincibila

OBS → (a),(b) → are efecte asupra raspunderii penale atunci cand este o eroare de drept extrapenal → interpretarea per a contrario a art.51,alin.4,Cpen (c) → numai eroarea de fapt poate fi invincibila sau vincibila (culpabila)

12. In cazul persoanei care trage un foc de arma spre A, dar il loveste pe B, avem :a. aberration ictus b. o forma a eroriic. error in personam13. Pentru a produce efecte eroarea de drept nepenal, este necesar :a. ca legea nepenala sa reglementeze expres posibilitatea admiterii erorii in cazul concretb. sa fie vorba despre o norma cuprinsa obligatoriu intr-o legec. ca autorul sa nu cunoasca din nicio alta sursa continutul conduitei prohibite de lege

14. Eroarea de fapt :

a. cand este invincibila, exonerează complet de răspundere, numai dacă fapta comisă a fost săvârşită cu intenţieb. dacă se datoreaza culpei autorului, va înlătura posibilitatea reţinerii în sarcina inculpatului a unei infracţiuni intenţionatec. cand este vincibila, lasă deschisă calea angajării răspunderii lui pentru o faptă din culpă, daca fapta săvârşită este incriminată şi în această modalitate

OBS → clasificarea eroare invincibila – eroare vincibila (culpabila) se aplica numai erorii de fapt → efectele erorii sunt diferite in cele doua situatii : în cazul în care eroarea este invincibilă → ea exonerează complet de răspundere, indiferent dacă fapta comisă a fost săvârşită cu intenţie sau din culpă în cazul în care eroarea este invincibilă → eroarea s-a datorat culpei autorului → ea va înlătura posibilitatea reţinerii în sarcina inculpatului a unei infracţiuni intenţionate, dar lasă deschisă calea angajării răspunderii lui pentru o faptă din culpă, în măsura în care fapta săvârşită este incriminată şi în această modalitate in cazul unei erori vincibile (culpabile), exista o singura posibilitate ca faptuitorul sa nu raspunda penal → atunci cand fapta savarsita din culpa nu este incriminate concluzia →o eroarea invincibila → exonereaza total, intotdeauna si fara exceptie de raspundereo eroarea vincibila →

o REGULA → nu exonereaza de raspundere → faptuitorul raspunde pentru fapta savarsita din culpa o EXCEPTIA → exonereaza de raspundere → cand fapta din culpa nu este incriminate de lege

15. Atunci când autorul aplică victimei mai multe lovituri cu intenţia de a o ucide, iar ulterior victima, transportată la spital, decedează în urma unui incendiu izbucnit în spital :a. autorul va răspunde pentru infractiunea de omorb. autorul va răspunde doar pentru o tentativă de omorc. lipseste raportul de cauzalitate între acţiunea faptuitorului şi rezultat

OBS → devierea raportului de cauzalitate → eroarea esentiala (asupra unui element constitutive al infractiunii) este ipoteza unei devieri totale a cursului cauzal → in absenta incendiului, mai existau sanse ca victima sa traiasca → eroarea intervenita in raportul de cauzalitate afecteaza pana la desfiintare raportul cauzal dintre fapta autorului si rezultatul produs autorul va răspunde doar pentru o tentativă de omor, dar nu în considerarea erorii (aberratio causae), ci datorită lipsei raportului de cauzalitate între acţiunea sa şi rezultat aberratio causae → devierea lantului cauzal

16. Atunci când autorul aplică victimei mai multe lovituri cu intenţia de a o ucide, iar ulterior victima, transportată la spital, decedează câteva săptămâni mai târziu la spital

datorită complicaţiilor survenite în evoluţia leziunilor traumatice :a. eroarea asupra cursului cauzal nu va produce niciun fel de efecteb. autorul va răspunde doar pentru o tentativă de omorc. autorul va răspunde pentru o infracţiune de omor

OBS → devierea cursului cauzal este neesenţială → eroarea neesentiala complicatiile nu intrerup raportul causal, ci sunt in continuarea acestuia → complicatiile respective au aparut tocmai din cauza loviturilor de cutit → devierea cursului cauzal este neesenţială → eroarea nu va produce nici un fel de efecte autorul va răspunde pentru o infracţiune de omor, eroarea fiind neesenţială.

17. Este incidenta ipoteza aberration ictus in cazul in care :a. A aruncă victima de pe un pod pentru ca aceasta să moară înecată, dar victima decedează zdrobindu-se în cădere de un pilon al podului b. A dorind să îl ucidă pe B, nu ţinteşte bine şi îl nimereşte pe C, aflat lângă Bc. A aruncă o piatră pentru a sparge geamul apartamentului lui B, dar din greşeală nimereşte şi sparge geamul apartamentului lui C

OBS →

(a) → aberratio causae → devierea raportului cauzal → eroare in raportul causal (b),(c) → aberratio ictus → devierea actiunii → rezultatul se produce asupra altei persoane sau a altui obiect decât cel dorit de autor dar de aceeaşi natură cu acesta → daca rezultatul nu este de aceeasi narura, nu avem aberratio ictus ci aberratio delicti. dstinctie intre aberration ictus si error in personam → o aberration ictus → eroarea intervine în momentul realizarii actiuniio error in personam → eroarea intervine în momentul formării voinţei aberration ictus → trebuie reţinut un concurs de infracţiuni între o tentativă la infracţiunea intenţionată şi o faptă din culpă a nu se confunda cu aberration delicti → exemplu → autorul încearcă să ucidă o persoană cu un foc de armă şi, din cauza manevrării defectuoase a armei, victima nu este rănită dar, în schimb, glonţul atinge în traiectoria sa o conductă de gaze aflată la distanţă, provocând o explozie. În acest caz va exista un concurs de infracţiuni între tentativa de omor şi distrugerea din culpă (art. 219 alin. 2 C.pen.)

18. Indoiala cu privire la existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei :a. inlatura caracterul penal al faptei savarsite b. nu inlatura caracterul penal al faptei savarsitec. este o cauza de atenuare a pedepsei

OBS → a nu se confunda eroarea cu indoiala → indoiala presupune ca faptuitorul este constient ca nu poate sa isi reprezinte realitatea, caz in care ar trebui sa nu treaca la actiune daca totusi o face → va raspunde penal intrucat a acceptat posibilitatea producerii unui rezultat socialmente periculos → a actionat cu vinovatie, de regula cu intentie indirecta

19. Nu va fi inlaturat caracterul penal al faptei pe temeiul erorii, in caz de :a. error in personam b. eroare asupra obiectului material al infractiuniic. eroare asupra unui element constitutiv al infractiunii

OBS → Nu va fi inlaturat caracterul penal al faptei pe temeiul erorii de fapt in caz de eroarea asupra obiectului acţiunii → care există atunci când obiectul material al infracţiunii este distinct de cel pe care şi-l reprezentase autorul aceasta eroare are doua forme :o error in objecto → infractorul, dorind sa incendieze gospodaria concubinei lui, din cauza intunericului si a starii de betie, incendiaza gospodaria vecinei concubinei → raspunde penal pentru infractiunea de distrugere,cele doua obiecte materiale (cele 2 gospodarii) fiind deopotriva aparate de legea penala

o error in personam → infractorul, dorind sa isi ucida rivalul, din cauza intunericului, a ucis o alta persoana care semana foarte bine cu rivalul sau → cele doua vieti sunt la fel aparate de legea penala În aceste cazuri se admite de regulă caracterul irelevant al erorii, întrucât legea protejează în mod egal obiectele juridice de aceeaşi natură, indiferent cine este titularul concret al fiecărei valori

20. Pentru dreptul penal, o eroare de drept constand in necunoasterea unui act extrapenal are valoarea unei :a. erori de drept care nu inlatura caracterul penal al faptei b. erori de fapt si produce efectele acesteiac. culpe

21. Imprejurarea mai grava pe care faptuitorul nu a cunoscut-o in momentul savarsirii faptei :a. nu poate constitui o circumstanta agravanta b. poate constitui o circumstanta agravanta judiciarac. inlatura caracterul penal al faptei savarsite

OBS → (a),(b) → nu se poate retine niciodata ca agravanta, fara a se mai pune problema distinctiei dintre agravantele legale si cele judiciare

(c) → fapta este si ramane o infractiune, numai ca nu se va retine in varianta agravanta, ci in forma tip

22. In cazul unei infractiuni continuate, pentru ca eroarea de fapt sa inlature caracterul penal al faptei, este necesar ca :a. faptuitorul sa se afle in eroare cel putin la savarsirea primului act de executare b. faptuitorul sa nu iasa din eroare pe tot parcursul actelor de executarec. eroarea sa subziste pe tot parcursul savarsirii faptei

Teoria generala a infractiunii

1. Trasaturile generale ale infractiunii prevazute in Codul penal roman sunt :

a. fapta sa fie prevazuta de legea penala b. fapta sa fie savarsita de o persoana capabila sa raspunda penal c. fapta sa prezinte pericol social

OBS → art. 17,Cpen - Trasaturile esentiale ale infractiunii → Infractiunea este fapta care prezinta pericol social, savârsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala. Infractiunea este singurul temei al raspunderii penale. 2. Sintagmele infractiune si fapta prevazuta de legea penala :a. sunt sinonime b. desemneaza manifestari distincte din prisma pericolului social si al vinovatiei c. sunt diferite, deoarece nu orice fapta prevazuta de legea penala este o infractiune

OBS → dintre cele 3 trasaturi generale ale infractiunii →o aspectul prevederii in legea penala = aspect comun → orice infractiune este o fapta penalao gradul de pericol social, vinovatia → aspectele distinctive → in functie de ele, nu orice fapta prevazuta de legea penala este o infractiune

3. Pericolul social generic :a. desemneaza pericolul pe care o fapta il prezinta in abstracto

b. isi gaseste reflectarea in pedeapsa legala c. se concretizeaza in pedeapsa efectiv aplicata

OBS → pericolul social generic este o abstractie in functie de care se stabileste pedeapsa in textul legal

4. Dispozitiile art.181,Cpen privind faptele care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, nu se pot aplica in cazul :a. omorului, pentru ca este o infractiune grava b. tentativei c. infractiunilor de pericol abstract, pentru ca, in acest caz, se prezuma producerea urmarii periculoase pentru societate

OBS → art.181,Cpen se refera la o atingere minima a valorilor sociale ocrotite de lege Art. 181. - Fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita în mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. (2) La stabilirea în concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savârsire a faptei, de scopul urmarit, de împrejurarile în care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.

(3) În cazul faptelor prevazute în prezentul articol, procurorul sau instanta aplica una din sanctiunile cu caracter administrativ prevazute în art. 91. 5. In cazul comiterii unei fapte care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni (art.181,Cpen), instanta poate aplica:a. libertatea supravegheata b. amenda penalac. sanctiuni cu caracter administrativ

OBS → fapta prevazuta de art.181,Cpen nu este infractiune → nu exista raspundere penala (a) → libertatea supravegheata este o masura educative → raspunderea penala (b) → amenda penala → condamnare → raspunderea penala6. Pericolul social concret :a. se evalueaza independent de importanta valorii sociale atinse b. poate cunoaste variatii in spatiu sit imp, care influienteaza procesul de incriminare a unor conduite umane c. isi gaseste expresia in pedeapsa concret aplicata inculpatului

7. In cazul savarsirii unei fapte care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni (art.181,Cpen):a. autorului nu i se poate aplica nicio sanctiune

b. autorului i se pot aplica sanctiunile prevazute in norma de incriminare c. autorului i se pot aplica sanctiuni administrative

OBS → (a),(c) → nu I se poate aplica o pedeapsa, intrucat nu raspunde penal, fapta nefiind infractiune, insa I se pot aplica sanctiuni administrative potrivit art.181,alin.3,Cpen este adevarat ca art.181,alin.3,Cpen prevede posibilitatea aplicarii sanctiunilor administrative in cazul savarsirii unor asemenea fapte, insa art.181,Cpen nu este o norma de incriminare

8. Daca o fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (art.181,Cpen), se poate aplica:a. mustrare b. mustrare cu avertisment c. inchisoare contraventionala

OBS → sanctiunile cu caracter administrativ → art.91,Cpen → mustrarea; mustrarea cu avertisment; amenda de la 10 lei la 1.000 lei

9. In cazul in care se constata ca o fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (art.181,Cpen):a. se poate aplica doar o amenda penalab. se poate aplica masura educativa a mustrarii

c. se poate aplica amenda de la 10 la 1000 de lei

OBS → (a) → amenda penala → condamnare → raspundere penala (b) → mustrarea poate fi atat o masura educativa, cat si o sanctiune administrativa → raspunsul nu este corect intrucat se refera la mustrare ca masura educativa → or, masura educative inseamna raspundere penala (a) → amenda administrativa → sanctiune cu caracter administrativ

10. Prezinta pericol social, justificand considerarea faptei ca infractiune :a. actiunea inculpatului, persoana fara resurse materiale, de a fura o paine pentru a-si hrani copilul in varsta de 3 ani b. introducerea mainii in buzunarul hainei victimei, aflata intr-un autobuz aglomerat, pentru a fura un portmoneu, desi s-a sustras in concret doar un servetel uzat c. conducerea in stare de ebrietate a unui autovehicul pentru a duce o persoana grav bolnava la spital, daca nu existau alte mijloace de transport

OBS → art.181,alin.2,Cpen → criterii de evaluare a gradului de pericol social concret →o modul si mijloacele de savârsire a fapteio scopul urmarit de faptuitor

o împrejurarile în care fapta a fost comisa faptao urmarea produsa sau care s-ar fi putut produceo persoana si conduita faptuitorului (a) → prin raportare la criteriile instituite de art.181,alin.2,Cpen, fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (b) → nu conteaza faptul ca din buzunar a sustras realmente doar un servetel, intrucat, prin raportare la criteriile instituite de art.181,alin.2,Cpen, fapta prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (c) → stare de necesitate → fapta nu este infractiune 11. Tipicitatea reprezinta :a. corespondenta dintre trasaturile faptei concrete si descrierea realizata in norma de incriminare b. constatarea caracterului faptei de a adduce atingere ordinii juridice c. o trasatura generala a infractiunii

12. Fapta tipica :a. este intotdeauna o infractiune b. reprezinta fapta concreta ale carei trasaturi sunt corespondente cu cele prevazute expres in norma de incriminare c. este intotdeauna comisa cu vinovatie

OBS → tipicitatea apartine intotdeauna infractiunii → descrierea din norma de incriminare este una tip, un stas pentru orice fapta savarsita in concreto

fapta tipica → cea care se inscrie in modelul descries de norma de incriminare numai o parte din faptele tip sunt si infractiuni

13. Infractiunile cu continut alternativ :a. regrupeaza sub aceeasi denumire doua sau mai multe infractiuni distincte b. pot avea urmari prevazute alternativ in norma de incriminare c. dau nastere unei pluralitati de infractiuni in cazul savarsirii mai multora dintre actiunile alternative

OBS → infracţiunile cu conţinut unic → infracţiuni ale căror elemente constitutive nu se pot înfăţişa decât sub o anumită formă, unică, exclusivă, nesusceptibilă de mai multe modalităţi. infracţiunile cu conţinut alternativ → infracţiuni pentru care legea prevede variante alternative ale principalelor elemente constitutive, variante echivalente sub aspectul semnificaţiei lor penale. infracţiunile cu conţinuturi alternative → infracţiuni în cazul cărora legiuitorul regrupează sub aceeaşi denumire două sau mai multe infracţiuni de sine stătătoare. Aşa se întâmplă în cazul textului art.271 C.pen., care, în alin.1, 2 şi 4 incriminează de fapt trei infracţiuni distincte – împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătoreşti, împiedicarea folosirii unui imobil deţinut în baza unei

hotărâri judecătoreşti şi respectiv sustragerea de la executarea unor măsuri de siguranţă. continutul constitutiv al infractiunii →o latura obiectiva → elemental material al infractiunii, urmarea imediata, legatura de cauzalitateo latura subiectiva a infractiunii → vinovatia, mobilul, scopul

14. Suntem in prezenta unei infractiuni cu continut unic, in cazul :a. talharieib. bigamiei c. ultrajului

OBS → talharia → art.211,Cpen → elemental material al infractiunii are 2 modalitati alternative :o furtul savârsit prin întrebuintarea de violente sau amenintari, punerea victimei în stare de inconstienta sau in starea neputinta de a se aparao furtul urmat de întrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat, înlaturarea urmelor infractiunii, pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea bigamia se comite numai prin încheierea unei noi căsătorii de către o persoană căsătorită ultrajul → art.239,Cpen → savarsit prin amenintare, prin lovire sau alte violente, prin vatamare corporala sau prin vatamare corporala grava

15. Suntem in prezenta unei infractiuni cu continut unic, in cazul :a. omorului b. evadariic. ultrajului

OBS → omorul se comite prin uciderea unei personae, evadarea din starea legala de retinere sau detinere16. Infractiunile cu continuturi alternative :a. sunt cele pentru care legiuitorul a prevazut variante alternative de comitere b. regrupeaza in cadrul aceluiasi text de lege doua sau mai multe incriminari distincte c. sunt intotdeauna infractiuni complexe

OBS → (a) → “variante alternative de comitere “ → elemental material este prevazut alternativ → deci, un element din continutul constitutiv al infractiunii este prevazut alternativ, continutul constitutiv fiind unul si acelasi → sunt deci infractiuni cu continut alternativ (b) → exemplu → infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti → art.271 C.pen. incriminează de fapt trei infracţiuni distincte – împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătoreşti, împiedicarea folosirii unui imobil deţinut în baza unei hotărâri judecătoreşti şi respectiv sustragerea de la executarea unor măsuri de siguranţă (c) → nu neaparat

17. In cazul infractiunilor cu continut alternativ, realizarea mai multor variante alternative de comitere are ca efect :a. retinerea unei pluralitati de infractiuni b. retinerea unei singure infractiuni c. posibilitatea aplicarii unui spor de pana la 5 ani la pedeapsa rezultanta

OBS → infractiunea avand un singur continut, rezulta ca diferitele sale modalitati de executare nu pot intra in concurs diferitele modalităţi prevăzute de norma de incriminare sunt echivalente din punctul de vedere al semnificaţiei penale, astfel că realizarea mai multora dintre ele nu afectează unitatea infracţiunii → infractiune unica

18. In cazul infractiunilor cu continuturi alternative, dacă se realizează mai multe dintre aceste conţinuturi, se poate retine :a. o pluralitate de infractiunib. un concurs de infracţiunic. o singură infracţiune

OBS → dacă se realizează mai multe dintre aceste conţinuturi, vom avea mai multe infracţiuni

exemplu, dacă o persoană se sustrage de la executarea măsurii de siguranţă a interzicerii de a se afla într-o localitate şi împiedică o altă persoană să folosească un imobil deţinut în baza unei hotărâri judecătoreşti, vom avea un concurs de infracţiuni.

19. In cazul infracţiunii de violare de domiciliu (art.192), dacă inculpatul a pătruns într-o locuinţă fără drept, iar apoi a refuzat să o părăsească la cererea proprietarului : a. se va retine forma agravanta a infractiuniib. se va retine un concurs de infractiuni c. va exista o singură infracţiune de violare de domiciliu

OBS → art.192,Cpen → infractiunea de violare de domiciliu este o infractiune cu continut alternativ structura elementului material al infractiunii tip → 2 modalitati alternative →o patrunderea fara drept, în orice mod, într-o locuinta, încapere, dependinta sau loc împrejmuit tinând de acestea, fara consimtamântul persoanei care le folosesteo refuzul de a le parasi la cererea acesteia circumstantele care agraveaza infractiunea → cand fapta se savârseste in una dintre imprejurarile :o prin folosire de calitati mincinoaseo de o persoana înarmatao de doua sau mai multe persoane împreunao în timpul noptii

20. O infractiune este pluriofensiva atunci cand :

a. pentru existenta infractiunii este suficienta lezarea unei singure valori socialeb. presupune in mod obligatoriu lezarea a cel putin doua valori sociale c. in structura obiectului juridic exista o valoare sociala principala si una sau mai multe valori sociale secundare

OBS → infractiune pluriofensiva → “ofenseaza” cel putin doua valori sociale ocrotite de lege (pluri) exemplu → talharia → 2 valori sociale lezate :o valoarea sociala principala care da integrarea infractiunii intr-un fascicol de infractiuni → patrimonial → talharia este integrate la infractiunile de patrimoniu o valoarea sociala secundara → persoana de aici si distinctia intre obiectul juridic principal si obiectul juridic secundar

21. Obiectul material al unei infractiuni este reprezentat de : a. bunul care rezulta in urma comiterii infractiuniib. bunurile utilizate efectiv la savarsirea infractiunii c. bunul impotriva caruia se indreapta actiunea sau inactiunea faptuitorului

OBS → (a) → produsul sau folosul infractiuniio folosul infractiunii → profitul material sau moral pe care infractorul si l-a creat prin savarsirea infractiunii →

bunurile dobandite prin savarsirea infractiunii → bunurile furate, delapidate, obtinute prin inselaciune.o produsul infractiunii → ceea ce a rezultat nemijlocit din infractiune → bunurile confectionate in mod ilicit. Echivalentul material sau moral obtinut de infractor in schimbul produsului infractiunii reprezinta un folos al infractiunii, iar nu un produs al infractiunii. (b) → corpuri delicte

22. Infractiunile materiale sunt infractiunile : a. din comiterea carora infractorul obtine un avantaj material b. caracterizate de necesitatea existentei unui obiect material c. care produc o urmare concretizata intr-o stare de pericol pentru societate

OBS → obiectul material al infractiunii sta la baza distinctiei dintre : infracţiunile materiale → faptele caracterizate de existenţa unui obiect material, asupra căruia se îndreaptă acţiunea sau inacţiunea. Sunt infracţiuni materiale: omorul, furtul, violul, abuzul de încredere, ultrajul comis prin violenţă, tortura etc. infracţiunile formale → nu presupun existenţa unui obiect material, în cazul lor valoarea socială ocrotită nefiind strâns legată de un anumit lucru → exemple → trădarea, divulgarea secretului profesional, ameninţarea, evadarea în formă simplă etc.

23. Constituie obiect material al unei infractiuni : a. produsul infracţiuniib. un înscris contrafacutc. alterarea unui înscris preexistent

OBS → Obiectul material al infracţiunii nu trebuie confundat nici cu produsul infracţiunii şi nici cu instrumentele sau mijloacele de comitere a acesteia. Exemple → în cazul infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale → o dacă se contraface un înscris, el nu constituie obiect material al infracţiunii, ci produsul acesteiao dacă falsificarea de realizează prin alterarea unui înscris → înscrisul preexistent asupra căruia s-a intervenit constituie obiect material al infracţiunii

24. Obiectul juridic al infractiunii : a. reprezinta criteriul principal utilizat in sistematizarea partii speciale a Codului Penalb. constituie un element important in stabilirea limitelor legale de pedeapsa pentru o anumita infractiune c. ajuta la determinarea subiectului active al infractiunii

OBS → obiectul juridic reprezinta valoarea sociala ocrotita de norma de drept penal, careia i se aduce atingere prin savarsirea infractiunii

25. Poate fi obiect material al unei infractiuni : a. numai un lucrub. corpul unei persoane în viaţăc. un cadavru

OBS → obiectul material al infractiunii poate fi :o un lucruo o fiinţa exemple → bunul sustras, în cazul furtului, corpul persoanei în cazul violului,omorului, un cadavru in cazul profanarii de morminte

26. Infractiunile formale : a. sunt intotdeauna infractiuni de rezultatb. pot presupune, uneori, prin exceptie, existenta unui obiect materialc. nu presupun niciodata existenţa unui obiect material

OBS → a nu se confunda infractiunea formala cu infractiunea de pericol → doua clasificari distincte infractiuni materiale si infractiuni formale → dupa prezenta sau absenta obiectului material al infractiunii infractiuni de rezultat si infractiuni de pericol → in functie de urmarea imediata →

o infractiunile de rezultat → produc un rezultat material, o modificare fizică, perceptibilă în realitatea înconjurătoare → exemple → omorul, violul, furtul, vătămarea corporală o infractiunile de pericol → nu presupun o urmare materială, urmarea lor concretizându-se într-o stare de pericol pentru valoarea protejată prin norma de incriminare → exemple → trădarea, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prostituţia in ceea ce priveste obiectul material al infractiunii →o infractiunea formala nu are niciodata un obiect materialo ca exceptie, unele infractiuni de pericol au obiect material → exemplu → infractiunea de distrugere si semnalizare falsa → obiectul material = linia de cale ferata (a) → a imbinat doua forme de infractiune din clasificari diferite (b) → aceea este o infractiune de pericol

27. In functie de existenta unui obiect material al infractiunii, se poate distinge intre : a. infractiuni de pericol si infractiuni de rezultatb. infractiuni formale si infractiuni de rezultatc. infractiuni formale si infractiuni materiale

OBS → (a) → clasificare dupa urmarea imediata (b) → imbinarea gresita a celor doua criterii (a) → categoriile din filosofie → materie si forma

28. De lege lata, subiect activ al infractiunii este : a. numai autorulb. autorul, instigatorul si complicelec. o persoana care comite o fapta prevazuta de legea penala

OBS → (c) → este faptuitor29. De lege lata, in materia raspunderii penale a persoanei juridice : a. nu toate persoanele juridice sunt responsabile din punct de vedere penalb. legea instituie o răspundere generală a persoanei juridicec. nu se impune constatarea unui element subiectiv propriu persoanei juridice

OBS → (a) → de ex, statul nu raspunde penal (b) → aceasta inseamna ca, în principiu, persoana juridica poate să comită orice infracţiune, indiferent de natura acesteia (c) → in plan subiectiv, se impune constatarea unui element subiectiv propriu persoanei juridice, distinct de cel ce caracterizează fapta unei anumite persoane fizice. Astfel, infracţiunea poate avea la bază fie o decizie adoptată intenţionat de persoana juridică, fie o neglijenţă a acesteia, ce poate consta, spre exemplu, într-o

organizare internă deficitară, în măsuri de securitate insuficiente etc

30. De lege lata, in materia raspunderii penale a persoanei juridice : a. legea nu a stabilit pedepse complementareb. legea limitează sfera persoanelor fizice care pot angaja răspunderea penală a persoanei juridicec. vinovăţia persoanei juridice se analizează separat de vinovăţia persoanei fizice care a comis actul material

OBS → (a) → pedepsele complementare aplicabile persoanei juridice →o art. 712 → dizolvarea persoanei juridiceo art. 713 → suspendarea activitãtii sau a uneia dintre activitãtile persoanei juridiceo art. 715 → închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridiceo art. 716 → interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publiceo art. 717 → afisarea sau difuzarea hotãrârii de condamnare (b) → legea nu limitează sfera persoanelor fizice care pot angaja răspunderea penală a persoanei juridice, tocmai pentru a nu-i oferi acesteia din urmă posibilitatea de a eluda răspunderea penală prin încredinţarea formală a unor atribuţii de decizie altor persoane decât cele expres prevăzute de lege

vinovăţia persoanei juridice se analizează separat de vinovăţia persoanei fizice care a comis actul material → vinovăţia celor două persoane poate îmbrăca aceeaşi formă sau forme diferite → intenţie în cazul uneia şi culpă în cazul celeilalte

31. De lege lata, infracţiunea savarsita de o persoana juridica trebuie sa aiba la bază: a. numai intentiab. intentia sau culpac. un element subiectiv propriu persoanei juridice

32. In privinta raportului între răspunderea persoanei juridice şi cea a persoanei fizice, legea :a. exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit, în orice mod, la săvârşirea aceleiaşi infracţiunib. legea instituie ca regulă cumulul celor două răspunderic. nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit, în orice mod, la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni

OBS → (a),(c) → art. 191 → « Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit, în orice mod, la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni. » (b) → legea instituie ca regulă cumulul celor două răspunderi

33. În plan sancţionator, in materia raspunderii penale a persoanei juridice, legea a instituit : a. o singură pedeapsă principală (amenda)b. posibilitatea suspendării condiţionate a pedepsei principalec. mai multe pedepse complementare

OBS → (b) → art.81,Cpen → se refera in mod expres la suspendarea conditionata a pedepsei aplicate persoanei fizice 34. Infractiunile cu subiect activ special : a. sunt infractiuni pentru care textul de incriminare cere ca victima sa aiba o anumita calitateb. sunt cele in cazul carora absenta calitatii cerute de lege poate avea ca efect atenuarea sau agravarea raspunderii, sau chiar inexistenta acesteiac. nu admit tentativa

35. Este infractiune cu subiect activ special : a. violulb. delapidareac. pruncuciderea

OBS → (a) → infractiune cu subiect active general (b) → delapidarea nu poate fi comisă decât de o persoană ce are calitatea de funcţionar care administrează sau gestionează bani, valori sau alte bunuri apartinand unei personae juridice

(c) → pruncuciderea poate fi comisă doar de către mamă

36. Infractiunile cu subiect activ special improprii sunt cele in cazul carora : a. calitatea speciala poate determina o atenuare a raspunderii penaleb. lipsa calitatii speciale impuse de lege are ca efect irelevanta din punct de vedere penal a fapteic. calitatea speciala poate determina o agravare a raspunderii penale

OBS → infracţiuni cu subiect activ special proprii → calitatea ii este proprie acelei infractiuni, astfel ca absenţa calităţii prevăzute de lege face ca fapta să fie irelevantă din punct de vedere penal → exemple → incestul, divulgarea secretului profesional, luarea de mită, fapte care, în absenţa calităţii speciale, nu corespund nici unei incriminări tip. infracţiunile cu subiect special improprii → absenta calitatii nu elimina relevanta penala a faptei → calitatea specială determină o atenuare sau agravare a răspunderii penale, fapta constituind însă infracţiune şi în absenţa acestei calităţi → exemplu → lo purtare abuzivă → dacă lipseşte calitatea de funcţionar → o infracţiune lovire, vatamare corporala o la pruncucidere → dacă lipseşte calitatea de mama a subiectului active → un omor calificat

37. Subiect pasiv al infractiunii poate fi : a. numai o persoana fizica b. o persoană concepută şi nenăscutăc. statul

OBS → (b) → în cazul infracţiunii de avort

38. Subiect pasiv al infractiunii desemneaza : a. persoana prejudiciată prin savarsirea infractiuniib. persoana titulară a valorii sociale care constituie obiectul juridic al infracţiuniic. persoana care savarseste infractiunea

OBS → subiectul pasiv nu trebuie confundat cu persoana prejudiciata de cele mai multe ori calitatea de subiect pasiv şi persoană prejudiciată se întrunesc în aceeaşi persoană, aşa cum se întâmplă în cazul furtului. alteori însă cele două calităţi aparţin unor persoane diferite → exemplu → in cazul omorului, subiectul pasiv al infracţiunii este persoana ucisă, în vreme ce persoanele prejudiciate sunt, spre exemplu, persoanele aflate în întreţinerea victimei.

39. Infractiunile cu subiect pasiv special sunt cele in cazul carora : a. subiectul pasiv trebuie sa fie o persoana fizica

b. legea prevede o anumita calitate speciala subiectului pasivc. valoarea sociala protejata apartine unei sfere de personae nedeterminate ca numarOBS → infracţiuni cu subiect pasiv general → în cazul cărora valoarea socială ocrotită poate aparţine oricărei persoane, astfel că oricine poate fi subiect pasiv → exemplu → in cazul furtului, omorului infracţiuni cu subiect pasiv special → în cazul cărora legea prevede o anumită calitate specială a subiectului pasiv. Această calitate:o poate determina însăşi existenţa infracţiunii → în absenţa ei fapta fiind licită → exemplu → infractiunea de act sexual cu un minoro poate fi cauză de agravare a răspunderii penale → exemplu → în cazul infracţiunii de omor comis asupra unei femei gravide (art.176 lit.e C.pen.)

40. Exista o infractiune omisiva proprie in cazul : a. alpinistilor care nu isi ajuta un coleg cazut pe o stanca, iar acesta decedeaza b. persoanei care lasa un foc nesupravegheat si se produce un incendiuc. nepredarii bunului gasit in termen de 10 zile de la gasire

OBS →

pentru a vorbi de infractiune omisiva, trebuie sa existe o onbligatie legala in sarcina subiectului active al infractiunii (a),(b) → exista ideea de fapta comisiva prin omisiune, dar nu exista o obligatie expres prevazuta de lege (c) → exista ideea de fapta comisiva prin omisiune si exista o obligatie expres prevazuta de lege → insusirea bunului gasit (art.216,Cpen)

OBS → dupa elemental material al laturii obiective → infracţiuni comisive → săvârşite printr-o acţiune infracţiuni omisive → săvârşite printr-o inacţiune →o omisive proprii → neîndeplinirea unei obligaţii impuse de lege → exemple :o nedenunţarea unor infractiuni (art.262 C.pen.)o omisiunea sesizării organelor judiciare (art.263 C.pen.)o lăsarea fără ajutor (art.315 C.pen.).o omisive improprii (comisive prin omisiune) → au la bază o incriminare comisivă, dar rezultatul prevăzut de norma de incriminare poate fi în concret produs şi printr-o inacţiune, fără ca aceasta să fie expres prevăzută de norma de incriminare. Ceea ce caracterizează aceste infracţiuni este faptul că subiectul nu împiedică producerea unui rezultat pe care, potrivit legii avea obligaţia de a-l împiedica. Exemplu → o mamă ia hotărârea de a-l ucide pe noul născut prin neacordarea de hrană. În acest caz, deşi textul de lege (art.174,C.pen.) prevede comiterea faptei

prin acţiune – ucidere – în concret ea se poate comite şi printr-o inacţiune (în speţă, neacordarea de hrană)

41. Infractiunile de rezultat sunt cele care : a. produc o modificare fizic perceptibila b. sunt intotdeauna comise prin actiunec. nu presupun in mod obligatoriu producerea unei urmari materiale

OBS → dupa elemental material al laturii obiective → (a),(c) → sunt cele care produc un rezultat material, o modificare fizică, perceptibilă în realitatea înconjurătoare (b) → infractiuni comisive

42. In cazul unei ifractiuni de pericol abstract : a. pericolul este prezumat absolut prin chiar incriminarea fapteib. este permisa proba absentei pericolului in caz concretc. nu este necesara dovedirea existentei starii de pericol

OBS → exemple de astfel de infractiuni → conducerea pe drumurile publice, a unui autovehicul, de catre o persoana care nu poseda permis de conducere detinerea unei arme fara autorizatie

43. Infractiunea de pericol concret : a. nu presupune o urmare materiala b. nu are niciodata obiect material

c. implica faptul ca starea de pericol prevazuta de norma de incriminare trebuie sa fie dovedita

44. Timpul, ca element al laturii obiective a infractiunii : a. poate fi element constitutive al infractiunii b. poate reprezenta o circumstanta agravanta c. in anumite cazuri, poate reprezenta o cauza de nepedepsire

45. Modul si mijloacele de comitere a unei fapte : a. pot determina retinerea unei agravante b. nu pot fi elemente constitutive ale infractiunii c. in anumite cazuri, pot atrage chiar o atenuare a pedepsei

OBS → modul şi mijloacele de comitere a infracţiunii constituie : element constitutive ale infractiunii → distrugerea bunului propriu nu constituie, de regulă, infracţiune, dar dacă aceasta se realizează prin incendiere, explozie sau alte asemenea mijloace şi dacă rezultă pericol public, fapta va cădea sub incidenţa legii penale (art.217,alin.4 şi 5) cauza de agravare a răspunderii → în cazul înşelăciunii comise prin mijloace frauduloase (art.215 alin.2) sau al omorului săvârşit prin cruzimi (art.176 lit.a) element de individualizare a pedepsei

45. Suntem in prezenta intentiei directe in cazul in care :

a. autorul prevede rezultatul faptei sale si doreste producerea acestuia b. autorul prevede rezultatul faptei sale dar nu il accepta, considerand pe baza unor imprejurari obiective ca el nu se poate producec. autorul prevede rezultatul faptei sale, pe care il accepta, fiindu-i indiferenta producerea sa

OBS → intentie = element intelectiv + element volitiv fapta este comisă cu intenţie atunci când infractorul prevede rezultatul faptei sale şi doreşte sau acceptă posibilitatea producerii acestuia →o elementul intelectiv → prevederea rezultatului o elementul volitiv → o doreste producerea rezultatuluio accepta posibilitatea producerii rezultatului in funcţie de intensitatea elementului volitiv raportat la urmarea prevăzută de norma de incriminare →o intentie directa → infractorul prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin savârsirea acelei fapteo intentie indirecta (eventuala) → infractorul prevede rezultatul faptei sale, si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui

46. Exista intentie directa de omor : a. in cazul persoanei care arunca de pe un pod suspendat peste autostrada o alta persoana

b. in situatia in care autorul aplica victimei o lovitura cu un harlet in zona capuluic. in cazul persoanei care, dupa ce a batut victima, o lasa in padure, desi stie ca sunt lupi in padure

OBS → (a) → distanta mare de la care este aruncata, impactul cu solul, posibilitatea ca sa fie lovita si de masini pe autostrada → intentie directa (b) → zona capului (zona vitala), instrumentul folosit (harlet) → intentie directa (c) → desi stie ca in padure sunt lupi, totusi o abandoneaza → prevede rezultatul, dar ii este indiferent, accepta posibilitatea producerii lui, desi nu si-l doreste in mod expres → intentie indirecta

47. In cazul unui omor, intentia directa se poate deduce avand in vedere : a. instrumentul folosit la comiterea faptei b. zona efectiv lovitac. numarul si intensitatea loviturilor

OBS → se poate deduce avand in vedere : (a) → instrumentul folosit la comiterea faptei (b) → zona vizata de lovitura → zona vitala sau nu → trebuie avută în vedere zona vizată de lovitură şi nu zona

efectiv lezată. Exemplu → într-o speţă s-a reţinut că inculpatul a încercat să lovească victima cu sapa în cap, dar aceasta a parat lovitura cu un ciomag, astfel că a fost lovită cu sapa peste mâna cu care ţinea ciomagul, fiindu-i retezat un deget. Ulterior victima a decedat ca urmare a unor complicaţii survenite în evoluţia rănii de la deget. Importantă pentru stabilirea elementului volitiv aici este zona vizată de lovitură – în speţă zona capului – şi nu zona efectiv lezată, care nu conţine organe vitale şi care nu ar putea releva existenţa intenţiei de a ucide. (c) → numarul si intensitatea loviturilor raportul de forte dintre agresor si victima starea fizică a victimei

48. Fapta inculpatilor de a lovi victima cu cutitul, de 5 ori in gamba, denota : a. intentie directa de omorb. intentie directa de vatamare corporalac. intentie indirecta de omor

OBS → zona vizata de lovitura → gamba → vatamare corporala

49. Dacă victima se află la distanţă mare de autor, iar acesta ştie că nu este un bun trăgător cu arma si, deci, uciderea victimei prin împuşcare nu este certă, in măsura în care autorul deschide focul asupra victimei, se va retine : a. intentie indirecta de omor

b. intentie indirecta de vatamare corporalac. intentie directa de omor

OBS → intenţia directă se va reţine chiar dacă producerea rezultatului nu este certă, ci doar posibilă pentru autor, intrucat el doreşte producerea acestui rezultat

50. Inculpatul, intenţionând să protejeze un teren cultivat, împotriva atacului animalelor sălbatice, îl împrejmuieşte cu un gard metalic pe care îl conectează la reţeaua de distribuţie a energiei electrice. Dacă o altă persoană atinge respectivul gard şi decedează, în sarcina inculpatului se va reţine :a. o infracţiune de omor comisă cu intenţie directab. o infracţiune de omor comisă cu intenţie eventualăc. o infracţiune de ucidere din culpa

OBS → este un omor, iar nu o ucidere din culpa, dat fiind faptul ca pentru orice om de o inteligenta minima este clar ca oricand gardul respectiv va putea ucide nu numai un animal salbatic, ci si un om in acest caz, inculpatul a prevăzut două urmări →o o urmare certă şi dorită → protejarea culturilor agricole o o urmare posibilă → decesul unei persoane care ar atinge gardul → urmare pe care nu a dorit-o, dar i-a fost indiferent dacă se va produce

51. Intentia repentina presupune: a. o rezolutie infractionala unica, in baza careia se repeta acte care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni b. o rezolutie infractionala nascuta sub imperiul unei stari de tuburare sau temere si care este pusa imediat in executarec. o intentie directa peste care se suprapune o culpa fara prevedere

OBS → intentia repentina (spontana) se caracterizează prin două elemente principale: hotărârea infractionala este luată într-o stare de tulburare sau emoţie hotărârea infractionala este pusă imediat în executare (a) → infractiune continuata (c) → praeterintentie

52. Intentia repentina : a. exista in cazul mamei care, în stare de tulburare pricinuită de naştere, suprimă viaţa noului-născut, imediat după naştereb. este o cauză de agravare a răspunderii penalec. intra în structura circumstanţei atenuante a stării de provocare

OBS →

(a) → infractiune de pruncucidere (art.177,Cpen); idem si la incaierare (b),(c) → este o cauză de atenuare a răspunderii penale → intra in structura circumstantei atenuante legale a provocarii (art.73,lit.b,Cpen)

53. Intentia repentina : a. poate coexista cu intentia premeditatab. presupune o rezolutie infractionala nascuta sub imperiul unei tulburari sau emotii c. presupune o stare de relativ calm

OBS → (a),(c) → este opusul intentiei repentine → intentia premeditata

54. Intentia premeditata : a. nu poate fi repentina cu privire la aceeasi infractiuneb. presupune existenta unui mobil sau scop special c. presupune obligatoriu anumite acte de pregatire

OBS → (a) → cele doua forme de intentie sunt diametral opuse :o intenţia premeditata → autorul ia hotărârea în stare de relativ calm, iar până la momentul punerii ei în executare se scurge un timp mai îndelungat. Pe durata acestui interval de timp, hotărârea infracţională se menţine şi chiar se consolidează

o intentia repentina → hotărârea este luată într-o stare de tulburare sau emoţie şi este pusă imediat în executare (c) → presupune de regulă şi o pregătire a infractiunii, indiferent dacă pregătirea îmbracă forma unor acte materiale sau intelectuale. Trebuie subliniat însă că premeditarea nu este condiţionată de efectuarea unor acte de pregătire, căci ea este posibilă şi în cazul unor infracţiuni care nu sunt susceptibile de astfel de acte. Spre exemplu, în cazul unei infracţiuni comisive prin omisiune → exemplu → uciderea noului-născut de către mamă prin neacordarea de hrană, nu este posibilă efectuarea de acte materiale de pregătire, dar infracţiunea este de regulă premeditată. De aceea, se poate afirma că actele de pregătire nu condiţionează existenţa premeditării, ci doar ajută la dovedirea acesteia

55. Intentia premeditata : a. este o circumstanţă agravantă legală, în cazul infracţiunii de omorb. este posibilă numai în cazul infracţiunilor sunt susceptibile de acte de pregatirec. poate fi reţinută cu titlu de circumstanţă agravantă judiciară

OBS → (a) → omorul calificat → cu premeditare → art.175,lit.a,Cpenal

(b) → premeditarea presupune, de regula, acte de pregatire materiala sau intelectuala, dar nu este conditionata de existenta acestor acte (c) → instanta poate retine ca circumstante agravante si alte circumstante care imprima infractiunii un caracter grav → art.75,alin.2 → agravantele judiciare56. Intentia calificata : a. este specifica doar intentiei directeb. presupune existenta unui mod sau unor mijloace speciale de comitere a faptei c. se regaseste in cazul in care textul de lege prevede un scop special

OBS → intentia calificata (prin scop) (a) → scopul infracţiunii nu apare ca un element al tipicităţii decât în situaţia în care el este prevăzut în mod expres în norma de incriminare, caz în care este numit şi scop special in această situaţie, scopul urmărit de făptuitor determină existenţa unei intenţii calificate şi se analizează în strânsă legătură cu aceasta.

57. Culpa : a. este fara prevedere atunci cand nimeni nu putea sa prevada producerea urmariib. poate fi cu sau fara prevedere c. se sanctioneaza in cazul oricarei infractiuni

OBS →

(a) → in structura culpei, predictibilitatea este subiectiva, iar nu obiectiva si generala → se analizeaza in functie de faptuitorul concret “X” care putea sau nu putea sa prevada intr-o situatie concreta (b) → o culpa cu prevedere → infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produceo culpa fara prevedere → infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada (c) → se sanctioneaza numai in cazul in care legea o prevede expres

58. Exista culpa fara prevedere : a. daca nimeni nu putea sa prevada rezultatulb. daca autorul nu putea sa prevada rezultatul, dar alte persoane ar fi putut c. daca rezultatul nu a fost prevazut, desi putea si trebuia sa fie prevazut de autor

OBS → intentia calificata (prin scop) (a) → in structura culpei, predictibilitatea este subiectiva, iar nu obiectiva si generala → se analizeaza in functie de faptuitorul concret “X” care putea sau nu putea sa prevada intr-o situatie concreta ideea de impredictibilitate absoluta, generala si obiectiva caracterizeaza cazul fortuit (b) → vizeaza un domeniu intermediar, intre culpa fara prevedere si cazul fortuit →

o nu este nici caz fortuit, de vreme ce “alte persoane ar fi putut” → caci impredictibilitatea este absoluta, obiectiva si generala, deci nimeni nu putea sa prevadao nu este nici culpa fara prevedere, de vreme ce “autorul nu putea sa prevada” → caci culpa fara prevedere presupune ca faptuitorul nu a prevazut, dar “trebuia si putea sa-l prevada’’ (c) → art.19,alin.2,lit.b,Cpen

59. Fapta este savarsita din culpa cand infractorul : a. prevede rezultatul faptei sale si, desi nu il urmareste, accepta posibilitatea producerii luib. prevede rezultatul faptei sale, dar nu il accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce c. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa il prevada

OBS → nu se precizeaza care din formele culpei (a) → intentia eventuala → art.19,alin.1,lit.b,Cpen (b) → culpa cu prevedere → culpa cu previziune, usurinta sau temeritatea → art.19,alin.2,lit.a,Cpen (c) → culpa fara prevedere → culpa simpla, neglijenta sau greseala

60. Fapta constand intr-o actiune : a. de regula, se sanctioneaza doar atunci cand este comisa cu intentie

b. daca a fost comisa din culpa, constituie infractiune doar atunci cand textul de lege prevede expres sanctionarea culpeic. se sanctioneaza de lege intotdeauna mai sever decat inactiunea care a produs acelasi rezultat 61. In structura culpei intra doua elemente principale : a. incalcarea unei obligatii de diligentab. previzibilitatea si evitabilitatea obiectiva a urmarii socialmente periculoasec. previzibilitatea si evitabilitatea subiectiva a urmarii socialmente periculoase

62. Suntem in prezenta unei fapte comise din culpa : a. atunci cand autorul abandoneaza un copil de 8 ani, intr-o noapte de decembrie, pe un teren viran din afara orasului, iar acesta decedeaza b. in cazul in care mama uita usa de la balcon deschisa, iar copilul cade de pe balcon si sufera vatamari corporale grave c. in ipoteza in care autorul sperie o persoana, iar aceasta decedeaza, avand o maladie cardiaca grava nedescoperita pana atunci

OBS → (a) → intentia indirecta de a ucide (b) → culpa fara prevedere → mama nu a prevazut caderea copilului de la balcon, desi putea si trebuia sa prevada (c) → caz fortuit

63. Praeterintentia este o forma de vinovatie care presupune: a. o urmare pe care autorul o prevede si o doreste si o a doua urmare mai grava, pe care faptuitorul nu o prevede, desi putea si trebuia sa o prevadab. o urmare pe care autorul o prevede si o doreste si o a doua urmare mai grava, pe care faptuitorul o prevede, nu o doreste, dar o acceptac. o urmare pe care autorul o prevede, dar nu o accepta, socotind in mod usuratic ca nu se va produce si o urmare mai grava , pe care autorul nu o prevede, desi putea si trebuia sa o prevada

OBS → praeterintentie = intentie directa + culpa (cu sau fara prevedere) (a) → praeterintentie = intentie directa + culpa fara prevedereo “o urmare pe care autorul o prevede si o doreste” = intentie directao “o urmare mai grava, pe care faptuitorul nu o prevede, desi putea si trebuia sa o prevada” = culpa fara prevedere (b) → lipseste culpa o “o urmare pe care autorul o prevede si o doreste “ = intentie directao “o urmare mai grava, pe care faptuitorul o prevede, nu o doreste, dar o accepta “ = intentie eventuala (b) → lipseste intentia directa

o “o urmare pe care autorul o prevede, dar nu o accepta, socotind in mod usuratic ca nu se va produce” = culpa cu prevedereo “o urmare mai grava , pe care autorul nu o prevede, desi putea si trebuia sa o prevada” = culpa fara prevedere

64. O infractiune praeterintentionata : a. presupune o intentie directa, peste care se suprapune o intentie eventualab. presupune doua urmari prevazute de legea penalac. nu are tentativa

OBS → ideea “de doua urmari “ → apare la :o intentia eventualao culpa cu prevedereo praeterintentie diferenta dintre ele :o în cazul culpei cu prevedere, la fel ca în situaţia intenţiei eventuale, autorul prevede două urmări: o o urmare dorită care poate fi :o neprevăzută de legea penală → vezi exemplul cu gardul electic → autorul dorea sa isi protejeze culturile, ceea ce nu este o fapta penalao prevazuta de legea penalao o urmare pe care nu o doreşte (dar o accepta sau considera că ea nu se va produce) → este posibilă şi prevăzută de legea penală

o în cazul praeterintentiei → ambele urmari sunt fapte prevazute de legea penala pentru a fi în prezenţa praeterintenţiei este suficient ca acţiunea de bază să fie prevăzută de legea penală, indiferent de gravitatea ei si sa se produca rezultatul mai grav decat cel dorit

OBS → în cazul culpei cu prevedere, la fel ca în situaţia intenţiei eventuale, autorul prevede două urmări: o o urmare dorită → care poate o fapta prevazuta de legea penala sau neprevazuta de legea penala o o urmare pe care nu o doreşte, considerând că ea nu se va produce criteriul de delimitare →o culpa cu prevedere → convingerea autorului că rezultatul nu se va produce se bazează pe anumite împrejurări obiective, pe care însă în concret le evaluează în mod eronat → exemplu → conducătorul auto care se angajează în depăşire într-o curbă fără vizibilitate, prevede posibilitatea comiterii unui accident în cazul în care un autovehicul vine pe contrasens, dar nu acceptă această posibilitate, bazându-se pe împrejurări cum ar fi : cunoaşterea respectivei porţiuni de drum, viteza cu care maşina răspunde la comenzi, experienţa sa în conducere etc.o intentia eventuala → convingerea autorului că rezultatul nu se va produce se bazează pe o simplă speranţă, dependentă de hazard

65. Praeterintentia se deosebeste de culpa prin aceea ca : a. in cazul praeterintentiei, rezultatul mai grav este dorit de faptuitorb. praeterintentia este specifica infractiunilor comisive, in timp ce culpa poate exista numai la infractiunile omisivec. in cazul praeterintentiei, urmarea de baza este caracterizata de intentie

OBS → praeterintentie = intentie directa + culpa (cu sau fara prevedere) (c) → urmarea de baza = rezultatul dorit → intentie directa (a) → urmarea mai grava = rezultatul nedorit, imputabil pe baza de culpa (b) → culpa poate sa existe atat la infractiunile comisive, cat si la cele omisive

65. Praeterintentia : a. se intalneste numai in cazul infractiunilor progresiveb. presupune o culpa cu prevedere peste care se suprapune o culpa fara prevederec. presupune un rezultat dorit de faptuitor si un rezultat nedorit, pe care nu l-a prevazut, desi putea si trebuia sa il prevada

OBS →

(a) → infractiunile progresive se intemeiaza pe praeterintentie, data fiind amplificarea rezultatului, dar praeterintentia nu este intalnita doar in cazul acestor infractiuni Exemple → un simplu act de violenţă, susceptibil de încadrare în dispoziţiile art.180,alin.1 C.pen., chiar comis în glumă, va intra în structura praeterintenţiei în măsura în care a cauzat un rezultat mai grav. De altfel, în numeroase cazuri faptele comise cu praeterintenţie au la bază o „glumă”. Spre exemplu, într-o speţă s-a reţinut că inculpatul, aflat împreună cu mai mulţi prieteni, vrând să facă o glumă, a legat capătul unui lanţ, cu care era priponit un cal ce păştea pe marginea drumului, de unul dintre picioarele victimei, iar apoi a speriat calul. Animalul a început să alerge, târând victima circa 1 km pe asfalt şi provocându-i moartea. În acest caz urmarea dorită era trântirea victimei la pământ (act de violenţă cauzator de suferinţe fizice, în sensul art.180 C.pen.), dar s-a produs un rezultat mai grav, pe care autorul nu l-a prevăzut, deşi putea şi trebuia să îl prevadă. De aceea, numeroase acte comise în glumă – aruncarea victimei care nu ştie să înoate în apa unui râu, tragerea scaunului pe care o persoană era pe cale să se aşeze, cu consecinţa căderii acesteia, îmbrâncirea victimei pentru a cădea peste alte persoane etc. – constituie acte de violenţă în sensul art.180,alin.1,Cpen şi pot atrage existenţa unei praeterintenţii atunci când sunt urmate de un rezultat mai grav.

(b),(c) → praeterintentie = intentie directa + culpa fara prevedereo urmarea de baza = rezultatul dorit → intentie directao urmarea mai grava = rezultatul nedorit, imputabil pe baza de culpa fara prevedere66. In cazul infractiunii praeterintentionate putem avea : a. o intentie indirecta suprapusa peste o intentie directa initiala b. o intentie directa peste care se suprapune o culpa cu prevederec. o intentie indirecta peste care se suprapune o culpa fara prevedere

OBS → de cele mai multe ori, praeterintentia presupune o suprapunere a culpei fara prevedere peste o intentie directa iniriala → exemplu → autorul aplică victimei o lovitură cu pumnul, iar aceasta se dezechilibrează, cade, suferă o leziune craniană şi decedează este posibila praeterintentia si in cazul in care peste intentia directa se suprapune o culpa cu prevedere → exemplu → o persoana arunca usor un cutit spre victima, dorind ranirea acesteia in picior. Faptuitorul prevede ca lovitura ar putea devia, atingand o zona vitala si producand decesul, dar nu accepta acest rezultat, bazandu-se pe experienta sa in manuirea cutitelor. Daca decesul se produce, vom avea o culpa cu prevedere suprapusa peste o intentie initiala de vatamare corporala.

67. Suntem in prezenta unei infractiuni praeterintentionate in cazul in care : a. autorul loveste din culpa cu masina 3 persoane, din care una decedeaza pe loc, una decedeaza in spital peste 2 saptamani, iar a treia supravietuieste, dar cu grave sechele fizice permanente b. autorul arunca un cutit spre victima, dorind sa o nimereasca in picior, dar ii produce o hemoragie si victima decedeaza la scurt timp c. o persoana loveste cu sapa in cap o alta persoana, iar aceasta decedeaza la spital peste 10 zile

OBS → (a) → o infractiune de ucidere din culpa in forma agravanta si o vatamare corporala din culpa (b) → praeterintentie = intentie directa + culpa cu prevedere (c) → intentie directa

68. Suntem in prezenta unei infractiuni praeterintentionate in cazul in care : a. autorul loveste din culpa cu masina 3 persoane, din care una decedeaza pe loc, una decedeaza in spital peste 2 saptamani, iar a treia supravietuieste, dar cu grave sechele fizice permanente b. autorul arunca un cutit spre victima, dorind sa o nimereasca in picior, dar ii produce o hemoragie si victima decedeaza la scurt timp

c. o persoana loveste cu sapa in cap o alta persoana, iar aceasta decedeaza la spital peste 10 zile

69. Fapta inculpatului de a aplica victimei o lovitura cu un harlet asupra capului, provocandu-i un grav traumatism cranian, in urma careia aceasta a decedat in spital dupa 12 zile, intruneste elementele : a. infractiunii intentionate de omor b. infractiunii de ucidere din culpa c. infractiunii praeterintentionate de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte

OBS → zona vitala vizata, instrumentul folosit = elemente care dovedesc intentia directa

70. Constituie element specific infractiunii intentionate faptul ca : a. la baza rezultatului mai grav trebuie sa existe intotdeauna o fapta prevazuta de legea penala b. rezultatul mai grav se produce intotdeauna dupa un anumit interval de timp c. rezultatul mai grav ii este imputabil autorului cu titlu de culpa

OBS → (b) → de regula, rezultatul mai grav imputabil pe baza de culpa, se produce dupa trecerea unui anumit interval de timp, dar exista si cazuri in care infractiunea praeterintentionata nu este neaparat si progresiva

Exemplu → autorul vrea sa ii dea numai o palma victimei, dar, lovind-o, aceasta se dezechilibreaza si, in cadere, se loveste de coltul mesei si decedeaza instantaneu ca urmare a unei grave comotii cerebrale De asemenea, in cazul infractiunii din culpa, rezultatul se poate produce instantaneu sau dupa un anumit timp → exemplu → autorul accidenteaza victima si aceasta decedeaza dupa 2 saptamani la spital

71. Reprezinta criteriu de distinctie intre praeterintentie si intentia eventuala : a. faptul ca, in cazul infractiunii praeterintentionate, rezultatul final se produce intotdeauna progresiv, pe parcursul unui interval de timp mai indelungat b. atitudinea subiectiva a autorului fata de producerea rezultatului mai grav c. faptul ca, in cazul infractiunii praeterintentionate, rezultatul initial nu trebuie sa fie in mod obligatoriu prevazut de legea penala

OBS → (a) → infractiunea praeterintentionata nu este intotdeauna si o infractiune progresiva (b) →o infractiune praeterintentionata → rezultatul mai grav ii este imputabil autorului pe baza de culpa →

o daca este o culpa cu prevedere → l-a prevazut, nu il accepta, socotind fara temei ca el nu se va produceo daca este o culpa fara prevedere → nu l-a prevazut, desi trebuia si putea sa il prevadao intentia eventuala → l-a prevazut si, desi nu l-a urmarit, accepta posibilitatea producerii luii (c) → în cazul praeterintentiei → ambele urmari sunt fapte prevazute de legea penala

72. In dreptul penal roman, praeterintentia : a. este expres reglementata ca forma de vinovatie in partea generala a Codului penal b. apare doar in partea speciala a Codului penal c. este o forma intermediara ca pericol social, intre culpa si intentie

73. Praeterintentia se deosebeste de intentia eventuala prin aceea ca : a. praeterintentia este specifica infractiunilor de pericol, in vreme ce intentia este specifica infractiunilor de rezultat b. in cazul praeterintentiei, urmarea de baza este caracterizata de culpa c. praeterintentia presupune, pe langa intentie, si o culpa

74. In cazul in care autorul ia hotararea sa actioneze, prevazand producerea unui rezultat mai grav, insa care nu il intereseaza, rezultat care se si produce, vom fi in prezenta :

a. intentiei indirecte b. praeterintentiei c. culpei cu prevedere

OBS → delimitarea praeterintenţiei faţă de intenţia eventuală în măsura în care rezultatul mai grav apare ca fiind prevăzut şi acceptat de autor, vom fi în prezenţa unei intenţii eventuale şi nu a unei praeterintenţii. Exemplu → in cazul uciderii unei persoane, intenţia eventuală şi praeterintenţia pot avea ca element comun o faptă de bază de lovire. Ceea ce le diferenţiază, este atitudinea subiectivă a autorului faţă de rezultatul mai grav – moartea victimei. Dacă acest rezultat este acceptat, vom avea intenţie eventuală. Dacă, dimpotrivă, rezultatul nu este prevăzut sau, deşi prevăzut, nu este acceptat, vom avea o culpă suprapusă peste intenţia iniţială, adică o praeterintenţie

75. In fapt, un muncitor a aruncat un planseu metalic de pe o cladire in constructie, intr-un santier cu multi muncitori, sperand ca nu va fi nimeni ranit, dar 2 colegi ai sai sunt loviti si decedeaza. Fapta este comisa cu: a. culpa cu prevedereb. intentie indirecta c. culpa fara prevedere

OBS →

de vreme ce a aruncat planseul intr-o zona circulata, unde se aflau mai multi muncitori, este evident ca a prevazut posibilitatea ca planseul sa loveasca pe cineva, dar i-a fost indiferent. convingerea sa ca nu va fi lovita nicio persoana nu s-a intemeiat pe niciun element obiectiv (pentru a ne putea gandi la o culpa cu prevedere), ci doar pe simpla speranta sau pe hazard (aspecte subiective) → intentie indirecta criteriile obiective de evaluare a posibilitatii de a nu se produce rezultatul nedorir = culpa cu prevedere criteriile bazate pe subiectivitate si simpla speranta = intentie indirecta76. Fapta persoanei care provoaca un accident de circulatie soldat cu moartea unei persoane, din cauza unui defect de constructie la o piesa a masinii, constituie: a. infractiunea de ucidere din culpa, forma fara prevedereb. un caz fortuitc. o fapta care nu va atrage raspunderea penala a autorului

OBS → impredictibilitate absoluta, obiectiva si generala cu privire la interventia unei cauze straine (defectiunea) care a generat in fapt rezultatul socialmente periculos

77. Sunt elemente secundare in structura laturii subiective a infractiunii: a. conduita infractorului anterior savarsirii fapteib. mobilul infractiunii

c. scopul infractiunii

78. Mobilul si scopul infractiunii, atunci cand sunt prevazute de textul legal : a. pot constitui cauze de agravare a raspunderiib. pot reprezenta elemente constitutive ale infractiuniic. exclud posibilitatea retinerii intentiei repentine

79. Scopul special al unei infractiuni : a. indica existenta premeditariib. este scopul cerut de continutul legal al infractiunii c. se intalneste doar la infractiunile de rezultat

80. Mobilul infractiunii : a. este acel impuls care il impinge pe autor la comiterea fapteib. este reprezentarea finalitatii actiunii realizatec. apare intotdeauna pe parcursul comiterii faptei

Formele infractiunii intentionate in functie de fazele infractiunii intentionate

1. Faza interna a infractiunii : a. reprezinta prima etapa a iter criminisb. se regaseste numai in cazul infractiunilor comise cu intentie directac. cuprinde etapa “aparitiei ideii infractionale”

OBS → (a) → fazele infracţiunii → sunt etapele pe care le parcurge infractorul în săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, din momentul apariţiei ideii infracţionale şi până la consumarea faptei. Acestea sunt valabile numai în cazul infracţiunilor intenţionate → 4 fazeo faza internăo faza actelor preparatoriio faza actelor de executare (tentativa)o consumarea infracţiunii (b) → faza internă există la orice infracţiune intenţionată (c) → are 3 etape →o apariţia ideii infracţionaleo deliberareao luarea hotărârii

2. Faza interna a infractiunii : a. nu exista in cazul intentiei repentineb. are o durată mai mică sau mai mare, în funcţie de modalitatea intenţieic. se sanctioneaza, prin exceptie, in cazul în cazul infracţiunii de ameninţare

OBS → (a) → faza internă există la orice infracţiune intenţionată

(b) → are durată mai mare în cazul faptelor comise cu intenţie premeditată şi are o durată foarte mică în cazul faptelor comise cu intenţie repentină (c) → nu se sancţionează niciodata → atâta timp cât hotărârea rămâne o simplă convingere a persoanei, ea nu pune în pericol valoarea ocrotită de legea penală. Nici în cazul infracţiunii de ameninţare nu suntem în prezenţa sancţionării fazei interne a infracţiunii cu care se ameninţă. În realitate, fapta de ameninţare nu are nimic de a face cu faza internă a infracţiunii cu care se ameninţă, ci este o infracţiune de sine stătătoare, care are propria sa fază internă

3. Faza interna a infractiunii : a. are o durată mai mare, în cazul infractiunilor comise cu intentie premeditatab. presupune realizarea unor acte de pregatirec. include si etapele deliberarii si luarii rezolutiei infractionale

OBS → (a) → are durată mai mare în cazul faptelor comise cu intenţie premeditată şi are o durată foarte mică în cazul faptelor comise cu intenţie repentină (b) → faza interna este o faza distincta in raport cu faza actelor pregatitoare →o faza internao faza actelor pregatitoareo faza actelor de executare (tentativa)

o consumarea infractiunii (c) → faza interna are 3 etape →o apariţia ideii infracţionaleo deliberareao luarea hotărârii

4. Actele preparatorii : a. pot constitui acte materialeb. sunt intotdeauna acte ilicitec. nu pot exista decat in cazul faptelor comise avand la baza o intentie

OBS → (a) → faza actelor pregatitoare este prima dintre fazele infracţiunii, care se exteriorizează → poate consta în :o acte de natură materiale → exemplu → procurarea unei armeo acte de natură intelectuală → exemplu → culegerea de informaţii (b) → pot fi licite sau ilicite (c) → actele prepararorii = a doua faza a infractiunii intentionate → numai infractiunea intentionata are faze de desfasurare

5. Actele preparatorii : a. sunt indispensabile savarsirii infractiunii, doar daca aceasta este comisa cu intentie premeditata

b. sunt incompatibile cu retinerea intentiei spontane sau repentinec. nu sunt sanctionate ca atare niciodata in dreptul nostru penal

OBS → (a) → de regula, actele de pregatire nu sunt acte necesare comiterii infractiunii, savarsirea lor tinand de optiunea subiectului sau de complexitatea actiunii proiectate. Actele de pregatire nu pot exista decat in cazul infractiunilor intentionate, dar ele nu constituie o conditie pentru existenta premeditarii. Intentia premeditata presupune o stare de relativ calm si un interval de timp mai indelungat de la adoptarea rezolutiei infractionale si pana la punerea ei in executare. Ea nu implica obligatoriu existenta actelor de pregatire → exemplu → cazul infractiunilor omisive sau comisive prin omisiune. (b) → actele preparatorii nu sunt incompatibile cu intentia repentina, chiar sub imperiul starii de tulburare sau emotie fiind posibila executarea unor acte care sa faciliteze savarsirea infractiunii. Exemplu → inculpatul fiind lovit pe strada de catre victima, intra in curte, de unde ia un topor cu care revine in strada si ucide victima. Activitatea de procurare a instrumentului cu care a comis infractiunea reprezinta un act de pregatire, iar infractiunea a fost savarsita cu intentie repentina. (c) → actele de pregătire nu se sancţionează ca atare, ceea ce nu inseamna ca beneficiază de o impunitate totală → întrucât legea prevede sancţionarea lor în două ipoteze

→ legiuitorul, printr-o dispoziţie expresă, asimilează actele de pregătire cu :o tentativa → exemplu → la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal (art.189,alin.8,Cpen)o actele de executare

6. In dreptul penal roman, actele preparatorii se pedepsesc : a. doar in cazul infractiunilor din culpab. doar in cazul infractiunilor formalec. doar atunci cand legiuitorul le asimileaza tentativei sau constituie infractiuni de sine statatoare

OBS → (a) → actele preparatorii sunt incompatibile cu infractiunile din culpa (b) → infractiunilor formale = infractiunile fara obiect material

7. Actele preparatorii : a. sunt excluse in cazul infractiunilor praeterintentionateb. au acelasi regim de sanctionare ca si tentativac. nu insotesc intotdeauna intentia premeditata

OBS → (a) → infractiune praeterintentionata = intentie directa + culpa (cu sau fara prevedere) → de vreme ce

aceasta infractiune are la baza intentia, urmeaza ca actele preparatorii sunt posibile si in cazul acesteia (b) → o art.21,Cpen - pedepsirea tentativei → tentativa se pedepseste numai când legea prevede expres aceasta.Tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa între jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decât minimul general al pedepsei. În cazul când pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa închisorii de la 10 la 25 de ani.o actele preparatorii nu se sancţionează ca atare → legea prevede sancţionarea lor în două ipoteze → legiuitorul, printr-o dispoziţie expresă, asimilează actele de pregătire cu :o tentativao actele de executare (c) → vezi grila 5, pct.(a)m

8. Actele preparatorii : a. se pedepsesc atunci cand reprezinta infractiuni de sine statatoareb. se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa între jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumatac. nu se sanctioneaza ca atare in dreptul roman

OBS → (b) → sanctionarea tentativei

9. In privinta actelor preparatorii, legiuitorul roman a preferat : a. sanctionarea limitatab. nesanctionareac. sanctionarea intre limite de pedeapsa identice cu cele prevazute pentru actele de executare

10. Nepedepsirea actelor preparatorii se justifica prin : a. faptul ca acestea sunt intotdeauna acte liciteb. faptul ca ar constitui un stimulent pentru cel care le-a efectuat de a nu trece la actele de executarec. faptul ca, de regula, au caracter echivoc

OBS → in plus, si faptul ca, pedepsirea lor ar parea absurda in cazurile in care tentativa nu se pedepseste

11. Suntem in prezenta unor acte de pregatire in cazul : a. cumpărarii unei cantităţi de otravăb. persoanei care, fara a avea acordul in acest sens, ia mulajul unei chei de la casa de banic. aplicarii primei doze de otrava, in cazul intoxicarii zilnice cu otravă a unei persoane, pentru a-i produce moartea

OBS → (a) → este un act de pregatire cu caracter echivoc → din cumpararea cantitatii de otrava nu putem deduce intentia infractionala. De regula, actele preparatorii sunt echivoce, iar actele de executare sunt univoce.

(b) → exceptie → este un exemplu de act de pregatire cu caracter univoc → din luarea mulajului, fara a avea vreo incuviintare in acest sens, putem deduce intentia infractionala. Doar ca exceptie, actele preparatorii sunt univoce. (c) → este o tentativa de omor → este un act de executare care nu este susceptibil prin sine insusi sa produca moartea

12. Suntem in prezenta unor acte de pregatire in cazul in care inculpatii : a. sunt surprinsi in timp ce pregateau acasa armele pentru comiterea spargeriib. sunt surprinsi in timp ce escaladau zidul exterior al cladirii banciic. sunt surprinsi in fata bancii, in timp ce se dadeau jos din masina cu care venisera

OBS → (b) → este un act de executare a rezolutiei infractionale, materializat in patrunderea in cladire

13. Se poate retine existenta unor acte de pregatire in cazul : a. hoţului aflat lângă coteţul găinii b. punerii de zahăr în ceaiul unui diabeticc. persoanei surprinse de politie in drum spre o casa de amanet, avand asupra sa o arma si cagula

OBS → (a), (b) → este o tentativă

OBS → infractiuni la care nu este posibila tentativa → infracţiunile din culpă → deoarece tentativa are la bază o hotărâre de a comite acţiunea. infracţiunile praeterintenţionate → rezultatul mai grav este produs din culpă, deci nu putea fi prevăzut. infracţiunile de executare promptă → se consumă chiar în momentul săvârşirii acţiunii sau inacţiunii → de ex, infractiunile care sunt savarsite oral → ex, marturia mincinoasa infractiunea de consumare anticipata → in cazul lor, actul care ar realiza continutul unei tentative este asimilat prin vointa legii unei infractiuni consumate. Prin urmare, in cazul lor nu mai ramane loc si pentru tentativa. Exemplu → luarea de mita in modalitatea pretinderii sau acceptarii promisiunii de bani sau alte foloase care nu i se cuvin infracţiunile omisive proprii → in cazul acestor acţiuni fie a avut loc conduita pozitivă la care legea obligă, fie această conduită nu a avut loc şi suntem în prezenţa unei infracţiuni consumate. La infracţiunile comisive prin omisiune însă este posibilă tentativa. Exemple → situaţia mamei care ia hotărârea de a-şi omorî copilul prin nealăptare. infracţiunile de obicei → exemplu → prostituţia În literatura de specialitate se afirmă că nu este posibilă tentativa la : infracţiunea continuă → eronată, deoarece, în realitate, ea poate avea tentativă. Exemplu → ipoteza furtului de energie electrică

infracţiunea continuată → poate cunoaşte o tentativă, în măsura în care toate actele care o compun au rămas în faza tentativei. Exemplu → tentativa de furt săvârşită în formă continuată

14. Tentativa : a. nu este prevazuta expres de lege b. poate consta doar in acte de pregatire cu caracter univocc. are un regim sanctionator propriu

OBS → (a),(c) → prevazute expres in art.20,21,Cpen → o tentativa se pedepseste numai când legea prevede expres aceastao tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa între jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decât minimul general al pedepsei. o in cazul când pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa închisorii de la 10 la 25 de ani (b) → consta din acte de executare, actele de pregatire = faza distincta a infractiunii intentionate

15. Tentativa nu este posibila la : a. infractiunile comisive prin omisiune b. infractiunile de obiceic. infractiunile praeterintentionate

OBS → (a) → infractiunile comisive prin omisiune numite si omisive improprii presupun ca element material o conduita comisiva, desi ele se realizeaza in concreto printr-o omisiune. Exemplu → mama care ia hotartarea de a-si ucide copilul prin nealaptare → o omorul → acte comisiveo aici, omorul se va realiza prin omisiunea de a-si alimenta copilul (b) → pentru ca presupune o repetabilitate a actelor de executare de un numar suficient de ori pentru a evidentia obiceiul → ideea de consumare prin repetare (c) → este o infractiune “supraconsumata”

16. Tentativa nu este posibila la : a. infractiunea de omorb. uciderea din culpac. infractiunile comise cu intentie repentina

OBS → (c) → Exemplu → inculpatul fiind lovit pe strada de catre victima, intra in curte, de unde ia un topor cu care revine in strada si ucide victima. Foarte bine, infractiunea putea ramane si in faza tentativei. 17. Tentativa nu este posibila la : a. infractiunea de consumare anticipatab. infractiunea continuac. infractiunile de pericol abstract

18. Tentativa nu este posibila la : a. infractiunile cu executare promtab. infractiunile de rezultatc. infractiunile omisive proprii

OBS → (a) → actul de executare = consumare (b) → sunt infractiunile care presupun un rezultat, o modificare fizica perceptibila → acest aspect nu exclude ideea de tentativa (c) → este infractiunea omisiva in sens strict → elementul material se realizeaza printr-o neindeplinire a unei obligatii legale → neindeplinirea obligatiei = consumarea infractiunii

19. Tentativa este posibila la : a. infractiunile de pericolb. infractiunile praeterintentionatec. infractiunile omisive improprii

OBS → infractiunile omisive improprii = infractiuni comisive prin omisiune

20. Tentativa se intalneste doar la : a. intentia directab. intentia indirectac. intentie

OBS → tentativa = faza a infractiunii intentionate → este fara relevanta forma intentiei

OBS → formele tentativei → in funcţie de momentul până la care a fost adus actul de executare se face distincţie între:o tentativa perfectă (terminată) → actul de executare a fost dus până la capăt, dar rezultatul nu s-a produs. Neproducerea rezultatului se poate datora unor împrejurări străine de voinţa infractorului sau chiar de intervenţia autorului, intervenţie îndreptată spre împiedicarea producerii rezultatuluio tentativa imperfectă (întreruptă) → actul de executare a fost întrerupt, astfel încât nu mai era posibil producerea rezultatului → exemplu → infractorul îndreaptă arma în direcţia victimei, dar nu reuşeşte să tragă, fiind imobilizat. Întreruperea se poate datora unor cauze străine de voinţa autorului sau chiar datorită voinţei acestuia. in funcţie de cauza neproducerii rezultatului avem:o tentativă proprie → mijloacele folosite erau apte să producă rezultatul, atât în abstract, cât şi în concret, dar rezultatul nu s-a produs datorită modului greşit de utilizare a acestor mijloaceo tentativă improprie → rezultatul nu s-a produs din cauză că mijloacele folosite nu puteau duce la lezarea obiectului juridic fie în concret, fie în abstract. Tentativa improprie poate fi clasificată în:

o tentativa relativ improprie → rezultatul nu s-a produs datorită insuficienţei sau defectuozitatii diferitelor mijloace folosite ori datorită faptului că obiectul material nu se afla la locul unde credea făptuitorul → exemple : infractorul administrează o cantitate de otravă care se dovedeşte insuficientă pentru a produce moartea infractorul încearcă să ucidă victima cu o armă de foc, dar arma nu funcţionează obiectul material se afla în altă parte decât credea făptuitorul → trebuie să se facă distincţie între inexistenţa obiectului material şi aflarea obiectului în altă parte decât cea în care se credea. Efectele care se produc sunt diferite. o tentativa absolut improprie (absurda) → consumarea infracţiunii nu era posibilă datorită modului absurd în care era concepută executarea. În acest caz, mijloacele folosite sunt inapte, prin natura lor, să producă rezultatul. Exemple → se încearcă uciderea victimei prin farmece, prin stropire cu apă sfinţită. Tentativa absolut improprie nu se pedepseşte. Tentativa absolut improprie nu se pedepseşte datorită faptului că obiectul material, deşi existent, nu poate fi lezat prin mijloacele folosite.

21. Nu sunt susceptibile de tentativa perfecta : a. infractiunea de furt b. infractiunea de pericol abstractc. infractiunea de omor

OBS →

tentativa perfectă (terminată) → actul de executare a fost dus până la capăt, dar rezultatul nu s-a produs →o la furt → daca actul de executare a fost dus pana la capat, rezultatul se produce inevitabil → bunul furat trece inevitabil in detentia infractorului, nu se evapora o la infractiunea de pericol abstract → sunt infractiunile la care urmarea socialmente periculoasa consta intr-o stare de pericol prezumata absolut de lege → exemplu → conducerea pe drumurile publice, a unui autovehicul, in stare de ebrietate → actul de executare fiind dus pana la capat, starea de pericol se produce instantaneu si inevitabil tentativa perfecta sau terminata nu va fi posibila la infractiunile care, duc inevitabil la urmarea socialmente periculoasa, daca actul de executarte a avut loc (c) → la infractiunea de omor, actul de executare poate, in anumite conditii, sa nu conduca la urmarea socialmente periculoasa → exemplu → infractorul a tras un glont spre victima, dar aceasa nu a murit intrucat purta vesta antiglont → actul de executare a fost facut perfect, dar rezultatul nu s-a produs

22. Sunt susceptibile de tentativa perfecta : a. infractiunea de consumare anticipatab. infractiunea de violc. infractiunea de pericol concret

OBS →

tentativa perfectă (terminată) → actul de executare a fost dus până la capăt, dar rezultatul nu s-a produs (a) → nu este susceptibila de niciun fel tentativa (b) → de vreme ce actul de executare a fost dus pana la capat, violul ramane viol → urmarea socialmente periculoasa s-a produs inevitabil (c) → sunt infractiunile la care urmarea socialmente periculoasa consta intr-o stare de pericol a carei existenta trebuie dovedita

23. Exista tentativa imperfecta in cazul in care autorul : a. vrea sa loveasca victima cu masina, dar aceasta reuseste sa se refugieze intr-o casab. loveste victima cu cutitul in piept, dar aceasta nu decedeaza din cauza interventiei medicale promtec. impusca victima, dar apoi o duce repede la spital, unde aceasta este salvata

OBS → tentativa imperfectă (întreruptă) → actul de executare a fost întrerupt, astfel încât nu mai era posibil producerea rezultatului (a) → actiunea de ucidere este intrerupta de refugierea victimei intr-o casa → tentativa intrerupta (imperfecta) (c) → impiedicarea producerii rezultatului

24. Exista tentativa relativ improprie la infractiunea de omor atunci cand autorul :

a. a pus prea putina otrava in mancarea victimei si aceasta nu a decedatb. indreapta arma spre victima, dar nu mai apuca sa traga, deoarece este imobilizat de martoric. a incercat sa ucida victima stropind-o cu apa sfintita

OBS → tentativa relativ improprie → rezultatul nu s-a produs datorită insuficienţei sau defectuozitatii diferitelor mijloace folosite ori datorită faptului că obiectul material nu se afla la locul unde credea făptuitorul (a) → tentativa relativ improprie determinata de insuficienta mijloacelor folosite pentru a produce urmarea socialmente periculoasa (b) → tentativa intrerupta (imperfecta) (c) → tentativa absolut improprie (absurda)

25. Exista tentativa relativ improprie la infractiunea de omor atunci cand : a. victima era decdata in momentul in care autorul i-a aplicat o lovitura de topor in cap, crezand ca doarmeb. inculpatul a incercat sa ucida victima, utilizand un mijloc defectuosc. inculpatul a ucis o persoana pe care a confundat-o din cauza intunericului cu un dusman de-al sau

OBS →

(a) → fapta putativa → in capul sau, faptuitorul se crede autor al unui omor care nu exista in realitate (b) → tentativa relativ improprie determinata de defectuozitatea mijlocului folosit (c) → este o infractiune consumata de omor, in care este incidenta si error in personam

26. Exista tentativa relativ improprie la infractiunea de omor atunci cand : a. inculpatul a deschis seiful bancii, dar acesta era gol b. inculpatul a impiedicat producerea rezultatuluic. inculpatul a pus prea multa otrava in mancarea victimei iar aceasta, simtind mirosul, a refuzat sa consume mancarea

OBS → (a) → tentativa relativ improprie determinata de absenta obiectului material de la locul unde inculpatul credea ca acesta se afla (b) → impiedicarea producerii rezultatului specifica tentativei perfecte → art.22,Cpen (c) → tentativa perfecta pentru ca mijlocul folosit era apt sa produca rezultatul → in cazul dat, nu se poate spune ca mijlocul folosit a fost defectuos sau insuficient

27. Tentativa absolut improprie : a. nu se sanctioneaza niciodata b. se sanctioneaza in limite reduse la jumatate fata de tentativa relativ improprie

c. se sanctioneaza cu o pedeapsa intre 2 si 10 ani

OBS → tentativa absolut improprie (absurda) → consumarea infracţiunii nu era posibilă datorită modului absurd în care era concepută executarea. În acest caz, mijloacele folosite sunt inapte, prin natura lor, să producă rezultatul. Exemple → se încearcă uciderea victimei prin farmece, prin stropire cu apă sfinţită. tentativa absolut improprie nu se pedepseşte. Tentativa absolut improprie nu se pedepseşte datorită faptului că obiectul material, deşi existent, nu poate fi lezat prin mijloacele folosite. (c) → este pedeapsa prevazuta de lege pentru instigarea neurmata de executare, in cazul cand infractiunea la care s-a instigat este pedepsita cu detentiunea pe viata

28. Exista tentativa absolut improprie cand autorul : a. trage asupra victimei cu un pistol, dar aceasta, purtand o vesta antiglont, nu sufera nicio vatamare b. incearca sa doboare un avion cu o prastiec. încearcă să ucidă victima cu o armă de foc, dar arma nu funcţionează

OBS → (a) → tentativa perfecta

(b) → un mod absurd de a concepe executarea, mijlocul folosit nefiind apt sa produca urmarea socialmente periculoasa (c) → tentativa relativ improprie intemeiata pe defectuozitatea mijlocului folosit in executarea infractiunii

29. Exista tentativa relativ improprie in cazul in care : a. consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite b. imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata modului absurd de concepere a infractiunii de catre autorc. rezultatul nu se produce din cazul interventiei unui fenomen strain de vointa autorului

OBS → (a) → tentativa relativ improprie se poate datora :o insuficientei mijloacelor folositeo defectuozitatii mijloacelor folositeo absentei obiectului material de la locul unde infractorul credea ca acesta se afla (b) → tentativa absolut improprie (c) → poate fi vorba despre :o tentativa intrerupta → cazul in care intreruperea se datoreaza unui eveniment strain de vointa autoruluio tentativa perfecta → neproducerea rezultatului se poate datora numai interventiei unui fenomen strain de vointa autorului

30. Exista tentativa relativ improprie atunci cand : a. autorul incearca sa doboare un avion aflat la 5.000m altitudine, tragand spre el cu un pistol cu aer comprimat b. autorul i-a aplicat victimei doua lovituri de cutit in piept, dar nu a putut continua lovirea datorita unui tert care l-a imobilizatc. consumarea infractiunii nu a fost posibila din cauza faptului ca, in timpul cat s-au savarsit acte de executare, obiectul material lipsea de la loculunde credea faptuitorul ca se afla

OBS → (a) → tentativa absolut improprie → absurda (b) → tentativa intrerupta (c) → tentativa relativ improprie intemeiata pe absenta obiectului material de la locul unde infractorul credea ca acesta se afla

31. In cazul tentativei relativ improprii, mijloacele folosite la comiterea infractiunii : a. nu erau apte in abstracto sa produca rezultatul b. nu erau apte in concreto sa produca rezultatulc. nu erau apte nici in abstracto, si nici in concreto sa produca rezultatul

OBS → mijloacele folosite sunt apte in abstracto, dar nu sunt apte si in concreto sa produca rezultatul socialmente periculos → in exemplul cu otrava →

o in abstracto → otrava este apta sa determine moartea victimeio in concreto → otrava nu a fost apta sa produca moartea victimei, dat fiind ca a fost pusa intr-o cantitate insuficienta pentru a produce rezultatul socialmente periculos

32. Suntem in prezenta unei tentative absolut improprii, in cazul in care : a. autorul incearca sa isi ucida sotia dandu-i ceai cu zahar, stiind ca este diabetica b. autorul incearca sa distruga o garnitura de tren prin asezarea pe sine a unui om de zapadac. o persoana trage cu o pusca cu luneta, dupa o persoana aflata intr-un balon

OBS → (a) → nu este o tentativa absurda pentru ca, o repetare a unor asemenea acte, poate determina o coma diabetica si, deci moartea (b) → tentativa absolut improprie → este absurd sa crezi ca un om de zapada pus pe sina de cale ferata va face ca trenul sa deraieze (c) → nu este o tentativa absurda pentru ca pusca este cu luneta si, in plus, fiind vorba de o persoana aflata intr-un balon, inseamna ca se afla la o distanta nu prea mare de sol

33. Suntem in prezenta unei tentative absolut improprii, in cazul in care : a. un angajat incearca sa isi omoare seful prin farmece b. autorul trage cu arma intr-un copac pe care l-a crezut a fi omc. autorul i-a administrat victimei o cantitate de otrava expirata, care si-a pierdut proprietatile toxice

OBS → (a) → tentativa absolut improprie (absurda) (b) → tentativa absolut improprie (absurda) (c) → mijlocul folosit este defectuos → tentativa relativ improprie

34. Suntem in prezenta unei tentative relativ improprii de omor, in cazul in care infractorul : a. trage mai multe focuri de arma prin geam asupra patului unde credea ca doarme victima, dar in momentul respectiv aceasta se afla in camera alaturata b. trage cu arma in camera unde locuieste victima, stiind ca aceasta nu se afla acasa c. trage cu arma intr-un cadavru, stiind ca respectiva persoana este decedata

OBS → (a) → tentativa relativ improprie determinata de lipsa obiectului material de la locul unde infractorul credea ca acesta se afla (b) → tentativa absolut improprie (absurda)

(c) → tentativa absolut improprie (absurda) se considera absurditatea modului de a concepe infractiunea acopera mai multe ipoteze → absurditatea mijloacelor folosite, obiect inexistent, maniera absurda de a gandi executarea → deci, in esenta, orice absurditate

35. Suntem in prezenta unei tentative relativ improprii, in cazul in care infractorul : a. a introdus mana in buzunarul persoanei vatamate, dar nu a gasit nimic acolo b. a patruns prin escaladare in localul unei ambasade pentru a sustrage bunuri de valoare si bani dar, negasind astfel de bunuri, a parasit localul c. in timpul sustragerii unor bunuri, infractorul aude zgomote in camera vecina si paraseste in graba incaperea

OBS → (a),(b) → tentativa relativ improprie determinata de lipsa obiectului material de la locul unde infractorul credea ca acesta se afla (c) → tentativa intrerupta

36. Fapta persoanei de a prezenta castigator un bilet loto falsificat in mod grosolan, astfel incat pentru orice persoana falsul este evident, constituie : a. tentativa relativ improprie la infractiunea de inselaciune b. tentativa absolut improprie la infractiunea de inselaciune

c. tentativa proprie la infractiunea de inselaciune

OBS → (a),(b) → nu este relativ improprie de vreme ce mijlocul folosit era falsificat grosolan → un mod absurd de a concepe infractiunea (c) → nu poate fi o tentativa proprie atata timp cat mijlocul folosit nu este apt sa produca rezultatul socialmente periculos

37. In dreptul penal roman, in materia sanctionarii tentativei se aplica : a. regula sanctionarii nelimitate b. regula sanctionarii limitatec. sistemul diversificarii pedepsei

OBS → regula sanctionarii nelimitate = tentativa se pedepseste intotdeauna, regula sanctionarii limitate = tentativa se pedepseste doar atunci cand legea prevede expres sistemul parificarii pedepsei → aceeaşi pedeapsă ca şi pentru forma consumata a infractiunii, sistemul diversificării pedepsei → sancţiunea se face în limite mai reduse decât în cazul infracţiunii consumate Legiuitorul român a optat, în materia sancţionării tentativei pentru sancţionarea limitată, pe baza criteriului diversificării pedepsei → tentativa se pedepseşte atunci

când e prevăzută în mod expres şi cu o pedeapsă mai mică decât la infracţiunea consumată tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa între jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic decât minimul general al pedepsei. in cazul când pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa închisorii de la 10 la 25 de ani

38. Tentativa se sanctioneaza : a. in toate cazurile b. in limite de pedeapsa reduse la jumatatate fata de sanctiunea aplicabila infractiunii consumatec. doar in acele cazuri in care sanctiunea pentru infractiunea consumata depaseste 2 ani

39. Tentativa se pedepseste : a. intre aceleasi limite de pedeapsa ca si infractiunea consumatab. doar cu pedeapsa amenziic. doar cand legea prevede expres aceasta

40. Tentativa nu atrage raspunderea penala : a. cand este absolut improprieb. cand este imperfectac. cand legea nu incrimineaza tentativa

41. In cazul unei infractiuni sanctionate cu detentiunea pe viata, tentativa se pedepseste cu inchisoarea intre : a. 5 si 20 de anib. 10 si 20 de anic. 10 si 25 de ani

42. In cazul unei infractiuni sanctionate cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani, tentativa se pedepseste cu inchisoarea intre : a. 5 si 20 de anib. 5 si 10 de anic. 2 si 10 de ani

43. Sunt cauze de nepedepsire a tentativei : a. excesul justificat de legitima aparareb. desistareac. starea de necesitate

OBS → grila se refera la o cauza de nepedepsire, deci la o cauza de impunitate (a) → este asimilat legitimei aparari → cauza generala care inlatura caracterul penal al faptei (b) → există două situaţii în care, deşi avem tentativă şi legea prevede sancţiune pentru aceasta, totuşi infracţiunea nu este sancţionată :o desistareao impiedicarea producerii rezultatului (c) → este cauza generala care inlatura caracterul penal al faptei

44. Constituie cauza de nepedepsire a tentativei : a. impiedicarea producerii rezultatuluib. comportarea sincera a inculpatului in cursul procesului penalc. starea de provocare

OBS → (a) → este o circumstanta atenuanta judiciara , (b) → este o circumstanta atenuanta legala45. Desistarea este posibila in cazul tentativei : a. propriib. relativ impropriic. perfecte

OBS → desistarea → constă în întreruperea actului de executare din propria iniţiativă a infractorului, înainte de descoperirea faptei poate fi intalnita la urmatoarele forme de tentativa →o tentativa imperfecta (intrerupta) → aceasta cauza de impunitate este specifica acestei tentativeo tentativa proprieo tentativa relativ improprie → o mai putin cand ea este determinata de lipsa obiectului material de la locul unde infractorul credea ca acesta se aflao desistarea poate opera in cazul acestei tentative atata timp cat autorul nu si-a dat seama de defectuozitatea sau insuficienta mijloacelor folosite

o tentativa absolut improprie → cu specificarea faptului ca, in acest caz, nu prezinta relevanta penala conditiile desistarii →o să avem o întrerupere a actului de executare → întreruperea nu poate să survină decât înainte ca actul de executare să se fi încheiat, ceea ce înseamnă că renunţarea la repetarea actului de executare nu echivalează desistareo intreruperea actului de executare să se datoreze voinţei libere a infractorului → nu vom fi în prezenţa unei desistări atunci când infractorul a fost surprins şi împiedicat să continue actul de executare ori atunci când nu a putut continua actul de executare, datorită rezistenţei victimei ori când continuarea actului nu a fost posibilă, datorită împrejurării că obiectul material lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se aflăo desistarea să fi avut loc înainte de descoperirea faptei → fapta se consideră descoperită cand :o a ajuns la cunoştinţa autorităţiloro alte persoane iau cunoştinţă de săvârşirea ei (martori oculari)o in cazul infracţiunii contra unei persoane, atunci când victima este prezentă la locul săvârşirii infracţiunii, ea află în mod necesar despre săvârşire, ceea ce nu constituie un impediment la desistareo in cazul infracţiunii contra patrimoniului, fapta se consideră descoperită şi atunci când victima a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii, astfel că din acel moment nu mai e posibilă desistarea

efectele desistarii → o desistarea este cauza de impunitate → nu înlătură tentativa (infractiunea) → fapta constituie tentativa (infractiune)o tentativa nu se pedepseşte desistarea nu este o cauză de impunitate absolută → dacă ceea ce infractorul a săvârşit până în momentul desistării constituie o altă infracţiune, el va răspunde pentru aceasta

46. Desistarea : a. nu este posibila in cazul infractiunilor care au o durata de consumare in timpb. este posibila in cazul formei imperfecte sau neterminate a tentativeic. nu este posibila in cazul tentativei perfecte

OBS → numai la tentativa perfecta (terminata) nu este posibila, intrucat, in cazul acesteia, actul de executare este deja incheiat in rest, este posibila la toate infractiunile la care este posibila, in general, tentativa

47. Desistarea : a. presupune inceperea unui act de executareb. permite ca rezultatul sa se fi produs, daca este posibila repunerea in situatia anterioara

c. poate lua forma renunţarii la repetarea actului de executare

OBS → presupune inceperea actului de executare si intreruperea lui, din proprie vointa, inainte ca actul de executare sa se fi incheiat si inainte ca fapta sa fi fost descoperita de vreme ce desistarea presupune ca nu s-a ajuns la sfarsitul primului act de executare, cu atat mai mult o renuntare la executarea celui de al doilea nu inseamna desistare

48. Desistarea implica: a. existenta vointei libere a autorului de a actiona in acest sensb. in general, o atitudine pasiva de abandonare a actului de executarec. imposibilitatea consumarii infractiunii din cauza insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite

OBS → (a) → desistarea presupune delasarea din proprie vointa a continuarii actului de executare (b) → desistarea = delasarea → ideea de abandon, de pasivitate (c) → este definitia tentativei relativ improprii

49. Desistarea: a. implica intotdeauna renuntarea definitiva la rezolutia infractionalab. poate interveni cand autorul nu a putut continua actul de executare, datorită rezistenţei victimeic. nu înlătură tentativa

OBS → (a) → desistarea nu este conditionata de caracterul sau definitiv, ceea ce inseamna ca ea poate sa fie admisa si atunci cand autorul renunta la actul de executare inceput, propunandu-si sa reia executarea la un moment ulterior, cand conditiile ii vor fi mai favorabile (b) → vointa faptuitorului nu este libera, ci constransa → renuntarea s-a facut sub constrangerea unei circumstante, faptul ca victima a opus rezistenta → or, desistarea are intotdeauna un caracter voluntar (c) → este o cauza de impunitate, iar nu o cauza care inlatura caracterul penal al faptei → tentativa este si va ramane infractiune, numai ca se inlatura raspunderea penala pentru fapta astfel comisa

50. Desistarea : a. presupune intotdeauna o simpla inactiuneb. poate sa presupuna si o actiunec. are intotdeauna un caracter voluntar

OBS →

la infractiunile comisive → desistarea = inactiune la infractiunile comisive prin omisiune (omisive improprii) → desistarea = actiune = reluarea indeplinirii obligatiei impuse de lege . Exemplu → mama care luase hotararea de a-si ucide copilul prin neacordarea de hrana, revine asupra deciziei si incepe sa il alapteze (c) → are la baza vointa libera si neconstransa a faptuitorului

51. Poate interveni desistarea atunci cand autorul a renuntat sa mai continue actul de executare, intrucat : a. locuinta era prevazuta cu un dispozitiv de inchidere pe care nu l-a putut forta b. a fost surprins de un tert care l-a amenintat cu il va denuntac. i s-a facut mila de victima

OBS → (a) → vointa autorului nu este libera → renuntarea este rezultatul unei constrangeri fizice (b) → vointa autorului nu este libera → renuntarea este rezultatul unei constrangeri morale (c) → vointa autorului este libera → este animata de un mobil → mila mobiluri care pot determina desistarea →o cainta, sentimentul de vinovatie, remuscareao mila fata de victima, rugamintile victimei, boala acesteiao superstitii

o teama de pedeapsa, teama de a fi descoperito obtinerea unui avantaj material52. Poate interveni desistarea atunci cand autorul a renuntat sa mai continue actul de executare, intrucat : a. a vazut ca se apropiau fortele de politie de locul unde comitea fapta b. i s-a facut teama gandindu-se la pedeapsa de care ar fi pasibil ca urmare a comiterii fapteic. i s-a parut ca aude pasi, desi in realitate nu era decat o pisica care rasturnase un obiect

OBS → (a) → vointa autorului nu este libera → renuntarea este rezultatul unei constrangeri morale (b) → vointa autorului este libera → este animata de un mobil → teama (c) → vointa autorului nu este libera → renuntarea este rezultatul unei constrangeri morale

53. Poate interveni desistarea atunci cand : a. autorul unei tentative de viol lasa victima sa plece acasa dupa ce aceasta i-a promis ca va intretine cu el raporturi sexuale de bunavoie, la un moment ulterior si in alt loc b. autorul toarna o cantitate de otrava in mancarea victimei, iar apoi arunca mancarea, inainte de sosirea victimei

c. autorul si-a dat seama ca a fost vazut in momentul cand introducea o cantitate de otrava in paharul unei persoane si, de teama sa nu fie prins, a rasturnat paharul

OBS → (a) → desistarea nu este conditionata de caracterul sau definitiv (b) → vointa autorului este libera (c) → in acest caz, autorul nu a pus capat executarii in mod voluntar, ci datorita interventiei unui factor extern, constand in descoperirea faptei → vointa autorului nu este libera

54. Desistarea poate avea ca mobil : a. cainta, remuscarile faptuitoruluib. amenintarea provenita de la victima furtului, care tocmai l-a surprins si recunoscut pe faptuitorc. superstitiile faptuitorului

55. In cazul tentativei relativ improprii, desistarea poate sa intervina : a. oricand, inainte de producerea rezultatuluib. de regula, doar inainte ca autorul sa realizeze caracterul defectuos sau insuficienta mijloacelor utilizatec. in acest caz, nu poate sa intervina desistarea

OBS → (a),(b) → regula → întrerupere nu poată să survină decât înainte ca actul de executare să se fi încheiat

in cazul tentativei relativ improprii se impune o conditie specifica → intreruperea sa intervina doar inainte ca autorul sa realizeze caracterul defectuos sau insuficienta mijloacelor utilizate. Daca autorul si-ar da seama de aceste aspecte, renuntarea nu ar mai fi libera ci impusa tocmai de aceasta constatare → renunta constrans de faptul ca si-a dat seama ca “oricum, cantitatea de otrava nu va conduce la moartea victimei”, pentru ca “oricum, pusca fiind defecta, ce rost are sa mai continue”, s.a.m.d. Or, in astfel de rationamente, vointa nu mai este libera iar renuntarea este impusa de circumstante externe constrangatoare.

56. Intreruperea actului de executare, specifica desistarii, nu are caracter voluntar atunci cand : a. se datoreaza unei constrangeri morale determinate de constientizarea faptului ca se apropie de locul faptei fortele de politieb. se datoreaza unei superstitii a autorului care, in timpul actului de executare, spargand o oglinda, este convins ca aceasta ii aduce ghinion c. autorul este observat la locul comiterii infractiunii de un copil de 1 an si 6 luni

OBS → (a) → desistarea isi pierde caracterul voluntar atunci cand renuntarea se datoreaza unei constrangeri fizice sau morale (b) → superstitia nu il constrange pe autor

(c) → faptul ca este observat de un copil de o asemenea varsta, aceasta nu inseamna constrangere → copilul nu il poate ameninta cu denuntarea, nu ii poate opune rezistenta, etc.57. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. autorul, auzind pasi care se indreapta spre incaperea in care patrunsese pentru a fura, renunta sa mai ia valorile din sertarul pe care tocmai il deschisese si paraseste in graba incapereab. autorul sufera un atac de epilepsie in timpul comiterii faptei, motiv pentru care nu mai poate continua savarsirea c. autorul renunta in urma sfaturilor primite de la un complice, care superviza intreaga operatiune

OBS → (a) → vointa autorului nu este libera → renuntarea este rezultatul unei constrangeri morale (b) → vointa autorului nu este libera → renuntarea este rezultatul unei constrangeri fizice (c) → prin sfaturile date, complicele nu il constrange pe autorul faptei, ci ii prezinta o alta alternativa, alegerea fiind in ultima instanta tot a autorului

58. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. faptuitorul isi da seama ca persoana careia ii pusese arma la tampla nu era cea pe care voia sa o impusteb. autorul, in timp ce alegea bijuteriile pe care urma sa le sustraga din magazinul in care patrunsese, isi da seama

ca a fost vazut de cineva intrand in magazin si, de teama sa nu fie ulterior identificat, lasa bijuteriile acolo si pleaca c. autorul, dupa ce a fost retinut de politie, indica locul unde a ascuns bunurile furate, astfel incat partea vatamata sa le poata recupera

OBS → (a) → vointa autorului este libera → error in personam nu are relevanta in sensul inlaturarii desistarii (b) → vointa autorului nu este libera → in acest caz, autorul nu a pus capat executarii in mod voluntar, ci datorita interventiei unui factor extern, constand in faptul ca a fost vazut de un tert (ca fapta a fost descoperita) → vointa autorului nu este libera (c) → nu se mai pune problema unei tentative, fiind chiar un furt consumat → in acest caz, problema desistarii este desueta

59. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. faptuitorul, datorita opunerii victimei, pe care voia sa o violeze, nu reuseste sa o dezbrace, astfel ca o lasa si pleaca b. autorul unui furt, duce bunul inapoi la locul de unde il luase, inainte de descoperirea faptei c. faptuitorul este convins de victima ca nu are rost sa o ucida si pleaca fara sa ii faca nimic, dupa ce ii pusese arma la tampla

OBS →

(a) → vointa autorului nu este libera → constrangere fizica (b) → nu se mai pune problema unei tentative, fiind chiar un furt consumat → in acest caz, problema desistarii este desueta (c) → opinia victimei nu il constrange pe autorul faptei, ci ii prezinta o alta alternativa, alegerea fiind in ultima instanta tot a autorului

60. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. infractorul da foc unei persoane, dar apoi reuseste sa stinga focul si sa salveze victima b. faptuitorul doreste sa fure un anumit bun, dar nu il gaseste si pleaca c. faptuitorul, persoana superstitioasa, renunta fiindca a vazut o pisica neagra

OBS → (a) → impiedicarea producerii rezultatului (b) → vointa autorului nu este libera → constrangere morala → exemplu → furtul la comanda, dintr-un muzeu de arta (c) → superstitia nu il constrange pe faptuitor

61. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand :

a. in timp ce autorul incearca sa deschida prin efractie portiera unui autoturism, incepe o ploaie si acesta renunta pentru a se adaposti b. faptuitorul aude ca intra cineva in magazinul din care fura si pleaca fara sa mai ia nimic c. faptuitorul duce victima la spital, dupa ce o otravise, iar viata acesteia este salvata

OBS → (a) → vointa autorului este libera → renunta pe moment din cauza ploii → caracterul voluntar al desistarii nu intra in contradictie cu faptul ca desistarea nu este conditionata de cerinta ca ea sa fie definitiva, de renuntarea definitiva a autorului la rezolutia infractionala (b) → vointa autorului nu este libera → constrangere morala (c) → impiedicarea producerii rezultatului

62. Suntem in prezenta desistarii, atunci cand : a. autorul intalneste un sistem de alarma pe care nu il poate deconecta b. autorul renunta deoarece l-a convins in acest sens un complice c. faptuitorul abandoneaza victima, dandu-si seama ca nu aceasta era femeia pe care vroia sa o violeze pentru a se razbuna, ci colega acesteia

OBS →

(a) → vointa autorului nu este libera → constrangere fizica (b) → prin sfaturile date, complicele nu il constrange pe autorul faptei, ci ii prezinta o alta alternativa, alegerea fiind in ultima instanta tot a autorului (c) → vointa autorului este libera → error in personam nu are relevanta in sensul inlaturarii desistarii

63. Suntem in prezenta impiedicarii producerii rezultatului, atunci cand : a. doua persoane il imobilizeaza pe infractorul care lovea victima, fiind astfel impiedicat sa o ucidab. autorul, dupa ce a aplicat victimei o lovitura de cutit in piept, o transporta la spital si astfel viata ii este salvata c. faptuitorul abandoneaza bunul furat, dandu-si seama ca nu prezinta nicio valoare

OBS → (a) → tentativa intrerupta (b) →o “dupa ce a aplicat victimei o lovitura de cutit in piept” → actul de executare a fost dus pana la capat o o“transporta la spital “ → exista o interventie activa a autorului in sensul impiedicarii producerii rezultatuluio “astfel viata ii este salvata “ → a impiedicat producerea rezultatului socialmente periculos (moartea persoanei respective)

(c) → nu se mai pune problema unei tentative, fiind chiar un furt consumat → in acest caz, problema desistarii este desueta infractiunile la care este posibila impiedicarea producerii rezultatului →o tentativa perfecta → aceasta cauza de impunitate nu apare decat in cazul acestei tentativeo tentativa proprieo tentativa relativ improprie → impiedicarea producerii rezultatului poate opera in cazul acestei tentative atata timp cat autorul nu si-a dat seama de defectuozitatea sau insuficienta mijloacelor folositeo infractiunile materiale → exceptie fac →o furtul → pentru ca nu este susceptibil de tentativa perfecta → de aceea, restituirea bunului sustras, chiar inainte de descoperirea faptei, nu constituie o impiedicare a producerii rezultatului, caci infractiunea deja s-a consumat, ci o inlaturare a consecintelor infractiunii care poate constitui cel mult o circumstanta atenuanta judiciara (staruinta depusa de infractor pentru a inlatura rezultatul infractiunii sau pentru a repara paguba pricinuita → art.74,lit.b,Cpen). o violul → idem infractiunile la care este posibila impiedicarea producerii rezultatului →o infractiunile formaleo infractiunile de pericol Condiţiile impiedicarii producerii rezultatului →

o actul de executare să se fi încheiat → conditie de esenta, iar nu de natura acestei cauze de impunitateo impiedicarea să fie rezultatul voinţei libere a infractoruluio interventia activa a autorului → impiedicarea trebuie să fie efectivă, nu doar o încercare → actiunea de impiedicare poate fi facuta :o de catre autor personal → exemplu → inculpatul a stropit-o cu benzina pe sotia sa, dupa care i-a dat foc. Imediat, a luat o patura si stingand focul, a impiedicat decesul sotieio prin anuntarea altor persoane care sa il ajute sa impiedice producerea rezultatului → exemplu → dupa ce a plasat o bomba intr-un imobil, autorul a anuntat autoritatile care au intervenit si au reusit sa dezamorseze bombao prin anuntarea victimei insesi → exemplu → dupa ce i-a turnat victimei o cantitate de otrava in mancare, autorul a anuntat-o, astfel ca aceasta a avut timp sa isi administreze antidotul. Importanta este in acest caz pozitia subiectiva a autorului : daca a anuntat-o cu intentia sincera ca aceasta sa se poata salva, atunci opereaza cauza de impunitate; daca a anuntat-o pentru ca oricum era convins ca aceasta va muri, atunci cauza nu mai poate opera. o impiedicarea sa intervina mai inainte ca fapta sa fie descoperita efectele impiedicarii producerii rezultatului → idem ca la desistare

64. Impiedicarea producerii rezultatului este : a. o circumstanta atenuantab. o cauza de nepedepsire c. o cauza care inlatura caracterul penal al faptei

65. Constituie conditie a impiedicarii producerii rezultatului : a. terminarea actului de executareb. interventia activa a autorului pentru a impiedica producerea rezultatului c. interventia sa fie realizata in mod nemijlocit si personal de catre autor

OBS → (a),(b) → sunt conditii ale impiedicarii producerii rezultatului (c) → nu se cere o astfel de conditie → actiunea de impiedicare o poate face autorul, personal si nemijlocit, o pot face alte persoane care au fost anuntate de acesta (autoritati, victima)

66. Impiedicarea producerii rezultatului se intalneste in cazul : a. formei perfecte sau terminate a tentativeib. formei imperfecte sau neterminate a tentativeic. infractiunilor de pericol

OBS →

(a),(b) → impiedicarea producerii rezultatului este o cauza de impunitate specifica tentativei perfecte (terminata) (c) → de regula, impiedicarea producerii rezultatului apare la infractiunile materiale (cu exceptia infractiunilor materiale care nu sunt susceptibile de tentativa perfecta, ca de exemplu furtul si violul). La infractiunile formale, la infractiunile de pericol, odata cu executarea in intregme a actului se produce deja si rezultatul socialmente periculos.

67. Impiedicarea producerii rezultatului : a. poate reprezenta pentru anumite infractiuni o cauza care inlatura caracterul penal al fapteib. presupune o atitudine activa din partea autoruluic. in anumite cazuri, poate consta dintr-o simpla atitudine pasiva

OBS → (a) → fara nicio exceptie, impiedicarea producerii rezultatului este doar o cauza de impunitate (b),(c) → atentie chiar la denumire → impiedicarea producerii rezultatului presupune drept conditie o interventie activa a autorului. Daca dupa terminarea actului de executare el are o atitudine pasiva, de asteptare a rezultatului socialmente periculos, atunci cauza nu mai opereaza.68. Pentru ca impiedicarea producerii rezultatului sa aiba efecte, este necesar :

a. sa fie realizata personal de catre autor sau prin intermediul unei alte persoane, actionand la indicatiile autoruluib. sa fie rezultatul vointei libere si neconstranse a autoruluic. sa fie realizata intotdeauna prin mijloace licite

OBS → (a) → de exemplu, victima anuntata ca a fost otravita cu substanta X, isi va administra rapid antidotul Y, autorul o transporta el insusi imediat la spital, autorul anunta autoritatile care trimit rapid o ambulanta (b) → ca si la desistare (b) → actiunea de impiedicare se poate realiza atat prin mijloace licite, cat si prin mijloace ilicite → exemplu → autorul transporta el insusi victima la spital, desi nu are permis de conducere

69. Spre deosebire de desistare, impiedicarea producerii rezultatului : a. poate consta intr-o omisiuneb. poate consta numai dintr-o comisiunec. este specifica unei tentative perfecte

OBS → (a),(b) → o desistarea poiate consta dintr-o omisiune (regula) sau dintr-o comisiune (in cazul infractiunilor omisive improprii sau comisive prin omisiune)

o impiedicarea producerii rezultatului poate consta numai dintr-o actiune (comisiune) (c) → o desistarea este este specifica unei tentative imperfecte (neterminate, intrerupte)o impiedicarea producerii rezultatului este specifica unei tentative perfecte (terminate)

70. Impiedicarea producerii rezultatului nu este posibila in cazul : a. infractiunilor de pericolb. tentativei imperfectec. infractiunilor de rezultat ireversibil

OBS → (a) → odata actul executat in intregime, se produce starea de pericol, adica rezultatul socialmente periculos (b) → intervine desistarea in cazul tentativei imperfecte (neterminate, intrerupte) (c) → a nu ne induce in eroare aspectul ireversibil al rezultatului → practic nu ajungem sa punem problema acestui rezultat, ci a impiedicarii lui. Exemplu de astfel de infractiune = omorul

71. Impiedicarea producerii rezultatului nu este posibila in cazul : a. infractiunilor de consumare anticipatab. infractiunilor formalec. infractiunilor materiale

OBS → (a) → intrucat nu sunt susceptibile inn general de tentativa (b) → idem ca la cele de pericol. De altfel, unii autori le identifica. (c) → de regula, aceasta cauza de impunitate intervine la infractiunile materiale.

72. Exista impiedicare a producerii rezultatului atunci cand : a. faptuitorul, dupa ce a violat victima, o transporta la domiciliub. autorul unui furt duce bunul inapoi la locul de unde il luase, inainte de descoperirea fapteic. infractorul da foc unei persoane ,dar apoi reuseste sa stinga focul si sa salveze victima

OBS → (a),(b) → sunt cele doua exceptii → sunt infractiuni materiale care nu sunt susceptibile de tentativa perfecta → nefiind susceptibile de o asfel de tentativa, nu putem pune problema impiedicarii producerii rezultatului in cazul celor doua infractiuni (a),(b) → in ambele cazuri avem infractiuni consumate

(c) → avem actul de executare dus pana la capat, avem interventia activa si efectiva a autorului, din text nu rezulta vreo constrangere fizica sau morala care sa-i fi viciat vointa, producerea rezultatului socialmente periculos este impiedicata, actiunea de impiedicare a intervenit inainte ca fapta sa fi fost descoperita → sunt indeplinite toate conditiile cauzei de impunitate analizate

73. Fapta persoanei care, dupa ce aplica victimei o lovitura de cutit, o transporta la spital, dar medicii nu reusesc sa ii salveze viate : a. reprezinta infractiunea consumata de omorb. reprezinta o tentativa de omor, dar autorul nu va fi pedepsit intrucat opereaza impiedicarea producerii rezultatuluic. va fi pedepsita ca tentativa de omor

OBS → a transportat-o la spital, dar a murit → nu opereaza cauza de impunitate a impiedicarii producerii rezultatului, caci rezultatul s-a produs → infractiune consumata

74. Fapta autorului care, dupa ce otraveste o persoana, o transporta la spital, fara a cunoaste ca victima luase deja un antidot care ii salvase oricum viata : a. va atrage raspunderea pentru infractiunea consumata de omorb. va atrage raspunderea pentru tentativa la infractiunea de omor

c. nu va fi pedepsita, intrucat opereaza impiedicarea producerii rezultatului

OBS → (a) → in niciun caz, caci persoana nu a murit (b),(c) → sunt indeplinite toate conditiile pentru a opera cauza de impunitate → avem actul de executare dus pana la capat, avem interventia activa si efectiva a autorului, din text nu rezulta vreo constrangere fizica sau morala care sa-i fi viciat vointa, producerea rezultatului socialmente periculos este impiedicata (este fara de relevanta ca a fost impiedicata de antidot, si nu de interventia medicului), actiunea de impiedicare a intervenit inainte ca fapta sa fi fost descoperita

75. Daca autorul, dupa ce injunghie victima, doreste sa o salveze, iar in drumul spre spital comite un accident de circulatie in urma caruia victima decedeaza : a. va raspunde pentru infractiunea consumata de omorb. nu va raspunde pentru ca opereaza impiedicarea producerii rezultatuluic. ar putea sa nu raspunda pentru tentativa de omor

OBS → accidentul deviaza lantul cauzal, astfel ca autorul nu poate sa raspunda pentru omor in forma consumata. Se pune problema, mai departe, daca va raspunde sau nu pentru tentativa de omor. Daca se va dovedi ca actiunea de salvare ducea in mod cert la impiedicarea producerii rezultatului, atunci se admite cauza de impunitate. Daca

nu se va face aceasta dovada, autorul va raspunde pentru tentativa de omor. (a) → exclus (b) → nu poate fi admis, fiind un raspuns categoric → or, acest aspect nu se poate determina precis (c) → admite doar o posibilitate, in conformitate cu informatia data in grila

76. Daca autorul sparge o usa de apartament pentru a intra si a fura mai multe bunuri, dar se razgandeste, si nici nu mai intra in casa : a. nu va raspunde pentru ca a comis doar acte de pregatireb. va raspunde pentru infractiunea de distrugerec. va opera desistarea in relatie cu tentativa de furt

OBS → (a) → de vreme ce a spart usa → nu mai putem vorbi doar de acte de pregatire, ci de acte de executare (b),(c) → avem doua infractiuni in concurs → repartizarea raspunderii →o tentativa de furt prin efractie → infractiunea exista, dar nu va fi pedepsita din cauza desistariio infractiunea de distrugere in forma consumata → pentru care va rasponde penal

77. In cazul persoanei care vrea sa comita o talharie, dar dupa exercitarea violentelor asupra victimei, se razgandeste si pleaca, fara a mai lua vreun bun :

a. aceasta va raspunde pentru infractiunea de lovire sau alte violenteb. fapta comisa este o tentativa de talharie, dar autorul nu va fi pedepsit sub nicio forma, intrucat opereaza desistareac. va opera desistarea in relatie cu tentativa de talharie

OBS → (c) → Ceea ce caracterizează infracţiunea complexă este existenţa a două obiecte juridice, dintre care unul este principal şi celălalt secundar →o in cazul în care se lezează doar obiectul juridic secundar, fără a se leza şi cel principal → există doar tentativă la infracţiunea complexăo in cazul în care se lezează obiectul juridic principal → infractiune complexa consumata (a) → se aplica art.22,alin.2,Cpen → ‘’Daca actele îndeplinite pâna în momentul desistarii sau împiedicarii producerii rezultatului constituie o alta infractiune, se aplica pedeapsa pentru acea infractiune’’ → repartizarea raspunderii →o tentativa de talharie → nu raspunde → opereaza desistareao infractiunea savarsita pana la desistare → lovirea sau alte violente → raspunde penal

78. Autorul a lovit victima o data cu cutitul in zona toracica, iar apoi s-a oprit din proprie initiativa si a plecat,

victima fiind salvata datorita interventiei medicale promte. Suntem in prezenta : a. infractiunii consumate de vatamare corporala gravab. tentativei la infractiunea de omorc. desistarii

OBS → zona vitala in care a lovit si instrumentul folosit → tentativa de omor actul de executare a fost dus pana la capat → nu se pune problema desistarii autorul a avut o atitudine pasiva dupa executarea actului → nu se pune problema impiedicarii producerii rezultatului

79. In cazul persoanei care, dupa ce loveste victima, incearca sa aiba cu ea un raport sexual, dar nu reuseste din cauze fiziologice, suntem in prezenta : a. infractiunii consumate de lovire sau alte violenteb. tentativei la infractiunea de violc. desistarii

OBS → tentativa de viol absoarbe infractiunea de lovire sau alte violente nu se pune problema desistarii → nu a putut avea raportul sexual din motive fiziologice → renuntarea nu a fost voluntara, ci s-a datorat unei constrangeri fizice

80. Exista tentativa de furt si nu fapta consumata atunci cand : a. autorul ia o bicicleta lasata in fata usii, intr-o scara de bloc, la etajul 4, si o coboara pana la etajul 1, unde, de frica, o abandoneaza b. autorul ia, dintr-un magazin cu autoservire, o sticla si, ascunzandu-se dupa un raft, incepe sa bea, moment in care este surprins de o vanzatoare c. autorul strange cartofii de pe terenul partii vatamate, formand o gramada, si este prins inainte sa ii incarce in caruta

OBS → (a),(b) → infractiunea s-a consumat (c) → nu a avut inca loc instapanirea autorului, cartofii nefiind suiti inca in caruta81. Fapta unei persoane care, dupa ce a escaladat gardul unei intreprinderi, a intrat in garajul acesteia de unde a luat 12 anvelope, pe care le-a ascuns langa gardul intreprinderii si, in timp ce incerca sa le scoata din unitate, a fost surprinsa de un muncitor : a. constituie infractiunea consumata de furt b. constituie tentativa la infractiunea de furtc. beficiaza de cauza de impunitate a desistarii, bunurile nefiind scoase din unitate

OBS → chiar daca nu au fost scoase din unitate, faptul ca ele au fost ascunse impiedica pe proprietar sa mai poata dispune de ele, nestiind unde se gasesc. Astfel, doar

autorul mai poate dispune de ele si, in consecinta, suntem in cazul unui furt consumat.

82. Fapta autorului care, pentru a patrunde in casa victimei spre a fura unele lucruri, a sarit gardul in curtea acesteia, fiind surprins de seful de post in timp ce se pregatea sa intre in casa, constituie : a. acte pregatitoare la infractiunea de furt b. tentativa la violare de domiciliuc. tentativa la infractiunea de furt

OBS → (a) → sunt acte de executare (b) → violarea de domiciliu este deja consumata → “a sarit gardul in curtea acesteia” → infractiunea va fi absorbita de tentativa de furt calificat prin escaladare (c) → tentativa la furt calificat (“a sarit gardul in curtea acesteia” → prin escaladare)

83. Fapta inculpatilor care patrund intr-o locuinta pentru a fura monede de aur de mare valoare, dar nu gasesc decat o suma insignifianta, pe care nu o mai iau, constituie : a. desistare b. tentativa perfecta la infractiunea de furtc. tentativa relativ improprie la infractiunea de furt

OBS → este o tentativa relativ improprie determinata de lipsa obiectului material de la locul unde faptuitorul credea ca se afla acesta

84. In fapt, inculpatul a spart geamul unui autoturism parcat si a demontat 2 boxe, mutandu-le din spatele masinii pe bancheta din fata, fiind surprins de politie in timp ce cauta alte bunuri. Fapta constituie : a. un act de pregatire la infractiunea de furtb. tentativa intrerupta la infractiunea de furtc. infractiunea consumata de furt

OBS → (a) → suntem in faza actelor de executare, nu a celor pregatitoare → “a spart geamul, a demontat 2 boxe, mutandu-le din spatele masinii pe bancheta din fata” (b) → “fiind surprins de politie in timp ce cauta alte bunuri” (c) → nu a avut loc instapanirea cu bunurile respective, ele fiind doar mutate din spate in fata, deci nu scoase afara din masina

85. Fapta inculpatului care, dupa ce a sustras un bun de la serviciu, il aduce a doua zi inapoi, avand remuscari, constituie : a. tentativa nepedepsibila de furt, pe temeiul impiedicarii producerii rezultatuluib. tentativa nepedepsibila de furt, pe temeiul desistariic. infractiunea consumata de furt

OBS →

(a) → fapta de furt nu este susceptibila de tentativa perfecta → nu se pune problema impiedicarii rezultatului (b) → infractiunea deja s-a consumat → nu se pune problema desistarii

86. Fapta unei persoane care, intr-o librarie, ia cateva pixuri de pe un raft si le ascunde in buzunar, fiind descoperit de un vanzator la iesire, constituie : a. o fapta care nu prezinta in niciun caz gradul de pericol social al unei infractiunib. tentativa intrerupta la infractiunea de furtc. infractiunea consumata de furt

OBS → “le ascunde in buzunar” → a intervenit instapanirea → furt consumat

87. Fapta unei persoane de a lua bicicleta victimei din fata casei acesteia si de a circula circa 20 metri, fiind surprinsa in momentul in care se indeparta, constituie : a. tentativa intrerupta la infractiunea de furtb. tentativa proprie la infractiunea de furtc. infractiunea consumata de furt

OBS → s-a produs instapanirea → furt de folosinta consumat

88. Persoanele care sunt descoperite pe terenul partii vatamate, incarcand intr-un atelaj mai multi saci cu porumb, raspund pentru :

a. tentativa intrerupta la infractiunea de furtb. tentativa perfecta la infractiunea de furtc. infractiunea consumata de furt

OBS → fiind inca pe terenul partii vatamate, aceasta are atributul dispozitiei in ceea ce priveste bunurile respective → nu s-a produs instapanirea → tentativa de furt

89. In realizatea distinctiei dintre forma tentata si forma consumata a infractiunii de furt, in doctrina si practica de la noi se utilizeaza teoria : a. apropriatiuniib. contrectatiuniic. ilatiunii

Unitatea de infractiune

1. De lege lata, in dreptul penal roman, sunt cunoscute ca forme ale unitatii de infractiune : a. unitatea naturala b. unitatea legalac. unitatea judiciara

OBS → (a) → unitatea naturala de infractiune → forme :o infractiunea simplao infractiunea colectiva (unitatea naturala colectiva) → forma particulara a infractiunii simpleo infractiunea continua (b) → → unitatea legala de infractiune → forme :

o infractiunea continuatao infractiunea complexao infractiunea de obiceio infractiunea progresiva (c) → nu exista

2. Sunt forme ale unitatii naturale de infractiune : a. infractiunea simpla b. infractiunea continuatac. infractiunea continua

3. Exista unitate naturale de infractiune in cazul infractiunii : a. continue b. praeterintentionatec. complexe

4. Infractiunea simpla este caracterizata de : a. existenta unui singur act de executareb. faptul ca este intotdeauna o infractiune cu executare promtac. producerea unui singur rezultat

OBS → distinctie → acte de executare – acţiune → mai multe acte de executare = o actiune infractiunea simpla → existenţa unui singur act de executare care consumă infracţiunea → exemplu →

autorul trage un foc de armă asupra victimei şi aceasta decedează.

5. Infractiunea simpla se sanctioneaza : a. cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminareb. cu pedeapsa prevazuta de lege, la care se poate aplica un spor de pana la 7 anic. cu pedeapsa prevazuta de lege, la care se poate aplica un spor de pana la 7 ani

OBS → (a) → nu are un regim sanctionator special, asa cum este la infractiunea continuata (b) → recidiva postcondamnatorie (c) → concurs de infractiuni

6. Unitatea naturala colectiva : a. presupune o actiune realizata prin mai multe acte de executareb. presupune existenta mai multor subiecti activic. impune o omogenitate materiala si juridica a tuturor actelor de executare

OBS → unitatea naturala colectiva → infractiunea colectiva → există mai multe acte de executare care sunt realizate într-o singură acţiune, fiecare act de executare având aceeaşi încadrare juridică, iar toate aceste acte de

executare produc un singur rezultat → exemplu → infractorul bate pe cineva există mai multe lovituri – acte de executare, dar o singură acţiune Condiţii de existenţă ale unităţii colective → o actele de executare să fie comise în cadrul unui proces execuţional unic → lipseşte continuitatea actelor de executare atunci când ele sunt despărţite de intervale de timp care nu sunt fireşti în raport de natura infracţiuniio actele de executare să fie comise în baza aceleiaşi rezolutii infractionale → distincţia →o modificarea rezoluţiei infracţionale iniţiale prin apariţia sau dispariţia unui element o o nouă rezoluţie infracţionalăo exemplu → dacă infractorul vrea să fure dintr-un apartament bijuteriile, însă nu le găseşte, dar vede 100 $ pe masă şi îi ia, el nu ia o nouă rezoluţie ci aceasta rămâne aceeaşi (de furt), dar apare doar un nou element. Apariţia unui nou element înainte de epuizarea actului de executare înseamnă doar o modificare a rezoluţiei infracţionale şi nu una nouă, deci condiţia existenţei unei singure rezoluţii e îndeplinită. Apariţia unui element nou după epuizarea actului de executare presupune o nouă rezoluţie infracţională şi, deci, o pluralitate de infracţiuni.o încadrarea juridică a fiecărui act de executare să fie aceeaşi → această condiţie este îndeplinită şi atunci când o parte dintre acte realizează forma simplă a infracţiunii, iar o altă parte forma agravată a infracţiunii. Într-o astfel de ipoteză încadrarea juridică va fi de infracţiune calificată sau agravată → dacă un infractor începe să comită un furt

de cartofi ziua şi continuă acest furt şi în timpul nopţii, va fi furt calificato unitatea subiectului pasiv → conditia nu se impune decat in cazul infractiunilor contra persoanei →o infracţiunile contra persoanei → este obligatorie unicitatea subiectului pasiv pentru a exista unitate naturală colectivă → unicitatea subiectului pasiv = unicitatea infractiunii, pluralitatea subiectilor pasivi = pluralitate de infractiunio infractiuni contra patrimoniului → această condiţie nu trebuie îndeplinită pentru a exista unitate naturală colectivă → există un singur obiect juridic lezat (patrimoniul), indiferent de câţi subiecţi pasivi există

7. Unitatea naturala colectiva presupune : a. o pluralitate de actiuni sau inactiuni savarsite la diferite intervale de timpb. identitatea de subiect activ si pasivc. o actiune compusa dintr-o pluralitate de acte susceptibile de aceeasi incadrare juridical sau de incadrari juridice diferite

OBS → (a) → nu o pluralitate, fiind o unitate (naturala colectiva) (c) → actele componente ale actiunii unice trabuie sa aiba aceeasi incadrare juridical → exemplu → mai multe palme date peste fata victimei → infractiunea de loviri sau alte violente, sustragerea dintr-un apartament, unul dupa

altul, a mai multor bunuri, in cateva drumuri facute succesiv, pentru ca autorul nu putea sa le ia pe toate deodata → infractiunea de furt

8. In cazul persoanei care fura mai multe bunuri, cu aceeasi ocazie, dar ultimele doua bunuri sunt insusite dupa lasarea noptii, vom avea : a. o singura infractiune de furt simplu, sub forma unitatii naturale colectiveb. o unica infractiune de furt calificat, in forma unitatii naturale colectivec. atatea infractiuni simple cate bunuri au fost sustrase, in concurs cu doua infractiuni de furt calificat, savarsit in timpul noptii

OBS → (a) → fiind mai multe acte de executare, nu se pune problema existentei unei infractiuni simple (b) → fiind mai multe acte de executare omogene din punctual de vedere al incadrarii juridice, acelasi subiect active al infractiunii (problema unitatii subiectului pasiv nu se pune, fiind vorba despre o infractiune de patrimoniu) → unitate naturala de infractiune, “in timpul noptii “ → furt calificat (c) → nu sunt infractiuni simple, ci acte de executare care se incadreaza intr-o activitate executionala unica9. Infractiunea continua presupune : a. un act de executare care se prelungeste in timp b. unitate de subiect activ si respectiv, pasiv

c. comiterea la diferite intervale de timp a mai multor actiuni sau inactiuni care realizeaza fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni

OBS → (c) → posibil o infractiune continuata infractiunea continua → prelungirea in timp, in mod natural, a actiunii sau inactiunii care constituie elementul material al infractiunii, dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare → vointa faptuitorului insusi, interventia unei alte persoane, interventia autoritatilor, interventia unei hotarari judecatoresti de condamnare, chiar daca este nedefinitiva pot fi clasificate în : o continue successive → există anumite întreruperi ale continuităţii → exemplu → în cazul furtului de curent, este evident că nu fură curent în continuu, ci mai sunt şi perioade în care nu foloseşte curent. Aceste întreruperi nu afectează unitatea de infracţiuni. Aceasta ar fi afectată doar dacă întreruperile nu ar mai fi normale sau fireşti.o continue permanente → nu presupun întreruperi, astfel încât orice întrerupere a actului de executare conduce la soluţia reţinerii unei pluralităţi de infracţiuni → intreruperea echivaleaza cu o epuizare a activitatii infractionale, iar reluarea activitatii infractionale echivaleaza cu savarsirea unei infractiuni continue noi. Exemplu → orice fel de deţinere ilegală : de droguri, de arme etc

în cazul infracţiunilor continue succesive doar întreruperile anormale duc la un concurs de infracţiuni, în timp ce la infracţiunile continue permanente orice întrerupere duce la concurs de infracţiuni. infracţiunea se epuizează în momentul în care acţiunea sau inacţiunea ia sfârşit data savarsirii infractiunii continue → momentul epuizarii infractiunii, in functie de care se stabilesc → incidenta actelor de clementa, incidenta legii penale in raport cu varsta faptuitorului, momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie al raspunderii penale

10. Infractiunile continue permanente sunt cele : a. in cazul carora este suficient actul initial urmat de prelungirea in timp, fara a fi necesara o reiterare a acestui act b. a caror savarsire presupune o reiterare a actului initialc. in cazul carora momentul consumarii si momentul epuizarii coincid intotdeauna

OBS → (a) → infractiunea continua permanenta nu mai necesita o interventie a faptuitorului pentru a se realize prelungirea ei in timp. (b) → infractiune continua succesiva → presupune intreruperi determinate de natura activitatii infractionale → de ex, portul ilegal de uniforma poate fi intrerupt noaptea si reluat dimineata (c) → cele doua momente sunt diferite

11. In cazul infractiunilor continue permanente : a. orice întrerupere duce la o pluralitate de infracţiunib. doar întreruperile anormale duc la o pluralitate de infracţiunic. dupa intreruperea activitatii infractionale, reluarea acesteia echivaleaza cu savarsirea unei infractiuni continue noi

12. In cazul infractiunilor continue permanente : a. data savarsirii infractiunii nu este momentul epuizarii infractiuniib. prescriptiea raspunderii penale curge de la momentul epuizarii infractiuniic. întreruperea activitatii infractionale nu afectează unitatea de infracţiune

OBS → infractiuni continue permanente (a),(b) → fiind infractiune continua → data savarsirii infractiunii = momentul epuizarii infractiunii → in caz contrar, ar insemna ca anumite acte de executare sa ramana in afara infractiunii. Incidenta institutiilor penale se raporteaza la data savarsirii infractiunii care = momentul epuizarii (c) → ideea de permanenta → orice intrerupere “rupe”, “sparge”, “farama” unitatea → pluralitate13. Infractiunile continue succesive: a. pesupun in mod necesar existenta unor intreruperi b. sunt susceptibile de intreruperi

c. atrag o agravare a pedepsei cu un spor de pana la 5 ani

OBS → (a),(b) → faptul ca sunt succsive nu inseamna ca neaparat presupun intreruperi, ci ca pot permite astfel de intreruperi fara sa fie rupta unitatea de infractiune (c) → infractiunea continuata, concursul de infractiuni, infractiunea savarsita in perioada in care infractorul se considera a fi in executarea pedepsei, in caz de liberare conditionata (art.61,Cpen)

14. Infractiunile continue succesive se deosebesc de infractiunile continue permanente prin aceea ca: a. intreruperea activitatii infractionale nu are ca efect retinerea mai multor infractiuni b. prezinta grad de pericol social diferitc. presupun conditia subiectului pasiv unic

OBS → (a) → ideea de succesive → care urmeaza in mod natural unul dupa altul → nu se sparge unitatea intr-o pluralitate → (b) → acelaci grad de pericol social (c) → ambele sunt infractiuni continue → ambele presupun aceasta conditie

15. Este infractiune continua permanenta : a. prostitutia

b. violulc. lipsirea de libertate in mod ilegal

OBS → continua permanenta → nu mai presupun o reiterare a actului initial (a) → prostitutia = infractiune de obicei = unitate legala de infractiune → or, infractiunea continua permanenta presupune o unitate naturala de infractiune (b) → nu poate fi o infractiune continuata (c) → este suficient actul initial pentru a se obtine prelungirea in timp a infractiunii, nefiind necesara reiterarea actului. In plus, daca activitatea infractionala este intrerupta – de ex, victima sechestrata reuseste sa fuga, infractiunea s-a epuizat, astfel ca, o repetare a actului inseamna o noua infractiune

16. Este infractiune continua succesiva : a. furtul de curent electricb. favorizarea infractorului(art.264,Cpen), prin ascunderea acestuia c. arestarea nelegala (art.266,Cpen)

OBS → (a) → nu fura tot timpul, ci numai cand consuma current electric → activitatea infractionala este intrerupta cand nu se consuma curent si reluata in caz contrar → intreruperile nu sparg unitatea infractiunii, nu transforma unitatea in pluralitate de infractiuni

(b) → infractiune continua permanenta → ca sa se obtina prelungirea in timp a infractiunii nu e nevoie s ail ascunda de 10 ori → actul initial este suficient pentru a prelungi in timp infractiunea. O intrerupere si o reluare a activitatii infractionale = pluralitate de infractiuni (c) → idem

17. Suntem in prezenta unei infractiuni continue succesive atunci cand : a. actiunea se prelungeste in timp, pana in momentul epuizarii, fara a fi susceptibila de intreruperi b. autorul a fost condamnat de cel putin 3 ori consecutiv, pentru infractiuni de acelasi fel, la pedepse de pana la 6 luni inchisoare c. autorul poarta mereu fara drept anumite decoratii militare, la care renunta cand merge la biserica

OBS → (a) → “… fara intreruperi…” → infractiune continua permanenta (b) → daca “autorul a fost condamnat de cel putin 3 ori consecutiv ….”, nu mai discutam de ideea de unitatea infractiunii, ci, eventual putem analiza o forma a pluralitatii de infractiune → recidiva, pluralitate intermediara, etc. (c) → intreruperile sunt normale si nu rup unitatea infractiunii

18. Suntem in prezenta unei infractiuni continue succesive atunci cand : a. fiecare act analizat separat constituie o anumita infractiune, dar ansamblul lor constituie o alta infractiuneb. infractorul « se specializeaza » si isi face un obicei din comiterea de infractiuni de acelasi fel c. autorul sustrage curent electric, racordand frigiderul sau la reteaua electrica a vecinului

OBS → (a) → este o infractiune complexa (b) → nu este nici macar o infractiune de obicei → la aceasta infractiune, actele care se repeta nu au relevanta penala proprie, deci nu putem vorbi de o specializare in savarsirea de infractiuni de acelasi fel (c) → este adevarat ca frigiderul consuma cam in permanenta curent electric (in cazul dat, furat), dar daca autorul il scoate din priza pentru a-l decongela si curata, dupa care il pune inapoi in priza dupa 30 de minute, aceasta nu inseamna ca avem 2 infractiuni → ideea este ca infractiunea continua succesiva este susceptibila de intreruperi care nu afecteaza unitatea de infractiune, ceea ce nu inseamna ca, in mod obligatoriu, trebuie sa si existe intreruperea activitatii infractionale. In exemplul dat, poate ca autorul este o persoana neglijenta si nu si-a curatat frigiderul deloc pana in momentul in care a fost descoperit furtul de curent electric, deci pana in momentul

in care infractiunea s-a epuizat → ideea cu frigiderul este, clar, o capcana.

19. Epuizarea infractiunii continue are loc atunci cand : a. incepe urmarirea penala asupra inculpatuluib. este descoperita infractiunea de o terta persoanac. intervine o hotarare judecatoreasca (ne)definitiva pentru activitatea infractionala comisa pana atunci

OBS → opinie divergenta in privinta hotararii judecatoresti care nu trebuie sa fie definitiva (Mitrache), trebuie sa fie definitiva (Streteanu) Cauze care determina epuizarea infractiunii continue →o de drept → intervine o hotarare judecatoreasca nedefinitiva pentru activitatea infractionala comisa pana atuncio de fapt → voluntare sau silite → exemple →o victima sechestrata decedeazao victima sechestrata este eliberata prin interventia organelor de politieo conducatorului auto ii scade concentratia de alcool din sange sub limita prevazuta de lege pentru existenta infractiuniio bunul detinut illegal este distrus de un incendiu (a) → opinia lui Streteanu → “doar o hotarare de condamnare definitive poate produce acest effect” → in concordanta cu sustinerea acestei idei, el exclude raspunsul (a)

(b) → a nu se confunda → “este descoperita infractiunea de o terta persoana” cu “interventia unei alte persoane” care poate determina epuizarea → exemplu → faptul ca sotia celui care s-a conectat la reteaua de curent electri a vecinului a descoperit aceasta, nu inseamna ca activitatea infractionala va inceta si, deci infractiunea se va epuiza (c) → eu am luat aici in considerare punctual de vedere exprimat de Mitrache

20. Unitatea legala de infractiune : a. in unele cazuri, a fost impusa din considerente de tehnica legislativab. este o creatie a legiuitoruluic. este doar o forma a unitatii naturale de infractiune, consacrata expres de lege

21. Nu se pot comite in forma continuata, infractiunile : a. din culpab. continuec. contra patrimoniului

OBS → Infractiuni care nu pot lua forma continuata → o infracţiunile cu rezultat definitiv sau ireversibil → exemple → omor, avort. EXCEPTIE → tentativa de omor

poate fi infracţiune continuată. Exemplu → la otrăvirea cu arsenic sunt necesare mai multe acte de executare → se dau victimei mai multe doze pe o perioadă de timp la anumite intervale.o infracţiunile din culpă → deoarece în cazul acestora nu există rezoluţie infracţionalăo infracţiunile praeterintenţionate o unele infractiuni omisive Infractiuni care pot lua forma continuata → o unele infracţiuni omisive → exemplu → lucrătorul C.F.R. care nu lasă în mod repetat bariera la trecerea trenuluio infracţiunile continueo infractiunile de obicei (b) → vezi exemplul cu masura de siguranta → interzicerea de a se afla in localitatea Iasi (c) → exemplu classic → furtul continuat

22. Sunt forme ale unitatii legale de infractiune : a. infractiunea progresivab. concursul ideal de infractiunic. infractiunea de obicei

OBS → (b) → de vreme ce este “concurs”(fie el si ideal) → pluralitate de infractiuni, iar nu unitate de infractiune

23. Data comiterii infractiunii continue este considerata a fi momentul: a. in care incepe executarea activitatii infractionale

b. in care inceteaza actiunea sau inactiunea infractionalac. ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de condamnare

OBS → data comiterii infractiunii continue = momentul epuizarii = în momentul în care acţiunea sau inacţiunea ia sfârşit. A nu se confunda cu momentul epuizarii infractiunii continuate care consta in momentul incetarii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale (c) → momentul epuizarii nu este data la care hotararea a ramas definitiva, ci data la care a intervenit hotararea (nedefinitiva) de condamnare → pdv Mitrache

24. Suntem in prezenta unei infractiuni continue succesive atunci cand : a. autorul conduce fara permis un autoturism din Mangalia pana in Arad, oprind doar pentru realimentareb. autorul lipseste de libertate in mod ilegal victima, careia ii permite, insa sa iasa la plimbare in fata blocului periodic c. autorul caruia i s-a aplicat masura de siguranta a interzicerii de a se afla in localitatea Iasi, merge acolo la niste rude, unde sta 10 zile

OBS → (a) → faptul ca a oprit sa alimenteze autoturismul nu face ca activitatea infractionala sa se sparga in 2

infractiuni, una savarsita pana la alimentare, si alta dupa. Intreruperea nu afecteaza unitatea de infractiune (b) → lipsirea de libertate in mod illegal constituie o infractiune continua permanenta → actul initial de lipsire de libertate este sufficient pentru a prelungi in timp infractiunea, pana la momentul epuizarii. Prin urmare, orice intrerupere genereaza pluralitate de infractiuni. Fiecare iesire urmata de revenire genereaza o noua infractiune de lipsire de libertate in mod illegal. (c) → infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti (art.271,Cpen), in modalitatea nerespectarii aplicarii unei masuri de siguranta. Infractiunea este continua permanenta → odata ajuns in Iasi, nu este necesara reiterarea actului de executare pentru a mai alimenta prelungirea in timp a infractiunii. De exemplu, daca va iesi din Iasi si va merge pana in Vaslui, intorcandu-se in aceeasi zi, unitatea infractionala s-a rupt → pluralitate de infractiuni. Intreruperea activitatii infractionale a rupt in 2 unitatea de infractiune → 2 infractiuni de nerespectare a hotararilor judecatoresti.

25. Epuizarea infractiunii continue : a. are loc in momentul intrunirii tuturor elementelor din norma de incriminareb. prezinta importanta in relatie cu aplicarea legii penale in timpc. apare in momentul incetarii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale

OBS → (a) → este consumarea infractiunii → (b) → incidenta institutiilor de drept penal se apreciaza in functie de momentul epuizarii infractiunii (c) → acela este momentul epuizarii specific pentru infractiunea continuata

OBS → consumarea infractiunii – epuizarea infractiunii consumarea infractiunii → consumarea infractiunii are loc in momentul in care sunt intrunite toate elementele constitutive ale acesteia, adica in momentul in care se realizeaza o coincidenta perfecta intre fapta concreta savarsita de autor si modelul-tip descries in norma de incriminare momentul consumării diferă în funcţie de natura infracţiunii →o infracţiunile formale se consumă în momentul în care are loc acţiunea sau inacţiuneao infracţiunile de rezultat se consumă în momentul producerii rezultatuluio infracţiunile cu durată de consumare → infractiunile care presupun 2 momente diferite → o momentul consumării → se consumă în momentul în care sunt întrunite toate elementele cerute de norma de incriminareo momentul epuizării → în momentul în care acţiunea sau inactiunea infractionala încetează → infractiunea continua

momentul ultimei acţiuni sau inacţiuni → infractiunea continuata momentul aparitiei ultimul rezultat (mai grav) la care s-a ajuns → infractiunea progresiva din momentul in care fapta s-a consumat, toate actele comise in cadrul fazelor anterioare (acte de pregatire, tentativa) se subsumeaza infractiunii consummate care le absoarbe, daca au fost savarsite in baza aceleiasi rezolutii infractionale

26. Infractiunea continua : a. este o cauza de agravare a pedepsei pentru infractiunea savarsitab. poate fi si omisivac. poate fi comisiva in forma continuata

OBS → (a) → nu este o cauza de agravare → cauze de agravare = circumstante de agravare (legale si judiciare) + stari de agravare (infractiunea continuata, starea de recidiva, concursul de infractiuni) (b) → in functie de elemental material al laturii obiective, poate fi comisiva sau omisiva (c) → mare atentie → o infractiune continua poate avea forma continuata → vezi exemplul cu nerespectarea masurii de siguranta privind interzicerea de a se afla in anumite localitati →

27. Cunoasterea datei comiterii infractiunii continue prezinta relevanta din perspectiva : a. aplicarii regulilor privind tentativab. calcularii termenului de prescriptiec. verificarii incidentei temporale a actelor de clementa

OBS → datei comiterii infractiunii continue = data epuizarii infractiunii (a) → de vreme ce este vorba despre “data comiterii infractiunii continue”, adica data epuizarii infractiunii, nu mai punem problema “aplicarii regulilor tentativei” infractiunii respective → infractiunea odata consumata absoarbe tentativa, deci analiza tentativei infractiunii respective devine subiect desuet (b) → termenul prescriptiei raspunderii penale (c) → amnistie, gratiere

28. Epuizarea infractiunii continue: a. se poate datora interventiei unei persoane straine b. nu se poate datora interventiei vointei proprii a autoruluic. se poate datora unui fenomen natural, care impiedica in mod obiectiv continuarea pe viitor a savarsirii infractiuniiOBS → (a) → exemplu → cel care s-a conectat la reteaua de curent electric a vecinului a fost descoperit de vecin care a intervenit si l-a decuplat → atentie, a nu se confunda “interventia” persoanei straine cu “descoperirea faptei de

catre o persoana straina” → aceasta din urma nu duce neaparat la epuizarea infractiunii (b) → contraexemplu → autorul care a sechestrat victima ii da drumul dupa 2 zile (c) → exemplu → victima lipsirii de libertate in mod illegal a murit dupa ce a fost sechestrata, in urma unui atac de cord

29. Sunt forme ale unitatii legale de infractiune : a. infractiunea de simpla repetareb. infractiunile cu subiect activ specialc. infractiunea complexa

OBS → (a) → infracţiune de simplă repetare este o formă a infracţiunii de obicei, care se caracterizează prin faptul că legea precizează cu exactitate numărul actelor de executare care trebuie comise pentru a exista infracţiune. Spre deosebire de infractiuni de obicei cum ar fi prostitutia, cersetoria, in cazul carora legea nu precizeaza expres de cate ori ar trebui sa se repete actul de executare pentru a se realiza continutul constitutiv al infractiunii.

30. Sunt forme ale unitatii legale de infractiune : a. infractiunea continuata si cea complexab. infractiunea de obicei si cea continuac. infractiunea progresiva si infractiunea colectiva

OBS → infractiunea continua si infractiunea colectiva = unitate naturala de infractiune

31. Nu se pot comite in forma continuata, infractiunile : a. de rezultat b. formalec. cu rezultat definitiv si indivizibil

32. Poate fi comisa in forma continuata : a. infractiunea colectivab. infractiunea omisivac. infractiunea praeterintentionata

OBS → (a) → exemplu → observand ca daca sare in balcoanele celor doi vecini ai sai ar putea sa intre in apartamentele lor, autorul a patruns in cele doua apartamente de unde a sustras mai multe bunuri de la cei doi vecini, pe care le-a carat prin mai multe acte repetate succesiv, pe parcursul a 2 zile succesive → 2 unitati naturale colective, intr-o infractiune continuata → “colectia de bunuri ” carata din primul apartament + “colectia de bunuri ” carata din al doilea apartament

33. In cazul infractiunii continuate, prezinta relevanta pentru determinarea legii aplicabile in timp : a. momentul in care autorul comite ultima actiune sau inactiuneb. data la care a avut loc prima repetare a actiunii sau inactiunii infractionalec. momentul inceperii activitatii infractionale

OBS → prezinta relevanta data comiterii infractiunii = data epuizarii infractiunii = data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale

34. Data comiterii infractiunii continuate, o reprezinta : a. data comiterii oricareia din actiunile sau inactiunile ce intra in structura eib. data încetarii acţiunii sau inactiunii infractionalec. data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni ce intra in structura ei

OBS → vezi explicatia de la grila anterioara

35. Constituie o conditie de existenta a infractiunii continuate : a. unitatea de subiect activb. unitatea de subiect pasivc. repetarea actiunii sau inactiunii infractionale de un numar determinat de ori

OBS → conditiile infractiunii continuate → să existe mai multe acţiuni comise la diferite intervale de timp → o conditia este indeplinita atunci cand se savarsesc mai multe acte de executare, dintre care unele iau forma faptului consumat, iar altele raman in faza tentativei

o actele de executare trebuie sa fie savarsite la intervale de timp care sa nu fie nici prea scurte, dar nici prea lungi :o daca actele de executare se succed la intervale scurte de timp → infractiunea ar putea fi socotita ca fiind o unitate naturala colectiva → exemple → lovirea unei persoane de mai multe ori, cu aceeasi ocazie, savarsirea mai multor acte de furt, in aceeasi ocazie (infractiune simpla, numita impropriu infractiune colectiva) → faptuitorul a furat din apartamentul invecinat bunurile colocatarului lipsa din domiciliu, pe care neputandu-le duce deodata in locuinta sa, le-a transportat printr-o succesiune neintrerupta in cateva randuri. Transportul facut de faptuitor, desi multiplu, a fost efectuat la intervale nesemnificative sub aspectul aplicarii dispozitiilor privind infractiunea continuata.o daca actele de executare se succed la intervale prea mari de timp → actele de executare ar putea sa fie caracterizate drept infractiuni distincte, deoarece este posibila schimbarea rezolutiei infractionale rezoluţie infracţională unica → rezoluţia unică presupune mai mult decât o simplă idee infracţională → pentru a putea vorbi de o rezoluţie infracţională trebuie ca aceasta să fie determinată, adică făptuitorul să aibă în minte, cel puţin în linii mari, desfăşurarea ulterioară a infracţiunii. unitatea încadrarii juridice → fiecare acţiune în parte să realizeze conţinutul aceleiaşi infracţiuni

unitatea subiectului activ → nu conteaza însă forma de participaţie. In cazul în care în cadrul unei infracţiuni continuate un infractor participă în mai multe forme de participaţie se ia în considerare forma de participaţie cea mai grea. În situaţia în care o persoană participă la o singură acţiune se va reţine că a comis o infracţiune continuată doar dacă ştia că participă la o astfel de infracţiune. unitatea subiectului pasiv

36. Sunt conditii de existenta a infractiunii continuate : a. pluralitatea de actiuni sau inactiuni, savarsite la diferite intervale de timp b. unitatea spatio-temporalac. omogenitatea juridica a actiunilor sau inactiunilor

OBS → a se vedea ca (b) nu este o asfel de conditie, omogenitatea juridica a actiunilor sau inactiunilor = aceeasi calificare juridica a actiunilor si inactiunilor → numai furt, numai loviri, etc.

37. Unitatea de rezolutie specifica infractiunii continuate,: a. poate surveni dupa comiterea primei actiuni sau inactiunib. trebuie sa fie determinata si anterioara inceperii activitatii infractionalec. nu trebuie sa fie neaparat mentinuta pe intreaga desfasurare a activitatii infractionale

38. In cazul infractiunii continuate, omogenitatea juridica a continuturilor de infractiune realizate : a. nu este incompatibila cu retinerea in cadrul infractiunii continuate a unor forme agravante sau atenuante, ale aceleiasi infractiunib. presupune ca fiecare actiune comisa sa realizeze cel putin elementele tip specifice continutului de baza al infractiuniic. va avea ca efect incadrarea juridica a infractiunii continuate potrivit textului care incrimineaza forma mai gravaOBS → actiunile sau inactiunile trebuie sa aiba aceeasi incadrare juridica, ceea ce nu exclude urmatoarele posibilitati : unele se incadreaza in infractiunea-tip, altele in formele ei agravante unele pot lua forma consumata, in timp ce altele pot ramane doar in faza tentativei (c) → infractiunea continuata se sanctioneaza potrivit normei de incriminare si, in plus, pentru ca ea reprezinta o cauza (stare) de agravare, se poate aplica un spor de pana la 5 ani

39. Unitatea naturala colectiva se deosebeste de infractiunea continuata prin :a. conditia unitatii de subiect activ si pasivb. tratamentul sanctionator c. unitatea procesului executional

OBS → (a) → asemanare (b) → o unitatea naturala colectiva se sanctioneaza potrivit normei de incriminareo infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, la care se poate adăuga un spor pana la 5 ani (c) → exemplu → faptuitorul a furat din apartamentul invecinat bunurile colocatarului lipsa din domiciliu, pe care neputandu-le duce deodata in locuinta sa, le-a transportat printr-o succesiune neintrerupta in cateva randuri. Transportul facut de faptuitor, desi multiplu, a fost efectuat la intervale nesemnificative sub aspectul aplicarii dispozitiilor privind infractiunea continuata

40. Elementul specific infractiunii continue permanente, care permite delimitarea acesteia fata de infractiunea continuata, este :a. unitatea de subiect activb. omogenitatea juridica a continutului c. prelungirea in timp, fara intreruperi, a actului de executare

OBS → (a) → element comun, de asemanare (b) → element comun, de asemanare (c) → element de diferentiere

o intreruperile existente intre actiunile sau inactiunile infractionale sunt de esenta infractiunii continuateo inexistenta intreruperilor este de esenta infractiunii continue permanente

41. Elementul specific infractiunii continuate, care permite delimitarea acesteia fata de concursul real simplu omogen de infractiuni, este :a. unitatea obiectului juridic lezatb. unitatea de rezolutie c. unitatea subiectului activ al infractiunii

OBS → (a) → element comun, de asemanare → fiind vorba despre concurs omogen, inseamna ca toate infractiunile aflate in concurs sunt de acelasi fel → obiectul juridic lezat prin infractiunile concurente este acelasi (b) → element de diferentiere → concursul de infractiuni presupune rezolutii infractionale distincte, pentru fiecare infractiune concurenta, pe cand actele de executare din componenta infractiunii continuate sunt unite intre ele printr-o rezolutie infractionala unica (c) → element comun, de asemanare

OBS → distincţie între infracţiunea continuată şi concursul omogen → infracţiunea continuată → o există o unitate de rezoluţieo este obligatorie existenţa aceluiaşi subiect pasiv

o între acţiuni să existe anumite intervale detimp concursul omogen → o există o pluralitate de rezoluţiio nu existenţa aceluiaşi subiect pasivo nu se cere ca între acţiuni să existe anumite intervale detimp

42. Infractiunea continuata se sanctioneaza :a. prin cumul aritmeticb. intr-o singura etapac. cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savârsitã, la care se poate adauga un spor de pana la 5 ani

OBS → (a) → contopire, cumul juridic (b),(c) → infracţiunea continuată se sancţionează :o după acelaşi sistem ca şi recidiva postexecutorie → adica contopire într-o singură etapăo sporul ce se poate aplica este cel de la concursul de infracţiuni → pana la 5 ani → ∆ ≤ 5 ani

43. Exista infractiune comisa in forma continuata, atunci cand :a. faptuitorul sustrage, intr-un autobuz, bunuri din gentile a trei persoane, intre doua statiib. faptuitorul sustrage in trei zile consecutive bicicleta, televizorul si, respectiv, aragazul unui vecin c. faptuitorul conduce un autoturism de la Cluj la Sibiu, fara a poseda permis

OBS → (a) → trei patrimonii lezate → trei infractiuni de furt aflate in concurs omogen (b) → timpul scurs intre cele 3 actiuni de sustragere nu este nici foarte scurt, ca sa ne duca cu gandul la infractiunea colectiva, dar nici foarte lung, ca sa ne indice o schimbare a rezolutiei infractionale (c) → nu este o infractiune continuata, ci o infractiune continua succesiva

44. Fapta de a sustrage din domiciliul victimei mai multe bunuri, pentru al caror transport autorul face mai multe drumuri intre apartament si masina sa, constituie :a. infractiunea de furt in forma continuatab. un concurs de infractiuni de furtc. furt sub forma unitatii naturale colective

45. Fapta persoanei care fura intreaga cantitate de 25 tone cereale aflata intr-un vagon CFR, timp de mai multe nopti, in fiecare noapte facand mai multe drumuri, reprezinta :a. un concurs de infractiuni de furt b. infractiunea de furt in forma continuatac. o infractiune continuata de furt, fiecare componenta fiind sub forma unitatii naturale colective

OBS → “…fura…. timp de mai multe nopti” → ideea de infractiune continuata

“in fiecare noapte facand mai multe drumuri” → ideea de unitate naturala colectiva

46. Fapta inculpatului care, in baza unei rezolutii infractionale unice, sustrage in aceeasi noapte bunuri din 3 magazine alimentare situate in apropierea locuintei sale, reprezinta :a. o infractiune continuata de furt b. o infractiune de furt sub forma unitatii naturale colectivec. trei infractiuni de furt in concurs

OBS → 3 magazine = 3 patrimonii = 3 infractiuni de furt in concurs omogen

47. Fapta persoanei care aplica victimei o lovitura de topor in cap, iar apoi, constatand ca aceasta nu a decedat, ii sectioneaza imediat gatul cu un cutit, reprezinta :a. infractiunea de omor, in forma continuata b. infractiunea progresiva de omorc. infractiunea de omor, in forma unitatii naturale colectiveOBS → (a) → infractiunea de omor este o infractiune cu rezultat definitiv , ireversibil, care nu este susceptibila de savarsire in forma continuata (b) → infractiunea progresiva exclude o noua interventie a autorului – in cazul dat, sectionarea gatului

48. Fapta persoanei care conduce un autovehicul fara permis, de la Bucuresti pana la Arad, oprind de doua ori pentru realimentare cu combustibil si a servi masa, reprezinta :a. o infractiune continua succesiva b. o infractiune continuatac. un concurs de infractiuni

OBS → conducere fara permis = infractiune continua susceptibila de intreruperi, fara ca acestea sa sparga unitatea de infractiune → infractiune continua succesiva

49. Fapta inculpatului care, plimbandu-se pe terenul partii vatamate, a furat 3 kg de sfecla de pe o parcela, 27 kg de pe o alta si 12 kg de varza dintr-o magazie de pe acelasi teren, reprezinta :a. trei infractiuni de furt in concurs b. o infractiune continuata de furtc. o infractiune de furt, in forma unitatii naturale colective

OBS → este vorba despre un singur patrimoniu → o singura infractiune de furt faptul ca furtul cuprinde “o colectie de bunuri” → unitate naturala de infractiune

50. Infractiunea complexa :a. este reglementata expres in Codul penal

b. reprezinta o cauza facultativ de agravare a pedepseic. este o forma a unitatii legale de infractiune

OBS → (a) → reglementata expres in art.41,alin.3,Cpen → “Infractiunea este complexa când în continutul sau intra, ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta, o actiune sau inactiune care constituie prin ea însasi o fapta prevazuta de legea penala’’ → (b) → cauze de agravare = circumstante agravante (legale sau judiciare) + stari de agravare (starea de recidiva, concursul de infractiuni, infractiunea continuata) (c) → prin vointa legii “ in cazul infractiunii continuate si al infractiunii complexe nu exista pluralitate de infractiuni ‘’ (art.41,alin.1,Cpen)

51. Nu reprezinta niciodata o infractiune complexa in forma simpla :a. ultrajul b. furtul prin efractiec. talharia

OBS → infracţiunea complexă poate fi de două feluri: infracţiune complexă tip (în formă simplă) → cuprinde in continutul sau, ca element constitutiv, o actiune sau o inactiune care realizeaza prin sine insasi continutul unei alte infractiuni → exemple →

o varianta 1 → infractiunea complexa = reunirea a doua infractiuni distincte. Exemplu → infractiunea de talharie (art.211,Cpen) →i. talharie = furt (art.208,Cpen) + amenintare (art.193,Cpen)ii. talharie = furt (art.208,Cpen) + lovire sau alte violente (art.180,Cpen)o varianta 2 → in continutul infractiunii intra ca element material o actiune care formeaza ea insasi continutul unei alte infractiuni, dar fara a forma o a treia infractiune distincta. Exemplu → infractiunea de ultraj (art.239,Cpen) → ultrajul absoarbe in continutul sau, ca element material, infractiunea de amenintare (art.193,Cpen) infracţiune complexă în formă agravată → când elementul care realizează conţinutul altei infracţiuni este o circumstanţă agravantă în structura infracţiunii complexe → ea poate fi :o varianta calificata a unei infractiuni simple o varianta calificata a unei infractiuni complexe in forma tip → exemple :o talharia care a avut ca urmare vatamarea corporala grava (art.211,alin.2,lit.e,Cpen)o talharia care a avut drept urmare moartea victimei (art.211,alin.3,Cpen)

52. Infractiunea complexa se caracterizeaza prin :a. necesitatea comiterii actiunilor sau inactiunilor componente la diferite intervale de timp

b. inglobarea in continutul sau a unei actiuni sau inactiuni care constituie ea insasi o fapta prevazuta de legea penala c. imperativul ca actiunea sau inactiunea infractionala sa se prelungeasca in timp

OBS → (a) → ideea de infractiune complexa se intemeiaza pe ideea de “structura mai complicata”, iar nu pe ideea de repetabilitate a actiunii sau inactiunii infractionale → ideea de repetabilitate la diferite intervale de timp a activitatii infractionale este specifica infractiunii continuate (b) → art.41,alin.3,Cpen → “Infractiunea este complexa când în continutul sau intra, ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta, o actiune sau inactiune care constituie prin ea însasi o fapta prevazuta de legea penala’’ (c) → ideea de infractiune complexa se intemeiaza pe ideea de “structura mai complicata”, iar nu pe ideea de prelungire in timp → ideea de prelungire in timp a activitatii infractionale este specifica infractiunii continue

53. Infractiunea complexa :a. nu se poate comite in mod continuatb. se comite intotdeauna in participatie penala c. nu este intotdeauna o forma calificata a unei infractiuni

OBS → nu orice infractiune in varianta agravanta este neaparat si o infractiune complexa → furtul savarsit intr-un loc public → este furt calificat, dar nu este si o infractiune complexa furtul savarsit intr-un mijloc de transport in comun → este furt calificat, dar nu este si o infractiune complexa furtul savarsit prin efractie → este furt calificat, dar este si o infractiune complexa → absoarbe in continutul sau infractiunea de distrugere (art.217,Cpen)

54. Infractiunea complexa :a. se pedepseste cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare, la care se mai poate adauga un spor de pana la 5 ani b. include intotdeauna in structura sa actiuni sau inactiuni eterogene c. se pedepseste cu pedeapsa prevazuta in norma de incriminare

OBS → (a) → este regimul sanctionator prevazut pentru infractiunea continuata (b) → nu intotdeauna → poate include :o actiuni sau inactiuni eterogene → de cele mai multe orio actiuni sau inactiuni omogene → exemple = exceptiile de la principiul pluralitatea de subiecti pasivi = pluralitate de infractiuni → din pluralitatea de victime ucise printr-o

activitate unica, legiuitorul a creat o singura infractiune complexao infractiunea de omor deosebit de grav (art.176,lit.b,Cpen) → omorul asupra a doua sau mai multor persoane = o infractiune complexa formata din infractiuni (de omor) omogeneo uciderea din culpa in varianta calificata (art.178,alin.5,Cpen) → cand prin fapta savarsita s-a cauzat moartea a 2 sau mai multor personae = o infractiune complexa formata din infractiuni (de ucidere) omogene (c) → nu are un regim sanctionator propriu

55. Constituie criteriu de delimitare intre infractiunea complexa si concursul de infractiuni :a. unitatea subiectului activ, specifica infractiunii complexe b. caracterul determinat sau determinabil al faptei absorbite de catre infractiunea complexac. unitatea subiectului pasiv, specifica infractiunii complexe

OBS → (a) → este un element de asemanare intre infractiunea complexa si concursul de infractiuni → deci, el nu poate fi criteriu de delimitare intre cele doua (c) este un element care caracterizeaza infractiunea complexa, dar el nu poate fi un criteriu care sa ne ajute in a distinge intre infractiunea complexa si concursul de

infractiuni, atata timp cat exista situatii in care si concursul poate sa prezinte o unitate de subiect pasiv (b) → criteriul de delimitare trebuie sa trimita la trasaturi care sa fie ale infractiunii complexe ei si numai ale ei → in acest sens, s-au propus 3 criterii bazate ideea de “absorbtie” o criteriul necesitatii absorbtiei → orice infractiune complexa se intemeiaza pe “absorbtia” infractiunilor → infractiune absorbanta + infractiune absorbita → infracţiunea absorbantă nu se poate comite niciodată fără a comite automat şi infracţiunea absorbităo caracterul determinat (determinabil) al infracţiunii absorbite → textul legal al infracţiunii complexe trebuie să precizeze, fie explicit, fie implicit, infracţiunea care este absorbită. Dacă lipseşte acest caracter determinat sau determinabil fapta nu este complexă şi nu absoarbe o altă infracţiuneo infracţiunea absorbantă trebuie să aibă un pericol social mai mare decât infracţiunea absorbită → să aibă o pedeapsă mai mare. Dacă pedeapsa pentru infracţiunea absorbită este mai mare se reţine întotdeauna concurs de infracţiuni. Au existat discuţii în doctrină dacă furtul prin efracţie absoarbe sau nu violarea de domiciliu → părerea noastră acesta nu absoarbe violarea de domiciliu, deoarece poate exista furt prin efracţie şi din maşină, fabrică, uzină etc. Deci, în acest caz va exista concurs de infracţiuni (opinie Streteanu).

Ceea ce caracterizează infracţiunea complexă este existenţa a două obiecte juridice, dintre care unul este principal şi celălalt secundar →o in cazul în care se lezează doar obiectul juridic secundar, fără a se leza şi cel principal → există doar tentativă la infracţiunea complexăo in cazul în care se lezează obiectul juridic principal → infractiune complexa consumata

56. Absorbtia este posibila in urmatoarele ipoteze :a. talharia poate sa absoarba furtul prin efractie b. furtul prin efracţie absoarbe intotdeauna o infractiune de violare de domiciliuc. furtul prin efractie absoarbe intotdeauna o infractiune de distrugere

OBS → (a) → in cazul talhariei in forma agravanta → savarsita intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia (b) → contraexemplu → furtul prin efractie dintr-o masina sau dintr-o uzina nu absoarbe infractiunea de violare de domiciliu (c) → “prin efractie” = prin distrugerea a ceva

57. Nu se poate include ca element component in structrura unei infractiuni complexe :a. o alta infractiune compexa b. fapta putativac. calomnia

OBS → (a) → o infractiune complexa poate sa fie, la randul ei, element constitutiv sau agravanta pentro o alta infractiune complexa → exemplu → talharia (infractiune complexa) care absoarbe furtul prin efracte (infractiune complexa care absoarbe distrugerea) (a),(b) → art.41,alin.3,Cpen → « infractiunea este complexa când în continutul sau intra, ca element sau ca circumstanta agravanta, o actiune sau inactiune care constituie prin ea însasi o fapta prevazuta de legea penala» → fapta putativa si calomnia nu = fapte prevazute de legea penala.

58. Infractiunea complexa in forma de baza sau tip :a. este acea infractiune care nu poate exista decat absorbind una sau mai multe fapte incriminate distinct de legea penala b. isi pierde existenta legala ca infractiune complexa, in absenta elementului absorbitc. cuprinde in continutul sau, ca element circumstantial agravant o actiune sau inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni

OBS → (a) → exemplu → talharia absoarbe furtul (c) → infractiunea complexa in forma agravanta

59. Infractiunea complexa in forma agravata :

a. de regula, sunt infractiuni in forma tip care dobandesc un pericol sporit ca urmare a absorbirii unei alte infractiuni, dand astfel nastere unei forme agravateb. pot avea la baza o infractiune complexa care absoarbe in continutul ei, ca element agravant, continutul unei noi infractiuni c. reprezinta cauze de agravare facultative a pedepsei

OBS → (a) → exemplu → furtul prin efractie = furt simplu + distrugere → furtul absoarbe distrugerea = furt calificat (art.209,lit.i,Cpen) = forma agravanta de furt (b) → exemplu → talharie (furt + lovire sau alte violente) + violare de domiciliu → talharia absoarbe violarea de domiciliu → talharia savarsita intr-o locuinta = forma agravanta a talhariei (c) → infractiunea complexa nu e cauza de agravare a pedepsei, spre deosebire de infractiunea continuata

60. Suntem in prezenta infractiunii de obicei, atunci cand :a. o infractiune oarecare se repeta in timp de mai multe orib. actele comise la diferite intervale de timp nu au relevanta penala proprie, ci o dobandesc doar luate impreuna, atunci cand denota obisnuinta c. infractorul se specializeaza si isi face un obicei din comiterea de infractiuni de acelasi fel

OBS →

(a) → in cazul infractiunii de obicei, actele care se repeta nu au relevanta penala proprie → nu putem vorbi de “o infractiune oarecare se repeta in timp de mai multe ori “ (b),(c) → Ceea ce diferenţiază infracţiunea de obicei de cea continuată este faptul că în cazul celei dintâi un act de executare luat separat nu are relevanţă penală, în timp ce la infracţiunea continuată orice act de executare luat separat este infracţiune → prin urmare, nu putem vorbi de o specializare a infractorului in sensul ca si-a facut un obicei din comiterea de infractiuni de acelasi fel

61. Suntem in prezenta infractiunii de obicei :a. atunci cand, dupa intrunirea tuturor elementelor din norma de incriminare, actiunea sau inactiunea infractionala se prelungeste in timp, prin vointa faptuitorului b. atunci cand fiecare act analizat separat constituie o fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (art.181,Cpen), dar ansamblul lor constituie o alta infractiune c. in cazul infractiunii de prostitutie

OBS → (a) → infractiune continua (b) → nu se pune problema in acest fel de vreme ce niciunul dintre acte nu are relevanta penala proprie → or, art.181,Cpen se refera la o fapta prevazuta de legea penala care nu are gradul de pericol social al unei infractiuni

62. Infractiunea de obicei :a. implica comiterea in mod repetat a unor acte similareb. este o forma a unitatii legale de infractiune c. implica producerea unui rezultat mai grav, ulterior realizarii actului de executare initial, fara interventia ulterioara a autorului

OBS → (a) → pentru a exista infracţiune de obicei este necesar să fie comise mai multe acte de executare, care să evidenţieze existenţa unei obişnuinţe → exemple → prostituţia, cerşetoria. (c) → este infractiunea progresiva

63. Constituie conditie de existenta a infractiunii de obicei :a. existenta unui act de executare prelungit in timpb. irelevanta penala a actelor considerate in mod individual c. o rezolutie infractionala unica, anterioara si determinata

OBS → (a) → infractiunea continua (c) → specifica infractiunii de obicei (c) → repetarea actelor de executarea → exclude rezolutia infractionala unica → unitatea de care se

vorbeste in cazul infractiunii de obicei este lagala, impusa prin vointa legii. Pe de alta parte, nu poate fi nici atat de determinate de vreme ce legea nu precizeaza cate acte de executare sunt necesare pentru a denota obisnuinta. Atata timp cat numarul acestora este nedeterminat, cum se mai poate vorbi de o rezolutie care sa fie in acelasi timp “anterioara si determinate”.

64. Infractiunea de obicei se sanctioneaza :a. prin cumul juridicb. cu un spor de 5 ani c. potrivit normei de incriminare

65. In cazul infractiunii de obicei, actele de executare din structura acesteia :a. nu au caracter infractional, daca se analizeaza fiecare separatb. pot fi doar infractiuni comisive c. dobandesc caracter infractional dupa un numar determinat de ori, explicit determinat prin norma de incriminare

OBS → (b) → pot fi comisive sau omisive (c) → legea nu determina numarul de ori necesar care sa denote obisnuinta → “de un numar sufficient de ori astfel incat sa denote obisnuinta” EXCEPTIE → forma acestei infracţiuni numită infracţiune de simplă repetare → se caracterizează prin

faptul că legea precizează cu exactitate numărul actelor de executare care trebuie comise pentru a exista infracţiune

66. In cazul infractiunii de obicei :a. instanta va aplica cate o pedeapsa pentru fiecare act de executare in parte, dispunand sa se execute pedeapsa cea mai grea b. sanctiunea este cea prevazuta in norma de incriminare c. este posibila recalcularea pedepsei, in ipoteza descoperirii ulterioare a altor acte care fac parte din continutul aceleiasi infractiuni

OBS → (a) → aplicarea sporului de pedeapsa in doua trepte, la concursul de infractiuni (c) → legea nu prevede expres aceasta, dar doctrina admite aceasta solutie

67. Infractiunea de simpla repetare :a. reprezinta doar o alta denumire pentru infractiunea de obicei b. se compune dintr-o pluralitate de acte care, analizate in mod izolat, nu au semnificatie penala c. este o forma particulara a infractiunii de obicei

OBS → (a),(c) → infracţiune de simplă repetare → forma a infractiunii de obicei → se caracterizează prin faptul că

legea precizează cu exactitate numărul actelor de executare care trebuie comise pentru a exista infracţiune (b) → trasatura pe care o imprumuta de la infractiunea de obicei, a carei forma particulara este

68. Infractiunea de simpla repetare se consuma :a. de cele mai multe ori, odata cu comiterea celui de al doilea act de executare b. odata cu savarsirea ultimului act de executarec. in momentul incetarii activitatii infractionale

OBS → atentie, se cere momentul consumarii → de cele mai multe ori, odata cu comiterea celui de al doilea act de executare, intrucat nu este necesara proba obisnuintei → numarul de acte fiind expres prevazut de norma de incriminare

69. Infractiunea de simpla repetare se deosebeste de infractiunea de obicei, prin :a. caracterul determinat al rezolutiei infractionaleb. faptul ca, in cazul acesteia, nu este necesar a se face proba obisnuinteic. stabilirea de catre legiuitor a numarului de acte necesare pentru consumarea infractiunii

OBS → aspect care imi e neclar → (a) → caracterul determinat al rezolutiei infractionale

70. Fapta persoanei cunoscuta ca prostituata, care comite alte doua astfel de acte dupa momentul probarii obisnuintei, reprezinta :a. un concurs de infractiuni de obiceib. infractiunea de obicei de prostitutie, comisa in forma continuatac. doar infractiunea de prostitutie ca infractiune de obicei

OBS → cele doua acte nu au nicio relevanta penala proprie → prin urmare, nu pot da nastere nici la un concurs si nici la o infractiune continuata

71. Fapta inculpatului de a intretine, in aceeasi ocazie, trei raporturi sexuale prin constrangere cu victima, reprezinta :a. infractiunea de viol, comisa in forma unitatii naturale colectiveb. infractiunea de viol, savarsita in mod continuatc. concurs de infractiuni de viol, cate acte sexuale au existat

OBS → (a),(b) → “in aceeasi ocazie” → ideea ca intre actele respective a existat un timp scurt → exclusa ideea de infractiune continuata, in favoarea infractiunii de viol sub forma unitatii naturale colective (c) → “in aceeasi ocazie” + acelasi subiect pasiv al infractiunii → exclusa ideea de concurs de infractiuni

72. Sunt elemente care ajuta la realizarea distinctiei dintre infractiunea de obicei si infractiunea continuata:a. faptul ca infractiunea continuata este o forma a unitatii legale de infractiuneb. faptul ca, la infractiunea de obicei, actele individuale nu prezinta relevanta penalac. necesitatea probarii obisnuintei pentru consumarea infractiunii, in cazul infractiunii de obicei

OBS → (a) → este element de asemanare

73. Infractiunea progresiva :a. este o forma a unitatii legale de infractiuneb. reprezinta o cauza de agravare facultative a pedepseic. cunoaste un moment al consumarii si un moment al epuizarii

74. Sunt reglementate expres in Partea Generala a Codului Penal :a. infractiunea continuatab. infractiunea progresivac. infractiunea complexa

OBS → art.41,Cpen

75. In cazul infractiunii progresive :

a. forma de vinovatie poate sa fie numai praeterintentiab. prezinta relevanta penala pentru aplicarea legii penale in timp, momentul epuizariic. suntem in prezenta formei unitatii naturale de infractiune

OBS → Există atunci când, după comiterea acţiunii de către făptuitor, rezultatul faptei se agravează fără intervenţia făptuitorului, conducând la o altă încadrare juridică a faptei. (a) → Chiar dacă de cele mai multe ori infracţiunea progresivă apare la infracţiunile comise praeterintenţionat, există şi cazuri de infracţiuni progresive comise intenţionat sau din culpă. Ceea ce contează pentru încadrarea juridică a faptei este rezultatul final care se produce, acesta determinând încadrarea juridică a faptei, în timp ce încadrările anterioare îşi pierd relevanţa (dacă a fost condamnat pentru prima faptă, atunci când se produce rezultatul mai grav se face recurs în anulare şi se dă o nouă hotărâre de condamnare (b) → este punctul de vedere sustinut de Mitrache, dar Streteanu nu e de acord → motivarea lui Streteanu → spre deosebire de celelalte infractiuni cu durata de consumare in timp, in cazul infractiunii progressive, se are in vedere momentul consumarii infractiunii, iar nu cel al epuizarii. Aceasta solutie se justifica prin faptul ca agravarea rezultatului se produce fara o interventie a

autorului, ceea ce inseamna ca nu exista o actiune a acestuia sub legea noua

76. Infractiunea progresiva se poate comite cu :a. doar cu praeterintentieb. culpac. intentie

77. Infractiunea progresiva :a. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea caracterizata de urmarea cea mai gravab. presupune agravarea in timp a urmarii initiale, agravare cauzata de o noua interventie a autoruluic. se poate comite si din culpa

OBS → (b) → Există atunci când, după comiterea acţiunii de către făptuitor, rezultatul faptei se agravează fără intervenţia făptuitorului, conducând la o altă încadrare juridică a faptei.

78. In cazul persoanei care loveste victima cu un harlet in cap, iar aceasta decedeaza la spital, in urma unor complicatii, peste aproximativ 2 saptamani, suntem in prezenta a. unui concurs de infractiuni, intre tentativa de omor si infractiunea consumata de omorb. unei infractiuni praeterintentionatec. unei infractiuni progresive de omor

OBS → (a) → nu exista un astfel de concurs, tentative fiind absorbita de infractiunea consumata (b),(c) → zona vitala in care loveste si instrumental folosit → omor → intentie. Nu se poate pune problema praeterintentiei, caci rezultatul produs nu i se poate imputa pe baza de culpa.

79. Daca A aplica un pumn lui B, care se dezechilibreaza, iar in cadere se loveste cu capul de asfalt si decedeaza pe loc, suntem in prezenta :a. unei infractiuni intentionate de omorb. unei infractiuni de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, forma vinovatiei fiind praeterintentiac. unei ucideri din culpa

80. Sub denumirea de aberratio ictus este cunoscuta :a. o varianta a infractiunii deviateb. o varianta a infractiunii continuatec. o modalitate a tentativei

OBS → idem error in personam81. Momentul in raport cu care se aplica beneficiul gratierii, in cazul savarsirii unei infractiuni continue, este :a. momentul consumarii infractiuniib. momentul epuizarii activitatii infractionalec. momentul incetarii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale

OBS → in raport cu momentul epuizarii infractiunii continue (continuate) → se stabilesc :o incidenta actelor de clementa → amnistie + gratiereo momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale in raport cu momentul consumarii infractiunii (continue, continuate) → se stabilesc :o starea de recidivao revocarea liberarii conditionate (a) → incidenta actelor de clementa (amnistie, gratiere) se stabileste in raport cu momentul epuizarii infractiunii → data savarsirii infractiunii = momentul epuizarii infractiunii = momentul incetarii actrivitatii infractionale (c) → este momentul epuizarii unei infractiuni continuate

82. Momentul in raport cu care se aplica beneficiul amnistiei, in cazul savarsirii unei infractiuni continue, este :a. data savarsirii infractiuniib. momentul epuizarii activitatii infractionalec. momentul consumarii infractiunii

83. Momentul care se ia in calcul pentru stabilirea starii de recidiva, in cazul savarsirii unei infractiuni continuate, este :

a. momentul producerii ultimului rezultat socialmente periculos, mai gravb. momentul epuizarii activitatii infractionalec. momentul consumarii infractiunii

84. Infractiunea complexa :a. se sanctioneaza dupa regulile concursului de infractiunib. nu atrage agravarea raspunderrii penalec. poate fi savarsita cu orice forma de vinovatie

85. Jocul de noroc este :a. o infractiune continuab. o infractiune continuatac. o infractiune de obicei

86. Un condamnat liberat conditionat savarseste o infractiune continua in timpul cat se considera ca se afla in executarea pedepsei. Presupunand ca instanta opteaza pentru revocarea liberarii conditionate, momentul de la care instanta va dispune revocarea, este :a. momentul epuizarii infractiunii continueb. data la care s-a dispus liberarea conditionatac. momentul consumarii infractiunii continue

Pluralitatea de infractiuni → Concursul de infractiuni (art.33,Cpen)

1. Exista pluralitate de infractiuni, in cazul in care : a. actiunea sau inactiunea este savarsita de doua sau mai multe persoaneb. dupa producerea unui rezultat initial, infractiunea isi amplifica rezultatul, fara nicio interventie din partea faptuitoruluic. o singura actiune, datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive a doua sau mai multor infractiuni

OBS → (a) → pluralitate de infractori (b) → infractiunea progresiva (c) → concursul ideal de infractiuni

2. Suntem in prezenta pluralitatii de infractiuni, in cazul in care autorul : a. loveste din culpa, cu masina, trei persoane aflate pe trotuar si toate decedeaza

b. comite o infractiune, pentru a ascunde o alta, savarsita anterior, din culpac. fura, cu aceeasi ocazie, patru corpuri de mobilier din locuinta victimei, pe care le transporta pe rand la masina parcata in apropiere

OBS → (a) → ucidere din culpa → art.178,alin.5,Cpen → unitate legala de infractiune → exceptie de la principiul conform caruia, in cazul infractiunilor contra persoanei, pluralitatea de subiecti pasivi determina o pluralitate de infractiuni → aici, desi avem o pluralitate de victime, nu exista o pluralitate de infractiuni ci o singura infractiune de ucidere din culpa in forma agravanta (b) → concurs real calificat → concurs real de conexitate consecventionala (c) → infractiune contra patrimoniului → 1 singur patrimoniu lezat + o colectie de bunuri sustrase cu aceeasi ocazie, la intervale de timp mici → o singura infractiune de furt, sub forma unitatii naturale colective

3. Exista pluralitate de infractiuni, doar atunci cand : a. autorul comite doua sau mai multe infractiuni, inainte de a fi definitiv condamnat pentru vreuna dintre eleb. autorul comite doua sau mai multe infractiunic. autorul comite doua sau mai multe infractiuni, dupa ce anterior fusese condamnat definitiv pentru o alta

OBS → cerinta grilei impune un aspect de exclusivitate → nu ne intreaba ce forme are pluralitatea de infractiuni, ci ce anume desemneaza in esenta pluralitatea de infractiuni → pluralitatea de infracţiuni este situaţia în care o persoană săvârşeşte două sau mai multe infracţiuni. Pentru a fi în prezenţa pluralităţii de infracţiuni nu interesează dacă infracţiunile au fost definitiv judecate, dacă sunt fapte intenţionate sau din culpă şi nici momentul săvârşirii acestor fapte. Toate aceste elemente sunt importante pentru delimitarea formelor pluralităţii de infracţiuni. (a) → concurs de infractiuni (b) → esenta ideii de pluralitate de infractiuni (c) → recidiva postcondamnatorie

4. Exista pluralitate de infractiuni, atunci cand : a. autorul loveste victima pentru a-I fura portofelulb. autorul a comis un furt si o fapta incadrata de instanta in prevederile art.181,Cpenc. un minor de 17 ani comite doua furturi

OBS → (a) → o singura infractiune → talharia (b) → o singura infractiune, de vreme ce a doua fapta a fost incadrata in art.181,Cpen (nu este infractiune) (c) → o singura persoana a savarsit doua infractiuni → pluralitate de infractiuni

5. Exista pluralitate de infractiuni, atunci cand : a. agentul a comis in stare de necesitate faptele de distrugere si de violare de domiciliub. o persoana aplica victimei, cu aceeasi ocazie, 12 lovituri de pumn si 6 lovituri cu o bata c. agentul comite doua sau mai multe infractiuni, dupa ce anterior fusese condamnat definitiv pentru o alta

OBS → (a) → starea de necesitate = cauza care inlatura caracterul penal al faptei → cele doua fapte nu constituie infractiuni → prin urmare, nu exista pluralitate de infractiuni (b) → o singura infractiune sub forma unitatii naturale colective → nu exista suficienta informatie pentru a spune de care anume (c) → (posibil) o recidiva postcondamnatorie

6. In cazul persoanei care comite un omor in legitima aparare, o distrugere in conditiile constrangerii fizice si un furt, ne gasim in prezenta : a. unei pluralitati de infractiunib. unei singure infractiunic. unei pluralitati de infractiuni, din care numai o fapta este pedepsibila

OBS → pentru doua dintre cele trei fapte, intervine o cauza justificativa → legitima aparare si constrangerea fizica

inlatura caracterul penal al faptei → nu se vor retine ca infractiuni omorul si distrugerea singura infractiune este furtul (c) → legitima aparare si constrangerea fizica nu reprezinta cauze de impunitate

7. Ca natura juridica, pluralitatea de infractiuni constituie: a. o circumstanta agravanta legalab. o circumstanta agravanta judiciarac. o cauza de agravare a raspunderii penale

OBS → (a) → art.75,alin.1,Cpen (b) → art.75,alin.2,Cpen (c) → atentie la distinctia → cauza de agravare = circumstante agravante (legale sau judiciare) + stari de agravare (starea de recidiva, concursul de infractiuni si infractiunea continuata)

8. Prin pluralitate de infractiuni se intelege situatia in care : a. mai multe persoane savarsesc in cooperare o infractiuneb. la savarsirea unei infractiuni trebuie sa existe mai multi participantic. o persoana savarseste deodata sau succesiv mai multe infractiuni

OBS → (a) → participatie penala → pluralitate de infractori

(b) → probabil o pluralitate naturala (necesara) de infractori (c) → o persoana + mai multe infractiuni = pluralitate de infractiuni

9. Fapta unui conducator auto care, urmare a nerespectarii regulilor de circulatie, provoaca un accident in urma caruia s-a produs vatamarea grava a integritatii corporale a mai multor persoane, poate fi incadrata in categoria : a. unitatii legale de infractiuneb. pluralitatii de infractiunic. concursului formal de infractiuni

OBS → infractiune contra persoanei → regula → pluralitatea de subiecti pasivi = pluralitate de infractiuni. O singura actiune → mai multe infractiuni → concurs ideal (formal) de infractiuni

10. Pentru a fi in prezenta pluralitatii de infractiuni, trebuie ca cele doua sau mai multe infractiuni : a. sa fie definitiv judecateb. sa fie comise de aceeasi persoanac. sa fie indreptate impotriva aceluiasi obiect juridicOBS → (a) → este un aspect care ajuta la delimitarea formelor pluralitatii de infractiune

11. Fapta subiectului care, cu aceeasi ocazie,aplica lovituri mai multor persoane, constituie : a. unitate naturala de infractiuneb. pluralitate de infractiunic. infractiune complexa

OBS → este o infractiune contra persoanei → se aplica regula → pluralitatea de subiecti pasivi = pluralitate de infractiuni

12. Concursul de infractiuni presupune : a. comiterea unei infractiuni, de catre agent, ulterior ramanerii definitive a unei hotarari de condamnare, pentru o infractiune sanctionata cu maxim 6 lunib. savarsirea mai multor infractiuni, de catre autor, mai inainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre elec. comiterea unei infractiuni prin mai multe acte de executare, intr-o unitate spatio-temporala

OBS → (a) → pluralitate intermediara (b) → art.33,lit.a,Cpen (c) → o singura infractiune

13. Nu constituie conditie de existenta a concursului de infractiuni : a. unitatea de rezolutie infractionalab. unitatea de subiect activ

c. unicitatea formei de vinovatie

14. Constituie conditie de existenta a concursului de infractiuni : a. omogenitatea juridica a infractiunilor savarsiteb. consumarea infractiunii inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru o alta infractiune savarsita de autorc. in cazul infractiunilor cu durata de consumare in timp, epuizarea infractiunii inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru o alta infractiune savarsita de autor

OBS → (a) → este o conditie necesara delimitarii concursului omogen fata de cel eterogen (b),(c) → stabilirea existentei concursului sau recidivei se face in functie de momentul consumarii infractiunii, inclusiv in cazul infractiunilor cu durata de consumare in timp

OBS → conditiile concursului de infractiuni Unitatea subiectului activ → toate infracţiunile să fie săvârşite de aceeaşi persoană → conditia este indeplinita si atunci cand :o faptele sunt comise în participaţieo autorul işi schimba calitatea în care participă la comiterea infracţiunilor → el poate fi o dată autor, apoi instigator, apoi complice

săvârşirea de către infractor a două sau mai multe infracţiuni → sunt excluse faptele comise sub incidenţa art.181,Cpen, faptele pentru care intervine o cauza care inlatura caractrerul penal al faptei infracţiunile să fi fost săvârşite înainte sa fi intervenit condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele → condiţie specifica doar concursuluio pentru a verifica îndeplinirea acestei condiţii trebuiesc avute în vedere două momente:o momentul în care o hotărâre de condamnare rămâne definitivă o momentul consumarii infracţiunii o dacă infracţiunea se consumă înainte de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare → concurs de infracţiunio dacă infracţiunea se consumă dupa de rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare → recidivă sau pluralitate intermediarăo o situaţie aparte este atunci când a existat o hotărâre de condamnare definitivă care ulterior a fost desfiinţată → se ia în considerare data noii hotărâri definitive, care îi ia locul celei desfiinţate cel puţin două dintre infracţiuni să atragă condamnarea făptuitorului →

15. Constituie conditie de existenta a concursului de infractiuni : a. infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana

b. unitatea formei de vinovatie cu care sunt savarsite infractiunilec. unitatea rezolutiei infractionale

OBS → (c) → contraexemplu → in cazul unui un concurs de infractiuni din culpa nu punem problema rezolutiei infractionale, aceasta fiind specifica infractiunilor intentionate

16. Exista concurs de infractiuni in cazul in care : a. o persoana comite o talharie, iar anterior a ucis o persoana in legitima aparareb. autorul a comis un furt si o tentativa de viol, inainte de condamnarea pentru vreuna dintre elec. autorul a participat in calitate de complice si de coautor la comiterea unei talharii

OBS → (a) → o singura infractiune (talharia), intrucat pentru omor intervine cauza justificativa a legitimei aparari, ceea ce face ca aceasta fapta sa nu fie infractiune (b) → concurs intre 2 infractiuni, una in forma consumata si una ramasa in faza tentativei + conditia specifica concursului (c) → cele doua calitati nu pot fi intrunite in acelasi timp si sub acelasi raport de catre o persoana intrucat actele de autorat absorb pe cele de complicitate. In plus, se vorbeste doar de o singura infractiune.

17. Poate exista concurs ideal de infractiuni, in cazul in care : a. agentul loveste din culpa cu masina, doua persoane, ambele fiind grav vatamate corporalb. inculpatul comite a doua infractiune pentru a ascunde savarsirea primeiac. autorul sustrage, in aceeasi noapte, bunuri din mai multe vagoane ale unei garnituri de tren stationate in gara

OBS → (a) → o infractiune contra persoanei → pluralitatea de subiecti pasivi = pluralitate de infractiuni → 2 persoane = 2 infractiuni de vatamare corporala din culpa → concurs o 1 actiune → mai multe infractiuni → concurs ideal (b) → “….pentru a ascunde savarsirea primeia” → concurs real calificat → concurs de conexitate consecventionala → legatura cauza – efect (c) → o singura infractiune de furt savarsita sub forma unitatii naturale colective → aceeasi imprejurare (“in aceeasi noapte”) + o colectie de bunuri sustrase + un interval de timp scurt intre actele de sustragere, care nu ne indreptateste sa punem problema unei infractiuni continuate de furt

18. Constituie conditie de existenta proprie concursului de infractiuni, care il diferentiaza de celelalte forme ale pluralitatii de infractiuni : a. unitatea subiectului activ

b. infractiunile sa fie comise anterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare pentru vreuna dintre elec. unitatea de rezolutie

19. In functie de numarul actiunilor sau inactiunilor care stau la baza infractiunilor concurente, se distinge intre: a. concurs omogen si concurs eterogenb. concurs real si concurs idealc. concurs de infractiuni intentionate si concurs de infractiuni din culpaOBS → (a) → este clasificarea facuta dupa natura infractiunilor concurente (b) → o concurs real = mai multe actiuni sau inactiuni → mai multe infractiunio concurs ideal (formal) = 1 actiune sau inactiune = mai multe infractiuni (c) → este clasificarea facuta dupa forma de vinovatie cu care au fost savarsite infractiunilor concurente

20. Concursul ideal : a. beneficiaza de un sistem sanctionator identic cu cel al concursului realb. consta in comiterea prin mai multe acte a unei singure infractiunic. reprezinta o forma agravata a concursului de infractiuni

OBS → (a) → art.34,35,Cpen → regim sanctionator identic pentru ambele forme de concurs (b) → “…a unei singure infractiuni” → nu mai punem problema unui concurs de infractiuni, de vreme ce se vorbeste numai de o singura infractiune (c) → concursul de infractiuni nu are forme agravante

21. Este posibil concursul ideal in cazul in care : a. infractorul a înjurat o patrulă de poliţieb. infractorul conduce neatent şi loveşte trei pietoni care, potrivit certificatelor medico legale, au suferit contuzii si echimoze care necesita pentru vindecare cate 8 zile de ingrijiri medicale c. printr-o infracţiune de delapidare, infractorul sustrage bunuri din gestiune şi apoi dă foc depozitului

OBS → (a) → o pluralitatea de subiecti pasivi → pluralitate de infractiuni → concurs intre infracţiuni de ultraj → atâtea infracţiuni câţi poliţişti erau în componenţa patruleio 1 singura actiune infractionala → mai multe infractiuni = concurs ideal (b) → vatamarea corporala din culpa in fo constituie infractiune numai daca vatamarea a necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale mai mari de 10 zile → in cazul dat, nu avem nicio infractiune

(c) → concurs real de infractiuni → 2 actiuni infractionale = 2 infractiuni = delapidare + distrugere

22. Concursul ideal : a. este reglementat doar implicit in partea speciala a Codului Penalb. desemneaza situatia cand infractiunile sunt savarsite chiar prin mai multe actiuni, dar intr-o unitate spatio-temporalac. se poate comite numai printr-o singura actiune sau inactiune

OBS → (a) → este reglementat expres in partea generala a Codului Penal → art.33,lit.b,Cpen (b),(c) → obligatoriu numai printr-o actiune sau inactiune

23. Concursul ideal desemneaza ipoteza in care infractiunile concurente : a. sunt comise toate cu aceeasi forma de vinovatieb. au fost comise toate prin aceeasi actiune sau inactiune a autoruluic. sunt judecate toate la aceeasi data

24. Concursul ideal nu se deosebeste de concursul real prin : a. sporul de pedeapsa aplicabil b. sistemul sanctionator

c. numarul de actiuni sau inactiuni care determina aparitia lui

OBS → prin (a),(b) “nu se deosebeste” , intrucat prin (a),(b) se aseamana

25. Concursul ideal se deosebeste de concursul real, prin faptul ca: a. infractiunile din structura sa nu pot fi in niciun caz infractiuni complexeb. releva intotdeauna un grad de pericol social mai ridicatc. doar concursul ideal se poate comite printr-o singura actiune sau inactiune

OBS → (a) → in structura amfelor forme de concurs pot intra orice forme de infractiuni, atata timp cat este respectata conditia specifica concursului → infractiunile sa fi fost savarsite mai inainte sa fi intervenit vreo hotarare de condamnare cu privire la vreuna dintre ele (b) → de vreme ce au acelasi regim sanctionator, nu se pune o astfel de problema (c) → criteriul specific delimitarii intre concursul real si concursul ideal este tocmai numarul de actiuni sau inactiuni care determina aparitia concursului

26. Constituie asemanari intre concursul ideal si concursul real, faptul ca: a. este intotdeauna omogenb. infractiunile concurente trebuie sa fie savarsite de una si aceeasi persoanac. beneficiaza de acelasi regim sanctionator bazat pe cumul aritmetic

OBS → (a) → “ideal” nu inseamna omogen → poate fi omogen sau eterogen (b) → unitatea subiectului activ = trasatura comuna tuturor formelor de pluralitate de infractiuni (c) → regimul sanctionator este acelasi, dar se bazeaza pe sistemul cumulului juridic, iar nu pe sistemul cumulului aritmetic

27. Constituie asemanari intre concursul ideal si concursul real, faptul ca: a. infractiunile pot fi comise cu orice forma de vinovatieb. infractiunile concurente trebuie sa fie indreptate impotriva acelorasi valori socialec. poate fi simplu sau calificat

OBS → (b) → nu, atata vreme cat vorbim de concurs omogen si concurs eterogen (c) → este o clasificare specifica concursului real

28. Suntem in prezenta concursului ideal, in cazul in care : a. autorul provoaca un accident de circulatie soldat cu moartea pasagerului din dreapta soferului si ranirea unui pietonb. autorul loveste victima, provocandu-i vatamari corporale, pentru a putea sa ii subtilizeze, cu aceeasi ocazie, poseta c. faptuitorul omoara victima pentru a ascunde savarsirea unei alte infractiuni

OBS → (a) → infractiune contra persoanei → pluralitatea de subiecti pasivi = pluralitate de infractiuni → o infractiune de ucidere din culpa si o infractiune de vatamare corporala din culpa (b) → o singura infractiune de talharie (c) → un concurs real de infractiuni → concurs real calificat = concurs de conexitate consecventionala

29. Exista concurs ideal, intre : a. doua infractiuni de furt, cand inculpatul sustrage mai intai instrumente de spargere, cu care, mai apoi, comite un furtb. omor si distrugere, cand inculpatul incendiaza o casa si, astfel, ucide pe cel aflat inauntru c. fals si inselaciune, cand faptuitorul prezinta un act fals pe baza caruia vinde un imobil care nu ii apartine

OBS →

(a) → este un concurs real calificat → concurs de conexitate etiologica → relatia mijloc s- scop (b) → 1 actiune (incendierea casei) → 2 infractiuni (omor + distrugere) (c) → 2 actiuni = 2 infractiuni = concurs real

30. Exista concurs ideal, cand : a. faptuitorul arunca cu un par spre doua persoane si le vatama corporal grav b. inculpatul sustrage un bidon, pe care mai apoi il distruge c. autorul omoara trei persoane, in aceeasi imprejurare, printr-o singura rafala de mitraliera

OBS → (a) → 1 singura infractiune = 2 infractiuni = concurs ideal (b) → 2 actiuni = 2 infractiuni = concurs real (c) → exceptie de la principiul conform caruia, in cazul infractiunilor contra persoanei, pluralitatea de victime determina o pluralitate de infractiuni → prin vointa legii, avem o unitate legala de infractiune → o singura infractiune de omor → omorul deosebit de grav (art.176,lit.b,Cpen) = omorul savarsit asupra a doua sau mai multor persoane

31. Concursul real cu conexitate :

a. se caracterizeaza prin faptul ca intre infractiunile concurente, nu exista nicio legatura, cu exceptia celei in personam, data de identitatea subiectului activ b. desemneaza ipoteza in care o infractiune este comisa pentru inlesnirea sau ascunderea alteiac. impune ca toate infractiunile concurente sa aiba la baza intentia directa

32. Legea penala reglementeaza expres ca forme ale concursului real calificat : a. conexitatea temporalab. conexitatea etiologicac. conexitatea consecventionala

OBS → art.33,alin.1 → “Exista concurs chiar daca una dintre infractiuni a fost comisa pentru savârsirea sau ascunderea altei infractiuni’’

33. In cazul concursului real caracterizat, hotararea privind comiterea celei de a doua infractiuni ia nastere : a. anterior savarsirii infractiunii mijloc, cand concursul este caracterizat cu conexitate etiologicab. numai dupa savarsirea infractiunii cauza, cand concursul este caracterizat cu conexitate consecventionalac. numai dupa savarsirea infractiunii cauza, cand aceasta a fost savarsita din culpa si concursul este caracterizat cu conexitate consecventionala

OBS →

concurs de conexitate etiologica → pentru ca I1 sa inlesneasca savarsirea lui I2 → furtul unei arme pentru ca infractorul sa isi impuste rivalulo I1 = I mijloc, I2 = I scopo rezolutie infractionala I2 → proiectia scopului → rezolutie infractionala anterioara savarsirii lui I1o forma vinovatie → proiectie scop + mijloace → I1 + I2 = intentie directa concurs de conexitate consecventionala → pentru ca I2 sa ascunda savarsirea lui I1 → uciderea celui care a fost martor la savarsirea infractiunii, pentru ca acesta sa nu il poata denunta pe infractoro I1 = I cauza, I2 = I efecto rezolutie infractionala I2 → o REGULA → anterioara sau posterioara savarsirii lui I1 → exemplu → printr-o infracţiune de delapidare infractorul sustrage nişte bunuri din gestiune şi apoi dă foc depozitului → ideea incendierii poate fi luată înainte de furt, sau după furto EXCEPTIA → intotdeauna posterioara savarsirii lui I1 → in 2 cazuri : cand I1 = I din culpa → exemplu → hotărârea de a părăsi locul accidentului de circulaţie comis din culpă cand I2 este susceptibila sa o absoarba pe I1 → exemplu → tatăl, enervat de comportamentul fiului său, l-a lovit în stomac, comiţând infracţiunea de vătămare corporală; apoi, pentru a ascunde această infracţiune, tatăl îşi aruncă fiul în râu şi acesta se îneacă; vătămarea corporală se absoarbe în infracţiunea de omor

o forma vinovatie → o I1 → intentie sau culpao I2 → intentie directa calificata prin scop → acela de a ascunde I1

34. Concursul ideal poate fi doar : a. omogen, infractiunile concurente din structura sa fiind de aceeasi naturab. format din fapte comisivec. savarsit printr-o singura actiune sau inactiune

OBS → (a) → omogen + eterogen (b) → fapte comisive + fapte omisive

35. Concursul ideal poate fi : a. caracterizat, o infractiune fiind comisa pentru inlesnirea alteiab. format din fapte savarsite cu aceeasi forma de vinovatie sau cu forme diferite de vinovatiec. omogen sau eterogen

OBS → (a) → concursul caracterizat – concursul calificat = concursul real → in cazul dat, conexitatea etiologica

36. Concursul de conexitate etiologica se caracterizeaza prin aceea ca : a. infractiunea mijloc si infractiunea scop sunt comise prin aceeasi actiune

b. infractiunea mijloc poate sa fie comisa atat cu intentie, cat si din cupac. rezolutia privind infractiunea scop ia nastere anterior comiterii infractiunii mijloc

OBS → (a) → nu este posibil sa fie comise “prin aceeasi actiune”, de vreme ce concursul de conexitate etiologica este o forma de concurs real, ceea ce inseamna ca este generat de doua sau mai multe actiuni sau inactiuni infractionale. Numai concursul ideal poate sa fie generat printr-o singura actiune sau inactiune infractionala. (b) → atat infractiunea mijloc, cat si infractiunea scop sunt savarsite numai cu intentie directa

37. Concursul de conexitate etiologica : a. presupune comiterea unei infractiuni pentru a ascunde savarsirea unei infractiuni savarsite anteriorb. presupune comiterea unei infractiuni pentru a inlesni savarsirea unei infractiunic. implica comiterea tuturor infractiunilor avand la baza o intentie directa

OBS → (c) → numai intentie directa → de altfel, in mod comun, vorbim de cineva care stie foarte bine sa isi urmareasca scopurile si sa isi adapteze mijloacele

38. In cazul persoanei care fura un pistol, iar apoi se gandeste sa utilizeze acest pistol pentru savarsirea unei

infractiuni de talharie, infractiune pe care o comite, suntem in prezenta : a. concurs ideal intre infractiunea de furt si infractiunea de talharieb. concurs real simplu, intre infractiunea initiala de furt si cea subsecventa de talhariec. concurs real caracterizat cu conexitate etiologica, intre infractiunea initiala de furt si cea subsecventa de talharie

OBS → (a) → avem 2 actiuni infractionale care genereaza 2 infractiuni (furtul pistolului + talharia) → concurs real, iar nu ideal (b) → se deduce din posterioritatea aparitiei rezolutiei infractionale ppentru savarsirea infractiunii subsecvente → mai intai, a furat un pistol si, abia apoi, s-a gandit sa il si utilizeze pentru savarsirea infractiunii (c) → daca concursul ar fi fost caracterizat de conexitatea etiologica, derularea faptelor ar fi trebuit sa fie urmatoarea → “s-a gandit sa fure un pistol pentru a putea sa savarseasca o talharie, infractiuni pe care le-a si savarsit” → in acest caz, rezolutia infractionala in privinta savarsirii infractiunii scop (talharia) este anterioara savarsirii infractiunii mijloc (furtul pistolului) → or, o astfel de idee nu este incidenta in textul grilei

39. In cazul concursului real caracterizat cu conexitate etiologica : a. infractiunea scop trebuie sa nu poata fi savarsita in abstracto fara consumarea infractiunii mijlocb. infractiunea scop trebuie sa poata fi savarsita in abstracto si fara fara consumarea infractiunii mijlocc. este posibil ca, in cazul concret, infractiunea scop sa nu poata fi comisa fara savarsirea infractiunii mijloc

OBS → Atentie → cand va trebui sa deosebesc concursul de infractiuni de infractiunea complexa, adica atunci cand trebuie sa raspund la intrebarea daca in speta data este concurs sau opereaza absorbtia intre infractiuni, ca sa nu gresesc, trebuie sa folosesc urmatorul artificiu pentru a da raspunsul : o identific cele doua infractiuni → Imijloc, Iscopo analizez relatia dintre ele in abstracto → detasat de cazul concret pe care lucrezo daca constat ca infractiunea scop nu ar putea sa fie niciodata savarsita fara infractiunea mijloc → concluzia mea va fi ca am de-a face cu o infractiune complexa → opereaza o absorbtie intre infractiuni (I1 ↔ I2)o daca constat ca exista si cazuri in care infractiunea scop ar putea sa fie savarsita si fara infractiunea mijloc → concluzia mea va fi ca am un concurs de infractiuni (I1 → I2) concluzia → diferenţa între concursul de infracţiuni şi infracţiunea complexă →

o dacă infracţiunea mijloc e necesară mereu in abstracto pentru săvârşirea infracţiunii scop → infractiune compolexao dacă infracţiunea mijloc nu e necesară mereu → concurs de infracţiuni (a) → absorbtie → infractiune complexa (c) → analiza se face in abstracto

40. In cazul concursului real caracterizat cu conexitate consecventionala : a. prima fapta poate fi comisa numai cu intentie directab. a doua fapta trebuie sa fie savarsita numai cu intentie directac. se aplica cumulul aritmetic

OBS → (a),(b) → concursul de conexitate consecventionala se bazeaza pe o relatie de la cauza la efect, de la antecedent la consecvent → din cauza acelei infractiuni anterioare, care trebuie ascunsa, trebuie sa fie savarsita a douao infractiunea cauza → cu intentie sau din culpa o infractiunea efect → numai intentie directa calificata printr-un scop → acela de a ascunde infractiunea savarsita anterior (c) → regimul sanctionator este acelasi pentru toate formele de concurs → contopirea sau cumulul juridic

41. Autorul ia hotararea de a omora victima. In acest scop, el ii aplica mai multe lovituri cu pumnul in abdomen, iar

apoi o arunca de pe un pod, peste o autostrada, victima decedand instantaneu, la contactul cu solul. Suntem in prezenta : a. concursului real cu conexitate consecventionala b. concursului real simpluc. infractiunii de omor

OBS → (a),(b) → nu se pune problema unui concurs de infractiuni intre infractiunea de loviri sau alte violente sau o eventuala vatamare corporala si infractiunea de omor, dat fiind ca infractiunea de omor s-a consumat odata cu producerea rezultatului socialmente periculos → “victima decedand instantaneu, la contactul cu solul” → prin urmare, toate fazele anterioare se absorb in infractiunea fapt consumat → nemaifiind incidenta nicio alta infractiune, nu avem concurs de niciun fel (c) → o singura infractiune de omor in forma consumata

42. In cazul sanctionarii concursului de infractiuni: a. in principiu, se aplica cumulul aritmetic b. uneori, prin exceptie, opereaza sistemul absorbtieic. in principiu, se aplica cumulul juridicOBS → REGULILE aplicarii pedepsei principale pentru persoana fizica → art.34,Cpen → R1 – R5 R1 → daca P(Infr.1) = detentiunea pe viata & P(I2...n) = inchisoarea sau amenda → se aplica pedeapsa

detentiunii pe viata → este singurul caz in care se foloseste sistemul absorbtiei R2 → daca P(I1...n) = numai inchisoarea → se poate alege una dintre cele trei solutii :o (S1) → se aplica pedeapsa cea mai grea → se face aplicarea sistemului absorbtiei o (S2) → se aplica pedeapsa cea mai grea sporita pana la maximul ei special → aceasta pedeapsa este egala cu maximul specialo (S3) → daca acest maxim nu este indestulator, se adauga un spor de pana la 5 ani orice adaos la pedeapsa cea mai grea constituie un spor si reprezinta un echivalent pentru pedepsele care nu se mai executa → cuantumul sporului →o spor = o durata care se intinde pana la maximul special prevazut de lege pentru respectiva infractiuneo o durata de pana la 5 ani, care se adauga la maximul special → in cazul in care pedeapsa cea mai grea = maximul special prevazut de lege pentru respectiva infractiuneo daca pedeapsa cea mai grea stabilita de instanta pentru una dintre infractiunile concurente este mai mica decat maximul special prevazut de lege pentru acea infractiune → sporul = diferenta pana la maximul special, la care se mai poate adauga pana la 5 ani o daca s-au stabilit pedepse cu aceeasi durata, dar care au un maxim special diferit → pedepasa cea mai grea se va stabili pentru infractiunea care are un maxim special mai

ridicat, intrucat acesta permite o agravare intr-un cuantum mai mare a pedepsei R3 → daca P(I1...n) = numai amenda → o (S1) → se aplica amenda cea mai mare o (S2) → se aplica amenda cea mai mare sporita pana la maximul ei special o (S3) → daca acest maxim nu este indestulator, se adauga un spor de pana la 1/2 din acel maxim R4 → daca P(I1) = inchisoarea & P(I2) = amenda → o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amendao (S1) → se aplica pedeapsa cu inchisoarea o (S2) → se aplica pedeapsa cu inchisoarea, la care se adauga amenda, in tot sau in parte R5 → daca P(I1...n) = inchisoarea & P(I1...n) = amenda → mai multe pedepse cu inchisoarea si mai multe pedepse cu amendao (S1) → se aplica pedeapsa rezultanta a inchisorii, calculata conform R2 o (S2) → se aplica pedeapsa rezultanta a inchisorii, calculata conform R2, la care se adauga amenda rezultanta, calculata potrivit R3 ipoteze intermediare → daca P(I1...2) = inchisoarea & P(I3) = amenda →o (S1) → instanta va contopi pedepsele cu inchisoarea si va aplica pedeapsa rezultanta a inchisorii, calculata conform R2 o (S2) → instanta va contoopi pedepsele cu inchisoarea si va aplica pedeapsa rezultanta a inchisorii, calculata conform R2, la care adauga amenda, in tot sau in parte

daca P(I1) = inchisoarea & P(I2...3) = amenda →o (S1) → se aplica pedeapsa cu inchisoarea o (S1) → se aplica pedeapsa cu inchisoarea la care se adauga amenda rezultanta, in tot sau in parte limitele pedepsei rezultante → aplicarea sporului cunoaste doua limite: o suma pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente (art.34,alin.2,Cpen) = maximul de agravare care s-ar putea atinge si care ar echivala cu o aplicare a sistemului cumulului aritmetico maximul special al pedepsei inchisorii → 30 de ani (art.53,pct.1,lit.b,Cpen)

43. Conform Codului Penal roman, sporul aplicabil in caz de concurs de infractiuni, este : a. facultativ si fixb. facultativ si variabil c. obligatoriu si variabil

44. In cazul concursului real caracterizat cu conexitate consecventionala, prin exceptie, hotararea privind comiterea celei de a doua infractiuni ia nastere intotdeauna dupa comiterea primeia, in urmatoarele cazuri: a. cand prima infractiune este comisa din culpab. cand a doua infractiune este o infractiune cu durata de consumare in timpc. cand cea de a doua infractiune este susceptibila sa o absoarba pe prima

45. La alegerea pedepsei de baza se tine cont de : a. persoana si conduita infractoruluib. cuantumul pedepsei stabilite, daca pedepsele pentru infractiunile concurente sunt de aceeasi speciec. specia de pedeapsa stabilita pentru fiecare infractiune concurenta,

OBS → sancţionarea concursului de infracţiuni presupune parcurgerea a doua etape → stabilirea pedepsei pentru infracţiunile concurente → fiecare dintre infracţiunile comise este judecată şi pentru fiecare se stabileşte o pedeapsă, făcând abstracţie de existenţa celorlalte infracţiuni aplicarea pedepsei pentru pluralitatea de infracţiuni → mai multe momente → o alegerea pedepsei de bază → pedeapsa cea mai grea dintre cele stabilite pentru infracţiunile concurente → la stabilirea ei se tine cont de :o dacă sunt de specie diferita → se tine cont de specia de pedeapsă → detenţiunea pe viaţă este mai grea decât închisoarea, care e mai grea decât amenda o dacă sunt de aceeaşi specie → se tine cont de durata sau cuantumul lor → fiind mai grea cea cu durata sau cuantumul mai mareo daca pedepsele sunt de aceeaşi specie şi au aceeaşi durată sau acelaşi cuantum → pedeapsa de bază va fi cea care are maximul special cel mai ridicat

o majorarea pedepsei de bază → este facultativă şi va fi făcută doar dacă instanţa consideră că pedeapsa de bază nu este suficientă pentru îndreptarea infractorului. Se face în două etape: o instanţa poate ridica această pedeapsă până la maximul special prevăzut pentru pedeapsa de bază. Nu este obligatoriu ca această pedeapsă să atingă maximul special, ea poate fi majorată şi pană la o limită mai mică decât acest maximo adăugarea unui spor de până la 5 ani, dacă pedeapsa majorată anterior nu e suficientă. Aici se încheie stabilirea pedepsei pentru concursul de infracţiuni şi aceasta va fi pedeapsa rezultantă care va fi executată de infractor. Ceea ce contează în acest sens este ca pedeapsa rezultantă să nu depăşească maximul special al pedepsei de bază adunat la sporul de 5 ani. exemplu → o pentru I1 → 8 ani → art.197,alin.1,2,lit.c,Cpeno pentru I2 → 4 ani si 6 luni → art.197,alin.1,2,lit.c,Cpeno contopirea celor doua pedepse P1,P2 conform concursului de infractiuni → instanta a optat pentru pedeapsa cea mai grea → 8 ani → art.33,lit.a si 34,lit.b,Cpen o aplicarea unui spor de 1 an, potrivit regulilor de la concursul de infractiuni → pedeapsa de executat → 9 ani → art.33,lit.a si 34,lit.b,Cpen

46. Sistemul sanctionator al absorbtiei :

a. este utilizat actualmente in sanctionarea concursului ideal de infractiunib. prezinta inconvenientul de a-i oferi impunitate, pentru infractiuni de mica gravitate, persoanei care a comis o infractiune grava c. este utilizat si in Codul Penal, in cazul pedepsei detentiunii pe viata

OBS → R1 → daca P(Infr.1) = detentiunea pe viata & P(I2...n) = inchisoarea sau amenda → se aplica pedeapsa detentiunii pe viata → este singurul caz in care se foloseste sistemul absorbtiei pentru P(I2...n) = inchisoarea sau amenda, nu se mai aplica edeapsa detentiunii pe viata absoarbe toate celelalte pedepse mai putin grave stabilite pentru celelalte infractiuni concurente

47. Sistemul cumulului juridic, utilizat in sanctionarea concursului, presupune : a. faptul ca agentul va executa, in cele din urma, suma pedepselor stabilite pentru infractiunile concurenteb. faptul ca agentul va executa, in cele din urma, doar pedeapsa stabilita pentru cea mai grava infractiune

c. aplicarea pedepsei prin parcurgerea a doua etape, cu posibilitatea aplicarii unui spor

OBS → (a) → sistemul aditionarii sau sistemul cumulului aritmetic (b) → “doar pedeapsa stabilita pentru cea mai grava infractiune “ → se poate da spre executare → pedeapsa cea mai grea, pedeapsa cea mai grea dusa catre maximul ei special, aceasta sporita cu un spor de pana la 5 ani

48. Pedeapsa de baza reprezinta : a. pedeapsa cea mai grea prevazuta de lege, pentru una dintre infractiunile concurenteb. pedeapsa cea mai grea stabilita in concret, pentru una dintre infractiunile concurente c. intotdeauna, pedeapsa finala care se da spre executare

OBS → (a) → pedeapsa cea mai grea nu este prevazuta de lege, ci este stabilita in concret de catre instanta (b) → daca instanta opteaza pentru pedeapsa cea mai grea, fara a mai proceda la aplicarea niciunui spor, atunci pedeapsa de baza = pedeapsa rezultanta. Dar, daca instanta opteaza pentru aplicarea unui spor, atunci, cele doua pedepse vot fi diferite.

49. Daca pentru o infractiune concurenta s-a stabilit pedeapsa detentiunii pe viata, pentru alta pedeapsa inchisorii, iar pentru ultima pedeapsa amenzii : a. pedeapsa rezultanta va fi pedeapsa detentiunii pe viata b. se aplica, prin exceptie, sistemul absorbtieic. la pedeapsa inchisorii se mai poate adauga un spor de pana la 5 ani

OBS → R1 (a),(b) → R1 → daca P(Infr.1) = detentiunea pe viata & P(I2...n) = inchisoarea si amenda → se aplica pedeapsa detentiunii pe viata → este singurul caz in care se foloseste sistemul absorbtiei (c) → nu se pune problema aplicarii sporului, intrucat opereaza absorbtia

50. Daca avem in concurs doua infractiuni, iar pentru una s-a stabilit pedeapsa inchisorii si pentru cealalta pedeapsa amenzii, pedeapsa rezultanta va fi : a. pedeapsa inchisorii, care va absorbi pedeapsa amenzii, intotdeauna b. pedeapsa inchisorii, care poate fi sporita pana la maximul ei specialc. pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga, in tot sau in parte, pedeapsa amenzii

OBS → R4 → daca P(I1) = inchisoarea & P(I2) = amenda → o pedeapsa cu inchisoarea si o pedeapsa cu amenda

(S1) → se aplica pedeapsa cu inchisoarea (S2) → se aplica pedeapsa cu inchisoarea, la care se adauga amenda, in tot sau in parte (a) → nu intotdeauna (b) → nu se poate spori, intrucat textul cere sa se aplice „pedeapsa cu inchisoarea”, fara a face trimitere la vreun spor. Ideea de spor se aplica doar in cazul acelor reguli care se refera la un grup de pedepse de aceeasi specie. Cum, in cazul dat, nu exista vreun astfel de grup, sporul este exclus.

51. Daca pentru doua infractiuni concurente s-au aplicat pedepse cu amenda, pedeapsa rezultanta nu va depasi : a. totalul celor doua pedepse stabilita b. maximul special al amenzii celei mai mari, plus un spor de pana la din 1/2 acest maximc. maximul special al amenzii celei mai mari

OBS → R3 → R3 → daca P(I1...n) = numai amenda → alegere intre trei solutii posibile :o (S1) → se aplica amenda cea mai mare o (S2) → se aplica amenda cea mai mare sporita pana la maximul ei special o (S3) → daca acest maxim nu este indestulator, se adauga un spor de pana la 1/2 din acel maxim doua limite maxime → o suma amenzilor → Max (A1 + A2)

o maximul special al amenzii celei mai mari plus 1/2 din acesta → Max (max.spec.Abaza + ∆), unde ∆< ½ max.spec.Abaza

52. Conform Codului Penal actual, limitele pedepsei rezultante aplicabile unui concurs de infractiuni sunt : a. suma aritmetica a pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente b. maximul special al pedepsei de baza, plus sporul aplicabilc. 25 de ani, daca nicio pedeapsa stabilita pentru infractiunile concurente nu depaseste 10 ani

OBS → Trei limite maxime → suma pedepselor stabilite pentru infractiunile concurente → Max (Pi1 + Pi2) maximul special al pedepsei de baza plus sporul → o Max (max.spec.Pbaza + ∆), unde ∆ ≤ 5 ani o Max (max.spec.Abaza + ∆), unde ∆ ≤ ½ max.spec.Abaza art.80,Cpen → În cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstante agravante, recidiva si concurs de infractiuni → o 25 de ani, daca maximul special pentru fiecare infractiune este de 10 ani sau mai mico 30 de ani, daca maximul special pentru cel putin una dintre infractiuni este mai mare de 10 ani.

53. In fapt, inculpatul a comis doua infractiuni concurente, sanctionate legal cu pedeapsa inchisorii intre 1 si 12 ani, si respectiv, 10 – 22 de ani. Stabilindu-se pedepse de 7 ani si, respectiv, 15 ani, pedeapsa rezultanta nu poate depasi : a. 22 de ani b. 25 de anic. 30 de ani

OBS → nu se mai pune problema sa analizam si celelalte doua limite puse la punctele (b),(c), intrucat acestea sunt incidente in cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor privitoare la circumstante agravante, recidiva si concurs. Or, conform grilei, nu avem decat un concurs de infractiuni.

54. In cazul concursului de infractiuni, pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi : a. poate fi aplicata chiar daca a fost stabilita numai pe langa una dintre pedepsele concurente b. este pedeapsa complementara cea mai grea, dintre cele avand aceeasi natura si acelasi continut, stabilite pentru infractiunile concurentec. poate fi aplicata direct pe langa pedeapsa rezultanta

OBS → aplicarea pedepselor complementare R1 → daca pentru una dintre infractiunile concurente s-a stabilit o singura pedeapsa complementara → pedeapsa complementara se aplica pe langa pedeapsa rezultanta

R2 → daca pentru infractiunile concurente s-au stabilit mai multe pedepse complementare, de natura diferita, se vor aplica toate R3 → daca pentru infractiunile concurente s-au stabilit mai multe pedepse complementare, de aceeasi natura, dar cu un continut diferit, se vor aplica toate R4 → daca pentru infractiunile concurente s-au stabilit mai multe pedepse complementare, de aceeasi natura si cu acelasi continut, se va aplica pedeapsa complementara cea mai grea

55. In ipoteza contopirii ulterioare a 5 pedepse pentru infractiuni concurente, dintre care fusesera anterior contopite separat primele doua si, respectiv, ultimele trei : a. pedepsele rezultante initiale au autoritate de lucru judecat b. sporul aplicabil pentru rezultanta finala trebuie sa fie acelasi cu sporul cel mai mare regasit in structura rezultantelor partialec. se vor contopi direct cele doua rezultante partiale

OBS → situaţia contopirilor parţiale → infracţiunile concurente au fost judecate în grupe de către două sau mai multe, prin hotărâri distincte → situatie nereglementata in Cpen

(c) → nu se va proceda la contopirea celor două rezultante parţiale, ci la contopirea celor patru, sau mai multe, pedepse stabilite pentru infracţiunile concurente (b) → autoritatea de lucru judecat a sporului aplicat cu ocazia contopirilor parţiale →o daca pedeapsa de bază rămâne aceeaşi ca la contopirea parţială → sporul trebuie menţinut sau poate fi majorat o dacă pedeapsa de bază s-a schimbat → instanţa poate să menţină sporul, să-l majoreze, să-l diminueze sau să-l înlăture (a) → in realitate, ceea ce se bucură de autoritate de lucru judecat este pedeapsa rezultantă aplicată cu ocazia contopirii parţiale, căci rezultanta finală nu poate fi mai mică decât rezultantele parţiale

56. Inculpatul a comis in concurs real doua infractiuni, prima sanctionata legal cu pedeapsa inchisorii intre 1 si 10 ani, iar a doua cu pedeapsa amenzii intre 1,5 mil. si 100 mil lei. Stiind ca pedepsele stabilite sunt de 5 ani si, respectiv 20 mil lei, rezultanta poate consta : a. pedeapsa inchisorii de 10 ani b. pedeapsa inchisorii de 5 ani si 5 milioanec. pedeapsa inchisorii de 5 ani

OBS → nu se poate aplica sporul, nefiind cazul unui grup de pedepse cu inchisoarea

57. In situatia in care, dupa stabilirea unei pedepse rezultante pentru un concurs format din 3 infractiuni, instanta descopera inca doua infractiuni concurente cu acestea, care au fost judecate cu alta ocazie si pentru care s-a aplicat, de asemenea, o pedeapsa rezultanta : a. instanta va contopi, conform regulilor de la concurs, cele doua pedepse rezultante partialeb. instanta va contopi cele 5 pedepse stabilite initial pentru infractiunile concurente c. instanta va aplica o noua pedeapsa rezultanta, dupa ce a stabilit mai intai pedepsele pentru fiecare infractiune concurenta

OBS → (a),(b) → contopirea nu se aplica rezultantelor, ci pedepselor stabilite individual pentru cele 5 infractiuni. Aceste pedepse au autoritate de lucru judecat → o instanta sare peste prima etapa specifica aplicarii pedepsei in caz de concurso trece direct la a doua etapa → rezultanta finala nu are voie sa fie mai mica decat niciuna dintre cele doua rezultante partiale (c) → instanta trece direct in etapa a doua a aplicarii pedepsei

58. Daca exista trei pedepse pentru infractiuni concurente, care au fost contopite, iar ulterior contopirii intervine un act de gratiere totala cu privire la doua dintre pedepse, sporul aplicat initial trebuie :

a. inlaturatb. diminuatc. mentinut

OBS → influienta actelor de clementa asupra pedepsei rezultante → actele de clementa influienteaza fiecare pedeapsa stabilita pentru fiecare infractiune concurenta, ceea ce conduce la desfacerea pedepsei rezultante daca prin descontopire si prin aplicarea actelor de clementa ramane de executat numai o singura pedeapsa stabilita pentru o singura infractiune → inlaturarea sporului care fusese aplicat ca urmare a contopirii este obligatorie pentru instanta daca prin descontopire si prin aplicarea actelor de clementa raman de executat cel putin doua pedepse → inlaturarea sporului care fusese aplicat ca urmare a contopirii este facultativa pentru instanta :o instanta il poate mentineo instanta il poate reduceo instanta il poate inlatura

59. Faptul ca instanta a retinut circumstante atenuante, pentru fiecare infractiune in parte din structura concursului, determina, de regula : a. imposibilitatea aplicarii sporuluib. faptul ca prin maximul special al pedepsei de baza la care se adauga sporul, se intelege fostul minim special al acestei pedepse

c. are ca efect disparitia concursului

OBS → efectul circumstantelor atenuante → coborarea pedepsei sub minimul special (in cazul de fata al pedepsei de baza) → in loc de Max (max.spec.Pbaza + ∆), unde ∆ ≤ 5ani → Max (min.spec.Pbaza + ∆), unde ∆ ≤ 5ani

60. Daca A, cu intentia de a-l omora pe B, trage un foc de arma spre acesta, ranindu-l, dar este lovit si C, un trecator, care decedeaza pe loc, suntem in prezenta : a. unui concurs real de infractiuni, intre tentativa de omor fata de B si ucidere din culpa fata de Cb. unui concurs ideal de infractiuni, intre tentativa de omor fata de B si ucidere din culpa fata de Cc. unui concurs ideal de infractiuni, intre tentativa de omor fata de B si omor fata de C

OBS → (a,(b) → 1 actiune → 2 infractiuni = concurs ideal, iar nu real (c) → fata de C nu a existat intentia de omor → nu se poate retine infractiunea de omor, ci numai cea de ucidere din culpa

61. Constituie criterii de delimitare a infractiunii complexe fata de concursul de infractiuni : a. unitatea subiectului pasiv, specifica infractiunii complexe

b. caracterul determinat sau determinabil al faptei absorbite de infractiunea complexac. caracterul necesar al absorbtiei, in cazul infractiunii complexe

OBS → daca intr-o speta va trebui sa disting intre faptul ca as avea un concurs sau, dimpotriva, o infractiune complexa, va trebui sa apelez la urmatoarele artificii → (b),(c) (a) → nu ma ajuta sa disting corect cele doua situatii, intrucat exista si cazuri de concurs caracterizat prin unitatea de subiect pasiv → furt + distrugere fata de aceeasi persoana (b) → inseamna ca deja, din norma de incriminare, mi se precizeaza infractiunea absorbita (c) → infractiunea complexa are la baza absorbtia

62. Poate servi la delimitarea infractiunii continuate fata de concursul de infractiuni : a. intervalul de timp care separa actiunile din structura infractiunii continuateb. unitatea de subiect activc. unitatea de rezolutie

OBS → (a) → la infractiunile continuate exista un interval de timpp care separa actele de executare, pe cand la concurs, infractiunile pot fi savarsite chiar in acelasi timp

(b) → este o asemanare → unitatea de subiect pasiv poate fi un criteriu de vreme ce pluralitatea de subiecti pasivi = pluralitate de infractiuni si, deci, posibil un concurs (c) → specifica infractiunii continuate

63. Poate servi la delimitarea concursului real omogen fata de unitatea naturala colectiva : a. unitatea manifestarii de vointab. omogenitatea juridicac. forma de vinovatie

64. Persoana care, in aceeasi ocazie, loveste o persoana de mai multe ori, va urma sa fie trasa la raspundere pentru : a. o singura infractiune de lovire, savarsita sub forma unitatii naturale colectiveb. o singura infractiune de lovire, savarsita sub forma continuatac. mai multe infractiuni de lovire in concurs

OBS → (c) → exclus → “in aceeasi ocazie, loveste o persoana”

65. Daca, cu aceeasi ocazie, A loveste si insulta pe B, suntem in prezenta : a. unui concurs realb. unui concurs idealc. unei singure infractiuni

OBS → insulta nu mai este incriminata

66. Fapta functionarului care isi propune sa comita infractiunea de delapidare ori de cate ori va avea oportunitatea, va constitui: a. un concurs real, format din mai multe infractiuni de delapidareb. unui concurs ideal, format din mai multe infractiuni de delapidarec. unei singure infractiuni de delapidare, in forma continuata

OBS → (c) → exclus, pentru ca rezolutia infractionala este nedeterminata. Or, infractiunea continuata presupune o rezolutie anterioara primului act, determinata si care sa se mentina, cel putin in linii generale, pe toata durata de desfasurare a infractiunii

67. Fapta persoanei care, pentru a viola victima, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri, reprezinta : a. infractiunea de viol in concurs real cu infractiunea de loviri sau alte violenteb. infractiunea complexa de violc. infractiunea de viol in concurs ideal cu infractiunea de loviri sau alte violente

68. In cazul unui concurs de infractiuni, pedepsele complementare se aplica pe langa pedeapsa rezultanta a inchisorii :

a. numai daca au fost aplicate pe langa pedeapsa cea mai greab. numai daca au fost anterior aplicate pe langa pedeapsele stabilite c. direct, fara sa fi fost anterior aplicate pe langa pedeapsele stabilite

OBS → se aplica mai intai pe langa pedepsele private individual → in prima etapa se aplica apoi pe langa rezultanta → in etapa a doua

69. In caz de concurs de infracţiuni, săvârşite de un inculpat minor, căruia i s-au aplicat atât pedepse, cât şi măsuri educative : a. nu este admisibila contopirea acestorab. acestea se contopesc conform art. 34 din Codul penalc. se contopesc numai pedepsele cu inchisoarea

OBS → daca un minor a savarsit infractiuni concurente care au fost judecate separat, pentru care, pentru unele s-au aplicat pedeapsa inchisorii, iar pentru altele – masuri educative, ICCJ a stabilit ca acesta poate sa faca cerere de contopire. → ICCJ, RIL, 2007 → Atunci cînd se formulează cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 449, din Codul de procedură penală, în caz de concurs de infracţiuni săvârşite de un inculpat minor, căruia i s-au aplicat atât pedepse, cât şi măsuri educative, acestea se contopesc

conform art.34 din Codul penal, în sensul aplicării sancţiunii rezultante celei mai grele.

70. In cazul unui concurs de infractiuni, gratierea individuala are ca obiect : a. pedepsele individuale, stabilite pentru infractiunile concurenteb. pedeapsa rezultantac. intotdeauna, pedeapsa cea mai grea71. In situaţia în care, înainte de soluţionarea definitivă a unei cauze privind un concurs de infractiuni, a intervenit un act de graţiere care vizeaza si infractiunile concurente deduse judecatii : a. este incidenta o gratiere individuala sau colectivab. vor fi contopite numai pedepsele executabile, pentru care nu a intervenit graţierea sau care au fost graţiate parţialc. operaţiunea de contopire este ulterioara constatarea incidentei graţierii asupra pedepselor individuale stabilite

OBS → grila vizeaza incidenta gratierii asupra contopirii pedepselor in caz de concurs → graţierea colectivă → are ca obiect numai pedepse aplicate de instanţă pentru fapte săvârşite anterior datei prevăzute în legea de graţiere → o actul de graţiere colectivă poate sa intervină → o înainte de pronunţarea condamnării, pentru fapte săvârşite anterior datei prevazute in legea de gratiere

o dupa pronunţarea condamnării, pentru fapte săvârşite anterior datei prevazute in legea de gratiereo obiectul graţierii colective in caz de concurs de infractiuni → pedepsele aplicate individual, pentru fiecare dintre infracţiunile concurente (prima etapa) şi nu pedeapsa rezultantă graţierea individuală → o se acordă numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnareo obiectul graţierii individuale in caz de concurs de infractiuni → pedeapsa rezultantă

OBS → (a) → nu este corect pentru ca in cazul dat nu poate fi vorba decat de o gratiere colectiva, intrucat numai un act de gratiere colectiva poate sa fie aplicat in prima etapa a stabilirii pedepselor individuale pentru infractiunile concurente, deci, inainte de pronuntarea hotararii de condamnare (b) → ordinea operatiilor va fi urmatoarea →o se parcurge etapa nr.1 din aplicarea pedepsei pentru concurs → se stabilesc pedepsele individualeo se constata daca, pentru acestea, este sau nu incidenta gratierea o se constata care sunt pedepsele gratiate (total sau partial)o se iau in calcul pentru a doua etapa a aplicarii pedepsei in caz de concurs numai asa zisele pedepse executabile →

o pedepsele negratiate o pedepsele gratiate partialo daca dupa numaratoare mai ramane doar o singura pedeapsa executabila → nu se mai parcurge etapa a doua de la aplicarea pedepsei in caz de concurs, ca nu mai este cazulo daca dupa numaratoare au ramas cel putin doua pedepse executabile, se trece la cea de a doua etapa (c) → operatiunea de contopire se face dupa ce s-a constatat interventia sau nu a gratierii fata de pedepsele stabilite individual

72. In cazul unui concurs de infractiuni, un act de gratiere colectiva poate viza : a. inlaturarea pedepsei rezultanteb. numai pedeapsele individuale stabilite pentru infractiunile concurentec. fapte săvârşite anterior datei prevazute in actul de gratiere, deduse judecatii, pentru care nu a fost pronuntata o hotarare de condamnare

73. In caz de concurs de infracţiuni, dacă pentru unele infracţiuni s-au stabilit pedepse ce intră sub incidenţa graţierii, dispoziţiile referitoare la contopire se aplică numai cu privire la : a. pedepsele executabileb. pedepsele ce nu au făcut obiectul graţierii sau au fost graţiate doar parţialc. pedeapsa rezultantă

OBS → se subintelege din enunt ca este vorba despre o gratiere colectiva de vreme ce se pune problema aplicarii contopirii → nefiind vorba despre o condamnare definitiva, nu poate fi vorba despre gratiere individuala

74. In caz de concurs de infracţiuni, dacă pentru unele infracţiuni s-au stabilit pedepse ce intră sub incidenţa graţierii, operatiunea contopirii este, in raport cu constatarea gratierii : a. anterioarab. concomitentac. ulterioara

74. In situaţia unui concurs de infracţiuni pentru care s-au aplicat pedepse ce au fost contopite, dacă pentru unele dintre aceste pedepse a intervenit graţierea colectiva : a. pedeapsa rezultanta va fi descontopitab. pedeapsa rezultantă va fi inlaturatac. sporul eventual aplicat nu mai poate fi mentinut

OBS → grila vizeaza situatia in care un concurs de infractiuni a fost judecat si s-a pronuntat o hotarare de condamnare la o pedeapsa rezultanta → aminteste-ti din Procedura Penala cererile de contopire pe care la faceau condamnatii (a) → gratierea colectiva nu produce efecte decat asupra pedepselor individuale stabilite pentru infractiunile

concurente → prin urmare, se va proceda obligatoriu la descontopire (b) → gratierea colectiva nu are efect direct asupra rezultantei (c) → dupa caz, soarta sporului aplicat in hotararea de condamnare depinde de rezultatul „numaratorii” pedepselor ramase de executat →o daca ramane numai o singura pedeapsa de executat → inlaturarea sporului este obligatorie pentru instanta o daca raman cel putin doua pedepse de executat → inlaturarea sporului este facultativa pentru insdtanta → sporul poate fi mentinut, scazut sau inlaturat, dar in niciun caz marit 75. In cazul intervenirii graţierii totale sau parţiale a unora dintre pedepsele stabilite pentru infracţiunile aflate în concurs, efectuarea operaţiunii de contopire: a. este obligatorie b. este obligatoriec. este posibila numai daca au ramas cel putin doua pedepse executabile

OBS → contopesti numai daca mai ai ce, daca nu... (a) → nu se pune astfel problema, intrucat necesitatea efectuarii contopirii depinde de rezultatul „numaratorii” pedepselor executabile (b) → nici astfel nu putem pune problema contipirii, intrucat efectuarea contopirii nu ramane la latidudinea instantei

(c) → practic, problema efectuarea contopirii dupa constatarea incidentei gratieii se pune in termenii „contopesti numai daca mai ai ce, daca nu...” → Aşadar, în cazul intervenirii graţierii totale sau parţiale a unora dintre pedepsele stabilite pentru infracţiunile aflate în concurs, operaţiunea de contopire, neputând privi decât pedepsele executabile, nu va putea fi efectuată decât în situaţia în care au rămas de executat cel puţin două pedepse privind infracţiuni concurente

76. In cazul intervenirii graţierii individuale, efectele acesteia : a. se limitează la pedepsele componente ale pedepsei rezultante b. vizeaza si pedeapsa stabilita printr-o hotărâre ulterioara, pentru o alta infracţiune concurenta in raport cu cele care au facut obiectul gratieriic. se produc numai dupa pronuntarea unei hotarari de condamnare

OBS → (a),(c) → graţierea individuală se acordă numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare si are ca temei considerente referitoare la persoana condamnatului, iar nu criterii de ordin obiectiv, privind natura faptelor penale vizate prin actul de clemenţă sau îndeplinirea de către unele categorii restrânse de persoane a anumitor criterii selective (tineri, bătrâni, femei cu copii minori etc.)

(b) → din moment ce graţierea individuală priveşte pedeapsa rezultantă în ansamblu, efectele sale se limitează la pedepsele componente ale pedepsei rezultante, în această din urmă pedeapsă neputând fi absorbite, prin contopire, eventuale pedepse stabilite, prin hotărâri ulterioare, pentru alte infracţiuni concurente. 77. In cazul unui concurs de infractiuni savarsit de o persoana fizica : a. se poate adauga un spor de pâna la jumatate din maximul pedepsei amenzii celei mai marib. se poate adauga un spor de pâna la 7 anic. se poate adauga un spor de pâna la o treime din maximul pedepsei amenzii celei mai mari

OBS → sporurile aplicabile persoanei fizice →o pentru pedeapsa cu inchisoarea → un spor de pâna la 5 anio pentru pedeapsa cu amenda → un spor de pâna la jumatate din maximul pedepsei amenzii celei mai mari sporul aplicabil persoanei juridice → un spor de pâna la o treime din maximul pedepsei amenzii celei mai mari

78. Inculpatul locuia fara forme legale la victima D.V. începând din anul 2006. În data de 2.08.2009 ora 8,00, victima i-a cerut sa îsi faca bagajele si sa plece. Inculpatul a rugat victima sa-l mai lase în domiciliu 3-4 zile pentru a munci cu ziua, sa faca rost de bani pentru transport, dar aceasta nu a fost de acord, si a început sa îl înjure si cu un

cutit a încercat sa îl taie în zona abdomenului. Inculpatul a parat lovitura si a lovit victima cu pumnul în fata, aceasta cazând pe dalele din fata casei. În timp ce se afla cu fata în sus, inculpatul i-a mai aplicat 3-4 pumni, dupa care, a legat-o cu o pereche de sireturi, a intrat în casa si s-a culcat pâna la orele 23,00 când au venit mai multi vecini, ce au auzit victima gemând. A recunoscut ca a legat-o si a rezemat-o de peretele casei si a lasat-o horcaind, crezând ca o sa isi revina. Inculpatul a recunoscut savârsirea acestor fapte. Desi inculpatul nu a recunoscut ca a lovit victima cu un topor în cap, aceasta sustinere este contrazisa de concluziile raportului medico legal. La fata locului s-a gasit un topor cu urme de sânge ce a fost ridicat de organele de politie si, coroborata aceasta împrejurare cu concluzia din raportul medico legal, rezulta fara dubiu ca inculpatul a lovit victima cu muchia toporului în cap. Pentru aceasta fapta, instanta l-a condamnat la 15 ani inchisoare

Incadrarea juridica a faptei va fia. concursul real (art.33,lit.a) intre omor deosebit de grav (art.176,lit.a) si lipsire de libertate in mod ilegal (art.189,alin.1)b. omor deosebit de grav – omorul prin cruzimi (art.176,lit.a)c. concursul real (art.33,lit.a) intre omor (art.174) si lipsire de libertate in mod ilegal (art.189,alin.1)

In speta, pe langa condamnarea inculpatului la pedeapsa inchisorii, instanta dispune obligatoriu si : a. interzicerea tuturor drepturilor prevazute la art.64,Cpenb. aplicarea unui spor de pedeapsa de pana la 5 anic. o masura de siguranta

OBS → (a) → interzicerea in bloc a drepturilor prevazute de art.64,Cpen este amendata de normele CEDO (c) → masura de siguranta → confiscarea toporului corp delict

Pluralitatea de infractiuni → Recidiva (art.37,Cpen). Pluralitatea intermediara (art.40,Cpen)

OBS → delimitarea recidivei in mare si mica se intemeiaza numai pe diferenta dintre durata pedepsei aplicate → deci, numai pe T2 al recidivei. Pentru T2 → idem → pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este închisoarea mai mare de un an delimitarea recidivei in postcondamnatorie si postexecutorie se intemeiaza pe momentul interventiei celei de a doua infractiuni → T2 indiferent de modalitatea recidivei, T2 = o singura infractiune

OBS → recidiva mare postcondamnatorie → cand, dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, înainte de începerea executarii pedepsei, în timpul executarii acesteia sau în stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este închisoarea mai mare de un an → conditii : conditii pentru T1→o condamnarea la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni (pedeapsa detentiunii pe viata)o condamnarea definitiva sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie indirecta,

praeterintentie) → nu pot fi niciodata T1 (art.38,alin.1,Cpen) condamnari dispuse pentru :o infractiuni savarsite din culpao infractiuni savarsite in timpul minoritatiio infractiunile amnistiate o fapte dezincriminate conditii pentru T2 →o savarsirea unei noi infractiuni, intr-un anumit termen →o momente ale executarii pedepsei precizate in art.37,lit.a,Cpen inainte de inceperea executarii pedepsei in timpul executarii pedepsei in stare de evadare o alte momente → alte momente care, desi nu constituie momente ale executarii pedepsei, comiterea unei noi infractiuni in acestea conduce la retinerea starii de RMP, daca sunt indeplinite conditiile art.37 si art.38,Cpen → in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei in termenul de incercare al suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere in termenul de incercare al gratierii conditionate in cazul liberarii conditionate, atata timp cat condamnatul este considerat a fi in executarea pedepseio noua infractiune sa fie savarsita cu intentie → directa, indirecta, praeterintentie

o pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune sa fie mai mare de 1 an

OBS → recidiva mare postexecutorie → când, dupa executarea unei pedepse cu închisoare mai mare de 6 luni, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa împlinirea termenului de prescriptie a executarii unei asemenea pedepse, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an → conditii : conditii pentru T1 →o condamnarea la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni (pedeapsa detentiunii pe viata) →o condamnarea definitiva sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie indirecta, praeterintentie) → nu poate forma T2 urmatoarele condamnari :o idem art.38,alin.1,Cpeno condamnari pentru care a intervenit reabilitarea de drept o condamnari pentru care s-a dispus reabilitarea judecatoreasca o condamnari pentru care s-a implinit termenul de reabilitare judecatoreasca → pentru a produce efecte, adica pentru a putea sa creeze vocatia obtinerii reabilitarii si inlaturarii primului termen al recidivei, implinirea termenului de reabilitare trebuie sa fie insotita de o buna conduita a condamnatului, exprimata prin faptul ca acesta

nu a mai savarsit alte infractiuni in aceasta perioada → consacrare a recidivei temporare conditii pentru T2→o savarsirea unei noi infractiuni, intr-un anumit termen → o dupa executarea pedepsei o dupa considerarea ca executata a pedepsei prin → gratierea totala gratierea partiala (gratierea restului de pedeapsa) implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepseio noua infractiune sa fie savarsita cu intentie → directa, indirecta, praeterintentieo pedeapsa prevazuta de lege pentru noua infractiune sa fie mai mare de 1 an

OBS → recidiva mica postcondamnatorie → când dupa condamnarea la cel putin trei pedepse cu închisoare pâna la 6 luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an → conditii : conditii pentru T1 → o sa existe cel putin trei condamnari definitive, succesive si susceptibile de a fi executate o condamnarea sa constea in pedeapsa cu inchisoarea pana la 6 luni → o cele trei condamnari sunt fiecare de 6 lunio unele dintre aceste condamnari au 6 luni, iar altele sunt mai mici

o toate cele trei condamnari definitive sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie indirecta, praeterintentie) → nici una dintre cele trei condamnari sa nu faca parte din categoriile de condamnari enumerate in art.38,alin.1,Cpen conditii pentru T2 → identice cu cele de la recidiva mare postcondamnatorie

OBS → recidiva mica postexecutorie → când dupa executare, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescrierea executarii a cel putin trei pedepse cu închisoare pâna la 6 luni, cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an → conditii : conditii pentru T1 →o sa existe cel putin trei condamnari definitive, la pedeapsa cu inchisoarea de pana la 6 lunio pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata o toate cele trei condamnari definitive sa priveasca o infractiune intentionata (intentie directa, intentie indirecta, praeterintentie) → nici una dintre cele trei condamnari sa nu faca parte din categoriile de condamnari enumerate in art.38alin.1,2,Cpen

conditii pentru T2 → identice cu cele de la recidiva mare postexecutorie

OBS → daca T1 = o condamnare pentru un concurs de infractiuni → calculul T1 mai mare de 6 luni daca toate toate infracţiunile concurente → avem recidiva mare postcondamnatorie daca → o pentru infractiunile concurente au fost stabilite pedepse mai mai mici de 6 luni o pedeapsa rezultanta depăşeşte 6 luni daca infractiunile concurente sunt atat infractiuni intentionate, cat si infractiuni din culpă → avem recidivă mare postcondamnatorie daca →o cel putin una dintre infracţiunile concurente este intenţionată o pedeapsa stabilita pentru aceasta infractiune este mai mare de 6 luni daca infractiunile concurente sunt atat infractiuni intentionate, cat si infractiuni din culpă → nu avem recidivă mare postcondamnatorie daca →o toate pedepsele pentru infracţiunile concurente sunt mai mici de 6 luni o chiar dacă rezultanta depăşeşte limita de 6 luni

1. Recidiva presupune savarsirea de catre o persoana : a. a doua sau mai multe infractiuni, inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, pentru vreuna dintre ele

b. a unei infractiuni, dupa ce a fost condamnata definitiv pentru o alta infractiunec. a unei infractiuni in stare de arest preventiv, dispus pentru o alta infractiune

OBS → (a) → concurs de infractiuni (c) → concurs de infractiuni → nu a intervenit condamnarea definitiva pentru niciuna dintre cele doua infractiuni, de vreme ce se afla in stare de arest preventiv

2. Tratamentul sanctionator legal al recidivei se diferentiaza, in functie de : a. caracterul omogen sau eterogen al infractiunilor din structura eib. momentul comiterii celei de a doua infractiuni c. forma de vinovatie – intentie sau praeterintentie, cu care s-au comis infractiunile

OBS → (a) → o caracterul omogen sau eterogen al infractiunilor din structura ei determina o clasificarea recidivei in :o recidivă generală → existenţa ei nu este condiţionată de natura infracţiunilor comise → infractiunile din structura ei pot fi de natură diferită ori de aceeaşi naturăo recidivă specială → existenţa ei este condiţionată de săvârşirea unor infracţiuni de aceeaşi natură

o in legislatia noastra, aceasta diferentiere nu se aplica pentru stabilirea regimului sanctionator al recidivei → potrivit, dreptului nostru, recidiva este generala, ceea ce inseamna ca, accidental, ea poate ingloba si o recidiva speciala (b) → o momentul comiterii celei de a doua infractiuni determina clasificarea recidivei in :o recidiva postcondamnatorie o recidiva postexecutorie o in legislatia noastra, aceasta diferentiere se aplica → tratament sanctionator diferit (c) → forma de vinovatie influienteaza modalitatile recidivei

3. Recidiva se retine : a. indiferent daca prima si a doua infractiune sunt sau nu omogene in privinta incadrarii juridiceb. doar daca a doua infractiune se savarseste intr-un anumit interval de timp de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei pentru prima infractiune c. doar in cazul in care pedeapsa stabilita pentru a doua infractiune este inchisoarea mai mare de un an

OBS → (a) → recidiva generala este consacrata in dreptul nostru (b) → nu “doar daca”, intrucat aceea este numai o modalitate a recidivei → recidiva postexecutorie

(c) → T2 nu se refera niciodata la “pedeapsa stabilita” → atentie la calificarea corecta a celor doi termeni ai recidivei →o T1→ pedeapsa aplicata → pedeapsa concret stabilită de instanţăo T2→ pedeapsa prevăzută de lege

4. Distinctia dintre recidiva mare si recidiva mica se face in functie de : a. savarsirea celei de a doua infractiuni dupa executarea pedepsei pentru prima infractiuneb. gravitatea primului termen al recidiveic. comiterea a doua sau mai multor infractiuni in stare de recidiva

OBS → (a) → este un aspect care ne ajuta sa calificam recidiva ca fiind (posibil) postexecutorie (b) → in functie de pedeapsa concreta aplicata pentru prima infractiune (T1) → o condamnarea la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni → R mareo condamnarea la cel putin trei pedepse cu închisoarea de pâna la 6 luni → R mica (c) → nu ne ajuta cu nimic sa calificam recidiva ca fiind mica sau mare, ci doar sa constatam ca a luat nastere o pluralitate de recidive

5. Recidiva postcondamnatorie se poate retine daca a doua infractiune este savarsita : a. inainte de inceperea executarii pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul Ib. in stare de evadare din executarea pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul Ic. in timpul arestarii preventive dispuse pentru prima infractiune

OBS → (a),(b) → 3 momente specificate in art.37,alin.1,lit.a →o inainte de inceperea executarii P1o in timpul executarii P1o in starea de evadare din executarea P1 concurs de infractiuni

6. Constituie asemanari intre recidiva postcondamnatorie si recidiva postexecutorie : a. momentul comiterii infractiunii care constituie termenul al II – lea al recidiveib. gravitatea termenului Ic. gravitatea termenului al II – lea

OBS → (a) → comparatia ceruta se refera la aspectele postcondamnatoriu – postexecutoriu → criteriul delimitarii lor = momentul interventiei T2 → or, in grila, se cereau asemanarile

(b) → gravitatea termenului I = criteriu care delimiteaza recidiva mare, de recidiva micao recidiva postcondamnatorie mare se aseamana cu recidiva postexecutorie mareo recidiva postcondamnatorie mica se aseamana cu recidiva postexecutorie mica (c) → gravitatea termenului al II lea al recidivei este aceeasi in cazul tuturor celor patru modalitati ale recidivei → “……cel condamnat savârseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an.’’

7. Recidiva internationala : a. se retine numai in cazul recidivei postexecutoriib. are caracter facultativ pentru instanta de judecatac. este conditionata de dubla incriminare

OBS → după locul unde s-a aplicat pedeapsa definitivă ce formează primul termen al recidivei →o recidivă naţională sau teritorială → când prima condamnare a fost pronunţată de o instanţă românăo recidivă internaţională → când prima condamnare a fost pronunţată de o instanţă străină (a) → art.37,alin.3,Cpen → pentru stabilirea starii de recidiva mare (postcondamnatorie sau postexecutorie), se poate tine seama si de hotarârea de condamnare pronuntata în strainatate, pentru o fapta prevazuta si de

legea româna, daca hotarârea de condamnare a fost recunoscuta potrivit dispozitiilor legii. (b) → “….se poate tine seama …..” → caracter facultativ

8. Sunt conditii de existenta a termenului I al recidivei mari postcondamnatorii : a. existenta unei condamnari definitiveb. condamnarea sa priveasca o infractiune sanctionata legal cu pedeapsa detentiunii pe viata sau inchisoarea mai mare de 6 lunic. condamnarea sa fi fost pronuntata pentru o infractiune avand la baza intentia

OBS → art.37,alin.1,lit.a,Cpen → recidiva mare postcondamnatorie → cand, dupa ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mari de 6 luni pentru o infractiune intentionata, cel condamnat savarseste din nou, cu intentie, o infractiune, inainte de inceperea executarii pedepsei, in timpul executarii pedepsei sau in stare de evadare, infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mari de 1 an → T1 → pedeapsa aplicata, iar nu pedeapsa stabilita de lege → T1 nu se va referi la “infractiunea sanctionata legal”, ci la condamnarea efectiv aplicata.

9. Nu poate constitui niciodata primul termen al recidivei mari :

a. o infractiune pentru care legea prevede un maxim special de 5 luni de inchisoareb. o infractiune savarsita impreuna cu un minorc. o infractiune din culpa

OBS → (a) → intrucat T1 = condamnarea efectiv aplicata, care trebuie sa fie mai mare de 6 luni → pedeapsa prevazuta de norma de incriminare nu intereseaza pentru a spune ca o infractiune savarsita poate sau nu sa constituie T1. Ceea ce ne intereseaza este pedeapsa concret aplicata prin hotararea de condamnare definitive. Prin urmare, este posibil ca in norma de incriminare maximul special al infractiunii savarsite sa fie mai mic de 6 luni, dar, in concret, pedeapsa aplicata sa fie maim arte de 6 luni, ca effect al retinerii unor agravante, ca effect al retinerii formei continuate a infractiunii Daca maximul special este ≤ 6 luni, aceasta nu inseamna de plano ca infractiunea respectiva nu poate sa constituie T1 (b) → art.38,alin.1,Cpen exclude ca T1 condamnarea pentru o infractiune savarsita in stare de minoritate, iar nu impreuna cu un minor (c) → art.38,alin.1,Cpen

10. Poate constitui primul termen al recidivei : a. o infractiune continuata consumata in timpul minoritatii si epuizata dupa majorat

b. o pedeapsa de 6 luni inchisoare, aplicata pentru o infractiune praeterintentionata c. o pedeapsa pentru o infractiune de obicei

OBS → grila se refera la o posibilitate → “poate constitui” → (a) → data savarsirii infractiunii = data epuizarii infractiunii → data incetarii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale → infractiunea se considera ca a fost savarsita cand era major → T1 (b) → o variante posibile →o T1 > 6 luni → recidiva mare → a se vedea si corespondenta dintre semn si denumire, care exclude posibilitatea egalitatii → nu avem recidiva “mai mare cel putin egala cu…”, ci “recidiva mare”o T1 < 6 luni → recidiva mica → idemo variante excluse →o T1 = 6 luni → pluralitate intermediarao T1 ≤ 6 luni → pluralitate intermediara (c) → da, poate, in masura in care sunt indeplinite si restul conditiilor recidivei

11. In cazul persoanei fizice, condamnarea care constituie primul termen al recidivei poate sa constea : a. in pedeapsa amenziib. intr-o pedeapsa aplicata dupa majorat, pentru o infractiune comisa in timpul minoritatii c. intr-o pedeapsa cu inchisoarea

OBS → grila se refera la “primul termen al recidivei”, deci nu la o modalitate anume a recidivei recidiva mare (postcondamnatorie sau postexecutorie) → “….condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni …” → T1 > 6 luni inchisoare recidiva mica (postcondamnatorie sau postexecutorie) → “…condamnarea la cel putin trei pedepse cu închisoare pâna la 6 luni’’ → T1 < 6 luni → (a) → exclus, intrucat T1 = numai pedeapsa cu inchisoarea (b) → exclus, intrucat condamnarea a intervenit pentru o infractiune savarsita in starea de minoritate, fiind fara relevanta penala faptul ca hotararea de condamnare a fost pronuntata dupa majorat (art.38,alin.1,Cpen)

12. Nu atrag starea de recidiva : a. pedepsele a caror executare s-a prescrisb. infractiunile comise de minoric. pedepsele gratiate

OBS → La o astfel de intrebare, trebuie sa te gandesti imediat la art.38,Cpen gratierea + prescriptia executarii pedepsei nu inlatura starea de recidiva → concluzia rezulta clar din definitia legala data recidivei postexecutorii (a),(c) → pedeapsa a carei executare s-a prescris poate sa atraga o recidiva postexecutorie → la recidiva postexecutorie, T2 poate sa intervina →

o dupa executarea pedepseio dupa considerarea ca executata a pedepsei, prin :o gratierea totalao gratierea restului de pedeapsao implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei (b) → art.38,alin.1,Cpen

13. Pot atrage starea de recidiva: a. condamnarile la pedepse a caror executare a incetat, ca efect al amnistieib. condamnarile pentru fapte progresive, consumate inainte de majorat si epuizate dupa implinirea varstei de 18 ani c. condamnarile pentru infractiuni complexe

OBS → (a) → art.38,alin.1,Cpen (b) → momentul in raport cu care se stabileste starea de recidiva este momentul consumarii infractiunii → cum infractiunea s-a consumat inainte de majorat, deci in starea de minoritate, rezulta ca nu va forma T1 al recidivei (art.38,alin.1,Cpen) (c) → pot, daca indeplinesc celelalte conditii ale recidivei

14. Pot atrage starea de recidiva: a. condamnarile pentru fapte continue, incepute in timpul minoritatii si epuizate anterior majoratului

b. infractiunile cu durata de consumare in timpc. faptele pentru care a intervenit reabilitarea

OBS → (a) → cum momentul consumarii infractiunii este situate in starea de minoritate, rezulta ca fapta nu poate constitui T1 (art.38,alin.1,Cpen) (b) → pot, daca indeplinesc celelalte conditii ale recidivei (c) → nu pot, potrivit art.38,alin.2,Cpen

15. Nu pot atrage starea de recidiva condamnarile pentru: a. infractiuni formaleb. infractiuni amnistiatec. infractiuni de pericol abstract

OBS → (b) → potrivit art.38,alin.1,Cpen

16. Nu atrag starea de recidiva condamnarile pentru: a. fapte pentru care s-a implinit doar termenul de reabilitare, fara a fi survenit reabilitarea propriu zisab. infractiuni comise in strainatatec. fapte dezincriminateOBS → (a) → art.38,alin.2,Cpen → nu atrag recidiva faptele pentru care →o a intervenit reabilitarea → de drept sau judecatoreasca

o s-a implinit termenul pentru reabilitarea judecatoreasca → este vorba despre situatiile in care s-a implinit termenul de reabilitare judecatoreasca, dar cererile de reabilitare fie nu au fost facute, fie sun pe rol (b) → recidiva internationala → art.37,alin.3,Cpen (c) → potrivit art.38,alin.1,Cpen

17. Nu atrag starea de recidiva: a. faptele care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiunib. infractiunile praeterintentionatec. infractiunile din culpa

OBS → (a) → intrucat nu sunt infractiuni (b) → conditia privind vinovatia T1, T2 → vinovatia = intentia (directa sau indirecta) + praeterintentia (c) → art.38,alin.1,Cpen

18. In fapt, instanta a constatat ca inculpatul a savarsit o infractiune intentionata, pentru care legea prevede o pedeapsă cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani, la 15 zile dupa ce a fost liberat conditionat, cu un rest de pedeapsa de 320 de zile, din executarea unei pedepse de 3 ani, pentru o infractiune savarsita cu aceeasi forma de vinovatie. Pentru infractiunea dedusa judecatii, instanta a stabilit o pedeapsa cu inchoisoarea de 3 luni. In speta :

a. nu există recidivă, intrucat instanta a aplicat o pedeapsa mai mica de 6 lunib. se va retine recidiva postcondamnatoriec. instanta poate aplica un spor de pana la 5 ani

OBS → (a) → T2 al recidivei = pedeapsa prevazuta de lege, iar nu pedeapsa efectiv aplicata in concret condamnatului. Cum maximul special al pedepsei este mai mare de un an, urmeaza ca ia nastere starea de recidiva, fiind fara relevanta faptul ca instanta a optat in concret pentru minimul special. (b) → se va retine recidiva postcondamnatorie, intrucat condamnatul a savarsit noua infractiune intr-o perioada in care era considerat a fi in executarea pedepsei (c) → in astfel de cazuri, se retine starea de recidiva, intrucat ea area influienta asupra unor institutii de drept penal, dar regimul sanctionator care se aplica nu este cel specific recidivei, ci cel prevazut in mod expres pentru cazul liberarii conditionate (art.61,Cpen) → prin urmare, se poate aplica un spor pana la 5 ani, iar nu pana la 7 ani

19. Pentru a exista starea de recidiva postexecutorie, infractiunea care constituie termenul al II – lea trebuie : a. sa fie comisa obligatoriu cu intentie directab. sa fie sanctionata in concret cu pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an

c. sa fie comisa intr-un anumit interbal de timp de la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul I

OBS → (a) → sa fie comisa obligatoriu cu intentie, iar nu cu intentie directa (b) → T2 = pedeapsa prevazuta de lege pentru I2 → deci, cea din textul legal, iar nu cea concreta aplicata dupa judecarea I1 (c) → trebuie sa fie savarsita dupa executarea sau considerarea ca executata a pedepsei pentru I1

20. Pentru a exista starea de recidiva postexecutorie, infractiunea care constituie termenul al II – lea trebuie : a. sa fie savarsita de o persoana majorab. sa constea in infractiuni pentru care s-a aplicat pedeapsa inchisorii mai mare de 1 anc. sa nu fie o infractiune savarsita din culpa

OBS → (a) → daca T2 ar fi savarsit in stare de minoritate, rezulta ca nu punem problema recidivei → atata timp cat T2 s-a savarsit in stare de minoritate, urmeaza cu atat mai mult, ca T1 a fost savarsit tot in stare de minoritate → dar, potrivit art.38,Cpen , infractiunile savarsite in stare de

minoritate nu constituie T1 al recidivei → prin urmare, intrucat atat I1, cat si I2 au fost savarsite in stare de minoritate, ele nu dau nastere starii de recidiva (b) → T2 > 1 an, unde T2 = pedeapsa prevazuta de norma de incriminare pentru I2 , iar nu “pedeapsa aplicata” (c) → rezulta din interpretarea per a contrario a definitiei legale date recidivei postexecutorii in art.37,alin.1,lit.b,Cpen

21. Termenul al II – lea al recidivei poate sa constea : a. intr-o infractiune praeterintentionatab. intr-o infractiune pentru care s-a aplicat pedeapsa amenziic. numai intr-o infractiune in forma consumata

OBS → (a) → sub aspectul formei de vinovatie cerute de lege, T2 poate fi savarsita → intentie + praeterintentie (b) → a se face distinctie clara intre :o T2 > 1 an, unde T2 = pedeapsa prevazuta de norma de incriminare pentru I2 , iar nu “pedeapsa aplicata” pentru I2o ca urmare, pedeapsa aplicata in concreto pentru I2 poate fi de orice specie si de orice marime →o pedeapsa cu inchisoareao pedeapsa cu amenda (c) → atat T2 , cat si T1 poate fi → infractiune consumata sau tentativa

22. Termenul al II – lea al recidivei poate sa constea : a. intr-o infractiune a carei pedeapsa a fost gratiatab. intr-o infractiune pentru care s-a aplicat pedeapsa inchisorii mai mica de 1 anc. intr-o masura educativa

OBS → (a) → gratierea inlatura executarea pedepsei, dar nu si starea de recidiva (b) → a se tine cont de T2 > 1 an, unde T2 = pedeapsa prevazuta de norma de incriminare pentru I2 , iar nu “pedeapsa aplicata” pentru I2 (c) → masura educativa nu este pedeapsa → vorbim de existenta unei stari de recidiva numai in raport cu pedepse, iar nu in raport cu masuri educative, masuri de siguranta.

23. Termenul al II – lea al recidivei poate sa constea : a. intr-o infractiune din culpab. intr-o infractiune progresivac. intr-o infractiune comisa dupa prescrierea executarii pedepsei pentru infractiunea care reprezinta termenul I

OBS → (a) → art.38,alin.1,Cpen (b) → da, daca indeplineste celelalte conditii ale recidivei (c) → cazul recidivei postexecutorii → definitia legala a recidivei postexecutorii (art.37,alin.1,lit.b,Cpen)

OBS → sporurile recidivei in cazul persoanei fizice

recidiva postcondamnatorie → pâna la 7 ani → se aplica la maximul special al pedepsei celei mai grele este ∆ ≤ 7 ani

recidiva postexecutorie → o pâna la 10 ani → în cazul închisorii → ∆ ≤ 10 ani

o cel mult 2/3 din maximul special al pedepsei celei mai grele → în cazul amenzii → ∆ ≤ 2/3 din max special

OBS → sporurile recidivei in cazul persoanei juridice

recidiva postcondamnatorie → pana la 1/2 din maximul special al amenzii celei mai grele → se aplica la maximul special al amenzii celei mai grele este ∆ ≤ 1/2 din max special

recidiva postexecutorie → pana la 2/3 din maximul special al amenzii celei mai grele → ∆ ≤ 2/3 din max special

24. In cazul comiterii unei infractiuni in stare de recidiva postcondamnatorie :

a. se aplica cumulul juridic intre pedeapsa stabilita pentru prima infractiune si cea stabilita pentru cea de a doua, cu posibilitatea aplicarii unui spor de 5 anib. se aplica un spor de pana la 10 ani la maximul special al pedepsei pentru cea de a doua infractiunec. opereaza cumulul aritmetic, daca infractiunea de la cel de al II – lea termen este evadarea

OBS → (a) → aplicarea cumulului arithmetic este doar o exceptie, sporul nu este de 5 ani (b) → sporul nu este de pana la 10 ani si nu se aplica obligatoriu la maximul special al I2 (c) → aspect impus de art.269,Cpen

25. In cazul in care, pentru al II – lea termen al recidivei postcondamnatorii instanta stabileste o pedeapsa cu amenda, pedeapsa rezultanta se calculeaza astfel : a. se aplica restul ramas neexecutat din pedeapsa inchisorii de la primul termen, la care se poate adauga, in tot sau in parte, amenda b. se aplica pedeapsa amenzii pana la maxim, iar, daca aceasta este neindestulatoare, se poate aplica si un spor de pana la jumatate din maximc. se aplica restul de pedeapsa de la primul termen, care poate fi sporit cu pana la 7 ani si apoi se adauga amenda de la al doilea termen

OBS → mare atentie → la recidiva postcondamnatorie nu exista spor pentru pedeapsa amenzii →

Cazul vizat → o singura pedeapsa cu inchisoarea si o singura pedeapsa cu amenda

P1 → nu poate fi decat inchisoarea (intreaga sau un rest ramas de executat, in functie de momentul cand intervine savarsirea lui I2) → conform definitiei legale a recidivei postcondamnatoriiP2 → amenda → asa a fost stabilita de instantaDintre P1 si P1 → Pbaza = P1 → ca pedeapsa mai greaNefiind cel putin doua pedepse de aceeasi specie (inchisoare – inchisoare) → Pbaza nu poate fi sporitaPrezultanta = Pbaza + (eventual) amenda (in tot sau in parte), conform R4 de la concurs (a) → conform explicatiilor de mai sus (b) → nu este correct pentru ca →o nu se poate aplica amenda ca pedeapsa de baza, intrucat, intre inchisoare si amenda, pedeapsa cea mai grea este inchisoareao recidiva postcondamnatorie nu este prevazuta cu un spor pentru pedeapsa amenzii (c) → mare capcana → este adevarat ca sporul de la recidiva postcondamnatorie este de pana la 7 ani, insa, intrucat cele doua pedepse nu sunt pedepse de aceeasi specie (P1 = inchisoare, P2 = amenda), nu se poate aplica sporul

26. Va exista recidiva postcondamnatorie, daca infractiunea a doua este comisa : a. in timpul executarii pedepsei pentru prima infractiuneb. in termenul liberarii conditionate acordate pentru prima infractiunec. in termenul libertatii supravegheate aplicate minorului infractor

OBS → (a) → potrivit definitiei legale a recidivei postcondamnatorii (b) → in intervalul temporal care se scurge de la acordarea liberarii conditionate si pana la data la care se implineste executarea pedepsei, condamnatul este considerat a fi in executarea pedepsei (c) → libertatea supravegheata nu este o pedeapsa ci o masura educativa aplicata minorului → or, potrivit definitiei legale a recidivei postcondamnatorii, T1 > 6 luni inchisoare

27. Cand primul termen al recidivei mari postcondamnatorii este format dintr-un concurs de infractiuni, pedeapsa pentru infractiunea care constituie al II – lea termen al recidivei se va contopi cu : a. pedeapsa rezultanta aplicata pentru concursb. fiecare dintre pedepsele aplicate pentru infractiunile concurente in partec. pedeapsa de baza din structura pedepsei rezultante

OBS → (b) → este ilogic sa se descontopeasca rezultanta de la concurs atata vreme cat P1 = o pedeapsa unica, care sa respecte conditia T1 > 6 luni inchisoare → or, o descontopire, ar conduce la o pluralitate de P1….n → absurd (c) → la fel de absurd pentru ca Pbaza componenta a pedepsei rezultante aplicate concursului

28. Cele trei sau mai multe condamnari din structura termenului I al recidivei mici, trebuie sa priveasca in mod necesar : a. infractiuni intentionate sau praeterintentionateb. infractiuni concurentec. infractiuni sanctionate cu cel putin 6 luni de inchisoare

OBS → atentie, sa priveasca in mod necesar → adica sa fie o conditie de existenta a recidivei mici (a) → este o conditie de existenta care este comuna tuturor formelor recidivei (b) → faptul ca trebuie sa fie cel putin 3, nu inseamna in mod necesar ca trebuie sa fie si concurente (c) → mare capcana → fii atenta chiar la denumirea recidivei →o recidiva mica → T1 < 6 luni → deci, excluse posibilitatile →o T1 ≤ 6 luni o T1 = 6 luni

29. Cand termenul al II – lea al unei recidive postcondamnatorii este format din mai multe infractiuni concurente, pedeapsa rezultanta se va obtine aplicand : a. mai intai regulile de la concurs, iar apoi tratamentul de la recidiva, intre termenul I si pedeapsa rezultanta in urma concursuluib. mai intai recidiva intre fiecare dintre infractiunile concurente si termenul I, iar apoi concursul intre rezultantele partiale astfel stabilitec. doar tratamentul recidivei, intre cea mai mare pedeapsa stabilita pentru infractiunile concurente si termenul IOBS → T2 nu poate fi compus decat dintr-o singura infractiune → daca in speta vom avea I2…n → R2…n, adica va lua nastere o pluralitate de recidive → stabilirea pedepsei in acest caz : se stabileste fiecare recidiva concurenta o (I2 & I2) → R1o …………..o (In & I2) → Rn se aplica contopirea dupa regulile de la recidiva → se vor obtine pedepsele rezultante partiale →o R1 → Prezultanta 1o ………………..o Rn → Prezultanta n se aplica contopirea rezultantelor partiale dupa regulile de la concurs → se obtine pedeapsa rezultanta finala care se da spre executare →

o (Prezultanta 1 & Prezultanta 2 ….& Prezultanta n) → Prezultanta

30. Cand unul dintre termenii recidivei este format din mai multe infractiuni concurente : a. sporul aplicabil pedepsei rezultante finale va fi doar cel de la recidivab. sporul aplicabil pedepsei rezultante finale va fi doar cel de la concurs, fiind mai favorabil inculpatuluic. cele doua sporuri pot fi, in principiu, cumulate

OBS → grila nu specifica daca este vorba despre T1 sau despre T2 → poate fi oricare din ei (c) → pot fi cumulate, respectandu-se limitele de pedeapsa prev. in art.80,alin.3,Cpen → in caz de aplicare concomitenta a dispozitiilor privitoare la circumstante agravante, concurs si recidiva, pedeapsa rezultanta nu poate depasi :o 25 de ani, daca maximul special pentru fiecare infractiune este de 10 ani sau mai mic o 30 de ani, daca maximul special pentru cel putin una dintre infractiuni este mai mare de 10 ani

31. In cazul savarsirii unei infractiuni in stare de recidiva, in timpul executarii unei pedepse, pedeapsa pentru a doua infractiune se va contopi cu : a. pedeapsa pentru prima infractiune in intregul ei, scazand din rezultanta ceea ce s-a executat din momentul

comiterii celei de a doua infractiuni si pana in momentul contopiriib. restul ramas neexecutat la data comiterii noii infractiuni, scazand din rezultanta ceea ce s-a executat din momentul comiterii celei de a doua infractiuni si pana in momentul contopiriic. pedeapsa pentru prima infractiune in intregul ei, scazand din rezultanta intreaga durata pe care a executat-o autorul din prima pedeapsa

OBS → I2 → savarsita in timpul executarii P1 → o o parte din P1 a fost executata → P1executato o alta parte a ramas neeexecutata → P1neexecutat Pintermediar executat → pedeapsa pe care condamnatul o executa in intervalul intermediar care se scurge intre data comiterii I2 si data la care se opereaza efectiv contopirea pedepselor ©® → contopire conform recidiveio Prezultanta = (P2 ©® P1neexecutat)o Prezultanta de executat = (P2 ©® P1neexecutat) - Pintermediar executat

32. In cazul in care o persoana aflata in executarea unei pedepse pentru infractiunea de omor evadeaza : a. se va aplica sistemul sanctionator al recidivei

b. prin exceptie, se va aplica cumulul aritmetic, intre pedeapsa stabilita pentru evadare si restul ramas neexecutat din pedeapsa din care s-a evadatc. se va retine si starea de recidiva, prezentand relevanta in legatura cu alte institutii de drept penal OBS → mare atentie la ipoteza data → grila se refera numai la faptul ca inculpatul condamnat a evadat, fara a preciza si ca a savarsit vreo infractiune → pentru aceasta situatie, se va aplica regimul sanctionator prevazut expres de art.269,alin.3,Cpen → “pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se adauga la pedeapsa ce se executa (pedeapsa ramasa de executat la data savarsirii infractiunii de evadare), fara a se putea depasi maximul general al inchisorii” (max.gen = 30 ani) (a) → regim sanctionator propriu (art.269,alin.3,Cpen) (b) → exceptie prevazuta de art.269,alin.3,Cpen (c) → situatia este identica cu cea care se aplica in cazul liberarii conditionate (art.61,Cpen) → se retine starea de recidiva, dar regimul sanctionator este cel expres prevazut de art.269,alin.3, iar nu cel prevazut de art.39,Cpen

33. In cazul in care avem trei sau mai multe condamnari sub 6 luni fiecare, pronuntate pentru infractiuni concurente intentionate, contopite intr-o pedeapsa rezultanta mai mare de 6 luni, iar in timpul executarii pedepsei, condamnatul comite o noua infractiune, care indeplineste conditiile termenului al doilea al recidivei, vom fi in prezenta :

a. recidivei postcondamnatorii micib. recidivei postcondamnatorii maric. recidivei postexecutorii mari

OBS → (1) → T1 → pedeapsa aplicata → conform definitiei legale a recidivei postcondamnatorii pedeapsa aplicata = P1(rezultanta) > 6 luni inchisoare → recidiva mare (2) → I2 → savarsita in timpul executarii P1(rezultanta) → recidiva postcondamnatorie din (1) & (2) → recidiva mare postcondamnatorie

34. In cazul recidivei postexecutorii, infractiunea care constituie termenul al II – lea trebuie comisa : a. dupa executarea pedepsei pentru prima infractiuneb. dupa liberarea conditionata din executarea pedepsei pentru infractiunea care constituie termenul Ic. dupa prescrierea executarii pedepsei pentru infractiunea ce constituie termenul I

OBS → (a),(c) → conform definitiei legale (art.37,alin.1,lit.b,Cpen) (b) → (posibil) o recidiva postcondamnatorie

35. In cazul in care pentru al II – lea termen al recidivei postexecutorii instanta stabileste o pedeapsa cu amenda, pedeapsa rezultanta se calculeaza astfel :

a. se aplica pedeapsa inchisorii de la primul termen, la care se poate adauga amenda in tot sau in parte b. se aplica pedeapsa amenzii pana la maxim, iar daca acesta nu este indestulator, se poate aplica si un spor de pana la 2/3 din maxim c. se aplica pedeapsa de la primul termen, care poate fi sporita cu pana la 10 ani si apoi se adauga amenda de la al doilea termen

OBS → mare atentie → spre deosebire de recidiva postcondamnatorie, recidiva postexecutorie este prevazuta cu spor si pentru amenda ratiunea acestei deosebiri →o la recidiva postcondamnatorie →o P1 → numai pedeapsa cu inchisoareao P2 → pedeapsa cu inchisoarea sau amendao contopirile posibile sunt intre → (P1inchisoarea ©® P2inchisoarea) (P1inchisoarea ©® P2amenda)o din cauza lui P1 → nu exista posibilitatea contopirii de forma (P1amenda ©® P2amenda) → nefiind posibila niciodata aceasta combinatie si, cum sporul se poate aplica numai in cazul a doua pedepse de aceeasi specie, rezulta ca prevederea unui spor in privinta amenzii era inutil pentru ipoteza recidivei postcondamnatorii

o Prezultanta → se aplica in doua trepte, ca la concurs → in treapta 1 → se stabileste cuantumul lui P2

in treapta 2 → se contopesc P1si P2 → rezultatul consta in obtinerea pedepsei rezultante

Prezultanta = (P2 ©® P1)

o la recidiva postcondamnatorie → o Prezultanta → se aplica intr-o singura treapta → in treapta 1 → se stabileste cuantumul lui P2 (tinzand spre max ± spor) treapta 2 a contopirii propriu-zise → nu exista pentru ca nu avem ce contopi, P1 fiind deja executata o prin urmare, in functie de specia lui P2 se va opta pentru aplicarea unui spor → daca P2 = inchisoare → un spor de pâna la 10 ani → ∆ ≤ 10 ani daca P2 = amenda → un spor de cel mult doua treimi din maximul special → ∆ ≤ 2/3 din max special (a) → fiind vorba despre recidiva postexecutorie, si cum pedeapsa stabilita pentru infractiunea care a atras starea de recidiva este amenda → Prezultanta va fi obligatoriu de aceeasi specie cu P2 → va fi tot o amenda → (a) incorect (b) → P2 → va fi o amenda → poate urcata pana la maximul sau special si, daca acesta nu este indestulator, se mai poate aplica un spor de cel mult 2/3 din max

36. Recidiva mica postcondamnatorie se sanctioneaza : a. potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, dar aplicandu-se un spor de pana la 3 ani

b. la fel ca si recidiva mica postexecutoriec. la fel ca si recidiva mare postcondamnatorie

37. In cazul recidivei mici postexecutorii : a. se aplica un spor de pana la 10 ani la cea mai grea pedeapsa din cele 4 aplicate faptuitoruluib. se aplica un spor de pana la 7 ani la maximul pedepsei pentru ultima infractiunec. se aplica pentru ultima fapta o pedeapsa intre minimul si maximul special, acesta din urma putand fi depasit cu pana la 10 ani de catre instanta

OBS → recidiva mica postexecutorie → se sanctioneaza ca si recidiva nare postexecutorie → o un spor de pâna la 10 ani → ∆ ≤ 10 anio un spor de cel mult doua treimi din maximul special → ∆ ≤ 2/3 din max special () → fiind recidiva postexecutorie, aplicarea pedepsei rezultante se face intr-o singura treapta, astfel ca nu putem vorbi de aplicarea unui spor….. la cea mai grea pedeapsa din cele 4 aplicate faptuitorului” → acestea au fost executate sau considerate ca executate → nu mai intra in nicio contopire → pedeapsa rezultanta se raporteaza numai la P2 (b) → exclus din start → 7 ani (c) → Prezultanta = P2 (tinzand spre max ± spor)

38. Recidiva mica postexecutorie :

a. se sanctioneaza in mod identic cu cea mare postexecutorieb. se sanctioneaza prin contopirea pedepselor de la cei doi termenic. poate exista atunci cand antecedenta penala a faptuitorului consta in cel putin 3 condamnari la inchisoare de maxim 6 luni, pentru fapte intentionate

OBS → (b) → nu exista contopire ca nu avem ce contopi, P1 fiind executata sau considerata ca executata (c) → T1 ≤ 6 lun

39. Recidiva postexecutorie se sanctioneaza : a. intr-o singura etapab. prin cumul aritmeticc. prin cumul juridic, cu spor de cel mult 2/3 din maximul special al pedepsei inchisorii

OBS → (b) → nu a ice cumula, ce cumula arithmetic, caci practice, in calcul, P1 = 0 (c) → theoretic vorbind, sistemul este cel al cumulului juridic (intr-o singura treapta) → dar, sporul pentru pedeapsa inchisorii nu este corect

40. Recalcularea pedepsei in caz de recidiva, este :

a. conditionata de descoperirea starii de recidiva inainte de executarea sau considerarea ca executata a pedepseib. aplicabila doar in cazul recidivei maric. aplicabila doar in cazul recidivei postcondamnatorii

OBS → gandeste-te in sensul ca recidiva este o stare de agravare facultativa a pedepsei si ca ar fi hilar ca eventuala descoperire a ei, dupa ce condamnatul a executat pedeapsa, sa conduca la faptul ca trebuie sa fie chemat inapoi in puscarie pe motiv ca I s-a recalculat pedeapsa (a) → recalcularea pedepsei pentru recidiva este conditionata de :o descoperirea starii de recidiva dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea savarsita din nou → daca existau probe la dosar si nu a fost retinuta → recurs extraordinaro descoperirea starii de recidiva sa aiba loc mai inainte de :o executarea in intregime a pedepseio considerarea ca executata a pedepsei prin → gratierea totala, gratierea restului de pedeapsa, prescrierea executarii pedepsei la aplicarea careia nu s-a retinut starea de recidiva (b),(c) → art.39,alin.6,Cpen → recalcularea pedepsei se face in cazul recidivei mari (postcondamnatorii sau postexecutorii)

41. Dubla recidiva desemneaza ipoteza in care :

a. termenul I al recidivei este format dintr-un concurs de infractiunib. termenul al II – lea al recidivei este format dintr-un concurs de infractiunic. o persoana comite o infractiune aflata concomitent in stare de recidiva postcondamnatorie si postexecutorie cu alte doua infractiuni

OBS → (a) → este o singura stare de recidiva → T1 = Prezultanta (b) → in functie de numarul infractiunilor in concurs, avem o pluralitate de infractiuni (c) → ideea de dublu → o singura infractiune capteaza doua stari de recidiva

42. Inculpatul a comis in conditiile starii de recidiva mare postexecutorie, o infractiune intentionata, sanctionata legal cu inchisoarea de la 1 – 12 ani. Tinand seama ca prima infractiune fusese sanctionata concret cu 18 ani, pedeapsa maxima pe care instanta o poate aplica in cazul concret este : a. 30 de anib. 17 anic. 22 ani

OBS → recidiva postexecutorie →o P1 = 0

o ∆ ≤ 10 ani aplicarea pedepsei intr-o singura treapta → max P2= max I2 + ∆postexecutoriu = 12 + 10 = 22

43. Daca infracţiunea ce constituie cel de-al doilea termen a fost săvârşită în stare de evadare, aplicarea pedepsei rezultante se va face :a. prin cumul aritmetic, intr-o singura treaptab. prin cumul juridic, in doua treptec. contopind pedeapsa ce se executa cu pedeapsa pentru infractiunea care a atras starea de recidiva

OBS → pedepsele avute in atentie la contopire → o P1= pedeapsa ce se executa o P2= pedeapsa pentru I2 notiunea “pedeapsa de executat “ → P1= P1neexecutat + PIevadare pedeapsa rezultanta →

Prezultanta = (P2 ©® P1) = [P2 ©® (P1neexecutat + PIevadare)]

44. Pedeapsa ce se executa, care se contopeste in cazul savarsirii unei infractiuni in stare de evadare : a. este rezultatul unui cumul aritmeticb. reprezinta restul de pedeapsa ramas de executat, din condamnarea care constituie primul termen al recidiveic. reprezibta pedeapsa ce se aplica pentru evadare

OBS → pluralitatea intermediara → reglementata expres in art.40,Cpen se numeste intermediara intrucat nu este nici concurs de infractiuni, pentru ca intre cele doua infractiuni se interpune o condamnare, si nici recidiva (postcondamnatorie) această formă a pluralităţii există atunci când înainte de executarea unei pedepse, în cursul executării acesteia sau în stare de evadare, o persoană comite o nouă infracţiune, dar nu sunt îndeplinite condiţiile recidivei postcondamnatorii va fi pluralitate intermediară dacă →o T1 → poate fi →o T1 < 6 luni o T1 = 6 luni o T1 = amendao T2 → poate fi →o T2 < 1 an o T2 = amendao una dintre cele două infracţiuni este săvârşită din culpă o atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile art.38 → culpa şi minoritatea

45. Pluralitatea intermediara exista atunci cand : a. dupa condamnarea unui minor la pedeapsa inchisorii, acesta comite o infractiune din culpa, in timpul executarii primei pedepse

b. dupa cel putin 3 condamnari la pedepse de pana la 6 luni inchisoare, pentru infractiuni intentionate, infractorul comite o noua infractiune, intentionata, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 anc. dupa executarea unei pedepse cu amenda aplicata pentru o infractiune intentionata, infractorul comite o noua infractiune sanctionata tot cu amenda

OBS → (a) → o I2 este comisa in timpul executarii I1 → aspectul postcondamnatoriu prin care se aseamana cu recidiva postcondamnatorieo I1 → infractiune din culpa (b) → recidiva mica (postcondamnatorie sau postexecutorie) (c) → ideea de postexecutoriu → nu exista in cazul pluralitatii intermediare → pluralitatea intermediara corespunde recidivei postcondamnatorii, iar nu celei postexecutorii

46. Exista pluralitate intermediara, atunci cand : a. primul termen consta intr-o infractiune dezincriminatab. primul termen consta intr-o infractiune amnistiata

c. primul termen consta intr-o infractiune din culpa

OBS → dintre conditiile prevazute de art.38,Cpen, doar culpa si minoritatea pot da nastere pluralitatii intermediare (a) → de vreme ce a fost dezincriminata → nu mai este o fapta prevazuta de legea penala → nemaiavand character penal, nu mai poate genera niciun fel de pluralitate de infractiuni → practice, o astfel de fapta nu mai conteaza, nu mai exista, nu mai genereaza deloc aspecte penale (b) → de vreme ce a fost amnistiata, rezulta ca a fost “stearsa”, “radiate” → nu mai poate fi prim termen al niciunei pluralitati de infractiune (c) → aspect specific pluralitatii intermediare

47. Poate exista pluralitate intermediara, atunci cand : a. primul termen consta intr-o infractiune pentru care a intervenit reabilitarea de dreptb. primul termen consta intr-o pedeapsa de 3 lunic. primul termen consta intr-o infractiune gratiata total

OBS → (a) → ideea de reabilitare se cupleaza cu ideea recidivei postexecutorii → de vreme ce a fost reabilitata, urmeaza ca a fost deja executata sau considerata ca executata, ceea ce inseamna ca nu mai ne putem gandi la aspectul postcondamnatoriu, ci la cel postexecutoriu → or,

pluralitatea intermediara retine aspectul postcondamnatoriu al recidivei (b) → T1 < 6 luni (c) → gratierea adduce in atentie tot ideea de postexecutoriu → “considerarea ca executata a unei pedepse, prin gratierea totala sau a restului de pedeapsa, prin implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei”

48. Exista pluralitate intermediara : a. daca se comite o infractiune dupa executarea integrala a unei pedepse cu amendab. daca, in timpul executarii unei pedepse pentru o infractiune din culpa, se comite o alta infractiune din culpac. daca primul termen este o infractiune pentru care a intervenit reabilitarea

OBS → (a), (c) → s-a depasit momentul postcondamnatoriu

49. Nu poate exista pluralitate intermediara, atunci cand : a. primul termen consta intr-o infractiune savarsita in stare de minoritateb. primul termen consta intr-o infractiune pentru care s-a implinit termenul de prescriptie a executarii pedepseic. primul termen consta intr-o infractiune gratiata partial

OBS →

practic, pluralitatea intermediara se retine indiferent de :o gravitatea lui T1,T2o natura I1,I2o forma de vinovatieo starea de minoritate sau de majoritate a condamnatului (b),(c) → depasindu-se momentele care semnifica aspectul “postcondamnatoriu”, nu mai putem vorbi de pluralitate intermediara

50. Exista pluralitate intermediara, daca : a. al doilea termen este o fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiunib. un minor de 16 ani comite o ucidere din culpa, dupa ce, anterior, savarsise fara discernamant o fapta prevazuta de legea penalac. o persoana, aflata in executarea unei pedepse pentru o infractiune din culpa, evadeaza

OBS → (a) → daca nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, atunci nu este infractiune si, prin urmare, nu discutam de nasterea unei pluralitati de infractiuni, fie ea si sub forma recidivei (b) → daca fapta anterioara a fost comisa fara discernamant, urmeaza ca minorul nu a raspuns penal pentru o astfel de fapta → daca nu a raspuns penal, inseamna ca nu a existat pedeapsa, condamnare → daca

nu a existat condamnare, rezulta ca nu exista primul termen al pluralitatii de infractiuni → daca nu exista primul termen al pluralitatii, nu exista deci pluralitate de infractiuni, ci doar a doua infractiune (c) → infractiunea de evadare da nastere unei pluralitati intermediare

51. Exista pluralitate intermediara, daca : a. ulterior aplicarii dispozitiilor art. 181,Cpen pentru o fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, se comite o infractiune din culpab. dupa executarea unei pedepse de 2 ani pentru o infractiune din culpa, persoana in cauza savarseste o noua infractiune din culpac. condamnatul a savarsit o infractiune din culpa, inainte de punerea in executare a unei hotarari de definitive de condamnare la pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 6 luni, pentru o alta infractiune intentionata

OBS → (a) → lipseste T1 → fapta care nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni (b) → s-a depasit momentul postcondamnatoriu (c) → I2 = o infractiune din culpa, I2 s-a comis postcondamnatoriu → in intervalul scurs intre ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare si momentul punerii ei in executare

52. In cazul in care, pentru a doua infractiune din structura unei pluralitati intermediare, instanta stabileste o pedeapsa cu amenda, pedeapsa rezultanta se calculeaza astfel: a. se aplica pedeapsa inchisorii de la primul termen, la care se poate adauga in tot sau in parte amendab. se aplica pedeapsa amenzii pana la maxim, iar daca acesta nu este indestulator, se poate aplica si un spor de pana la jumatate din maximc. se aplica restul de pedeapsa de la primul termen, care poate fi sporit cu pana la 5 ani si apoi se poate adauga amenda de la al doilea termen

OBS → variantele posibile Ipoteza posibila 1 → P1inchisoare & P2 amendao sunt doua pedepse de specie diferita → nu va exista sporo Pbaza → P1 → inchisoare (intreaga sau rest neexecutat )→ ca pedeapsa mai greao Prezultanta = Pbaza ± P2 → inchisoare ± amenda (in tot sau in parte) Ipoteza posibila 2 → P1amenda & P2 amendao sunt doua pedepse de aceeasi specie → va exista spor → ∆amendao dintre P1, P2 → Pbaza = amenda mai mareo cum regimul sanctionator este cel de la concursul de infractiuni, rezulta ca :

∆amenda < 1/2 max. special al amenzii de baza

maxPrezultanta = max Pbaza + ∆amenda → max Pbaza + 1/2 max. special al amenzii de baza

Ipoteza posibila 3 → P1inchisoare & P2 inchisoareo sunt doua pedepse de aceeasi specie → va exista spor → ∆inchisoareo dintre P1, P2 → Pbaza = pedeapsa cea mai greao cum regimul sanctionator este cel de la concursul de infractiuni, rezulta ca :

∆inchisoare ≤ 5 ani

maxPrezultanta = max Pbaza + ∆inchisoare → max Pbaza + 5 ani

OBS → mare atentie la exprimarea din ultimele doua raspunsuri (a) → este ipoteza I analizata mai sus (b) → raspunsul este gresit si speculeaza o eroare de exprimare → sporul nu se aplica la una sau alta dintre cele doua amenzi, ci la amenda cea mai grea, care poate sa fie sporita pana la maximul ei special si, daca acesta nu este indestulator, se mai poate aplica un spor de pana la 1/2 din acest maxim (c) → cum in raspuns se vorbeste de faptul ca am avea specii diferite de pedeapsa (inchisoare si amenda), rezulta ca nu se poate pune problema existentei si aplicarii vreunui spor

53. Pluralitatea intermediara se sanctioneaza :a. potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, dar aplicandu-se un spor de pana la 3 anib. la fel ca si recidiva postcondamnatoriec. potrivit regulilor de la concursul de infractiuni

54. Tratamentul sanctionator al pluralitatii intermediare este aplicabil in cazul in care : a. dupa executarea pedepsei pentru o infractiune din culpa, inculpatul comite o noua infractiune intentionata b. in timpul executarii pedepsei pentru o infractiune din culpa, inculpatul comite o noua infractiune din culpac. in timpul executarii pedepsei pentru o infractiune intentionata, inculpatul savarseste o noua infractiune intentionata care este amnistiata antecondamnatoriu

OBS → enuntul se refera la tratamentul sanctionator, dar pentru a pune o astfel de problema, trebuie mai intai sa avem pluralitatea intermediara. Daca aceasta nu exista, nu mai punem problema sanctionarii ei. (a) → s-a deposit momentul postexecutoriu (b) → I2 a fost savarsita postcondamnatoriu, I2 = o infractiune din culpa (c) → nu exista I2, de vreme ce a intervenit o amnistie antecondamnatorie

55. Tratamentul sanctionator al pluralitatii intermediare este aplicabil in cazul in care :

a. in timpul executarii pedepsei pentru o infractiune intentionata, inculpatul – minor de 17 ani, comite o noua infractiune intentionatab. inculpatul a participat in calitate de complice la o infractiune si in calitate de instigator la o alta infractiune, fara a interveni o hotarare de conmdamnare definitiva pentru vreuna dintre cele doua infractiunic. inculpatul a savarsit o ucidere din culpa, in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii unei pedepse pentru infractiunea de loviri sau alte violente (art.180,Cpen)

OBS → (a) → I2 a fost savarsita postcondamnatoriu, I2 a fost savarsita in stare de minoritate (b) → (posibil) un concurs de infractiuni → nu se pune problema pluralitatii intermediare intrucat nu a intervenit o hotarare de condamnare pentru I1 (c) → I2 a fost savarsita postcondamnatoriu → in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei, I2 = o infractiune din culpa

56. Pluralitatea intermediara se deosebeste de concursul de infractiuni, prin : a. sporul aplicabilb. existenta unei hotarari de condamnare definitiva intre infractiunile din structura pluralitatiic. faptul ca pluralitatea intermediara presupune intotdeauna o pluralitate de faptuitori

OBS → (a) → sporurile sunt identice (b) → element de diferentiere (c) → pluralitatea intermediara = pluralitate de infractiuni, pluralitatea de faptuitori = mai multi faptuitori → dar, pluralitatea intermediara se analizeaza specific in persoana fiecarui infractor in parte si, mai mult, toate formele de pluralitate de infractiuni se caracterizeaza prin unitatea subiectului active. A nu se condunda cu unicitatea subiectului active.

57. Pluralitatea intermediara se deosebeste de concursul de infractiuni, prin aceea ca : a. in cazul pluralitatii intermediare, a doua infractiune se poate comite si dupa executarea pedepsei pentru prima faptab. in structura pluralitatii pot intra si infractiuni din culpac. presupune o condamnare definitiva pentru infractiunea care formeaza primul termen al structurii ei

OBS → (a) → numai postcondamnatoriu, nu si postexecutoriu (b) → este un aspect de asemanare (c) → atentie, o condamnare definitiva, iar nu o condamnare

58. Pluralitatea intermediara se aseamana cu concursul de infractiuni, prin aceea ca : a. sunt forme ale pluralitatii de infractori

b. sistemul sanctionatorc. nu conteaza natura sau gravitatea infractiunilor comise

OBS → (a) → sunt forme ale pluralitatii de infractiuni

59. Pluralitatea intermediara se aseamana cu concursul de infractiuni, prin aceea ca :a. se retin indiferent daca autorul care raspunde penal este major sau minorb. presupun unitatea subiectului activc. presupun omogenitatea juridica a ingractiunilor savarsite

OBS → (a) → (b) → aspect comun tuturor formelor de pluralitate de infractiuni → atunci cand se retine o forma a pluralitatii de infractiune, ea se analizeaza in acelasi timp si sub acelasi raport in persoana unei singure persoane (c) → nu, infractiunile pot fi de acelasi fel sau nu

60. Dupa executarea unei pedepse de 1 an si 6 luni intr-o inchisoare militara, autorul a comis o infractiune de talharie. In cazul concret, pedeapsa pe care acesta o va executa : a. se va determina prin aplicarea regulilor de la pluralitatea intermediara

b. se va determina prin aplicarea regulilor de la recidiva postexecutoriec. se va aplica doar pedeapsa pentru savarsirea infractiunii de talharie

OBS → atentie ca nu degeaba a fost aleasa ideea de executare a unei pedepse intr-o inchisoare militara potrivit art.62,Cpen → o executarea pedepsei închisorii care nu depaseste 2 ani, de catre militarii în termen, se face într-o închisoare militara în cazurile prevazute de lege, precum si în cazurile când instanta judecatoreasca, tinând seama de împrejurarile cauzei si de persoana condamnatului, dispune aceastao dupa executarea pedepsei sau dupa gratierea totala ori dupa gratierea restului de pedeapsa, cel condamnat este reabilitat de drept. (a) → din start trebuie sa excludem acest raspuns intrucat din enuntul grilei rezulta ca s-a deposit momentul postcondamnatoriu (b) → intrucat a intervenit reabilitarea de drept, rezulta ca prima condamnare nu mai poate sa formeze primul termen al recidivei postexecutorii (art.38,alin.2,Cpen) → asa fiind, rezulta mai departe ca nu putem pune problema existentei unei recidive postexecutorii (c) → o singura infractiune = infractiunea de talharie61. S-a retinut ca inculpatul, aflat in executarea unei pedepse de 6 ani inchisoare pentru o infractiune

intentionata, a comis o noua infractiune intentionata, sanctionata legal cu mai mult de 1 an, in timp ce beneficia de o intrerupere a executarii pe motive medicale. In acest caz, ne aflam in prezenta : a. recidivei mari postcondamnatoriib. pluralitatii intermediarec. recidivei mari postexecutorii

OBS → (a) → in timpul cat a beneficiat de intreruperea executarii pedepsei, condamnatul este considerat ca se afla in executarea pedepsei. Tot o recidiva postcondamnatorie (sau o pluralitate intermediara, dupa caz) ia nastere si in cazul in care condamnatul beneficiaza de o amanare a executarii pedepsei → amanarea executarii pedepsei se acorda numai dupa ramanerea definitive a executarii → moment postcondamnatoriu

62. Dupa condamnarea la o pedeapsa de 8 luni inchisoare aplicata pentru un concurs de infractiuni in structura caruia intra doua pedepse de cate 5 luni pentru fapte intentionate si una de 4 luni pentru o fapta din culpa, o persoana comite un furt, in timp ce executa aceasta condamnare. In speta, exista: a. recidiva mica postcondamnatorieb. pluralitate intermediarac. recidiva mare postcondamnatorie

OBS →

ideea ca trebuie retinuta din astfel de cazuri este modul in care trebuie sa analizam primul termen care este un concurs de infractiuni →o daca toate cele trei infractiuni ar fi fost savarsite cu intentie, problema era simpla → aveam o recidiva mica postcondamnatorie pentru ca erau indeplinite toate conditiile acesteia →o T1 = cel putin trei condamnari definitiveo P1→ pedeapsa rezultanta → P1 > 6 luni inchisoare → recidiva mareo I2 → noua infractiune fiind un furt → I2 savarsita cu intentieo I2 savarsita in timpul executarii primei condamnari → recidiva postcondamnatorie o dar, pentru ca printre infractiunile concurente se afla si infractiuni savarsite din culpa, pentru a sti ce anume sa retinem in cauza – recidiva postcondamnatorie sau pluralitate intermediara, vom aplica urmatoarele reguli →o avem recidiva postcondamnatorie (mica) → daca cel putin una dintre infracţiunile concurente este intenţionată si pedeapsa stabilita pentru aceasta infractiune este mai mare de 6 lunio avem pluralitate intermediara daca pedepsele pentru infracţiunile concurente sunt mai mici de 6 luni, chiar daca rezultanta depaseste limita de 6 luni (b) → cum in speta infractiunile concurente au fost savarsite cu forme diferite de vinovatie, si cum niciuna dintre infractiunile intentionate nu are o pedeapsa mai

mare de 6 luni, rezulta ca nu se va putea retine recidiva mica postcondamnatorie, ci apluralitatea intermediara

63. In cazul in care o persoana aflata in executarea unei pedepse pentru o infractiune din culpa evadeaza : a. va exista pluralitate intermediarab. se vor aplica regulile de sanctionare de la concursul de infractiunic. se aplica cumulul aritmetic

OBS → (a) → infractiunea de evadare da nastere la o pluralitate intermediara, prima condamnare fiind pentru o infractiune din culpa (b),(c) → nu, pentru ca art.269,alin.3,Cpen prevede un regim sanctionator propriu, respectiv cumulul aritmetic intre restul ramas de executat din pedeapsa din care a evadat si pedeapsa pentru evadare

***La 25 mai 2009, condamnatul C.C. a fost liberat conditionat, cu un rest de pedeapsa de 1216 zile ramas de executat. Cunoscând ca cele doua victime au primit pensia, în seara de 20.06.2009, în jurul orelor 21,00 inculpatul a mers la locuinta sotilor SS si SC pentru a le sustrage banii proveniti din pensie, precum si alte bunuri. Dupa ce a

patruns în locuinta victimelor, inculpatul le-a cerut sa-i dea suma de bani pe care o detineau în locuinta. Pentru motivul ca victimele au refuzat sa-i dea banii, inculpatul C.C. cu un topor, cu o piatra si un sucitor a lovit victimele de mai multe ori în zona capului si în alte parti ale corpului. In urma loviturilor victimele au decedat. Dupa savârsirea faptelor, inculpatul a sustras din locuinta acestora doua butelii pentru aragaz si un ventilator.

64. In speta:a. stabilirea pedeapsei se va face potrivit regulilor de la recidiva postcondamnatorie b. se retine starea de recidiva postcondamnatoriec. este incident concursul real de infractiuni (art.33,lit.a,Cpen)

Incadrarea juridica → concurs real de infractiuni intre :a. omor deosebit de grav → art.176,lit.b,d,Cpen b. talharie → art.211, alin.1,2, lit.b alin 21 lit.c, C.penal omor deosebit de grav → art.176a. lit.b → asupra a doua sau mai multor persoaneb. pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii talharie → art.211, alin.1,2, lit.b alin 21 lit.c, C.penala. alin.2, lit.b → in timpul noptiib. alin. 21,lit.c → intr-o locuinta sau in dependinte ale acesteia

Se retine starea de recidiva postcondamnatorie pentru ca infractiunile au fost savarsite in perioada in care condamnatul era liberat conditionat (este considerat in executarea pedepsei), dar nu se aplica regimul sanctionator al recidivei prevazut de art.39,Cpen → aceasta pentru ca art.61,Cpen prevede un regim sanctionator propriu pentru cazul in care se revoca liberarea conditionata In temeiul art.61,alin.1,teza a II a, revoca liberarea conditionata cu privire la restul de pedeapsa de 1216 zile ramas de executat din pedeapsa de 9 ani închisoare aplicata prin sent. pen. nr. 221/27.05.2003 a Tb.Bacau si contopeste acest rest cu pedeapsa aplicata pentru savarsirea infractiunii supusa judecatii în prezenta cauza

65. La data de 28 noiembrie 2006, inculpatul F.V. a fost liberat conditionat din executarea unei pedepse finale de 7 ani si 6 luni închisoare, cu un rest de 955 zile ramas neexecutat. In fapt, în noaptea de 6/7 septembrie 2007 pe fondul consumului de alcool si al refuzului victimei G.V. de a-l servi cu tigari, în imobilul din strada P., în prezenta mai multor persoane, inculpatul F. a supus victima unor acte de violenta fizica. Initial, inculpatul a lovit victima cu palma si cu o bucata de furtun, apoi i-a aplicat lovituri repetate cu pumnii în zona capului si toracelui, cauzându-i leziuni traumatice grave in urma carora victima a decedat. Având în vedere ca inculpatul a comis infractiunea dupa ce a fost liberat conditionat din executarea unei pedepse aplicate

tot pentru infractiuni comise cu violenta asupra persoanei, tribunalul a revocat beneficiul liberarii conditionate.In spetaa. infractiunea savarsita este omor calificat (art.175,lit.i,Cpen)b. infractiunea a fost savarsita in stare de recidiva postcondamnatoriec. regimul sanctionator este cel prevazut pentru recidiva postcondamnatorie

*** Instanta l-a condamnat pe I.M., militar in rezerva, la pedeapsa de 15 ani închisoare si 6 ani pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a,b,e,Cpen, retinand ca : În seara de 22.08.2008, victima S.V., aflata în stare avansata de ebrietate se deplasa pe jos în localitatea M., unde venise împreuna cu martorii S.G. si L.I. In jurul orelor 22:00, victima a ajuns în zona locuintelor martorilor B.A, P.T. si U.I., vorbind incoerent si lovind în portile cetatenilor care au iesit alertati si au încercat sa-l îndrume spre comuna G., unde spunea ca locuieste. Inculpatul a iesit în întâmpinarea victimei pe centrul partii carosabile si i-a aplicat o lovitura cu pumnul în zona fetei. Ca urmare a acestei lovituri, victima a fost proiectata pe spate, pe partea carosabila si a ramas în stare de neputinta. Martorul B.A. a declarat ca i-a sugerat inculpatului sa-l duca pe S.V. la marginea drumului spre a nu fi accidentat de autovehicule. Inculpatul l-a prins pe S. V. de camasa si pantaloni si l-a aruncat la marginea drumului partii

carosabile, în dreptul locuintei martorului U.I. Ulterior, inculpatul a plecat spre locuinta sa, iar martorii au intrat în curte. Dupa aproximativ 5 minute, martorul B.A. a iesit în drum si a constatat ca victima îsi revenise, astfel încât a ajutat-o sa se ridice si i-a indicat în ce directie trebuie sa se deplaseze pentru a ajunge în comuna G. Martorul a declarat ca a constatat urme de sânge în zona capului si la gura, ca S. V. era dezorientat si se deplasa în sensul opus celui pe care i l-a indicat. În acest timp, inculpatul se afla în dreptul portii casei sale si a vazut ca victima S. V. se deplasa spre el, adresându-i injurii pentru ca l-a lovit. În acest conditii, inculpatul l-a întâmpinat pe S.V. în dreptul locuintei martorei B.D., pe cealalta parte a drumului, si l-a lovit cu pumnul peste fata, doborându-l din nou pe partea carosabila. Victima S. V. a fost transportata la spital cu diagnosticul „ politraumatism prin agresiune”, iar la data de 23.08.2008 a decedat. Inculpatul I. M. a declarat pe parcursul procesului penal ca nu a intentionat sa-l ucida pe S.V., ca l-a lovit dupa ce acesta i-a adresa injurii si l-a lovit cu pumnul în stomac. Din fisa de cazier judiciar a rezultat ca inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru infractiuni de furt calificat, ultima pedeapsa executata fiind de 4 ani închisoare aplicata prin sentinta penala nr. 1876/2003 a Judecatoriei Focsani.

66. In speta, instanta :a. dispune obligatoriu degradarea militara a inculpatului

b. aplica regimul sanctionator prevazut pentru recidiva postexecutoriec. admite cererea de schimbare a încadrarii juridice formulata de catre inculpatul

67. In speta, incadrarea juridica a faptei va fi :a. loviri sau vatamari cauzatoare de moarte (art.183,Cpen)b. omor calificat (art.175,lit.i), cu aplicarea art.37 lit.b,Cpenc. omor (art.174,Cpen), cu aplicarea art.37 lit.b,Cpen

OBS → incadrarea juridica → infractiunea de omor calificat, prev. de art.175,lit.i,Cpen, cu aplicarea art. 37 lit.b,Cpen → infractiunea a fost comisa într-un loc public, pe strada, în conditiile recidivei postexecutorii prev. de art.37 lit.b,Cpen pedeapsa aplicata fiind de 15 ani inchisoare → aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a degradarii militare (art.67,alin.2,Cpen)

***Prin sentinta penala nr…30/2006 a Judecatoriei Zalau, inculpatul G.F. a fost condamnat la pedeapsa rezultanta a închisorii de 6 ani pentru comiterea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, în dauna aceleiasi parti vatamate, C.A. În data de 25.03.2008, inculpatul a fost recompensat cu o permisie din Penitenciarul Spital Dej. În cursul zilei în care a primit permisia, inculpatul a consumat bauturi alcoolice, iar noaptea, în jurul orei 02.00 s-a deplasat la locuinta

partii vatamate C.A , potrivit declaratiilor sale, cu intentia de a se împaca cu aceasta din urma pentru faptul ca a violat-o în anul 2006, întretinând cu aceasta un raport sexual, dar despre care sustine ca a fost consimtit. In cauza s-a efectuat raportul de constatare medico-legala, in care s-a concluzionat ca partea vatamata nu prezenta urme de violente pe cap, trunchi si membre si nici la nivelul sferei genitale, dar prezenta spermatozoizilor în secretia vaginala atesta faptul ca între victima si agresor a avut loc un contact sexual. Partea vatamata a aratat în declaratiile sale ca în noaptea de 25.03.2008, inculpatul a patruns în locuinta ei si, la întrebarea ei legata de motivul pentru care se afla în locuinta ei, acesta i-a raspuns ca o sa o violeze si o sa o omoare pentru ca l-a trimis în închisoare timp de 6 ani pentru violul anterior. Desi partea vatamata l-a rugat pe inculpat sa o lase în pace, acesta s-a asezat în pat lânga ea, a oprit-o sa se ridice si i-a spus acesteia sa nu opuna rezistenta si sa fie prietena lui secreta, ca o va ajuta cu bani, iar apoi a întretinut cu ea un raport sexual, timp în care a apasat-o pe cap cu ambele mâini, pentru a nu se putea misca. De asemenea, a aratat partea vatamata ca a încercat sa îl ia cu vorba buna pe inculpat si ca îi era teama de acesta, întrucât în anul 2006, când a violat-o, a lovit-o de foarte multe ori peste fata, precum si ca, tot de teama, i-a spus inculpatului ca nu o sa spuna nimanui despre ce s-a întâmplat si i-a sugerat acestuia sa iasa din casa prin spate, pentru a nu fi vazut de alte persoane. Dupa plecarea inculpatului, partea vatamata s-a deplasat la familia H.

vecinii sai, povestindu-le ce s-a întâmplat si cerându-le bani pentru a putea merge la politie sa depuna plângere.

68. In speta, la individualizarea pedepsei, instanta va da eficienta dispozitiilor legale privitoare la :a. concursul real de infractiuni : viol (art.197,alin.1), violare de domiciliu (art.192,alin.2)b. recidiva postcondamnatorie (art.37,lit.a,Cpen)c. concursul de infractiuni si apoi celor privitoare la starea de recidiva postcondamnatorieOBS → fiecare dintre cele doua infractiuni retinute dau nastere la o stare de recidiva postcondamnatorie → mai intai se va da eficienta regulilor de la recidiva postcondamnatorie si abia apoi celor de la concursul de infractiuni In speta s-a retinut constrangerea morala a victimei

69. În baza art.192,alin.2 cu aplic. art.37,lit.a,Cpen, instanta a condamnat pe inculpatul C.M. la 3 ani si 6 luni închisoare. De asemenea, in baza art.61,Cpen, instanta a dispus revocarea liberarii conditionate pentru un rest de pedeapsa neexecutat de 776 de zile. In speta : a. se poate aplica un spor de pana la 5 anib. se retine starea de recidiva postcondamnatorie (art.37,lit.a,Cpen)c. se aplica regimul sanctionator specific recidivei postcondamnatorii

OBS → revocare liberare conditionata → art.61,Cpen → regim sanctionator propriu → pedeapsa pentru noua infractiune se contopeste cu restul ramas de executat, putandu-se aplica un spor pana la 5 ani

70. La 26.11.2008, Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau l-a trimis în judecata pe D.E. pentru savârsirea infractiunilor de viol si violare de domiciliu, prevazute de art.197,alin.2 si alin.3 teza a-II-a si art.192,alin.2. Din fisa de cazier, instanta a constatat ca inculpatul a mai fost condamnat anterior la o pedeapsa de 1 an închisoare, prin sentinta penala nr.18/2003 a Tribunalului Militar Iasi.In speta : a. infractiunile au fost savarsite in stare de recidiva postexecutorieb. inculpatul a fost reabilitat de drept pentru condamnarea din 2003c. nu se retine starea de recidiva

OBS → in 2003 a fost condamnat la 1 an → este caz de reabilitare de drept (art.134,Cpen) → termenul de reabilitare este de 3 ani → acesta s-a implinit → condamnatul a fost reabilitat de drept → nu exista stare de recidiva postexecutorie

71. In vara anului 2004, pe când era minor, inculpatul C.G. a întretinut relatii sexuale prin violenta cu sora sa C.I., în vârsta de 12 ani. Pentru aceasta fapta, prin sentinta penala

nr.211 din 29 februarie 2008 pronuntata de Tribunalul Ialomita, în baza art.197,alin.1,2,lit.b1 si alin,3,Cpen, cu aplicarea art.99,109,Cpen si art.74 – 76,Cpen, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru savârsirea infractiunii de viol in forma agravanta. În baza art. 203,Cpen, cu aplicarea art.99,109,Cpen si art.74 – 76,Cpen, aceeasi instanta l-a condamnat la pedeapsa de 10 luni închisoare, pentru savârsirea infractiunii de incest. Din fisa de cazier, instanta a constatat ca inculpatul mai suferise o condamnare de 2 ani închisoare in anul 2006, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, aplicata prin sentinta penala nr.112/16.01.2006 pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti, definitiva prin neapelare.

71. In speta, Tribunalul Ialomita va retine ca inculpatul a savarsit faptele pentru care l-a condamnat in conditiile: a. concursului ideal b. recidivei postcondamnatorii c. concursului real

72. In speta, prin sentinta penala pronuntata, Tribunalul Ialomita va dispune obligatoriu si :a. revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate prin sentinta din 2006 b. anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate prin sentinta din 2006 c. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi

OBS →

in 2006 Judecatoria Sector 1 Bucuresti a pronuntat o pedeapsa cu suspendare, necunoscand imprejurarea ca in 2004 inculpatul savarsise o alta infractiune in 2008, Tribunalul Ialomita este obligat sa pronunte anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate in 2006, iar nu revocarea acesteia ca efect al anularii, toate cele trei infractiuni, cele doua din 2004 si cea din 2006, sunt in concurs real Tribunalul nu ii poate aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi intrucat era minor in 2004 cand a savarsit violul si incestul → De asemenea, tinând seama de prevederile art. 109 alin.3 Cod penal, conform carora pedepsele complementare nu se aplica minorului, instanta a procedat în consecinta, desi normele sanctionatorii pentru infractiunea de viol prevad si aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi. Daca nu era minor la data savarsirii acestor doua infractiuni, instanta era obligata sa aplice pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi tinand cont ca violul retinut era in forma agravanta si pedeapsa aplicata era de cel putin doi ani → art.197,alin.2 În baza art.85,Cpen, instanta a dispus anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 2 ani închisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 112/16.01.2006 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti , definitiva prin neapelare, facând aplicarea dispozitiilor art.33,lit.a si b, 34,lit.b,Cpen, infractiunile fiind concurente.

73. Inculpatul S.A., liberat conditionat din executarea pedepsei de 4 ani si 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.1380/2006 a Judecatoriei Sibiu, cu un rest de pedeapsa neexecutata de 568 de zile, a fost condamnat pentru savarsirea la 29.02.2008 a infractiunilor de viol si lipsire de libertate in mod illegal → 8 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de lipsire de libertate în mod illegal (art.189,alin.1,2,Cpen), 4 ani si 6 luni închisoare si interzicerea drepturilor prevazute de art.64,alin.1,lit.a teza a II-a,lit.b,Cpen., pe o durata de 3 ani pentru savarsirea infractiunii de viol (art.197,alin.1,2,lit.c,Cpen). In baza art.61,alin.1,Cpen, instanta a revocatat liberarea conditionata din executarea pedepsei de 4 ani si 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.1380/2006 a Judecatoriei Sibiu.In speta, se vor retine :a. doua stari de recidiva postcondamnatorie b. regimul sanctionator al recidivei postcondamnatorii c. mai intai regimul sanctionator specific revocarii liberarii conditionate si apoi cel specific concursului de infractiuni

OBS → Mai intai se va retine starea de recidiva postcondamnatorie in raport cu fiecare dintre cele doua infractiuni → fiecare dintre cele doua infractiuni da nastere unei stari de recidiva postcondamnatorie → se retine recidiva postcondamnatorie pentru ca este importanta pentru incidenta sa asupra unor institudii de

drept penal, dar nu se aplica regimul sanctionator specific acesteia se aplica pedeapsa pentru fiecare dintre cele doua infractiuni, retinandu-se starea de recidiva postcondamnatorie fiecare dintre cele doua pedepse aplicate se contopeste cu restul de pedeapsa ramas de executat din vechea condamnare (art.61,Cpen) cele doua pedepse se contopesc potrivit regulilor de la concursul de infractiuni (art.33,lit.a,Cpen)o I1 → 8 ani, cu retinerea starii de recidiva postcondamnatorie → art.197,alin.1,2,lit.c, cu retinerea art.37,lit.a,Cpeno I2 → 4 ani si 6 luni, cu retinerea starii de recidiva postcondamnatorie → art.197,alin.1,2,lit.c, cu retinerea art.37,lit.a,Cpen

o Contopire 1 → dupa regulile de la concurs → aplicatie a art.61,Cpen

o (8 ani ©© 568 zile rest neexecutat) → Prezultanta 1 = 8 ani o (4,6 ani ©© 568 zile rest neexecutat) → Prezultanta 2 = 4,6 ani

o Contopire 2 → dupa regulile de la concurs → aplicatie a art.33,lit.a si 34,lit.b,Cpen

o (Prezultanta 1 ©© Prezultanta 2) → (8 ani ©© 4,6 ani) = Pbaza = 8 ani

o Aplicarea sporului → ∆ = 1 an → dupa regulile de la concurs o Prezultanta de executat = (Pbaza + ∆) = (8 ani + 1an) = 9 ani

74. Inculpatul arestat preventiv in timpul urmaririi penale care savarseste infractiunea de evadare, realizeaza: a. o pluralitate intermediarab. un concurs real de infractiunic. o recidiva postcondamnatorie

OBS → (a),(c) → nu exista T1 , inculpatul fiind doar in cursul urmaririi penale → nu exista hotararea definitive de condamnare pentru I1 (b) → I2(evadarea) → este savarsita inainta de existenta unei hotarari definitive de condsamnare pentru I1

75. Cand inculpatul arestat preventiv in timpul urmaririi penale pentru savarsirea unei infractiuni, comite se infractiunea de evadare, pedeapsa se va aplica astfel : a. pedeapsa pentru evadare se contopeste cu pedeapsa pentru infractiunea savarsita anteriorb. pedeapsa stabilita pentru evadare se adauga la pedeapsa stabilita pentru infractiunea anterioara

c. pedeapsa stabilita pentru evadare se contopeste cu restul neexecutat din pedeapsa stabilita pentru infractiunea anterioara

OBS → inculpatul savarseste infractiunea de evadare in starea de arest preventiv → concurs de infractiuni stabilirea pedepsei pentru evadare → potrivit art.269,alin.3,Cpen → cumul aritmetico Prezultanta = Pramas neexecutat + PInfr.evadare o intrucat inculpatul nu a fost condamnat, fiind doar in stare de arest preventiv → Pramas neexecutat = 0

o Prezultanta = 0 + PInfr.evadare = PInfr.evadare

stabilirea pedepsei rezlktante finale → potrivit regulilor de la recidivao Prezultanta finala = (PInfr.evadare ©© P2) ± ∆

76. Cand inculpatul aflat in stare de arest preventiv evadeaza si savarseste o infractiune, sunt realizate conditiile : a. recidivei postcondamnatoriib. concursului de infractiunic. pluralitatii intermediare

77. Daca pentru infractiunea savarsita din nou, in cazul recidivei postcondamnatorii, instanta de judecata a stabilit pedeapsa amenzii, atunci :

a. se aplica pedeapsa pentru primul termen, care poate fi sporit b. se aplica pedeapsa inchisorii, la care se poate adauga, in tot sau in parte, amendac. se aplica pedeapsa inchisorii, la care se adauga obligatoriu pedeapsa amenzii

OBS → recidiva postcondamnatorie → P1 = inchisoarea → obligatoriu, potrivit art.37,alin.1,lit.a,Cpen P2 = amenda → potrivit datelor din grila P1, P2 = pedepse de specii diferite → o Pbaza = inchisoarea = P1o nu exista spor potrivit R4 de la concursul de infractiuni → Prezultanta = P1 ± amenda (in tot sau in parte)

78. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari mari postexecutorii, se savarseste: a. inainte de executarea pedepsei anterioareb. dupa prescriptia executarii pedepsei anterioarec. in stare de evadare din executarea pedepsei pentru infractiunea anterioara

79. Daca in timpul executarii unei pedepse cu inchisoarea de 2 ani, aplicata pentru o infractiune praeterintentionata, condamnatul a savarsit o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 1 an, se realizeaza conditiile :

a. pluralitatii intermediareb. recidivei mici postcondamnatoriic. recidivei mari postcondamnatorii

OBS → intrucat T2 = 1 an, in loc de T2 >1 an

80. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari mari postexecutorii, se savarseste : a. in termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei anterioareb. in timpul liberarii conditionate din executarea pedepsei anterioarec. dupa gratierea totala a pedepsei anterioare

OBS → (a), (b) → momente postcondamnatorii

81. Starea de recidiva mare postexecutorie ia nastere prin savarsirea din nou a unei infractiuni : a. in timpul executarii pedepsei anterioare la locul de muncab. in termenul de incercare al suspendarii executarii pedepsei sub supravegherec. dupa executarea pedepsei anterioare

OBS → (a), (b) → momente postcondamnatorii

82. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii consta in savarsirea din nou a unei infractiuni intentionate :

a. pentru care se aplica pedeapsa inchisorii mai mare de un anb. pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de un anc. pentru care se aplica numai pedeapsa inchisorii

OBS → (a), (b) → T2 → pedeapsa prevazuta de lege, iar nu pedeapsa aplicata (c) → conditie specifica numai pentru T1

83. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari mari postcondamnatorii, se savarseste :a. inainte de ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea anterioarab. dupa executarea pedepsei pentru infractiunea anterioarac. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare pentru infractiunea anterioara si mai inainte de inceperea executarii acesteia

OBS → (a) → concurs de infractiuni (b) → moment postexecutoriu (c) → moment postcondamnatoriu

84. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii poate consta in savarsirea din nou a unei infractiuni : a. pentru care se aplica pedeapsa inchisorii de 2 ani

b. pentru care legea prevede pedeapsa amenziic. pentru care se prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an

85. Al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii consta in : a. savarsirea unei infractiuni pedepsita cu amendab. savarsirea unei infractiuni cu intentie indirectac. savarsirea unei infractiuni din culpa cu prevedere

86. Al doilea termen al recidivei mici postexecutorii nu poate consta in savarsirea unei noi infractiuni : a. praeterintentionateb. pentru care legea prevede o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin 1 anc. dupa ce s-a implinit termenul de reabilitare judecatoreasca, chiar daca nu s-a obtinut in acest sens o hotarare judecatoreasca

OBS → (a) → forma de vinovatie ceruta de lege → cu intentie si praeterintentie (b) → intrucat trebuie ca T2 >1 an, iar nu T2 = 1 an (c) → correct, potrivit art.38,alin.2,Cpen

Pluralitatea de faptuitori

1. Pluralitatea naturala de faptuitori: a. exista atunci cand participarea a două sau mai multor persoane la săvârşirea faptei este cerută de chiar natura infracţiuniib. cere ca toţi participanţii să acţioneze cu vinovăţiec. nu permite participarea sub forma coautoratului, instigarii sau complicitatii

OBS → (a) → rezulta chiar din denumirea sa (b) → nu → o este posibil ca unii dintre participanţi să se afle în eroare şi nu răspund penal

o exemplu → la infractiunea de bigamie → cand sotul care incheie casatoria cu cel care era deja casarotit nu are cunostinta despre existenta acestei casatorii (c) → doua din formele pluralitatii ocazionale se pot suprapune peste pluralitatea naturala → ideea este controversata in privinta suprapunerii peste pluralitatea constituita.

2. Sunt forme ale pluralitatii de infractori : a. pluralitatea naturalăb. pluralitatea legalac. pluralitatea constituită

OBS → 3 forme ale pluralitatii de infractori pluralitatea naturală → exemplu → infractiunea de incest pluralitatea constituită → reglementata ca infractiune de sine statatoare in Cpen Partea Speciala → exemplu → asocierea la savarsirea de infractiuni pluralitatea ocazională → participaţia penala

3. Sunt forme ale pluralitatii naturale de infractori : a. infracţiunea de încăierare b. infracţiune de bigamiec. infracţiunea de complot

OBS →

(a),(b) → natura infractiunii impune un numar de doua sau mai multe persoane care sa participe la savarsirea infractiunii (c) → este o forma de pluralitate constituita → ideea de asociere, plan infractional, etc

4. In cazul pluralitatii naturale, : a. infractiunea putea fi comisa si de o persoana, dar, in concret, a fost savarsita de doua sau mai multe persoane b. fiecare participant este considerat autor al infractiuniic. fiecare participant raspunde penal in functie de contributia sa la savarsirea infractiunii

OBS → (a) → este aspect specific participatiei penale (pluralitate ocazionala) (b) → specificul pluralitatii naturale →o fiecare participant are calitatea de autoro fiecare participant raspunde in functie de rezultatul produs, iar nu in functie de contributia sa la savarsirea infractiunii (c) → raspunderea in functie de contributia adusa la savarsirea infractiunii este specifica numai participatiei penale

5. Este de esenta pluralitatii naturale de infractori, ca :

a. fiecare participant sa actioneze cu vinovatieb. cel putin unul dintre participanti sa actioneze cu vinovatiec. ca toti participantii sa actioneze cu aceeasi forma de vinovatie

OBS → (a), (c) → nu se cer astfel de conditii pentru existenta pluralitatii naturale (b) → daca aceasta conditie este indeplinita, urmeaza ca avem o infractiune → pluralitatea de faptuitori se poate transforma intr-o pluralitate de infractori a nu se confunda → o unul dintre cei doi soti s-a aflat in eroare cu privire la starea civila a celuilalt sot → cel aflat in eroare beneficiaza de prevederile art.51,Cpen → dar, caracterul penal al faptei nu este inlaturat decat in ceea ce il priveste pe sotul aflat in eroare o prin urmare, fapta savarsita este si ramane infractiune intrucat se raporteaza si cel de al doilea sot, pentru care nu opereaza nicio cauza justificativa

6. Sunt forme de participatie secundare : a. coautoratulb. instigareac. complicitatea

7. Sunt forme de participatie principale : a. coautoratul, fata de instigare

b. instigarea, fata de complicitatec. complicitatea, fata de autorat

OBS → formele participatiei penale →o autorat (coautorat) o instigareo complicitate clasificarea acestor forme → o forme principale → o autorat (coautorat) fata de complicitate si instigare, pe cale le absoarbeo instigare, fata de complicitate, pe care o absoarbe o forme secundare → o instigarea si complicitate, fata de autorat si coautorato complicitatea, fata de instigare

8. Daca un infractor a contribuit la savarsirea infractiunii prin acte de coautorat si de instigare, in sarcina acestuia se va retine : a. concursul de infractiuni intre coautorat si instigareb. coautoratulc. instigarea

9. In cazul pluralitatii constituite de infractori : a. fiecare participant va raspunde ca autorb. savarsirea infractiunii pentru care s-a constituit pluralitatea da nastere unui concurs de infractiuni

c. existenta pluralitatii este conditionata de savarsirea infractiunii pentru care s-a constituit pluralitatea

OBS → (a) → fiecare participant are calitatea de autor, este considerat ca a savarsit efectiv infractiunea si, prin urmare, va raspunde in functie de rezultatul produs (b),(c) → existenta pluralitatii constituite nu este conditionata de savarsirea infractiunii pentru care s-a constituit pluralitatea → prin urmare, in cazul in care aceasta infractiune a fost savarsita, va lua nastere un concurs de infractiuni → exemplu → infractiunea de asociere pentru savarsirea de infractiuni in concurs cu infractiunea de proxenetismOBS → participatia penala → Există participaţie atunci când două sau mai multe persoane, în baza unei legăturisubiective participă la săvârşirea unei infracţiuni cu acte materiale sau intelectuale, fără ca această participaţie să fie cerută de conţinutul natural sau legal al infracţiunii. Conditiile participatiei penale → formele participatiei penale →o existenţa a două sau mai multe personae → o participaţia propriu-zisa → intentie + intentie → I + Io participaţie improprie → intentie + culpă → I + C intentie + fără vinovăţie → I + Fvo legătura subiectivă între făptuitori → se stabileşte →o în funcţie de forma de participaţie

o înainte sau în timpul săvârşirii actelor de executare → dacă această legătură se stabileşte după consumarea faptei, nu mai avem participaţie, ci infracţiune de sine stătătoareo participarea cu acte materiale sau intelectuale → o autorul sau coautorul → participă întotdeauna cu acte de executareo complicele → poate participa cu acte materiale sau intelectuale, care înlesnesc sau ajută la producerea infracţiuniio instigatorul participă cu acte intelectualeo săvârşirea de participanţi a aceleiaşi infracţiuni → o REGULA → pentru toţi participanţii fapta se califică în funcţie de acţiunea sau inacţiunea comisă de autor sau coauthoro cazul faptelor de simplă repetare → este vorba despre faptele care dobândesc un caracter infracţional doar o dată cu comiterea celui de-al doilea act, primul fiind contravenţie autorul se află la prima faptă (amendă contravenţională) + complicele se află la a doua faptă → complicele nu va fi condamnat cu pedeapsa prevăzută pentru infracţiune, pentru că nu poate exista complicitate fără infracţiune comisă de autor dacă fapta autorului este contravenţie şi fapta complicelui este tot contravenţie dacă autorul se află la a doua faptă i se va aplica pedeapsa pentru infracţiune → complicele aflat la prima →

• dcă ştia că va contribui la o infracţiune → va fi sancţionat ca pentru o infracţiune• dacă nu ştia că e o infracţiune → se află în eroare de fapt → va răspunde doar contravenţionalo participarea mai multor persoane să nu fie cerută de conţinutul natural sau legal al infracţiunii → nu avem participaţie în prezenţa unei fapte de încăierare

10. Pluralitatea naturala : a. nu este posibilă sub forma coautoratuluib. nu permite participatia penala in niciuna dintre formele salec. permite instigarea si complicitatea

OBS → (a) → pentru ca fiecare participant este autor → exclusa ideea de coautor (b),(c) → la infracţiunea caracterizată de pluralitatea naturală, este posibilă participaţia în forma instigării sau complicităţii. În cazul pluralităţii constituite se consideră în doctrină că nu este posibila participaţia în nici una din formele sale. Asta pentru că legea incriminează ca acte de executare şi acele acte care, potrivit naturii lor, ar constitui acte de instigare sau de complicitate → ideea nu este unanim acceptata

11. Legatura subiectiva: a. este o conditie fundamentala a participatiei penale

b. sub aspect temporal, se realizeaza la momente diferite, in functie de forma de participatie c. se poate stabili si ulterior savarsirii infractiunii de catre autor

12. Legatura subiectiva dintre participanti:a. trebuie sa fie intotdeauna bilateralab. impune o identitate de mobilc. lipseste in cazul complicitatii negative

OBS → legatura subiectiva sub aspect temporal, legatura subiectiva se realizeaza la momente diferite, in functie de forma de participatie →o coautorat → inainte sau in timpul savarsirii infractiuniio complicitate → idemo instigare → numai anterior adoptarii rezolutiei infractionale de catrte autor → pana il determina sa isi insuseasca rezolutia infractionala Complicitatea negativă → se realizează atunci când complicele asistă la săvârşirea acţiunii de către autor, fără ca între ei să existe o legătură subiectivă → exemplu → o persoană asistă la o infracţiune de furt, dar nu face nimic pentru a o împiedicao REGULA → complicitatea negativă nu se pedepseşteo EXCEPTIE → complicitatea negativă este sancţionată ca infracţiune de sine stătătoare →

o Infracţiunea de nedenunţare a unor infracţiuni (art.262,Cpen.)o omisiunea sesizării organelor judiciare (art.263,Cpen.)

13. Legatura subiectiva stabilita in cazul participatiei:a. de obicei este bilateralab. poate fi si unilaterala, fiind cunoscuta doar de autorc. poate fi unilaterala, fiind cunoscuta doar de instigator sau complice

OBS → legatura subiectiva specifica participatiei penale este →o REGULA → LS bilaterala, adica este cunoscuta de autor (coautori) pe de o parte, si complici si/sau instigatori, pe de alta parte o EXCEPTIE → LS unilaterala → exemplu → instigatorul si/sau complicele determina sau ajuta pe autor (coautori), fara ca ei sa aiba cunostinta de aceasta (b) → neclar ?

14. Instigarea sau complicitatea la o fapta care nu este prevazuta de legea penala : a. constituie un act de participatie penalab. nu vor atrage niciodata raspunderea penala ca acte de participatiec. in unele cazuri, sunt incriminate distinct, autonom , ca infractiuni de sine statatoare

OBS → art.23,Cpen → Participanti sunt persoanele care contribuie la savârsirea unei fapte prevazute de legea penala în calitate de autori, instigatori sau complici → daca nu exista o fapta prevazuta de legea penala, atunci aceste persoane nu vor raspunde pentru participatie penala actele de complicitate si de instigare la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala nu au relevanta penala ca si participatie penala, dar pot fi sanctionate penal in cazurile in care sunt incriminate ca infractiuni distincte → exemplu → sinuciderea nu este o fapta prevazuta de legea penala, dar instigarea la sinucidere este o infractiune → determinarea si inlesnirea sinuciderii (art.19,Cpen)

15. Pentru a fi in prezenta coautoratului, este necesar ca : a. toti coautorii sa se afle impreuna in momentul comiterii infractiuniib. actele fiecarui coautor, privite izolat de ale celorlalti, sa fi produs rezultatulc. sa existe o legatura subiectiva intre coautori

OBS → (a) → contributiile coautorilor pot fi concomitente sau succesive → pot fi coautori nu numai persoanele care s-au aflat impreuna in acelasi timp la comiterea infractiunii, ci si cele care au executat parti ale actiunii constitutive, in locuri si momente diferite. De ex, este coautor atat cel care pune otrava in paharul pe care urmeaza sa il bea

victima, cat si cel care, stiind ce contine paharul, il da victimei (b) → e suficient ca toţi coautorii să participe cu acte de executare → va exista coautorat si in ipotezele in care :o acţiunea fiecăruia privită în mod izolat nu este apta sa producă rezultate prevăzute de norma de incriminare → exemplu → cazul infracţiunilor complexe în care există două acţiuni sau inacţiuni este posibil ca unul dintre coautori să săvârşească o acţiune iar al doilea pe cealaltă. Astfel, nu este absolut necesar ca fiecare coautor să lezeze ambele obiecte juridice, fiind posibil ca un coautor să comită acţiuni prin care se aduce atingere obiectului secundar iar celălalt, o acţiune care vizează obiectul principal. o acţiunea fiecărui autor privită izolat nu produce rezultatul, producerea acestuia fiind determinată de efectul conjugat a acţiunii coautoriloro rezultatul a fost cauzat în mod nemijlocit de acţiunea unuia dintre autori, în măsura în care toţi au participat cu acte de executare. (c) → Legătura subiectivă în cazul coautoratului poate să se stabilească atât anterior începutului actului de executare, cât şi pe parcursul desfăşurării actului de executare

16. Pentru a fi in prezenta coautoratului, este necesar ca: a. toti coautorii sa actioneze cu vinovatieb. rezultatul sa nu poata fi produs decat prin actiunile conjugate ale coautorilor

c. toţi coautorii să participe cu acte de executare

OBS → (a) → este posibil ca una dintre persoanele care comit impreuna infractiunea, sa nu actioneze cu vinovatie, dar acest aspect nu impiedica retinerea coautoratului. Exemplu → o persoana majora loveste victima, iar un minor in varsta de 12 ani ii sustrage bunul → majorul va raspunde pentru talharie in forma consumata (b) → sunt posibile doua situatii :o actiunea fiecarui autor nu are capacitatea de a produce singura rezultatul, acesta obtinandu-se prin actiunile conjugate ale coautoriloro actiunea unui singur autor produce nemijlocit rezultatul, in masura in care si ceilalti au participat cu acte de executare → exemplu → unul tine victima, si celalalt o loveste (c) → este conditia necesara si suficienta

OBS → infractiuni care nu pot fi săvârşite în coautorat. infracţiunile caracterizate de o pluralitate naturală sau constituită → toţi cei care participă la asemenea acte sunt autori infracţiunile cu autor unic care se comit în persoană proprie (in propria personam) → prostituţia, vagabondajul, evadarea, dezertarea, mărturia mincinoasă infracţiunile din culpă → in cazul acestor infracţiuni nu poate exista legătura subiectivă dintre participanţi infractiunile praeterintentionate → idem

infractiunile omisive proprii → atunci când prin inacţiune fiecare încalcă o obligaţie personală → nedenunţarea. Coautoratul este posibil la infractiunile comisive prin omisiune (omisive imprprii) → exemplu → părinţii care nu-şi hrănesc copiii

17. Coautoratul nu este posibil : a. la infractiunile comisive prin omisiuneb. in cazul pluralitatii constituitec. la infractiunile de obicei

18. Coautoratul nu este posibil la : a. infractiunile de rezultatb. infractiunile de pericolc. infractiunile caracterizate de pluralitate naturala

19. Coautoratul este posibil : a. la infractiunile cu durata de consumare in timpb. in cazul infractiunii cu autor unicc. la infractiunile omisive improprii

20. Coautoratul nu este posibil la : a. infractiunile cu subiect activ specialb. infractiunile comise cu premeditarec. infractiunile din culpa

OBS → exemplu pentru (a) → doi gestionari care fura din depozitul unde sunt angajati

21. Coautoratul nu este posibil la : a. infractiunile de rezultatb. infractiunile de pericolc. infractiunile caracterizate de pluralitate naturala

OBS → (c) → calitatea unica de autor, iar nu coautor → exemplu → ambii soti subiecti ai infractiunii de bigamie sunt autori la infractiunea de bigamie, iar nu coautori

22. Nu pot fi comise in coautoratul : a. infractiunile de executare promtab. infractiunile cu subiect activ calificat, daca unul dintre cei doi participanti nu are calitatea ceruta de norma de incriminarec. tentativa

OBS → (b) → de vreme ce sunt numai doi participanti, dintre care unul nu are calitatea ceruta de lege, rezulta ca nu se poate retine coautoratul, urmand ca acesta sa fie considerat complice (c) → exemplu → o tentative de furt la o banca savarsita de 3 persoane

23. Persoanele care lovesc victima cu cutitele, provocandu-i decesul, fara a se cunoaste care a fost lovitura mortala, vor urma sa raspunda : a. fiecare ca autor unic al infractiunii de omorb. in calitate de coautori la infractiunea de omor

c. in calitate de complici la infractiunea de omor, deoarece nu se cunoaste care a fost actul de executare care a produs rezultatul

OBS → “persoanele care lovesc victima cu cutitele…” → acte de executare → este indeplinita conditia necsara si suficienta a coautoratului

24. In cazul in care A,B,C,D si E lovesc cu batele si cu cutitele victima cazuta la pamant, iar lovitura mortala a fost stabilita ca fiind imputabila lui B : a. B va raspunde ca autor la infractiunea de omorb. A,C,D si E vor fi trasi la raspundere in calitate de complici concomitentic. A,B,C,D si E vor raspunde toti in calitate de coautori la infractiunea de omor

OBS → “A,B,C,D si E lovesc cu batele si cu cutitele victima …” → acte de executare → este indeplinita conditia necsara si suficienta a coautoratului

25. Fapta persoanei care imobilizeaza victima, pentru ca o alta sa ii aplice o lovitura de cutit, intr-o zona vitala, constituie: a. un act de complicitate la infractiunea de omorb. coautorat la infractiunea de omorc. un act de pregatire indispensabil pentru consumarea infractiunii

OBS → ideea este controversata → conform Mitrache raspunsul correct este (b), conform Streteanu, raspunsul este (a). Argumentul lui Streteanu → daca imobilizarea reprezinta un act de executare, atunci ar trebui sa admitem ca fapta reprezinta o tentative de omor atunci cand cel de al doilea nu mai aplica lovitura de cutit, sau chiar nu mai apare, ceea ce este, desigur, absurd.

26. Sub raport subiectiv, coautorii pot actiona : a. cu intentie directab. din culpac. cu praeterintentie

OBS → numai cu intentie → praeterintentia va fi si ea exclusa intrucat consta din suprapunerea unei culpe cu sau fara prevedere, peste o intentie directa

27. In cazul in care mai multi muncitori scapa, din neatentie, un panou metallic de pe un acoperis, provocand decesul unei persoane : a. acestia vor raspunde in calitate de coautori la infractiunea de ucidere din culpab. fiecare va raspunde in calitate de autor la o infractiune distincta de ucidere din culpac. fiecare va fi considerat complice la infractiunea de ucidere din culpa, intrucat nu se cunoaste cauza exacta a caderii panoului

OBS → infractiunea fiind din culpa → nu exista coautorat → fiecare va raspunde in calitate de autor pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa

28. Instigarea : a. nu se sanctioneaza daca autorul nu trece la executareb. apare intotdeauna anterior luarii hotararii infractionale de catre autorc. poate coexista cu complicitatea din partea aceleiasi persoane

OBS → (a) → vezi instigarea neurmata de executare (b) → în cazul instigării, legătura subiectivă nu se poate realiza decât înainte de luarea hotărârii de către autor (c) → da, cu conditia sa fie vorba despre infractiuni distincte → X poate sa fie autor al infractiunii I1 si complice la infractiunea I2

OBS → instigarea neurmata de executare art.29,Cpen → sub denumirea instigare neurmata de executare se includ doua situatii :o instigarea care nu a fost urmata de un inceput de executate → doua ipoteze : instigatul se razgandeste instigatul realizeaza o tentativa nepedepsibilao instigarea neurmata de o executare pedepsibila a faptei la care s-a instigat → doua ipoteze :

instigatul a inceput executarea, dar s-a desistat instigatul a impiedicat producerea rezultatului situatia 1 →o nu exista participatie penala, pentru ca nu s-a comis o fapta prevazuta de legea penalao instigatul nu va fi pedepsito instigatorul va fi pedepsit pentru activitatea lui, dar nu ca participant, ci ca autor al unei infractiuni distincte → instigarea neurmata de executare (art.29,Cpen)o intrucat instigatorul devine autor al unei infractiuni distincte, eventualii sai complici vor fi trasi la raspundere dupa regulile participatiei penale situatia 2 →o exista participatie penalao instigatul nu va fi pedepsit pentru ca beneficiaza de cauzele de impunitate prevazute de art.22,Cpeno instigatorul va fi pedepsit ca participant, dar tot dupa regulile cuprinse in art.29,alin.1,Cpen → o art.29,alin.1,Cpen → instigarea neurmata de executare se pedepseste dupa regulile de mai los, daca: actele de executare realizate de autor pana in momentul desistarii sau al impiedicarii producerii rezultatului nu realizeaza prin ele insele continutul unei infractiuni pentru Iinstigata, pedeapsa prevazuta de lege este PIinstigata > 2 ani pedeasa instigatorului → min.special Iinstigata > Pinstigator < Min.general

Pinstigator = P de la 2 ani la 10 ani, daca PIinstigata este detentiunea pe viata daca actele de executare realizate de autor pana in momentul desistarii sau al impiedicarii producerii rezultatului realizeaza prin ele insele continutul unei infractiuni → art.29,alin.2,Cpen o instigatorul si instigatul raspund penal pentru infractiunea realizata dupa regula parificariio se aplica sistemul parificarii pentru infractiunea realizata, chiar daca sanctionarea prevazuta pentru infractiunea la care s-a instigat este inchisoarea de 2 ani sau mai mica de 2 ani

29. Instigatorul nu poate fi pedepsit ca participant, daca: a. instigarea a fost urmata de o tentative nepedepsibilab. nu participa si cu acte de executarec. impiedica consumarea infractiunii, inainte de descoperirea ei

OBS → (a) → intrucat tentativa executata este nepedepsibila si intrucat “participantii sunt persoanele care contribuie la savârsirea unei fapte prevazute de legea penala’’, rezulta ca nu exista participatie penala caci nu s-a savarsit o gapta penala → instigatorul nu este participant si nu este pedepsit in aceasta calitate (b) → instigatorul → acte de determinare, autorul → acte de executare

(c) → daca instigatorul a impiedicat consumarea infractiunii :o instigatorul beneficiaza de cauza de impunitate, in calitatea sa de participant o instigatorul va raspunde insa pentru infractiunea distincta → instigarea neurmata de executare (art.29,alin.1,Cpen)o ceilalti participanti vor raspunde pentru tentativa la infractiunea respectiva

OBS → distinctie intre cauzele de impunitate art.22,Cpen → desistarea si împiedicarea producerii rezultatului → cauze de nepedepsire a tentativei art.30,Cpen → impiedicarea savârsirii faptei de catre participant → participantul nu se pedepseste daca în cursul executarii, dar înainte de descoperirea faptei, împiedica consumarea acesteia

30. Instigarea colectiva desemneaza situatia in care : a. mai multe persoane coopereaza pentru a o determina pe o alta sa comita infractiuneab. mai multe persoane instiga fiecare in parte o alta persoana, fara a avea cunostinta unul de celalaltc. o persoana instiga un numar nedeterminat de personae sa comita o infractiune

OBS → (a) → coinstigare →

o instigatorii au actionat in intelegere si cu vointa de a coopera, pentru a-l determina pe instigat sa savarseasca fapta prevazuta de legea penala o o persoana determina pe alta ca aceasta din urma, la randul ei, sa determine pe o a treia persoana sa comita fapta prevazuta de legea penala si aceasta da curs indemnului ce i s-a facut (b) → concurs de instigari → in cazul in care instigatorii au actionat independent pentru de a-l determina pe instigat sa savarseasca fapta prevazuta de legea penala

31. Instigarea nu este posibila in cazul infractiunilor: a. din culpab. caracterizate de pluralitate naturalac. caracterizate prin pluralitate constituita

OBS → instigarea este posibilă la toate infracţiunile, cu excepţia celor caracterizate de pluralitatea constituită (a) → exemplu → doi prieteni intr-un autoturism, afflati la plimbare → soferul, prudent din fire, conduce cu viteza moderata, iar prietenul iritat incearca in mod repetat sa il convinga sa mearga cu viteza mai mare → daca o va face si va ucide o persoana aflata pe trotuar, prietenul care a insistat in sensul condusului cu viteza este instigator la o infractiune din culpa (b) → exemplu → instigare la incest, instigare la bigamie (c) → parere Streteanu → in sens contrar, Mitrache

32. Fapta persoanei care, prin aceeasi actiune, instiga doua persoane la comiterea a doua infractiuni distincte, constituie : a. o singura instigare la o infractiune mai gravab. doua instigari, aflate in concurs idealc. doua instigari aflate in concurs real

OBS → (a) → o “….instiga doua persoane la comiterea a doua infractiuni distincte” → 2 instigari → exemplu → A instiga pe B sip e C sa fure, deoarece se afla intr-o situatie delicate, fiindu-le distruse casele de inundatii → daca B si C comit fiecare cate un furt → 2 furturi = 2 instigari o “….instiga doua persoane la comiterea a unei infractiuni distincte” → 1 instigare → A instiga pe B si pe C sa distruga casa lui D → daca o vor face impreuna → 1 infractiune = 1 instigare (b) → 1 actiune = 2 infractiuni → concurs ideal (c) → nu, intrucat instigarea s-a facut prin aceeasi actiune de determinare → mai multe actiuni sau inactiuni = mai multe infractiuni → concurs real

33. X, cunoscand ca Z sufera de o grava boala cardiaca, il instiga pe Y, care nu stia acest lucru, sa il sperie, sperand ca victima sa decedeze, rezultat care se si produce. In acest caz :

a. X va raspunde pentru instigare la infractiunea de omorb. Y va raspunde ca autor la infractiunea de omorc. suntem in prezenta participatiei improprii

OBS → (a) → intrucat X cunostea boala cardiaca de care suferea Z si, in plus, spera ca victima sa decedeze → in raport cu X, decesul lui Z este un omor, iar fapta sa este o instigare la omor (b) → nu poate fi autor al infractiunii de omor intrucat :o Y s-a aflat in eroare → Y a actionat fara vinovatie → prin urmare, lipseste intentia de a ucide → prin urmare, Y nu are calitatea de autor (c) → participatie improprie → intentie + fara vinovatieo X → instigator → intentieo Y → faptuitor instigat → fara vinovatie

34. Instigarea neurmata de executare : a. se pedepseste cu o pedeapsa cuprinsa intre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazut de lege pentru infractiunea la care s-a instigat b. nu se pedepseste niciodatac. se pedepseste cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul general si minimul special prevazut de lege pentru infractiunea la care s-a instigat

OBS → art.29,alin.1,Cpen (a) → ideea de 1/2 din min. si max. special o gasim doar la tentativa (b) → art.29,alin.1,2,Cpen (c) → o Min.special IInstigata < PInstigator < Min.gen.o PInstigator inchisoare de la 2 la 10 ani, daca PIinstigata = detentiunea pe viata

35. Instigarea neurmata de executare : a. se pedepseste in limite reduse la jumatate in raport cu pedeapsa aplicabila autoruluib. se sanctioneaza cu amenda intre minimul general al acestei specii de pedeapsa si minimul special al infractiunii la care s-a instigatc. se sanctioneaza numai daca pedeapsa pentru fapta la care s-a instigat este mai mare de 2 ani

OBS → (a) → instigarea neurmata de executare este o infractiune de sine statatoare a savarsita de instigator si sanctionata ca atare, distinct, in Cpen, art.29 → fiind o infractiune distincta care are, ca orice alta infractiune, si o pedeapsa prevazuta in norma de incriminare, urmeaza ca nu se pune problema sa ne raportam la autor sau la complice pentru a vorbi despre o infractiune distincta a instigatorului

(b) → specia de pedeapsa pentru infractiunea distincta “instigare neurmata de executare” este numai inchisoarea (c) → art.29,alin.2,Cpen

36. Instigarea neurmata de executare : a. este sanctionata potrivit sistemulul parificarii pedepselor aplicabil participatiei penale b. are acelasi tratament sanctionator ca si complicitatea neurmata de executarec. constituie o infractiune de sine statatoare

OBS → (a) → sistemul sanctionator al participatiei penale →o sistemul parificarii pedepselor cu corectivul diferentierii pedepselor, in functie de contributiile aduse la savarsirea infractiunii → se aplica in urmatoarele cazuri :o participatie proprieo coautorato instigareo complicitateo sistemul diversificarii pedepselor → se aplica in cazul participatiei improprii, in modalitatea intentie si culpa (art.31,alin.1,Cpen) (b) → o Un raspuns rapid rezulta numai daca te-ai gandi la faptul ca Cpen nu se refera decat la instigarea neurmata de executare, nefiind pe vreundeva reglementata si complicitatea neurmata de executare

o spre deosebire de instigare, complicitatea nu se pedepseşte decât în măsura în care autorul a trecut la executare. Nu există o faptă de complicitate neurmată de executare. (c) → art.29,Cpen

37. Dacă X instigă la o faptă pentru care legea prevede o pedeapsă de la 5 – 10 ani, in cazul unei instigari neurmate de executare, pedeapsa instigatorului va fi cuprinsă intre:a. 15 zile şi 5 ani b. 1 luna si 5 anic. 30 de zile si 5 ani

OBS → minim general → 15 zile minim special → 5 ani 1 luna este minimul special prevazut in Cpen Parte Speciala

38. Existenta instigarii ca forma de participatie penala este conditionata, printre altele, de : a. executarea unei fapte prevazute de legea penala de catre autorb. realizarea cel putin a unei tentative pedepsibile de catre autorc. existenta actelor de determinare a autorului la savarsirea unor acte de executare a unei fapte

39. Exista act de participaţie penala :

a. in cazul instigarii neurmate de executareb. in cazul instigarii urmate de executarec. cand autorul trece la executare, dar se desistă, comiţând o tentativă nepedepsită

OBS → (a) → este infractiune distincta → art.29,Cpen (b) → art. 25. – instigator este persoana care, cu intentie, determina pe o alta persoana sa savârseasca o fapta prevazuta de legea penala (c) → ideea este ca instigatul sa treaca la executare sis a existe cel putin o tentative pedepsibila → a nu se confunda :o tentativa nepedepsibila → nu exista fapta penala → nu exista participatie penalao tentativa nepedepsita → deci o tentativa susceptibila de a fi pedepsita in abstracto, dar care in concreto nu se pedepseste data fiind interventia cauzei de impunitate → de vreme ce exista fapta penala, tentative savarsita fiind pedepsibila, rezulta ca exista participatia penala

40. Exista act de participaţie penala :a. in cazul cand instigatul a renuntat la a mai executa fapta la care a fost determinat de instigatorb. in cazul in care instigatul a incercat sa-i aplice victimei o palma peste fata, asa cum fusese indemnat de instigator, dar s-a oprit la timp, fara ca victima sa fi fost atinsac. cand instigatul incepe executarea faptei penale, dar s-a desistat, din motive de superstitie

OBS → (a) → de vreme ce nu a existat un inceput de executare, inseamna ca nu se va putea pune problema existentei unei fapte penale → implicit, nu se poate pune problema existentei participatiei penale (b) → tentativa nepedepsibila → tentative la infractiunea de lovire sau alte violente (art.180,Cpen) nu este incriminata de lege → inexistenta faptei penale → inexistenta participatiei penale (c) → desistare → tentative pedepsibila, dar nepedepsita din cauza acestei cause de impunitate → fapta este si ramane o tentativa → exista fapta penala → deci exista participatie penala

41. Instigarea neurmata de executare nu va fi pedepsita, daca : a. cel instigat la savarsirea faptei penale s-a razgandit si nu a mai trecut la executareb. cel instigat la savarsirea faptei penale a realizat doar o tentative nepedepsibilac. actele de executare la care a fost instigat, savarsite de instigat, nu sunt prevazute de legea penala

OBS → atentie la distinctia dintre → a nu se confunda :o faptul ca nu exista participatie penala → cazurile (a),(b) o lipseste fapta penala → lipseste participatia penala

o instigatorul comite o infractiune (INE) → va raspunde penal pentru eao faptul ca instigarea nu este pedepsita → cazul (c) → o nu exista participatie penala → lipseste participatia penalao nu exista nici raspundere penala a instigatorului → fapta la care a instigat nu este o fapta penalao regula dedusa → ori de cate ori instiga la executarea unei fapte penale, instigatorul va raspunde dupa caz :o ca participant → daca sunt realizate conditiile participatiei penaleo ca autor al unei infractiuni distincte → daca sunt indeplinite conditiile art.29,Cpen (a),(b) → instigatorul raspunde ca autor al infractiunii distincte INE intrucat exista instigare la savarsirea unei fapte penale, chiar daca nu s-a inceput deloc executarea sau, desi exista un astfel de inceput, el constituie o tentative nepedepsibila (c) → instigatorul nu raspunde penal intrucat nu a instigat la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala

42. Instigarea neurmată de executare nu se pedepseşte în situaţia în care pentru fapta penala la care s-a instigat legea prevede : a. pedeapsa cu închisoarea de până la 2 anib. numai pedeapsa cu amendăc. pedeapsa cu închisoarea mai mare de 2 ani, alternativa cu pedeapsa amenzii

OBS → (a) → PIinstigata > 2 ani → excluse variantele →o PIinstigata = 2 anio PIinstigata < 2 ani (b) → fiind doar amenda, conditia de mai sus nu este indeplinita (c) → de vreme ce PIinstigata.> 2 ani → conditia este indeplinita, neavand relevanta faptul ca pedeapsa inchisorii este prevazuta alternativ cu amenda43. Ca urmare a instigarii lui X de catre Y, X sare gardul in curtea vecinului sau, cu intentia de a sustrage din beciul acestuia mai multe sticle cu vin, pentru a bea impreuna cu X. Mustrat de constiinta, caci religia lui musulmana nu ii permite sa consume alcool, X se intoarce din curtea vecinului fara nicio sticla cu vin. In acest caz :a. Y raspunde penal pentru instigare neurmata de executareb. X nu raspunde penal intrucat beneficiaza de impunitate, ca urmare a desistariic. Y raspunde penal in calitate de instigator

OBS → (a),(c) → s-a trecut la executare si s-a ajuns la o tentative de furt → participatie penala → Y = instigator (b) → X nu raspunde pentru tentative de furt, beneficiind de efectul desistarii, dar va raspunde in calitate de autor al infractiunii de violare de domiciliu

OBS → complicitatea → art.26,Cpen → complice este persoana care, cu intentie, înlesneste sau ajuta în orice mod la savârsirea unei fapte prevazute de legea penala. Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul savârsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savârsirea faptei promisiunea nu este îndeplinita contributia complicelui sa constea din :o acte de inlesnire → cele care se situeaza in faza de pregatire a savarsirii infractiunii → pot fi :o acte materiale → complicitate materiala → de ex, procurarea armei folosite pentru omoro acte morale → complicitate morala → de ex, procurarea de informatii cu privire la locul si timpul unde urmeaza sa fie savarsita infractiunea, intarirea hotararii infractionale prin sfaturio acte de ajutor → cele care se situeaza in faza executarii faptei de catre autor → pot fi :o acte materiale → exemplu → deschiderea unei usi prin care autorul patrunde pentru a sustrage bunurio acte morale → exemplu → indemnul de a continua savarsirea faptei, asigurarea pazeio promisiunea de tainuire a bunurilor provenite din infractiune sau promisiunea de favorizare a infractorului :o are loc mai inainte de savarsirea infractiunii sau cel mai tarziu in momentul comiterii infractiunii

o este un act de sprijin moral → complicitate morala → reprezinta o incurajare a autorului in comiterea faptei, indiferent daca promisiunea este sau nu este respectato neindeplinirea promisiunii nu inlatura caracterul de complicitate al promisiunii facute, intrucat aceasta a reprezentat o incurajare pentru autor, o intarire a hotararii de a savarsi infractiunea → exemplu → promisiunea de nedenuntare facuta de persoana care, potrivit legii, avea obligatia sa denunte savarsirea infractiunii = act de complicitate contributia complicelui sa fie savarsita cu intentie → directa, indirecta contributia complicelei este mediata, in sensul ca ea nu realizeaza EM al LO a infractiunii → prin urmare, actele de complicitate nu sunt indispensabile pentru comiterea faptei de catre autor

44. Complicitatea : a. este o forma secundara de participatieb. poate fi realizata numai cu intentie directac. consta intotdeauna in promisiunea anterioara sau concomitenta de tainuire sau favorizare

OBS → (a) → complicitatea este o forma secundara de participatie, atat in raport cu autoratul (coautoratul), cat si in raport cu instigarea :o coautoratul absoarbe complicitateao instigarea absoarbe complicitatea

(b) → complicitate → numai intentie → Comp. = Idirecta + Iindirecta (c) → 4 forme de act de complicitate → Comp. = Acteinlesnire + Acteajutor + Promisiunetainuire + Promisiunefavorizare

45. Contributia complicelui : a. trebuie sa constea intotdeauna in acte materiale de ajutorare sau inlesnireb. prezinta intotdeauna grad de pericol social mai ridicat decat activitatea instigatoruluic. ‘nu realizeaza elemental material al laturii obiective a infractiunii

OBS → (a) → 4 acte de complicitate → dintre care favorizarea este intotdeauna un act de sprijin moralo acte de inlesnire → Acteinlesnire = Actemateriale + Actemoraleo acte de ajutor → Acteajutor = Actemateriale + Actemoraleo promisiunea de tainuire → Promisiunetainuire = Acteajutor moralo promisiunea de favorizare → Promisiunefavorizare = Acteajutor moral

(c) → actele de complicitate nu sunt indispensabile = acte mediate

46. Contributia complicelui :a. poate avea loc dupa consumarea infractiunii, in cazul tainuiriib. poate viza atat pregatirea, cat si executarea infractiunii c. nu se poate realiza prin omisiune

OBS → (a) → in cazul respective, nu mai avem complicitate, ci o infractiune distincta → tainuirea (art.221,Cpen) (b) → 2 forme de complicitate →o complicitate la pregatirea infractiunii → complicitate anterioarao complicitate la executarea infractiunii → complicitate concomitenta (c) → 2 forme →o complicitate prin actiune → complicitate comisiva → contributia complicelui = actiunio complicitate prin inactiune → complicitate omisiva → contributia complicelui = inactiuni

47. Actele de complicitate pot avea loc : a. anterior luarii rezolutiei infractionale, de catre autorb. anterior sau concomitent savarsirii infractiunii de catre autor

c. ulterior comiterii infractiunii, in cazul tainuirii sau favorizarii

OBS → (a) → o de vreme ce nu exista rezolutie infractionala, rezulta ca nu s-a parcurs faza interna a unei infractiuni(F1)o → nu se pune problema sa vorbim si de complicitateo cel mai devreme, complicitatea se poate naste in faza actelor pregatitoare (F2) (c) → infractiuni distincte → tainuirea (art.221,Cpen), favorizarea infractorului (art.264,Cpen)

48. Daca cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala A este autor, I este instigator si C este complice, actele de complicitate desfasurate de C pot avea loc : a. doar ulterior activitatii de determinare desfasurata de Ib. concomitent cu activitatea de determinare desfasurata de Ic. anterior sau concomitent cu activitatea de determinare desfasurata de I

OBS → cata vreme A nu si-a insusit rezolutia infractionala, el nu are potentialitatea autorului → in aceeasi cauza, nu poate exista un complice mai inainte de a exista un autor al faptei

49. Complicitatea sanctionabila penal poate fi realizata: a. cu intentie directab. cu intentie indirectac. din culpa50. Complicitatea poate consta: a. intr-o omisiuneb. doar intr-o actiunec. in prezenta la locul comiterii infractiunii

OBS → (a) → exemplu → menajera care nu incuie usa locuintei, pentru a permite accesul hotului (c) → exemplu → cel care il incurajeaza pe hot → simpla prezenta la locul faptei poate sa constituie un act de complicitate, daca se stabileste existenta legaturii subiective dintre aceasta persoana si autor

51. Constituie acte de complicitate : a. intarirea rezolutiei infractionale deja luatab. procurarea de informatii in legatura cu obiceiurile victimei unei talhariic. promisiunea de nedenuntare, anterioara comiterii infractiunii de catre autor, provenita de la paznicul magazinului unde are loc spargerea, daca aceasta a fost respectata

OBS → (a) → complicitate morala (b) → complicitate morala

(c) → promisiunea de nedenuntare nu este conditionata de respectarea acestei promisiuni → art.26,Cpen → “Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul savârsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savârsirea faptei promisiunea nu este îndeplinita.’’

52. Complicitatea nu poate consta : a. intr-o fapta neprevazuta de legea penala b. decat intr-o fapta prevazuta de legea penalac. in încurajarea autorului, înainte ca acesta să fi luat rezoluţia infracţionala

OBS → (a) → contraexemplu → complicele ii imprumuta autorului un vehicul cu care autorul a săvârşit infracţiunea (b) → contraexemplu → complicele transmite autorului documente cu caracter secret (c) → este un act de instigare sub forma incurajarii → a nu se confunda → incurajarea autorului poate fi atat act de instigare, cat si act de complicitate, in functie de momentul in care se realizeaza aceasta incurajare :o este act de instigare → atunci când incurajarea intervine înainte ca autorul să fi luat rezolutia infractionala o este un act de complicitate → atunci când incurajarea intervine după ce hotărârea a fost luată

53. Complicitatea intelectuala se realizeaza atunci cand o persoana : a. il ajuta pe autor, dupa savarsirea infractiunii, sa valorifice bunurile sustrase, fara a fi avut o intelegere in prealabil cu acesta b. asista, fara stirea autorului, la comiterea infractiunii si nu face nimic pentru a o impiedicac. il incurajeaza pe autor in timpul comiterii infractiunii, fara a participa insa cu acte de executare

OBS → complicitatea intelectuala = complicitatea morala (a) → infractiune distincta → tainuire (art.221,Cpen), favorizarea (reala) a infractorului (art.264,Cpen) intrucat ajutorul este dat dupa savarsirea infractiunii de catre autor (b) → este o complicitate negativa → o se realizează atunci când complicele asistă la săvârşirea acţiunii de către autor, fără ca între ei să existe o legătură subiectivă o exemplu → o persoană asistă la o infracţiune, dar nu face nimic pentru a o împiedicao in dreptul românesc, complicitatea negativă nu se pedepseşteo prin excepţie, uneori, complicitatea negativă este sancţionată ca infracţiune de sine stătătoare.

54. Complicitatea materiala se realizeaza atunci cand :

a. complicele promite anterior comiterii faptei ca va tainui sau favorizab. complicele il incurajeaza pe autor in timpul comiterii infractiunii, fara a participa insa cu acte de executarec. complicele îl ajută pe infractor să escaladeze un gard pentru a intra în incinta de unde va sustrage bunuri

OBS → (a) → complicitate morala (intelectuala) → “complicele promite…….” (b) → complicitate morala (intelectuala) → “complicele il incurajeaza pe…….”

55. Complicitatea materiala se poate realiza atunci cand : a. casierul lasă deschisă casa de bani b. complicele procură arma autorului, dar acesta nu o mai folosit-o intrucat si-a procurat el insusi una mai performanta c. complicele asista, fara stirea autorului, la comiterea infractiunii si nu face nimic pentru a o impiedica

OBS → (b) → atata timp cat nu a folosit arma, actul respectiv nu este act de complicitate (b) → complicitate negativa

56. Pentru a fi în prezenţa complicităţii materiale :a. nu este necesar ca actul complicelui sa fie, in sine, un act cu relevanţă penală

b. este necesar ca mijloacele procurate de complice să fie puse efectiv la dispoziţia autoruluic. nu este necesar ca mijloacele procurate de complice să fie folosite de autor la săvârşirea infracţiunii

OBS → (a),(b) → actul complicelui poate fi prin el însuşi :o un act fără relevanţă penalăo o faptă prevăzută de legea penală (b) → pentru a fi în prezenţa complicităţii materiale este necesar ca mijloacele procurate de complice să fie puse efectiv la dispoziţia autorului. În plus, este necesar ca aceste mijloace să fie folosite de autor la săvârşirea infracţiunii

57. Complicitatea materiala se poate realiza prin : a. tinerea de vorba a paznicului, in timpul cat autorul comite furtul dintr-un depozit b. otravirea cainelui de pazac. rugamintile insistente ale concubinei autorului, pentru a-l convinge sa sustraga bijuteriile pe care ea le gajase la o casa de amanet

OBS → (a), (b) → sunt acte concrete, fizice, material (c) → este act de instigare → incercarea concubinei de a-I inocula prin rugaminti rezolutia infractionala

58. Complicitatea intelectuala se realizeaza atunci cand :

a. o persoana, afland de infractiunea comisa, dupa consumare il felicita pe autor b. complicele ii procura autorului arma cu care urma sa comita infractiunea de omor, dar autorul a folosit de fapt un toporc. complicele il ajuta pe autor, dupa comiterea infractiunii, sa valorifice bunurile sustrase, fara a fi avut o intelegere prealabila cu acesta

OBS → (a) → felicitarea a fost adresata dupa consumarea infractiunii → nu poate fi un act de complicitate intelectuala. (b) → faptul ca autorul nu mai foloseste arma, ci un topor, face sa nu fie indeplinita conditia unei complicitati materiale. Insa, complicitatea nu este inlaturata, ci va lua forma complicitatii morale → aceasta intrucat procurarea si remiterea armei au reprezentat o incurajare a rezolutiei infractionale, deci un act de complicitate morala, intelectuala. (c) → este infractiune distincta → tainuirea (art.221,Cpen), favorizarea (reala) a infractorului (art.264,Cpen)59. Complicitatea intelectuala poate fi regasita in forma : a. intaririi rezolutiei infractionale a autorului, prin incurajari repetateb. determinarii autorului sa ia hotararea de a comite infractiunea

c. promisiunii de tainuire sau favorizare indiferent de momentul in care a fost facuta

OBS → (b) → act de instigare (c) → este act de complicitate numai daca intervine anterior sau cel tarziu in cursul savarsirii infractiunii

60. Complicitatea negativa : a. este o forma a participatiei penaleb. nu se pedepseste decat atunci cand constituie o infractiune autonomac. nu presupune o legatura subiectiva intre complicele negativ si autor

OBS → (a) → nu, intrucat nu contine legatura subiectiva specifica participatiei penale

61. Complicitatea negativa se deosebeste de complicitatea intelectuala, prin aceea ca : a. se realizeaza prin acte materialeb. nu există legătura subiectivă intre complicele negativ si autorc. poate incepe doar inainte de inceperea actelor de executare

OBS → În măsura în care nu există legătura subiectivă avem complicitate negativă. Dacă există o legătură

subiectivă, suntem în prezenţa unei complicităţi intelectuale. (a) → se realizeaza prin acte intelectuale, morale de pasivitate fata de savarsirea infractiunii de catre autor → complicele negative asista efectiv la savarsirea infractiunii, fara a avea chef de complicatii. Nu este interesat sa intervina pentru a impiedica savarsirea infractiunii. (b) → se realizează atunci când complicele asistă la săvârşirea acţiunii de către autor, fără ca între ei să existe o legătură subiectivă (c) → incepe in cursul actelor de executare

62. Complicitatea intelectuala se deosebeste de instigare, prin aceea ca : a. instigatorul actioneaza cu intentie, iar complicele poate actiona si din culpab. complicitatea nu se pedepseste decat daca autorul trece la executarec. instigarea are loc anterior luarii rezolutiei infractionale

OBS → (a) → atat complicele, cat si instigatorul actioneaza numai cu intentie (b) → nu exista in Cpen vreun articol care sa reglementeze complicitatea neurmata de executare (c) → scopul instigarii = nasterea in mintea autorului a rezolutiei infractionale

63. Complicitatea negativa : a. nu se sanctioneaza ca forma de participatieb. presupune stabilirea unei legaturi subiective intre participanti ulterior savarsirii fapteic. este o forma speciala a complicitatii, reglementata in Codul Penal

OBS → (a),(b) → tocmai lipsa acestei legaturi subiective face ca complicitatea negative sa nu fie o forma de participatie penala

64. In cazul complicelui : a. actele sale trebuie sa reprezinte o fapta prevazuta de legea penalab. actul sau trebuie sa fie comis anterior sau cel mult concomitent actului de executare al autoruluic. el nu va fi pedepsit daca autorul nu trece la executarea faptei

OBS → (a) → actul in sine realizat de complice poate sa fie o fapta prevazuta de legea penala sau o fapta fara relevanta penala → exemplu → o complicele i-a imprumutat autorului arma sa de vanatoare cu care acesta a savarsit un omoro complicele i-a imprumutat autorului o suma de bani pentru ca acesta sa cumpere otrava necesara pentru a ucide victima

o primul act are relevanta penala, pe cand al doilea nu are o astfel de relevanta (b) → daca se depaseste momentul de complicitate → infractiuni distincte → tainuire + favorizarea infractorului (c) → spre deosebire de instigare, in cazul complicitatii nu exista complicitate neurmata de executare

65. Fapta aceluia care, in baza unei intelegeri prealabile, primeste pentru a transporta cu masina bunurile furate anterior, constituie : a. infractiunea de favorizare a infractoruluib. complicitate materiala la furtc. complicitate intelectuala la furt

OBS → (a) → nu, intrucat intelegerea a avut loc anterior savarsirii infractiunii (b),(c) → primeste pentru a transporta → adica accepta ideea de a transporta → nu a spus ca le-a si transportat → act de complicitate morala (intelectuala)

66. Fapta inculpatului, caruia o persoana necunoscuta – autorul unui furt comis anterior – ii indica locul unde se gasesc bunurile sustrase, pentru a le lua si valorifica, ceea ce el si face, constituie : a. coautorat la furtb. infractiunea de tainuirec. complicitate intelectuala la furt

OBS → (a) → nu, intrucat infractiunea de furt era déjà consumata la momentul in care autorul ii indica locul unde se aflau bunurile respective (b) → intrucat inculpatul valorifica bunurile furate fara o prealabila intelegere cu autorul → art.221,Cpen → tainuirea = primirea, dobandirea, transformarea unui bun sau inlesnirea valorificarii acestuia, cunoscand ca bunul provine din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, daca prin aceasta s-a urmarit obtinerea, pentru sine sau pentru altul, a unui folos material (c) → a lua, a valorifica → acte materiale, concrete, fizice

67. In cazul infractiunilor cu subiect activ calificat, daca persoana care promite anterior sau concomitent savarsirii faptei ca va tainui bunurile nu are calitatea specifica ceruta de norma de incriminare, ea va urma sa raspunda in calitate de : a. autor al unei infractiuni diferite de cea din care provine bunulb. complicec. coautor

OBS → capcana → nici nu e nevoie sa indeplineasca acea calitate → din descrierea facuta in grila, rezulta ca este vorba despre un act de complicitate → or, pentru a se retine complicitatea, nu se cere calitatea speciala

68. Persoana care promite autorului, anterior comiterii faptei, ca va tainui bunurile provenite din savarsirea unei infractiuni de furt, promisiune pe care o si respecta, va raspunde pentru : a. infractiunea de tainuire, in concurs ideal cu complicitatea intelectuala la infractiunea de furtb. complicitate materiala la furtc. complicitate intelectuala la furt

OBS → (a) → tainuirea nu este incidenta intrucat promisiunea de tainuire a fost facuta anterior savarsirii furtului → nu se va mai pune mai departe problema unui concurs ideal de infractiuni (b),(c) → modalitatea in care se realizeaza complicitatea este cea a promisiunii de tainuire → or, promisiunea de tainuire este un act de complicitate morala (intelectuala) a promite → aspect intelectual, subiectiv, moral, de sprijin moral, ideativ

69. Fapta lui A, care incearca sa ii dea o bata lui B, care il atacase pe C, dar este impiedicat de martori, constituie : a. un act de complicitate intelectualab. un act de complicitate materialac. un act fara relevanta penala

OBS → un pic alambicata exprimarea → la final vrea sa spuna ca A a fost impiedicat de martori sa ii dea lui B bata respectiva este un act de complicitate intelectuala, intrucat bata nu ajunge la B, ca urmare a interventiei martorilor este o complicitate intelectuala datorita efectului de incurajare pe care acest gest il are asupra autorului daca A ar fi reusit sa plaseze bata lui B, atunci se realiza o complicitate materiala, in modalitatea procurarii de către complice a mijloacelor de săvârşire ainfracţiunii

70. Fapta inculpatului de a ajuta, in baza unei intelegeri prealabile, mai multe persoane sa comita fiecare cate o infractiune de furt, se va incadra: a. o complicitate simpla la infractiunea de furtb. atatea fapte de complicitate la furt in concurs, cate furturi au fost efectiv comise de cele doua persoanec. o complicitate la infractiunea de furt, comisa in forma continuata

OBS → 2 infractiuni de furt → 2 complicitati in concurs

71. Complicitatea : a. nu se sanctioneaza daca autorul nu a trecut la executareb. exista si se sanctioneaza, chiar daca autorul nu a comis decat o tentativa pedepsibilac. este intotdeauna anterioara actelor de executare

OBS → (a) → nu exista reglementata in Cpen complicitatea neurmata de executare (b) → se sanctioneaza daca autorul realizeaza cel putin o tentativa pedepsibila (c) → complicitatea poate fi anterioara (complicitate la pregatirea infractiunii) si complicitate concomitenta (complicitate la executarea infractiunii)

72. Instigarea la complicitate : a. este instigare mediatab. este complicitate mediatac. este o forma distincta de participatie penala

OBS → atentie, grila nu se refera la aceste forme de instigare sau complicitate dupa modul direct sau indirect in care se realizeaza contributia :o complicitate nemijlocita → complicele da sprijin direct autoruluio complicitate mediata → complicele da sprijin autorului prntr-un intermediar : i. intermediarul = complice ii. intermediarul = instigator dupa modul de actiune al instigatorului pentru a determina instigatul la savarsirea faptei penale :o instigare imediata → activitatea de determinare are loc direct

o instigare mediata → activitatea de determinare are loc prin intermediul altei persoane :i. mediatorul = complice, daca se limiteaza numai la a transmite hotararea infractionalaii. mediatorul = coinstigator, cand are si el insusi o contributie la determinarea instigatului grila se refera la o combinatie intre instigare si complicitate si se pune problema sa stim ce semnificatie are acest act fata de autorul infractiunii → fiind instigare la complicitate, adica la un ajutor care sa fie dat autorului, rezulta ca instigarea la complicitate este in esenta o complicitate mediata (realizata prin intermediar) exemplu → “hai, ajuta-l pe X sa…..”, “hai, da-i lui X masina ca sa ….”, etc

73. Complicitatea la instigare se sanctioneaza: a. cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autorb. ca si infractiune de sine statatoarec. la fel ca instigarea neurmata de executare

OBS → complicitatea la instigare = forma de participatie penala → se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor

74. In cazul in care indemnul de a comite o infractiune este adresat unei personae care deja luase o hotarare in acest sens, vom fi in prezenta :

a. instigariib. complicitatii intelectualec. unei fapte fara relevanta penala

OBS → de vreme ce autorul si-a insusit rezolutia intelectuala, rezulta ca nu mai poate fi vorba despre o instigare. Dar, intrucat un asfel de act are efect de intarire a rezolutiei infractionale deja luate, rezulta un act de complicitate morala.

75. In cazul paznicului unei intreprinderi, care afla ca se va comite un furt in timpul serviciului sau, dar nu face nimic pentru a-l impiedica, suntem in prezenta : a. complicitatii negativeb. complicitatii materiale omisivec. unei infractiuni de favorizare a infractorului

OBS → a nu se confunda (a) → la complicitatea negativa nu exista o obligatie a celui care asista la savarsirea infractiunii sa si intervina → exemplu → un martor aflat accidental la locul furtului nu are chef sa se complice, asa ca nu intervine sa impiedice furtul → legea nu il obliga nici sa intervina, nici sa nu intervina (b) → paznicul are obligatia legala de a pazi bunurile → prin neindeplinirea acestei obligatii, el devine complice la furt (c) → paznicul a aflat de furt inainte ca furtul sa se produca → nu se pune problema favorizarii infractorului

76. X, actionand insidios, strecoara in mintea lui Y banuieli false despre o presupusa relatie amoroasa intre sotia lui Y si Z, dorind moartea lui Z. In cazul in care Z este ucis de sotul gelos, fapta lui X reprezinta : a. o instigare la infractiunea de omorb. o complicitate la infractiunea de omorc. un coautorat la infractiunea de omor

OBS → (a) → este o instigare ascunsa sau insidioasa la infractiunea de omor (b) → actele fiind de inoculare a unei idei apte sa nasca rezolutia infractionala in mintea lui Y, rezulta ca sunt acte de instigare, acte de determinare (c) → ca sa fie coautorat, ar fi trebuit ca intre X si Y sa existe o legatura subiectiva in ceea ce priveste uciderea lui Z. Or, X a actionat insidios, ascuns, si nu si-a tradat faptul ca dorea moartea lui Z.

77. Fapta inculpatilor care, fara a sti unul de altul, au actionat din acelasi mobil pentru a ucide victima, rezultat care s-a si produs : a. constituie coautorat la infractiunea de omorb. atrage raspunderea fiecaruia in calitate de autor unic la o infractiune distincta de omorc. atrage raspunderea fiecaruia in calitate de autor unic la o infractiune distincta de omor si complice la infractiunile comise de ceilalti

OBS → (a) → nu exista legatura subiectiva intre inculpati → nu exista coautorat intre ei (b) → acte de executare, fara legatura subiectiva intre inculpati → autori (c) → de vreme ce fiecare a actionat pentru el, inseamna ca nu se pune problema unor acte de complicitate78. In cazul persoanei care ajuta cu intentie indirecta la comiterea cu intentie directa a unui omor de catre o alta persoana : a. se retine o complicitate la infractiunea de omorb. nu se retine complicitatea, deoarece nu a actionat cu intentie directac. se va retine participatia improprie

OBS → (a), (b) → actele de complicitate pot fi savarsite cu intentie directa sau cu intentie indirecta (c) → este o forma de participatie proprie → o Pproprie = Iautor + Icompliceo Pproprie = Iautor + Iinstigatoro Pimproprie = Icomplice + Cautoro Pimproprie = Iinstigator + Cautoro Pimproprie = Icomplice + Fvautoro Pimproprie = Iinstigator + Fvautor

79. Persoana care comite atat acte de instigare, cat si de complicitate : a. raspunde penal pentru complicitate, deoarece aceasta este mai grava decat instigareab. raspunde pentru doua infractiuni, aflate in concursc. se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de legepentru autor

OBS → (a),(b) → absorbtie → instigarea absoarbe complicitatea (c) → se retine doar instigarea → se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor (art.27,Cpen)

80. In cazul persoanei care contribuie cu acte de ajutor la savarsirea unui furt de catre X si cu acte de instigare la comiterea unui omor de catre Y, suntem in prezenta : a. instigarii la omor, deoarece instigarea absoarbe complicitatea ca forma de participatie penalab. unui concurs de instigaric. unui concurs intre instigare la omor si complicitate la furt

OBS → Complicitate → I1 = Ifurt Instigare →I2 = Iomor

81. In dreptul penal roman, in legatura cu sanctionarea legala a participanrilor se aplica sistemul :

a. diversificariib. parificariic. diversificarii in caz de instigare si parificarii in caz de complicitate

OBS → parificare → paritate → raportare la pedeapsa prevazuta de lege pentru autor diversificare → pentru fiecare infractiune, legea prevade pedeapsa corespunzatoare → un astfel de sistem este prevazut pentru tentativa care se sanctioneaza diferit de infractiunea fapt consumat

82. In cazul savarsirii unei infractiuni in participatie, instanta de judecata : a. este obligata sa aplice aceeasi pedeapsa pentru toti participantiib. poate aplica o pedeapsa mai mare pentru complice decat pentru autor, in cadrul limitelor legalec. trebuie sa aplice aceeasi pedeapsa pentru fiecare coautor

OBS → aplicarea pedepselor in caz de coautorat → sistemul de sanctionare aplicat → sistemul parificarii pedepselor →o sistemul parificarii pedepselor nu presupune nici in caz de coautorat aplicarea unei pedepse identice pentru fiecare coautor

o la stabilirea pedepsei concrete, instanta de judecata este obligata sa tina cont de :i. contributia fiecarui coautor la savarsirea infractiunii ii. criteriile generale de individualizare a pedepsei (art.72,Cpen) aplicarea pedepselor in caz de complicitate si instigare → art.27,Cpen → instigatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala savârsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savârsirea infractiunii, precum si de dispozitiile art. 72.o sistemul de sanctionare aplicat → sistemul parificarii pedepselor → toti participantii vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autoro tinand cont de faptul ca, sub raport obiectiv, contributiile participantilor sunt diferite, art.27,Cpen stabileste obligatia expresa a instantei de judecata ca, la stabilirea pedepsei concrete, sa ia in consideratie : i. contributia fiecarui participant la savarsirea infractiunii ii. criteriile generale de individualizare a pedepsei (art.72,Cpen)o desi, in general, contributia complicelui la savarsirea infractiunii este mai mica decat cea a autorului sau a instigatorului, aceasta nu justifica un tratament penal mai bland pentru complice, intrucat, in realitate, se pot ivi situatii in care activitatea complicelui este deosebit de periculoasa. De ex, infractorul minor si victima erau

neinarmati si se loveau cu pumnii, timp in care complicele prezent la aceasta scena, fara o intelegere anterioara, ii strecoara in mana minorului un cutit, cu care acesta ucide victima.

83. In cazul in care o infractiune comisa in participatie este sanctionata alternativ cu inchisoare si amenda, instanta de judecata poate : a. poate sa fixeze pedeapsa inchisorii pentru autor sic ea a amenzii pentru ceilalti participantib. nu poate sa stabileasca pedeapsa amenzii pentru autor sic ea a inchisorii pentru ceilalti participantic. sa stabileasca pedeapsa amenzii pentru toti participantii

OBS → a nu se confunda sistemul parificarii presupune raportarea la pedeapsa prevazuta de lege pentru autor, iar nu la pedeapsa efectiv aplicata autorului → art.27,Cpen → “Instigatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala savârsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.’’ prin urmare, aceasta nu inseamna ca autorul trebuie de plano sa primeasca pedeapsa cea mai mare sau cea mai grea

84. Instigatorul si complicele nu vor fi sanctionati cu o pedeapsa daca :

a. autorul infractiunii este un minor care nu raspunde penalb. autorul a comis fapta din culpa, iar norma incrimineaza doar comiterea cu intentiec. fapta autorului nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni

OBS → (a) → este chiar agravanta → art.75,Cpen (b) → aplicarea pedepselor in caz de participatie improprie → o modalitatea intentie si culpa → sistemul de sanctionare este sistemul diversificarii pedepselor :i. instigatorul si complicele vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie ii. autorul va fi sanctionat cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savarsita din culpa iii. autorul nu va fi sanctionat atunci cand fapta savarsita din culpa nu este incriminatao modalitatea intentie si lipsa de vinovatie →i. instigatorul si complicele vor fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie ii. autorul nu va fi tras la raspundere penala, intrucat lipseste temeiul acesteia, anume savarsirea unei infractiuni (art.17,alin.2,Cpen)

85. Constituie circumstanta personala subiectiva : a. calitatea speciala a subiectului pasivb. recunoasterea faptei de catre inculpatc. savarsirea faptei de catre doua sau mai multe personae impreuna

OBS → circumstante personale →o subiective → o vizeaza pozitia psihica, subiectiva fata de savarsirea faptei o nu se rasfrang niciodata asupra celorlalti participantio de individualizare → exemplu → calitatea de gestionar, antecedenta penalao circumstantele de individualizare pot intra in continutul legal al infractiuniio in acest caz, ele isi pierd calitatea de circumstante personale, devenind element constitutiv al infractiuniio in consecinta, ele se vor rasfrange asupra participantilor, in masura in care le-au cunoscut sau le-au prevazut

86. Constituie circumstanta personala de individualizare : a. calitatea speciala a subiectului activb. locul comiterii infractiuniic. calitatea de recidivist a autorului

87. Sunt circumstante personale subiective :

a. pozitia psihica a autorului in relatie cu comiterea infractiuniib. calitatea de gestionar a autorului unei delapidaric. mobilul infractional

OBS → (b) → circumstanta personala de individualizare

88. Daca A instiga pe B la comiterea infractiunii de talharie, iar acesta comite doar un furt, A va raspunde pentru : a. instigare la infractiunea de talharieb. instigare la infractiunea de furtc. nstigare neurmata de executare la infractiunea de talharie

OBS → savarsirea de catre autor doar partial a infractiunii la care a fost instigat sau sprijinit, are ca effect atragerea raspunderii penalr a instigatorului respective a complicelui doar pentru fapta efectiv comisa

89. Daca X il determina pe Y sa comita un omor asupra lui Z, dar Y comite in fapt o talharie asupra acestuia, X va raspunde pentru : a. instigare la infractiunea de talharieb. instigare la infractiunea de omor, potrivit regimului sanctionator al participatiei penalec. instigare neurmata de executare

OBS →

(a) → nu exista acte de determinare la savarsirea infractiunii de talharie (b) → atata timp cat Y a comis o alta fapta la care a fost determinat, rezulta ca nu se realizeaza conditiile participatiei penale (c) → fapta la care a instigat este o fapta prevazuta de legea penala pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 2 ani → instigatorul raspunde pentru o infractiune distincta → INE

90. X accepta sa acorde ajutor pentru comiterea unei infractiuni de furt in dauna lui Y, dar, in fapt, ceilalti participanti comit o talharie in dauna acestei persoane. X va raspunde pentru : a. complicitate la talharie, daca a prevazut planul celorlalti participantib. complicitate la furt, daca nu a prevazut planul celorlalti participanti ‘c. complicitate la talharie, daca putea sa prevada intentia celorlalti participanti

OBS → ci circumstanta care se refera la fapta → comiterea unei infractiuni mai grave decat cea pentru care X a acceptat initial sad ea ajutor = circumstanta reala → “Circumstantele privitoare la fapta se rasfrâng asupra participantilor, numai în masura în care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut.’’

(c) → legea nu se refera la existenta unei simple posibilitati de prevedere, ci la faptul concret ca au prevazut sau nu circumstanta

91. Persoana care, fara a avea calitatea de functionar, sustrage alaturi de un gestionar mai multe bunuri din unitatea la care activa acesta din urma, va urma sa raspunda penal : a. pentru complicitate materiala la infractiunea de delapidareb. ca autor la infractiunea de delapidarec. ca autor la infractiunea de furt

OBS → atentie → sustrage alaturi de un gestionar, iar nu impreuna cu un gestionar (a) → ? neclaritatea mea (b) → nu, neavand calitatea ceruta de lege

92. Complicele nu se pedepseste, daca : a. s-a desistat in timp ce autorul comitea actul de executareb. a impiedicat consumarea fapteic. a reparat, dupa consumarea faptei, prejudiciul cauzat de autor

OBS → (a) → capcana → desistarea presupune un inceput de act de executare, or, complicele nu face acte de executare

(b) → “Participantul nu se pedepseste daca în cursul executarii, dar înainte de descoperirea faptei, împiedica consumarea acesteia. Daca actele savârsite pâna în momentul împiedicarii constituie o alta fapta prevazuta de legea penala, participantului i se aplica pedeapsa pentru aceasta fapta.’’ (c) → eventual, poate fi retinuta ca circumstanta judiciara atenuanta → art.74,alin.1,lit.b,Cpen → Împrejurari care pot constitui circumstante atenuante Urmatoarele împrejurari pot fi considerate circumstante atenuante:o conduita buna a infractorului înainte de savârsirea infractiunii;o staruinta depusa de infractor pentru a înlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba pricinuita;o atitudinea infractorului dupa savârsirea infractiunii, rezultând din prezentarea sa în fata autoritatii, comportarea sincera în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestarii participantilor. Împrejurarile enumerate în prezentul articol au caracter exemplificativ

93. Instigatorul si complicele beneficiaza de nepedepsire, daca : a. autorul a comis fapta fara vinovatieb. au impiedicat consumarea infractiuniic. au depus staruinte pentru inlaturarea urmarilor faptei, dupa comiterea acesteia

OBS → (a) → participatie improprie → modalitatea intentie cu lipsa de vinovatie (c) → circumstanta atenuanta judiciara (art.74,lit.c,Cpen)

94. In cazul in care complicele impiedica consumarea faptei : a. ceilalti participanti vor raspunde pentru tentativab. instigatorul va raspunde cu pedeapsa proprie, fiind un caz de instigare neurmata de executarec. va fi un caz de participatie improprie

OBS → complicele impiedica consumarea infractiunii → existand acte de executare → participatie penala, iar nu INE pentru instigator (a) → trebuie sa ma gandesc la faptul ca exista actele de executare puse in miscare si doar complicele intervine → restul vor raspunde pentru tentativa (b) → ramane caz de participatie de vreme ce autorul face acte de executare impotriva carora va intervene complicele (c) → este un caz de participatie, nu neaparat improprie

95. Impiedicarea savarsirii faptei de catre participant, este : a. cauza de nepedepsireb. cauza justificativa

c. circumstanta reala

OBS → impiedicarea consumarii infractiunii de catre participant aceasta cauza de impunitate are in vedere nepedepsirea participantului pentru tentativa realizata pana in momentul interventiei lui, interventie care a impiedicat consumarea infractiunii daca infractiunea a fost savarsita de un singur autor, iar acesta a impiedicat consumarea infractiunii : autorul nu raspunde penal complicele sau nu raspunde penal instigatorul raspunde penal pentru instigarea neurmata de executare (art.29,alin.1,Cpen) daca infractiunea este savarsita in coautorat, dar numai unul (unii) dintre autori a impiedicat consumarea infractiunii : de aceasta cauza de impunitate beneficiaza numai acel (acei) autor. ceilalti participanti (restul autorilor, instigatorii si complicii) raspund penal pentru tentativa infractiunea respectiva daca instigatorul a impiedicat consumarea infractiunii : instigatorul beneficiaza de cauza de impunitate, in calitatea sa de participant

instigatorul va raspunde insa pentru infractiunea distincta → instigarea neurmata de executare (art.29,alin.1,Cpen) ceilalti participanti vor raspunde pentru tentativa la infractiunea respectiva daca complicele a impiedicat consumarea infractiunii : complicele va beneficia de cauza de impunitate ceilalti participanti (autorul, coautorii, instigatorii) vor raspunde pentru tentativa la infractiunea respectiva daca tentativa realizata nu este pedepsibila : autorul, coautorii si complicii nu raspund penal instigatorul va raspunde insa pentru infractiunea distincta → instigarea nreurmata de executare (art.29,alin.1,Cpen)

96. In cazul in care un complice se desista de la savarsirea faptei: a. el nu va mai fi sanctionatb. desistarea nu il apara de pedeapsa, daca ceilalti au continuat savarsireac. niciun participant nu mai poate fi sanctionat

OBS → desistarea nu este posibila in cazul complicelui

97. In cazul in care instigatorul impiedica consumarea faptei :

a. el nu va mai fi sanctionat ca participant, dar va raspunde pentru instigare neurmata de executare, daca sunt indeplinite conditiile b. ceilalti participanti vor urma sa fie trasi la raspundere pentru tentativac. el nu poate fi sanctionat pentru instigare neurmata de executare

OBS → atata timp cat exista actele de executare, rezulta ca ceilalti vor raspunde pentru tentativa la infdractiunea respectiva ca participant, instigatorul nu va raspunde, intrucat beneficiaza de impunitate raspunde pentru INE

98. Daca autorul impiedica consumarea faptei, iar actele realizate pana in acel moment nu constituie nicio infractiune : a. el va fi absolvit de orice pedeapsab. complicele va raspunde pentru tentative la infractiunea respectivac. instigatorul va raspunde pentru instigare neurmata de executare, daca sunt indeplinite conditiile

OBS → (b) → urmeaza soarta autorului sau

99. In cazul in care un coautor impiedica consumarea faptei : a. el nu va mai fi sanctionat b. ceilalti coautori vor fi sanctionati pentru tentativa la infractiunea planuitac. complicele nu va fi nici el sanctionat

OBS → numai acel coauthor beneficiaza de impunitate, in timp ce toti ceilalti vor raspunde pentru tentative la fapta respective in calitate de particiapanti se pastreaza participatia → instigatorul nu poate raspunde distinct pentru INE complicele nu mai urmeaza soarta acestui coauthor, de vrenme ce el este complice in raport cu toti coautorii, nu doar cu cel care a impiedicat consumarea infractiunii

100. In caz de participatie improprie : a. tuturor participantilor li se aplica aceeasi pedeapsab. pedeapsa pentru complice si instigator se aplica in limite reduse la jumatate fata de pedeapsa autoruluic. autorul va raspunde pentru o infractiune din culpa sau nu va raspunde penal, iar instigatorul si complicele raspund pentru o infractiune intentionata

OBS → (a) → exceptie → structura participatiei improprii impune sistemul diversificarii pedepsei o Pimproprie = Icomplice + Cautor

o Pimproprie = Iinstigator + Cautoro Pimproprie = Icomplice + Fvautoro Pimproprie = Iinstigator + Fvautor se observa ca → raspund diversificato intotdeauna instigatorul si complicele raspund pentru o infractiune intentionatao autorul raspunde pentru o infractiune din culpa sau nu raspunde penal atentie → conversele combinatiilor de mai sus nu sunt reglementate in Cpen

101. In caz de participatie improprie : a. niciun participant nu este pedepsitb. autorul raspunde pentru o fapta intentionata, iar instigatorul si complicele pentru o fapta din culpac. autorul nu raspunde niciodata pentru o fapta savarsita cu intentie

OBS → vezi mai sus combinatiile → nu le inverse → nu si convers asa cum se specifica in (b)

102. Exista participatie improprie atunci cand : a. participarea mai multor persoane este ceruta de natura infractiuniib. autorul actioneaza din culpa, iar complicele cu intentiec. instigatorul actioneaza cu praeterintentie si autorul fata vinovatie

OBS → participatia improprie = forma de participatie penala (ocazionala) (a) → este o participatie naturala (c) → nu si prraeterintentie caci aceasta are in structura sa o culpa, iar instigatorul nu actioneaza niciodata din culpa

103. Exista participatie improprie, daca : a. autorul actioneaza din eroare de fapt, iar complicele il ajuta cu intentieb. in cazul in care autorul este un iresponsabil, iar instigatorul il determina cu intentiec. unii dintre participanti sunt majori, iar altii sunt minori care raspund penal

OBS → (a) → eroare de fapt (art.51,Cpen) → cauza care inlatura caracterul penal al faptei pe temeiul lipsei de vinovatie → o Pimproprie = Icomplice + Fvautor (b) → iresponsabilitatea (art.48,Cpenal) → cauza care inlatura caracterul penal al faptei pe temeiul lipsei de vinovatie → o Pimproprie = Iinstigator + Fvautor (c) → se putea pune problema participatiei improprii in cazul in care minorii nu raspundeau penal

104. Exista participatie improprie, daca :

a. in cazul in care complicele ajuta un somnambul sa isi ucida colegul de camerab. instigatorul determină un minor în vârstă de 12 ani să sustragă un bunc. toti participantii actioneaza din culpa

OBS → (a) → iresponsabilitatea (art.48,Cpenal) → cauza care inlatura caracterul penal al faptei pe temeiul lipsei de vinovatie → o Pimproprie = Icomplice + Fvautor (b) → iresponsabilitatea (art.48,Cpenal) → cauza care inlatura caracterul penal al faptei pe temeiul lipsei de vinovatie → o Pimproprie = Iinstigator + Fvautor (c) → nu exista o astfel de forma de complicitate

105. In cazul participatiei improprii : a. forma de vinovatie a participantilor este eterogenab. mobilul fiecarui participant poate diferi de cel al celorlalti participantic. toti participantii actioneaza cu intentie

106. Participatia este proprie atunci cand : a. toti participantii sunt majori, responsabili si actioneaza cu intentieb. toti participantii sunt majori, responsabili si actioneaza din culpa

c. autorul actioneaza cu intentie, iar instigatorul si complicele actioneaza din culpa

OBS → (c) → nu conversa combinatiilor date mai sus