KZ430I IMPORT. .EXPORT

ziarindependent

AXUL III NR. 477 JOI 10 OCTOMBRIE

4 PAGINI 5 I EI

' In raport eu evenimentele deo­sebit de grave ce se petrec azi în lume, unele dintre acestca la foarte mică distanţă de frontiera noastră sud-vestică, a patra mi­nei iadă —• văzută de un obser­vator exterior, detaşat — a se­mănat mai curînd a bufonerie.E drept, o bufonerie nu lipsită de tragism şi oroare, o bufone­rie cu inevitabile elemente de cruzime, aşa cum şi la o cher­meză organizată cu bune sau doar discret perfide Intenţii pot surveni incidente, conflicte sîn- geroase, momente de pierdere a controlului şi de indubitabil ri­dicol. Dacă am ajuns să situăm seismul cc părea să, ducă, în clipa declanşării Iui, la surparea întregului nostru edificiu social- politic, economic şi moral sul» semnul parodicului, al grotescu­lui trist dar ridicol, e semn că ne-am eliberat îndeajuns de iute dc urmările lui. Mass-media pre­lungeşte, cotrobăie în mărunta­iele acestui eveniment (în spe­cial presa scrisă, publicaţiile dc scandal) mai mult, poate, decît ar trebui* — nu nc îndoim că şi din voluptatea demolării, a. sco- ' ciorîrii prin moloz şi zoaie. Re­ţin expresia uşor uimită, amu­zată a unei doamne dc pe stră-

C IT P IE R D E Mzile Buctireştiului, în ziua urmă­toare răbufnirii dc violenţă şi ură. de stupiditate şi cinism, dc teamă şi indecizie: Minerii? Nu i-am văzut, nu ştiu nimic despre faptele lor, nu m au afectat cu nimic!

Şi totuşi, mineriada ne-a cos-, tat, am plătit şi vom mai plăti pentru ea, nici nu s-a dezlănţuit bine şi au apărut reproşurile, acuzaţiilc, plîngerile ia adresa pagubelor suferite.' E semnifica­tiv faptul că Guvernul amenin­ţat cu spectrul demisiei. (al de­punerii mandatului) nu a invo­cat cu prioritate pierderile ma­teriale deja înregistrate, ci pe cele dc perspectivă, care ne afec­tează viitorul (suspendarea, amî- narea ajutoarelor promise ori pe cale de a fi acordate României, întreruperea unor tratative, a- bandonarea intenţiilor de . a, in­vesti şi a acorda credite, peri­clitarea unor proiecte capabile să accelereze ajungerea economici noastre la stadiile dorite : etc.). Dl. Petre Roman a reproşat mi- neriădei zădărnicirea eforturilor

depuse de Guvern, de primul mi­nistru personal, în vederea rea­lizării convertibilităţii leului, obiectiv realizabil în viitorul apropiat (dacă ar fi fost lăsat să-l desăvîrşească). Desigur, re­proşul a fost şi lamentaţie şi transferul întregii răspunderi asupra invadatorilor şi a celor ce au asigurat invazia: nu o în- frîngere personală, ci o pierdere pentru economia ţării, pentru fiecarc dintre noi, o dare înapoi a acelor ceasului pe care-1 tră­im., Pe lingă acestea, pagubele suferite de C.F.R., dc exemplu, sau dc unele clădiri (viaţa şi sănătatea oamenilor, traumele lor psihice nici n u -le luăm. în discuţie!) par simple bagatele.

Dacă -aşa stau lucrurile, _ c e e de făcut? Ce vom face la a cin* cea, a şasea mineriadă (înţeleg aici orice dereglare, orice exces de acest tip). Ne va întoarce Eu­ropa spatele/ scirbită, de fiecarc dată, ne vor ocoli dc la distanţă investitorii şi organismele capa­bile să lucreze în alto condiţii ca noi? - ,

De neîncrederea, de discrimi­narea operată nu sînt vinovate exclusiv evenimentele turbulen­te de lâ noi. Ar trebui, poate, înţeles că o ţară mică nu va fi niciodată „egala" celorlalte, dacă nu-şi dă îndoit sau întreit mă­sura capacităţii, a posibilităţilor ei reale. Evenimente mult mal grave petrecute în sinul colec­tivităţilor care ne judecă şi ne acuză ori ne tratează cu condes­cendenţă nu le-au impietat cu nimic prestigiul şi creditul tn optica internaţională. In S.U.A., a fost asasinat în văzul lumii un- preşedinte apoi, chiar tn faţa camerei de luat vederi, prezumptivul său ucigaş; Mafia italiană a făcut sute «de victime dintre factorii puterii şi justiţi­ei, a controlat şi mai controlează sectoare ale economici, în Marca Britanie, Spania conflictele in- teretnice sau . religioase nu înce­tează — cîte state, cîte organis­me mondiale şi-au retras dinspre acestea mîinile lor înţelegătoare?

Noi vrem • egalitate, dar nu pentru căţei — iată un principiu trist, de permanentă aplicabili­tate însă, şi a cărui menţinere în actualitate ne va face să plă­tim încă'multă vreme.

Dan REBREANU

100 de cuvinte ,DECALOG?

Cele şapte păcate alo deca­logului sunt zece. Printre ele s-a strecurat şi pizma. Asta— Zic unii — l-ar caracteri­za pe români. Ce omor, ce furt, ce închinăciuni, ce îm­perecheri nelegiuite? Pizma. Dobîndită în 45 de ani de ră­tăcire prin pustiul roşu. Cău- tînd alt decalog. Şi sintetizat într-o sintagmă autohtonă sintagmică: „Sâ moacă şi ca­pra lui Gheorghe!" Să moară toate caprele din ţară! Şi ce facem , întreb. „Cum, ce fa­cem ? Ca pe vremea Patriar­hilor. Punşm mînă de la mînâ şi aducem 'altele din import. Şi dacă cer cafea? Le dăm cafea din import. Sau nu le dăm. Dar ce nevoig' avem de capre?“ '

Ion A R C A Ş .

47 DE ANI DE LA ELIBERAREA CLUJULUICu ocazia împlinirii a 47 da\

ani ve la eliberarea Clujului, ce­tăţenii-municipiului, sîn? invitaţi să participe vineri, 11 octom brie 1991, la seria de manifestări pri- - lejuite de această .aniversare, după cum urmează: ora 9 la Ca­sa Armatei —. simpozionul „M e-" morie eternă eroilor căzuţi în . lupta pentru eliberarea Cluju­lui"; ora 11,30, la Cimitirul Eroi­lor, depuneri de coroane de f lo ­

ri, însoţite de un Te Deum ofi­ciat de un sobor de preoţi; ora 15, la Casa Universitarilor, spec­tacolul aniversar „Graiurile do­rului", cu participarea îndrăgi­ţilor solişti Sava Negrean şl Du­mitrii Fărcaş. Biletele pentru acest spectacol se pun în vîn­zare la sediul Vetrei Româneşti din Piaţa Păcii-nr, 1— 3. ■.

COMITETUL DE ORGANIZARE

Invitaţie jq OperăMîine, 11 octombrie a.c., la,

ora 18,30, Opera Română pre­zintă capodopera pucciniană „Tosca", sub bagheta dirijoru­lui Petre Sbârcea, în regia lui Viorel Gomboşiu şi scenografia lui Gheorghe Codrea. In rolul titular o vom putea revedea şi asculta pe soprana Rodica Toma. alături de tenorul Ion Pojar

. în rolul lui M ario Câvaradossi, baritonul Peter Hercz — de ia Opera Maghiară de Stat — în ro lu l' baronului. Scarpia, Titus Pauliuc — Angelotti — şi Ion

, lercoşan — Sacrisţanul. In alte roluri Ion Tordai, Paramon M af- tei. Ton Lazăr şi M aria Ghirco- iasu. ‘ ”

FN ACEST NUMĂR:• Toamna muzicală, clu­

jeană • Plastică Sport • Sfatul medicului (paqina > a ll-a)

• SzKl • Apa sîmbetei • Din tainele... bişniţarilor (I) (pagina a III-a)

ANUNŢ IMPORTANT!

Distribuirea laptelui la abona­ţii din cartierele Mănăştur, P lo­pilor, Grigorescu, Gruia, -Piaţa Păcii,- Piaţa Muzeului, str. Pav- lov, Eminescu, Moţilor, Piaţa Universităţii şi. Libertăţii, stra­da Horea se va efectua din data de 14 octombrie 1991 în zilele de: LUNI, MIERCURI şi VTNÎJRI ale fiecărei săptămîni. In celelal­te sectoare distribuirea laptelui rămîne neschimbată.

Semnal cu adresă - PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

SĂ ŢM MAI M U LA ASPECTUL Uiîll NOASTRf!P e unul din trotuarele din Piaţa, gă­

rii din Ciuj-Napoca,. în principală sta­ţie pentru mijloace de transport în co­mun este' cea mâi mare aglomerare de dughene, mese, alte asemenea construc­ţii ale sectorului , privat. Cu excepţia unei construcţii fixe — Service EXPRESS SRL — realizată cu bun gust, după toa­te normele comerţului civilizat, celelal­te sînt practic, nişte , improvizaţii de care mâi găsim prin tîrgurîle de ţară. Dar nici măcar nu sînt folosite. Nu cred să fi dat aprobare primăria pentru am­plasarea tuturor acestor dughene, mese, lăzi. diverse alte improvizaţii similare pentru, vînzarea de sucuri, castane. în­gheţată etc. Unele nici n u . cred că au proprietar, deoarece sînt uitate acolo de luni de zile. Despre murdăria din această aglomerare de comerţ stradal, din care nu lipsesc ţigările „Kucegi“ şi „Carpriţi*, seminţele de floarea soarelui, mult consumate p c loc de vînzători, ce să mai zicem! Toţi murdărosc şi prea puţini şi prea rar fac curăţenie.• De ce se permite o astfel de situaţie? •

Nu cred că nu este cunoscută, deoarece se află la principala poartă de intrare în oraş, într-o staţie de transport în co­mun, frecvent utilizată' şi de reprezen­tanţi ai administraţiei de stat.

Pentru că tot sîntem în zonă, citeva

cuvinte despre» pasajul subteran din Piaţa gării. Ideea în sine, de a realiza o astlel de construcţie, este bun}. Dar pasajul este, practic, neutilizabil, în pri­mul rînd pentru că nu are legătură cu celălalt pasaj, de sub staţia C.F.R. şi liniile de cale ferată, folosit intens, niai

pales de salariaţii unor întreprinderi.. Pa­sajul din Piaţa gării este un - loc pus­tiu, în care unii îşi fac nevoile; pasa­jul începe să se deterioreze datorită grabei cu care ş-a realizat şi a superfi­cialităţii unor constructori. Atenţie, apa a început să se infiltreze prin plafon şi- pereţi!

Nu ar fi, oare, mai bine ca această construcţie, care a costat mulţi bani să devină funcţională? Credem că da! Cu o condiţie: să 'fie dală în administrarea unui întreprinzător» particular foarte se­rios. Am auzit că au fost anumite soli­citări în acest scop, că au existat şi promisiuni dai* nu ştim din ce consi­derente nu s-a realizat nim ic concret.

Aşteptăm opiniile Primăriei m unici­piului Ciuj-Napoca la aceste semnale fă­cute de noi, la solicitarea unui mare nu­măr do locuitori ai oraşului. Şi chiar a unor oaspeţi care n-au vizitat, în ultimul timp, urbea.

Ion GOI A

CURSUL VALUTAR LA „KM O"

M iercuri, la ora 10, la Agenţia „Km 0 “ se cumpărau doar două monede străi­ne: dolarul american şi marca germană, la preţurile de 228, respcctîv 137,09 lei.

la următorul curs: un dolar Australia — 221,93 lei, o .liră sterlină *486,31 lei, 100 franci Belgia 808,89 lei, un dolar Ca­nada — 245,30 Iei, 1000 lire Italia — 227,71 lei, un gulden Olanda — 147,64 lei,

In vînzare erau puse mai multe monede, 100 coroane Suedia — 4572,74 lei.

în eu rînd

SI ALTE SURPRIZE ROB 431

T S L îH

Am mai „îmbătrînit“ cu un a n . . ." Fotografia: Radu SANTEJUDEAN

0 Dezbaterile din şedinţa de miercuri dimineaţă a Adunării Constituante au debutat cu arti­colu l 42 din proiectul de cons­tituţie a României, care tratează' problem atica protecţiei proprie­tăţii private. Pentru acest arti­col, parlamentari şl grupuri par­lamentare au propus comisiei de redactare a proiectului de constituţie 21 amendamente.

# N ew Delhi. Doi necunos- . cuţi au răpit miercuri un înalt diplom at român, la New Delhi,. acţiunea părind să reprezinte o răzbunare faţă de împuşcarea «n o r extremişti sikhşi şi aresta­rea altora în urma unui atentat la Bucureşti împotriva ambasa­dorului indian, acum şase săp­tămîni însărcinatul cu afaceri al Rom âniei la New Delhi a fost răpit dimineaţa, la ora 8,10, in tim p-ce se afla în drum spro ambasadă. Cei puţin unul dinr tre' răpitori purta turbanul dis­tinctiv al sikhişiior. Teroriştii- au interceptat maşina diploma­tului Liviu Radu obligîndu-1 să troacă în automobilul lor. Fap­tul a fost apoi confirmat şi de agenţia indiană P T.I. Un ofiţer de poliţie, care nu şi-a dat nu-, mele, a declarat că acţiunea e>- te, după cit se pare legată da incidentul care a avut loc la 20 august la Bucureşti, cînd a. fost atacat ambasadorul Indiei în România. Agenţia naţională „Rom pres" a relatat, la timpul

.respectiv, despre atacul înar-, mat al celor patru sikhişi asu­pra ambasadorului . indian la Bucureşti, Julio Francis Ribeiro. Acesta din urmă este, la rîndul său, un fost ofiţer de poliţie, care a condus o serie de opera- ■ ţiuni îm potriva rebelilor sepa. ratişti sikhşi din statul Pun jab, înainte de a ajunge Ia post, în1989. Rompres a specificat câ unul din atacatori a fost ucis pe loc de poliţia bucureşteană, ! altul a fost rănit, al treilea este arestat, Iar al patrulea a reuşit să, fugă. i .

0 ,Zagreb. Reprezentanţi ai armatei federale iugoslave şi ai Croaţiei, au încheiat, în noap­tea de marţi spre miercuri,, la Zagreb, un acord general de în­cetare a focului — a anunţat şeful misiunii de abservatori ai ■ C.E.E., Dirk Jan van Houten.

Naţiunile Unite — Ultima din­tre misiunile de experţi trimise în Irak a permis descoperirea faptului că Bagdadul avea un plan de producere a bombei cu hidrogen — a declarat în faţa Consiliului de Securitate alO.N.U., directorul general al A - genţiei Internaţionale pentru E- nergia Atomică (A.T.E.A.),- Hans Blix. -

Nicosia. Trei zile de lupte sin- geroase desfăşurate în nordul, Irakului au împins zeci de mii de kui'2i pe căile exodului —• a arătat organizaţia umanitară M edicii fără Frontiere. Totoda­tă, surse ale opoziţiei irakiene au afirmat că tulburările se ex ­tind în sudul şiit a r tării.

Ierusalim. O grevă generală,, cu participare largă, a paraliz.it Cisiordania, regiunea Gaza şi Ierusalimul '«t, cu prilejul

^primei r»niver..„.» a evenimente- 'lo r în care 18 palestinieni au fost împuşcaţi de.. Esplanada M oscheielor.

Washington. Secretarul de Stat american, Jam es-Baker, pleacă, sîmbătă, într-un al optulea tur­neu in Orientul M ijlociu pentru a Încerca să reglementeze Ulti­mele problem e ce trebuie solu­ţionate înaintea convocării pre­conizatei ' conferinţe de pace consacrate ncestei regiuni — a anunţai Departamentul dc Sta» al S.U.A.

'ADEVĂRUL DE CLUJ

Toamna muzicalii clujeană FORMAT» CLUJENE SN FESTIVALPa g in a I

Repertoriul cameral bine reprezentat in actuala ediţie a „Toamnei- muzicale- clujene" a avut ln Cvartetul de coarde „Transilvan" — George DU- ilea, Nicuşor S ilagh i,. Marius Suurăşan, Vasiie . Jucan — o form aţie despre care se poate spune că a intrat în perioada maturizării artistice. De

. altfel, turneele şi cursurile de .măestrie efectuate în străinătate (Olanda, Spania.' Elveţia, SUA) îşi spun acum cuvîntul în mod fericit. Calitatea ma­turizării se relevă, printr-o ansamblaro sensibil omogenizată (violoncelul ar putea fi mai incisiv), o putere de comunicare evident angajată in plăsmuiri de conţinuturi muzicale dar şi de cău­tări în sfera „poeziei11 muzicii şi in sfîrşit, o de­barasare aproape tr/.ală de manierismele depăşite de evoluţia fenomenului interpretării moderne. Aceasta nu ne opreşte să afirmăm că mai există, c e -i ' drept mult mai puţine nuanţări asupra for­mei muzicale ea in alte prezenţe scenice, construc- ţii sonore ele o logică ce stau sub semnul în­trebării subiective. Ori, se cunoaşte foarte bine că muzica este nu numai artă, ci şi o ştiihţă bine închegată, co nu permite orice nuanţări su­biective, mai ales privind formele muzicale şi elaborarea tematică pe care interpreţii moderni trebuie să le cunoască' . în cel mai înalt grad. Despre asemenea nuanţări în interpretare - se poate vorbi, în acest caz, de unele terminaţii concluzive în partea întîi a Cvartetului în do minor de Beethoven. Cvartetui „Transilvan1* a . adus, însă, surprinzătorrde frumos o sensibilitate , stilistică, care cu un plus de răfinaţic şi fantezie .creatoare poate rivaliza de acu ni* cu formaţii de. - cvartet de cea mai bună calitate. Regretam că ; piesele de Beethoven şi Şostacovici s-au cam în- 4 vccliit în repertoriul formaţiei, cvartetul „Trari-

silvan" avînd obligaţia-de continuă înnoire, opu­surile camerale beethoveniene din alte etape de creaţie a compozitorului decît cele notate eu opus 18 le poate aduce plusuri de muzicalizare. Indis­cutabil că cvartetul de coarde al Filarmonicii clujene a' atins prin recitalul din cadrul „Toam ­nei" o pcţformanţă- ce înscrie un salt mare cali­tativ demn de ţoală lauda. Recitalul la două piane — Monica Noveanu şi Paul Buzas — 3 programat piese de compozitori ce nu în acest an aniversări speciale: ’• W olf gang Amadeus Mo- zarl .şi M.ix Reger. Cu toate că aceşti doi buni pianişti au planuri de sensibilitate diferită, greu omogenizabile, prin tehnica pianistică şi parţial prin concepţia interpretativă reuşesc să creeze nn ciiplu concertistic stabil. Piesele de , Mozart şi 111 speeial Sonata în Re major K 448 a dezvă­luit o frumoasă cantabilitate mozartiană, uşor nuanţată spre cimpoi romantic al redărilor. Teh­nicitatea duetului cam eral-'bine • sudată a fost deosebit de relevantă în piesa de M. ■ Reger ,,Ii> troducere, passacaglie şi fugă op. 96 în primă au­diţie. Cuplul pianistic M. Noveartu — P. < Buzas prin piesele abordate umple' uri mare gol din repertoriul cameral clujean,- m u/ică îa două pia­ne aduce în viaţa de. concert • a Clujului p nou­tate de mult aşteptată. ■ • , '

- ' Emiîiu DRAGEA

Astă seară, joi 10 "octombrie, are loc concertul; Orchestrei Simfonice a F ilarm onicii; âirijat de Emil Simon. în program:’ Concertul' rir. '4’- pentru pian şi orchestră xJe Beethover^. -'solist > Gheorghe Sa va ţGerriiania);! ,,TaVilo\iri';diri'ţr-6'Jexpoziţie'‘ -' de Mus;org$kUHavel şi Concertul) »'pentru- orchestră do coarde de'Sigismu'nd;--T<^ută^K''',;:-l-;;''V''' '

/ (Plastică r »Este fals dacă rie gindim că--'

numai faimoasa z i-a Revoluţiei, sau cum vom mai numi sfirşitul ■ anului' 1989, a creat noi sensibi­lităţi. Ele existau, firesc, poate chiar \iyin recul, în sufletul nos­tru. Pjasticiewii au fost insă sU- ■ puşi unei „crucificări'1' constante de către cenzură, - pentru că, oricum, imaginea -plastici mai pătrunde şi in inima mioapă a flăcăilor de.iavi cu „săli tul i;ub- tii“ al perve.-sitătii „raţiunii”, iar ce s-a realizat prin sf intui nnstru realism socialist îl plătim acum. !Dar, -să riu fim nici- noi dogm a­tici. Realismul a fost o etapă istorică ' în plastica noastră şi mulţi acum se mai căiesc, sau. poate se „disculpă*, că au pictat înfrăţirea clasei muncitoare cu ţărănimea şi ogoare vesele, stră­lucind in soare. Am văzut re­produse, - într-o revistă foarte bine cotată, cîteva grafici . înfă- ţişîndu-1 pe Ijenin şi muncitori victorioşi * mergînd pe drumul tot victorios (normal!) al socia­lismului. Ele erau alăturate u- nui document al eppcii (o ste­nogramă unde se discuta situa­ţia artei, la o şedinţă-clasică de

• Nici ' o problemă, ele si - • alăturate acum unui pam­flet firesc, dar linia desenului, concepţia grafică ■ a artistului ■ trăda ARTISTUL. Toate epoci­le, . chiar 1 cele totalitariste, au fost ' învinse ' de. artiştii- a d e v ă -> raţi. Ei ştiau totul despre omul - lor, despre . adevăratul om ce stătea şi suferea lingă- el. ;

Aşa e şi cu expoziţia ■ desohi-. . să la Galeria mare de pe strada - Iuliu Maniu. unde expun tineri, plasticieni .din' Cluj-Napoea. Ea demonstrează că tm-erea isto- * riei i prin sufletul nostru nu se poate şterge cu buretele „ferm11

sau cum se„cresteaiă” un sufletal. autocriticii profesioniste. Pe­nelul, sau dalta, chiar plăpinda

: peniţă nu se întorc niciodată in timp. Ele, . uneltele, marchează vremea, adevărului ş i : visul oa-

: menilor ce. Ic-au ţinut în ade­vărul miinii. Mintea şi sufletul

: au fost mult măi- puternice de-‘- cit orice dictatură şi de aceea putem privi tablourile Ioanei Antoniu care sînt nebune de cu­loarea „strigătului" expresionist. Am folosit sintagma unui critic care a deschis această expozi­ţie. Se numeşte Adrian Guţă şî a privit tablourile, grafica şi. sculptura ce au fost prezentate ca pe o revoltă adevărată a ti­nerilor plasticieni, „co a p tă ? în anii 1980, prin diferite forme de happening, şi> ajunsă' acum la forma unui postmodernism neo- expresionist. încercarea de a depăşi formalul, aş spune eu, o anumită - convenţie ce se stre­cura între figurativ şi non-fi- gurativ, - eşuînd intr-o blîndă ironie a sistemului totalitar, de­vine acum o adevăiată încerca­re' de a defini un cuvînt plas­tic, o naştere- a unei viziuni. Tot Adrian Guţă \-orhea de o dezgolire , a umanului, fără milă, - şi nu de o mistificare a lui. Şi poate că i are dreptate. Cruzi- - mea lui- Elian/v-culorile - dure, sălbăticia metaforei în care sînt scăldaţi regii totalitarismului

■■ stau mărturie. Kolosi Tibor, un ,bun cunoscător f■; al umanului, expune, cu '. agresivitate şi exac­titate sculpturi metalice, practic îmbinări de piese - metalice, ice-1 apropie de rusul - Talin ,' într-o perfectă oglindă.->'De fapt,: curo spunea şi graficianul Ioan Ilor-

■vath Bugnariu: '- „Tinerii nu tre­buie să aibă trecut Şi to­tuşi ei âu, pentru că trebuie să

Sfatul medicului

în obiectiv: Profilaxia antirabîcă.A v em numeroase cazuri de

persoane muşcate în oi-aş şi, mai ales, în zonale de recrea­ţie din perimetrul Clujului şi fii altor localitătt Mai. există şi citeva stinj ţi; rar. o casă i|e la ţară care să nu aibă u- nul sau mai mulţi cîini. De aici, cazuri mai numeroase şi i.ineori grave. •’ erSî'jlul cel nvii mare îl prezintă eîinii vaga­bonzi, ce rătăcesc peste tot, căci nu prea simţim prezenţa serviciului care se ocupă cu izolarea şi îndepărtarea aces­tora. Cu toate că pe raza ju ­deţului nostru nu am mai a- vut de mulţi ani cazuri de ro­bie sau turbare Ia om, ch in o să amintim că nici colegii noş­tri, medici veterinari, care au sub control această zoonoză, nu dau semnale do alarmă. Noi recomandăm următoarele: orice persoană muşcată dc

cîini sau alte animale se va supune unul tratament chirur-

■ gical, după caz, la Spitalul clinic de urgenţă, A ici voi- fi luate măsuri şi dc profilaxie antitctancă; s e 'v o r prezenta la subcentrul -ahtirabic. de pe ra­za Spitalului de. boli infccţioa- sc EluJ sau la secţiile respec­tive din oraşele judeţului, un­de specialiştii vor dccide asu­pra oportunităţii şi modului de profilaxie antirabică. Evi­dent, nu toate cazurile tre­buie vaccinate, dar aceasta o stabileşte specialistul. Profila­xia este obligatorie, căci ra-

/ bia sau turbarea, odată de­clanşate, so soldează cu pier­derea vieţii. Un lucru rămîne cert: unica măsură salvatoare este vaccinarea antirabică, fă­cută in timp util.

Dr. Nicolau OPREANU, medic primar

ft

aibă şi un viitor, iar jocul lor cu umanul este necesar. Com­poziţia cu televizorul a lui Că­lin Stegcrean îl defineşte într-o altă perspectivă pe tinărul Că­lin Stegerean, altfel ,uh_ foarte fin grafician. „încălecarea" pes­te lume a lui Ştefan Arvam îm i aminteşte însă şi de un impresionism înţelept, dar pri­vit cu cruzime. Eugenia Avram

.preferă, într-o manieră tot atît de violentă, un soi de evadare ce cheamă o subtilitate trecu­tă. „M uralisinur. lui Radu . Şer- ban impresionează tot prin dis­creţie. Este aici -u n soi de nar­cisism, dar rece ş i ‘ elegant.. Eu­gen Moritz practică o pictură eu' adevărat violentă şi „sînge- roasă". Decorativ, dar fără os­tentaţie, este Cristian- Paiu. Ra­du Pulbere stă alături, în ace­laşi cuplu de expresivitate cu Ioana Antoniu, ei doi părînd că dau titlul expoziţiei. Paul Chep- tca mai are naivitatea imagis- mului şi a eroismului in expre­sie.'' Maria Lukats mi-a dat sen­zaţia, cu icoanele" ei, unei a- numite- „sonorităţi" a picturii. Griurile Danci Sucală echili­brează elegant petele de violen­ţă ! propuse de colegii ei de ex ­poziţie. Ea pare- o trecere în­tr-un poem alb, ce încearcă uriiariul dintr-o altă lume.' Flo­rin Ştefan este la .'. cealaltă ex*- tremăţ- încercind un drum pa­ralel cu Dana Sucală. Nu se vor întîlni niciodată. Dar acest lu- ; cru n-are importanţă, pentru ' că mulţi ar trebui să înţeleagă -un gînd modest exprimat de Ilea Livius, custode aî acestei galerii: „Este o expoziţie de ni­vel european, am ajuns la o to­talitate a contrastelor, d â re le exprimă însăşi umanitatea pe care o trăim".

Dorin SERGUIE

. I r u l!k y

Divizia A dc fotbal . OŢELUL A RECIDIVAT!

Ieri s-au disputat opt din par­tidele etapei a VIII-a (cea de a noua, întîlnire Rapid — Elec­troputere, . se dispută azi şi va fi transmişă pe micul ecran). Dacă în privinţa liderului, Di­namo, ne aşteptam la un succes la Piteşti, iată că după victoria de la Braşov formaţia Oţelul Ga­laţi a recidivat, cjştigînd şi la Brăila, ureînd pe treapta a IV-a a clasamentului. Surprinzătoare oscilaţiile în prestaţii ale echi-* pei ' campioane Universitatea Craiova: după’ succesul - de dumi­nică la Hunedoara, - ieri, acasă pe „Central11-, studenţii din Bă* nie . au terminat nedecis eu Pe­trolul. Rezultatele înregistrate ieri:

,® r . c . Braşov — F. C. Ba­cău 3—0.* Victorie cu scor de fo r fa it . a braşovenilor prin goîu- - rile ̂înscrise de Săvoiu (min. 17), Maridocâ (min. 41) şi Mar­cu (miri.. 83).*

£ 0 Gloria A.Ş.A. 2—0 Scor stabilit.' în • prim a’- repriză > prin golurile „semnate11 de M iriuţă- ;(min.-10) si. D.- M oldovan - (min. 37). » : „• ' ’ :

41 Dacia Unirea — Oţelul 1—2. După o repriză albă, brăilenii au deschis scorul prin Stere (min. 60) spre bucuria spectato­rilor. Bucuria s-a transformat în amărăciune pînă, în final, gă lă -- ţenii reuşind să înscrie de două ori prin Chebac (min. 72) şi Ma- leş (min. 87).

9 F.C. Argeş — Dinamo 0—1. Golul marcat de Dorinei Mun- teanu (min. 10)_a rezistat pe ta­bela de marcaj pînă' îri' final, Di­namo corifirmînd că-şi merită tresa de lider a. clasamentului.■ 9 Universitatea Craiova — Pe­trolul 0—0. De la 3—0 în depla­sare la 0—0 acasă,, rezultatele demonstrează inconstanţa for­maţiei din Bănie. . Petrolul, în schimb, confirmă spectaculoasa ascensiune după acel 0—6 din debutul campionatului.

0 ,,Poli“ ■— Sp ortu l. Studen­ţesc 1—0. Derbyul studenţesc s-a încheiat cu succesul celor de pe Bega, unicul gol al întîlnjrii

'fiind marcat în minutul 2, cînd după o lovitură de colţ a şutat puternic Crăciun iar O. Popeseu a deviat balonul în plasa porţii bucureştenilor.

§ l ’arul — F.C. Inter 1—0. Fotbaliştii constănţeni au „îno­tat" din greu pentru a reuşi vic­toria, datorată golului marcat de . Stere (min. 60). ,

0 Steaua — Corvinul 2 - -')■ Rodajul vics-campionilor x prelungeşte, noua garnitură ne­mulţumind pretenţiile directo­rului tehnic Emeric Jenei. fn ciuda dom inării de ieri, • steliş- ■ii au reuşit să deschidă scorul abia în min. 48, prin veteranul Unguieanu, mai cu suflu decît oricare dintre tinerii echipei.^ Pînă în final încă un gal mar­cat de Mirea. Competiţie’ pentru vicecampioni.

CLASAMENTUL „LA1. Dinamo2. Petrolul '3. -Steaua4. Oţelul .5. „Poli11S. lil-putere ■7. Univ. Cv,8. Gloria

‘ 9. Bacău10. Braşov .:11. A.S.A.

: 12. Rapid13. Sp. Stud.14. Argeş IC. Farui 1G.- Inter17 Corvinul 18.. Dacia Un.

8 6 2 0 21-3 14 8 6 1 1 13-10 13 8 5 1 2 13-5 11 8 5 1 2 10-9 11 8 5 0 3 13-9 10 7 3 3 1 8-4 9 8 3 3 2 4-4 9

« 3 2 3 13-11 8 8 3 2 3 6-13 -8 8 3 1 4 11-12 8 3 1 4 8-137 3 0 4 " 8-9

8 2 2 4 8-14.8 1 3 4 -9 -88 2 1 5 3-6 8 1 3 4 10-168 2 0 6 0-16

8 1 2 5 7-14.

7'6665

.0544

FXAPA A IX -A (19—20 oc­tombrie): F.C. Bacău — Rapid, Dinamo — F.C. Braşov, Corvi­nul — F.C. Argeş, - Oţelul — A,S.A., Electroputere — Dacia Unirea, Sportul Studenţesc — Universitatea Craiova, Petrului — Steaua, Farul -—'G loria , F C. Inter — „P oli“.

REZULTATELE COMPLETE ALE ETAPEI A VI-A A DIVIZIEI C DE FOTBAL. SERIA A Xl-A:

înfrăţirea Oradea — C.U.G. Cluj-Napoea 4—1, Minerul Ştei— Sticla Arieşul Turda 3— 1, Industria sîrmei C. Turzii — Şoimii Lipova 4—0, Aurul Brad— Oţelul Ştei 4—0, Mecanica A lba Iu lia -— Motorul l.M.A. Arad 3—2, Metalul Aiud ;. — Soda Ocna Mureş 1—0, Mure­şul Deva — Unirea Dej 4—0, Petrolul 'A rad — CPL Arad 3—0. •

CLASAMENTUL - ;

1. Mur. Deva 6 4 IM -16» 4-9<2. Metalul A. ' 6 4 0 2 8 5-83. Minerul Stei 6 4 0 2 7 6-84. Mec. A.I. 6 4 0 2 10 11-85. BS.C. Turzii 6 3 1 2 10 4-7

■ 6. Şoimii Lip. 6 3 1 2 8 10-7

. 7. Aurul B. 6 3 0 3 10 S-68. Soda O.M. 6 3 0 3 9 7-69. St. Arieşul 6 3-0 3 M i l - 6

10. Mot. Arad 6 3 0 3 8 9-6 ,11. Oţelul Ştei 6 2 2 3 7 10-612. înfr. Oradea 6 2 11 11-513. Unirea Dej 6 2 1 3 6 10-514. C.U.G. C.-N. '6 12 3 7 12-415. EPL Arad. 6 1 1 4 7 12-3 16: Petrolul Ar. 6 1 0 5 6 10-2

ETAPA URMĂTOARE. 12 6c- tom biie 1991; ' Soda Orna Mu­reş — Mureşul Deva, M otorul IMA Arad — Metalul Aiud, -O- ţelul Ştei — Mecanica Alba Iu­lia, Ind. sîrmei ®. T u r z i i »■- Au-

- nil Brad, CRL Arad — M ine­rul Ştei, jC U G -'C luj — - Petrolul Arad,; Wnirea Dej — înfrăţirea Oradea, Şoimii Lipova — , Sticla Arieşul Turda.

RUGBY

Ieri s-a disputat la Toulouse, în cadrul Cupei mondiale, în­tîlnirea de riigby> dintre repre­zentativele României şi Cana­dei. M eciul s-a încheiat eu

scorul de 19—11 tn favoarea jucătorilor canadieni.

• •- AGENDA ' ;

Teatrul Naţional — PERSE­CUTAREA SI ASASINAREA LUI JEAN PAU L M ARAT, o-

_ra 19.

TelespectatorProgramul zilei de astăzi de­

butează, ea de obicei, la ora 10, eu Actualităţile şi Calen­darul zilei, acestea fiind urma­te, la 10,30 de imagini prelu­ate în- direct de . pe . Super Channel. De data accasta nu vom vedea numai video-clipu- ri, ci şi cîteva reportaje inte­resante privind „Poveştile şi legendele Louvre-ului" sau „Francisc şi lupul14. . Canal Franca Internaţional ne oferă informaţii şi publicitate, pre­cum şi o emisiune, realizată

'la Centrul Cultural din Abid- jan. La 12,30, Ora dc muzică, realizată de această dată la Festivalul internaţional „Cons­tantin Silvestri" de la Tg. Mu­reş. Ancheta Oameni dc lîngă noi la ora 13,30. Pentru cei carc doriţi să vă îmbogăţiţi

cunoştinţele de limba engleză, vă sugerăm să vă instalaţi $n

faţa televizorului, cu creion şi liîrtie, exact la ora 14,20. Iată că televiziunea are grijă de noi: ne ţine ln. priză cu' transmisiile sportive: fotbal, rugby, fotbal . . . Astăzi, la 1435, meciul dc fotbal dintre divizionarele A Rapid — Elec- tioputerc Craiova. Muzică de operă la ora 16.50. Ştiri la ora17, Forum la 17,05 şi Tclc-dis- cul muzicii populare la ora 17,35. Vîrstele peliculei de la ora 17,55 rămîne, după păre­rea noastră, unul din „capete­le de afiş11 ale programului după-amiezii, în realizarea bo­nomului, dar excelentului co­mentator ■ cinematografic Tu­dor Caranfil. Despre UNESCO tn Rom/inia vom afla la oră 18,10. La 19,05, Serialul ştiin­ţific ne invită la reflecţii asu­pra vieţii, pămîntului pe care

trăim -şi a drepturilor genera­ţiilor viitoare. Noile aventuri ale lui John Blackstar Ta ora19,30. Ca în fiecare' seară, A c­tualităţi la o r a '20, informaţii, sportive, iar la 20,45 .Studioul economie. In dezbatere: Re­forma econom ică între nevo­ile restructurării şi legea pri­vatizării (grea misiune pentru realizatorul emisiunii, Alexan­dru Popescul). Şi, în fine, pu­ţină destindere şl un zîmbet la un nou episod al serialului Dallas, !a ora 21,10. Ce ne mai rezervă partidele politice fn cadrul emisiunii In faţa naţi­unii vom. afla la ora 22,15, ur-- mată de alte două emisiuni care şi-au făcut un obicei din a no reline pînă tîrziu în faţa micilor ecrane: Croitica parla­mentului şi Actualităţi (2.1). In încheiere, pentru cei carc nu au somn, emisiunea spor­tivă Stadion, la ora 23.35.

PAGINA 3 l\i>EVÂni£imiw3

S z KIVranj-prezentat nu odată activitatea a diferite

firirwv idln-ţară ţi de peste hotare, de stat sau partieiaTe. s Nu facem altceva decît să venim în sprijinul'Întreprinzătorilor, a celor adevăraţi, interesaţi în primul rînd în dezvoltarea tehnolo­gică. S.C, Comprex Cluj în colaborare cu firma SzKI (Institutul fie Cercetări şi Centrul de Ino­vaţii pentru Tehnică de Calcul din Budapesta) a organizat în oraşul nostru manifestarea telinico- ştiinţifică „Zilele profesionale — SzKI“ şi Expo­ziţia de tehnică de calcul. SzKI este cea mai cu­noscută ţi- apreciată firm ă din Ungaria. Şi de cîţiva ani'* burii,'cii «rezultate internaţionale de răsunet. O firmă, aşa cum ne declara domnul Pal Nemelh, director general „deschisă tuturor colaboratorilor. .In meseria noastră riu se face po­litică. Politica noastră cea mai bună este crearea de noi modele, cît mai bune, cît mai com peti­tive, impunerea lor în circuitul tehnic internaţio­nal. Sub îndrumarea mea s-au construit / realizat primele trei calculatoare din Ungaria pentru o

. firmă franceză. Ca prim rezultat m ajor amintesc , cercetările 5 şi colaborările cu prestigioasa firma Siemens,' Intre 1979— 19U0, am simţit că e nevoie de o ^schimbare de optică, de d irecţie ." Firma SzKI ai fost o instituţie tradiţională de cercetare in Ungaria.- Cu 1980 s-a hotărît trecerea firmei la iniţiative, economice pe baze proprii, cu spe­cialişti' proprii, cu materiale şi finanţe proprii. In 1982. arii înfiinţat prima filială a firmei în Ungaria, ia? în 1984, prima filială în străinăta­te. V ă mai; reţin atenţia cu realizările marcante ale - firmei îri ultimii ani: pachetul de programe RECOSNTFA, cele mai bune programe pentru recunoaşterea optică a caracterelor; am realizat -reţeaua .naţională de .baze de date pentru firma •ţi .-banca Ibusr, în acest an am realizat . moder­nizarea şi documentarea integrală â soft-urilor folosite de, căile ferate italiene; pachetul • de programe Ventura Publisher precum şi realiza­rea unei firme mixte care are drept asupra tu­turor - licenţelor. Sper în scurt timp să punem

bazele unei filiale - clujene din' dorinţa ca bene- ficiării~şă poată obţine servicii com plexe, ;cum sînt integrarea de- sisteme,.- p i«lucrhreâ ','d e '''■̂ '',d c-''

■■cumente; şi-arhivarea- acestora, asigurarea calităţii soft-urilor,-aplicaţii în reţelele locale1**

. Dcm. ŞOl-'KON

# P R IV A TIZA ŢII. . . CA ŞI CEILALŢI. Mulţi am sperat că noua econom ie de piaţă, în curs de realizare, ;va pune capăt mul­tor neajunsuri cronice, specifice' vechiului regim. Aşa ar fi pro­blema curăţeniei,: mai bine spus, a lipsei r de curăţenie. Serviciul public-de salubritate a mers şi mai bine, şi mai prost, pe an­samblu însă n-a reuşit să fie ceea ce ar-trebui să-fie. S-a ivit alternativa particularilor, sector , Sn care, cîtva timp, lucrurile au mers eum trebuie. Minunea n-a durat prea mult şi acum sîntem tot cum am fost: cu mormanele . de gunoi la cîţiva metri de blo­cul de locuinţe. Cel puţin in zona Pata asta este situaţia. Noi, cu crizele noastre de cauciucuri, piese de schimb, chef de mun­că, răspundere, sîntem în stare •să compromitem şi eficienta eco­nomie de piaţă!

# VIOLENŢA. In fiecare sea- 1 râ putem .-vedea la televizor îm ­puşcături;-incendii, explozii, ca- -davre, arme. Violenţa a intrat

-în aneniul Tiostru inform aţional' ţie fiecare zi. Mai grav, - au apă-

sîmbeteirut şi la noi sticlele incendiare,, bîtele, bolovanii, gazele lacrimo­gene, gloanţele de cauciuc, fără să intre nimeni în panică. Chiar dacă nu o ap robam / tolerăm a- gresiunea şi teroarea. Intre atîtea . asociaţii şi ligi nu a apărut "nici una cu caracter - pacifist sau antiviplenţă. Ne apărăm de- tot felul de pericole, reale sau fan­teziste, dar lăsăm să se dezvolte nestînjenită violenţa. Oare „ca­riera" politică- pe care au fă­cut-o bîtele minerilor- (pe fon­dul unei toleranţe suspecte) . nu dă nimănui de gîndit? In loo să ne străduim să reparăm -ima­ginea României în străinătate, mai bine am .face ordine aci în tară! ;-

# VÎN ZAREA PROFITULUI. Totul se licitează în. ţara asta, de la m ijloacele fi\e"la acorda-, rea diverselor semnături. ' S-au

scos în vînzare, in baza Legii' privatizării, inclusiv activele unor subunităţi. Numai că ac­tivul înglobează şi beneficiul sau profitu l, care, în condiţiile unei econom ii de piaţă, - revine celui ce il realizează. Parlamen­tul votează ■ legile ca şi . cum acestea ar opera în afara spa­ţiului şi a timpului (a se vedea Legea fondului funciar, graţie

-căreia^ au rămas culturi, nerecol­tate). Nu şi-â pus nimeni pro­blema că profitul realizat Sn colective de muncă competitive ar trebu-acordat celor , ce l-au realizat! Altfel, da că . rămîne la unitatea com ercia lă , pentru dez­voltare (cum se întîmplă, de re­gulă) intră din riou în proprie­tatea statului care . . . îl revinde, Frumos, nu? Este suficient ca Guvernul să propună, că Parla­mentul aprobă. în baza manda­tului pe care „oamenii muncii1'i l-au acordat. Că interesele sim­plilor cetăţeni nu sint reprezen­tate de nimeni, este un alt as­pect.

M. SÂNGEORZAN

examinare PSIHOLOGICĂ SAU IEST? (I)Cu mai puţin de o săptă-

mină înainta de: începerea noului an de învăţămînt, eîteva şcoli din munici­piul Cluj-Napoca , au cu­noscut o efervescenţă . cu • to­tul deosebită. Este vorba despre acele-ţcoli în care au fost in­troduse clase cu predare inten­sivă d e - l im b i ' străine, înce­pînd eu clasa I. Aşa cum s-a bănuit, .Încă de la lansarea ideii organizării unor astfel de clase,; afluenţa a fost deosebit- de nwre, ajungîndu-se la a- proape 4 candidaţi pe un loc la profilu l limba engleză, de la Şcoala „Bob“.

Sarcina ; scoaterii „castanelor din fo c" a fost plasată Insti­tutului de Ştiinţe ale Educaţi­ei, printr-6 adresă comunicată de către Ministerul Invăţămîn- . tului şi Ştiinţei., inspectoratelor şcolare judeţene cu circa două săptămini înainte de desfăşu­rarea acţiunii respective. Cum Institutul nu avea nimic pre­gătit anterior (în mod special pentru accasta), membrii Filia­lei C lu j a Institutului, puşi in faţa situaţiei, au trebuit să găsească soluţii.- Soluţiile tre­buiau săr ţină scama dc nevoia obiectivitătii examinării ţi aprecieri^, pe de o parte, şi de situaţia d e campanie, pe de altă parte. Prin intermediul Inspectoratului şcolar judeţean au fo s t antrenaţi în acţiune şi psihologii Laboratorului şcolar

judeţean de orientare şcolară şi profesională, precum şi alţi psijioiogi din. reţeaua şcolară/, Procesul de învăţare a unei

limbi străine la vîrste mici este considerat a fi destul de

. uşor, dată fiind mar=a recep­tivitate a copiilor. La o privire superficială, procesul este foarte simplu, nu trebuie să facem decît nişte exerciţii şi copiii vor fi foarte . sîrguincioşi şi vor avea cu toţii rezultate remarcabile. La o analiză rhai 'a.tentă însă, descoperim im pli­caţii psihice şi un efort intelec­tual deosebit Ia care sînt su­pu şi.cop iii in situaţia. învăţării simultane' a unei limbi străine cu însuşirea scris-cititului. A- ceasta cu atît m a i. mult cu cit şcolarii m ici. sînt încă în pe­rioada dezvoltării vocabularului şl a însuşirii structurii grama­ticale în lim ba maternă.

Asupra problem elor şi impli-, . caţiilor psih ice- ale însuşirii' scris-cititului există o întreagă - literatură de specialitate. Vom menţiona doar că, dacă în mod teoretic, toţi copiii care ' s-au , prezentat Ia „testul** anunţat ar fi fost admişi în. clasele res- ' pcctive, rezultatele lor ar li fost foarte diferite, chiar din primul an de studiu. Afirm ăm aceasta deoarece, plasaţi în fa­ţa aceleiaşi situaţii de exam i­nare psihologică şi puşi să re­zolve aceleaşi categorii de pro­

bleme, rezultatele; sînt foarte diferite (aşa cum cei ce au fă­cut examinările s-au- aşteptat). Deoarece presupunem că astfel de acţiuni şe vor mai desfăşu­ra frecvent în viitor, dorim să punem la dispoziţia părinţi­lor, mai ales, eîteva elemente pe care sîntem siguri că mulţi nu le cunosc.

Testele psihologice sint in­strumente de măsură standar­dizate, care nu vizează perso­nalitate individului în ansam­blu, ci anumite calităţi, ’ însuşi­ri sau trăsături psihice sau ale proceselor psihicei Standar­dizarea testelor presupune o amplă experimentare în care se stabilesc precis condiţiile de aplicare a testului, validitatea sa (adică se-verifică dacă testul respectiv măsoară ccea ce şi*a propus) şi caracterul predictiv al diagnosticului (adică ce pre­viziuni putem face pe baza rezultatelor • testului ; respectiv). După parcurgerea acestor etape preliminare, testul poate fi uti­lizat in examinări.- Rezultatele individuale la teste au o valoa­re statistică, adică pentru in­terpretarea lor trebuie să le raportăm la anumite etaloane' (valori statistice) obţinute pe eşantioane reprezentative din populaţia respectivă.

Dr. *Joan MOLDOVAN, Filiala Cluj a Institutului de Ştiinţe

alo Educaţiei

s ; DIN TAINELEf BIŞNIŢARILOR (ifExistă în viaţa fiecărui t'înăr " Belvedere sau în alte localuri,

un moment în care, din pricina Seara nu se stătea la Napocaunor probleme materiale ' sau decît rareori, cînd se cumpărausufleteşti, poate să apuce- orice eîteva -lăzi de bere şi se bea incale. Unii (sau unele) iau calea hol. Bineînţeles că recepţioneriibeţiei, a prostituţiei, a jocurilor ştiau, că ăia de la bar ştiau, darde noroc sau, în cel mai „feri- îi lăsau în pace". „Cu poliţiacit“ caz, intră în 'lu m ea bişniţa- nu aveaţi problem e?" ,,Nu.“rilor. A ş a . cum a procedat şi „Bine,' dar chiar şi-n perioadatînărnl cu lcare am stat de vor- aceea, «lc după revoluţie, sebă. Cred că veţi înţelege că mai făcea cîte un control." „M aidin motive foarte bine înteme- T fumau şi poliţiştii cîte o' ţigară,iate .nu-i putem dezvălui numele. bună." „Asta era (ot?“ „Da. SauEsenţial este ca lumea să - ştie mai beau şi cîte o bere dacăce se ascunde dincolo de corti- doreau. Dar unii nu doreau săna după care îşi desfăşoară via- bea-n tinipul serviciului. aşaţa bişniţarii, şi să tragă con- că fumau." „V rei să spui că-ncluziile de rigoare. - - îcltil acesta bişniţarii erau aco-

„Cum ai ajuns printre ' bişni- periţi?". ' „Acoperirea te costaţari?" „La un moment dat eram citeva pachete de ţigări pe săp-într-o situaţie materială dificilă. tămînă“ ,’ „Doar atît?" „Da. AdicăNu Lucram nicăieri, îmi trebuiau' erau mulţumiţi pentru că debani să-mi cumpăr casă ş i . . . nu fapt bişniţarii se descurcau şiexista nici o altă metodă de a .fără ajutorul lo r . ’ Şi, în plus,face rost de ei. Cineva m-a pre- ăştia nici riu răspundeau de h o-zeritat unui băiat priceput la a- tel. Ei răspundeau de parcare,faceri, carc urma să mă ajute Şi n-aveau ce să le facă. • Şisă cîştig'*.' „Cum anume să te erau mulţi bişniţari care se 0-

. ajute?", „I-am 'dat la - început brăzniceau şi-i trimiteau pur şl25.000 de lei (aveam totuşi nişte simplu în parcare dacă erau preaeconomii) ca să mă ajute să în- stăruitori şi riu se mulţumeaucep afacerea. Era vorba d e -c o - cu cît ii se da. Am văzut ' ne-merţ cu ţigări cumpărate de la ' numărate scene de genul ăsta“.Constanţa mai ieftin, aduse aici 7,Ce povesteau bişniţarii întreşi vindute măi scump.' I-am dat 'e i ? " Tot felul de "chestii slabe,

"deci tipului banii, după care Se povesteau chefuri, se poves-- mi-a zis că cineva- i-a tras o . teau întîmplări de lă>mare.»iţepe

ţapă, adică l-a fentat, şi că el se trase — deci furt de bani-'străduieşte ,şă-i .- recupereze. A .--bancuri/ gagici. . .“ • „Ce cră u .ţe -- trecut’.'uri timp, idar ri-a reuşit, pele?" --„Un fe l de frăierire - ’ji

aşa că am mai -.investit, i-am oam enilor care riu ştiau 'despre niai dat încă preţ de două tele-, .. ce<ii vorba." „D ă eîteva exem ple?,, vizoare color, să-l ajut să-mi „De exemplu, la vînzarea de vâ- scoată banii: Evident, . pînă l a , Iută. înainte de decembrie ’89 urmă am rămas şi fără aceştia, treaba trebuia făcută repede şi Aducea ţigări de Ia Constanţa, pe ascuns, pe străzi lăturalnice,

. sucuri din U n g a ria ...“ „ L a ’ .cc.. în locuri dosite. Existau , mai preţ cumpără ţigările de la Con- multe metode. Una dintre ele stanţa?" „La 60 pachetul, şi-n era la dublă, adică î n ; blocuri Cluj le vindea cu 100“ . „U nde le eu două intrări, neştiute de vindea?" „La Hotel Napoca, în -toată lumea. Bişniţarul se du- h o r sau pe terasă". „Cel carc cea într-un „asemenea bloc m vindea ţigările ce cotă primea un individ care voia să cumpere din eiştig?" .,11 privea ce-i iese valută. înainte se înţelegeau asu­lui. Mai erau încă cîţiva în pra sumei, cîtă valută îi trebuie, afacere şi tot ce ieşea în plus cu cît l-o dă. Lua leii de ia -e l faţă de ce investisem împărţeam în hol şi zicea să-l aştepte, că între noi în părţi egale. O parte fuge pînă-n apartament să i i din bani Ve" schimbau în valu- aducă valuta, şi riu mai venea, tă, se cumpărau ţigări de la Na- ieşea pe uşa cealaltă." „M i-ai po- poca de la shop şi se vindeau vestit într-o zi de un tip în, ha- pe lei, şi iar ieşea ceva în lat d c b a ie . . . " ,,Asta s-a Intîm- p l u s . . „ U n d e te întilneai de plat undeva în centru. Un biş- obîcci cu partenerul?^* „La Na- niţar a spus unui individ, şă poca. Era acolo toată ziua, bună meargă cu el p înâ la lin bloo ziua, Era aproape tot timpul unde stă un am ic de-al lui care beat, era-n jocuri, fu m a . . . şi- vinde valută. „A m icul" se . du- ntre- timp vindea , ţigări". „Cam . şese de fapt mai repede acolo, cîţi craii în „gaşca" respectivă?" . îşi pusese un halat în sacoşă. „Cîteodată mai mulţi, cîteodată pe scări îşi. dase jos hainele şl mai puţini. Pe timp de iarnă .îş i luase halatul ca să dea im-

• mai mulţi pentru că veneau-d iri presia că locuieşte acolo, . eă toate oraşele. Veneau ştocari . . . tocmai a ieşit din baie.-C înd a „Ce-nscamnă . ştocari?" • „Care - venit ăsta cu cumpărătorul, i-a Joacă alba-neagra“, ... „Şe cunoş- spus să aştepte jos, că-şi ehea- teao între c i?" Da, .se cunoş- • mă prietenyl. A sta a venit în teau. toţi, pentru eă veneau de - halat, s-au înţeles asupra, su-

. multă vreme • în Cluj." „Ce - tă- - mei, a luat leii de la om ş i a ceău toată ziua Ia Napoca? In- zis eă se duce în apartament ţeleg că unii vindeau ţigări, dar să-i aducă dolarii. Şi fraierul 1-ă ceilalţi?" ,‘ Stăteau; la ‘ m a să ’ ; şi ■ crezut, că doar ăsta era în ha- beau. -Umblau - prin restaurant, ' !at. Dar bişniţarul s-a tot dus mai agăţau- eite o gag ică . . .: pe uşa cealaltă". V . • Seara, de obicei mergeau la ; ; M, TRIPOJJ

FIRMA „ANISA" SERVICE IMPORT-EXPORTcu sediul în Gluj-Napoco, Autorizaţie nr. 12/72/1991

anunţă doritorii că încheie contracte de furnizare- autovehicule din Germania, producţia 1979—1981 la preţuri- deosebit de avantajoase. Cei interesaţi sînt rugaţi să se

" adreseze firmei „ANISA", str. Dostoievschi nr.. 78, Cluj-Napoca. Se pot procura: VW GOLF, VW PASAT, DACIA 1300, RENAULT 12, RENAULT 18, AUDI 80. Vă aşteptăm. (13930/A)

• „ANISA“ Service import-export S.R.L. vinde:- Maşină de cusut pantofi; piele; ţesături- Maşină de sudat (C 0 2) - 380 V ' '- Mercedes — camion 6,2 t. sigilat — 1973- Mercedes bus - 24 locuri . .- Remorcă acoperită cu aluminiu - 2 tone- B.M.W. 320 - alb - 1977- Renault 18 - 1980- Oatsun cherri - 1980 I- Mercedes tip Salvare i- Parbriz pt. Audi 80 j- Piese de schimb pentru Renault 18- bară de protecţie, electromotor, alternator, parbriz,

stopuri, plastic faţă. |- Televizoare color *- Imprimantă laser Brother H.L.8.- Modem pentru computer pentru comunicaţii telefonice.- 286 Computer compatibil

I.B.M. - monitor monocrom. . informaţii la telefon 11.99.27 între oreîe 16-20 0 » * l J

I ^ evAr u l d e c l u j * ^PAGINA' I

SOC. COM. PT. PRODUCEREA NUTREŢURILOR COMBINATE „NUTREX" S.A. CLU1 (fostul F.N.C.)cu sediul în Cluj-Napoea, str. Calea Baciului nr. 2 -3 cumpără cereale ia următoarele preţuri pe kg-stas, cu plata pe loc, Ia caseria societăţii:

• secara — 8 Iei• orz — 7 Iei• orzoaica — 9 lei• porumb boabe— 10 leita predarea cerealelor se achită şl contravaloa­

rea transportului din lan pină la F.N.C.• Face prestaţii de serviciu Ia persoane parti­

culare şi societăţi — livrind nutreţ combinat din ce* realele aduse — cu plata tarifului de fabricaţie de 1116 lei/tonă.

• Livrează nutreţuri combinate contra cost pe bază d e Notă d e comandă şi adeverinţă (eliberată de primărie) din care rezultă că persoana particu­lară sau societatea, posedă animale. (1509):

SOCIETATEA^COMERCIALA T.C.I., CONTRACTOR GENERAI S.A. CLUJ

închiriază pentru particulari:. • spaţiu pentru sediu de agenţii economice ro­mâne sau străine

- • spaţii de cazare in Camera de oaspeţi.’ Informaţii la telefon 15-22-16; 14-60-38 int. 115.

(1538

-nuca*PUBLICITATE

MATRIMONIALE, • Doresc cunoştinţa u nei doam ­ne făr# obligaţii, nefumâtoare,35—40 ani, gospodină, cu spirit de iniţiativă. H. Ioan, O f. poştal nr. ,1 Cluj-Napoea. (14979)

VÎNZARI-CUMPARARÎ

• Vînd Volvo 244 şi Renault 20, am bele In stare perfectă. Telefon 13-12-39. <14540»

• Vindem piese auto strada Traian Vuia 153 (cap linie tro- leibuse), orele 10—18. (13916-A) *

• Vind T V color la prgţ convenabil. Telefon 13-35-28. (14526) ,

• Firmă italiană, cumpăr la preţ maxim âl zilei m obilă şi .tablouri, numai originale, Bidermeyer, Baroc,, Thonet. Telefon 16-00-58, orele 19—21. (14973)• , Vînd garsonieră ocupabijă,

Mănăştur, • pe ‘ valută. Telefon:11-46-78, Înainte de masă. (15016)

• Vind Oltcit 1989, 30.000 km, V olvo 343 motor Renault, TV co­lor Simcns şi Philips, Telefon: '13-87-72. (15020) '

® Vînd convenabil piston, te- flon pentru intervenţii la ure­che, etc'scleroză. Telefon 16-76-44, (15013)

• .Vind TV color Saba şi Con­dor,-filtru cafea, radiocasetofon auto, nou. Telefon 15-17-65.. (14558)

• Vînrl frigider cu congelator, din import. Telefon 17-09-22. " (14502) . .

® Vînd apartament 4 camere, garaj Mănăştur. Telefon 17-36-32. (14509) • .'

O ■ Preiau contract ICRAL. 2—3 camere. Ofer recompensă. Tele­fon 13-60-25, int. 40, Tpth. (14508)

• Canipăr garsonieră. Teîefon16-85-36. (14503)

« Vînd Mercedes 220 Diesel în stare bună, foarte ieftin. Vînd camionetă.Mercedes 207 D cu ca­bină dublă 1,5 tone sau schimb cu apartament. Informaţii telefon •11-44-96. (14995)

• Vînd rsoket retard. Informa­ţii telefon 11-27-40. (14992)

• Vînd Oltcit Club, preţ.300.000. Borşa .Maramureş, telefon 5-02-20. (14990)

• Vind videorecorder JVC multiple performanţe. Preţ in for. mativ 80.000. Telefon 11-23-63, familia Timiş. (14990-C)

• Vind ieftin Mercedes 200 Diesel şi camionetă Mercedes 207 Diesel. Telefon 11-41-96. (14521)

• Vînd televizor color „Colo­rado", diagonala 67 cm şi CEC Dacia 1300, martie 1989. Telefon15-42-47. (14520)

•' Vind două dulapuri eu două . uşi suprapozabil, noi, culoare na-

tur. Telefon 17-16-43. (14519)• Vînd .tractor 650 în stare bu-

; nă. Săliştean Lucreţia, Turda str.Decebal nr. 27, Jud. G lu j.‘ (14516)_ • Vînd acordeon Weltmeister

şi .videouri japoneze recording. Telefon 15-73-36. (14985)

• Vînd T V color cu teleco­mandă, în garanţie?. Telefon:16-03-35. (14983)

• Vind două dulapuri supra­puse,, bufet de bucătărie şi b i­bliotecă suspendată. Inform aţii: ' telefon 17-38-59 .(14494)

• Vind CEC Dacia 1300, 1988. Negociabil. Telefon 17-36-36.(14969)

• Vînd Audi 100 avant GLS, stare foarte bună, motor nou cu reparaţie capitală (schimbate pis­toane, segmenţi, cuzineţi şi gar­nitură completă şi tampoane), patru telescoape, schimbate, noi Maşina este izolată şi fără rugi­nă, cauciucuri noi. Are caseto­fon şi-antifurt. Informaţii între orele 16—20 la telefon 12-78-22.' (14316-A)

• Vînd dulap, aragaz, masă, bibliotecă, costum piele, stofă. Telefon 18-58-33. (14490)

- • Cumpăr apartament 2—3 ca­rtiere sau contract ICRAI-.., Tele­fon 11-40-41, orele 16—22. (14469)

« Vînd Istoria literaturii ro­mâne". Telefon 947M-33-02.(14479) ■- • Vînd două ‘CF.C-uri Dacia 1300, iulie 1989 şi martie 1990.

- Telefon 13-54-16, -orele 8—22.(14480)

• Vind garsonieră central Mă- râşti în valută sau lei şi BMW

■ 520. Telefon 11-23-73. (14937)• Vînd cărucior copii cu lan­

dou şi sport. Cumpăr garsonieră confort I sau sporit în zonele Cipariu, Pata, Gheorgheni, Do­robanţilor. Telefon 14-86-25, du­pă ora 17. (14485) ■ : -

• Vînd CEC Dacia 1300, mai 3981, cu posibilitate de ridicare imediată Aro. Telefon 17-30-33, după ora 18. (14975)

• Vînd Florouracil. Telefon:14-88-17 după ora 18. (14486)

® Vînd Volkswagen fabricaţie recentă şi Dacia 1300, schimb frigider £il cu televizor color. Telefon 15-63-88, dimineaţa.(14970)

• Vînrl TV Snagov 243. Tele­fon 15-43-82. .(14977)

• Cumpăr clanţă uşă dreapta pentru Audi şl lapte praf pentru copii (import). Telefon 16-19-24. (14487)

• Vînd 400 leg miere albine la diferenţă de 50 lei'kg faţă de piaţă. Frata tir. C39. (13696)

• Vinci, televizoare color, vi­deo, com bine muzicale. Cumpăr valută. Telefon 13-29-03. (14112-B)

• Vînd Peugeot 305 şi «Hoi­nar". Telefon 14-99-20, după ora18. (14284)

• Vînd două garnituri de m o­bilă care trebuie recondiţionată Telefon 13-24-29. (14420)

• Vînd apartament în 'M ănăş­tur două camere parter. Telefon14-29-70. (13968)

• Vînd Ford Taunus stare per­fectă, 1300 cmc, 70 c.p., vopsea originală, piese esenţiale de schimb noi. Telefon 95U3-57-71. (14345) '

• Pentru cei cu pretenţii vînd mobilă sufragerie nouă şi 4 bu­căţi scaune „Bonanza". Informa-

„ ţii între orele 16—20, str. Dună­rii nr. 68. (14944) .

•_Vînd VW Passat Diesel, sta­re excepţională, televizor color german. Telefon 14-42-42, orele1 7 o o ,;n4Q4C^

• Vînd CEC Dacia 1983. Tele­fon 11-16-02, orele 12—20. (14954)

• Vînd CEC Dacia 1987. Tele­fon ' 14-42-02, după oră 16.(14958) .

' • V înd birou antic. Scorţarilor 36, b loc B 7, ap. 8, telefon:15-89-32. (14933)

• Vînd G olf şi Audi 80 conve­nabil, str. Paris nr. 88. (14484) ‘

• Vind mobilă cu furnir de nuc cu recamier. Telef. 13-86-68. (14482) V

• Vînd CEC avans Dacia 1990/ 60, cartier Aurel Vlaicu. Bl. V 14, ap. 28. (14997) ~ .

• Vînd casă particulară pe va­lută sau lei compusă din 3 ca­mere, bucătărie, baie în str. Pa-

, jiştei nr. 10. Preţ ■ informativ40.000 D.M.' (14999)

• Cumpăr diferenţial spate ARO 10 cu caracteristicile: pla­netare •tip Dacie, frîna spate pe disc eu, plăcuţe tip Dacie. Tele­fon 11-81-82, între orele 8— 14. (14998) 1 ' 4?

• Vînd urgent Dacia, mai 1987, posibilitate de ridicare imediată. Telefon 18-90-23. (14523) ...

• V înd butelie 6 0 2 ş* butoi aluminiu 100 litri. Telefon:12-35-19. (14424)

• Vînd CEC Dacia din martie1990. Telefon 1,3-88-52. (14527)

• Vind dulap neobaroc pe va­lută şi dulap haine vopsit, bufet bucătărie, perne, palton bărbă­tesc mare, jucării. Adresa: str.23 August 8, ap. 9, telefon:11-03-49. (14528)

• Vînd maşină de rindeluit cu două feţe paraielo (grosiere), str; ; Bistriţei nr. 69, telefon 15-19-95. ‘ (14530) r

• Vînd mobilă sufragerie stil. Calea Mănăştur nr. 72, bloc E 4, ap. 40. (14533)

• De vînzare gheretă şi spa­ţiu, amplasate în Piaţa Hermes, cartierul Gheorgheni. Telefon:12-38-36, după ora 19. (14537)

• V înd urgent CEC-Dacia îns­cris 1988, luna mai, foarte con­venabil. Telefon i6-18-69. (14545) „

• Închiriez garsonieră zona Pata pe valută. Telefon 15-13-13; J 4-27-35. (14515)

• De închiriat apartament in casă particulară, central, tele­fon, frigider. Telefon 11-20-30.(14971)

• Dau în chirie garaj, strada Pasteur nr. 26, pe valută. Telefon13-77-64. (14514)

• Doi studenţi greci (un băiat şi o fată) căutăm apartament de închiriat cu 3 camere, mobilat, telefon, confortabil, cartierul Z o ­

rilor, Pasteur. Plata în valutăsau lei. Informaţii la ' telefon:12-42-51, după ora 11. (14351-A)

• Medic, caut cameră de în­chiriat (pe lei) în cartierele Z o­rilor, Gheorgheni, zona Pata sau Grădini Mănăştur. Relaţii la te-, le fon '14-19-58, după ora 20. (14966)

• închiriez cameră — bucătă­rie. Telefon 18-45-11. (14967) .

• Dau In chirie apartament 2 camere pe valută, cu telefon. Informaţii telefon 15-28-94, între orele 14— 16. (14497)

• Caut apartament cu 4 ca­mere, mobilat şi cu telefon. Pla­ta în valută sau în lei.- Informa­ţii la telefon 12-42-92 între orelfe17—20. (14347-A)

• închiriez apartament Zori­lor, pe valută. Telefon 14-50-40, după ora -18. (14556) : -

• Studentă, caut garsonieră de închiriat Telefon 11-01-22, după ora 19. (14498)

• Închiriez apartament 3—4 camere, centru Zorilor. Te­lefon 18-57-54, după' ora 16. Plata în valută. (14539)

OFERTE St CERERI DE SERVICIU

• Femeie serioasă îngrijesc un copil, cartierul Bucureşti — M ă- răşeşti. Telefon 13-58-72. (14939)

• Inginer cu experienţă în me­ditaţii, meditez matematică. Te­lefon 13-43-40. (14934)

• Caut persoană pentru con­versaţie limba germană, copil preşcolar. Telefon 13-62-10. Cum­păr legături sky copii. (14991), • Le ’ Centre Culturel de L ’al liance Francaise Gluj recrute 1 dactylo pour traitemen de texte surem ploi a Mi-Temps. Envoyer lettre et. G.V. au CCAF. Rue Kogălniceanu. 12—14. (14524)

• Firmă particulară caut ad­ministrator, bucătar şi paznic. Telefon 18-23-36, după ora 21, (14554) -

• Lonca Ioan pierdut contract locuinţă eliberat de IUGCTC. Cluj-Napoea. Numărul de • înre­gistrare a contractului 19132, e- liberat la data de 1 octombrie 1980. 11 declar nul. (14535)

• Pierdut carnet de maestru al sportului pe numele Morariu Gavril. î l declar nul. (14976)

J^ lS iQ rjBaŞ/Eran

• Schimb (sau vînd) vană nouă 1,50 m cu una de 1,20 cu şezut in interior sau fără. Telefon:13-09-29. (14505) .

• Schimb apartament 2 came- , re Bucureşti cu două C luj.' In­formaţii telefon 17-37-45. (14504)

• Schimb garsonieră confort I Grigorescu cu apartament de 2 —3 camere. Telefon 15-05-52, o - rele, 16—21. (14500)

• Schimb apartament în Reşi­ţa cu sirtiilar în Cluj-Napopa. Preiau contract ICRAL. Telefon14-95-23. (14293-A)

• Schimb două garsoniere c.on- fort I ICRAL (Detunat:!, Zori­lor) cu apartament 3 camere. Te-" lefon 14-71-23. (14963)

• -Schimb' apartament 2 came­re Calea Dorobanţilor nr. 102, bl. 29, sc. II, ap .. 57, cu două. gar­soniere. (14538) . .

wÎ3 f l£ H X R IE R I13?• Dau in chirie apartament 2

camere (valută). Caut să închi­riez garaj. Telefon 15-23-46. (14991)

0 D iun inică se im p lin esc 6 luni d e cîn d a p leca t d in tre n o i ce l ca re a fo s t ' TEODOU V L A D A U .

N u -l vom uita n iciod a tă . Irina, N icu , -F lorica , A lin şi T u d or . C o­m em orarea va avea lo c dum in ică la b iserica din D îm b u l-lio tu n d . (10127)

O Cu d urere ln su flet anunţăm tragica m oarte a scu m p u lu i n ostru

tată, so cru , b u n ic L A Z A R * FRAN CISC. în m orm in tarea va a - v ea Ioc astăzi 10 octom brie ' 1091, o ra 14, din capela n r . 1 a cim iti­ru lu i M ănăştur. N u U v o m uita n iciodată . F iica V io r ica , N elu , G iani. (14580) •

» în treaga noastră com pasiun e fam ilie i V ictor M flrincaş la d es ­p ărţirea de tatăl iub it. Fam . dr. H olba. (15031)

0 Cu ad in că d urere in su flet anunţăm încetarea .d in v iaţă, d u ­pă un tragic a ccident a s cu m p u ­lui nostru frate, cum nat ş l u n ch i P A L O C ZI N ICOLAE. N u II vom uita n iciod ată . Sora E len a, cu m ­natu l r u iu ş i n ep oţii. (15034)

0 C u a d in că d u rere In suflet an u n ţăm în ceta rea _ fulgerătoare d in v ia ţă a scu m p u lu i nostru fiu, s o ţ ş i tată CORN EL CADIî?, In v îr s lă de 45 ani. fo s t angajat al F a b ric ii d e tr ico ta je „S on ^eşu l*1. în m orm in tarea v a avea lo c v i­n eri 11 o c to m b r ie 1991» ora 13 In

loca lita tea P ă n icen l. 11 păstrăm c u d ra goste în am intire» m am a F lo r ica , so ţia L idia» coplU D oi­n a ş i Ovidiu* (11583)

0 C u In im ile îndurerate anun­ţăm în ce ta rea d in v ia ţ i a scum ­p u lu i n ostru soţ» tată» socru şl

b u n ic G A V B IL A LAPU ŞAN (B R O N D ) la virstă de 75 ani. în ­

m orm in ta rea v a avea- lo c azi, 10 o cto m b r ie 1991» o ra 13 In com una G ilău . F am ilia îndurerată . (11531)

0 A z i se Îm plinesc 6 luni de la­cr im i ş l d u rere d e cind m oartea n em iloa să l-a răp it d in tre noi p e Iubitu l n ostru soţ, tată» socru ş l b u n ic V IU G IL HENGLE. Dora, C arm en , S an d u , D iana şl Andrei. (14966)

0 L a îm p lin irea a fi ani de ta d eces a d u cem un p ios om agiu ce i le i ca re a fo s t ce a m ai iubită

so ţie , m am ă şl b u n ică DAISA LU CREŢI A . F am ilia . (136U)

0 S -a u scu rs şase săptăm ini de la crim i ş i. d u rere d e c în d n c -a p ărăsit pentru totdeaun a bunul şl iub itu l nostru soţ, tată. socru şl b u n ic C R IŞA N ÎACOB» fo s t eco- n om sit I .A .S . H ued in . Sufletul său 'b u n şi b lin d n u -l vopi^ mta n ic iod a tă . C ît a i trăit te -am Iubit, c it v o m tră i te v o m pU uge. So­ţia F lo r ica , f i ice le G ab i, , Dana, G ig i, Ioa n a . S lu jb a d e pom enire va a vea lo c In data de 13 octom ­b r ie la b iserica d in H uedin. Fa­m ilia Îndurerată . (14105)

0 P i o a j ţ a d u cere am inte celui ca re a fo s t iu b itu l nostru - soţ, tată şl b u n ic SO PO R A N EMIL la şase săp tă m in i d e la deces. C om em ora rea sîm bătă, 12 octom ­b rie 1991. F am ilia . (14294)

0 S în tem alături d e tine, Mire­la, în m area d u rere pricinu ită <*e m oartea tatălui tău . C olectivu l de ca d re m edii» C lin ica C hirurgie I. (14493)

0 S in tem alături d e colegul T urău M arian in m area durere p ric in u ită d e m oartea 'fra te lu i d rag . C o leg ii d e la P la far Cluj. (14513)

0 S in tem alături d e colega noastră T o r o k M aria în m area d urere p ric in u ită d e , decesu l ta­tălui d rag . S in cere condoleanţe în treg ii fa m ilii. C o le ttivu l Ediţie din ca d ru l IC PM C lu j-X a p o ta . * (14978)

0 D ragă T om iţă , îm părtăşim îm p reu n ă cu tin e durerea^nem ăr- g in itâ c e s -a n ăscut a cu m , la tre­cerea în n e fiin ţă a* tatălui tău drag. S in cere condoleanţe* D iri­g in ta ş i c o le g ii c la se i a .X -a A , L iceu l M a tem a tică -fiz ică 1 Cluj. (14507)

0 Un u ltim şi p io s om agiU pen­tru ce l c e a fo s t ing . CHINDRIŞ M IRCEA din partea colectivu lu i Societăţii co m e rc ia le ' de coristru- ţii „N a p o ca * S .A . (14501)

' ^ S in cere con d o lea n ţe fam iliei M ărincaş la d esp ărţirea de bunul lo r tată. F am . lo rd a ch e şl fam . H aas. (1125)

■0 Sîntem alături d e colega noastră M u du re E lv ira în aceste m o m e n t gre îe pricinu ite de p ier­derea tatălui d rag . S in cere con ­dolean ţe. C olectivu l Facultăţlî>:de zooteh n ie . (14542) .

0 S in cere con dolea n ţe ş l în ­treaga noastră com p asiu n e d om ­nu lu i co îo n c l V ictor M ărincaş în clip e le gre le prin care trece în ­treaga fa m ilie . C adrele din P o)i- ţia m u n icip iu lu i C iu j-N a p oca . ̂(14536)

■0 S în t~ şase ani trişti d e regrete tic c în d a trecu t in eternitate

DA ISA LUCKF.TIA. Va fi m ereu pre­zentă în am in tirea m ea. S ora Maria. (13610)

0 s im bă iA ,' 12 o cto m b r ie 1991, ia ora 10,30 va avea J oc la capela gre- c o -c a lo lică C lu j s lu jba d e coiriem o- rare p rile ju ită de scu rgerea celor şase săptăm in i d c la decesu l celei

m ai iu b ite fiin ţe, GEORGE C AIEN ARU . Fam ilia îndoliată , (1*5*1)

COLEGIUL DE REDACŢIE- 1

llie Câlian (redactor şef), Dan Rebreanu (re­dactor tel odjunct), Voler Chioreanu (redactor $el adjunct), Troian Sara (secretar general de redacţie). Ion Rus, Maria Sângeonan, Radu Vida.

REDACŢIA: Cluj, str. Nopoco nr.-M. TELEFOANE: 1M0-32 (redactor *ef); N-75-07 (redactor, ţel adjunct $i secretariatul de redac(ie); f 1 -74-18 (secţia culturalâ); 11-73-07 (sec* (ia probleme sociol*economice); 11-74-90 (secţia probleme cetâ|eneţti); 11-73-04 (ad­ministraţia ilarului). Mica publicitate se primeşte tilnic Intre orele 9—16. numai to admi­nistraţie, str. Nopoca nr. 16 (la parter). Slmbfita |i duminica inchis.