Phtlippa Pearce (1920-2006) s-a ndscut in comitatul Cam-bridgeshire, Marea Britanie. Satul natal, Great Shelford, gi locu-rile tn care a copiltrrit au foet o surs6 bogatd de inspiralie pentrucfir-file sale. A fost prima din farailia ei car'e a absolvit facultatea,studiind engleza gi istoria la Carnbridge University. Timp de trei-Bprezece ani a lucrat la BBC, iar apoi a fost redactor la OxfordUniversity Press 9i lafurdr6 Deutsch Publishers.

tn 1966 a publicat primul roman pentru copli, Minnow on theSay, iar tn 1958 a apirut Grdd,ina d,e la miezul noplii, care a fostrecompensatd cu prestigioasa Medalie Carnegie. Carbea s-a bucu-rat de un mare suoces, fiind adaptatd pentru televiziune gi teatru.

Philippa Pearce a scris peste treizeci de romane qi car$i de poves-tiri pentru copii, printre care A Dog So Small, The Children ofth.e Charlecote,The Little Gentleman qiTheWay to Sattin Shore.

PnnpPA PEARCE

GRADINA

DB LA MIBZUL NOPTII

Traducere din englezdde Alexandru Macovei

4RTHUR

x

Jocuri pi pouepti

Lu irr""p.rt, Tom fu c6t pe ce s-o creadS. Avea o pri-vire directd gi neqovdielnicd qi, cu obrajii sdi rumeni,cu pdrul lung qi negru qi eu mica sa demnitate bdfoasd,poate cd avea ceva regal - cerra de regini dintr-o cartecu poveqti. Chiar in spatele ei se afla fundalul verde-in-chis al unei tise. intr-o m6n5. finea o ramurd de tisd pecare-o fllpsese pentru ci era agptatd sau ca sd se joacecu ea, iar in cealaltd avea mdrul pe jumitate mAncat:

finea cele doud obiecte ca pe sceptrul qi globul cruciferale unei regine.

- Pofi sd-mi sdruli mdna, spuse ea.* Nu vreau, zise Tom. Apoi addug6,irlcaz cd e cu-ade-

v5rat o prinfesd, lucru de care se cam indoia: Mu$umesc.Daci eqti cu-adevdrat o printesi inseamnd cd tat5l gimama ta sunt regele qi regina. Unde e regatul lor - gi,de fapt, unde sunt ei?

- N-am voie sd spun.

- De ce nu?Fetila ezitd., apoi zise:

- Sunt prizonierd aici. Sunt o prin{esd deghizat5.O persoan5. de-aici pretinde cd e mdtuga mea, dar nueste: e rea qi crudd cu mine. Iar dqtia nu sunt veriqoriimei, degi sunt obligatd s5le spun aga. Acum imi cunoqtisecretul. Ifi voi permite sd-mi spui Prinfesd.

t?e 72 c6 4,. 73 q6

Grd.d,ina de la miezul nop{ii

intinse din nou mAinile spre el, dar Tom o ignor[.* Iar acum, continud ea, imi voi da voie sd md joc cu

tine.

- Nu md derar{eazd. s5, md joc, zise Tom cu incdp6-

fdnare, dar nu sunt obignuit sI md joc jocuri d-asteaprosteqti, de fete.

- Haide cu mine, spuse fata.il duse sd.-i arate grddina. Tom credea cd o qtie bine

deja, dar acum, cu Hatty, vdzu locuri gi lucruri pe carenici nu le b[nuise. li ardti toate ascunzdtorile ei: uncotlon infrunzit intre un perete qi un trunchi de copac,in care de-abia se putea strecura un om mic; interiorulgol aI unui tufig de cimigir qi un tunel care ducea pAnd.

acolo, exact ca cel din gardul viu ce m5rginea pajiqtea;un soi de cort f5cut din aracii de fasole pe care Abel iilisase sprijini,ti de zidul inc[perii unde se flcea foculpentru ser[, o serie de ascunziquri in spatele frunzelorferigilor mari ce creqteau de-a lungul unei laturi a serei;un tunel verde qi pufos intre straturile de sparanghel.Ii ardt6 lui Tom cum sd se ascundd st6nd, pur qi sim-plu, tn spatele trunchiului bradului celui mare: trebuiasd ascul{i cu atenfie qi s5 te miqti cu precizie - qi fdrlzgomot, fireqte - pentru ca trunchiul s5. rdmdnd mereuintre tine gi cel care te eautd.

Hatty ii ardtd lui Tom multe lucruri pe care n-ar {iavut cum sd le descopere de unul singur. CAnd ridicd pe-

ticul de sac de deasupralevilor care acopereau rubarba,ca si-i arate plantele, Tom iqi aminti de ceva:

- Ai l5sat vreodatl un mesaj scris aici?

- Ai glsit tu vreunul? intrebd Hatty.

- Da, o scrisoare cdtre zdrte, rdspunse Tom fdrd a-qiascunde dezgustul pe care-l simfise. Cdtre zdnet

Purltppa Pnancr

- Oare cine-ar fi putut s-o pund acolo? se intrebdHatty. Auzi tu, cdtre zdnet

Se str6mbd ea, dar lntr-un fel ciudat, qi schimbE re-pede subiectul:

- Haide, Tom, sd-!i mai ardt gi alte lucr,uri!Deschise uqile, desfdcu zS.vorul portilei care dldea

in larcul ce proteja agrigele si intrard. Printre ultimeleplante gdsir6 o mierlE care, atrasd de fructe, trebuie sdse fi strecurat printr-o deschizdturd mai pufin oficiald.CAnd se apropiard, pasdrea incepu sd dea bezmetic dinaripi, lovindu-se de gardul de sdrmd.. Merser[ roatd pel6ngd ea qi o mAnarS. de-a lungul gardului - intr-o grablveseld - pAnd la portifa pe care-o ld.saserd deschisd.

- Are noroc ci am gdsit-o, zise Hatty. Mi-e teamd cdAbeI... qi scuturd din cap. Chiar cred cd mai degrabiar ldsa pasdrea sd moard de foame decdt sd-i mdnAncefructele.

Hatty deschise pentru Tom uqa livezii dinspre cdra-rea cu ceasul solar, apoi uga gopronului. Printre unelte,l5dile cu seminfe, ghivece qi bobine de s6rm5 pentrug5ini, gdsir5. un sac plin de pene - pene de gain6 gi degAscd. Hatty lgi vArl m6inile in el qi aruncd penele inaer, care plutir5 intr-un nor maro-alburiu at6t de dens,lncAt chiar qi Tom simfi o gAdilsturd pe nas qi strdnutl.Apoi Hatty se tdri pe podea, rdzdnd, culese toate penelecdzrte qi le puse la loc, ca sd nu se-nfurie Abel. in timpuidsta, Tom se agezase pe mAnerul roabei, bd{dind dinpicioare, qi-i ardta fiecare pand rltdcitd care incd pluteaprin incdpere. N-ar fr putut s-o ajute pe Hatty: qtia c[,chiar dacd s-ar fi opintit cu toatd fo$a, tot n-ar fi reusitsd ridice nici m5.car o pand. Intre timp, Hatty, in patrulabe, pdrea sd fi uitat cd e o prinfesd.

aa 74 "6 tu75"6

Grddina de la miezul noPlii

DupE asta, merseri la micu,ta incSpere de cdrdmidd de

h capatut serei, a c5rei u95 Hatty voia sE o deschidd pen-

tnr Tom. Era mult prea mie6 de inal,time ca sE ajung6 la

drugul de fier, din partea de sus, care finea uqa inchis['

dar, "iaica"du-se

pe vArfuri, reuqi in cele din urmd s5-l

dea la o parte cu ajutorul bdlului ei de tis6. Deschise

uga qi cobordrd scdrile in bezn[ qi in mirosul de ruginiqicenugd rece - afard era at6t de cald, incAt nu aprinse

nimeni'focul in vatra serei. Pe un perete eraun raft mic

pe care se aflau doui sau trei c[r!i, care, din cAte spunea

ifutty, ii aparlineau lui Abel. Deqi nu ajungeau p6ndla

raft, se vedea cd volumul de deasupra e o Biblie'

- Abel spune cd Biblia trebuie s[ stea deasupra tutu-

ror celorlalte cdrli, ca... caregina care domneqte peste

toatd Anglia.Intrard in ser6, printre cactuqi qi plantele cildritoare

care coborau din ghivecele lor suspendate, 9i printre

plantele cu flori ciudate, pe care nimeni nu s-ar fi aF-

ieptat s6 1e vad6 cresc6nd afard.,ca toate eelelalte. Tom

simlea cd se sufocd induntru qi se intrebd cum suportau

eleaerulindbugitordeacolo.Seaflaacolooplantddericin - gi fu de-ajuns ca Hatty s5-i pomeneasc6 numele

ci Tom simli c5-1 cuprinde greafa' Mai era qi o mimoz6'

iar Hatty ii ardtl lui Tom cum, carrd atinge vArful unei

frunze cu degetul, intreaga ramurd se incovrig6', fe-

rindu-se de ea. sensibilitatea plantei era cu-adevlrat

iegitd din comun, cdci p6rea sd simtd chiar qi atingerea

lui Tom. ceea ce_l incanta at6t de tare, incat igi plimba

degetele pe toatd suprafala ei, l5's6nd-o apoi sd se re-

tragd ca gi cum ar suferi de o depresie nervoasd'

Apoi se aplecar6 peste rezervorul cu ap5, incercAnd s5

prindd caragii aurii. Hatty igi suflec6 mAneca, iar Tom

Pxrr,rppe Pnancn

lqi l5s5 qi el bra,tul in jos, fEcAndu-se unul cu al ei. Astfel,scufundari acest braf dublu in apd ca sd v6neze. Tomn-ar fi putut face nimic de unul singur, dar, cAnd Hattyaproape cI prinse un peqte, mAna lui fd.cu pereche per-fectd cu a ei.

Apoi Hatty il conduse pe Tom inapoi cd.tre uqa sereigi-i ardt[ brdul de panouri de sticld coloratd ce mdr-gineau pldcile de sticlS din partea superioard a con-structiei. Prin fiecare dintre panourile colorate vedeaio altd grddind. Prin cel verde, Tom vi.zu o grddind cuflori verzi, sub un cer verde, in care chiar qi mugcatelepSreau de un verde inchis. Prin cel ro$u se intrezdreao grddind aga cum s-ar fi vdzut, prin rogeafa pleoapelorinchise. Panoul mov umplea gr5dina de umbre de fur-tund, anun!6nd apropierea nopfii. Cel galben pdrea sd oscufunde in limonadS. In toate cele patru eolfuri ale brA-ului colorat era cAte un panou incolor, gravat cu o stea.

- Dacd te uili prin 5sta... zise Hatty.Iqi mijirl ochii qi privird prin sticla gravatl.

- Nu se vede nimic prin stea, zise Tom dezamdgit.

- Uneori, dsta imi place cel mai mult, replicd Hatty.Te ur{i, nu vezi nimic, qi ai putea crede cE nu existd niciogridinS, dar ea e mereu acolo, aqtept6ndu-te.

Iegird din nou in grddind qi Hatty incepu sd-i poves-teascfl lui Tom despre tisele din jurul peluzei. Cea incare se cd!5rase el qi din care f6cuse cu mAna se numeaMatterhorn. 0 alta se numea Observatorul, iar alta eraTreptele de Ia Sf. Pavel. Un copac se numeaAlunecosuldin pricina dificultdtii de a te cdldra tn el: trunchiul 1uiera golag pene h o 1niil{ime destul de mare qi nu puteafi escaladat decAt dacl it luai in brafe cu totul. Hubert,James qi Edgar se cd{Sraserd cu tofii in el la wemea lor,

€. 76 q6 iSF 77 q6

Grddina de la miezul nop[ii

dar Hatty n-o putea face. (Tom se simli superior - c6t o

fi fost ea de prin!es5.)Uneori, lui Tom informaliile pe care i le dddea Hatty

li pdreau cam indoielnice. BundoarS, cdnd se oprirdin dreptul unei plante stufoase, asupra cdreia Hatty iiatrase atenfia, ii spuse:

- Asta e Tufigul in Fl5cdri.Rupse o frunzd din el, o frec6 intre degete, apoi ii

duse degetele la nas, s5Ie miroasd.El le amuqin6, dar nu i se p5ru cd ar avea weun miros

eparte:

- Ar trebui sd miroas[ a ars? se interesd el neincre-zdtor.

- Nu, James zice ed, miroase a l6mAi!d.

- $i-atunci de ce se cheamd Tu{iqul in Fldcdri?

- Se zice cE, dacd iegi in grddind ln noaptea de SAn-

ziene gii dai foc, o sd ardd cu totul, intr-o mare pdl6laie.

- De unde qtii? Ai incercat si faci asta?

- Nu, sigur c5 nu. Pentru cd nu e decAt una in toatdgrddina gi nu wem s-o facem scrum.

- Aha!Tom iqi zise cd ceea ce spune fata ar putea fi adevdrat.Hatty veni mai aproape de el.

- Vrei sd-!i spun ceva... ceva secret?

- Dacd wei.

- Tufiqul6sta a crescut dintr-un butag chiar din tu-figul in fldcdri - cel care a ars cAnd Moise era acolo.

- Dar asta s-a intflmplat acum foarte, foarte multdvreme, gi in Biblie!

- Nu-ti mai spun niciun secret! zise Hatty jignitd"Dar nu s-a putut abline sd nu-i spun5. Nu numai la

acea primd int6lnire, ci ln toate zilele care au urmat,