le calc pe urme lui Puiu [i Mungiu“ · 2016. 3. 5. · Radu Pavel Gheo: „~n România degeaba...

$Page 1: le calc pe urme lui Puiu [i Mungiu“ · 2016. 3. 5. · Radu Pavel Gheo: „~n România degeaba vorbim de doctrine, orient\ri ideologice, dreapta, st`nga [i centru. Pierdem vremea.$
Exploziaburghez\

C. Rogozanu

„~n suburbiile burgheze, cineva st\`ntotdeauna gata s\ explodeze. O[ti]i din sutele de filme bune sauproaste, din alte sute de c\r]i av`nddrept subiect burghezia american\.“

~N » PAGINILE 10-11

CRONIC| DE CARTE

1,5LEI

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

Bogdan Ghiu –Contracriza

Avanpremier\ editorial\

Supratema Contracrizei, `n curs deapari]ie la Editura Cartea Româneasc\,este stadiul actual al capitalismului,care caut\ s\ se desprind\ de demo-cra]ia cu care a mers o vreme `nparalel, libertatea de pia]\ fiind chiarprezentat\ ca principala expresie ademocra]iei.

~N » PAGINILE 6-7

Unde e România `nCannes-ul pestri]?

Iulia Blaga

„N-am f\cut un film moralizator“,spune C\t\lin Mitulescu despreLoverboy. S`ntem la sediul Strada Film,cu c`teva zile `nainte de Cannes. Toat\lumea e `n agita]ie. Oamenii vin la 9diminea]a trecute fix [i se apuc\imediat de treab\.

~N » PAGINILE 4-5

www.suplimentuldecultura.ro» Urm\re[te [i comenteaz\ articolele din edi]ia tip\rit\ a revistei [i cele mai proaspete [tiri din actualitatea cultural\

IE{EANUL BOGDAN GEORGE APETRI A STUDIAT CINEMA-UL ~N SUA {I A DEBUTAT ~N ROMÂNIA

„Nu am nici cel mai micg`nd s\ le calc pe urmelui Puiu [i Mungiu“

Regizorul Bogdan GeorgeApetri al\turi de Ana Ularu,interpreta rolului principal din Periferic

Bogdan GeorgeApetri a trecutOceanul [i a fostacceptat lacunoscuta [coal\de film indepen-dent ColumbiaUniversity. Primuls\u lungmetraj,Periferic, filmat `nRomânia, tr\-deaz\ o dubl\ influen]\, darcineastul respingefilia]ia neorealist\româneasc\.

Citi]i interviulrealizat

de Iulia Blaga ~N » PAGINILE 8-9

ANUL VIII » NR. 314 » 14 – 20 mai 2011 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

Radu Pavel Gheo: „~n România degeaba vorbim de doctrine,orient\ri ideologice, dreapta, st`nga [i centru. Pierdem vremea.~n ad`ncul lui, omul politic român este de fapt apolitic. Iarpolitica autohton\ este mai mult o ga[c\ de cartier“.

DE CARTIER

editorial

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 314 » 14 – 20 mai 2011

SUPLIMENTUL LUI JUP

&TEO GHEO

Radu Pavel Gheo

To]i comentatorii politici (profesioni[tisau amatori) de la noi – printre care [ieu – au pierdut [i mai pierd timpulscriind mii... ce zic eu? sute de mii depagini despre atitudinea partidelordin România fa]\ de propria lor doc-trin\, despre felul `n care acestea `[irespect\ sau nu orientarea ideologic\[i despre afinit\]ile [i incompatibili-t\]ile doctrinare dintre ele. Numaidespre orientarea actualului partid deguvern\m`nt, Partidul Democrat-Li-beral, cred c\ s-a consumat destul\energie c`t s\ fi trimis un român `nCosmos. Ca s\ nu mai vorbesc desprepolemicile declan[ate de alian]a con-tra naturii `ntre „adev\ratul partid dedreapta”, adic\ Partidul Na]ional-Li-beral, [i „st`nga autentic\”, adic\ Par-tidul Social-Democrat.

Ce-i drept, la prima vedere aceaalian]\ numit\ ad hoc Uniunea Social-Liberal\ nu-i putea p\rea nim\nui (cuexcep]ia sus]in\torilor fanatici ai libe-ralilor [i PSD-i[tilor) altceva dec`t uncomando politic pentru ciolanul vii-tor. La a doua vedere `ns\ lucrurile secomplic\, fiindc\ nu cu mult timp `nurm\ cealalt\ „dreapt\ autentic\”,adic\ PDL-ul, a dovedit c\ e la fel debreaz\: s-a asociat la guvernare cu

PSD-ul, adic\ st`nga autentic\. {i-apoiPDL-ul e, `n mare, o combina]ie `ntrefo[ti social-democra]i [i fo[ti liberali,adic\ un amestec de st`nga [i dreaptanu mult deosebit de sus-pomenitaUniune Social-Liberal\. Iar `nainte dea se alia cu PSD-ul st`ngist, a fost aliatmult\ vreme cu PNL-ul cel de dreap-ta. Pentru a `ntregi imaginea, trebuies\ amintesc aici [i de UDMR, forma-]iunea politic\ a etnicilor maghiari,care `n decursul ultimilor cincinspre-zece ani s-a aliat cam cu toate par-tidele politice aflate la putere.

Cam asta e coeren]a doctrinar\ apartidelor `n România. Atunci c`nd in-teresul partidului o cere, doctrina seadapteaz\. Iar partidul, ce e el? E ungrup de oameni uni]i de interese co-mune, interese pe care nu are rost s\le detaliem acum. Faptul c\ oameniiaceia apar]in unui partid sau altuia emai pu]in semnificativ. Important e c\o mare parte dintre ei provin dinstructurile de putere de dinainte de1989 sau s`nt proteja]ii [i discipoliilor, crescu]i dup\ 1990 `n acela[i spi-rit, care n-are nici o leg\tur\ cu politi-ca autentic\.

Mi-am imaginat, de exemplu, ce s-ar `nt`mpla dac\, printr-un accidentistoric, România ar redeveni cumva unstat comunist de tip autocratic, cu unpartid unic [i o putere centralizat\.Nu cred c\ schimb\rile ierarhice ar fifoarte mari. Liderii marilor partide deazi, fie ei de st`nga, de dreapta sau decentru, ar ocupa foarte rapid pozi]iide putere `n noile structuri.

Parlamentarii de azi ar deveni membriai Marii Adun\ri Na]ionale a nouluiPCR, [efii partidelor ar fi vicepre[e-din]i sau secretari generali adjunc]i,prefec]ii jude]elor s-ar transforma `nprim-secretari, iar `n guvern probabilc\, dup\ ni[te lupte intestine, s-ar`nghesui tot felul de fo[ti adversari`ncr`ncena]i. Unii [i-ar relua func]iile [igradele `n Securitate (sau SRI), al]ii ardeveni directori de `ntreprinderi so-cialiste sau de sindicate muncitore[ti –[i to]i ar prosl\vi dogma unic\ a co-munismului, din care pricep la fel demult c`t pricep azi din cea a liberalis-mului sau cea a social-democra]iei. {inimeni nu s-ar mira de schimbarea lafa]\ a presupu[ilor politicieni.

Nici dac\, printr-un alt accident is-toric, România ar deveni un stat fas-cist, nu cred c\ am asista la vreuncutremur `n lumea politic\ româneas-c\. Aceia[i democra]i liberali sociali[tipe care ì vedem azi elogiind `n cu-vinte multe [i idei pu]ine propria liniedoctrinar\ ar prosl\vi cu aceea[i t\riedogma na]ionalist-populist\ [i ar im-pune m\surile radicale presupuse deea. Ar face-o prost, cum fac [i aziceea ce fac, dar ar r\m`ne acolo undes`nt: la putere. Fiindc\ asta conteaz\.

A[a c\ `n România degeaba vorbimde doctrine, orient\ri ideologice,dreapta, st`nga [i centru. Pierdem vremea. ~n ad`ncul lui, omul politicromân este de fapt apolitic. Iar politi-ca autohton\ este mai mult o ga[c\de cartier. Din 2007 – cartier euro-pean.

Lucian Dan Teodorovici

„Probabil `n 2012, la mijloculanului, va `ncepe s\ se simt\cre[terea economic\ `n putereade cump\rare pentru fiecare sa-lariat.“ Citatul, tocmai bun defolosit ca motto pentru acest text,ì apar]ine lui Traian B\sescu.Este ultima declara]ie dintr-o se-rie aproape agresiv\, `nceput\anul acesta, prin care pre[edin-tele României vrea s\ ne induc\ideea c\ anul 2012 este echiva-lent cu un nou `nceput. Sau cuun sf`r[it al problemelor. Ceea ce,dat fiind scopul cu care aceast\„]int\“ calendaristic\ e expus\mediatic, ̀ nseamn\ p`n\ la urm\cam acela[i lucru.

2012 nu e un an oarecare. Lafinalul lui, se preconizeaz\ un e-veniment major. Nu, nu v\ g`ndi]ila maya[i. De[i domnul Traian

B\sescu e un fan al fenomeneloranormale [i paranormale, s`ntconvins c\ flac\ra violet a sf\tui-torului s\u ̀ ntr-ale parapsiholo-giei, domnul Aliodor Manolea,l-a l\murit deja c\ pericolul ca-lendarului maya[ e unul convena-bil presei, dar nicidecum de luatcu adev\rat ̀ n seam\. Evenimen-tul cu pricina e reprezentat de oac]iune mai teluric\, profund ro-mâneasc\, anume alegerile par-lamentare.

Dar dac\ tot ne-am `ncurcatpu]in cu lumea de dincolo de noi,plin\ de for]e pe care numai unAliodor Manolea le poate con-trola, haide]i s\ profit\m de mo-ment [i s\ facem un pas `n viitor,un pas de-un an. S\ ne ̀ nchipuimc-am ajuns deci `n vara lui 2012.„Pe la mijlocul anului“, vas\zic\.Evident, Guvernul Boc ne conducecu aceea[i `n]elepciune ca `n

prezent. {i ca `n trecut. Evident,Traian B\sescu e la fel de `n]elept,de ̀ mp\ciuitor, la fel de pre[edin-te ca `n prezent, ca `n trecut. Ces-a schimbat?

S-au schimbat, ̀ ntre timp, a[-tept\rile noastre. Prin vara lui2011, ne vom aminti cu un z`mbetu[urat, eram stresa]i, cople[i]i deziua de mìne, eram [omeri saupl\ti]i prost din pricina crizei,eram ̀ ngrijora]i c\ b\ncile vor ve-ni s\ ne ia casele [i munceam pebr`nci, accept`nd orice treburi,chiar ̀ njositoare, pentru a ne pl\tiratele. Eram, adic\, lipsi]i de oriceorizont. ~ntre timp ̀ ns\, lucrurile auluat o ̀ ntors\tur\ spectaculoas\.

S`ntem `n vara lui 2012. Da,bine`n]eles, s`ntem tot [omeri saupl\ti]i prost (din cauza urm\rilorcrizei), s`ntem tot `ngrijora]i c\b\ncile ne vor lua casele, s`ntemdispu[i s\ facem orice pentru

a mai c`[tiga un b\nu]. ~ns\ avem ocu totul alt\ stare de spirit. Dup\un an [i mai bine ̀ n care pre[edin-tele [i guvernul ne-au asigurat c\mai avem `nc\ pu]in, extrem depu]in p`n\ s-ajungem s\ tr\imbine, a[a cum ni s-a promis c`nd-va, speran]ele noastre s-au um-plut de aceste adev\ruri, a[a ̀ nc`tsim]im c\ explodeaz\ n\valnic.S`ntem extrem de ferici]i, abiaputem s\ ne control\m chefulde-a ie[i pe str\zi [i a dansa pre-cum `ntr-un film indian, c\ci maiavem un strop. Doar at`t. O pic\-tur\ p`n\ c`nd borcanul cu lapte[i miere se va umple, iar din mo-mentul acela vom sorbi din elcu nesa].

Orizontul e clar acum. ~l putematinge cu degetele. Este mareasalvare, reprezentat\ de alegeri.Nu, nu de alegeri `n sine. Ci deinteligen]a cu care vom alege.

Cine ne-a adus ̀ n aceast\ stare debeatitudine, c`nd totul e bine [ifrumos, c`nd speran]ele noastres`nt la cote maxime? Un singurr\spuns: Traian B\sescu. Evident,cu o anex\: Emil Boc +P.D.-L. Ane-xa e obligatorie, nu putem trecepeste ea, c\ci la alegeri asta vomvota, o anex\, nu pe bravul nostrupre[edinte, care a navigat at`t defalnic prin criz\, apropiindu-nede liman.

S\ revenim `n 2011 acum,ne-am s\turat de at`ta bine, nu-lmai putem duce. S\ revenim [i s\observ\m, l\s`nd gluma `ngro[at\la o parte, c\ exist\ un ̀ ntreg corP.D.-L.-ist care repet\ obsesiv, ̀ nton cu Traian B\sescu, „2012,2012“. Anul salv\rii noastre. Ei,cei care nu doar c\ ne-au v`r`t f\r\repere `n criza mondial\, dar au[i dublat-o, al\tur`ndu-i o criz\româneasc\ de toat\ frumuse-]ea, chiar `[i `nchipuie c\, livr`n-du-ne aceast\ p\c\leal\ gogonat\cu binele ce ne a[teapt\, vor ob]i-ne rezultatele mai sus descrise.

Oricum am lua-o, ]in`nd contde uria[ele datorii acumulate decel mai incompetent guvern

pe care l-am avut de la revolu-]ie `ncoace (un statut greu deob]inut, dat fiind c\ nici unuldintre guvernele anterioare nus-a putut l\uda cu vreo compe-ten]\ ie[it\ din comun), ]in`ndcont de scaden]ele tot mai `n-grijor\toare, perspectiva rozpe care o creeaz\ pre[edintele[i anexele sale nu va fi atins\prea cur`nd.

Ei [tiu, la r`ndu-le, foarte bineasta. N-au ales deloc `nt`mpl\-tor mijlocul anului 2012. Pen-tru c\, p`n\ atunci [i mai ales`n acea perioad\, vor face efor-turi uria[e s\ ne conving\ c\prostiile pe care le-au f\cut at`-ta vreme se vor `ncheia. Vor `n-cerca, adic\, o nou\ cortin\ deiluzii – e tot ceea ce ne pot oferi,`n locul unei minime competen]eadministrative. Cred totu[i c\anul cu pricina, urm\torul, vaveni cu un sf`r[it. Din p\cate, nuunul al problemelor noastre.Dar, `n mod cert, un sf`r[it al`ng`mf\rii lor [i-al credin]ei c\pot s\ ne p\c\leasc\ la nesf`r[itcu un slogan niciodat\ acoperitde realitate: „S\ tr\i]i bine!“.

CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|:

ROMÂNII E DE{TEP}I:

Apoliticii

2012 – anul sf`r[itului

De c`nd un ora[ cu un asemenea bagaj istoric [i intelectualtrebuie s\ dea socoteal\ pentru ni[te lucr\ri de infrastructur\pe care le execut\, de obicei, ne-intelectualii?

DILEM|3 «

editorial


George Onofrei

M-aa impresionat `n primul r`nd since-ritatea. Admirator declarat al rubrici-lor semnate de Victor Eskenasy [i AlexSavitescu, se `ntreab\ de ce nu acor-d\m mai mult\ aten]ie Ia[ului cultural(de fapt, jude]ului Ia[i) [i de ce „Su-plimentul de cultur\“ nu face mai multpentru un „viitor ora[ european alculturii“. Este flatant `n sine faptul c\domnia sa ne „`nveste[te“ cu un aseme-nea poten]ial. Abonat fidel al „Ziaru-lui de Ia[i“, urm\re[te de mult\ vremeactivitatea publica]iei noastre, iar o-rientarea sa i-a st`rnit o serie de nedu-meriri, cea mai important\ fiind re-zumat\ mai sus.

Domnule Mihail Axinte, ave]i drep-tate. Comentariul meu legat de acestproiect al Ia[ului CCE a fost prea poli-tizat. ~mi asum [i v\ `n]eleg m`hnirea.Accept c\ o publica]ie cultural\ nu artrebui s\ „coboare“ at`t. Ne place une-ori ([i ne am\gim chiar) c\ nu TOTULeste politic, c\ exist\ zone, oaze de nor-malitate precum cultura `n care se potrefugia aceia mult prea s\tui de talkshow-uri la televizor [i de m\suri gu-vernamentale aberante.

Avem o sintagm\ care deja a prins,aceea de „politici culturale“. Vede]i, totla politic\ ajungem! ~n jocul de cerere[i ofert\ `n spa]iul ideilor intervin a-deseori regulile pie]ei. Una liber\,nedependent\ de bani [i strategii lanivel na]ional, care p\streaz\ deocam-dat\ un damf de idealism pur. Dincolode ini]iativa privat\, `n cultur\, dome-niu care ar trebui s\ [i produc\ bani,avem o lung\ politic\ (iar cuv`ntul a-cela maudit!) de subven]ie [i de sti-mulare prin a[a-zise subven]ii. Fie c\vin acestea de la bugete ale municipa-lit\]ilor, „de la centru“ sau din sferaorganiza]iilor non-guvernamentale[i a funda]iilor ce apar]in unor mariconsor]ii (dintre cele mai diverse – de laproduc\tori de [ampoane la dealeri

auto). ~n mod normal, lucrurile aces-tea func]ioneaz\. ~n cazul nostru, pi-ciorul beteag (chiar [i cel de lemn)ac]ioneaz\ ca un bumerang (a[ fi avutsucces `n liceu cu o asemenea „figu-r\“ de stil).

Ce are cultura cuAeroportul?

Prezent s\pt\m`na aceasta la Ia[i, mi-nistrul Culturii [i Patrimoniului Na-]ional, Kelemen Hunor, pre[edinteleUniunii Democrate a Maghiarilor dinRomânia, a declarat c\ s-au `nscris `ncompeti]ia intern\ pentru CCE treiora[e: Cluj-Napoca, Timi[oara [i Ia[i.Iar prima chestiune adus\ `n discu]iea fost destul de departe de mo[tenireaistoric\ a Junimii, de existen]a primeiuniversit\]i din ]ar\, de valoarea (sic!)intrinsec\ a arti[tilor care expun pe si-meze, de bog\]ia de exponate din re-]eaua muzeistic\. A `ntrebat ce va fa-ce Ia[ul cu infrastructura.

De ce n-o fi zis mai ap\sat despre va-lorile culturale ale urbei domnul Kele-men? Ce i-o fi venit s\ pronun]e cuv`ntul\sta ([i el maudit) INFRASTRUCTUR|?De c`nd un ora[ cu un asemenea ba-gaj istoric [i intelectual trebuie s\ deasocoteal\ pentru ni[te lucr\ri pe carele execut\, de obicei, ne-intelectualii?E clar vreo vr\jm\[ie la mijloc. „Poatec\ cele trei ora[e `nscrise `n curs\ nuì convin deloc ministrului maghiar“,ar putea spune cei mai ̀ nver[una]i[ifu-rio[ipedeasupraanticibibarni[ti.

„Avionul e pentruchiaburi“

M\ voi cobor` din nou sub nivelul a-cestei reviste. Kelemen Hunor a mai`ntrebat `n dreapta [i `n st`nga ce-i cuAeroportul. Citisem `n „Ziarul de Ia[i“acum ceva timp c\ s-au alocat pentru2011 bani de la Consiliul Jude]ean (`nadministrarea c\ruia se afl\ „halta

interna]ional\ Ia[i“) pentru elabora-rea unei vidanje. {i cam at`t. Recent,Aeroportul (`l scriu cu liter\ mare dinrespect, fiind unic ̀ n zon\) a fost decla-rat aproape bun de `nchis de autorita-tea `n domeniu pentru c\ nu respect\o serie de criterii. Pe scurt, nici m\carnu e acceptabil. Consilierii jude]eni,`n frunte cu ~ntìu’ Consilier Jude]ean,s-au `ntrunit s\pt\m`na aceasta `n [e-din]\ de urgen]\ la Aeroport, [i (proba-bil) au probat scaunele luate din Salade A[teptare pentru a lua o decizie `nprivin]a aloc\rii unor fonduri care s\`l fac\ acceptabil chiar de anul acesta[i, astfel, s\ nu-[i piard\ licen]a.

Reac]ii populare legate de Aeroportaduc `n discu]ie uneori faptul c\ avi-oanele s`nt frecventabile doar de c\-tre chiaburi. Problema nu este c`]i din-tre ie[eni `[i permit un bilet de avion,ci c`]i dintre cona]ionali sau dintrestr\ini ajung la Ia[i pentru a face tu-rism sau afaceri. Dac\ ei vor avea locpe pist\, atunci [i camerista de la ho-tel, [i chelnerul de la c`rcium\ vor a-vea poate un venit mai bun [i mai si-gur [i vor pl\ti impozite mai v`rtoasela stat. Adic\ NOU|!

~n final, voi recunoa[te trei lucruri:a) acest articol a fost din nou politi-zat; b) exist\, prin fire invizibile [ifoarte trainice, leg\turi decisive `ntrepolitic [i cultural; c) cultura ar trebuis\ fie un spa]iu de evadare, at`t timpc`t nu este f\cut\ „de-amorul artei“.

Drag\ redac]ie, rog ritos publicareaacestui articol.

P.S.: A[ fi vrut s\ scriu `n aceast\ s\pt\-m`n\ despre T`rgul de Carte Librex. Amfost `n t`rg jum\tate de zi, am `nt`lnit[i oameni curio[i, dar [i destui „afa-ceri[ti“ din lumea c\r]ii dezam\gi]i.Notez c\ `n r`ndul lans\rilor de carte

[i-au f\cut loc [i volume editate deXerox Publishing House. Nu o s\g\si]i site-ul unei edituri cu acestnume, cel mult v\ pot oferi adreseleunor centre de copiere de la noi, dint`rgul moldav. Vanity Publishing-ul dinRomânia [i-a creat, astfel, legitimare[i a fost acceptat `n programul oficialal unui t`rg de carte cu tradi]ie (la anul, Librex-ul ie[ean va `mplini 20de ani!). A[ fi vrut. ~mi doresc mult caacest eveniment de tradi]ie s\ `nflo-reasc\ (ca merii, ca perii `n mijloculprim\verii), s\ fie cu totul altceva laedi]ia 20. Fie [i pentru c\ este singu-rul de gen. De data aceasta, chiar nucred c\ mai e vina politicienilor.

URMARE A UNEI EPISTOLE PRIMITE PE ADRESA „SUPLIMENTULUI DE CULTUR|“

Drag\ redac]ie, rogpublicarea acestui text...

Ideile simple prind cel mai repede. ~n imagine,mul]ime bucur`ndu-se de Festivalul P\l\riilor de laBridport, Marea Britanie. Popula]ia ora[ului nudep\[e[te 13.000 de locuitori. A fost `ns\ dezvoltatprintr-un festival literar, unul culinar [i chiar uncarnaval. Evident, evenimentele nu s`nt destinate doarbridportenilor, ci scopul lor e s\ atrag\ mul]i turi[ticare s\ pl\teasc\ pentru servicii.

Un cititor `mi repro[eaz\ printr-o scrisoare primit\ laredac]ie (da, scris\ de m`n\, introdus\ `n plic, aplicattimbru, expediat\ prin po[t\!) c\ am politizat preamult unul dintre textele mele. Este vorba de celdespre „basmul“ numit „Ia[i, Capital\ Cultural\European\ (CCE)“. ~i mul]umesc mult pentru scrisoare[i pentru faptul c\ a vrut s\ intre `n leg\tur\ cu revistanoastr\ `n acest fel – altfel inedit pentru zilele noastre.~n epoca Internetului, a comentariilor imunde [i lipsitede argumente, gestul rar al acestui domn – MihailAxinte – m-a impresionat.

Comunitate: un cuv`nt greu,mai abstract dec`t OZN,pentru foarte mul]i români.Respect, via]\, om: termenicare au cam acela[i statut.Noi s`ntem obi[nui]i s\ lefolosim `n momente derevolt\, al\turi de c`teva`njur\turi s\n\toase la adresa„sistemului”. Olandezii – ne-am convins de asta, `nultimele zile – s`nt printrepopoarele care le-au adus `ndic]ionarele limbilor p\m`n-tului. Ei nu le pronun]\, ci lepun `n practic\ `n via]a de zi cu zi.

Am asistat cu to]ii ladrama unui fotbalist român,care joac\ `n campionatulOlandei [i care [i-a rupt overtebr\ `n timpul unuiantrenament. ~n fotbalulnostru mic [i `n comunitateanoastr\ aproximativ\, s-ar fig\sit, cu siguran]\, pre-[edin]i de club care s\ sepi]ig\ie ore `ntregi la tele-vizor. Ace[tia vor fi fostacompania]i de doctori ce-[ivor fi dat cu p\rerea despreopera]ie, recuperare [i a[amai departe. Nu, sta]i, nu arfi fost de ajuns: ar fi ap\rut

[i c`]iva psihologi, care s\ nevorbeasc\ despre ce este `nsufletul unui om ce a trecutprintr-o asemenea dram\.Un cor `ntreg de bocitoare [ide oameni isteriza]i s-ar fiperindat pe micul ecran,`ntr-o competi]ie de remarcide[tepte care s\ r\m`n\c`teva zile pe „burtiera” cucitate a [tirilor.

Olandezii s`nt, precumcomplicata lor limb\, cevade ne`n]eles `n ]ara noastr\.Ei nu au `ncercat s\ fac\ nicinun]i, nici `nmorm`nt\ri pemicul ecran. C`nd vestea

accident\rii lui Mihai Ne[u s-a propagat `n Utrecht, au`ncercat s\ ajute. Fiecare, cuceea ce poate. Un suporter,citesc `n „Gazeta sportu-rilor”, s-a dus s\-l primeasc\la aeroport pe tat\l juc\-torului; al]ii s-au g`ndit ca, lameciul de duminic\ alechipei favorite, s\ vin\ cudrapelul României [i cuportretul lui Ne[u; pre[e-dintele clubului a declarat c\acum nu mai are chef denimic [i face [i el tot ceea cepoate ca s\-i u[urezesuferin]a fotbalistului; colegii

lui de echip\ spun c\, de[i arvrea s\ mearg\ la spital s\-l`ncurajeze, respect\ dorin]afamiliei de discre]ie. Dis-cre]ie?! Iat\, un alt cuv`nt pecare nu [tiu c`t de des `l`nt`lnim prin ]ara noastr\.Discre]ie, culmea, un cuv`nt[i o atitudine a unei `ntregicomunit\]i, din interiorulc\reia s-a n\scut cel maicontestat format de tele-viziune, „Big Brother”. ~nfapt, povestea trist\ a luiMihai Ne[u `]i d\

sentimentul c\ aici vorbim [idespre t\ria unei alte coloa-ne vertebrale: cea a olan-dezilor, at`t de compatibil\cu cea a acestui juc\torm\rinimos [i tare `n spirit.

E greu [i profund incorects\ te compari cu o na]iunece [i-a scos – la propriu! –]ara de sub ape. Noi nuconstruim diguri, ci, cufiecare sezon de inunda]ii, omai scufund\m pu]in subc`]iva metri de lacrimiproduse la comand\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 314 » 14 – 20 mai 2011 www.suplimentuldecultura.ro

LA LOC teleCOMANDAAlex SAVITESCU

Iulia Blaga: „Loverboy, `n regia lui C\t\lin Mitulescu, arepremiera mondial\ `n 18 mai, `n cadrul sec]iunii „Un CertainRegard“ a Festivalului de la Cannes“.

PREMIER|MONDIAL|

» 4

ordinea de zi

Adev\rata }ar\ de Jos

Iulia Blaga

De la Loverrboy, al doileas\u lungmetraj ca regizor,C\t\lin Mitulescu spune c\se a[teapt\ s\ mearg\ mai

bine `n România dec`t Flu-ierrul... pentru c\ povestea de

dragoste pe care e construit poa-te avea mai mare impact la pu-

blicul de 15-221 de ani. „Am f\cutacest film pentru c\ am fost emo-

]ionat de poveste, mi s-a p\rut pu-ternic\ nu doar pentru ce tr\iesc

eu, dar [i pentru ceea ce tr\im cuto]ii“, spune Mitulescu despre lo-vestory-ul dintre un b\iat careface fetele s\ se `ndr\gosteasc\

de el pentru a le plasa `n re-]ele de prostitu]ie. Mitu-

lescu a aflat termenul deloverboy de la poli]i[ti.Metoda prin `ndr\gosti-re e foarte nou\. ~n ul-timii doi ani, 80% din-tre prostituate au fostracolate prin acest pro-cedeu. Pentru regizor,povestea e actual\, dar

[i cinematografic\

pentru c\ ì permite s\ fac\ un film depublic r\m`n`nd fidel tipului de cine-ma pe care vrea s\ `l practice. Filmulare premiera mondial\ `n 18 mai, `ncadrul sec]iunii „Un Certain Regard“a Festivalului de la Cannes. ~n Româ-nia, Mitulescu sper\ [i s\ atrag\ aten-]ia asupra unei st\ri de lucruri care ]inede evolu]ia mentalit\]ilor: „Povesteadin Loverboy exist\ `n licee. Un b\iatde 17 ani face dragoste cu iubita lui,o filmeaz\ [i pe urm\ o [antajeaz\ c\arat\ p\rin]ilor filmarea. Sau i se pa-re super-cool ca ea s\ fac\ dragoste [icu al]i prieteni de-ai lui, iar el s\ pri-measc\ numai un pachet de ]ig\ri“.

Loverboy preia actorii principalidin Eu c`nd vreau s\ fluier, fluier,George Pi[tereanu [i Ada Condeescu,dar rela]ia dintre personaje e cu totulalta dec`t `n Fluier...

Radu Mih\ileanu, `n Competi]ia Oficial\

Filmul lui C\t\lin Mitulescu e singu-rul lungmetraj românesc din aceast\ e-di]ie a Cannes-ului, concur`nd `n sec]iu-nea sa al\turi de cel mai recent film al

lui Gus Van Sant, Restless, sau de fil-mele lui Bruno Dumont (Hors Satan)[i Kim Ki-duk (Arirang). Altfel, ne l\-ud\m cu Radu Mih\ileanu `n Compe-ti]ia Oficial\, de[i La source des fem-mes nu e o produc]ie româneasc\ [inu are vreun actor român `n distribu-]ie. Singurele nume române[ti din e-chip\ s`nt cele ale scenografului Chris-tian Niculescu [i al autoarei costu-melor, Viorica Petrovici, cu care RaduMih\ileanu a mai lucrat la Concertul.La source des femmes concureaz\ pen-tru La Palme d’Or al\turi de un alai`ntreg de crea]ii semnate de regizoriicei mai titra]i ai momentului: Lars VonTrier cu Melancholia, Terrence Ma-lick cu The Tree of Life, Aki Kauris-mäki cu Le Havre, Pedro Almodovarcu La piel que habito, Alain Cavaliercu Pater, Nuri Bilge Ceylan cu OnceUpon a Time in Anatolya, Takashi Mi-ike cu Hara-Kiri: Death of a Samurai,Nanni Moretti cu Habemus papamsau Paolo Sorrentino cu This Must bethe Place.

C`nd citi]i aceste r`nduri, festivaluls-a deschis deja `n 11 mai cu filmulneobositului Woody Allen, Midnight

„N-am f\cut un film moralizator“,spune C\t\lin Mitulescu despreLoverboy. S`ntem la sediul Strada Film,cu c`teva zile `nainte de Cannes. Toat\lumea e `n agita]ie. Oamenii vin la 9

diminea]a trecute fix [i se apuc\imediat de treab\. Copia

standard nu e `nc\ gata [i nici nu s-astabilit data premierei române[ti,dorin]a regizorului-produc\tor ([icoscenarist) fiind de a repeta ce af\cut cu Eu c`nd vreau s\ fluier, fluier,pe care l-a lansat imediat dup\succesul de la Berlin.

CANNES 2011

Unde e România `naceast\ edi]ie pestri]\?

Iulia Blaga: „Pe l`ng\ filmul lui C\t\lin Mitulescu, România mai ereprezentat\ `n acest an pe Croazet\ de 17 scurtmetraje, dintrecare opt incluse `n «Romanian Short Waves» (parte aprogramului «Short Film Corner»)“.

17SCURTMETRAJEROMÂNE{TI

5 «

ordinea de zi


in Paris. Woody Allen nu vrea nicio-dat\ s\-[i `nscrie filmele `n competi-]ie (de aceea a luat doar un Palme d’Oronorific [i binemeritat `n 2002). ~nMidnight in Paris el a distribuit-o peprima doamn\ a Fran]ei, Carla Bruni,al\turi de o pleiad\ de actori cunos-cu]i, printre care Owen Wilson, Ra-chel McAddams, Kathy Bates [i MarionCotillard. Nu e singura dat\ c`nd pro-tocolul de gradul zero coboar\ asupra[i-a[a aglomeratului Cannes. ~n Selec-]ia Oficial\ a fost inclus (`n afaracompeti]iei) [i La Conquete de XavierDurringer, film biografic despre ascen-siunea lui Nicolas Sarkozy, unde DenisPodalydès `l interpreteaz\ pe pre[e-dinte, iar Florence Pernel pe fosta saso]ie, Cecila Sarkozy. E de a[teptat caeroul filmului s\ se pogoare `n carne[i oase la premier\.

Corneliu Porumboiu, `n juriul competi]iei de scurtmetraj [iCinéfondation

Pe l`ng\ filmul lui C\t\lin Mitulescu,România mai e reprezentat\ `n acestan pe Croazet\ de 17 scurtmetraje,dintre care opt incluse `n „RomanianShort Waves“ (parte a programului„Short Film Corner“). Cele opt filmes`nt: Strung Love de Victor Dragomir,Draft 7 de Luiza Pârvu, ~ntre prietenide Ozana Nicolau, Apele tac de AncaMiruna L\z\rescu, Skin de Ivana Mla-denovic, 15 iulie de Cristi Iftime, Jafulde Dan Radu Mihai [i Adulter de PeterKerek. Ele vor fi proiectate `n 17 mai.Programul coordonat de Dan Burlac[i de Asocia]ia Cultural\ SECVEN}Emai prezint\, `ntr-o proiec]ie special\,scurtmetrajele Captivi de Cr\ciun, deIulia Rugin\ [i Lunch Break de Cipri-an Alexandrescu. Alte prezen]e româ-ne[ti de la Cannes 2011 s`nt Ada Solo-mon `n programul „Producers on theMove“, Bogdan Musta]\ selec]ionat`n Atelier cu proiectul lungmetrajuluide debut, Lupu, [i proiectul Firuza,

coprodus de Elefant Film [i Dan Burlac[i al c\rui scenarist e Andreea V\lean,care va fi prezentat `n Co-productionForum (filmul va fi o coproduc]ie af-gano-român\ regizat\ de Barmak Akram).Corneliu Porumboiu face parte din ju-riul competi]iei de scurtmetraj [i Ci-néfondation. ~n acest an, pavilionulromânesc organizat de Funda]ia pen-tru Promovarea Filmului Românesc

se mut\ `ntr-un loc [i mai bun dec`tcel de p`n\ acum.

De asemenea, un film francez `ncare Maia Morgenstern interpreteaz\rolul principal va participa `n sec-]iunea „Quinzaine des Réalisateurs“.La fin du silence, semnat de debutan-tul Roland Edzard, thriller psihologic`n care actri]a românc\ a avut rolulfoarte solicitant fizic al unei mame,

are premiera `n 14 mai. De aseme-nea, un film realizat de o controver-sat\ regizoare de origine român\,Eva Ionesco, va avea premiera laCannes, `n sec]iunea „Semaine de laCritique“. My Little Princess, `n carejoac\ Isabelle Huppert, reface rela]iape care Eva Ionesco a avut-o cu mamasa, fotograful Irina Ionesco, devenit\celebr\ dup\ ce [i-a imortalizat feti]a

minor\ `n poze artistice cu un nedi-simulat côté pornografic. V\zut ca oreplic\ t`rzie a Lolitei, filmul e a[tep-tat cu oarecare ner\bdare `n Fran]a,mai ales c\ autorit\]ile nu i-au per-mis regizoarei s\ foloseasc\ o feti]\din Hexagon, drept pentru careaceasta a adus-o din România. O s\vorbim `n cur`nd despre toate acestefilme.

Radu Mih\ileanu

16 scriitori români la SalonulInterna]ional de Carte de la Torino

Pentru al treilea an consecu-tiv, Institutul Român de Cul-tur\ [i Cercetare Umanistic\de la Vene]ia [i Centrul Na-]ional al C\r]ii, cu sprijinul financiar al Institutului Cul-tural Român, organizeaz\

participarea României la Sa-lonul Interna]ional de Cartede la Torino cu un standna]ional [i o serie de eveni-mente cu tema „Literaturaromân\, ast\zi“. Scriitoriiromâni invita]i s`nt: Gabriela

Adame[teanu, AdrianaBabe]i, Adrian Chivu, VasileErnu, Radu Pavel Gheo, Flori-na Ilis, Nora Iuga, FlorinL\z\rescu, Dan Lungu,R\svan Popescu, Doina Ru[ti,Adina Rosetti, Cecilia{tef\nescu, Cristian Teodo-rescu, Lucian Dan Teodoro-vici [i Varujan Vosganian.

La edi]ia din acest anprezen]a româneasc\ este ceamai consistent\ dintre toateedi]iile precedente, nu numaidatorit\ traducerilor nu-meroase din literaturaromân\, ci [i a impresionan-tului num\r de invita]i: peste

50 de scriitori, traduc\tori,critici literari [i jurnali[ti, ita-lieni[ti [i români[ti de marc\,reprezentan]i ai unor edituriitaliene.

Astfel, pe parcursul a patruzile, at`t la Standul României,c`t [i `n alte s\li din incintaSalonului au loc evenimente`n cadrul c\rora s`nt prezen-tate traducerile din literaturaromân\ `n limba italian\,ap\rute de la edi]ia de anultrecut a Salonului, precum [irezultate recente ale italienis-ticii din România [i aleromânisticii din Italia.

16 dintre cei mai reprezentativi scriitori românicontemporani s`nt invita]i la cea de-a XXIV-aedi]ie a Salonului Interna]ional de Carte de laTorino, cel mai important eveniment de profil dinItalia, care se desf\[oar\ `n perioada 12-16 mai[i are ca tem\ „Memoria, s\m`n]a viitorului“.

SUPRATEM|» 6

avanpremier\

Supratema c\r]ii este stadiul actual al capitalismului, care caut\s\ se desprind\ de democra]ia cu care a mers o vreme `nparalel, libertatea de pia]\ fiind chiar prezentat\ ca principalaexpresie a democra]iei.

– Fragment –

Libiddo errgo summPentru recunoa[terea capitalismuluiintegral8 februarie 2009

Este, deja, un joc de cuvinte facil: ci-ne nu s-a jucat [i nu a abuzat de cele-bra formul\ instauratoare, totu[i at`tde viu criticat\ tocmai ca reductiv\,[i misterioas\ tocmai prin caracterulei reductiv, a marelui Descartes? Co-gito ergo sum este, poate, cea mai cu-noscut\, de c\tre oricine, formul\ din`ntreaga carier\ a g`ndirii filosofice.

Dac\ am cedat [i eu acestei ispiteeste pentru a indica eu ̀ nsumi o formu-l\ de cercetare, deci o cale reductiv\,pe care mi-ar pl\cea s\ m\ angajez.

Foarte scurt spus: s`ntem pl\cere.Nu ac]ion\m dec`t din [i pentru pl\-cere. P`n\ [i a[a-zisele nevoi, prin ca-re ne justific\m ac]iunile, s`nt de fapt

m\[ti, inclusiv pentru noi `n[ine, au-to-fic]iuni ale nevoii de pl\cere.

C`nd spui, `ns\, „pl\cere“, o alt\ um-br\ masiv\ `[i face imediat apari]ia,asemenea statuii Comandorului: aceeaa lui Freud. Teoria psihanalitic\ freu-dian\ pare a fi monopolizat no]iuneade pl\cere pentru totdeauna, crimina-liz`nd-o: s`ntem vinova]i de pl\cere.

{i atunci poate c\ au dreptate De-leuze-Guattari `n critica lor necru]\-toare la adresa lui Freud: nu pl\ce-rea, ci dorin]a, care este `ntotdeaunacreatoare, productiv\, sco]`nd sexuldin sex. Freud avusese dreptate, darnegativ, regresiv: totul este reductibilla c\utarea pl\cerii, la dorin]a de pl\-cere, la pansexualitate. Dar `n loc caaceast\ mi[care s\ ne poarte `napoi,s\ fie, altfel spus, o reduc]ie, ar trebuis\ vedem, dimpotriv\, `n ea un infinital creativit\]ii, o surs\ pozitiv\ de pro-duc]ie. „Schizanaliza“ guattarian-de-leuzian\ `ntoarce psihanaliza dinspretrecut spre viitorul din prezent, spreprezentul care, clip\ de clip\, muste[te,crap\, explodeaz\ de viitor, de posibil.

Exist\ un ̀ ntreg c`mp de cercet\ri ac-tuale care porne[te de la ipoteza c\,de la un moment dat (recent) `ncolo, ca-pitalismul nu se mai adreseaz\ nevoi-lor, c\ci societ\]ile hiperdezvoltate levor fi satisf\cut pe toate, ci dorin]elor,pretinz`nd a le satisface, a ne furniza,cu alte cuvinte, pl\cere: a[a-numitul(de c\tre prolificul [i hiperactivul

Bernard Stiegler, `n special), „capita-lism libidinal“. Iar satisfacerea de pia-]\ a dorin]elor ar fi una fals\ [i falsi-ficant\, c\ut`nd mai degrab\ s\ pro-voace, s\ fabrice false dorin]e `n loculcelor reale, „autentice“.

C`t de „autentic\“, de „real\“ poatefi `ns\ o dorin]\? Altfel spus: c`t de ar-tificial\, de fabricabil\? C\ci nu este,oare, dorin]a productivitatea, crea]ia `n-s\[i? {i atunci? Unde e limita, dac\ e-xist\ vreuna? Dorin]ele s`nt fabrica-bile pentru c\ s`nt ele `nsele fabricate[i, mai ales, pentru c\ s`nt productive,pentru c\ s`nt `nsu[i „motorul“ produc-tivit\]ii umane. Nu exist\ nici o limi-t\, sau este foarte greu de stabilit.

Capitalismul se despecific\ `n cali-tatea lui de regim dac\ `l privim ca pe osocietate `n care ne facem unii altorapl\cere: devine de-a dreptul un „co-munism“ (aten]ie: [i subliniat, dar [i`ntre ghilimele; doar `ntre ghilimelesubliniat). Iar pl\cerile s`nt falsifica-bile tocmai pentru c\ reprezint\ sur-sa productivit\]ii umane.

~n discu]ie este, deci, faptul dac\ a-cest capitalism a devenit la un momentdat libidinal (cum crede [i cum acuz\Stiegler), sau a[a a fost dintotdeauna.

Aceast\ din urm\ ipotez\, radi-cal\, aceea a coextensivit\]ii capita-lism-dorin]\-pl\cere, a fost lansat\ decur`nd de Olivier Assouly `ntr-o carteintitulat\ Capitalismul estetic (Cerf,2008). Pornind de la un text mai pu-]in cunoscut al lui Adam Smith, As-souly sugereaz\, f\r\ a o epuiza sau ainsista, c\ discursul ra]ionalist-econo-mic al nevoii este doar o auto-fic]iune,o minciun\ de respectabilitate fa]\de noi `n[ine: vorbim `n termeni dera]ionalitate, de calcul economic alnevoilor, deci al rarit\]ii, c`nd de faptnu este, [i de la bun `nceput, vorbadec`t de dorin]e [i de pl\ceri – infi-nite. Capitalismul nu a devenit „libi-dinal“, ci a fost a[a dintotdeauna, nu-mai c\ mascat, ascunz`nd productivi-tatea libidinal\ infinit\ `n penurie, [i`ncerc`nd, astfel, s\ mascheze, `n toa-t\ a[a-numita „economie politic\“,falsa ira]ionalitate uman\ `ntr-o la felde fals\ ra]ionalitate, perechea ra]io-nal-ira]ional trebuind s\ fie deconstru-it\ [i redus\ la altceva.

Capitalismul nu mai poate s\ (se, ne)mint\. Dup\ ce va fi instaurat, politic,

economismul la putere, transform`n-du-l `n gril\ unic\ de `n]elegere [i deexplicare a socialului, `[i poate per-mite, acum, s\-[i lase adev\rul la ve-dere, c\ci oricum nimeni nu mai estecapabil s\-l vad\ [i s\-l enun]e.

Criza actual\ este o criz\ a ipocri-ziei: faptul c\ nu recunoa[tem, c\ neeste, `nc\, ru[ine s\ recunoa[tem c\nu ac]ion\m, cel mai adesea, din ne-cesitate, ci, „ira]ional“, de pl\cere [ipentru pl\cere. S\ ne accept\m fon-dul „libidinal“, s\ ne `mp\c\m cu pro-priile dorin]e [i „fantasme“ (alt termenfalsificant, regresiv-represiv), [i abiaatunci vom putea s\ `ncepem s\ vor-bim despre criz\. Dar noi continu\ms\ ne protej\m de propria realitate. {iabia a[a, acum, pentru c\ ne-am totprevalat, fals, de ea pentru a ne min]iunii pe al]ii [i fiecare pe sine, ne readu-ce criza la nevoie, trezindu-ne din „be-]ia“ dorin]elor [i a pl\cerilor infinitproductive.

Ceea ce nu spune, `ns\, Assouly a-tunci c`nd `ndr\zne[te s\ sugereze des-pre capitalism nu c\ a devenit, ci c\este dintotdeauna c\utare a pl\cerii(nu – doar – a nevoii), este faptul c\acest adev\r pe care, dup\ o ̀ ndelunga-t\ parantez\ de ocultare (de aletheia,cum ar fi spus Heidegger) care coinci-de cu `ns\[i modernitatea, acum `nce-pem s\-l realiz\m, fusese, `n deplin\claritate spus, la origini, la `ncepu-turi. Assouly `l citeaz\ pe Smith. Mairadical `ns\, va trebui s\ ne referim,ca elaborare complet\ [i axiomatic\,la utilitarismul lui Bentham, care este`ns\[i defini]ia societ\]ii liberal-capi-taliste: calculul utilit\]ii se face prinbalan]a dintre pl\ceri [i pedepse (De-ontologia sau {tiin]a moralei, 1834),misiunea guvernului fiind aceea de aasigura fericirea poporului, adic\ o ba-lan]\ pozitiv\ de pl\ceri.

Ra]ionalitatea economic\ trebuie,prin urmare, generalizat\, dezm\rgi-nit\, scoas\ dintre limitele economismu-lui strict. Este o „economie general\“,dar nu (sau, cel pu]in, nu imediat) `nsensul lui Bataille. Economia capita-list\ devine ira]ional\ abia atunci c`ndeste restr`ns\ la economismul pur, lapia]a pur\. Judecata economic\ nuse justific\ [i nu-[i afl\ `ndrept\]ireadec`t prin generalizare. De la `nceput,deci, capitalismul a `nsemnat mai multdec`t pia]a, confund`ndu-se cu `ns\[i

economia fiin]ei umane. El a devenitnociv, ira]ional, produc\tor de Crize,abia prin restr`ngere, prin limitare.

S\ ne accept\m, deci, „ira]ionali-tatea“, eroismul penibil, [i atunci elenu se vor mai r\zbuna, `ntorc`ndu-se,lacanian, `n real. C\ci am fost guver-na]i tocmai prin obnubilarea carac-terului ontologic-ira]ional al „nevoilor“[i „intereselor“ noastre economice. Dareconomia este vast\, nu poate fi redu-s\ la simplele bunuri de pe pia]\, noic\ut\m [i proiect\m valori. Extindereapie]ei va „distruge creator“ (Schumpe-ter) pia]a `ns\[i, produc`ndu-ne imen-sa, exploziva revela]ie a faptului c\ nus`ntem doar (negativ) consumatori, c\nu depindem de ni[te produc\tori `n-totdeauna al]ii, „specializa]i“ mono-polist, ci c\ `nse[i dorin]ele noastre s`ntcele care produc valoarea produselorpe care le achizi]ion\m. Noi `n[ine s`n-tem produc\torii de fapt, prin dorin]e-le noastre, [i tocmai de aceea trebuies\ fim, economico-politic, controla]i,limita]i, redu[i la statutul de simpli con-sumatori asista]i, handicapa]i, guver-na]i, c\rora al]ii trebuie s\ le [opteasc\ce s\-[i doreasc\, pentru a ne pre`n-t`mpina [i a ne dezamorsa, tocmai, do-rin]ele infinite, f\c`ndu-ne dependen]ide traducerea lor ̀ n „bunuri de consum“.Dac\ nu le-am produce noi `n[ine, pro-iect`nd asupra lor semnele dorin]ei mas-cate `n nevoie, toate aceste bunuri ar fi(cum s`nt) deja, din capul locului, ni[-te de[euri. Ceea ce „consum\“ produseleeste dorin]a `ns\[i, infinit-productiv\.

S`ntem [i vom r\m`ne `n Criz\ de-oarece capitalismul, insist`nd s\ r\m`-n\, din ra]iuni politice de domina]ie[i de guvernare, exclusiv economic, a-sigur`nd domnia economismului, numai poate face fa]\ dorin]elor noastre,„natural“ exorbitante. Ceea ce sus]inecapitalismul `l [i distruge. Iar cei caredistrug capitalismul, refuz`nd extin-derea lui „comunist\“ la `ntreaga eco-nomie a fiin]ei umane, s`nt capitali[tii`n[i[i: pentru a r\m`ne la putere prinintermediul capitalismului, limit`ndu-l.Capitalismul, `ns\, e mult mai vast. Elnu trebuie doar, economic, globalizat,ci integralizat. Iar capitalismul integraleste Revolu]ia `ns\[i. S\ nu critic\mdeci, pudic, capitalismul „libidinal“, cis\-i d\m integral curs, s\-l extindemproductiv. C\ci tocmai pe productivi-tatea lui se bazeaz\ capitalismul isto-ric (cum ̀ i spune Wallerstein) restr`ns,interesat limitat.

Contracriza este un eseu de reflec]ieasupra fenomenului global al crizeieconomice actuale, formul`ndconceptul de „contra-criz\“ care, spredeosebire de m\surile politice de „anti-criz\“, vizeaz\ o extindere, oconsolidare [i o rafinare a democra]iei,prin manifestarea creativ\ aadev\ratelor crize pe care, pragmatic,societatea trebuie s\ [i le pun\ caprobleme critice tocmai pentru apre`nt`mpina fatalele crize curente „desistem“. Supratema c\r]ii este stadiulactual al capitalismului, care caut\ s\se desprind\ de democra]ia cu care amers o vreme `n paralel, libertatea depia]\ fiind chiar prezentat\ caprincipala expresie a democra]iei.

CARTEA

www.suplimentuldecultura.ro

Bogdan Ghiu Contracriza

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL VIII » NR. 314 » 14 – 20 mai 2011

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din volumulContracriza de BogdanGhiu, care va ap\rea `ncur`nd la Editura CarteaRomâneasc\.

Capitalismul este, dintotdeauna, depl\cere [i pentru pl\cere, [i tocmai deaceea este el profund uman, indestruc-tibil, tinz`nd spre integralitate: revo-lu]ie continu\. Dar de ce numai pen-tru pl\cerea unora? Capitalismul vacontinua s\ produc\ crize at`t timpc`t mi[carea lui spre integralitate va ficontrazis\ politic (uneori chiar armat)de tendin]a de a-l restr`nge [i de a-lrezerva. Singurii du[mani ai capitalis-mului s`nt capitali[tii `n[i[i. De ace[-tia trebuie salvat, `nainte de toate,capitalismul. Ca [i de ipocrizia noa-str\, de lipsa noastr\ de realism, depudoarea [i de ru[inea noastr\ fobic\de a ne recunoa[te a[a cum s`ntem:fiin]e ale dorin]ei, permanent underconstruction, ne`ncetat `n c\utare derealitate prin alteritate, prin consum.

{i abia de aici `ncolo am putea in-tra pe t\r`mul sacrificial al ideilor luiBataille.

Produc]ia capitalist\ de bunuri a-sigur\ semne-suport ale dorin]ei noa-stre productiv-consumptive de realitate,de fiin]\, de producere-distrugere aCeluilalt. Tr\im, fundamental, scufun-da]i `ntr-o semiotic\ ontologic\. „M\r-furile“ nu s`nt dec`t semne de realitate.Iar evolu]ia spre privilegierea ambalaju-lui `n detrimentul con]inutului (epife-nomen) nu face dec`t s\ admit\ aceast\direc]ie profund\, c\ci nu de con]inu-turi propriu-zise avem noi nevoie. Capi-talismul istoric ne induce pe o cale gre-[it\, contrar\ capitalismului `nsu[i.

Iluzii, semne de realitate, semne pro-duc\toare de fiin]\, a c\ror produc]ies-a autonomizat, s-a automatizat [i s-aindustrializat tocmai pentru c\ s`n-tem dorin]\ de fiin]\ [i tocmai pentruc\ dorin]ele noastre (`ntotdeauna: defiin]\) produc externalizat realitate pen-tru a avea ce s\ m\n`nce, ce s\ con-sume, ce s\ sacrifice. Produc]ia capi-talist\ este un ocol protector, o devie-re, o abatere, o traducere „pa[nic\“ dela cruzimea vidului de realitate al omu-lui, de care nu vrem s\ [tim. O codifi-care a ei. Producem „fantasmatic“ al-teritate-obiect pentru a avea ce v`na,ce elimina, ce distruge, ce ucide, ce in-gera, ce sacrifica `n efigie. Capitalismulne ocup\, ne am\ge[te voracitatea [idistructivitatea productiv\ cu semne.Este o imens\ victorie a civiliza]iei.De care, `ns\, ar trebui, matur, adult,s\ devenim con[tien]i.

Nu vom fi niciodat\. Ce-ar mai fi?S-ar risipi toat\ vraja, toat\ pofta devia]\ [i tot amarul cupei pline a vie]ii.{i am `nceta, probabil, s\ fim. Tocmaipentru asta exist\, la r`ndul lor `nmod externalizat, specializat, adul]i,maturi de profesie. Care tocmai de a-ceea trebuie s\ vorbeasc\ `n [oapt\,codificat. Numai cinismul lor este into-lerabil. Elitele autentice s`nt compusedin asce]i, din suferinzi ai adev\rului,nu din profitori de pe urma (ascunderii)lui. Dac\ consider\ c\ nu este conve-nabil s\ vorbeasc\ cu voce tare, atuncis\ tac\, nu s\ vorbeasc\ pentru a am\-gi [i mai mult. Dac\ nu pot provoca ade-v\rul, m\car s\ nu `l falsifice, propo-v\duind perpetuarea minciunii.

Tocmai `n astfel de condi]ii, de dou-ble bind, de dubl\ imposibilitate, at`t

a spunerii, c`t [i a ne-spunerii adev\-rului (a oper\rii, de fapt, a unei „con-tra-naturale“ dorin]e de adev\r), a-pare, etic, arta.

Adev\rul trebuie creat, produs:„situa]ionism“ avansat. Numai adev\-rul are nevoie de art\. Minciuna mintearta `ns\[i.

Bogdan Ghiu este coautor al proiectului Performing History,care va reprezenta România la Bienala de Art\ de la Vene]ia(iunie-noiembrie 2011), [i curator al expozi]iei interna]ionale dearhitectur\ Fluen]e (Timi[oara, octombrie 2011).

COAUTOR {ICURATOR

7 «

avanpremier\


Bogdan Ghiu este poet, eseist (literatur\, media, art\, urbanologie) [itraduc\tor („French Theory“ [i literatur\ francez\). A tradus peste 50 delucr\ri din filosofia francez\ contemporan\ (Bataille, Foucault, Deleuze,Derrida, Bourdieu, Baudrillard etc.) [i din literatura francez\ (Sade,Baudelaire, Artaud, Duras etc.). Cele mai recente eseuri publicate:Telepitecapitalism. Evul Media 2005-2009 (Idea, 2009) [i Eu(l) Artistul.Via]a dup\ supravie]uire. Cod de bare pentru viitorul monstruos al artei(Cartea Româneasc\, 2008). A finalizat eseurile Dadasein [i Inconstruc]ia.Pentru o arhitectur\ etic\. Este coautor al proiectului Performing History,care va reprezenta România la Bienala de Art\ de la Vene]ia (iunie-noiembrie 2011), [i curator al expozi]iei interna]ionale de arhitectur\Fluen]e (Timi[oara, octombrie 2011). Este redactor la revista „Ideaarte+societate“, colaborator permanent al revistei „Arhitext Design“ [ititular de rubric\ la LiterNet („Evul Media“), „Luceaf\rul de diminea]\“(„Politica lui Bartleby“) [i Radio România Cultural („Unde ne oprim `nBucure[ti“).

AUTORUL

„Pot spune c\ de[i (sau poate tocmai pentru c\) Puiu, Mungiu [ial]ii s`nt regizori foarte buni, nu am nici cel mai mic g`nd s\ lecalc pe urme.“

» 8

interviu

INTERVIU CU BOGDANGEORGE APETRI

Interviu realizat de Iulia Blaga

Nu ai studiat filmul `n România, darcineva care nu-]i cunoa[te biografia[i nu [tie c\ ai f\cut un master `nImagine [i Regie de film la ColumbiaUniversity din New York ar crede c\ai studiat la UNATC [i c\ debutezi,firesc, `n linie neorealist\ pe „filieraPuiu & Mungiu“. Cum comentezi?

M\ `ntreb cine ar fi acel „cineva“, pentruc\ peste tot unde filmul e ar\tat, camtoat\ lumea `mi spune exact contrariul,c\ Periferic e diferit de filmele româ-ne[ti pe care le-a v\zut `nainte. E doar

o constatare – iar lucrul \sta nu m\bucur\ [i nici nu m\ sup\r\, pentru c\,`nc\ o dat\, problema asta nu m\ intere-seaz\. Pot spune `ns\ c\ de[i (sau poatetocmai pentru c\) Puiu, Mungiu [i al]iis`nt regizori foarte buni, nu am nici celmai mic g`nd s\ le calc pe urme. Filmulmeu con]ine at`t elemente care pot fipercepute ca opuse stilului „neorealist“(pu]ine planuri-secven]\, multe prim-planuri, accentuarea unor momente dra-matice etc.), c`t [i altele care pot fi asocia-te mai u[or cu acesta (lipsa muzicii defilm, o poveste care se desf\[oar\ ̀ n 24 deore). ~n toate cazurile, n-am f\cut alt-ceva dec`t s\ iau hot\r`rile care mi s-ap\rut c\ servesc cel mai bine filmului,f\r\ s\ m\ preocupe altceva.

Explic\-ne, te rog, cum ]i-ai planificats\ faci o alt\ facultate ca s\ ai timps\ te coci pentru cinema.

Am crezut la acel moment, la 18 ani, c\s`nt prea t`n\r pentru a `ncepe s\ m\apuc `n mod serios de regie, de[i [tiamdeja c\ `n direc]ia asta o s\ m\ `ndrept.A[a am decis c\ ar fi mult mai bine s\fac la ̀ nceput alt\ facultate, s\ mai a[teptc`]iva ani `nainte de a `ncepe o [coal\ defilm. Am ales Dreptul pentru c\ mi-aupl\cut istoria [i gramatica `n liceu, adic\exact ceea ce se cerea la examen `n aceaperioad\, [i m-am g`ndit c\ am [anselecele mai mari s\ intru. Dreptul m-a a-tras [i fiindc\ e o disciplin\ concret\, seocup\ `n mod direct de oameni, de felul`n care ei rela]ioneaz\. ~n total am dedicat[ase ani Dreptului, dar nu regret deloc.~n plus, tot `n acea perioad\ mi-am

`nt`lnit [i so]ia, cu care s`nt `mpreun\de 12 ani.

Am luat Dreptul foarte `n serios [ichiar mi-a pl\cut – am f\cut de fapt [i unmaster –, dar nu mi s-a p\rut o facultatedin cale-afar\ de grea. Aveam timp su-ficient s\ m\ ocup [i de pasiunea pentrufilm. Mai t`rziu, ca avocat ̀ n drept penal,am avut cazuri [i clien]i de toate felu-rile – de la violuri `n grup p`n\ la v\-t\m\ri corporale, `n[el\ciuni, furturi,calomnii, amenin]\ri etc. Am `nt`lnit des-tule pove[ti care ar putea fi un punct deplecare pentru un posibil film, dar `nmomentul \sta nici una nu e o priori-tate pentru mine. Nu se [tie niciodat\.

A fost greu s\ ajungi la ColumbiaUniversity?

~n general, e destul de greu s\ ajungiacolo pentru c\ – tocmai am verificat –rata de acceptare e undeva sub 8%. Asta`nseamn\ c\ 1 din 12 aplica]ii e accep-tat\ – iar asta a fost, de fapt, exact pro-por]ia la examenul de admitere pentruDrept `n 1995, c`nd am intrat. Judec`ndstrict dup\ cifre a[ putea spune c\ a fostexact la fel de greu s\ ajung la Colum-bia `n New York pe c`t a fost de greu s\intru la Drept `n Ia[i. Diferen]a a fost c\la Drept am dat examen de admitere, pec`nd pentru Columbia a trebuit s\ preg\-tesc un dosar de aplica]ie foarte amplucare mi-a luat c`teva luni bune, [i astaa fost, de departe, partea cea mai grea.Din c`te `mi aduc aminte, el trebuia s\cuprind\ un scenariu de film de scurt-metraj, un „treatment“ pentru un lung-metraj, o povestire (proz\ scurt\), uneseu autobiografic, scrisori de recoman-dare [.a.m.d. Am avut [i noroc pentru c\am trimis dosarul f\r\ s\ pl\tesc taxade aplica]ie – pe atunci 80 de dolari mise p\reau o sum\ destul de mare. Dinfericire, nimeni nu mi-a spus nimic; amtrimis aplica]ia `n ianuarie, iar `n maiaflasem deja c\ am fost acceptat.

Aveai pe cineva la New York?

Nu, a trebuit s\ m\ descurc de unul sin-gur de cum m-am dat jos din avion. Primiidoi ani de [coal\ au fost at`t de ocupa]i`nc`t nici n-am avut timp s\ m\ g`ndescdac\ vreau s\ r\m`n sau nu. ~n al treileaan a venit [i Ioana, so]ia mea – care `ntretimp terminase Medicina, tot la Ia[i.Acum face cercetare medical\ aici, a[ac\, vr`nd-nevr`nd, a trebuit s\ ne stabilimla New York. Ca regizor po]i face film ori-unde, dovad\ e chiar Periferic. ~mi placefoarte mult s\ locuiesc la New York, maiales c\ `n 10 ani am stat aici majorita-tea timpului.

De ce ai ales tocmai Columbia Uni-versity? Te-a sf\tuit cineva?

N-am primit nici un sfat pentru c\ nucuno[team pe absolut nimeni din lumeafilmului, nici ̀ n America, nici ̀ n România.Dar [tiam c\ `n America s`nt doar patru[coli de film cu adev\rat bune – dou\`n Los Angeles (USC [i UCLA) [i dou\ `nNew York (NYU [i Columbia). A[a c\ amaplicat la toate patru. Trei m-au accep-tat, dar [coala care mi-a oferit cele maimulte burse a fost Columbia, unde m-am[i dus p`n\ la urm\.

~n ce rela]ie erai cu filmul `nainte s\pleci `n SUA?

E vorba de ani [i ani de zile ̀ n care m-amtot apropiat de cinema. De la anii c`nderam copil sau, mai t`rziu, adolescent[i nu ratam nici unul din filmele carerulau la Piatra Neam], p`n\ la perioa-da de la Ia[i, c`nd mergeam la cinemade minimum cinci sau [ase ori pe s\p-t\m`n\. ~n perioada facult\]ii nu se `n-t`mpla s\ nu v\d orice film la cinemade cel pu]in dou\ ori `n aceea[i s\p-t\m`n\, indiferent c`t de bun sau deprost era. Echivalentul Cinematecii pentrumine a fost, probabil, Centrul CulturalFrancez din Ia[i, unde m\ duceam foartedes. Tot acolo citeam lun\ de lun\ re-vistele „Première“ [i „Cahiers du Cinéma“.~n afar\ de asta, cred c\ am citit toatec\r]ile de specialitate pe care le aveau`n colec]ie. Mai t`rziu, la Columbia, amrev\zut pe ecran marea majoritate a fil-melor pe care le v\zusem la videotecaCentrului Cultural Francez din Ia[i.

Te-ai integrat repede la Columbia?

M-am integrat foarte repede pentru c\procentul de studen]i interna]ionali ecel mai ridicat dintre toate universit\]i-le americane de prestigiu. Atmosfera erafoarte frumoas\ [i oamenii – americanisau str\ini – foarte prieteno[i. Practic,trebuia s\ faci un efort s\ nu te integrezi.{coala e foarte bun\ `n primul r`nd pen-tru c\ studen]ii [i profesorii s`nt foartebuni – dot\rile vin `ntotdeauna pe plansecund.

Te-ai remarcat repede?

E[ti nevoit, pentru c\ bursele pe care leprime[ti `n anul doi ([i apoi trei, patruetc.) se dau doar pe baza performan]eloracademice, nu pe baza situa]iei finan-ciare. De asta mai ales anul `ntì a fostinfernal pentru mine. Mi-am luat ma-ximum de credite posibile [i am `ncer-cat s\ fiu c`t mai bun la toate cursurile.

Asta m-a ajutat [i pe termen lung, pentruc\ n-am fost nevoit s\-mi iau tot felul deslujbe care s\-mi m\n`nce din timpul de-dicat [colii. La sf`r[itul primului an eramepuizat. C`nd am ajuns pe Otopeni – `nprima zi de vacan]\ – am sim]it aproapefizic cum mi s-a ridicat o greutate imen-s\ de pe umeri.

I-ai cunoscut pe regizorii români dinnoul val?

I-am cunoscut pe majoritatea, dar maidegrab\ la festivaluri de film [i mai pu-]in `n România, unde am fost `n generalocupat cu filmul meu. At`t c`t ne-am v\-zut, ne-am `n]eles cred eu foarte bine –oricum, nu cred c\ ar fi vreun motiv s\ m\trateze altfel dec`t ca pe un coleg de-al lor.

Vorbe[te-ne despre scurtmetrajelepe care le-ai f\cut p`n\ s\ ajungi lalungmetraj.

Am f\cut [ase scurtmetraje, toate castudent la Columbia. Am terminat [coalacu dubl\ specializare – ca regizor [i cadirector de imagine –, a[a c\ pe toatele-am [i filmat, [i regizat. Am `ncercats\ p\strez un echilibru – jum\tate dintreele s`nt f\cute la New York, jum\tate `nRomânia. Filmele au mers la multe fes-tivaluri interna]ionale, dar `n ]ar\ autrecut destul de neobservate – de[i, deexemplu, `n 2007 filmul meu a fost sin-gurul scurtmetraj românesc de la Cler-mont-Ferrand, cel mai important festivalde scurtmetraje din lume. A fost unul din-tre acele proiecte pe care le-am f\cut `n]ar\, nu la New York – de asta l-am [iprezentat ca film românesc, nu american.

Ai fost nominalizat la Oscarul stu-den]esc.

Da, tot pentru filmul men]ionat mai sus.E un premiu acordat tot de AMPAS(Academy of Motion Picture Arts andSciences), cea care acord\ Oscar-ul [tiutde toat\ lumea. Numai c\ premiul \sta especial pentru studen]i, se cheam\ Stu-dent Academy Awards. E o competi]ieanual\ cu mai multe etape, iar la sf`r[it,dup\ votul membrilor Academiei, r\m`n[ase filme (nu cinci) care s`nt nomina-lizate pentru premiu. Am avut noroculca filmul meu s\ fie unul dintre acele[ase `n 2006.

Cum ai ajuns s\ produci 3 Back-yards, lungmetraj premiat pentruregie la Sundance?

~n primul r`nd, `l cunosc foarte bine peregizorul filmului. ~n al doilea r`nd,


BOGDAN GEORGE APETRI A STUDIAT FILMUL ~N AMERICA {I DEBUTEAZ| ~N LUNGMETRAJ (~NT~MPL|TOR) ACAS|

„A fost la fel de greu s\ ajungla Columbia pe c`t a fost degreu s\ intru la Drept `n Ia[i“Dup\ studii de Dreptacas\ (a[tept`nd s\ sematurizeze suficientpentru cinema), BogdanGeorge Apetri a trecutOceanul [i a fost acceptatla cunoscuta [coal\ defilm independentColumbia University.Primul s\u lungmetraj,Periferic, filmat `nRomânia, tr\deaz\ odubl\ influen]\, darcineastul respinge filia]ianeorealist\ româneasc\.

Periferic

DECIZIE9 «

interviu

„Am crezut la acel moment, la 18 ani, c\ s`nt prea t`n\r pentrua `ncepe s\ m\ apuc `n mod serios de regie, de[i [tiam deja c\ `ndirec]ia asta o s\ m\ `ndrept. A[a am decis c\ ar fi mult maibine s\ fac la `nceput alt\ facultate…“

mi-a pl\cut proiectul. ~n al treilea r`nd,am sim]it c\ pot aduce o contribu]ieimportant\ filmului, `n special dinpunct de vedere creativ. Pe l`ng\ parteamea de produc\tor (echipament, obiec-tive etc.) cu care am venit `n proiect, [imunca de produc]ie propriu-zis\ (c\-utare de loca]ii, casting etc.), mai amdou\ credite care pentru mine au con-tat la fel de mult, dac\ nu chiar maimult – „visual consultant“ [i „secondunit director of photography“. Ca [i con-sultant vizual, am lucrat `ndeaproape`mpreun\ cu regizorul la definirea sti-lului `n care filmul va fi filmat, iar caoperator secund am filmat mult mate-rial care, p`n\ la urm\, a ajuns s\ fie cam20% din film. Dac\ nu a[ fi fost impli-cat at`t de puternic pe partea creativ\,probabil c\ m-a[ fi g`ndit de dou\ ori`nainte de a m\ implica [i a dedica a-proape un an acestui proiect.

S\ debutezi `n lungmetraj `n Româ-nia a fost op]iunea ta?

Da [i nu. Nu, pentru c\ nu mi-am propusniciodat\ ca primul meu film s\ fie `nRomânia. De fapt, imediat dup\ ce amterminat [coala la Columbia, un pro-duc\tor foarte cunoscut mi-a v\zut fil-mul de diplom\ [i mi-a propus s\ regi-zez un lungmetraj `n America. Am fostde acord, cu condi]ia s\ pot schimba sce-nariul. Nu ne-am `n]eles `n privin]a mo-dific\rilor a[a c\, p`n\ la urm\, am zisnu. Dac\ mi-ar fi pl\cut scenariul saudac\ ne-am fi ̀ n]eles cu privire la schim-b\ri, atunci a[ fi debutat ̀ n America. A[a,am ajuns s\ debutez `n România cu Pe-riferic, un film la care mi s-a dat m`n\liber\ s\ fac orice modific\ri doresc.

C`t de mult ai mizat pe ideea copi-ilor care se vor transforma cresc`nd`n ni[te mon[tri mai mari dec`tp\rin]ii lor?

Ideea asta e pur tematic\ – ]ine deconceptul unui anume cerc vicios, unlucru care face parte integrant\ dinlumea pe care filmul o are ca fundal.Tudor [i cu mine am `ncercat s\ o ex-ploat\m `n mai multe feluri, dar credc\ e mai bine m\ opresc aici, pentru c\

fiecare spectator o va recepta `n feluls\u. A[ mai spune doar c\ eu nu amv\zut nici unul dintre aceste personajeca fiind un monstru – [i cred c\ asta afost valabil [i pentru Tudor, [i pentruoricare dintre actori.

C`t de greu a fost s\ g\se[ti actorii,mai ales pe interpreta principal\?

Castingul e extraordinar de important.Dac\ ai ales bine actorii, ]i-ai terminatpe jum\tate treaba de regizor. Am avutnoroc de un departament de castingfoarte bun la Saga Film, cu care am lu-crat patru sau cinci luni f\r\ `ntreru-pere, imediat cum am ajuns `n ]ar\.Castingul nu e greu pentru c\ tot ceeace trebuie s\ faci e s\ fii atent la instin-ctul care `]i spune c\ un actor e perfectsau nu pentru un rol. Analizele inte-lectuale sau de orice alt fel nu au aiciaproape nici un rost. Important e s\ air\bdare [i s\-]i ]ii instinctul treaz. Amajuns la Ana Ularu exact ̀ n ultima zi pecare o aveam pl\nuit\ pentru casting,[i a fost chiar penultima actri]\ pe ca-re am v\zut-o.

Cum ai colaborat cu Marius Panduru[i de ce ai adus un sound directordin Austria?

Cu Marius am colaborat extraordinar.De[i nu ne `nt`lnisem niciodat\, ì [tiamdeja toate filmele `nainte de a veni `nRomânia pentru Periferic. A fost pri-ma [i singura op]iune. Lucrul cu direc-torul de imagine e oarecum asem\n\-tor celui cu actorii. ~ncepe cu lungi dis-cu]ii `nainte de film\rile propriu-zise,`n care se stabile[te direc]ia general\ afilmului precum [i alte aspecte care ]inde fiecare scen\ `n parte. La filmare,discu]iile ]in mai mult de finisare saude probleme specifice care apar `ntr-oanumit\ loca]ie – dar direc]ia general\stabilit\ ̀ nainte nu se mai poate schimba([i nici nu trebuie s\ se schimbe). Ma-rius cred c\ ar putea s\ fac\ f\r\ pro-bleme orice fel de filme. Are un talent in-credibil de a-[i schimba stilul `n func]iede povestea la care lucreaz\. C`t des-pre sound directorul din Austria, el afost r\spunsul unei alte cerin]e exprese

pe care am avut-o `nainte de a veni `nRomânia – [i anume s\ ne asigur\m c\sunetul va fi f\cut a[a cum trebuie, dela captare p`n\ la procesarea final\(pe care, de altfel, am f\cut-o tot `nAustria).

Care a fost cel mai dificil lucru pen-tru tine la aceast\ prim\ experien]\`n lungmetraj?

Cel mai dificil lucru cred c\ a fost deordin personal: s\ stau departe de so-]ia mea at`t de mult timp – un an [i pa-tru luni, din care ne-am v\zut `n totaldoar patru-cinci s\pt\m`ni.

Filmul a ie[it cum ]i-ai dorit?

Nemul]umiri s`nt `ntotdeauna, dar eleconteaz\ doar atunci c`nd faci filmul,c`nd `nc\ ai posibilitatea s\ vii cusolu]ii concrete. Odat\ filmul termi-nat, tot ce nu mai ]ine de forma lui fi-nal\ dispare complet – cel pu]in pen-tru mine. Uit tot ceea ce ar fi putut s\fie, dar nu s-a putut din diferite moti-ve, uit toate scenele care au c\zut lamontaj, uit orice variant\ de final alter-nativ\. Filmul e rezultatul unui proces,nu o destina]ie fix\.

Mi s-a p\rut c\ sf`r[itul coboar\filmul. Nu doream ca fiulMatildei s\ dispar\ cubanii. A]i avut [ialte variante`n calcul?

Da, dar cum ele nu mai fac parte dinfilm, prefer s\ nu vorbesc despre ele.Cred c\ sf`r[itul e perfect pentru film,a[a cum e el acum. Dac\ ]ie ]i s-ap\rut c\ sf`r[itul coboar\ filmul, eok. Orice spectator simtefilmul `ntr-un fel propriu,pu]in diferit de cel del`ng\ el. Mul]i specta-tori (dar [i critici) auspus c\ sf`r[itul a-les e exact ce ì tre-buia acestui film.Dar diferen]ele as-tea de opinie s`ntabsolut normale.Pentru ceva ce ]ie]i-a pl\cut `n filmfoarte mult se vag\si altcineva ca-re s\ spun\ c\ e-xact acel lucru i-adispl\cut. Ca regi-zor, trebuie s\ teobi[nuie[ti cu g`n-dul c\, odat\ fil-mul terminat,

el nu-]i mai apar]ine, ci `ncepe s\ tr\-iasc\ prin spectatori.


Ce regizori te influen]eaz\?

Nici unul. Am regizori care `mi plac mai mult dec`t al]ii, filme care `miplac mai mult dec`t altele, dar `ncerc s\ nu fiu influen]at din nici odirec]ie.

Ce planuri ai pentru urm\toarea perioad\?

Vara asta a[ vrea s\ filmez un scurtmetraj, pentru c\ am de vreo treiani o idee care `mi place, dar, din cauza ultimelor dou\ lungmetraje lacare am lucrat, nu am avut deloc timp s\ o dezvolt. Mai am dou\proiecte de lungmetraj la care aproape sigur m\ voi implica `n calitate decoproduc\tor – primul la sf`r[itul anului. Am [i o idee nou\ de lungmetraj,dar povestea e una american\, nu româneasc\. Pentru alte proiecte viitoare,da, România e `n c\r]i, dar la fel s`nt Islanda, Canada [i Polonia – tot ce con-teaz\ e s\ g\sesc o poveste care s\ merite s\ fie spus\.

Scuz\-mi provincialismul, l-ai `nt`lnit pe Woody Allen prin ora[?

Coinciden]a face s\ locuiesc la doar c`teva str\zi de el, [i chiar l-am v\zut de maimulte ori pe strad\. Dar e un lucru normal s\ vezi celebrit\]i trec`nd pe l`ng\ tine laNew York. Lumea e obi[nuit\ [i nu am v\zut aproape niciodat\ ca cineva s\ fac\ caz deasta. Nu e ca la Los Angeles, unde cultul celebrit\]ii atinge cu totul alte cote.

„~NCERC S| NU FIU INFLUEN}AT DIN NICI O DIREC}IE“

C. Rogozanu: „~n cazul lui Cheever, universul s\u e clar, cu reguliclare. Dup\ ce cite[ti 5-10 povestiri `ncepi s\ prinzi regulile debaz\ ale suburbiei literare americane a[a cum a fost l\sat\ deCheever“.

REGULI CLARE» 10

printre r`nduri


Radu Cosa[u, Opere IV. Supravie]uirile: 1. R\m\[i]ele mic-burgheze. 2. Armata mea de cavalerie, prefa]\ dePaul Cernat, colec]ia „Seria de autor «Radu Cosa[u»“, Editura Polirom, 488 de pagini, 49.95 lei

„Men]inerea `ntr-un univers `nchis, pe care un autor [i-l asum\ cu maxim\ sinceritate [i `n care se angajeaz\ to-tal, este preferabil\ [i mai aproape de marea poezie dec`t capacitatea de a crea personaje, situa]ii [i lumi. (Maiaproape de poezie, e adev\rat, nu de proz\ – dar cine ne-ar putea convinge vreodat\ c\ `ntre poezie [i proz\vreunul din talgere at`rn\ mai greu?) Oricum, Radu Cosa[u `[i scrie o aceea[i carte, [i anume nu o carte de li-teratur\, ci, `ntr-un fel, scrie exact a[a cum tr\ie[te, cum `[i tr\ie[te nu o via]\ la `nt`mplare, o via]\ asumat\[i construit\ ca un univers independent, ci propria via]\.“ (Mircea Iv\nescu)

„~ntr-un cuv`nt, Radu Cosa[u ne d\ prilejul s\ urm\rim cum alter ego-ul s\u conjug\ fanatismele cu compromi-surile, dup\ o logic\ `ntortocheat\, fragil\ [i p\guboas\, de mare efect caricatural. A scrie astfel la persoana `ntì,adic\ a vorbi f\r\ complezen]\ despre tine, recunosc`ndu-]i orbirile, m\rginirile [i la[it\]ile, c`nd cei care prac-tic\ o asemenea formul\ narativ\ au, dimpotriv\, obiceiul s\-[i ofere compensa]ii ale frustr\rilor sociomoraleprin intermediul fic]iunii literare, dovede[te o `ndr\zneal\ artistic\ rar\.“ (Ovid S. Crohm\lniceanu)

„Surprinz\toare, dar `n perfect acord cu `ntregul demers de asumare a trecutului poate p\rea absen]aoric\rei tentative de justificare a convingerilor de tinere]e [i a gesturilor care decurg din op]iunea entuziast\pentru ideologia comunist\. Consecvent cu sine `nsu[i, Radu Cosa[u nu este preocupat s\ justifice, ci s\ recu-pereze [i s\ `n]eleag\. {i o face `ntr-o manier\ inconfundabil\, reconstituind cu tandr\, dar neiert\toare ironieaccidentele de parcurs ale unui destin omenesc, prea omenesc...“ (Carmen Mu[at)

Ioan Petru Culianu, Jocul de smarald(Edi]ia 2011), traducere din limba englez\de Agop Bezerian, colec]ia „Top 10+“,Editura Polirom, 384 de pagini, 16.95 lei

Roman poli]ist, magic [i esoteric, cartecomplex\ a Rena[terii toscane, `mpletindcunoa[terea secolului al XV-lea italian culegenda, filosofia protagoni[tilor cu cre-din]ele lor, descrierea practicilor magice,astrologice sau geomantice cu fic]iunea,`ntr-un text incitant, sclipitor [i ironic, Jo-cul de smarald propune o aventur\ a min-]ii, dar [i a memoriei [i a distorsiunilor ei, lafel de palpitant\ ca aventurile persona-jelor – antrenate `n teorii conspira]ioniste[i `n descifrarea planurilor unor societ\]isecrete perpetuate poate, subteran, p`n\ ̀ nzilele noastre.

C. Rogozanu

~ns\ povestea e construit\ ca un briciatunci c`nd o cite[ti [i nu o vezi adap-tat\ pentru cinematografie. Omul `n

slip, `not\torul sigur pe el din subur-bii care se apuc\ s\ ia piscinele lar`nd ca s\ ajung\ acas\, induce multmai u[or `n eroare, contrariaz\ multmai profund atunci c`nd `l descoperi

`n scris. Acolo e John Cheever `n de-plina lui for]\, dar nu doar acolo. Po-vestiri. Integrala prozei scurte e plinde bijuterii – s`nt str`nse vreo 40 depove[ti, cele mai bune ale mareluipovestitor american.

Proza scurt\ are o reputa]ie stra-nie printre cititori. Ba c\ e pentru pro-fesioni[ti, ba c\ e proba maxim\ define]e pentru scriitori. Faptul c\ se vin-de mai prost nu e un mit, e o realitate.De ce? Pentru c\ e fragmentat\ te-leportarea, e spart catharsisul. Tre-buie s\ reiei ritualul intr\rii `n lumeascriitorului dup\ numai c`teva paginide transport literar. E ca [i cum te-aiduce undeva cu autobuzul [i ai co-bor` `n fiecare sta]ie. Exagerez cu unscop: `n cazul lui Cheever, universuls\u e clar, cu reguli clare. Dup\ ce

cite[ti 5-10 povestiri `ncepi s\ prinziregulile de baz\ ale suburbiei literareamericane a[a cum a fost l\sat\ deCheever.

Prima regul\

~n suburbiile burgheze, cineva st\ `n-totdeauna gata s\ explodeze. O [ti]idin sutele de filme bune sau proaste,din alte sute de c\r]i av`nd dreptsubiect burghezia american\. Subur-bia, cu case mari cu un etaj [i ma[inimari pe datorie, cu familii unde totulpare `n regul\, e un personaj colectivamerican mai puternic dec`t orice altprodus popcultural. A fost comparatcu Cehov („al suburbiilor“), cu Fitz-gerald, pe deplin justificat: pu]iniscriitori au intrat mai ad`nc `n rela]iast\p`n-servitor sau `n misterele alco-olului ca motor al lini[tii [i dezordiniifamiliale. Dar Cheever vine spre aces-te dezechilibre cu fascina]ia echili-brului etern, cu admira]ia total\ pen-tru omul ca parte fireasc\ din acelunivers. Cu alte cuvinte, nu pretindevreun moment a fi altceva dec`t unsimplu personaj. Aici se vede diferen-]a dintre un povestitor de calibru [iun amator.

A doua

Nu te mira la nesf`r[it de mizeria dra-gostei [i a familiei. ~n cuv`ntul intro-ductiv, Cheever chiar `[i autoironizea-z\ scrierile de tinere]e, exerci]ii peni-bile obligatorii pe care un scriitor tre-buie s\ le fac\ `n v\zul publicului:„Un scriitor poate fi v\zut cum `nva]\,st`ngaci, s\ mearg\, s\-[i fac\ nodulla cravat\, s\ fac\ dragoste [i s\ m\-n`nce maz\re cu furculi]a“. E o descri-ere care aduce mult cu personajele sa-le `mpleticite, cu b\rba]ii bine `mbr\-ca]i, [efi de familie mor]i de be]i pe lapetreceri care se lovesc, cad ̀ n fund, seridic\ [i merg mai departe s\-[i toar-ne un martini.

A treia

Fumeaz\, fumeaz\, fumeaz\: „Iat\ aiciultima genera]ie de fum\tori `nr\i]i,care trezeau lumea din somn dimi-nea]a cu tusea lor“. Contextul e maiimportant dec`t orice. A[a cum tre-buie s\ `n]elegem toat\ industria edi-torial\ a publicatului de povestiri,felul `n care orice scriitor `ncep\tor a-merican visa s\-[i v`nd\ prima po-veste acum 40-80 de ani, tot a[a de-scrierea viciului unor genera]ii e maiimportant\ dec`t blabla-uri filosoficedespre suburbii. Pentru c\ acel para-dis al burgheziei americane absoarbe`n mod straniu obsesiile boemei. {iacolo, printre ta]i de familie, femeicu slujbe epuizante de ]inut casa, co-piii [i propriii nervi `n frù, r\sun\jazzul, curge alcoolul `n cantit\]i in-dustriale [i se aprind ]ig\rile cu obli-gatoriul aer g`nditor.

A patra

Alcool mult. Pu]ine personaje literare[tiu s\ bea cum o fac oamenii lui Chee-ver. Iar momentul acesta `n Româniaare multe de `mp\r]it cu acele genera-]ii postbelice americane care f\ceau tran-zitul dinspre hainele de croitor sprehainele de serie, dinspre sexul `nc\ `n-n\bu[it de ritual familial `nspre revo-lu]ii [i eliber\ri de tot felul, dinsprer\zboiul cu arma `n m`n\ spre r\z-boiul rece sau de gheril\ [i, evident,dinspre alcool, spre droguri. Exist\ [ila noi o ruptur\ halucinogen\ `ntre ge-nera]ii `n ultimii zece ani. ~n povesti-rile lui Cheever am g\sit o dimensiunenou\ `n lunga istorie a alcooluluiliterar: cum `[i percep copiii p\rin]iibe]i. Iat\ o descriere memorabil\ din-tr-o perspectiv\ ingenu\ a f\cutuluipraf `n suburbii: „Sem\nau cu actoriiunei piese de teatru. ~n piesele mon-tate la [coal\, c`nd doborai un copacde carton trebuia s\ `l ridici ca [i cumnimic nu s-ar fi `nt`mplat, ca s\ nudistrugi iluzia c\ e[ti `ntr-o p\dure

„Era una dintre acele duminici de var\, c`nd toat\lumea spune: Am b\ut prea mult azi noapte.“ A[a`ncepe una dintre cele mai cunoscute [i mai frumoasenuvele a lui John Cheever. Se cheam\ ~not\torul, aap\rut c`ndva `n anii ‘60 `n „New Yorker“, mai sprecap\tul revistei, dup\ o nuvel\ a mult mai binecotatului Updike. Se poate s\ fi v\zut din `nt`mplareecranizarea cu un Burt Lancaster bronzat chinuindu-ses\-l joace pe distrusul-absolut [i ie[indu-i de minune.

SEMNAL

Explozia burghez\


C. Rogozanu: „Volumul Povestiri. Integrala prozei scurte e plinde bijuterii – s`nt str`nse vreo 40 de pove[ti, cele mai bune alemarelui povestitor american“.

11 «

printre r`nduriBIJUTERII

Am aruncat Suplimentul de cultur\ `n aer!

SUPLIMENTUL DE CULTUR|SE AUDE LA

`n fiecare vineri,de la 20.00

Cu George Onofrei


BIBLIOTECA DIN PETRILA DE ION BARBUdeas\, [i asta era exact ceea ce f\ceau[i c`nd c\dea cineva“.

A cincea

Ce nu ne distruge ne `nt\re[te, cic\.Povestirea mea favorit\ din Cheeverse nume[te Vindecarea. Este o paro-die feroce a cli[eului emis mai sus.Membrii unei familii burghezerespectabile trebuie s\-[i repete in-sistent c\ toate `ncerc\rile greles`nt f\cute ca s\-i `nt\reasc\. Unb\rbat certat cu so]ia sa [i r\massingur acas\ se a[az\ `n fiecaresear\ pe fotoliu [i cite[te o carte lalumina abajurului. Dar nu citit secheam\ ce face el, ci p`nd\. Da, p`n-d\, pentru c\ simte c\ e urm\rit tottimpul. Un vecin vine noaptea laore imposibile [i se holbeaz\ la el pegeam. ~l recunoa[te pe voyeur `ngar\, c`nd `l vede al\turi de so]ie [icopil. Rolul nebunului de suburbiee `ntotdeauna clar: coaguleaz\ fa-milia. Personajul nostru nu mai su-port\ singur\tatea diabolic\, alienan-t\ [i ì r\spunde so]iei la telefon. {i autr\it ani mul]i [i ferici]i.

A [asea

Buc\t\resele nu las\ pe nimeni s\ in-tre `n buc\t\rie. Menajera, servitoa-rea, buc\t\reasa, liftierul, portarul s`ntpersonaje-cheie. Buc\t\reasa ocup\un col] de cas\ [i cele de mod\ vechenu las\ pe nimeni s\ p\trund\ pe teri-toriul lor. Servitorii s`nt depozitariisecretelor de familie [i ai urii de clas\`n\bu[it\ de o gur\ de gin pe furi[. O

servitoare de 20 de ani,adus\ de o familie de americani de laRoma (Cheever scoate uneori ac]iuneadin suburbia american\ [i o plimb\prin ora[ul s\u feti[, Roma), ì expli-c\ st\p`nului pe un ton calm c\ vreas\ se c\s\toreasc\ din interes a[a cuma f\cut-o [i so]ia lui. Acesta o d\ afar\din cas\, iar ea se m\rit\ lini[tit\ cul\ptarul italian de peste 60 de anicare ì cump\r\ aspirator, ma[in\ desp\lat [i care o las\ s\ se bucure lini[-tit\ de via]\. Ei s`nt oamenii care au

`ntotdeauna dreptate. S`nt oameniicu „sufletul udat cu ap\ de sp\latvase [i parfum ieftin“.

A [aptea

Via]a de familie e un sport violent.Atunci c`nd muchia sub]ire a echili-brului psihic de suburbie cedeaz\,intervin hazardul [i absurdul con-flictului fizic. C`nd „oaia neagr\“se `ntoarce la s`nul familiei `ntr-ovacan]\ pe malul m\rii [i ̀ i scoate peto]i din min]i cu morala excesiv\ [ic`rcoteal\ neobosit\, singura rezol-vare devine o bucat\ de r\d\cin\luat\ de fratele s\u [i plasat\ violent`n moalele capului. O alt\ povestire neprezint\ un fost sportiv care are o ma-nie, dup\ ce bea alcool `n cantit\]iindustriale: ia mobilele din cas\ [i lea[az\ ca pe ni[te obstacole, iar apoiface o curs\ rapid\ cu s\rituri pestemese [i canapele. Asta nu se poate`nt`mpla ̀ ns\ dac\ nu se d\ startul cala carte, cu un foc de pistol (scul\ pecare mul]i americani respectabili ode]ineau [i o de]in). A[a `[i [i afl\ sf`r-

[itul, `mpu[cat de so]ia sa. Pentru c\furase startul.

Cam \[tia ar fi pilonii de baz\ aiburgheziei americane din c\r]ile luiCheever [i nu numai. Industria bubuia.Refacerea postbelic\ ridicase specta-culos nivelul de trai. Americanul der`nd o ducea mai bine dec`t oric`nd. {isingurul sport favorit al vremii p\reas\ fie alienarea de suburbie. Ironia ec\ acum tinerii t`njesc dup\ siguran]ade atunci, iar economi[tii `[i bat capuls\ descopere secretele „statului bun\-st\rii“ din anii ’50. ~ns\ rolul scriitoru-lui nu e nici s\ m\soare exact gradulde fericire, nici s\ judece prea mult [if\r\ folos realitatea mediat\. Scriito-rul trebuie s\-[i vad\ de scris [i, even-tual, s\ bea ceva [i s\ fumeze ca s\nu-i scape esen]ialul. Cam a[a ar sunao axiom\ vesel\ dup\ un maraton deCheever.

John Cheever, Povestiri. Integrala prozeiscurte, traducere de Ciprian {iulea,

colec]ia „Biblioteca Polirom. Proz\ XX“,Editura Polirom, 2011

Joi, 19 mai, de la ora 14.00,`n Sala Dima a Universit\]ii„Al.I. Cuza“ din Ia[i, va avealoc o `nt`lnire informal\ `ntreautorul romanului MMiinnooiicc,Caius Dobrescu, [i studen]iide la Facultatea de Litere. Ladiscu]ii vor participa, al\turide autor, Loredana Op\riuc [iDoris Mironescu, iar acesteavor fi moderate de BogdanCre]u.

~n aceea[i zi, de la ora18.00, va avea loc lansarearomanului la Libr\ria Avant-Garde din Ia[i. La evenimen-tul moderat de scriitorul

Liviu Antonesei, vor partici-pa: Emanuela Ilie, AntonioPatra[ [i Vasile Spiridon.

Luni, 23 mai, la ora 14.00,romanul va fi lansat `n cadrulunei `nt`lniri cu studen]ii dela Facultatea de Litere, laUniversitatea „Vasile Alecsan-dri“ din Bac\u. ~n cadrul `n-t`lnirii, cartea va fi prezenta-t\ de Adrian Jicu [i VasileSpiridon. De la ora 18.00 vaavea loc lansarea aceluia[ivolum la Libr\ria „Al. Piru“.Vor prezenta: Vasile Spiri-don, Adrian Jicu, Adrian AluiGheorghe [i Emil Nicolae.

Mar]i, 24 mai, de la ora12.00, `n Sala DimitrieLeonida din Corpul D al Uni-versit\]ii „{tefan cel Mare“din Suceava, la lansarea ro-manului Minoic vor luacuv`ntul Mariana Boca [iDaniela Petro[el.

Shebango este un ora[american imaginar. Acoloaterizeaz\ Nicu, poetmarginal [i redactor la o re-vist\ dedicat\ animalelor decompanie. Ar trebui s\-l`nt`lneasc\ pe prietenul s\uDinu, devenit custodelememoriei lui Tidid Diomed

Caraiani, un guru academicde reputa]ie interna]ional\,al c\rui trecut românesc aajuns, dup\ moartea sa, su-biectul unor aprinse contro-verse. Numai c\ Dinu nu estede g\sit nic\ieri, de[i ì expe-diaz\ mesaje ciudate `ntr-unalfabet „minoic“ inventat deei `n studen]ie. B`jbìndprintr-o Americ\ pe care cugreu o `n]elege, Nicu se las\prins `ntr-o intrig\ detectivis-tic\ ale c\rei fire se ]es nudoar `ntre pasiunile [i intere-sele Estului [i Vestului, ci [i`ntre momente dintre cele

mai violente [i confuze aleistoriei române[ti (fermenta-]iile legionare, lag\rele anilor‘50, semi-Dezghe]ul [i cu-to-tul-Re`nghe]ul etc.). Surpri-zele se ]in lan], personale,na]ionale sau globale...

Caius Dobrescu, poet, ese-ist [i romancier, pred\ teorialiteraturii la Universitatea Bu-cure[ti. Dintre volumele pu-blicate, amintim: Pauza derespira]ie (volum colectiv,1991); Efebia (poeme, 1994);Balamuc sau pionierii spa]iu-lui (roman, 1994); Deadeva(poeme, 1998); Modernita-tea ultim\ (eseuri, 1998); In-amicul impersonal (eseuri,2001); Semizei [i rentieri.Despre imaginarul burghezieimoderne (istorie cultural\,2001); Ode an die freie Un-ternehmung (poezie, 2006; `n2009 autorul a primit premiul

ora[ului Münster pentru poezieeuropean\, `mpreun\ cu Ger-hardt Csejka, traduc\torul volu-mului); Tez\ de doctorat (roman,2007) [i Euromorphotikon(roman `n versuri, 2010).

Romanul Minoic de Caius Dobrescuva fi lansat la Ia[i, Bac\u [i Suceava

»„Proza scurt\ are o reputa]ie stranie printre cititori.Ba c\ e pentru profesioni[ti, ba c\ e proba maxim\de fine]e pentru scriitori. Faptul c\ se vinde maiprost nu e un mit, e o realitate. De ce? Pentru c\ e fragmentat\ teleportarea, e spart catharsisul.Trebuie s\ reiei ritualul intr\rii `n lumea scriitoruluidup\ numai c`teva pagini de transport literar. E ca[i cum te-ai duce undeva cu autobuzul [i ai cobor` `n fiecare sta]ie.“

Veronica D. Niculescu

Centrul Sibiului a sem\nat, vreme deo s\pt\m`n\ – [i mai ales la finaluls\pt\m`nii 2-88 mai –, cu el `nsu[i a[acum era `n anul c`nd ora[ul a fostCapital\ Cultural\ European\: 2007.

Muzeul Labirint s-a dorit un pro-iect care promoveaz\ patrimoniulcultural de]inut de muzeele sibiene.Construit pe o suprafa]\ de [apte sutede metri p\tra]i, labirintul a expusimagini cu piese din patrimoniul Mu-zeului Na]ional Brukenthal, al Com-plexului Na]ional Muzeal Astra [i alMuzeului Bisericii Evanghelice – CasaTeutsch. Contextul ales a fost cel al Zi-lei Interna]ionale a Muzeelor [i a Nop-]ii Muzeelor, scopul fiind acela de a-tragere a localnicilor c\tre muzee, [ti-indu-se c\ vizitatorii muzeelor s`nt `nspecial turi[tii. A fost pentru primadat\ c`nd cele trei muzee au ie[it `n`nt`mpinarea publicului printr-o expo-zi]ie comun\.

Pove[tile muzeelor

Pe dinafar\, Labirintul r\s\rit pestenoapte `n Pia]a Mare nu p\rea foartepromi]\tor la prima vedere. Dar nu-mai la prima vedere. P\trunz`nd `n\-untru, vizitatorul nu putea s\ fie

altfel dec`t fermecat de `ntreaga at-mosfer\ [i de modul de expunere afotografiilor cu piesele de muzeu. Osut\ treizeci de panouri erau grupate`n unsprezece teme, c\ut`nd s\ evi-den]ieze elementele comune pe carele au piesele de]inute de cele trei im-portante muzee din Sibiu, s\ spun\astfel o poveste atr\g\toare, prezen-tarea fiind deosebit de elegant\ [i in-genioas\.

„Muzeul Labirint transform\ expe-rien]a vizit\rii unui muzeu printr-oabordare unic\, grup`nd selec]iile depiese pe tematici, oferind astfel pu-blicului posibilitatea de a urma un tra-seu narativ, de a face conexiuni logi-ce [i a identifica similitudini ̀ ntre obiec-tele prezentate de cele trei institu]iipartenere“, au explicat organizatorii.

C`t mai aproape deoameni

Labirintul a pulsat de via]\ `ntreagas\pt\m`n\, fiindc\ `n fiecare zi au a-vut loc aici spectacole de teatru, dans,concerte, proiec]ii de film documen-tar [i ateliere me[te[ug\re[ti.

„Muzeul Labirint organizat de Fun-da]ia Cultural\ Artex nu se dore[teun proiect [tiin]ific, ci unul de pro-movare a patrimoniului muzeelor

din Sibiu. Este o provocare, un modinedit prin care noi ne-am propus s\aducem arta c`t mai aproape de oa-meni, pentru c\ dup\ experien]ele pecare Sibiul le are de c`]iva ani cu tea-trul `n strad\, cu filmul `n strad\, con-ceptul de muzeu `n strad\ vine ca ocompletare fireasc\ [i necesar\“, aspus Vlad Velcu, reprezentant al Fun-da]iei Culturale Artex, la deschidereaMuzeului Labirint.

Dorindu-se un eveniment accesibilpublicului, spectacolele prezentate `nlabirint au fost dintre cele mai diver-se. Pe micu]a scen\ din Muzeul Labi-rint au c`ntat trupe din Sibiu sau dinBucure[ti, au jucat teatru actori de laCompania Commedia – T`rgu Mure[,Teatrul Na]ional din Ia[i [i TeatrulGong din Sibiu. Me[teri populari dinSibiu, T`rgu Mure[ [i Bra[ov au f\cutdemonstra]ii `n ateliere me[te[ug\-re[ti, pict`nd pe sticl\, confec]ion`ndp\pu[i din materiale ecologice, `m-pletind fibre vegetale. Serile din labi-rint s-au `ncheiat cu proiec]ii de filmdocumentar oferite de Studioul AstraFilm. R\m`ne de v\zut dac\ speran]aorganizatorilor se va `mplini, dac\ laie[irea din labirint vizitatorii vor g\sidrumul spre muzee.

Veronica D. Niculescu: „Construit pe o suprafa]\ de [apte sute demetri p\tra]i, labirintul a expus imagini cu piese din patrimoniulMuzeului Na]ional Brukenthal, al Complexului Na]ional MuzealAstra [i al Muzeului Bisericii Evanghelice – Casa Teutsch“.

PIESE DIN TREI MUZEE

» 12

ordinea de zi


DIABLOGURIVeronica D. Niculescu &

Emil BRUMARU

Emil Brumaru: ~ntotdeauna amb\nuit c\ `n asemenea case se as-cund fiin]e uluitor de frumoase,de-o albea]\ lunar\ a carna]ieip\zite `n ve[minte str\vezii,u[oare, mai degrab\ dezv\luinddec`t protej`nd pielea catifelat\vioriu, fiin]e ce se uit\ `n oglinzi`mp\ienjenite, ad`nci, verzui, p`n\ce orbesc admir`ndu-[i trupurileinterzise m`ngìerilor obi[nuite,lume[ti, fascinate de propria lorpl\cere de-a-[i atinge cu v`rfuldegetelor fuselate delicat sf`r-curile s`ngerii ale s`nilor cuib\ri]i`n aerul l`nced, st\tut, al unorsecole mai mici, c`nd se credea c\p\m`ntul e plat (c\ci dac\ ar firotund cei de la antipod ar mergecu capul `n jos!) [i soarele se`nv`rte, n\ucit de at`ta dor, `n ju-rul lui... Cineva totu[i a locuit,m\car mai demult, `n cl\dirileastea pustii, `n od\ile cu tapeteleumede de singur\tate, cineva astat `n fotoliile largi, comode,av`nd bl\nuri de urs `ntinse pe jospentru a li se proteja t\lpile par-fumate [i moi, descul]e din preamult r\sf\], de frigul unor ierninesf`r[ite, `n prezen]a afectuoas\a ogarilor toloni]i, c\sc`nd de li serupeau f\lcile [i caninii le str\-luceau orbitor `n fa]a marilor[eminee...

{i cum s\ nu m\ doar\ sufletulde bucurie, c`nd ani de zile amvisat cu ochii du[i-du[i-du[i pestr\lucirea liniilor ferate, mereuparalele, mereu `ngust`ndu-[i `ndep\rtare spa]iul dintre ele caspre o `nm\nunchere definitiv\,undeva, `n cine [tie ce halt\ mi-nuscul\, zv`rlit\ `n c`mp. De obi-cei `n g\rile dezafectate, cu per-sonalul disp\rut, pe liniile moartecu garnituri `ntregi scoase din cir-cula]ie, se `nt`mpl\ minuni! Aparefantoma c`te unei drezinealunec`nd f\r\ nimeni `n ea...

Veronica D. Niculescu: {i eucare m\ preg\team, ca-n zileletihnite de luni deghizate-n du-minici, s\ ies comod `n prelungiricu citatul cu g\ina! Nu maimerge, s-a jumulit. Acum s-arpotrivi povestea cu „sf`rcìala“, peurmele unui joc de cuvinte, darce poveste lung\ [i complicat\mai e [i asta...

E.B.: Uite c\ am depistat [i eu,m\rind poza, `n st`nga liniilor, defapt pe drum, g\ina! Un mototolde pene str\b\t`nd calm, nesperiatde ma[ini, pe partea carosabil\.

Iar tu acum fugi la altceva, la„sf`rcìal\“, promi]`nd explica]iidestul de complicate. A[a c\ amc\utat `ntr-un dic]ionar dearhaisme ce-i cu sf`rcìala asta! Ar`nsemna: 1. tragere pe nas [i cuzgomot a aerului; smiorc\ire,sm`rcìre, sf`rcìt. 2. tragere pe nasa tabacului, pipare. Normal c\dac\ nu cunosc contextul degea-ba m\ strofoc eu acum. A[a c\ s-ar cuveni s\ m\ pui `n tem\ [ipe mine!

V.D.N.: Ca s\ scurtez la s`ngeo poveste lung\, ideea ar fi c\ e-ram la v`n\toare de cuvinte detipul „doi `n unu“, `mi trebuia unul care s\ cuprind\ [i smiorc\-iala pref\cut\ a unui personajfeminin, [i cauza smiorc\ielii, [ianume o mu[c\tur\ foarte pre-cis\. A[a mi-a ie[it `n cale mi-nunatul „sf`rcìt“ [i sora lui maiplin\ de ini]iativ\, „sf`rcìrea“. Elimpede de-acum [i cam din cezon\ era mu[cat personajul [i dece m-a amuzat a[a de mult po-trivirea. Pentru ilustrare, a sevedea tabloul „Originea C\iiLactee“, de Tintoretto. Totu[i,dup\ ce m-am jucat cu cuv`ntul\sta, l-am abandonat pentru unaltul, mai la locul lui (`n poveste).Asta-i soarta... Dar l-am p\strat laclasorul cu timbre colorate!

E.B.: Care va s\ zic\, chirurgi-cal vorbind, aduceai sensul sf`rcì-rii pe l`ng\ o abla]ie de mamelon,ca apoi s\ m\ bag eu ca nebunulcu capul `n albume [i s\ caut Tin-toretto cu „Originea C\ii Lactee“!Dar pe urm\ s\ te r\zg`nde[ti [is\ pui la presat `n glosarul t\ucuv`ntul! M\ dep\[e[te, r\m`n lag\ina ini]ial\, a[a c`t e ea deg\in\ cinstit\ pe lumea asta! Vor-ba c`ntecului `nv\]at de la v\rulmeu mai mare, Pilu, bucuros c\ amai luat un examen la care fusesetuf\: „M\i copii, nu fi]i cretini,/Nu mai omor`]i g\ini./ C\ci g\inane d\ nou\/ Lapte, ca[, br`nz\ [iou\!“. {i r`dea `n hohote de bari-ton! Fiindc\ era angajat [i `ncorul Operei!

V.D.N.: Cam a[a se striga [ic`nd eram eu mititic\, pe la cozilela carne [i lapte, doar c\ ultimulvers era: „Lapte, br`nz\, unt [iou\“. Unt `n loc de ca[. Tot lac-tate, de[i alt\ sf`rcìal\ lactee, tottrei litere. Cu treiul \sta poate amputea continua aniversar, data viitoare?

Un drum laperiferie (2)

Dac\ sibienii nu intr\ `n muzee, atunci ies muzeele`n strad\. O excelent\ ini]iativ\ a Funda]iei CulturaleArtex, Muzeul Labirint a expus imagini cu piese dintrei muzee sibiene, `n Pia]a Mare din Sibiu, `ntre 2 [i8 mai. Labirintul a g\zduit [i concerte, proiec]ii defilme documentare, spectacole de teatru [i de dans,ateliere [i demonstra]ii practice. Totul cu speran]ac\ nu doar turi[tii, dar [i localnicii `[i vor aminti, dinc`nd `n c`nd, s\ intre `n muzee.

Muzeul Labirint – cumies muzeele `n pia]\

Alexandrina Hristov a fost cea carele-a c`ntat vizitatorilor MuzeuluiLabirint `n prima sear\, trupa TheAmsterdams a fost invitata labirin-tului `n penultima sear\ – concertul`ns\ s-a mutat `ntr-un pub din cau-za ploii, iar `n ultima sear\ au c`ntatsibienii de la Qvartet Intermezzo.~n acest timp, alte trei evenimentef\ceau centrul ora[ului s\ pulsezeca `n urm\ cu patru ani: `n CentrulCultural Habitus rulau filmele de laFestivalul Interna]ional Très Courts,venit pentru prima oar\ [i la Sibiu;`n Pia]a Huet se derula cea dintìedi]ie a Festivalului „Huet.Urban“,un omagiu frumoasei pia]ete me-dievale unde `[i are sediul Funda]iaHeritas pentru reabilitare urban\,organizator al noului festival; iar `nPia]a Mic\ `ncepeau concertele `naer liber, cu intrare gratuit\, aleSibiu Jazz Festival.

TREI FESTIVALURI

Foto

: Ver

onic

a D

. Nic

ules

cu

Dumitru Ungureanu: „James Cotton a luptat nu numai cureticen]a publicului, ci [i cu propria boal\. P`n\ la urm\ s-aimpus. Cariera sa de aproape [ase decenii l-a a[ezat definitiv `ngaleria mae[trilor“.

JAMES COTTON13 «

muzic\


ROCKIN’ BY MYSELF

Dumitru UNGUREANU

Dou\ importante festivaluri ì s`nt de-dicate exclusiv, `n cele dou\ capitaleale muzicii, `nso]ite de conferin]e in-terna]ionale, cea de la Leipzig cu temaoficial\ „Topografii muzicale evre-ie[ti la Fin-dde Siècle“ (www.mahler-2011.de/en/conference-sschedule),despre Mahler [i iudaism `n contextulcultural austro-ggerman, cea de laViena, intitulat\ „Dup\ Moartea luiMahler“, la fel de incitant\ prin im-plica]ii [i participare conform progra-mului preliminar (www.mdw.ac.at/maed/wz/Home_f i les/Prel imi -nary%20 Program.pdf). Cum partici-parea nu e la `ndem`na oricui a[ ad\u-ga c\ ambele teme se reg\sesc perfectdiscutate [i analizate `ntr-una din celemai bune c\r]i mahleriene ap\rute pefundalul dublei anivers\ri a lui Mahler.

Reading Mahler. German Cultureand Jewish Identity in Fin-de-SiècleViena, volumul publicat de cercet\to-rul Carl Niekerk, de la UniversitateaIllinois, Urbana-Champaign, ap\rutla Editura Camden House, este departede a fi o carte de genul biografiilor maimult sau mai pu]in stufoase cu carene-au obi[nuit savan]ii [i pasiona]iide Mahler. {i nici nu este un punct devedere al unui muzicolog. Autorul osubliniaz\ explicit din primele r`nduri:„Reading Mahler este imaginat\ caun companion pentru muzica lui Mah-ler, care s\ ajute ascult\torii s\-i `n]e-leag\ r\d\cinile literare [i culturale. [...]}elul acestui studiu nu este, prin ur-mare, o vedere de ansamblu a `ntregiiopere a lui Mahler; nu toate simfonii-le, de exemplu, con]in referin]e lite-rare, filosofice sau culturale ce pot fireconstruite“.

~n ce m\sur\ autorul `[i onoreaz\preten]ia de a oferi o „perspectiv\ pro-vocatoare, care ar putea chiar schimbaviziunea noastr\ despre muzica lui Mah-ler“ se poate, desigur, discuta. Dar, indis-cutabil, volumul este incitant [i merit\parcurs cu creionul `n m`n\. Carl Nie-kerk afirm\ c\ `n „centrul activit\]iicreative [a lui Mahler] exist\ un senti-ment profund de ambiguitate ̀ n ce pri-ve[te reprezentarea“. {i el citeaz\ oscrisoare a lui Bruno Walter c\tre unmuzicolog german, din 1901, presupu-s\ a fi fost scris\ la `ndemnul compo-zitorului [i explic`nd c\ „`n centru tre-buie s\ se afle muzica `ns\[i; ceea cene spune muzica nu poate fi descris `ncuvinte; `n cel mai bun caz, acesteaofer\ o «traducere proast\» a ceea cemuzica vrea s\ comunice“.

Niekerk atrage aten]ia c\ Mahler aavut un interes pentru literatur\

extrem de sofisticat [i c\ alegerea tex-telor pe care le-a folosit `n muzica sa afost pe deplin deliberat\, `n cuno[tin]\de cauz\. Interesul s\u pentru cultur\,spune autorul, este departe de a fi fostunul conven]ional; mai degrab\ „neor-todox [i condus de un impuls critic, deun spirit de rebeliune“. De aici [i o pri-vire heterogen\ asupra culturii, ce nuar func]iona ca un monolit, dup\ uncanon bine definit, ci ar fi p\truns\ deconflicte [i tensiuni. Iar acestea se re-flect\ intens `n muzica sa.

Simplific`nd, aceasta ar fi [i op]iuneaacelor dirijori care `l interpreteaz\ peMahler, asemenea lui Bernstein, accen-tu`nd con]inutul emotiv, subliniind con-tradic]iile inerente, eviden]iind p\r]ileviolente, exuberante, provocatoare, i-ronice sau voit banale.

La polul opus se manifest\ o alt\serie de dirijori, ̀ ncep`nd cu Bruno Wal-ter, `nclina]i spre a sublinia „unitateastilistic\ a partiturilor lui Mahler [i, `nconsecin]\, ̀ nrudirile «clasice», care eli-min\ unghiul provocativ al muzicii lui,str\duindu-se, printr-o redare extrem

de echilibrat\, s\ o fac\ acceptabil\unor audien]e obi[nuite cu clasicii“.

Ceea ce, personal, [tiam mai pu]in,este c\ marele dirijor s-a l\sat atrasde tentativele de a-l transforma peMahler, afirm\ Niekerk, `ntr-o icoan\na]ional\ a regimului autoritar dinAustria anilor 1934-1938, ca una dinformele de a consolida „o identitatecultural\ independent\ [i a unei ima-gini a Austriei (diferit\ de a Germaniei)de ]ar\ deschis\, tolerant\ [i liberal\“.La a 25-a aniversare a mor]ii lui Mah-ler, Walter [i Filarmonica din Viena auinterpretat a doua [i a opta simfonie,al\turi de Die Lieder eines fahrendenGesellen [i Das Lied von der Erde. Iar Al-ma Mahler, aminte[te autorul, cit`nd-ope fata ei, a putut fi v\zut\ ocazional ar-bor`nd o svastic\ pe gulerul mantoului,de[i nu era membr\ a NSDAP. Istoria,inclusiv cea a muzicii, `[i are ironiile ei...

*Carl Niekerk, Reading Mahler. GermanCulture and Jewish Identity in Fin-de-SiècleVienna. Camden House: Rochester, New York, 2010. X + 312 p.

Data anivers\rii cente-narului de la dispari]ialui Gustav Mahler (18mai) se apropie curepeziciune, la fel ca [icea a comemor\rilorexcep]ionale ce vor avealoc la Leipzig [i Viena.


SCRISOARE PENTRU MELOMANI„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor ESKENASY, Praga

Lecturi mahleriene

Nu [tiu al]ii cum s`nt, dar eu...{tiu aproximativ cum s`nt al]ii,provoca]i [i consuma]i de eveni-mente fericite sau necazuri. Nu[tiu cum s`nt eu, cum a[ putea fiori ce-am devenit, ajuns unde amajuns – adic\ tot acolo de undeam plecat! Corsi e ricorsi, parc\a[a se formuleaz\ pe scurt con-ceptul unui filosof despre mersulistoriei? A[ `ndr\zni s\ aplic de-monstra]ia la muzica blues, darm\ tem c\ deja am f\cut exces deteorie. Iar ascult\torul de rock numoare de grija abstrac]iunilor, niciascult\torul de blues, ca s\ nu maizic de consumatorul indiferent,care caut\ distrac]ie, nu b\t\i decap. De-astea are parte din plin laslujb\, acas\ [i pe drumul de launa la alta. C`nd pune la iPod olist\ de piese, fiecare caut\ eva-darea din turbionul problemelorexisten]iale, nu filosofia (pe mar-ginea) lor.

Aici mi se pare necesar\ o diva-ga]ie. Ca s\ ui]i de necazuri, artrebui s\ te scufunzi `n baie desunete pure, emise de instrumenteclasice ori electronice. Simfonie,quartet, sonat\ ori concertogrosso, improviza]ii de jazz, re-citaluri sus]inute de virtuozi aiclapelor, chit\rii sau tobelor, cumpredomin\ `n rockul progresiv.Constanta acestor forme este lip-sa partiturii vocale. Totdeauna, `norice compozi]ie, vocea uman\tinde s\ ias\ `n eviden]\, natural,fie c\ „are ce spune“, fie doar princalitatea singular\ ce-o face uni-c\, iubit\, crezut\ chiar [i c`ndminte. Ni se `nt`mpl\ mai tuturor s\avem sl\biciune pentru un interpret,pentru un actor sau o persoan\oarecare numai fiindc\ ne placetimbrul vocii sale. Poate debitabanalit\]i, poate s\ emit\ celemai aberante pro-pozi]ii, nimic nune taie admira]ia.Presupun c\ astase datoreaz\ pl\-cerii pe care ne-oinduce. Iar pl\ceri-le noastre, st\p`-nele noastre!

Ce se `nt`mpl\oare c`nd un c`nt\-re] `[i pierde vocea?Cazuri s-au v\zut.Unele, din lumeaoperei, au devenitdrame `n toat\ re-gula, ecranizate,roman]ate, c`ntate.Rockerii nu prea s-auconfruntat cu a[a

ceva. Pentru guri[tii genului, a c`ntar\stit, groh\it, cu coardele vocaleinflamate, cu falseturi [i rateuri, poatefi chiar un stil, o etichet\, o m`ndrie.Nu foarte mul]i soli[ti fac din culti-varea vocii prioritatea lor num\rulunu. Joe Cocker avea odat\ mariprobleme din cauza exceselor, b\u-tura nefiind cea mai rea dintre ele.S-a vindecat, dar vocea lui parc\ [i-apierdut ceva din frumuse]ea primelorapari]ii. Excesele fac, de altfel, partedin „tratamentul“ obligatoriu la care[i-au supus trupul, inclusiv glasul, maito]i cei care au `nsemnat ceva `n rock.Nu le iau ap\rarea, n-au nevoie, ciconstat. Respect munca pe care unmuzician o face pe scen\ sau `n stu-dioul de `nregistr\ri. C`nd vreunul`[i „scuip\ sufletul“ deodat\ cu su-netele cuvintelor sale, se simte f\r\dificultate. Iar pe mine m\ `nfioar\,pentru c\ [tiu c`t efort cere astfel deperforman]\. {i c`t\ energie consum\.

Exist\ [i cazuri c`nd vocea poatefi `nlocuit\ de-un instrument. ~nblues, instrumentul este muzicu]a.De multe ori, piesele cu muzicu]\nici n-au nevoie de partea vocal\.E renumit\ g\selni]a lui Little Wal-ter, cel care, trec`nd sunetul muzi-cu]ei prin amplificator, a electro-cutat o genera]ie deja electrificat\[i-un fel de-a percepe bluesul.James Cotton, urma[ul s\u `n tru-pa lui Muddy Waters, a luptat nunumai cu reticen]a publicului, ci[i cu propria boal\. P`n\ la urm\s-a impus. Cariera sa de aproape[ase decenii l-a a[ezat definitiv `ngaleria mae[trilor. {i-a pierdut vo-cea, dar nu [i puterea, nici felulde-a sufla `n muzicu]\: inegalabil!

Asculta]i-i ultimul disc – Giant(2010, Alligator). Titlul primeipiese, preluat de acest articol,sun\ ca o metafor\, ca un epitafpentru James Cotton himself!

~ngropat de viu `n blues

Drago[ Cojocaru

LLee VVooyyaaggee ddaannss llaa lluunnee areonoarea de a fi, `n acela[itimp, primul film sciencefiction din istorie, primullungmetraj (cel pu]in dup\criteriile epocii, fiindc\`ntreaga poveste abiadureaz\ 14 minute), primulfilm realizat `n `ntregime cuefecte speciale. {i primulmare succes de cas\, de[iasta nu a ajuns s\ ì`mbog\]easc\ [i creatorul.Este, f\r\ `ndoial\, unuldintre cele mai importante

filme realizate vreodat\.Aceast\ poveste fantastic\

despre o c\l\torie pe lun\, labordul unui obuz, poate c\nu ì d\ pe spate pe pu[tiiobi[nui]i cu filmele de ultim\or\, dar este punctul de lacare a `nceput totul `n ceeace prive[te filmul fantastic.La vremea apari]iei sale afost `ns\ o adev\rat\ bomb\.Parisul anului 1902 estelumea literaturii, a frenchcancan-ului, a lui Renoir...Cinematograful abia s-an\scut de c`]iva ani [i serezum\ la o simpl\, dar

profitabil\ distrac]ie de b`lci.Fra]ii Lumière filmeaz\„lumea a[a cum e“ [i oprezint\ `n s\li. Num\r`ndbanii `ncasa]i nu par a aveamare `ncredere `n viitorulinven]iei lor.

Cel pu]in a[a `l consoleaz\ fra-]ii pe t`n\rul director al teatruluiChatelet, un anume GeorgesMéliès, atunci c`nd refuz\ s\ ìv`nd\ acestuia o camer\ defilmat. „Te-am scutit de o chel-tuial\ inutil\, tinere, cinemato-graful este o senza]ie azi,mìne nu va mai fi.“

Cu 100 de ani `naintede Lucas [i Cameron

Méliès vede `ns\ lucrurile alt-fel. N\scut `n 1861 `n familiaunui bogat produc\tor de pan-tofi, t`n\rul Georges este atrasmai mult de lumea spectaco-lului [i mai pu]in de afaceri.Lucreaz\ la fabrica patern\,dar viseaz\ la scenele Pari-sului. Tat\l `l trimite laLondra s\ `nve]e engleza,Méliès profit\ s\ `nve]eprestidigita]ia. ~n 1888 `[ivede visul cu ochii: cump\r\teatrul Robert Houdin alc\rui director devine [i`ncepe s\ pun\ `n scen\spectacole de succes,amestec`nd dansuri cuprestidigita]ie [i iluzionism.

Cinema-ul ì pare la`nceput lui Méliès un nouingredient, fabulos, care arda o nou\ dimensiune show-urilor sale. Dup\ refuzulFra]ilor, Méliès `[i cump\r\aparatul de filmat de laLondra [i fondeaz\ proprialui cas\ de produc]ie, numit\Star Films. ~n 1897construie[te un studio peproprietatea lui dinMontreuil [i `ncepe s\filmeze frenetic. ~n generaltrece pe pelicul\ numerele

din spectacolele sale cuactorii (inclusiv Méliès)evolu`nd `n fa]a unordecoruri pictate. Deasemenea, recreeaz\ `nstudio [tiri de actualitate.Este regizor, scenarist,produc\tor, decorator,ma[inist [i actor. Creeaz\p`n\ [i un mic laboratorunde filmele lui s`nt coloratela m`n\, cadru dup\ cadru,exact cum se f\cea cufotografiile `n epoc\.

~n acela[i timp, imagina]iadebordant\ a lui Méliès `lface s\ realizeze c\ un aparatde filmat poate deveni oarm\ redutabil\. Artistuldescoper\ repede cea maimare parte a tehnicilorcinematografice folosite azi[i, mai mult, inventeaz\, cu100 de ani `nainte de Lucas[i James Cameron, efectelespeciale.

Méliès realizeaz\ c\cinema-ul nu `nseamn\documentarele fra]ilorLumière, ci c\ aceast\ nou\art\ poate spune pove[ti.Realiste, istorice, amuzante,de groaz\ sau pur [i simplufantastice.

O uzin\ de „c\l\toriiprin imposibil“

Capodopera lui va fi Le Vo-yage dans la lune, pe care o

realizeaz\ `n 1902. O povestecare combin\ romanul De laP\m`nt la Lun\ a lui Jules Vernecu Primii oameni `n Lun\ alui H.G. Wells [i `n careprestidigitatorul Méliès`nlocuie[te [tiin]a cu baghetamagic\, subtituind rigoareasavantului cu poezia feeriei.Restul e istorie: dansatoarelede la Folies Bergeres caretrag obuzul-rachet\ `ntr-untun imens, luna careprime[te obuzul `n ochi,dansul [i baletul stelelor,seleni]ii anihila]i cu lovituride umbrel\ magic\.

Succesul este imens [iMéliès se transform\ `n uzin\de „c\l\torii prin imposibil“(aproape 600 de filmerealizate `ntre 1896 [i 1914).Dar fantasticul monsieurGeorges are parte de undestin de artist. Este furat `ndraci de afaceri[ti f\r\scrupule [i nu poatebeneficia financiar de peurma filmelor sale. RechinulThomas Edison face copiiilegale dup\ Le Voyage dansla lune [i le prezint\ `n SUA[i str`nge o avere f\r\ a pl\tio le]caie vr\jitorului dinMontreuil.

Urm\rit de creditori, custeaua sa asfin]ind, Mélièsfalimenteaz\ `n 1913, r\m`nev\duv, este silit s\ `[i v`nd\propriet\]ile [i ajunge, zece

ani mai t`rziu, s\ tr\iasc\ deazi pe mìne. Mai mult,oroare, la `nceputul PrimuluiR\zboi Mondial, armatafrancez\ confisc\ 500 denegative ale filmelor sale,retopindu-le pentru a firefolosite de industria der\zboi. Descoperit `n anii ‘20v`nz`nd m\run]i[uri `n garaMontparnasse, vr\jitorulMéliès prime[te `n cele dinurm\ o pensie (str`ns\ `nurma unei colecte a arti[tilor[i cinea[tilor) [i este decoratcu Legiunea de Onoare dec\tre `nsu[i Louis Lumière.

Aproape un secol mait`rziu, prezentarea C\l\torieila Cannes, `n versiunea eioriginal\, colorat\ manual,este un eveniment. P`n\ c`ndve]i putea vedea aceast\ ver-siune restaurat\, bucura]i-v\de acest voiaj prin imposibilpe YouTube. E gratis [i `lg\si]i u[or. De asemenea,pute]i g\si [i o alt\ bijuterie,Le voyage a traversl’impossible, `n versiuneacolorizat\ manual. Ambelefilme le pute]i desc\rcagratuit ([i legal) de peInternet Archive, aici:

www.archive.org/details/Levoyagedanslalunewww.archive.org/details/TheImpossibleVoyage

INSTINCT DEAUTOAP|RARE

Prezentarea C\l\toriei la Cannes, `n versiunea ei original\,colorat\ manual, este un eveniment. P`n\ c`nd ve]i putea vedeaaceast\ versiune restaurat\, bucura]i-v\ de acest voiaj prinimposibil pe YouTube. E gratis [i `l g\si]i u[or.

» 14

slow/fast foodDOAR PEYOUTUBE

Printre toate [tirile legate deCannes, `n acest an, s-a strecurat[i un anun] interesant: `n sec]iu-nea Cannes Classics va fi prezen-tat\ versiunea colorat\ a celui maicelebru film al lui Georges Méliès,Le Voyage dans la lune, realizat `n1902, [i care, dup\ 109 ani, poatefi v\zut de public `n versiunea lui

original\. Un eveniment `n sine:este vorba de o versiune consi-derat\ pierdut\, dar reg\sit\ `n1993 la Barcelona [i recondi]io-nat\ cu mult efort folosindu-se detehnologii digitale sofisticate.Uneltele erei Avatarului au dat dinnou via]\ filmului de la care a`nceput totul.

Fantasticul domn Georges [i c\l\toria lui pe Lun\


Nu mi-aa[ fi amintit detaliul dac\ nua[ fi recitit recent textele teatrale alelui Anania, reunite `n dou\ volumemasive, elegante, `n colec]ia de autora Editurii Polirom. Nu am avut privi-legiul s\-l cunosc personal pe distinsulc\rturar, dar ceea ce frapa `n persona-litatea sa, at`ta c`t l-am v\zut [i ascultat,era `ntr-adev\r straniul amestec de for-]\ [i sensibilitate. „Laserul scrut\tor alochilor de sub spr`ncenele p\duroase“,scria Dan C. Mih\ilescu, era dublat de„spirit de fine]e, de intui]ie afectuoas\“.Portretizarea impresionist\ mi se parerevelatoare [i pentru opera dramatic\a lui Valeriu Anania. Autorul a fost el`nsu[i un personaj, simpla parcurgerea CV-ului s\u o confirm\: a pendulat`ntre via]a religioas\ [i cea profan\,privind-o mereu pe cea de-a doua dinperspectiva primeia, c\reia i-a r\masperpetuu fidel; a avut experien]a as-prei deten]ii politice la Aiud – loc undes-a refugiat mental `n exerci]iul orali-t\]ii crea]iei, concep`nd dou\ piesedin pentalogia sa mitic\, Steaua zim-brului [i Me[terul Manole, un sumarde cca. 10.000 de versuri „scrise“ `n

memorie; a plecat la cap\tul

lumii, `n SUA, a revenit, a fostrepudiat de autorit\]i, valori-zat de intelectuali, s-a retras`n sih\strie, a revenit `n altar.Atrac]ia p\rintelui Bartolo-meu pentru teatru dateaz\din adolescen]\, c`nd, spec-tator `mp\timit, s\rea gar-dul Seminarului Central dinBucure[ti pentru a vizionadiverse spectacole. ~n 1938,a[eza deja pe h`rtie un sce-nariu radiofonic, Jocul ful-gilor, apoi capacitatea dea imagina situa]ii drama-tice, de a `nchipui biogra-fii teatrale, de a versificas-a materializat prin exer-ci]iul crea]iei `n poemedramatice. Structural, tex-tele sale pentru teatrus`nt deliberat `ndatoratestandardelor de tip cla-sic, principala surs\ in-spiratoare fiind mitolo-gia autohton\ [i pildele bi-blice. Or`nduite pe acte-tablouri, s`ntdesf\[ur\ri ample, fidele surselor,dar nu simplu ilustrative. ~n Me[terulManole, de pild\, se `ntrez\re[te dez-voltarea unor influen]e platoniciene,prin a[ezarea umbrei la fundamentulcrea]iei `mplinite. Daimonul ce-l ma-cin\ pe orice artist ajunge s\-l domi-ne pe me[terul m\n\stirii, a c\rui mi-siune e s\ fac\ piatra s\ c`nte, adic\s\ `nsufle]easc\. Teme estetice funda-mentale, precum raporturile dintreautor [i oper\, produs artistic [i reali-tate reflectat\, patima crea]iei, impe-rativul sacrificiului s`nt tratate drama-turgic `n registru tragic.

Carismap\rinteluiAnania transpare[i din textelesale teatrale

Scrisul bogat `n semnifi-ca]ii este propriu `ntregiiopere literare a lui Barto-lomeu Anania. Piesele saleau un aer ceremonial, sacru,o teatralitate amprentat\ deteatralitatea specific\ litur-gicului [i cadrelor acestuia.Pentru Ho]ul de m\rg\ritare,punctul de plecare l-a con-stituit pilda fiului r\t\citor,prelucrat\ creator, metafizi-ca lucr\rii miz`nd pe ideeacunoa[terii ca izvor de `mbo-g\]ire, spiritual\ fire[te, for-m\ de avu]ie mult mai con-sistent\ dec`t cea pecuniar\.

~nprivin]a „na[ilor“ s\i teatrali, a celora care i-au [lefuit stilul, Ananiarelateaz\ `n aceea[i Rotonda plopiloraprin[i c\ „tehnica zis\ a construc]i-ei“ o „`nv\]asem mult mai mult de laSchiller [i Caragiale“, la care s-au a-d\ugat „abunden]a metaforic\ a luiBlaga“, „vitalitatea caracterelor“ [i„vigoarea limbajului dramatic“ de laIon Luca. Bartolomeu Anania e sme-rit [i c`nd relev\ aceste surse de for-mare ca autodidact, condeiul s\u fi-ind de fapt cel vizitat de muze. Des-pre Miori]a, pe care i-a citit-o `n pre-mier\ lui Vasile Voiculescu, spunechiar c\ „lui Voiculescu ì datorez fi-nalul actual (...). L-am scris f\r\ [o-v\ire, ca `n urma unei revela]ii“. Pro-cedura aceasta de tip cenaclu perso-nal, `n care a implicat personalit\]ide r`nd `ntì ale literaturii noastre –Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Luca,Vasile Voiculescu etc. –, era rodnic\pentru autor, dialogul critic inspir`n-du-l. Carisma p\rintelui Anania tran-spare [i din textele sale teatrale.Acestea i-au p\strat umbra, m\rturiepostum\ a for]ei spirituale a celui cele-a a[ezat `n pagin\. Inclusiv ludica„piesi[oar\, un fel de libret“ pentrucopii, P\h\relul de nectar, fanteziecoregrafic\, un exemplu elocvent c\e nevoie s\ ne [i copil\rim.

Proiectul Editurii Polirom este ungest de necesar\ restituire cultural\,dup\ cum mi s-ar p\rea firesc ca unteatru na]ional s\-[i fac\ un programdin a readuce `n lumina reflectoa-relor texte, precum acestea, valoroa-se, dar peste care s-a a[ezat prafuluit\rii.


15 «

slow/fast foodAERCEREMONIAL

Scrisul bogat `n semnifica]ii este propriu `ntregii opere literarea lui Bartolomeu Anania. Piesele sale au un aer ceremonial,sacru, o teatralitate amprentat\ de teatralitatea specific\liturgicului [i cadrelor acestuia.

Teatrul de patrimoniu allui Bartolomeu Anania~n prefa]a edi]iei a II-a laRotonda plopilor aprin[i,Dan C. Mih\ilescu evoca for-]a privirii lui BartolomeuAnania, care l-a uimit pecriticul literar la prima lor`nt`lnire, localizat\ undevaprin 1982, la pu]in timpdup\ apari]ia volumuluiGreul p\m`ntului, laureatcu premiul Uniunii Scriito-rilor pentru dramaturgie.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 3, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[[ef:George Onofrei

Redactor-[[ef adjunct:Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Emil Brumaru, Drago[ Cojocaru, Radu PavelGheo, Veronica D. Niculescu, Lucian Dan Teodorovici, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia,Bogdan Romaniuc.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungureanu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: R. Chiru]\, Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

RReessppoonnssaabbiilliittaatteeaa jjuurriiddiicc\\ ppeennttrruu ccoonn]]iinnuuttuull aarrttiiccoolluulluuii `̀ii aappaarr]]iinnee aauuttoorruulluuii »»MMaannuussccrriisseellee pprriimmiittee llaa rreeddaacc]]iiee nnuu ssee `̀nnaappooiiaazz\\

MMaarrcc\\ `̀nnrreeggiissttrraatt\\ –– EEddiittuurraa PPoolliirroomm [[ii „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..PPrrooiieecctt rreeaalliizzaatt ddee EEddiittuurraa PPoolliirroomm `̀nn ccoollaabboorraarree ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““.. SSee ddiissttrriibbuuiiee ggrraattuuiitt `̀mmpprreeuunn\\ ccuu „„ZZiiaarruull ddee IIaa[[ii““..

Concurs pentrutabere de

crea]ie plastic\Ministerul Culturii [i Patrimoniului Na]ional anun]\organizarea sesiunii de selec]ie a ofertelor culturale pentru„Programul Cultural Na]ional pentru sus]inerea financiar\a taberelor de crea]ie plastic\ na]ionale [i interna]ionale“,în conformitate cu prevederile Ordonan]ei Guvernului nr.51 din 11 august 1998 privind îmbun\t\]irea sistemului definan]are a programelor [i proiectelor culturale, cumodific\rile [i complet\rile ulterioare.

Calendarul sesiunii de selec]ie: » Termenul limit\ dedepunere a ofertelor culturale: 6 iunie » Selec]ia: 7-8 iunie» Anun]area rezultatelor: 9 iunie » Termenul limit\ pentrudepunerea contesta]iilor: 14 iunie » Solu]ionareacontesta]iilor: 15-16 iunie » Anun]area rezultatelor finale:17 iunie.

RReellaa]]iiii ssuupplliimmeennttaarree llaa:: Ministerul Culturii [i PatrimoniuluiNa]ional, Compartimentul Monumente de For Public [iArhitectur\ Contemporan\. E-mail:[email protected] . Tel.: 021. 222.32.13.

Condi]iile de participare [i detalii despre desf\[urareasesiunilor de selec]iile s`nt publicate integral pewww.suplimentuldecultura.ro, sec]iunea „{tiri“.


DATUL ~N SPECTACOLOlti]a C~NTEC

Luiza Vasiliu: „Am crezut c\ pot s\ scap f\r\ s-o citesc,miroseam de la 100 de kilometri aerul r\suflat al unui textule]capabil s\ entuziasmeze `ntr-at`t spiritul revolu]ionar alfrancezilor“.

INDIGNA}I-V|!

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza VASILIU

IndignareAm crezut c\ pot s\ scap f\r\ s\ scriudespre IInnddiiggnnaa]]ii-vv\\!!, plictiseala debestseller care-aa agitat pu]intel apeleintelectualit\]ii franceze la final de2010 [i `nceput de 2011. De fapt, amcrezut c\ pot s\ scap f\r\ s-o citesc,miroseam de la 100 de kilometri aerulr\suflat al unui textule] capabil s\ en-tuziasmeze `ntr-at`t spiritul revolu]ionaral francezilor. Am expediat interviul din„Rolling Stone“ (edi]ia francez\, mai2011), pentru c\ era pur [i simplu `n-dopat de banalit\]i, dar, c`nd mi-amcump\rat de la Nemira Biblioteca nop-]ii a lui Alberto Manguel, am primitcadou acest voluma[ al lui StéphaneHessel [i n-am mai avut ce face. In-digna]i-v\! (29 pg., 3 euro) s-a v`ndut`ntr-un milion jum\tate de exemplare`n 17 ]\ri. {i a fost prompt tradus\ lanoi, la Editura Nemira, cu un cuv`nt`nainte de Valentin Nicolau, din carecitez doar: „Statul român a ajuns arma]inut\ la t`mpla cet\]enilor pe care pu-terea politic\ ì jefuie[te zilnic“ sau „Enevoie ca [i ceilal]i intelectuali s\ devin\vocali, nu doar cei care au tr\dat `n-rol`ndu-se `n solda puterii pentru a ocau]iona [i pentru a ]ine `n amor]iremasele ce priveau spre ei a[tept`nd `nzadar un semn de indignare care s\-imobilizeze“. Asta ca s\ [tim despre cevorbim. Vorbim despre cea mai marecolec]ie de platitudini pe care-am ci-tit-o `n ultima vreme, [i cu singuran]\una dintre singurele care s-au v`ndutmai bine dec`t Houellebecq. Hessel e undomn de 94 de ani, ancien résistant (iar`n Fran]a nu te-atingi de fo[tii rezisten]i),trecut pe la Buchenwald, coautor alDeclara]iei Universale a DrepturilorOmului, diplomat, membru, de cu-r`nd, al Partidului Socialist, [i sus]in\-tor, [i mai de cur`nd, al candidatuluiecologist Nicolas Hulot la preziden]iale.Biografia e impresionant\, dar ea nu ga-ranteaz\ juste]ea pozi]iilor exprimate, [inici nu ap\r\ de naivitate [i inadecvare.Cum po]i s\ compari nazismul cu „dic-tatura pie]elor financiare“, cum po]i s\crezi c\ indignarea e „una dintre com-ponentele esen]iale ale firii umane“,cum po]i s\ scrii c\ „terorismul e oform\ de exasperare“ (m\ rog, nu eprimul care debiteaz\ idio]enia asta) [is\ adaugi „nu-i putem scuza pe tero-ri[tii care arunc\ bombe, dar ì putem`n]elege“? De fapt, cum po]i s\ cite[titoate astea [i s\ nu sim]i ridicolul [i, dincelelalte pasaje pe care nu mai am undes\ le citez, grosolana lips\ de idei? Dom-nule Hessel, pute]i s\ fi]i m`ndru. M-amindignat. Dar nu din pricina nedrep-t\]ilor pe care le sugera]i dvs., ci dincauza c\r]uliei pe care-a]i scris-o [i-atuturor cititorilor ei fals-indigna]i. Ebine [i a[a. Se accept\?

Noua adaptare dup\ Marvel Comics[i care aduce pe ecrane un nou su-pererou este o poveste spectaculoas\care pune pe aceea[i a]\ realitatea [imitologia, f\c`nd credibil\ al\tura-rea lor. M\ rog, credibil\ `n context,pentru c\ cine [i-ar imagina (`nafara copiilor [i poe]ilor) c\ dincolode nori se afl\ o lume cu coridoareaurite [i `nalte, unde Odin [i fami-lia lui tr\iesc, [i al c\rui paznic,Heimdall, nu doar c\ deschidepodul – curcubeu pe care se

ajunge spre alte lumi, inclusiv peP\m`nt, dar vede [i tot ce se petrecepe P\m`nt?

Dac\ a[ avea acum v`rsta pe care oaveam c`nd am v\zut prima oar\ R\z-boiul stelelor, cred c\ filmul m-ar `n-nebuni. R\zboiul stelelor mi-a schim-bat cu totul percep]ia asupra felului`n care vedeam realitatea [i atuncic`nd m\ c\]\ram `n copaci, de pild\,`mi imaginam de fapt c\ urc `ntr-onav\ spa]ial\ [i c\ ea e la fel de ro-tund\ ca [i coroana teiului respectiv.Thor mi-ar da o viziune [i mai com-plet\ pentru c\ lucreaz\cu armele realului [iinclude realitatea zi-lelor noastre (o echi-p\ de trei oamenide [tiin]\ cerce-teaz\ ni[te feno-mene atmosferi-ce despre carecred c\ s`nt g\-uri de vierme)`ntr-un

binom fantastic. Fic]iunea e [i maicredibil\ atunci c`nd se sprijin\ peelemente reale, iar Thor e extrem deconving\tor atunci c`nd c\l\tore[te`ntre lumea mitologic\ (ireal\, nu?)[i statul american New Mexico deazi. Prin ni[te efecte speciale care nus`nt at`t de complicate, dar care s`ntcredibile, c\l\toria dintre lumi a e-roului te face s\ `]i dore[ti ca la unmoment dat s\ reiei m\car Legen-dele Olimpului, pentru c\ `]i ofer\suportul vizual pentru a percepe maiu[or mi[carea dintre lumi [i ce `n-

seamn\ pentru erou s\ fie exilatpe P\m`nt [i lipsit de puterea

lui extraordinar\.

Se termin\ ca [icum continuareaar sta s\`nceap\

Cred c\ pentru oriceregizor, nu doar

pentr u

Kenneth Branagh, subiectul filmuluia fost tentant, dar mai ales pentru el,care avea `n CV mai multe adapt\rishakespeariene. S`mburele filmuluie drama lui Thor care, ca pedeaps\pentru vanitatea [i pripeala lui, esteizgonit de tat\l s\u, Odin, pe P\m`nt[i eliberat de puterea sa, ciocanulMjolnir. Pe P\m`nt, Thor ajungescuipat dintr-un fel de gaur\ devierme, o `nv`rto[ire de nori pe careastrofizicianul Jane Foster (NataliePortman) [i colegii ei Erik Selvig(Stellan Skarsgård) [i Darcy Lewis(Kat Dennings) o studiaz\. Fire[te c\atunci c`nd `ncepe s\ strige spre cer[i s\ pretind\ c\ e Thor, blondul fru-mos cu aer de nordic e luat drept ne-bun, dar exist\ o simpatie instanta-nee care se na[te `ntre el [i Jane Fos-ter, [i un soi de `ncredere implicit\care o va face pe ea, om de [tiin]\, s\cread\ neverosimil [i f\r\ s\ cercete-ze tot ce-i spune blondul, doar pri-vind `n ochii lui alba[tri. C`nd filmulse va fi terminat, dup\ mai multe(nu foarte multe) `nt`mpl\ri specta-culoase [i unele momente de umorde bun\ calitate, ]i se va fi p\rut preapu]in. Thor se termin\ ca [i cum con-tinuarea ar sta s\ `nceap\, convins c\deja ne-a cucerit [i c\ nu vom maiavea r\bdare p`n\ c`nd nu vom ve-dea [i partea a doua a francizei. Eu,una, abia a[tept.

Thor de Kenneth Branagh. Cu: Chris Hemsworth, Natalie Portman,Tom Hiddleston, Anthony Hopkins,Stellan Skarsgård


» 16

slow/fast food

Aproape fermec\-thor

Trebuie s\ recunosc c\,pe c`t de pu]in m\tr\gea a]a s\ m\ duc s\v\d Thor la IMAX (m\preg\team de Cannes [i aveam o groaz\ descris), pe at`t desurprins\ am fost s\-miplac\ ([i nu neap\ratpentru c\ mi-amcump\rat papucifrumo[i `nainte).


FILM

Iulia BLAGA

Date post:	06-Sep-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

le calc pe urme lui Puiu [i Mungiu“ · 2016. 3. 5. · Radu Pavel Gheo: „~n România degeaba...

Documents