Luni, 7 aprilie a.c'., AGA mică de la S.C. Termorom l-a învestit în funcţia de director al societăţii pe dl Virgilius Donea (director, pînă în 1989 la Fabrica de Maşini Termoenergeiice 2 din C.U.G. predecesoarea Termorom- i ului).' v ţ Schimbarea a survenit după o La “Termorom” a fost Investit noul director acţiune de protest a salariaţilor, în special a celor de la TESA, provocată de neîncasarea banilor. Cu cîteva zile înaintea protestului, F.P.S. Bucureşti desemnase cîştigătoare a postului de manager echipa condusă de dl Radu cu cea a Capitalei. ,Noul director ne-a Hudrea, directorul interimar. De declarat ieri că majoritatea remarcat că votul decisiv în AGA mică evenimentelor din "Termorom'1au fost aparţine chiar F.P.S., aşa încît pare că făcute din disperare, dar că “renaşte decizia provinciei se bate cap în cap speranţa”. Cît despre eventuale greve (cu care ne-am obişnuit la "Termorom", societate care cred că deţine .recordul la acţiuni de protest), noul director nu s-a arătat temător, chiar dacă a lăsat să se înţeleagă că este copleşit de probleme. Pînă una alta, acum în "Termorom" se lucrează “cît se poate”. ' V • lp ♦ Agenda/2 ♦ Royt vînturilor/3 K ♦ Politică/4 ♦ Artă - cultură- invăţămînt/S ♦ Omul şi societatea J6 ♦ PubIicitate/7-11 ♦ Sport/l 2 \ 4 Femeia / l i ♦ Economia/14 ♦ Eveniment/15 ♦ Ultima oră/l 6 m z ia r independen t ANUL IX NR. 1943 ISSN 1220-3203 MIERCURI 9 APRILIE 1997 16 PAGINI 600 LEI Vremea va fi rece, cerul temporar noros. Pe alocuri va ninge. Vînt slab la moderat din sectorul N. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 3° şi 5°C. Meteorologie serviciu Constanţa NÂGYI. în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi SISTEMUL BANCAR - la răscruce de interese MARIA SANGEORZAN l >—* istemul bancar românesc, în pofida deselor campanii V k cu tentă negativă, a funcţionat şi prosperat în perioada . k*-' postdecembristă. Argumente în acest sens pot fi profiturile consistente, remunerarea onorabilă a salariaţilor, investiţiile îh sedii etc. Capitalul cel mai consistent îl constituie încrederea populaţiei în băncile de stat, mai cu seamă după criza celor două bănci private: Dacia Felix şi Credit Bank şi după garantarea de către stat a depozitelor populaţiei. Odată ce s-au ars cu cariţasurile şi au pierdut masiv prin fondurile mutuale, băncile au devenit locul u"nde cetăţeanul preferă să-şi tezaurizeze agoniseala. . \ Scandalurile din băncile de stat, axate în jurul directorilor şi a principalilor clienţi, nu au destabilizat activitatea acestora, ceea ce spune suficient de multe despre stabilitatea lor. Lucru firesc, din moment ce politica economică a .fost prudentă, în raport cu stilul aventurist al DDF de pildă, care a dorit să crească, asemeni lui Făt-frumos, într-o lună cît în zece ani. , < . 4 ' Ciorovăiala de partid din jurul băncilor le-a adus în ccntrul atenţiei. Pornind de la motivele furnizate de vechea putere, actualii guvernanţi şi-au făcut împărţirea parohiilor. Nu ştiu de ce trebuie ca fostul prim-ministru, Nicolae Văcăroiu, să . fie preşedinte de bancă, dar nici nu văd de ce-ar fi necesară isteria schimbării. La urma urmei, preşedinţii (care sînt scoşi în faţă şi sancţionaţi) nu sînt altceva decît executiv. Ei pun în aplicare ceea ce mandatatul Fondului Proprietăţii de Stat decide în AGĂ. Or, despre eminenţele cenuşii din AGA se vorbeşte mai puţin. Preşedintele Constantinescu i-a mustrat părinteşte pe politicieni, dar, a introdus în ecuaţie doi termeni noi şi interpretabili: moralitatea şi ataşamentul la reformă. Moralitatea este greu de judecat, după şapte ani de tranziţie nebună, în care ne-a luat valul mai pe toţi. Fără îndoială, au rămas persoane oneste, cu o moralitate convingătoare. Din nenorocire, caracterele tari preferă singurătatea şi fug de politică precum necuratul de tămîie. Cît despre ataşament la reformă, iar nu se poate pronunţa vreo comisie însărcinată cu evaluarea convingerilor ,reformiste. Dacă nu se doreşte ideologie, ci doctrină, reforma ar trebui enunţată pe înţelesul tuturor, dezbătută cu argumente pro şi contra, apoi "însuşită” Or, nici cei care fac reforma nu ne-au convins că au o imagine coerentă a programului de realizare a reformei româneşti. Păreri au mai toţi, dar dacă punem cap la cap-opiniile şi deciziile, vom .avea un joc de puzzle în care nu se leagă nimic.' - ■-'Să revenim însă la bănci şi la atitudinea şefului statului faţă de ele. După umila mea părere, dacă trebuia să se facă ceva, atunci trebuia să se adopte o lege a funcţionarului public, să se fixeze, prin concurs, oamenii -pe posturi şi-acolo să rămînă, indiferent de conjuncturile politice. Probabil că un astfel de lucru, se va întîmpla după ce posturile, vor fi ocupate de cine trebuie! Ministrul. Reformei, dl Ulm Spineanu, tocmai acum, vine şi propune privatizarea băncilor de stat, o- chestiune despre care s-a discutat şi înainte şi a fost una din clauzele nerespectate continuare în pagina a 16-a Pentru preschimbarea penmselor puteţi face ^fotografii la orice imitate autorizată. Aici plătiţi între ■■3 şi 9 mit de lei, pe cînd la “experţii” de la firma - pareza păcălit monopolul, veţi plăti'25 de mii l a Nu|va lăsaţi,păcăliţi! Si citiţi amănunte W p ă IM 5 ! ii Funar respinge, deocamdată, oferta lui Vădim Tiidor • Fostul preşedinte are inform aţii că liderii de azi ai P.U.N.R. urmăresc fuziunea cu P.N.Ţ.C.D. • ; Gheorghe Funar a decis să nu dea curs ofertei în aceeaşi scrisoare,. Funar îi mulţumeşte lui Corneliu Vădim Tudor de a deveni secretar preşedintelui P.R.M. pentru sprijinul pe care i general al P.U.N.R., precizînd .că nu doreşte ca - l-a oferit “îri zilele de cumpănă” prin care a trecut, plecarea sa să pună în pericol viitorul P.U.N.R. Fostul preşedinte, al P.U.N.R. arată câ nu poate ca partid parlamentar. Declarînd că preţuieşte atitudinea şi oferta preşedintelui P.R.M., Gheorghe Funar precizează că nu va părăsi “acum” P.U.N.R.-ul, partid din' care face parte în prezent ca simplu membru. Funar afirmă că ar putea să-şi schimbe hotărîrea dacă liderii de azi ai P.U.N.R. vor decide fuziunea cu P.N.Ţ.C.D. El spune că are informaţii că se poartă în prezent negocieri între conducerile celor două partide. - . Gheorghe Funar propune Biroului Permanent al P.U.N.R. şi Comitetului Director al P.R.M. să accepte un dialog pentru înfăptuirea unei alianţe politice care să poarte, eventual* numele, de Alianţa Unităţii Române - AUR. - ,■ “Idealul de unitate naţională,-;de independenţă şi suveranitate a României este nemuritor’şi generaţia noastră are .şansa să lupte ,şi să se sacrifice pentru împlinirea lui % afirmă Funar într-o scrisoare deschisă adresată lui Corneliu Vădim Tudor. părăsi partidul al cărui membru fondator a fost, pe listele căruia i fost ales de două ori primar şi pentru care a candidat de două ori la Preşedinţie. - : ■ . • “O retragere a mea din P.U.N.R. ar fi urmată de părăsirea partidului de către multe personalităţi şi numeroşi membri ai P.U.N.R. din filialele din toată ţara, punînd astfel în pericol viitorul • P.U.N.R. ca partid parlamentar. La o poruncă, venită din afara P.U.N.R. şi a României, precum şi ca urmare â trădării din interior - eu încălcarea prevederilor statutare - liderul P.U.N.R. a fost revocat din funcţia de preşedinte al P.U.N.R. Cu toată amărăciunea şi durerea acumulate...., mi dorestsă contribui la scindarea P.U.N.R—.Am încredere în membrii şi simpatizanţii .P.U.KR.- din toată ţara,-îri-cei care ne-au voiat şi sprijină partidul nostru”, scrie Funar. CaiusCHIOREAN Marcareatuturor^strazilor din ClujrNăpQcăzestefim%plamgrandiosţ0iff$^ R.A.D.P. are Mai avem de aşteptat (mult şi, bine) pînă cînd străzile din municipiul nostru vor fi marcate după toate regulile. Conducerea RADP afirmă că aceste lucrări s-ar ridica la sume uriaşe. Pentru a marca toate străzile din judeţul Cluj, costurile s-ar ridica, la 860 de milioane de lei. Pentru CIuj- Napoca ar fi nevoie de 500 de milioane de lei ( pentru manoperă şi vopsea). într- adevăr, sumele la care se ridică lucrările de marcare sînt- importante, dar dacă se mai arşteaptă, edilii riscă o altă majorare a preţurilor, cu totul nevoie de 500 milioane lei posibilă. Cantitatea de vopsea care ar acoperi necesarul pentru marcare este estimată la 10.000 de kilograme* care costă aproximativ 240 de milioane de lei. Primul pas făcut de RADP este achiziţionarea a două utilaje, pentru marcaje longitudinale şi transversale, în valoare de 120 de milioane de lei. Din bugetul regiei, săptămîna aceasta vor fi cumpărate utilajele. Aşa că, dacă utilajele sînt, vopsea mai trebuie! Majoritatea utilajelor din dotarea regiei ar fi trebuit casate încă de acum 10 ani. Consiliul Ideal nu a mai alocat de la buget nici o sumă pentru investiţii, aşa că regia lucrează în continuare cu utilajele vechi. Anul trecut s-au făcut ceva lucrări de, marcare, dar acestea au fost efectuate de o firmă particulară. în schimb, din acest an, operaţia de marcare a străzilor revine în exclusivitate RADP-ului. Directorul regiei, dl Liviu Medrea, susţine că toate investiţiile care se fac sînt exclusiv din cele 5 procente aferente veniturilor proprii ale : L.P., continuare în pagina a 16-a _P o u l Thom sen _ este mulţumit de măsurile aplicate de Guvernul român Poul Thomsen, şeful misiunii FMI, a apreciat, marţi, că măsurile fiscale, bugetare şi monetare puse deja în aplicare de Executiv au condus la rezultatele scontate, cu efecte pozitive asupra funcţionării pieţelor, se arată într-un comunicat al Guvernului. ■ Thomsen s-a întîlnit marţi dimineaţa, la Palatul Victoria, cu premierul Victor Ciorbea pentru a evalua măsurile de reformă întreprinse de Executiv, măsuri incluse în Memorandumul Guvernului român cu privire la politica economică, document negociat şi convenit cu TMI Ia începutul anului. Reprezentantul FMI şi-a exprimat încrederea că inflaţia va coborî în perioada imediat următoare prin aplicarea consecventă a măsurilor demarate, apreciind favorabil stabilizarea cursului de schimb, şi funcţionarea corectă a pieţei valutare. La plecarea din sediul Guvernului; Thomsen a declarat presei că nu are cunoştinţă devreuţi raport negativ privind stadiul îndeplinirii de către actuala Putere a programului de reformă. . Şeful misiunii FMI se află în aceste zile la Bucureşti, în fruntea unei delegaţii, pentru ultimele întîlniri cu partea roniână, înaintea semnării Memorandumului. I [ 79 de ani de la Declaraţia de unire a Basarabiei cu România în 1812 Basarabia, cu excepţia părţii de sud, Bugeacul, cade pentru prima dată-în robia imperiului ţarist, ca urmare a războiului ruso- turc din 1806-1812. Următorul război ruso-turc extinde în 1829 stăpînirea imperiului ţarist asupra , Bugeacului şi Deltei Dunării, în urma războiului Crimeii încheiat în 1856, Moldova reintră în posesia Bugeacului şi a Deltei Dunării. După cîştigarea războiului cu Turcia din 1877, cu ajutorul armatei române, drept “mulţumire”, Rusia ’ ner răpeşte din nou Bugeacul. Primul, război mondial readuce la patria mamă întreaga Basarabie. Al doilea' razboi mondial face ca România să piardă din nou întreaga Basarabie în favoarea imperiului rus comunizat, care rupe Bugeacul de la Basarabia şi îl dă Ucrainei. Dezagregarea neam este pervertirea gîndirii poporului, cucerirea psihicului acestuia prin formarea unor idei false cu privire la. naţiune şi interesul naţional. . O caracteristică dintotdeauna a politicii expansioniste a I CALVARUL BASARABIEI Imperiului comunist rus din 1990 duce la obţinerea independenţei Basarabiei fără Bugeac, care rămîne în componenţa Ucrainei. . Pe scurt, aceasta este. istoria răpirilor Basarabiei prin puteTea armelor. Dar puterea armelor este trecătoare. Mult mai periculoasa şi chiar fatală pentru BttUOTECA [ttSTRAl'A univ -)) creierului de ideile naţionale şi de conştiinţa originii; după care se trece la repopularea lui cu ideile panslavismului, care, de la Petru cel Mare şi pînă în.prezent, nu a avut alt scop. decît cucerirea de teritorii. După 106 mii de folosire combinată a terorii de tip asiatic cu spălarea de creier, moldovenii din Basarabia erau, la căderea imperiului ţarist în 1918, atît de dezorientaţi încît nu mai ştiau .1 nici cărei naţiuni aparţin. Şi totuşi, în adîncurile întun&- i coase ale Basarabiei robite şi ! Prof. dr. ing. Dorii I Victor IANCU | continuare în pagina a 4-a ( imperiului rus, ţarist, sau comunist, a fost infiltrarea în gîndirea naţiunilor subjugate a unor idei care să destabilizeze conştiinţa de neam şi patrie. Reuşita acestei acţiuni, definitivează stăpînirea teritoriului cucerit iniţial prin forţă. Manipularea conştiinţei popoarelor începe prin spălarea
Transcript
Luni, 7 aprilie a.c'., AGA mică de la S.C. Termorom l-a învestit în funcţia de director al societăţii pe dl Virgilius Donea (director, pînă în 1989 la Fabrica de Maşini Termoenergeiice
2 din C.U.G. predecesoarea Termorom-i ului).' vţ Schimbarea a survenit după o
La “Termorom” a fost Investit noul directoracţiune de protest a salariaţilor, în special a celor de la TESA, provocată de neîncasarea banilor. Cu cîteva zile înaintea protestului, F.P.S. Bucureşti desemnase cîştigătoare a postului de
manager echipa condusă de dl Radu cu cea a Capitalei. , Noul director ne-aHudrea, directorul interim ar. De declarat ieri că m ajoritatearemarcat că votul decisiv în AGA mică evenimentelor din "Termorom'1 au fostaparţine chiar F.P.S., aşa încît pare că făcute din disperare, dar că “renaştedecizia provinciei se bate cap în cap speranţa”. Cît despre eventuale greve
(cu care ne-am obişnuit la "Termorom", societate care cred că deţine .recordul la acţiuni de protest), noul director nu s-a arătat temător, chiar dacă a lăsat să se înţeleagă că este copleşit de probleme. Pînă una alta, acum în "Termorom" se lucrează “cît se poate”. '
invăţămînt/S♦ Omul şi societatea J6♦ PubIicitate/7-11♦ Sport/l 2 \4 Femeia / l i♦ Economia/14♦ Eveniment/15♦ Ultima oră/l 6
m
z ia r independen tANUL IX NR. 1943 ISSN 1220-3203
MIERCURI 9 APRILIE 1997
16 PAGINI 600 LEI
Vremea va fi rece, cerul temporar noros. Pe alocuri va ninge. Vînt slab la moderat din sectorul N. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 3° şi 5°C.
Meteorologie serviciu Constanţa NÂGYI.
în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi
SISTEM U L BANCAR -
l a r ă s c r u c e d e i n t e r e s eMARIA SANGEORZAN
l
>—* istemul bancar românesc, în pofida deselor campanii V k cu tentă negativă, a funcţionat şi prosperat în perioada . k * - ' postdecembristă. Argumente în acest sens pot fi
profiturile consistente, remunerarea onorabilă a salariaţilor, investiţiile îh sedii etc. Capitalul cel mai consistent îl constituie încrederea populaţiei în băncile de stat, mai cu seamă după criza celor două bănci private: Dacia Felix şi Credit Bank şi după garantarea de către stat a depozitelor populaţiei. Odată ce s-au ars cu cariţasurile şi au pierdut masiv prin fondurile mutuale, băncile au devenit locul u"nde cetăţeanul preferă să-şi tezaurizeze agoniseala. . \
Scandalurile din băncile de stat, axate în jurul directorilor şi a principalilor clienţi, nu au destabilizat activitatea acestora, ceea ce spune suficient de multe despre stabilitatea lor. Lucru firesc, din moment ce politica economică a . fost prudentă, în raport cu stilul aventurist al DDF de pildă, care a dorit să crească, asemeni lui Făt-frumos, într-o lună cît în zece ani. , < . 4 '
Ciorovăiala de partid din jurul băncilor le-a adus în ccntrul atenţiei. Pornind de la motivele furnizate de vechea putere, actualii guvernanţi şi-au făcut împărţirea parohiilor. Nu ştiu de ce trebuie ca fostul prim-ministru, Nicolae Văcăroiu, să . fie preşedinte de bancă, dar nici nu văd de ce-ar fi necesară isteria schimbării. La urma urmei, preşedinţii (care sînt scoşi în faţă şi sancţionaţi) nu sînt altceva decît executiv. Ei pun în aplicare ceea ce mandatatul Fondului Proprietăţii de Stat decide în AGĂ. Or, despre eminenţele cenuşii din AGA se vorbeşte mai puţin. Preşedintele Constantinescu i-a mustrat părinteşte pe politicieni, dar, a introdus în ecuaţie doi termeni noi şi interpretabili: moralitatea şi ataşamentul la reformă. Moralitatea este greu de judecat, după şapte ani de tranziţie nebună, în care ne-a luat valul mai pe toţi. Fără îndoială, au rămas persoane oneste, cu o moralitate convingătoare. Din nenorocire, caracterele tari preferă singurătatea şi fug de politică precum necuratul de tămîie. Cît despre ataşament la reformă, iar nu se poate pronunţa vreo comisie însărcinată cu evaluarea convingerilor , reformiste. Dacă nu se doreşte ideologie, ci doctrină, reforma ar trebui enunţată pe înţelesul tuturor, dezbătută cu argumente pro şi contra, apoi "însuşită” Or, nici cei care fac reforma nu ne-au convins că au o imagine coerentă a programului de realizare a reformei româneşti. Păreri au mai toţi, dar dacă punem cap la cap-opiniile şi deciziile, vom .avea un joc de puzzle în care nu se leagă nimic.' -■-'Să revenim însă la bănci şi la atitudinea şefului statului faţă de ele. După umila mea părere, dacă trebuia să se facă ceva, atunci trebuia să se adopte o lege a funcţionarului public, să se fixeze, prin concurs, oamenii -pe posturi şi-acolo să rămînă, indiferent de conjuncturile politice. Probabil că un astfel de lucru, se va întîmpla după ce posturile, vor fi ocupate de cine trebuie!
M inistru l. Reformei, dl Ulm Spineanu, tocmai acum, vine şi propune privatizarea băncilor de stat, o - chestiune despre care s-a discutat şi înainte şi a fost una din clauzele nerespectate
continuare în pagina a 16-a
Pentru preschimbarea penmselor puteţi face ^fotografii la orice imitate autorizată. Aici plătiţi între ■■3 şi 9 mit de lei, pe cînd la “experţii” de la firma - pareza păcălit monopolul, veţi plăti'25 de mii l a
Nu|va lăsaţi,păcăliţi!Si citiţi amănunte W p ă IM 5 !ii
Funar respinge, deocamdată, oferta lui Vădim Tiidor• F o s t u l p r e ş e d i n t e a r e i n f o r m a ţ i i c ă l i d e r i i d e a z i a i P . U . N . R .
u r m ă r e s c f u z i u n e a c u P . N . Ţ . C . D . • ;
Gheorghe Funar a decis să nu dea curs ofertei în aceeaşi scrisoare,. Funar îi mulţumeşte lui Corneliu Vădim Tudor de a deveni secretar preşedintelui P.R.M. pentru sprijinul pe care i general al P.U.N.R., precizînd .că nu doreşte ca - l-a oferit “îri zilele de cumpănă” prin care a trecut, plecarea sa să pună în pericol viitorul P.U.N.R. Fostul preşedinte, a l P.U.N.R. arată câ nu poateca partid parlamentar.
Declarînd că preţuieşte atitudinea şi oferta preşedintelui P.R.M., Gheorghe Funar precizează că nu va părăsi “acum” P.U.N.R.-ul, partid din' care face parte în prezent ca simplu membru. Funar afirmă că ar putea să-şi schimbe hotărîrea dacă liderii de azi ai P.U.N.R. vor decide fuziunea cu P.N.Ţ.C.D. El spune că are informaţii că se poartă în prezent negocieri între conducerile celor două partide. - .
Gheorghe Funar propune Biroului Permanent al P.U.N.R. şi Comitetului Director al P.R.M. să accepte un dialog pentru înfăptuirea unei alianţe politice care să poarte, eventual* numele, de Alianţa Unităţii Române - AUR. - ,■ “Idealul de unitate naţională,-; de independenţă şi suveranitate a României este nem uritor’şi generaţia noastră are .şansa să lupte ,şi să se sacrifice pentru împlinirea lui % afirmă Funar într-o scrisoare deschisă adresată lui Corneliu Vădim Tudor.
părăsi partidul al cărui membru fondator a fost, pe listele căruia i fost ales de două ori primar şi pentru care a candidat de două ori la Preşedinţie. - : ■ . •
“O retragere a mea din P.U.N.R. ar fi urmată de părăsirea partidului de către multe personalităţi şi numeroşi membri ai P.U.N.R. din filialele din toată ţara, punînd astfel în pericol viitorul • P.U.N.R. ca partid parlamentar. La o poruncă, venită din afara P.U.N.R. şi a României, precum şi ca urmare â trădării din interior - eu încălcarea prevederilor statutare - liderul P.U.N.R. a fost revocat din funcţia de preşedinte al P.U.N.R. Cu toată amărăciunea şi durerea acumulate...., mi dorestsă contribui la scindarea P.U.N.R—.Am încredere în membrii şi simpatizanţii .P.U.KR.- din toată ţara,-îri-cei care ne-au voiat şi sprijină partidul nostru”, scrie Funar.
CaiusCHIOREAN
M arcareatuturor^strazilor din ClujrNăpQcăzestefim%plamgrandiosţ0iff$^
R.A.D.P. a reMai avem de aşteptat (mult şi,
bine) pînă cînd străzile din municipiul nostru vor fi marcate după toate regulile. Conducerea RADP afirmă că aceste lucrări s-ar ridica la sume uriaşe. Pentru a marca toate străzile din judeţul Cluj, costurile s-ar ridica, la 860 de milioane de lei. Pentru CIuj- Napoca ar fi nevoie de 500 de milioane de lei ( pen tru manoperă şi vopsea). într- adevăr, sumele la care se ridică lucrările de marcare sînt- importante, dar dacă se mai arşteaptă, edilii riscă o altă majorare a preţurilor, cu totul
nevoie de 500 m ilio an e le iposibilă. Cantitatea de vopsea care ar acoperi necesarul pentru marcare este estimată la 10.000 de kilograme* care costă aproximativ 240 de milioane de lei. Primul pas făcut de RADP este achiziţionarea a două utilaje, pentru marcaje longitudinale şi transversale, în valoare de 120 de milioane de lei. Din bugetul regiei, săptămîna aceasta vor fi cumpărate utilajele. Aşa că, dacă utilajele sînt, vopsea mai trebuie! Majoritatea utilajelor din dotarea regiei ar fi trebuit casate încă de acum 10 ani. Consiliul Ideal nu a mai alocat de la buget nici o
sumă pentru investiţii, aşa că regia lucrează în continuare cu utilajele vechi. Anul trecut s-au făcut ceva lucrări de, marcare, dar acestea au fost efectuate de o firmă particulară. în schimb, din acest an, operaţia de marcare a străzilor revine în exclusivitate RADP-ului.
Directorul regiei, dl Liviu M edrea, susţine că toate investiţiile care se fac sînt exclusiv din cele 5 procente aferente veniturilor proprii ale
: L .P .,continuare în pagina a 16-a
_ P o u l T h o m s e n _
e s t e m u l ţ u m i t d e
m ă s u r i l e a p l i c a t e
d e G u v e r n u l
r o m â nPoul Thomsen, şeful
misiunii FMI, a apreciat, marţi, că măsurile fiscale, bugetare şi monetare puse deja în aplicare de Executiv au condus la rezultatele scontate, cu efecte pozitive asupra funcţionării pieţelor, se arată într-un comunicat al Guvernului. ■
Thomsen s-a întîlnit marţi dimineaţa, la Palatul Victoria, cu premierul Victor Ciorbea pentru a evalua măsurile de reformă întreprinse de Executiv, măsuri incluse în Memorandumul Guvernului român cu privire la politica economică, document negociat şi convenit cu TMI Ia începutul anului.
Reprezentantul FMI şi-a exprimat încrederea că inflaţia va coborî în perioada imediat următoare prin aplicarea consecventă a măsurilor demarate, apreciind favorabil stabilizarea cursului de schimb, şi funcţionarea corectă a pieţei valutare.
La plecarea din sediul Guvernului; Thomsen a declarat presei că nu are cunoştinţă devreuţi raport negativ privind stadiul îndeplinirii de către actuala Putere a programului de reformă. .
Şeful misiunii FMI se află în aceste zile la Bucureşti, în fruntea unei delegaţii, pentru ultimele întîlniri cu partea roniână, înaintea semnării Memorandumului.
I [ 79 de an i de la Declaraţia de unire a Basarabiei cu Româniaîn 1812 Basarabia, cu
excepţia părţii de sud, Bugeacul, cade pentru prima dată-în robia imperiului ţarist, ca urmare a războiului ruso- turc din 1806-1812. Următorul război ruso-turc extinde în 1829 stăpînirea im periului ţarist asupra
, Bugeacului şi Deltei Dunării, în urma războiului Crimeii încheiat în 1856, Moldova reintră în posesia Bugeacului şi a Deltei Dunării. După cîştigarea războiului cu Turcia din 1877, cu ajutorul armatei române, drept “mulţumire” , Rusia ’ ner răpeşte din nou Bugeacul. Prim ul, război m ondial readuce la patria mamă
întreaga Basarabie. Al doilea' razboi mondial face ca România să piardă d in nou întreaga Basarabie în favoarea imperiului rus com unizat, care rupe Bugeacul de la Basarabia şi îl dă U crainei. Dezagregarea
neam este pervertirea gîndirii poporului, cucerirea psihicului acestuia prin formarea unor idei false cu privire la. naţiune şi in teresul naţional. . O caracteristică dintotdeauna a p o litic ii expansioniste a
I
CALVARUL B A S A R A B IE IImperiului comunist rus din 1990 duce la obţinerea independenţei Basarabiei fără Bugeac, care răm îne în componenţa Ucrainei.
. Pe scurt, aceasta este. istoria răpirilor Basarabiei prin puteTea armelor. Dar puterea armelor este trecătoare. M ult mai periculoasa şi chiar fatală pentru
BttU O TECA [ t tS T R A l 'A u n i v - ) )
creierului de ideile naţionale şi de conştiinţa originii; după care se trece la repopularea lui cu ideile panslavismului, care, de la Petru cel Mare şi pînă în.prezent, nu a avut alt scop. decît cucerirea de teritorii.
După 106 mii de folosire combinată a terorii de tip asiatic cu spălarea de creier, moldovenii din Basarabia erau, la căderea imperiului ţa rist în 1918, atît de dezorientaţi încît nu mai ştiau .1 nici cărei naţiuni aparţin. Şi totuşi, în adîncurile întun&- i coase ale Basarabiei robite şi !
Prof. dr. ing. Dorii I Victor IANCU |
continuare în pagina a 4-a (
im periu lu i rus, ţarist, sau comunist, a fost infiltrarea în gîndirea naţiunilor subjugate a unor idei care să destabilizeze conştiinţa de neam şi patrie. R euşita acestei acţiuni, defin itivează stăpînirea teritoriului cucerit iniţial prin forţă. Manipularea conştiinţei popoarelor începe prin spălarea
A D E V A R U L .d e C lu j AGENDA miercuri, 9 aprilie 1997 C^j
• Azi: Calendarul ortodox: Sf. M c .E u p s ih ie d in C e za re ea ; Cuv. Vădim; {Denie - Canonul cel Mate); Calendarul greco-catolic: S f.E u p sih iu , m. d in C e za re ea (+ 362). Canonul.cel mare. Denie; C alendarul rom ano-catolic:
Ss.Maria a lui Cleofa şi Marcel, ep.'• Mîine: Calendarul ortodox:
Sf. Mc.Tercntie, Pompie, Maxim; S f.D im a; C alendarul greco- catolic: S s .T e re n ţiu , M ax im , M a cariu , P o m p ei, A fric a n , m .a frican i (+ cca 2 4 9 -2 5 1 ); C alendarul rom ano-catolic:. Sf.Mechtilda, fc.
li felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.
(J )fT E L E E O A N E <• PRff ECTURA,C0NS1UUL JUDETEAS:
clin Autogara II:• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbâLa la ora 11,00. '
INFORMAŢIIA utogara I: 14-24-26 ; A utogara I I : 43-52-78 - '
P O L IC L IN IC A FĂ R Ă P L A T Ă v
"F A M IL IA S FÎN TĂ "7 - 11 aprilie
' Medicină generala. Dr.M. Suciu 7 (14-16), dr. C. Popa 10(12-14), dr, S. Loga 11 (14-16), dr. L:Barbăâlbă9, II (10-12), dr. L. Rasa 7 (16-17), dr. D. ■Stănescu 10(14-16), dr. D.Beldean 10 (14-16), dr.-M.Man 10 (12-14), dr. R. Cotârlă9(10-12), dr.I.Boilă7, 8,10,II (10-12); Interne. Dr. G- Gherman 7,9(10-12), dr. I.Paţiu 7 (f 5-17), dr. A.
"Iancu 8j[l 1,30-12,3.0), dr.Gh.Uza 7 .(13-15), dr. Cs. Szakacs 9(14-16), dr. C. VIad9 (14-16), dr1, D. Pîrv7 (15-16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 9, U (14-16), dr. I. Alb 8 (12-14), dr. C. Zotta 11(13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor 8, 10 (10-12); Chirurgie. Dr! C. Cos.ina8, 10(10-12), dr.P.Pitea 10 (10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea 8 (13-15), dr. M. Fritca 8 (14-16),. dr.L.Toma 10 (10-12), dr. M. Bayrakdar 11 (14-16); Dermatologie. Dr. H. Radu 10 (12-14); Psihiatrie. Dr. L. Glodan 8 (10-12), dr! C.Stefan10 (10-12); Alergologie: Dr.I.Itu 8 (12-14); Ortopedie. Dr. Z. Popa 7 (11-12); O.R.L. Dr. C. Rădulescu 7 (12-14), dr. I. Mihali 11 (12-14); Psihologie. Psih. L. Boilă 8 (15,30-17).
Programarea bolnavilor, intre orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16- 78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuşnr.3, Bl. 12, ap.12. ,
Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20. .: 1 Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.
■ Biblioteca Centrului Cultural German ’TIermann O berth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.■ Biblioteca'"Valeriu Bologa" a
Universităţii difMedicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.* Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.
21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 1049,30, sîmbătă: 1044. Ştiinţe sociale şi comportamentale.■ Biblioteca Creştină "Biblos”
(str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi- 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).
■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar. zilnic 10-17; luni şi marţi: închis■ Muzcul Naţional de Artă, Secţia
"Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Om: miercuri - duminică 10 -17; t a i şi marţi: inchis■ Muzeul Naţional d e 'Is to rie a
Transilvaniei (strada C. Daicoviciii 2). Zilnic, inclusiv duminica:-10 - 16; lnsi
-inchis.■ Muzeul EtnograGc al Transilvaniei
(str. Memorandumului n rll): deschis zilnic intre orele 9-16, luni inchis.* Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel
Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: inchis■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada
Emil Isac 23). Orar miercuri duminica 13- 17; luni şi marţi inchis.■ Muzeul Zoologic: zilnic intre orele 9-
15; sîmbătă si duminică între orele 10-14.
UNIPLUS Radio
Micrcuri, 9 aprilieŞtiri Uniplus: 8, 9, 10, 12,
13, 15, 16, .17, 22. Pro.gram BBC: 6, 11, 14, 18, 21. 6,00-10,00 Un alt înccput (Ştiri pc scurt: 7,30, 8,30, 9,30, Informaţii din domeniul politicii localc şi naţionale, Cursul valutar, Horoscop, Reţeta zilei, Informaţii sportive, utilitare - telefoane în direct, Revista presei localc, Programul cinematografelor, . Agendă culturală). 10,00-14,00 Show-* bizz Express. 15,05-16,00 Music By Rcquest. 16,05-18,00 Invitaţi în studio (talk-show pc teme politice, sociale, culturale)
- realizator Georgeta Todoruţ.9,00-21,00 Uniplus la raport - retrospectiva zilei. 21,30-23,00 Grcatest llits. 23,00-2,00 Music By Requcst. 2,00-6,00 VOA Express.
. Miercuri, 9 aprilieContact ştiri:
5,30-23,30 (din
rado— ord in )M 7A C 7 ora’ cun , " v * excepţia
1 8 ,3 0 ) Hule linul de ş tir i şi rubrica "Actualitatea "B.B.C. World Service la ora 18,00. 5,00?8,00 Bună dimineaţa, România! ("Actualitatea”, Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remcmber, Informaţii diverse,7,20 Drumul banilor - în
colaborare cu revista "Capital”,7,45 Revista Presei Centrale).8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8,10 Revista Presei Locale, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări, Cursul valutar, 9,05 Microbiografie sonoră). 11,00-19,00 Contact FM (Muzică non- stop, Informaţii ;divcrse, Concursuri). 19,00-22,00 Seara Ia Cluj-Napoca (program muzical,: divertisment, informaţii). 22,00-24,00 Fair- play, realizatori Andreea Pora şi Răzvan Dumitrescu. Emisiune dc dezbateri cconomicc şi socio- politicc, personalităţi invitate în studio, telefoanele ascultătorilor preluate în direct. 24,00-1,00 De la blues Ia rock, realizator Maria Zărncscu. 1,00-3,00 Top 50 (r).
Miercuri, 9 aprilie Program ul 1: 6,00 România: ora
6 fix !; 8,20 Alaska Kid (serial); 9,15 Santa B arbara ( r) ; f0 ,05 Videolexicon; 11,05 Mai spune-mi că nu m-ai uitat ... (varietăţi); 11,40 Orizonturi culturale; 12,05 Andrea Celeste (r); 12,55 Ritmuri muzicale;13,05 Desene animate; 13,30 Scena (r); 14,00 Ştiri; 14,10 Muzica pentru toţi; 15,00 TVR Cluj-Napoca; 16,00 D e la o z i la a l ta ; 16 ,35 D esene anim ate; 17,00 Ş tiri; 17,10 V iaţa şcolii-; 17,40 C ă lă to rie în C hina;18.30 M uzică uşoară rom ânească;19.00 C ăsu ţa cu p o v e ş ti; 19,05 Reflector; 19,30 California visează;19,55 Doar o vorbă "săţ-i" mai spun !; 20 ,00 . ju rn a l , m eteo , ed iţie specială; 21,00 V edete în recital la ; F estiv a lu l „ C e rb u ld e A ur” : La Bouchc, 21,20 Fotbal Semifinalele Ligii Campionilor,23,25 Jurnalul de n o ap te ; 23 ,45 S eco lu l- XX (m agazin ); 0 ,40 În tîln ire a de la miezul nopţii; 1,30 Fotbal.
P ro g ra m u l 2: 7.00 TVM: 8,30 Desene animate; 9,00 Ora de muzică;10.00 Lumină din lumină (r); 11,00 L um ea, a ltfe l d e c ît o ştim (docum en tar); 12,50 P unct de întîlnire; 13,10 Savannah (r); 14,00 T ransfocato r ( r) ; 14,30 A m erica sălbatică (r); 15,00 Desene animate;15.30 De lingua latina; 16,20 Top M odel; 17,15 T rib u n a p a rtid e lo r parlamentare; 17,40 Andrea Celeste;-18.30 Emisiune în limba maghiară;20.00 Arte v izuale; 20,30 Ziua de m îine; 21,05 C redo ; 22 ,05 TVÎ^ M esager ; 22 ,35 Santa B arbara ; 23,40 Fotbal Ljga Campionilor.
PR O T V : 7 ,00 O ra 7 , bună dim ineaţa!; 9,00 T înăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut; 10,00 Cine esle şeful (r); 10,30 înrobită de iubire (r); 11,15 Spitalul de urgenţă; 12,00 AccapuIcoHEAŢ; 12,55 Ştirile PRO
TV; 13,00 Film: Cu frica-n sîn (SUA 1986); 15 ,00 F o tb a l D iv iz ia Naţională; 16,45 înrobită de iubire;17,30 R o b o co p ; 18,15 S po rt la minut; }8^5 Chestiunea zilei; 18,30 Ştirile Pro Tv; 18,35 Cine este şeful ?19,00 Ştii şi cîstigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Substituirea (SUA 1994);21,45 Chestiunea zilei; 21,50 Ştirile, Pro TV; 22,00 Familia Bundy; 22,30 Viaţa ca în film e; 23^00 Ştirile Pro Tv; 23 ,1 5 F aţă-n fa ţă cu I lie Şerbănescu (talkshow); 0,25 Sport la
m inut, 0,40 Prim a pagină (revista presei); 0,45 Film: Cu irica-ri sîn (r);2,30 Film: Substituirea (r).• - Joi, 10 aprilie
: P rog ram u l 1: 6,00 România: ora6 fix !; 8.20 Alaska Kid; 9,15 Serial: Santa Barbara (r); 10,00 Ştiri; 10,05 Limbi străine: germ ană, italiană;11.05 TVR Timişoara; 12,00 Ştiri;12.05 Serial: A.ndr.ea Celeste (r);12.55 D esen e an im a le ; 13,20 M em oria ex ilu lu i rom ânesc (r);14.00 Ştiri; 14,10 1001 audiţii;15.00 TVR C luj-N apoca; 15,40 Tradiţii; 16,00 Video-disc folcloric;16,35 Convieţuiri;17,00 Ştiri; 17,10 U rm ăto are a o p rire : E u ropa (m agazin ); 17,35 E clesias t ’9,7;18.00 Alo, tu a le g i! (muzică); 18,15 M ilenium . Sum m it M adrid ’97; 18,50 Tragerile Loto; 19,00 Căsuţa c u ’poveşti; 19,05 Lupii ae ru lu i;’19.55 D oar o vorbă "săţ-i" mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Serial:-Dr. Quinn; 21,50 Reflecţii rutiere; 22,05 Cu ochii'n 4; 22,45 Video-discoteca '97; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,20 Un cîntec, "o glumă, un zîmbet ...;23 ,25 S im pozion . R e v is tă de
P r o g r a m u l t e l e v i z i u n i l o r p r i n c a b l u
0 fereastră deschisă spre lume!' .Miercuri, 9 aprilie (
Matinal NCN; 10,15 Arte fără limită - magazin cultural; 10,40
-Reuniune de familie - film (r);17,15 Agenda culturală; 17,30 Paris „lumini”; ‘18,00 Agenda cinematografică; 18,15 Selecţiuni/spectacole; 18,30 Reportaj ZDF; 19,00 Ştiri NCN;19,10 Âm întrebat-pentru dvs.;19,20 Opinia zilei; 19,25 Desene animate; 19,50 Cîntec, joc şi voie hună; 20,15 Numărătoare fatală - film;21,55 Ştiri NCN; 22,00 Umbra Emmei - film; 23,35 Un loc subsoare - documentar;
R A D I O C L U J
M ie rcu ri,9 aprilie ,6,00 Bună dimineaţa (vă spune
a s tăz i F lo rin P ru tean u ). 8,00 E m isiunea în lim ba m agh iară .10.00 R ad ioc ircu it - em isiunea Departamentului Studiourilor teritoriale şi locale: Radio Constanţa, A ntena Bucureştilor, Radio Iaşi, R adio T g. M u reş , R adio Timişoara, Radio Craiova şi Radio C lu j, de la C lu j p rez in tă Radu Săplăcan: 11,00 B uletin de ştiri.11,05 Agenda culturală, prezintă' M arius N cn c iu lc scu . 11,30 Diapazon, rcdactor Gelu Furdui.12.00 R ad io ju rn a l tra n s ilv a n .'
12,15 Exclusiv magazin. Ediţia de m iercu ri: m o d era to r V irg in ia F etinca . 13,00 R a d io ju rn a l B u cu reş ti. 13,15 M icro fonu l a s c u ltă to ru lu i, re d a c to r A nca Mureşan, vâ ascultăm şi încercăm sâ aflăm pentru dum neavoastră. Telefonul nostru 064 / 420031.13,55 B u le tin de ş tir i. 16,00 E m isiu n ea în lim ba m aghiară .18,00 Radio Fax, redactor-Anca B âltan . 19,00 R a d io ju rn a l Bucureşti. 19,15 Partidele politice, redactor M elania Drăgan. 19,20 La d isp o z iţia d u m n eav o as tră , red ac to r A na I lu ţa n u . 20 ,00 Buletin de ştiri. 20,05 Magazinul de m ie rcu ri, p re z in tă M lhaela D îmbean. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.
. 4 - 10 APRILIEREPUBLICA - Asfalt tango -
coproductic Franţa - România (10; 12; 14; 16; 18; 20) ' VICTORIA- Războiul stelelor - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) ‘ ARTA-Cezi minunată! - SUÂ - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * MÂRĂŞTI - sala A: Sabia magică - SUA (13; 15; 17; 19); sala B: Răzbunătorul - rndia‘’(tt>30; 16; 18,30) *
FAVORIT - 4-6.04: Caribe - SUA (11; 13; 15; 17; 19); 7-10.04: Intervin cu un vampir - SUA (11; 13; 15; 17; 19).
TURDA: FOX - Solo - SUA - premieră; TINERETULUI - Fantoma ţu şofer - Franţa - premieră; Şi soarta poate fi' învinsă rJndia.
DEJ: ARTA -101 Dalmaţicni- SUA - premieră.
GHERLA: PACEA - Mcciulsccoluiui - SUA - premieră; Congo- SUA.
lite ra tu ri si arte; 0 ,1 ^ % Alexande-(.atz. .
Progra ii 2: 7,00 T V M il ) Desene rimate; 9 ,0 0 ^ 'i i i pentru toţ 10,00 Î n t î l n i r e a 4t. miezul noj . i (r); 10,50 D o c u r t t sa te lit; 12,00 C u rc u b e u j Detectivul din Los A n g e l e *(i14.00 Reflector (r); 1 4 ,3 0 Ddţ) animate; 1 ',00 Limbi s t r ă in i ( fXt 16,00. Serial: Top M o d e l ; -Hj/' Ceaiul de Ia ora 5; Invitat19.00 Emisiunea în lim ba g e m iţ20(00 Serialul s e r i a le lo r ; ^Timpuri n o i” în c o n c e r t ; 1)7 zile - 7 . arte; 21,05 T im « { ( 'Fotbal : - . S e m if in a le le . lij 1 CampioniIor ,(rez.j; 2 2 ,0 5 T., . - 22,35 Seriălv Santa B a r b a r a ; Ui i Divertism- nuzical;0,30 ÎFeit^ sprelAmei, » (d ocum en tar). - |
PRO TV: 7,00 O ra ' V , b» ■ ( dimineaţa ?< 9,00 Faţâ-n f a ţ ă - , Şerbânescii 9,45 S p o rt Ia_ni| (
_ 10,00 Cine . este şeful ? ( r ) ; II; (înrobită de iubire (r); 1 1 ,1 5 Sji('de urgenţă; 12,00 B everly H i l j 12,55.Ştirile Pro'Tv; 1 3 ,0 0 .1 » 1 Island City (S l'A 1 9 9 4 ) ; A 1 Desene animate; 15 ,00 V e ( l crimă !; 16.00 Tînăr ş i n e li î ij ' 16,45 înn bită de i u b i r e ; 11) j Serial: llercule; 18,15 S p t i ] minut; 18 25, Chestiunea z i l e i ; II; | Ştirile pro Tv; 18,35 C i n e i ; şeful?; 19,03 Ştii şi c î ş t i g i î ; l ţ , Ştirile Pro Tv; 20,00 M e l r o s e Pk21.00 Doctor în ,A l a s k a ; 21; ‘ Tragerile Loto; 21,45 C h e s f c zilei; 21,50 Ştirile Pro T v ; !l| ! Familia Bu dy; 22^0 V i a ţ a o C filme; 23,00 Ştirile Pro T v ; fl - Întîlnire cu presa ( ta lk sh o w );!! Sport la .miiuit: ştiri s p o r t i v e ; ! Doctor în Alaska (r); 1 ,3 0 M 4 Place (r).. '
Redacţia nu îşi a su m ă r e i ţ u sabilitatea pentru schimbările in te rn jy in programele posturilor de t e l e v ik
A CFarmacii cu " L i s e r v i oi ,
Farm acii-permanent:’Corafann". str. Ion M eşter m,(' telefon 17-51-05.
Garda de noapte: Farm ao nr. 1, P-ta Unirii tir. 37, teleli 1946-06, orar 20-8" ; .ii?
sîm bătă 9-14 P en tru s tu d e n ţi, p en sio n ari, şomeri, reduccre 20%.
PROF. UNIV. Dr. MIHAI GALUGARD D r.A N G ElA CĂLUGĂRII
S t r . P ra h o v e i n r - 1-1.(lîngă bbttrka Bob)
PKor.fl nţ-ŢATMOLOGIF L, Mi, V -17-20 S ■ - 8- 12 . *:
Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.!4.68! | P —' ■ " Vi
(T ) miercuri, 9 aprilie 1997 R O Z A V i N T U R I L O RA D E V A R U L )d e C B {Lai___
m şi insliluliilt1 internaţionale: lirliuie irsperlalâ regula jorului
Dacă Organizaţia Naţiunilor l Unite nu va sancţiona Moscova j,' pentru faptul că refuză să d plătească pentru activităţile de (rXmenţinere a păcii - argumenta ,r Washingtonul în 19*64 -, atunci
statele lumii vor învăţa “să se 5 sustragă selectiv de la obligaţiile 'f lor fără să fie penalizate, refuiîrid■ să plătească pentru ceea ce nu le l este pe plac. Cum ar putea oare ,{ funcţiona vreo organizaţie în ji asemenea condiţii financiare?”i într-adcvăr'cum? Ca o ironie,
Statele Unite şi nu Rusia, au fostn acelea care ulterior au adoptat o I; diplomaţie incorectă, dînd un* exemplu care am eninţă să
distrugă nişte instituţii pentru a* căror creare au depus eforturiI decenii întregi şi care j; subminează domnia legii de care IJ depind în mod vital interesele şi E valorile americane. Un raport alii Asociaţiei pentru Organizaţia ii! Naţiunilor Unite din StateleS. Unite se referă tocmai la acesteII aspecte.j* - In anii ’80, cînd Statele Unite ,|| au început să înceteze să-şi mai it| achite obligaţiile către ONU, şase jij ţări nu aveau drept la vot în a cadrul Adunării Generale
deoarece aveau restanţe de doi ani în achitarea contribuţiilor lor. Anul trecut, 27 de ţări aveau restanţe, iar în acest an numărul respectiv este de 43. Datoria Statelor Unite reprezintă trei sferturi din sumele datorate la buget şi peste jum ătate din contribuţiile rşstan te pentru finanţarea operaţiunilor de
("infernali* ndiHerald Tribune*)
menţinere a păcii. Statele Unite datorează Naţiunilor Unite 1,2 m iliarde de dolari, 40 de milioane de dolari Organizaţiei M ondiale a Sănătăţii, 95 de milioane de dolari Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi 200 de milioane de dolari A sociaţiei pentru D ezvoltare Internaţională a Băncii M ondiale, care a reprezentat mîndria preşedintelui Dw ight Eisenhower. Toate acestca sînt datorii evaluate, ceea ce înseamnă că ele reprezintă obligaţii legale. Washingtonul datorează 200 de milioane de dolari cu titlu de angajamente fiecăreia dintre băncile de
dezvoltare regională, asiatică şi latino-americană, precum şi 66 de m ilioane dolari Băncii Africane. Ele au deja de trei ani o datorie de 160 milioane de dolari faţă de Global Environmental Facility, cea mai amplă iniţiativă lansată de Reuniunea la nivel
. înalt de la Rio. SUA au restanţe chiar faţă de OECD _şi de Organizaţia M ondială a Com erţului. Este evident că ameninţarea că Statele Unite ar putea opri finanţările acestor fonduri nu mai este o armă în arsenalul nostru. întrebarea pe care şi-o pun alţii este nu dacă W ashingtonul îşi va achita obligaţiile, ci cu cît va rămîne dator. Doresc oare Statele Unite ca proprietatea lor intelectuală să fie respectată, să ajute la arestarea teroriştilor, la controlul tehnologiilor de distrugere în masă sau să aibă; deasupra capului un strat de ozon intact? Atunci ele nu au decît să-şi achite.. obligaţiile ce le revin în baza Cartei ONU, ceea ce înseamnă plata sumelor datorate în
.conform itate cu acordul internaţional, iar nu printr-o decizie unilaterală.
Cotitură spre dreapta în UngariaPreferinţele politice ale
v ungurilor au făcut o cotitură ™ bruscă spre dreapta într-un an “ neelectoral, dar Ultimul lucru pe
Dcare îl doresc liderii conservatori este să audă despre Jean-Marie
, le:Peri şi alţi radicali europeni, [ţi|: de dreapta. “Nu avem absolut . j !nici o legătură cu Le Pen şi nici
cu alţi radicali de' dreapta”, aOmiă JozsefTorgyan, în vîrstă de 64 ani, preşedintele Partidului ‘
Uudependent al M icilor j^/toprietari. Partidul Independent
al Micilor Proprietari, cu o ţj tradiţie de 90 de ani, sprijinit de y fermieri şi de păturile mai puţinI înstărite ale clasei de mijloc,A conduce în sondajele de opinie : jîmpreună cu FIDESZ,; ; organizaţie de tineret cu sediul
la Budapesta, care odinioară nu , £ admitea în rîndurile sale
persoane ce au depăşit vîrstă de 35 de ani. Ambele formaţiuni
■J au cîştigat teren în defavoarea r coaliţiei de guvernăm înt, a
! socialiştilor şi liberalilor din ./Alianţa Democraţilor Liberi,aii ' » - ’
confruntată cu un scandal legat de plăţile ilegale acordate unui consultant în dom eniul privatizării, cu nemulţumirea populaţiei provocată de scăderea veniturilor reale şi cu ample proteste ale agricultorilor. Un sondaj de opinie efectuat de prestigioasa firmă Szonda-Ipsos relevă că Partidul Independent
QPculer)al M icilor P roprietari, este sprijinit de 29 la sută din persoanele chestionate, FIDESZ- de 24 la sută, Partidul Socialist Ungar - de 22 la sută, iar Alianţa Democraţilor Liberi - de 8 la sută.
Pînă la alegerile parlamentare mai este peste un an, dar competiţia politică a început deja. “Primul ministru Gyula Horn trebuie să demisioneze, iar parlam entu l să fie dizolvat pentru ca să putem organiza alegeri anticipate. Acest lucru ar mulţumi şi ar linişti populaţia”,
a declarat Joszef Torgyan.- Declinul popularităţii coaliţiei guvernamentale a început spre sfîrşitul anului trecut, în urma unui scandal legat de plătirea ilegală a sumei de aproximativ; 800 de milioane de forinţi (cinci milioane. de dolari) consultantului Marta Tocsik, ceea ce a determinat ample investigaţii din partea agenţiei “APV R t” şi dem iterea ministrului privatizării.
Guvernul, aflat la putere din 1994, a prezentat abia recent un proiect de politică agrară avînd câ obiectiv ajutorarea sectorului agricol afectat. G rupuri de fermieri, revoltaţi de această tergiversare şi de caracterul vag al programului guvernamental, au baricadat şoselele în semn de protest. Şi nu numai fermierii sînt cei care protestează, ci şi medicii, profesorii, infirmierele, pompierii, bolnavii, sindicatele, pensionarii. Ungaria se află într-o situaţie de criză generală.
Ofensiva pentra promovarea valorilor franceze pe plan internaţionaf
La Paris există temeri că valorile franceze sînt ameninţate chiar şi în ţările francofone, unde tricolorul era cîndva venerat; faptul că limba franceză nu se mai vorbeşte în unele foste colonii franceze^constituie pentru Paris o sursă de . îngrijorare/ Ce a determinat un declin atît de regretabil al influenţei franceze în com unitatea francofonă? în opinia celor mai radicali oponenţi ai superiorităţii culturale a Franţei, există o singură cauză: America. Iar dorinţa puternică de a contracara răspîridirea valorilor americane îi determină pe francezi să facă. eforturi mai m ari ca oricînd pe plan internaţional.
“Ce au dat ei lumii în afară de filme mediocre, CocarCola şi îmbrăcăm intea aceea oribilă? Vă imaginaţi cum ar arăta lumea dacă toţi am purta blue-jeans şi şepci de baseball?” se întreabă Herve Lavenir de Buffon, un aristocrat francez şi susţinător al m anifestărilor de genul “Săptămînă francofoniei” , ca m odalitate de a învinge America. Subliniind că franceza trebuie să fie singura
lim bă oficială a U niunii Europene, el respinge engleza pe motivul că “nu putem construi Europa pe baza limbii Americii”.
Cheltuielile uriaşe care se fac în cele 49 de ţări.care formează com unitatea francofonă, m ajoritatea d intre ele foste
(~Ttie Similar Times**)
colonii din Africa şi din sudul Pacificului, nu reuşesc sâ contracareze influenţa culturală am ericană. Franţa ar putea încerca să capete forţă prin sporirea num ărului statelor francofone. M argie Sudre, secretar de stat francez însărcinat cu francofonia, a anunţat recent cu, mîndrie că Albania a făcut cerere de aderare lâ clubul ţărilor francofone. S-a* zîmbit pe sub m ustaţă! Confruntată cu dificultăţi, Albania încearcă cu disperare să-devină membră a oricărui club internaţional dispus să o accepte. Cererea de aderare a Albaniei urmează să fie supusă aprobării reuniunii la nivel înalt â francofoniei, care va avea loc în noiem brie la Helsinki. Armenia doreşte de asemenea sa adere la comunitatea francofonă. Singura ţară căreia i s-a refuzat pînă acum apartenenţa la acest
club este Israelul, unde există aproape un m ilion de vorbitori de limba franceză, m ulţi dintre ei evrei din nordul Africii. Libanul a votat împotriva cererii de aderare a statului evreu. MAE francez şi-a exprimat recent deosebjta satisfacţie faţă de. anunţul Nigeriei Că va include limba franceză printre obiectele de studiu obligatoriu în şcolile sale, motivînd că mulţi dintre, vecinii şi partenerii săi comerciali sînt foste colonii vorbitoare de limba franceză.
O pată în peisajul francofoniei o reprezintă Belgia; ţară în care au existat puternice cereri pentru boicotarea produselor franceze, ca urm are a închiderii uzinelor Renault şi suprimării a 3.000 de locuri de muncă. Un alt motiv serios de îngrijorare îl constituie în opinia Franţei invazia insidioasă a limbii engleze prin intermediul Intemetului. Departam entul pentru teritoriile de peste mări a
. angajat recent zece persoane în scopul de a spori numărul buletinelor informative şi âl program elor în limba franceză difuzate prinîeţeaua Internet.
Pentru Bulgaria, cel m ai convenabil m odel de aderare la NATO este cel spaniol
dispune de armată), respectiv deH otărîrea guvernului interimar al Bulgariei de a
• cere oficial aderarea Bulgariei la NATO a stîrnit m ulte discuţii în contradictoriu în rîndurile diferitelor formaţiuni politice.
în 1996, atitudinea bulgarilor faţă de NATO s-a stabilizat din nou: astfel, 52 la-sută au fost de acord cu ideea că intrarea Bulgariei în Alianţa Nord-Atlantică va grăbi procesul de integrare a ţării în structurile europene, că acest pact va garanta securitatea naţională.
Dintre cele trei “modele” de aderare la NATO şi de exercitare a statutului de membru al A lianţei (excludem varianta islandeză, în trucît această tară j iu
a fi “membru plin” , asemenea 'majorităţii statelor participante, “modelul francez” (prezentă , în
structurile politicc, dar nu şi în cele militare, începînd din 1966) şi “modelul-spaniol”, legat de multe condiţionări, cel din urmă este şi cel mai convenabil pentru Bulgaria. Întîi, din considerente financiare; de politică internă, geopolitice şi pur militare. Doi, Spania a fost ultima ţară care a aderat la 'NATO, motiv pentru^ care această variantă este cea mai convenabilă din punct de vedere cronologic, adică cea care reflectă , m ult mai exact schim bările intervenite în conjunctura m ondială şi în
modul de gîndire al ţărilor membre la sfîrşitul secolului al XX-lea. Trei, această variantă este cea mai apropiată - de form ula “interm ediară”. aParteneriatului pentru Pace.
Spania a reuşit să obţină unele “privilegii” care nu sînt de subapreciat; Madridul nu se află în structurile militare com une aţe pactului; acţioneaZa interdicţia privind instalarea sau importul de arme nucleare pe teritoriul ţării; angajamentele se rezumă
j a folosirea teritoriului 'naţional drept “bază multifuncţională în spatele frontului”; Spania a încheiat un acord privind “o reducere progresivă” a prezenţei militare a SUA.
S I
ţc l
:; i
IIIIIII
l iI n i ţ i a t i v e l e D u m e i d e S t a t n u s î n t p e p l a c u l E r e v a n u l u i
î 1iiiiii
Un- ziar din Erevan a publicat recent proiectul unei hotărîri, pregătit‘de Comisia pentru apărare a Dumei de Stat a Federaţiei Ruse-, care cuprinde, între altele, o apreciere politică a prezenţei bazelor şi unităţilor militare nise din' Armenia şi Gruzia. Anumite forţe politice din Gruzia, se arată în document, carc deţin m ajoritatea în parlament, se pronunţă împotriva prezenţei bazelor militare ruse pc teritoriul republicii, intensificînd tendinţele antiruse din societate. în ceea ce priveşte baza militară/' rusă din Armenia, arată . autorii documentului, ea face din Rusia un ostatic al politicii contradictorii promovate de conducerea armeană faţă de Azerbaidjan cu privire la statutul zonei N agornîi- Karabah.
Aulorii recom andă Preşedintelui Rusiei să
transfere aceste baze fie în /Caucazul de nord, fie în ; interiorul teritoriului Gruziei şi . al Armeniei. în afară de aceasta, se propune luarea de măsuri care să excludă continuarea serviciului băştinaşilor la bazele arătate, acest lucru putînd atrage după sine antrenarea bazelor în conflicte interne, transferul ilegal al armelor şi al altor instalaţii militare. Autorii documentului consideră nccesară soluţionarea problemei privind acordarea de către conducerea Gruziei şi,a Arm eniei de garanţii de. securitate pentru bazele ruse şi propun guvernului Federaţiei Ruse să poarte negocieri pentru a obţine com pensaţii în schimbul întreţinerii lor în aceste republici. Com isia pentru apărare şi securitate a Dumei de Stat propune totodată pregătirea proiectului legii federale privind procedura de am plasare şi prezenţa bazelor militare ruse, a altor obiective şi formaţiuni m ilitare în afara graniţelor
Federaţiei Ruse.Cu toate că documentul se află
deocamdată în stadiu de proiect, existenţa unui asemenea punct de vedere în eşaloanele superioare ale puterii ruse este deosebit de simptomatic, în opinia observatorilor. Pînă n u ,. demult se considera că între Moscova si Erevan nu există
prezenţei militare în Transcaucazia, aici au loc anumite schimbări. Fiind vorba de baze, statutul şi activitatea lor sînt reglementate prin acorduri' interstatale.
Principalul iniţiator at'acestui docum ent este, după toate probabilităţile, preşedintele Com isiei pentru apărare,
r N o /n v h in it i iaprobleme cît dc cît serioase, deoarece Armenia este un aliat istoric, tradiţional al Rusiei, iar odată cu dobîndirea independenţei în 1991 între cele două state s-au stabilit aproape cele mai strînse relaţii de prietenie dintre ţările membre ale CSI. Nemaivorbind de statele din Transcaucazia, între care Armenia este, practic, singurul aliat geopolitic de nădejde al Rusiei.-Cu toate acestea, avînd în vedere că la Moscova a început să se vorbească despre necesitatea reducerii treptate a
generalul Lev Rohlin, carc a făcut în repetate rînduri propuneri de acest gen în mass- media ruse. Este interesant că propunerile generalului Rohlin, ca şi actualul proiect de hotărîre. au apărut tocmai momentul cînd înalţi politicieni ruşi au început să vorbească destul de direct despre posibilitatea soluţionării problem ei din Nâgomîi-Karabah după modelul azer. După cum se ştie, Baku încearcă să lege soluţionarea acestui conflict de problema extragerii şi transportării
petrolului pe ruta rusească de nord. Cu altc\cuvinte, Baku propune Rusiei să înceteze sprijinul acordat Arm eniei, sperînd ca astfel să recupereze Karabahul. Moscova va obţine, în schim b, dreptul asupra petrolului din Marea Caspică.
Fără îndoială, retragerea trupelor ruseşti de pe teritoriul Armeniei, în cazul în care va avea loc, ar putea duce la o oarecare s lă b ir i a poziţiilor gcostrategice ale, Erevanului în regiune. Dar e o naivitate să se presupună că Moscova va reuşi intr-adevăr să obţină cu acest preţ o îmbunătăţire principială a rela ţiilo r cu A zerbaidjanul. Dimpotrivă, aceasta ar putea duce la schimbarea echilibrului existent. Iar în acest caz, Kremlinul va pierde posibilitatea efectivă de contro l asupra situaţiei în general. De aceea, este destul de problematic să sc creadă că Rusia va putea să obţină în schimbul Karabahului, care nu-i aparţine, un petrol care
” I I
de asenjenea nu-i aparţine. I Nu este exclus ca în spatele |
tuturor acestora să se afle unii | oameni politici ruşi care fac . lobby în favoarea com- ■ p lexului energetic şi de I combustibil din Rusia şi care | sînt gata să stabilească relaţii ■ cu Baku pe seama ! raporturilor cu Armenia. La I Erevan se crede că acest | punct de vedere deocamdată | nu s-a impus în Rusia. ■ Potrivit afirmaţiilor amba- * sadorului Federaţiei Ruse la I Erevan, A ndrei U rnov, | pro iectu l de hotărîre nu ■ reflectă cîtuşi de puţin poziţia ! MAE rus. Dacă Rusia se va ■ decide să-şi slăbească | poziţiile în Armenia, pornind | de la convingerea răspîndită ■ la Moscova, că Erevanul nu “ are încotro, Kremlinul ar I putea să descopere ulterior că |
... ideile po triv it cărora ■ orientarea Erevanului spre ! Rusia este fără ieşire şi fără ■ alternativă, sînt perimate. |
A D E V A R U LO lB jj PO LITIC Ă miercuri, 9 aprilie 1997 ( 4
j9 de ani deJaVedar ia dejin a Basarabiei cu România)■
C a lv a r u l B a s a r a b ie iIIllIlIlllllIIlIlL
urm are din pagina 1 .
înstrăinate, mocnea, slabă şi sfioasă, candcla conştiinţei de neam. La activitatea naţională a intelectualilor basarabeni luminaţi precum Dicescu, Stamate, Gavriliţă, Halippa, ineuleţ, Muiafa, Hodorogea şi mulţi alţii, au contribuit şi intelectualii ardeleni aflaţi în Basarabia sub îndrumarea lui Onisifor Ghibu. De asemenea, trebuie amintiţi soldaţii din legiunile ardeleneşti care, la Congresul, ostăşesc de la Chişinău, au desfăşurat steaguri tricolore pe care eră sc ris . "Trăiască România Mare”, "Trăiască Neamul Românesc”;: au cîntat imnuri patriotice, iar mai tîrziu, cu
sacrificiul vieţii, au apărat tînăra republică .. de agresiunile bolşevicilor.. Sloganurile dezinformării ruseşti dc atunci erau de genul: "Oligarhia română a îndrăznit să” ridice mîna împotriva revoluţiei”,
y "Separatismul; moldovenesc are la origine ingratitudinea şi lipsa de patriotism a moldovenilor sălbatici şi inculţi”, "între Rusia şi Basarabia timp de 100 de ani
; s-au format legături indisolubile",. "Rusia mare, cu întinderea sa,
deschide perspective largi pentru dezvoltarea' Basarabiei”, "Separatism în Basarabia nu există, mai ales separatism spre România", "Căile Basarabiei se confundă cu ale Rusiei”, "Există o primejdie din partea României”, "Basarabia nu are nevoie de
autonomie”, "Alfabetul latin şi manualele de şcoală româneşti sînt un mijloc de a aduce în Basarabia cultura sălbatică a României”,■ în 1990, evenimentele care
sepetrec în imperiul moscovit ne aduc aproape de realizarea
• idealului naţional,însă şansa este ratată de conducătorii nepricepuţi sau cu sentimente naţionale atrofiate.: •..împlinireala 9 aprilie a.c. a 79 de: ani de la Declaraţia de- unire a Basarabiei’ cu România .trebuie să fie un imbold pentru redeşteptarea naţională a românilor din stînga şi dreapta Prutului şi un gînd bun pentru acel ţinut al Basarabiei încă înstrăinat.
S in d ic a te le n u -ş i p le a c ă u re c h e a
la ş o a p te le lu i V erdet ^
1llIIlllIlIlllllIIlIl
j
Socialiştii lui Verdeţ şi-au pierdut încredcrea în sindicate. La Plenara de sîmbătă a partidului unii participanţi, supăraţi că mişcarea sindicală . este incapabilă să îşi înfrîngă inerţia, au acuzat sindicatele de complicitate cu Guvernul Ciorbea. Considerîndu-se promotori ai unificării stîngii politice, liderii PSM au mizat încă din luna ianuarie pe o colaborafe între formaţiunile situate de această parte a eşichierului şi sindicate, încă din primele zile ale acestui an, PSM a considerat că Guvernul este incapabil să-şi ţină promisiunile şi s-a arătat adeptul “zgîlţîirii” .
- acestuia prin mişcări revendicative de stradă. Aceste mişcări urmau să,se desfăşoare cu
, sprijinul efectiv al sindicatelor. ‘Conducerea'de la Cluj a PSM a ieşit în presă,
de la înccpUtul anului, cu o scrie de, declaraţii pe o temă fixă: lupta de stradă. Sindicatele erau invitate, de fiecare dată, să facă primul pas. Dar, liderii sindicali clujeni s-au arătat prea puţin dispuşi să îşi plece urechea la sfaturile unui partid nepărlamentar, preferind negocierile cu; personalităţile politice locale, parlamentari şi ’ oameni politici ai partidelor din sfera guvernamentală.
Ultima încercare a PSM de a intra într-o legătură mai strînsă cu mişcarea sindicală a eşuat, Ia Cluj, la începutul. săptămînii trecute. Atunci, în cadrul Forumului ideilor de stînga,- PSM a organizat o conferinţă, cu: tema
“Sindicatele, orientări şi perspective contemporane”, unde, pe lista.invitaţilor s-au aflat , şi lideri de sindicat. Aceştia au evitat, însă, participarea. Discuţiile, la care au fost reprezentate şi organizaţiile PDSR şi PS, au reliefat “cîteva aspecte ale destrămării mişcării sindicale, scăderea puternică a numărului de membri de sindicat, în condiţiile unei acute ’ deziluzii şi neîncrederi a membrilor de rînd vis-a-vis de neîncetata înrăutăţire a condiţiilor de muncă şi scăderea nivelului de trai”; după cum se precizează într-un comunicat din partea PSM Cluj primit la redacţie.: Se. pare că şi la nivel naţional încercarea PSM de a-şi strînge legăturile cu sindicatele - pentru a' colabpra,, probabil, în vederea unor mişcări revendicative de stradă - nu a dat rezultate. Sîmbătă, la Plenara naţională a PSM,' participanţii au adus ca scuză pentru acest eşec faptul că “80 la sută dintre liderii sindicali au
, fost"şi sînt de partea actualei Puteri”.Chiar şi în aceste condiţii, PSM nu renunţă
la ideea mişcărilor de stradă. Fără să precizeze cine va organiza astfel de mişcări, liderii de la Cluj ai PSM spun că în condiţiile în care, actuala guvernare împinge ţara spre catastrofă, “se prevăd mari mişcări sociale în România, cu tot optimismul actualei Puteri”. :; •.
Dan BRIE
- U . D . M . R . n u c e d e a z ă t e n t a t i e i/
d e a s c h i m b a t a c t i c a p a ş i l o r m ă r u n ţ iPreşedintele de Onoare al
JLLD.M.R. rămîne tot mai singur printre ai săi, dar nu-şi abandonează idealul de a-i grupa pe maghiarii din România într-o comunitate ieşită de ;sub autoritatea statului român. ■
în faţa valului de critici din interiorul U.D,M.R. xare .a însoţit aproape fiecare din ultimele sale luări de poziţie, Laszlo Tokes a preferat să absenteze de la şedinţa de sîmbătă a Consiliului Reprezentanţilor. El a vorbit, în lipsă, prin intermediul a două scrisori trimise participanţilor. Mesajul preşedintelui dc onoare recomandă partidului să utilizeze şantajul ca formă d e : a impune Guvernului să pună în practică acum şi fără nuanţări pretenţiile formulate de U.D.M.R. în momentul în. care a acces în coaliţia majoritară. , r
Laszlo Tokes vrea ‘ ca, U.D.M.R. să ceară, sub ameninţarea abandonării partenerilor de guvernare, înfiinţarea, imediată a Universităţii Bolyai. Episcopul invocă inclusiv num ele-
Domnului pentru a-i convinge pe colegii săi din Uniune să nu renunţe la formele radicale de luptă politica. Dacă se vor mulţumi cu compromisul propus de Guvern,- reprezentanţii U.D.M.R. îşi încalcă jurămîntul făcut în Biserica Sf. Mihail din Cluj, scrie.Tokes. 1 . ; ţ- Liderii maghiari reuniţi în: Consiliul Reprezentanţilor au ascultat mesajul preşedintelui lor de onoare fără să se mai ostenească să-l ia în discuţie. Cu excepţia eîtorva. membri ai Consiliului, între care liderul studenţilor, Olivei' Kiss, capii maghiarilor nu sînt dispuşi să schimbe tactica paşilor mărunţi înaintea liniei de sosire. Dovedind1 răbdare şi cîntărind cu grijă fiecare pas, U.D.M.R. este foarte aproape de a-şi atinge obiectivele fixate. îndemnurile euforizante ale episcopului pot părea • atrăgătoare pentru maghiarii care vor să recucerească prin forţă: Transilvania, dar aduc cu sine riscul de a compromite tot ce
.s-a-obţinut pînă în prezent.Jurămintele în biserică,
ameninţările războinice sînt componente ale concepţiei medievale dovedită de episcopul
Tokes; ele nu au însă darul să-i impresioneze pe politicienii ^lucizi din U.D.M.R. Guvernul Ciorbea nu poate fi şantajat pentru că este deocamdată prea fragil ca să fie în stare să ofere ceva. Dacă nu din imbolduri sincere, atunci - cel puţin din raţiuni practice, maghiarii sînt nevoiţi să accepte că fără înţelegerea majorităţii ' româneşti dezideratele lor nu pot fi puse în practică, indiferent de angajamentele asumate de Guvern. Universitatea Bolyai nu are cum fi reînfiinţată deocamdată întrucît mai 1 nimeni dintre români nu s c . arată de acord cu ea. E; îndeajuns; în prima fază, c a : Legea învăţămîntului sâ fie, modificată inteligent, aşa încît; ea să ofere garanţia că ; Universitatea va prinde viaţă. în viitor., în fapt, legile sc ; modifică mai greu decît poate ' muri o universitate ridicată * în pripă. Nici jurămîntul nu ; este încălcat. Se cere doar o ■, păsuire, într-o relaţie cu ş Domnul din care episcopul i este exclus. ■
C a iu s CHIOREAN
&
cPentru PSM intrarea in M O
"nu are importanţă"® L id er ii d e Ia C lu j a i p a r tid u lu i sp u n cu s is te m u l c p m u n is t ^
_______________ este ce l m a i b u n d in tre to a te 9 __________________w
PSM priveşte fără entuziasm ' perspectiva integrării României în structurile Alianţei Nord- Atlantice. Liderul acestei formaţiuni declară că “intrarea în NATO,nu are importanţă”, într-un material publicat;în' Tribuna socialistă, Ilie Verdeţ arată că aderarea la NATO ar costa România 4 miliarde de dolari şi 350 de mii de şomeri. Opinia lui Verdeţ a fost citată : de liderii de la Cluj ai partidului, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă.
Mai îndrăzneţi decît Verdeţ, unii membri din conducerea PSM Cluj'se pronunţă pentru neutralitatea României din punct de vedere militar. După părerea acestora, un cordon al ţărilor neutre, “din Scandinavia
la Marca Egec” ar putea reprezenta “cea măi bună centură' între Est .şi. Vest”, 1 Constantin Marinciu, ,v consilier; pe Transilvania al PSM, crede că “la o ţară săracă, cum sîntem noi,, numai NATO ne lipseşte pe cap.”
PSM este pe cale să încheie vineri, la nivelul organizaţiilor: clujene, un acord de colaborare cu PDSR. “Atunci cînd vom încheia protocolul, ne; vom pune de acord cu PDSR în privinţa NATO", afirmă liderul clujean al PSM, Gheorghe Rusu. “Cînd ei s-au pronunţat pentru intrarea României în NATO, aşa erau condiţiile istorice”, precizează Rusu. Singurul membru din conducerea organizaţiei care s-a pronunţat în favoarea NATO a fost prim-vicepreşedintele
Grigore Vercbci. El s-a delimitat de afirmaţiile d-lor Rusii şi Marinciu. “Sînt puncte de vedere personale. Eu sînt pentfu NATO”, a specificat Verebei.:. : , r.
Liderii clujeni ai PSM consideră că România a fost o ţară prosperă pînă în 1989. “Nu putem şterge cu buretele cei 45 de ani în care poporul român şi-a:făurit o economie naţională” - afirmă liderul filialei. Deşi sînt de părere că sistemul economico-social promovat de regimul comunist este superior oricărui altuia, membrii conducerii PSM Cluj refuză să se declare continuatori ai ideilor comuniste.
Dan BRIE
!n c o n c e p ţ ia P N R
C a b in e tu l C io r b e a se c o m p o r t ă c a u n c lu b c o m p u s .d in t r e i p e r n ePartidul . NOUA
ROMÂNIE constată cu nelinişte că actualul Cabinet sc comportă ca un club compus din trei guverne care s-au preocupat preponderent de satisfacerea intereselor lor specifice şi mai puţin de interesele reale ale ţării. Altfel;
spus, în locul “schimbării în' bine”, pentru cetăţeni, Cabinetul celor trei guverne a promovat mai mult “schimbarea pentru sine”,- adică pentru împlinirea ambiţiilor clientelei politice a coaliţiei.
Partidul NOUA ROMÂNIE îşi exprimă îngrijorarea faţă de
acest mod de a “reforma” societatea românească, faţă de un asemenea stil de a conduce politica în România. Dacă şi- Cabinetul Ciorbea pune pe primul plan “lupta pentru ciolan”, înseamnă că cetăţeartului de rînd i se vor diminua şi mai mult şansele şi
speranţele într-o viaţă normală, trăită în democraţie, economie de piaţă, stat de drept, proprie-tate individuală şi comunitară.
BIROUL DE PRESĂ AL PARTIDULUI
NOUA ROMÂNIE
P r i m a r u l a d u c e m a r t o r i p e n t r u a p r o b a c ă s - a v o r b i i
l â t e l e f o n i n i n t e r e s u l o r a ş u l u i
— Valul schimbărilor a ajuns- la Inspectoratul pentru cultura
Luni, Prefectura Cluj a : organizat o preselecţie a candidaţilor' la postul de inspector şef al Inspectoratului judeţean pentru cultură. La cererea ministrului Culturii, participanţii au prezentat cîte un proiect managerial, fn urma concursului, prefectul a avizat
favorabil proiectele a trei dintre candidaţi, înaintîndu-le la Bucureşti. Menţionăm că Prefectura a refuzat să facă publice numele lor, dar, conform postului de radio CD Napoca, aceştia sînt Augustin Pop, Vasile Gogea şi Liviu Maliţa; ’
idU
ÎHi•C
1w
i • l:
&U;:TC
:tr;CI-.si'îifi
n:®s<c
•lt
Ghcorghe Funar afirmă că toate convorbirile internaţionale ale Primăriei s-au făcut în interesul oraşului şi stabilirii legăturii acestuia cu lumea, aşa încît concluziile “aşa-zisului control efectuat dc reprezentanţi ai Guvernului” nu sînt corecte.
“Vom folosi în continuare telefoanele şi fax-urile Primăriei. Beneficiind de acesţc descoperiri ale tehnicii, am stabilit recent legătura cu oraşele Granada, din Spania, şi.Columbia , din S.U.A. Primarii acestor oraşe ne vor vizita în curînd, însoţiţi de oameni de afaccri, şi sperăm să stabilim înfrăţirea municipiului nostru cu cele două localităţi”, a declarat ieri primarul Funar într-o confcrinţă dc presă. Pentru a oferi credibilitate afirmaţiilor primarului, la confcrinţă dc presă a fost prezent şi Ilarry Maiorovici, cetăţean dc onoare al municipiului. Cunoscutul compozitor a confirmat că a vorbit personal în Israel şi Statele Unite, inclusiv cu Ellie Wicsct, ptcdînd pentru Cluj. “E în interesul accstui oraş, carc este al Europei, să aibă cclc mai bune relaţii în lumea întreagă”, a spus Ilarry Maiorovici.
:Convorbirilc IIot-Linc purtate din Primărie, a căror notă dc
plată se ridică Ia 2,4 milioane de lei pentru luna martie, vor fi imputate cclor găsiţi vinovaţi, a mai precizat primarul. •
El este nemulţumit că prefectul “dă indicaţii ’ Curţii dc Conturi pe cine să cercctcze şi ţine să mulţumească public acestei instituţii “pentru severitatea controalelor efectuate la Primărie”.
Funar a prezentat probe care să-l disculpe şi în legătură cu faptul că Primăria a folosit mai multe maşini decît avea dreptul. El a prezentat două hotărîri de Consiliu local care autorizau folosirea pentru început a trei şi apoi a cinci maşini. “Noi avem doar trei maşini, în loc de cinci, cîte a stabilit Consiliul local, aşa încît am făcut economie, nu am risipit banul public”, a dcclarat Funar. în schimb, consilierul local Janos Boros, carc a semnat, în calitate dc preşedinte de şedinţă, cea de a doua hotărîre a Consiliului local, afirmă că Prefectura a atacat în contenciosul administrativ şi a obţinut anularea deciziei dc folosire a cinci maşini. Boros va ccrc în şedinţa Consiliului local dc joi suspendarea primarului pentru folosirea în interes personal a banului public.
(C.C.)
r . Funar Işi limitează pretenţiile _
i faţă de Marius Avram la uri leuJ Pfinimil Ghcorglic Funar a anunţat ieri că renunţă să-i mai oaraI daune morale ziaristului Marius Avram, redactor şef adjunct al i | cotidianului “Mesagerul transilvan”, în faţa căruia a cîştigat ui 1
I proces de zece milioane săptămîna trecută. Funar se mulţumeşte cu i recunoaşterea formală de către Tribunal a faptului că a fost calomniat 1
| “Pentru'a da un semn bun în săptamînilc dinaintea Paştelui, vi /■ anunţ că îl iert pe ziaristul de la “Mesagerul” de plata celor zece J _ milioane. Dacă se va cere recuis, eu voi solicita daune morale i»» I valoare de un leu”, a precizat ieri Funar într-o conferinţă de prcsi| Atitudinea primarului nu se va modifica, indiferent carc va fi l■ răspunsul ziaristului. Funar a declarat că s-ar bucura dacă ziarul işi | J va cere scuze pe prima pagină pentru opiniile exprimate <fc I Marius Avram în editorialul “Studiu de caz: Primarul Fun(er)arr l | Funar a cîştigat prima rundă a proccsului cu Avram, obţinînd'
I condamnarea penală a acestuia pentru calomnie. Ziaristul clujean sugera în editorialul scris după procesiunea funerară desfăşurată în
| septembrie pc străzile Clujului că primarul este nebun. Numeroşi■ ziarişti şi chiar unii oameni politici au protestat faţă dc decizia■ Tribunalului, afirmînd că un jurnalist nu trebuie condamnat pentru I opiniile sale. (C.C.)
miercuri, 9 aprilie 1997 A R T A - C U L T U R A - I N V A T A M I N TA D E V A R U L ]d e OB&bj I
Cea de a A-a scară a festivalului i-a avut ca protagonişti pe instrumentistul, compozitorul şi dirijorul Barrie Webb (Marea Britanie) şi formaţia clujeană ARS NOVA condusă de compozitorul, Cornel Ţâranu. Situîndu-se pe traiectorii paralele stilistic, solistul serii de luni 7 aprilie şi ansamblul clujean au conturat spaţii sonore dintre cele mai diverse, ineditul jucîndun rol preponderent în programul invitatului străin.
< Vorbitor de limba română' cu o surprinzătoare claritate, Barrie Webb (figură pregnantă în peisajul
! muzical contemporan), a produs o puternică impresie asupra ascultătorilor prin măiestria
: interpretativă (atît în varianta . “trombon 1 cît şi-în cea a exoticului• instrument australian “didgeridoo”),- împletită atît de firesc cu ; expresivitatea unei comunicăridirecte. Astfel, dacă în compoziţia
• proprie “Second Skin” ineditul a
constat în primul rind în utilizarea unui grup de instrumente folclorice australiene în combinaţie timbrală cu banda magnetică, “Prestop IT’; de Vinko Globokar a făcut apel la un complex de calităţi actoriceşti pe care Barrie Webb le-a demonstrat cu prisosinţă. Şi toate acestea, pe fundalul unei desăyîrşite stăpîniri a instrumentului său, trombonul, facîndu-1 să dezvăluie cele mai incredibile potenţe timbrak expresive ale sale.
Programul ARS NOVEI, cuprinzînd lucrări de M. Kopitman, G. Iranyi, A. Gentile, D. Cojocaru,
A. Borza şi K.I1. Stahmcr, a opus experimentelor timbrale sonorităţile instrumentelor “clasice”,'oferind o paletă stilistică bogaţi Astfel, de la sonorităţile fragile, aerat-diafane ale lucrării “Zapping” de Ada Gentile (Italia), lâ cromatica păstoasă, densă, dramatică chiar a celor “cinci momente efemere” de Dora Cojocaru, spectrul sonor a cunoscut sensibile gradaţii prin intermediul celorlalte lucrări incluse în program.:
Cristina JMonica HAUSER
I'e.stivaluf d e M uzica C on tem poran a C LU J M O D I\li\r ,(J7 pragrumeaza pentru această seara, ta ora 19. in Sala Studio, recitalul susţinut de flautistul francez Pierre î'w.v A rtaud şi Ansam blul de percuţie, condus de (irigare Pop. !n program: T. Takemitsu, /). Rotam, K. Tanguy, P. Y. Artaud. .1. CI. Râset, Ii. Ferneyhough. S. / crescu. P. Sze.gii, F. Ilcrman, C. Misievu i şi ('. Ripa.
P r im im d e l a C a b in e t u l R e c t o r u lu i
D E C L A R A Ţ I Ea recto ru lu i U n iv e rs ită ţii “Babeş-Bolyai”,
Andrei MARGA, em isă la so lic itarea presei in tern aţio n a le
t Domnule Rector Andrei M arga, în urma precise de autogestionare a acestor studii, conformdeclaraţiilor premierului Victor Ciorbea, la legislaţiei şi xeglementărilor în vigoare. Sînt apoi liuversitatea “Babeş-BoIyai” s-au desfăşurat discu- = consecinţe privind curriculumii] liniilor de studii,
i ţii privind organizarea studiilor în limba maghiară, alocările de posturi didactice (care se corelează cu■i Ce consccinţc instituţionale are adoptarea de către volumul disciplinelor şi, fireşte, cu efectivul de studenţi
y diversitate a principiului multiculturalismului? -ce studiază într-o linie de studii), organizarea admiterii\ Andrei Marga: Au avut loc analize într-o comisie studenţilor. Toate acestea în conformitate cu
specializată, pe baza unei proceduri corecte, care nu documentul Abordarea structurilor multiculturale,a stîmit vreo obiecţie. Profilul multicultural al ■ adoptat cu acordul tuturor părţilor,-al facultăţilor, în^Universităţii “Babeş-Bolyai” care a fost afirmat 24 martie 1997. La solicitarea colegilor ce reprezintănmanim, înseamnă dezvoltarea liniilor de studii în ; linia de studii în liniba maghiară, tragerea altor•română, maghiară, germană - deci a reprezentării consecinţe-a fost amînată pînă după modificarea Legiimultiplelor culturi din această parte a României, ca şi învăţămîntului, anunţată de Guvernul Victpr Ciorbea.culturi ce interacţionează. Consecinţele instituţionale Sînt pregătite soluţii, îneît înăuntrul structuritor unitarese trag în acest moment pe baza Legii învăţămîntului 'ale Universităţii “Babeş-Bolyai” reprezentarea
Mn vigoare. Deja se lucrează la organizarea în cadrul f facultăţilor a departamentelor liniilor de studii. De j exemplu, într-o facultate cum este, să spunem, Chimia,
j membrii catedrelor de chimie analitică, chimie anorganică, chimic organică etc. care predau şi susţin-
T u r t u H a n L u n g a : c r e d o :D i c ţ i o n a r t e o l o g i c c r e ş t in , d i n
p e r s p e c t iv a , e c u m e n i s m u l u i c a t o l i cîn colecţia “Homo religiosus” a Editurii Dacia a
apărut, recent, o lucrare impresionantă nu numai -prin proporţii cît, mai ales, prin erudiţia cu care a fost ea alcătuită, astfel îneît să servească ideile superioare ale creştinismului, ca o componentă a spiritualităţii europene'. CREDO. Dicţionar teologic creştin din perspectiva ecumenismului catolic,, datorată părintelui profesor univ.dr. Tertulian
• Langa. ■ .. t '~ • .Dicţionarul teologic s-a născut din cerinţele vieţii
-creştine. Consulfindu-1, încercînd să găsiţi răspunsuri la multiple probleme legate de viaţa spirituală, veţi descoperi că în el sînt cuprinse (potrivit autorului). toate manualele de teologie, cu întreaga terminologie
> inserată în ordine alfabetică, ce se regăseşte în tratatele de Ştiinţe Biblice, de Istorie a Bisericii, de Dogmatică, de Ascetică-Mistică, de Morală, de Liturgică, de Drept canonic, de Doctrină socială a Bisericii şi de Ecumenism, esenţa fiecărui euvînt fiind cuprinsă aici. în phis, dicţionarul nu este realizat de pe poziţii neutrale,' ci se doreşte unul- militant, care să contribuie la răspîndirea unor concepte, la, regenerarea morală a societăţii româneşti, la asumarea credinţei ca un “dar de la Dumnezeu, a virtute supranaturală prin care omul primeşte cele descoperite de Dumnezeu ca adevărate, fiindcă El nu înşeală şi nu se poate înşela” (v. “Credinţa”). Trebuie subliniat şi /aptul că, indirect, lucrarea este şi un produs ştiinţific al Facultăţii de .Teologie Greco-Catolică din Cluj- Napoca, gîndif şi pus în pagină în vechea tradiţie; cipariană, etimologistă, culturală şi militantă a Şcolii de la Blaj. -
“Lucrarea părintelui profesor Tertulian Langa este un act de credinţă, de erudiţie şi de cultură, de persuasiune morală, de deschidere spre puţin bănuite straturi ale cunoaşterii, ascunse sub cele superficiale” - scrie, cu îndreptăţire, în “Cuvînt înainte”, acad. Camil Mureşanu.
Aspectul grafic deosebit e întregit de imaginea
r . - ' . v * , J
■
de pe copertă, ce reproduce lucrarea artistului Radu ] Anton Maier, “Christ” (acryl-+ airbrush, panou de 90x80 cm). O ,carte de cultură, o carte pentru suflet
M ichaela BOCU • : ***, - ... 7
Lansarea, a avut loc ieri, 8 aprilie a.c., la Biblioteca Centrală Universitară “L. Blaga” în prezenţa l.P.S. George Guţiu, a editorilor cărţii, urnii mare număr de teologi, oameni de cultură, studenţi. Despre această lucrare de zidire spirituală au vorbit; Virgil Bulat, directorul Editurii Dacia, acad. Camil Mureşanu,; prof. dr. Viorica Lascu, Dana Prelipceanu - redactorul cărţii] încheierea a aparţinut pr. prof. dr. Tertulian Langa, cu un buchet de mulţumiri înmănuncheat magistral, sub semnul
• lui Isus. “
I F i l a r m o n i c a T r a n s i l v a n i a I
"1I
j (P ianista ADRIANA CEEA);
seminarii la studenţii din linia de studii în maghiară, constituie Departamentul studiilor de chimie în
• maghiară care urmează să fie înzestrat cu competenţe
liniilor de studii în organismele de conducere, pe principiul autonomiei universitare, să fie întărită. s Căutarea-de soluţii pe baze argumentative, prin folosirea formulei cu ădevărat europene a multiculturalismului, o consider, acum ca şi altădată,calea pentru a satisface interesele culturale diverse, consolidînd, în acelaşi timp, universitatea şi evitînd, în orice caz, antagonizarea grupurilor.
La finele unui concert simfonic cu un program ca şi cel din seara zilei de 4 aprilie (Busch-Concert pt. orchestră, Ljszt-Concertul nr. 2 pentru pian şi Dvorak - Simfonia a 9-a), comentariul de specialitate ar trebui, firesc, să vizeze deopotrivă dirijorul (Christoph ~ Rehli) şi solistul (in cazul de faţă, pianista Adriana Bera).
Cum însă tehnica dirijorului lăsfi atît de mult de dorit, ne vom opri doar asupra artei interpretative a solistei,-expri- mîndu-ne, totodată, .admiraţia la adresa ansamblului care, în ciuda şefului ;de orchestră, a reuşit să realizeze acompania
pregnantă a Adrianei Bera, dublată de o inteligenţă muzicală vizibilă indiferent de “teritoriul” stilistic abordat, s -a , făcut remarcată şi în Concertul în La de Liszt, mai vitregit în viaţa concertistică decît fratele său în Mi bemol. Ştiut este de către toţi cei ce âu avut de cîntat pe pianul de concerte al Filarmonicii, cît de ingrat este felul său de a răspunde. Şi totuşi, Adriana Bera a ştiut sa-l “modeleze”, să-l determine să “rostească”, "cînd- pătimaş-temperamental,, cînd de o mare nobleţe şi sensibilitate. ; Perfecta stăpînire a partiturii i-a
permis “dirijarea întregului ansamblu şi crearea atmosferei propice dialogului. Adevărată demonstraţie a unei ireproşabile ţinute pianistice, manualitatea Adrianei Bera nu este scop în sine, ci mijloc spre ţelul final; sunetul “rostit”, încărcat de sens, de substanţă. Nu putem decît s ă ' ne exprimăm regretul pentru inexistenţa unei colaborări cu şeful de orchestră* şi speranţa că o vom reasculta pe pianistă la Cluj într-o companie pe măsura calităţilor sale muzical- artistice de excepţie.
i Astăzi, 9 aprilie a.c., ora 17 ,' ! la Muzeul Naţional de Artă , j Cluj (P-ţa Unirii nr. 30) va t■{ Qvea loc un concert de mu- t^ică de cameră din creaţia
~j compozitorului,’ Sandor; U ^ALASSA, personalitate | Proeminentă a lumii muzicale !! <3in Ungaria. în acest cadru
Şi în prezenţa compozitorului ^andoc Balassa va fi lansată Monografia dedicată creaţiei sale, elaborată şi publicată ^ub îngrijirea compozitorului Clujean Ede Tereny. La Manifestarea organizată în
; ^elaborare cu Academia de j| Muzică “Gh. Dima” îşi vor da l^oncursul: Beres Melinda, B.
Magyari Zitâ,. Mihâlydeâk Endre, Oana Prisăcariu, Tatâr lldiko, Corul de cameră "Kos Karoly”; regia: Carmen Vasile.
M B .
M î i n e s e a r ă ; p r e m i e r ă l ă N a ţ i o n a l :
U p el te le fo n ic g re ş iid e C o n s t a n t i n C u b l e ş a n
. Vă invităm să vedeţi această piesă, de cca mai autentică actualitate, in care evoluează cîţiva actori consacraţi, alături dc alţi cîţiva, foarte tineri, ai Teatrului Naţional din Cluj-Napoca; Canneh Culcer, Dan ChiorcanTl igia Moga, Maria Sefcş, Petre Băcioiu, Maria Munteanu şi Frcderik Sland. Direcţia de scenă este semnată de Dorel Vişan/ iar scenografia de T. Th. Gupe. Spectacolul va începe la ora 19.
M.B.
\J jS m s (H e n u n e t (ucrâri monumentaleUniversitatea “Babeş-Bolyai”,
Facultatea de Studii Europene, "Societatea Culturală Româno- Germană şi Centrul Cultural German din Cluj-Napoca anunţă lansarea' în România a monumentalei lucrări semnate de Georg Weber, Rcnate Wcbcr- Schlcnthcr, Armin Nassclii,Olivcr Sili şi Georg Kneer, “Dic ;Deportatiou von Siebenbiirger Sachscn in dic Sowjetunion 1945- 1949”, (Bohlau Verlag, Koln,Weimar, \yicn, 1995, 3 volume).
Lansarea va avea loc vineri, 11 " aprilie a.c., la ora 11, în sala mică
a Casei universitarilor. Despre lucrare vor vorbi: rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” , Andrei Marga, Paul Philippi - preşedintele Forumului Dcmocrat German, episcopul Cristoph Klein, profesorul Pompiliu Teodor şi profesorul Andrei Roth. Reuniunea îl va avea ca moderator pe prof. Nicolae Păun, decanul Facultăţii de Studii’Europene.
M .B.
O M U N . I C A Tîn ziua de 7 aprilie 1997, Senatul
Universităţii “Babeş-Bolyai” a aprobat materialele şi hotărîrile Comisiei rom âno-m aghiară- germ ană a adm inistraţiei academice cu privire la dezvoltarea structurilor multiculturale ale
Universităţii “Babeş-Bolyai”. Senatul a adoptat un prim pachet; de. masuri de concretizare instituţională a profilului multicultural. Profesorul Wolfgang Breckner a fost ales prorector a l ; Universităţii “Babeş-Bolyai”.
S tu d en ţi interpretm du-1 pe A ristofan
în această seară (ora 20, la Casa dc Cultură Studenţească), Trupa de teatru “Gaudcamus” a Clubului Cultural Studenţesc din - cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca prezintă comedia în două acte “Norii”, do Aristofan (traducerea Demostene Boit/ şi Ştefan Bezdechi). în distribuţie: Ioan Haneş (Aristofan), Florin Şcrban (Strepsîade cetăţean din Atena), Claudiu Popa (Fîdipidc fiul lui Strepsiade), Marin Sabău (Socrate), Mihai Mureşan (Discipolul), Irinel 1 .azăr (Pasias); creditorii lui Strepsiade; Marius Pâtrăşcanu (Amînias), Anca Giura (Corifeul), Ioan Haneş (Raţionamentul cel drept), Cătălin Chiş (Raţionamentul >cel nedrept) ş.a. Regia'artistică; Rodica C*. Radu, referent cultural; Alexandru Mindru, sonorizare: Sebastian Sifft. Biletele se găsesc la casă, în ziua spectacolului, înccptnd cu ora 18 Sponsorul spectacolului: Firma “Carina” Cosmetics MP.
A D E V A R U Ld e C B u j O M U L S I S O C I E T A T E A miercuri, 9 aprilie 1997
■ Releu judeţean ■ Releu judeţeanUmanconstruct la Luncani
Din vara anului 1996, castelul de la Luncani (localitate aflată lîngă Cîmpia Tuizii) are locatari noi. Prin închirierea a 28 de încăperi de la subsol, parter şi etaj, Asociaţia umanitară non profit “Umanconstruct”, cu sprijin material din Austria, Olanda şi Elveţia, a închiriat aceste spaţii pe o perioadă de 99 de ani, cu condiţia de a reface şi conserva suprafeţele închiriate care, parţial, au şi fost transformate în dormitoare, cantină, birouri şi săli de pregătire profesională pentru cei 34 de tineri proveniţi din şcoli ajutătoare speciale, orfani şi tineri marginali/aţi social.
- Noii locatari, chiar dacă nu prea par a fi marginalizaţi social - mulţi poartă cercei, au plete şi bărbi bine îngrijite, au răspuns cerinţelor noilor administratori, reuşind să repare subsolul clădirii, adică 11 camere, tencuite, zugrăvite, amenajînd o bucătărie dotată cu cazane şi ustensile din inox, băile şi grupurile sociale fiind finisate în gresie, faianţă, baterii şi chiuvete din import, aceeaşi provenienţă avînd şi paturile, mesele, lenjeria şi aparatura video TV. Au fost refăcute, prin înlocuire, reţelele electrice cu prize şi întrerupătoare, cele de , gaz şi aducţiune a apei potabile. Acum continuă lucrările de refacere a parterului şi parte din canalizare, reparaţii la tavane, acoperiş, geamuri şi cele de hidroizolaţii şi stabilitate a clădirii.• Pe lîngă angajamentul de a revigora castelul, asociaţia are ca strategie calificarea tinerilor lotatari în meseriile de constructori şi participarea acestora la diferite lucrări de renovări şi restaurări pentru construcţiile de interes social din zona Turzii şi judeţul Cluj.
Sate fără magazineCu toată puzderia buticăriilor şi
supermagazinelor apărute după 1990, mai sînt încă localităţi în judeţ care nu au măcar un chioşc de unde şă se poată procura o cutie de chibrite sau alta de detergent.
în comuna Bobîlna sînt 4 asemenea localităţi văduvite de aprovizionarea cu cele mai elementare şi, necesare produse de uz gospodăresc. De aproape trei ani, de cînd ş-a desfiinţat Cooperaţia de consum din comună, în satele Pruni, Antăşi, Blidărcşti şi Răzbuneni, au fost puse lacăte pe fostele magazine săteşti ce se ruinează în văzul lumii şi dezinteresul tuturor. Ce păcat, spunea secretarul comunei V. Faur, că unele din aceste magazine au o anume rezistenţă, fiind construite în anii 75-’80. Tot aici, după ce a fost retras mandatul de funcţionare al conducerii CP ADM, fostul şi marele complex de prestări servicii cu parter şi etaj, a intrat şi el în conul de umbră al indiferenţei, încît acum nu se mai produc plapume, tîmplărie, mături etc., dispărînd frizeria şi alte unităţi de prestări servicii In vecinătatea sâ, Complexul comercial de aceleaşi dimensiuni, are şi el lacăte pe multe uşi, rămînînd deschisă doar o alimentară slab aprovizionată. •
Cît despre obligaţiile statutare ale Cooperaţiei de a aduce spre vînzare în sate, de la creioane pînă la... avioane, totul a rămas doaT o poveste, şi aceasta în timp ce locuitorii din satul Primi, merg la Bobîlna să-şi facă micile cumpărături, Antăşul merge la Vîlcele, Blidăreşti-ul la Pustuţa, sat aflat în comuna Receâ-Cristur, şi Răzbuneni-ul în Dej. Şi cînd te gîndeşti că toţi locuitorii acestor sate sînt bătrîni şi neputincioşi, nu te apucă doar groaza, ci si durerea.
D. VATAU
Parcul devastat fatal...• La Dej, oazele de verdeaţă se
pot număra pe degetele unei singure mîini. Atîtea-cîte sînt, arată jalnic!
Şi înainte, dar mai cu seamă după apariţia formelor, embrionare ale economiei de piaţă, s-a extins o adevărată plagă asupra oraşului, “democraţia” . înţeleasa de ficcarc, după cum îl tăia capul, îndrituindu-1 să taie şi să scurme după bunul plac. Deşi există “Norme pentru avizarea, autorizarea, coordonarea şi execuţia lucrărilor tehnico- edilitare” pe baza Legii 50/1991, respectarea lor Iasă mult de dorit. Nici amenzile nu sînt descurajatoare. Astfel că, pentru orice lucrare de care aveau nevoie pentru “sălaşurile” lor, agenţii economici, societăţile comerciale, magazinele, pînă şi chioşcurile S-au pus harnic cu bătuta pe asfalt, spărgînd cu
tîmăcopul unde le-a venit bine.Părculeţul de pe str. A.I. Cuza
(vis-a-vis de PECO Dej) a fost supus unor excavări şi scormoniri de către SC '“TIM” SA cu intenţia construirii unui motel; Construcţia începută în urmă cu şapte ani nu s-a terminat nici astăzi şi probabil nu se va termina nici în viitorul apropiat., între timp, părculeţul a ajuns un
maidan părăginit, raiul găinilor şi raţelor gospodăriilor din vec in i Bănci distruse, copaci neîngrijiţi, valuri de pămînt depozitat în straturi, ca pentru o fortificaţie medievală, moloz, cîini vagabonzi, o haldă proaspătă de gunoi. Mai lipsesc doar scenele de spital câ să fie în ton cu Bacovia...
Magdalena VA IDA
f-
l . '" i
R Ă S P U N D E M C I T I T O R I L O R
P R O P R IE T A R I Ş I C H IR IA Ş I ÎN C O N F L IC T CU LEG EA ”
• La ce situat» juridice se poate expune o persoană, care în culmea disperării, ocupă abuziv, o locuinţă liberă, prin plecarea deţinătorilor chiriaşi în s tră in ă ta te ? în aceeaşi ordine de idei, chiriaşii îşi p ierd d re p tu l de a m ai beneficia de co n trac tu l de închiriere a unei locuinţe, mai ales că au folosit-o vreme de 4-5 ani?
- Este corectă observaţia dumneavoastră, domnule T.B.; ocuparea unei locuinţe fără întocmirea form elor legale constitui# abuz.. Starea de deprimare în care se afla persoana în cauză nu înlătură aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege. Astfel, potrivit art. 23 din L. 5/1973, persoanele care ocupă fără contract de închiriere o suprafaţă locativă din fondul locativ aflat în administrarea organelor publice locale, vor fi evacuate fără atribuirea altei suprafeţe, pe baza deciziilor consiliilor locale. Evacuarea se face de către autoritatea care are în administrare fondul locativ, iar în caz de opunere, evacuarea se face împreună cu organele de poliţie. Deţinătorul chiriaş care a plecat îri străinătate avea obligaţia să lichideze juridiceşte locuinţa ce i s-a repartizat. în ce constă această lichidare? Să
înştiinţeze Primăria că părăseşte ţara şi să achite toate taxele ce au fost prevăzute în contractul de închiriere. Dacă nu au fost respectate acele clauze suportă consecinţe rentice„ adică i se refuză încheierea unui nou contract. Chiar în situaţia în care au încunoştiinţate organele competente, persoana care s-a mutat definitiv îşi păstrează dreptul de folosinţă (art. 19 din L. 5) asupra locuinţei pe care o deţinea cel mult 6 luni de la data mutării, fără a putea subînchiria pe această perioadă.
• I n ce condiţii o locuinţă se poate scoate din uz?
- în dom eniul locativ, termenul de “uz” este impropriu. Este impropriu pentru că, prin destinaţia ei, locuinţa este tot timpul folosibil^, adică cine răspunde de acel spaţiu şi dispune de el conform legii, , chiar dacă proprietarul sau chiriaşul n-au respectat la mutare, procedurile legale. Dreptul de ă folosi o locuinţă se
, pierdp, potrivit art. 24 din L. 5/ 1973, cînd: se pricinuiesc
Însem nate pagube locuinţei, clădirii în care aceasta este situată, dacă prin comportarea lor, locatarii principali şi cei care locuiesc cu ei fac imposibilă convieţuirea, sau cînd nu plătesc cu rea credinţă, timp de trei luni
consecutiv, chiria sau c o ta p a ţ a cheltu ielilor ce l e r e v i |v Scoaterea din “uz” sau c a s a ^ are loc cînd dispar e le m e n ts | de confort, de c iv i l iz a ţ i elem entară şi se, t r e c e |ţ demolare. ■
• Dacă p ro p r ie ta ru l locuinţe este n e m u l ţu m i t 4 hotărîrea comisiei j u d e ţ e n e (ap lic a re a L .1 1 2 /1 9 9 5 , j sensul câ nu i s-a r e s t i t u i t » n a tu ră lo cu in ţa , d e ş i e i liberă de 4 ani pe cine c h e a U în instanţă?
- Potrivit art. 15 a lin . uW din L. 112/1995, p e n t restituirea în natură a c a s e i trecute în proprietatea s ta tu i ■ hotărîrile se em it d e c â t comisiile judeţene p e a c ă i rază se află apartamentele. Du; cîte susţineţi, Primăria î ş i d ec lâ calitatea de parte-în p r o c e s ţ refuză să se prezinte în ju s t iţ i Dacă Primăria n-a lu a t n ic i hotărîre în privinţa lo c u in ţe i} care o revendică p ro p r ie ta r i este logic să fie scoasă d e st’ incidenţa obligaţiilor ju d ic ia r Există în acest caz o h o tă rîre d r de comisia judeţeană c a r e p o ă face obiectul contestării î n fe instanţelor ju d e c ă to r e ş respectiv a Judecătoriei;
J u r i i Ion G H E R C IO Il
"HIGIENA" are alergie la nefumători!M-am dus şi eu, ca tot omul, serviciu ecologic? Cazul semnalat -
să-mi pun de acord podoaba nue singular. Se pare că înţeleapta capilară cu noul anotimp. Am intrat hotărîre a Consiliului local de a în fiizeria de pe Memorandumului, > interzice fumatul în instituţiile unde, contrar aşteptărilor, nu m-a publice a declanşat o reacţie întîmpinat mirosul îmbietor de alergică in masa de fumători, care pomadă, ci.o detestabilă duhoare acum pufăie în draci peste tot, în de tutun! în ciuda interdicţiei, semn de protest Vorba românului, afişată la vedere, mai toţi angajaţii să fumeze şi capra vecinului! trăgeau din ţigări, de ziceai că-i ' P.S. “IGIENA” = cuvînt de aşteaptă plutonul de execuţie. La origine greacă (“hygieinon” - solicitarea mea, frizeriţa care m-a sănătate), care desemnează' acea tuns şi-a stins ţigara cu un zîmbet ramură a medicinei ce studiază acru în colţul gurii, dar colegii au ^mediul în care trăieşte omul, răzbunat-o cu vîrf şi îndesat! interdependenţa dintre om şi mediul
exterior, normele de păstrare a sănătăţii în viaţa de toate zilele, în procesul muncii, etc., (SIC!). (“MIC ■ DICŢIONAR ENCICLOPEDIC”, E.E.R. 1972). M ircea Olaru-Zăinescu
Comentariile sînt de prisos. întreb doar: pe unde o hălădui poliţia sanitară, inspectorii Oficiului pentru protecţia consumatorului, funcţionarii corpului de control al primarului nefumător si ai nou înfiinţatului
ftTENTIE PENSIONAR
Pensionarii do rn ic i să^i rotunjească veniturile lăcînd ţ /
abonamente Ia p re s ă ! în cartierele în c a r e j locuiesc sînt in v ita ţi J
să se adreseze ia Uniunea Judeţeană >
a Pensionarilor,B-dul Eroilor n r. 4 4 , !
tet 19-54-10, j între orele 9-13.
Precizări pentru consumatorii de apă. Unii cetăţeni, abonaţi ai Regiei Autonome Judeţene Apă-Canal Cluj, au înaintat către unitatea noastră sesizări şireclamaţiiprivindfacturarea excesivă a unor consumuri de apă. O b/mă parte din aceste sesizări se referă la atribuţii ce nu ţin de competenţa Regiei.
Pentru a veni în îhtîmpinarea abonaţilor, în vederea evitării oricărei nemulţumiri şi în scopul unei mai bune lămuriri a cetăţenilor privind jurisdicţia Regieîşiprincipiul după care se face furnizarea consumului de apă, facem următoarele precizări:
1. Activitatea RAJAC Cluj, în calitatea sa de furnizor de apă potabilă şi de prestator al serviciului de canalizare- epurare ape uzate, este complet separată de serviciul dc tcrmoficarc, care produce_ agent termic.
2. Ca urmare a sesizărilor sosite la RAJAC Cluj, specialişti autorizaţi au Constatat câ facturarca cxccsivă acoperă, în uhcle cazuri, consumuri dc apă peste cele normale. în unele situaţii accstc consumuri sc datorează unor dcfccţiuni, ascunse sau vizibile, la reţeaua (conductele) dc apă. Aici însă intervine o delimitare netă
între jurisdicţia RAJAC şi cea a proprietarilor de imobile sau a Direcţiei de Administrare a Imobilelor de Stat - DAIS Cluj, din subordinea Primăriei CIuj- Napoca.
3. R e ţeau a , publică de distribuţie a apei - inclusiv contorul dc înregistrare a consumului - pînă în zona centralelor termice cc deservesc blocurilc, respectiv pînă la contorul din apropierea casclor particulare (inclusiv), reprezintă proprietatea RAJAC Cluj. Toate lucrărilc la accst sistem - revizii pcriodice, întreţinere şi reparaţii- revin Regiei Apă-Canal. Costul unor eventuale pierderi de apă survenite la acest sistem
este suportat de RAJAC.4. R eţeaua de apă
in te rio ară respectiv dintre contor şi apartamentul sau locuinţa abonatului, face parte conform legii, din patrimoniul proprietarului de imobil. Acesta poate fi Statul prin DAIS, asociaţia de locatari sau un alt proprietar. în condiţiile legii, întreţinerea şi repararea oricăror defecţiuni survenite precum şi suportarea supraconsumului rezultat pe acest tronson revine exclusiv respectivului proprietar.
în cazul imobilelor aflate în administrarea DAIS,-remedierea eventualelor.defecţiuni cade în sarcina acestei instituţii, în urma sesizării venite din partea locatarilor. După cum ne informează DAISsupraconsumul de apă constatat pînă la data anunţării defecţiunii este suportat de consumatori. .
5. Sesizările sau reclamaţiile consumatorilor de apă ;- referitoare la supraconsumuri datorate unor defecţiuni > trebuie deci să ţină seama de locul unde s-a produs
defecţiunea. Aceasta, după cum am menţionat, se poate situa fie în zona adm inistrată de proprietarul imobilului sau de DAIS sub autoritatea Primăriei CIuj-Napoca, fie în zona de competenţă a RAJAC Cluj.
6 . în cazul imobilelor administrate ,de DAIS, anunţurile pentru orice defecţiune apărută pe reţeaua interioară precum şi supraconsumul rezultat, pot fi semnalate la Serviciul tehnic al acestei unităţi, B -dul 21 Decembrie 1989 n r. 108 camera 4-5.
7. Eventualele defecţiuni constatate la conductele de apă sau canal amplasate pe căile publice, sesizările sau reclamaţiile pot fi transmise la Dispeceratul RAJAC, telefon 196302.
' Fiind vorba de instalaţii de apă şi canalizare ce asigură un element vital om ului şi confortul consumatorului este în interesul abonaţilor de a semnala în cel mai scurt timp eventualele disfuncţionalităţi. în privinţa competenţelor ce îi
revin, Regia Autonomă Judeţeană Apă-Canal Cluj va face şi în continuare eforturi dc- a îmbunătăţi şi eficientiza relaţia . cu abonaţii şi calitatea serviciilor prestate.
In încheiere vă amintim că preţurile şi tarifele actuale practicate de RAJAC Cluj sînt următoarele:
1. Apa potabilă:- 550 lei/mc pentru populaţie
şi institu ţii bugetare de învăţămînt şi sănătate;
- 720 lei/mc pentru agenţi economici.
2. Canalizare şi epurare ape uzate;
-190 lei/mc pentru populaţie, şi instituţii bugetare d e r învăţămînt şi sănătate;
- 240 lei/mc, pentru agenţi economici.
în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 3/ 1997 a Guvernului României, preţurile şi tarifele se pot ajusta lunar, funcţie de indicele preţurilor de consum, publicat de Comisia Naţională pentru . Statistică. Ajustările se vor face numai dacă valoarea parametrului susmenţionat se modifică cu cel puţin +/- 5 % faţă de nivelul determinat Ia data
precedentei ajustări.De asemenea taxa specială
fixă instituită de C onsiliu l local al municipiului C Iu j- Napoca este de 100 lei/m c la populaţie şi instituţii bugetare (de învăţămînt şi sănătate) şi de 250 lei/mc pentru agenţi economici care se plăteşte fie prin Ordin de plată emis de plătitor fie în numerar la casierii-încasatori cu ocazia avizării la plată sau după data avizării, la caseria biroului abonaţi din cadrul RAJAC Cluj, a cărui program este următorul: Luni, m iercuri orele 8,00-12,00. Marţi, joi orele 13,00 - 17,00. Vineri orele 8,00 - 11,00.
'Ultima zi lucrătoare a fiecărei luni este închis pentra inventar.
Solicităm abonaţilor facă plata pentru serviciile de apă-canal în termen de 5 zile de la data avizării conform prevederilor Legii nr. 4/1981 a Gospodăriei comunale pentru a evita majorările dc întîrziere sau întreruperea furnizării apei după 40 zile de la expirarea termenului de plată. ,Conducerea RAJAC Cluj
El
tra
M
( 7) m i e r c u r i , 9 a p r i l i e 1 9 9 7D U R t T E I CLU*-NAPOCA:Iuni-»liieri8-I«;kîmbatâ9-14;tel/EK 19-73-04;81IBRKBACŢ1A1UR1) * U D J L r i a S j h LBMm kaM icriS -lfi; (d /b i 3M3-23; SCiiREIUCţlA DKJ: liaU incri 8-16; td Tj\ 2 l-6d--' '
A D E V A R U L
d e C i u l
MOBIL ROMThe M obile Phone Network of ihe Future: G S M
Mobil Rom provides innovative services that are simple to use, affordable, and aecessible.
If you wish Io be involved with a project at a naţional level, if you thrive on challenjes and teamwork,
if you can prove you are pragmatic and creative, if you are convinced that the development of the
mobile phone system is an important step in the development of Romania, join the Mobil Rom adventurel . Among the positions offered, surely, one is risht for youl
N O W H I R I N G f o r S A L E S D E P A R T M E N T
I N C L U J
W e c a n o f f e i j x c e l l e n t
d e v e l o p m e n t > p p o r tu n i t i e s t o
q u a i i f î e d c a n c d a t e * în t h e
f o l îo w in g a r e ; :
SHOPMANAC RS - CLUJ (Ref. 068)Repoit.nij tu l!te P- u'wl fndwct Sales M a^ er, tni> pt> 11» responsibl# for the «faily maroşement : tt Mob<i Rom iftop
f selling of Mobil Rom products and services faccording to the internai rules. \ ; 2Candidatas must have good preSentation and . communication skills, and a 2 years experience as a sales person for high technology products.We want to hire fhc very beit candidatei for our organization. AU candidatei should be rellable, enthusiastic, dynamic, well organized, team workers with good computer knowledge (Excel, Word,
wd te «A Jhe: ^mefwgwis.tesponsibTe' Power Point) and Inglish language far Kîs budget» Ac ock'lcvels and tk / ; - skills. Any knowledge of French ii an .supplev theMSţfrUtio»1» the custow fs,- - added bonui.
ofejecftves oî tHe sî-opj; ; - >; Ondlctcrteţ must f ive a Untver%, ţ*perîM<:e 4i for fergh 'v teehnology product; «nd go&d sefrftg 4nd , ;; oeăOtmtioR tşpabtfMeţ. ' ' ' ' ' ' * *
SHOP SALES PERSONS • CLUJ (Ref. 069)i?«>ortir>s to 'be si op marwjer, fhese petscas are LV n*airt poinls J contact vvith the Mobil Rom cuslomtrs to o«r ihopş, TKey jespofisibfe for welcoming the clients, and fot
Interested candidatei should promptly send their applications indicating which positions they are applying for - reference number • to: ■
MARKET PLUS CONSULTINGBucharest, CP 2-134 Deadline: 17.04.1997
MOBILROMt h e m o b i le p h o n e fo r e v e r y o n e a rr iv e s in R o m a n ia
<760738)
P K v r n u a c h it Ar iINTEGRALE
REDUCEREtransport, urcat ;l montat
CiRATUIT î
NIllilOBILĂ ÎN RATE FĂRĂ•’ i-l *
'±1~] *1
i i i ™
. , LUHÎ ^ 1)1:11♦ •....................
W ‘ / K l 11*1 1/', M l I I U < 1
iHiimaî / 1 V/-Î."!Eu „• , Ijs iT n . \ ‘ j- •. 7jSund-ma, - ' ~1a tu m î \ ' «
< Bi * • - B
. . . s i Ia
îi I llit0 't t 22‘Ofr
MODENACluj-Napoca
AS1teL: ‘433555,136822, ORAR *-18 o Hala Agroalimentară P-ta Mihai Viteazul etaj I
td.: 132897, ORAR 9-18 o Calea Victoriei nr. 100
(Materna, TURDA) tel.: 433804
MAI COMERCIALIZĂMPARCHET, PALUX, AR4CET,
IAC. DILUANTCLEI PE OASE, £a>L£-ÎMto?T PENTRU LEMN. SALTELE SELAXA
g ă i n a i a c u ] # /
c o m p u te rs
m n m _
653 USDtel/fere: 198814-194917
 E B E ¥  K O Ld e C l u j ■«**»— >
Cu ocazia Sărbătorilor de Paşte HrmaTV CABLU
I Moferă
MARI REDUCERI LA TAXA DE INSTALARE^Reducerea este valabilă.în perioada 1.04 - 25.04.i997, pentru imobilele aflate sub reţeaua TV CABLU.
Taxele de instalare sînt:- 20.000 lei pentru apartamente;- 50.000 lei pentru case;- 50.000 lei pentru imobilele cu pînă la 10
apartamente? Vă aşteptăm zilnic între orele 8,30-19,30 la caseria noastră din strada Decebal nr.37, telefon 136233.
P P P P S i f
e unnu vrea să mănânce!
TICOe mic, drăguţ, confortabil dar, deşi e foarte manevrabil, refuză să facă un lucru: să mănânce. Oricât l-aţi plimba prin oraş sau prin toată ţara, refuză să consume mai mult de 5 litri la suta de kilometri! Toate celelalte maşini consumă mult mai mult. Lucru care, la cât costă acum benzina, constituie o adevărată problemă!
Relaţii cu publicul: tel. 051-417795
D A E W O O
Biţii m w p w s sw iw ffgwii i p p f i a i iw iig ; S i l
DA EW O OAUTOMOBILE ROMANIA
ŞP*fl*iP*l» ţfPHPWWWWJJIW
A D E V A R U Ld e C l u j
r%! t n t fS*MTA TC CI.1 .l-N \1’(X'.\: luni-vineri*-16;sîmhata 9-14;U-l.fai 19-73-W;SI 11KM)U'|1AT(JKI)\rU ifL IL l Z r l / l r luni-vineri 8-16; Ici/lat 3M3-23; SUBKEOACyiADKJ: luni-vineri 8-16; lei/fax 2140-75 miercuri,, 9 aprilie 1997 ( 7 ) 1 ^
Consiliul de administraţie al S.C.OMN1CONSTRUCT S.A. Cluj
B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 104 Qîn temeiul art. TI din Legea 31/1990 şi OGUR 5/1997
Convoacă : ' 'Adunarea G enerală a acţionarilor la data d e 22.04.1997 ora 9.00 la Clubul CFR str. D. G herea nr. 17 pentru toţi acţionarii înregistraţi la societatea noastră.în cazul în care la data primei convocări nu se întruneşte cvorumul legal, urm ătoarea convocare va avea loc în data d e 06.05.1997 ora 9.00 în acelaşi loc. " .Formele de mandatare, materialele informative şi alte informaţii s e pot primi la sediul societăţii, Biroul PISMPR, tel.: 0G4-197541 /16.
s .c . APULLUM CONS s.a .ALBA-IULIA şantier ORAŞUE
în tem eiul L eg ii nr3 1 /1 9 9 0 ş i a l O rdonanţei de u rgen ţă a G uvernulu i 5/1997
M anagerul SC AVICOLA FLOREŞTI SA
cu sediul în loc.Floreşti, str.AbatoruIui nr.2, judeţul Cluj . 1 convo acă
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilorîn data de 15.04.1997 ora 10 la sediul societăţii, pentru toţi acţionarii
înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31.03 J997. * O rdinede zi:
• 1. Raportul de gestiune al administratorului pe anul 1996. ^2. Raportul comisiei de cenzori privind bilanţul contabil pe anul 1996. JS
f 3. Aprobarea bilanţului contabil pc anul 1996.4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 1997.5. Modificarea statutului societăţii.6. Diverse.
! Acţionarii pot participa’ la adunarea generală direct, cu certificatul de acţionar şi buletinul de identitate sau prin procura specială; acordată altui acţionar care nu este salariat al societăţii. Procura specială de reprezentare se obţine de la sediul societăţii, biroul Personal, unde se va depune după completare cel mai tîrziu pînă la data de 11.04.1997. Materiale informative referitoare la ordinea de zi se pot consulta la sediul firmei în zilele lucrătoare între orele 9-14.
în cazul în care nu se va întruni procentul de reprezentare prevăzut de lege, a doua adunare generală se va întruni în acelaşi loc, la aceeaşi oră în data de30.04.1997. .. . / ;Informaţii suplimentare la telefon: 265113,265022 între orele 9-14.
Consiliul de A dm inistraţie alSC ARGOS SA CIuj-Napoca,
str.O n isifo r Ghib.u (Galaţi) n r .20, tel. 064-195292 î n te m e iu l p re v ed er ilo r art. 73 d in L e g e a n r .3 1 /1 9 9 0 ş i a r t.1 5 din S ta tu tu l so c ie tă ţii ,
convoacă •
Adunarea Generală Ordinară şi Extraordinară a Acţionarilorpentru ziua de 11 aprilie 1997, ora 12 la Clubul Complexului Univers T (Casa
Tineretului) din CIuj-Napoca, str.Tirieretului nr.53-55. -ORDINEA DE ZI pentru Adunarea Generală O rdinară: - ;1. Raportul Administratorilor
m 2. Raportul Comisiei de cenzori3. Aprobarea bilanţului contabil la sfîrşitul exerciţiului financiar 1996 şi a contului
de profit şi pierderi. Repartizarea profitului4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 19975. Completarea Comisiei de cenzori cu 3 membri supleanţi :.~-6. DiverseORDINEA DE ZI pentru Adunarea Generală Extraordinară:1. Aprobarea modificărilor Statutului şi ă Contractului societăţii.Începînd cu data de 7 aprilie 1997 materialele supuse spre aprobare se pot consulta
la sediul societăţii, la Serviciul Personal. ~Calitatea de acţionar se va dovedi cu certificatul de acţionar sau procură specială de
reprezentare. Reprezentarea este permisă numai pentru acţionări.în caz de neîndeplinire a condiţiilor cerute de Legea nr.31/1990, Adunarea Generală
se convoacă pentru ziua de 12 aprilie 1997, ora 12, în acelaşi loc şi cu aceeaşi ordine de zi. ’ ’
• Preşedintele Consiliului dc Administraţie(763838) "’ Mat.inf.Popescu Angela
C o n s i l i u l d e A d m i n i s t r a ţ i e* ^a l S o c i e t ă t i i C o m e r c i a l e 5
ftCFftflfiAZ Sfl Dej 'convoacă
A d u n a r e a G e n e r a lă E x tr a o r d in a r ă a A c ţ io n a r i lo r
la data de 16.04.1997 la Sala Sporturilor Dej pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 26.03.1997. ’
în cazul în care la prima convocare nu vor fi îndeplinite prevederile legale, Adunarea Generală se va reprograma la sediul societăţii pe data de 30.04.1997 ora 10. :
Informaţii suplimentare la societatea comercială REFRABAZ SA Dej, str.1 Mai ‘
nr.134, telefon 064/ 212235 între orele 7-15.
M a n a g e r u l S o c i e t ă ţ i i C o m e r c i a l e
NAP0CCM SA Cluj-Napccaconvoacă '■
Adunarea Generală E xtraord inară a Acţionarilorla data dc 29 aprilie 1997 ora 9 la Casa Universitarilor,
str.M.Kogălniceanu, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de 31.03.1997. -
O rd in e a d e z i a Adunării Generale este următoarea:1. Raportul de gestiune a managerului. 2, Raportul comisiei
de ccn7.ori. 3 Aprobarea bilanţului contabil, a contului de profit şi pierderi pe anul financiar 1996 şi a modului de repartizarea profitului. 4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 1997.5. Modificarea statutului. 6. Diverse.
în cazul în care Ia prima convocare nu vor II îndeplinite prevederile legale, Adunarea Generală se va reprograma în acelaşi loc pe dala de 13 mai 1997, ora 9.
Informaţii suplimentare la sediul | SC NAPOCOM SA Cluj, telefon 19-78-85. S
M a n a g e r u l S o c i e t ă t i i C o m e r c i a l e
ROMCONS SA Dejconvoacă * z
Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilorla data de 15 aprilie 1997, ora 10 la sediul societăţii,
pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor, cu următoarea ordine de zi: •
1. Raportul de gestiune al managerului pe anul 1996.2. Raportul Comisiei de cenzori pe anul 1996.3. Aprobarea Bilanţului Contabil pe anul 1996.-4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul
1997. ; -5. Aprobarea noii structuri a acţionariatului.6. Aprobarea modificării statutului şi contractului de
societate.7. Diverse.Managerul solicită persoane împuternicite pentru
reprezentare în Adunarea Generală - mandatele de reprezentare se vor ridica de la societate. Adunarea Generală nestatutară se reconvoacă pentru data de 29 aprilie 1997. •
I n f o r m a ţ i i s u p l im e n t a r e la t e le f o n : 0 6 4 - 2 1 2 5 1 3 - 5 , f a x : 0 6 4 -4 3 2 7 2 0 .
C O N S IL IU L D E A D M IN IS T R A Ţ IE A L S.C.ECOSOF S .A C L U J -N A P O C A S tr .D e v a N r .1 - 7 în tem eiu l art 7 7 d in L e g e a 3 1 / 9 0 şi a O .G . 5 / 9 7 convoacă A d u n a re a G e n e ra lă E x tra o rd in a ră a Acţionarilor Îs d a ta d e 2 7 .0 4 .9 7 o ra 1 0 ,0 0 Ia s e d iu l' sodetăţi p e n tru to ţi ac ţio n arii în re g is tra ţi în Registru! C o n s o lid a t al A c ţio n a rilo r . în cazu l neîndepliniri c v o ru m u lu i, A d u n a re a s e re p ro g ra m e a z ă pe dat d e 1 1 .0 5 .9 7 o ra 10 .O R D IN E A D E Z I: 1 .R ap o rtu l M a n a g e ru lu i ş cen zo rilo r, a p ro b a re a b ilan ţu lu i contabil, co n tu lu i d e p ro fit şi p ie rd e re , repartizare p ro fitu lu i şl fixa rea d iv id e n te lo r . Z .A probare b u g e tu lu i d e v e n itu ri şi c h e ltu ie li, P rogram ului de a c tiv ita te p e anu l 1 9 9 7 . 3 . D ive rs e .F o rm u la re le d e m a n d a ta re , m a te r ia le informative] se o b ţin la sed iu l so c ie tă ţii -T e l. 0 6 4 /1 9 4 7 3 4 (mf>
EU^GAiNypĂŢOARE^iJHCEI^RORCr
C o n s il iu l d e a d m in is tr a ţ ie a
SG TURDALACT SA Turdâa n u n ţ ă c o n v o c a r e a p e n t r u d a l a d e 1 7
a p r i l i e 1 9 9 7 o r a 1 4 a• s ' 2
A dunării Generale § E xtraord inare a A cţionarilor
la’sediul socictăţii din strada Calea Victoriei nr.3-5.
agrokom ph*ENTRAL tOVA *T|
.. ..... T —.... ------4toA\t- ’ «• '• •
" 7 T S Z t O i 0 0 7 ' D U D i r r ' t ' r A ' r r CLUJ-NAPOCA:luni-vincri8-16;simbălâ9-14;tcl/6xl9-73-04';SUBREDACTIATURDA: A O E V 5 A ţ | I J L( 9 ) m i e r c u r i / 9 a p n i i e 1 7 7 / ________ J r l l a f L i M / A i J b luni-vineri 8-16; ici/fai 3MÎ-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri S-16; leUfa* 21-60-7? d c C i U J
E c h i p a m a n a g e r i a l ă a
S C V J T A D U L C I S A C l u j - N a p o c a 1
convoacă" Adunarea Generalii a Acţionarilor
la dala dc 14.04.1997 ora 9 la C lubul Cl'R (str.Dobrogeanu Ghcrca n r.l7) pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de7.04.1997.
în cazul în care la data primei convocări nu se îndeplineşte cvorumul stabilit prin Ordonanţa 5/1997, adunarea generală va avea loc în data de 29.04.1997 la acceaşi adresă şi aceeaşi oră.
Informaţii suplimentare Ia SC VITADlflLCI ISA Cluj-Napoca, str.Iuliu Maniu nr,34 telefon
064/192956,192746 între orele 8-10.
Societate comercialăangajează
• Ş O F E R I - D I S T R I B U I T O R IJpermis categoria B, C, E
. experienţă în domeniu• F R I G O T E H N I S T
experienţă în domeniu, v -
Informaţii si curriculum vitaela t e l / f a x : 4 1 2 7 5 1 .
Managerul Societătii Comerciale
SORTILEMN SA' din G h e rla
c o n v o a c a
iuiuuata. ikiuatilti
la data de 15.04.1997, ora 15 la sediul societăţii pentru toţi acţionarii înregistraţi la data de
-31.12.1996. Dacă nu se întruneşte cvorumul legal, se convoacă a doua adunare generală la data de 29.04.1997 în acelaşi loc şi la aceeaşi oră.
I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a s e d iu l S C
S O R T 1 L E M N S A G h e r l a , t e le f o n 0 6 4 -2 4 1 7 1 7 *
M a n a g e r u l S o c i e t ă ţ i i C o m e r c i a l e
TEXTILE - ÎN C Ă L Ţ Ă M IN T E S A C lu j-N a p o c a
"" convoacăA d u n a r e a G e n e r a l ă
; E x t r a o r d i n a r ă a A c ţ i o n a r i l o r
la data de 29 aprilie 1997 ora 12 la Casa i Universitarilor, str.M.Kogălniceanu, pentru toţi s acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la
sfîrşitul zilei de 31.03rl997.Ordinea de zi a Adunării Generale este următoarea:1. Raportul de gestiune a managerului. 2. Raportul comisiei
<te cenzori. 3 Aprobarea bilanţului contabil, a contului de fcrolit şi pierderi pe anul financiar 1996 şi a modului de Repartizare a profitului. 4. Aprobarea bugetului de venituri Şi cheltuieli pe anul 1997. 5. Modificarea statutului. 6. diverse.
în cazul în care la prima convocare nu vor fi îndeplinite t* revederile legale, Adunarea Generală se va reprograma în Acelaşi loc pe dala de 13 măi 1997, ora 12.
Informaţii suplimentare la sediul SC TEXTILE ÎNCĂLŢĂMINTE SA Cluj,
telefon 19-03-25 între orele 8-10. ■- M
^ c D o n a i d s
Caută să angajeze P E R S O N A L
P E N T R U
R E S T A U R A N T
Daca doriţi să lucraţi într-o echipă tînără şi dinamică, într-un loc plăcutşi curat, unde se pregătesc şi servesc produse de cea mai bună calitate şi sînteţi o persoană:
• cu vîrstă între 18-28 ani; =• 9)• entuziastă şi adaptabilă; |• care poate lucra în schimburi şi în week-end;
mCel mai mare
distribuitor en gros din ţară de
Î M B R Ă C Ă M I N T E B A L O T A T Ă V E S T. . - x! ' .
Vă oferă:* peste 50 de sortim ente de îm brăcăm inte
so rta tă de cea mai bună calitate (în saci transparenţi de 5-10 kg.)
Sunaţi-ne! Dacă sună ocupat, reveniţi! Depozit: luni-vineri: 8-18, sîmbătă: 8-14.
jud. Cluj, sat Vlaha.Viziţaţi-ne şi vă veţi convinge că a meritat!
S C C O M C E R E A L S A C L U J ,> cusediul în Cluj-Napoca, Piaţa Avram Iancu nr.l5 | convoacă Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor la data de 11.04.1997, ora 10, la sediul societăţii pentru toţi acţionarii înregistraţi înRegistruI Acţionarilor la31.03.1997. Dacă nu se întruneşte cvorumul necesar, a două convocare se stabileşte la 25.04 a.c. la aceeaşi oră şi în acelaşi loc. Relaţii suplimentare la tel/fax 1 9 5 5 5 7 /1 9 7 2 0 1 .
pB
Consiliul de Administraţie al Societătii Comerciale
FORTUR CUG SAcu sed iu l în C luj-Napoca, s tr .B eiuşu lu i nr. 74
. con voacăA dunarea G enerală E xtraordinară a Acţionarilor
la datade 29.04,1997 ora 10 la sediul socictâţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrsitul ztîei dc 15.04.1997.
In cazul în care, la data primei convocări nu se îndeplinesc prevederile legale, adunarea generală se reprogramcază pentru data de 14.05.1997, ora 10 la sediul societăţii.
Informaţii suplimentare la sediul SC FORTUR CUG SA Cluj-Napoca, str.Beiuşului nr.74, telefon 064-415240 sau 064-415260, interior 1201 între orele 10-15.
S C U B E R m E A M
S Â C I U JStr.Gării nr.21
• O R G A N I Z E A Z Ă C O N C U R S
pentru ocuparea postului de ECONOMIST la Biroul Export,
în data de 28.04.1997 Condiţii: - studii superioare - cunoscător de limbi străine
de preferinţă germana• A N G A J E A Z Ă
- tîmplari, pompieri, fochişti cu a doua calificare de electrician.
: (396402)
Teatrul de Stat Ibrdaanunţă CO N C U RS p en tru ocuparea posturilor de
C O N T A B I L Ş E F c u stud ii superioa re ş i ^
C O N T A B I L P R I N C I P A L cu stud ii m edii. 1■ ţi , ;<t'
. Concursul va avea loc la sediul instituţiei, în ziua de miercuri 23 aprilie a.c. ora 10.informaţii suplimentare la telefon 311952.
in s p e c to r t r e a p t a IA.C ondiţii: __ - studii, medii economice;
^ - vechime pe funcţii economice de min. 6 ani şi jumătate.
Tematica şi bibliografia pot fi consultate zilnic, între orele 13,00-15,00 la camera 77, pînă la data de 22.04.1997, ultima zi de înscriere la concurs.
O--- ----------- :------ —--------------- \ \
SG FLACARA SACluj-Napoca
convoacăAdunarea Extraordinară
a Acţionarilorîn ziua de 18.04.1997 ora 12 la Cantina Flacăra
din Cluj-Napoca, str.Someşului nr.14, pentru toţi acţionarii înregistrări în registrul acţionarilor la 31.03.1997.
Dacă nu se întruneşte cvorumul necesar,^ adunarea sc va ţine în data de 2 mai 1997. (3427?2j
A D E V A R U Ld e C B u jj
_ _ _ — - _. M T A 'V ’f " CLUJ-NAPOCA:lBiitvin*iiW45»liifl»ăli9-14}lfl/lml9-'îî-04sSUBKEPACfUTJJRpA:srU S S L IL i t luni-vineri S-16; tel/fax 3)43-23; MjBKKDACflA DEJ; iuni-tincri 8-16; Ici/fax 21-4>fl-7*miercuri, 9 aprilie 1997
' Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti în perioada 8 r 26 aprilie 1997f £
' pentru a veni în întîmpinarea Dvs.SC NAPOLACT SA Cliu
r~vă oferă 1 O UNT 65% g ră s im e , p a c h e t 2 0 0 g,
cu numai 3.500 leiO UNT 65% g ră s im e , p a c h e t 100 g ,
cu numai .1.800 leila magazinele noastre de prezentare din: Piaţa
Mihai Viteazu nr.7-8, Calea Floreşti nr.81 şi de pe str.Fabricii nr.11.
* SĂRBĂTORI FERICITE! *
l i c i t a t i c p u b l i c ăTRIBUNALUL CLUJ 1
V I N D K L A L I C I T A H I ; IH JK L IC Ă prin Serviciul Kxccutori Judecătoreşti ‘
în data dc 14.04.1997, ora 9:1. teren de 7.140 mp. cu 4 grajduri (Nr. 1-4),
situai în localitatea Macău, judeţul Cluj, la preţ de strigare dc 154.000.000 lei.
2. autoturism RKNAULT TURBO D25, an de fabricaţie 1984 de culoare albastru-metalizat, în stare foarte bună, la preţ de strigare de 18.000.000 lei. ,v
I n f o r m a ţ i i l a t e l e f o n 1 9 0 7 2 4 -
z i l n i c I n t r e o r e l e 1 4 - 1 6 .
A N I V E R S A R I ,
M U L Ţ U M I R I
• Dragi părinţi Boancă Vaier şi Ana din comuna Baci nr. 8, cu ocazia împlinirii frumoaselor vîrste de 87 şi 77 ani, precum şi a 62 ani de căsăto rit, vă dorim sănătate şi liniştea sufletească a tît de mult dorită. “La Mulţi Ani!” Copiii cu familiile. (380050)
: • Domnului Mitw Vişan din Cluj, la împlinirea vîrstei de 77 ani, soţia Maria, copiii Mia, Nelu, Mitra, Vasile şi Lia, cu familiile, îi doresc “La mulţi ani!” şi multăsănătate. (394135)
M A T R I M O N I A L E
• Domn necăsătorit 42/180/90 situaţie materială bună, autoturism , sigcer, prezentabil, ofer prin căsnicie o viaţă, lipsită de orice griji în mediul rural (la 20 km de Cluj, unei doamnersau domnişoare 30-38 ani (fără obligaţii), serioasă, prezentabilă (de preferinţă din învătămînt). Aventurierele să se abţină. Tel, j 3-51-11 orele 8-17, (38602 8) ' ' — — — ——— — — — —
• Vînd casă nouă, ocupabilă imediat str. Jan IIuss nr. 35 cartier Iris. (380087)
• Vînd casă de vacanţă situată pe Valea Iadului, te ren 800 mp tot confortul, p re ţ 35.000 ' DM, negociabil. Tel. 059/15-31-73 Ora’dea. (380095)
• Vînd gara j u ltracen tra l, zona C ipariu. Tel. 19-84-64 seara. (386083)
• Vînd vilă deosebită în Zorilor. P re ţ negociabil. Tel. 12-71-96 (386145)
• Vînd 3 camere 90 mp BCA str. Pata nr. 10 etâj*7 din 8 ap. 82. Vizibil azi şi joi orele 17-19. (386153)
• Vînd urgent garsonieră confort I str. B-dul Muncii nr. 87 A ap. 42, parter. (386159)
• Vînd apartament 3 camere, str. Retezat nr. 1, Mănăştur. Tel 41-1,1- 10(394051)
• Vînd apartament 3 camere, etaj I, Calea Dorobanţilor. Tel 15-37-54 sau 018/62-31-18. (394100)
• Vînd apartam ent 2 cam ere confort 2 Gheorgheni şi apartament 4 cam ere confort 1 cu telefon, M ănăştur. P re tu ri avantajoase. Telefon 19-70-27 «au 15-79-55. (394127)
• Vînd apartament 3 camere Pata, ultraflnisat. Tel 15-71-51 sau 15-52- 36. (394144) _________
• Vînd cabană la munte şi sobă pe m otorină im port G erm ania. Informaţii la tel 19-94-09. (394146)
• Vînd 3 cam ere u ltra fin isa te , p a r te r , str. Buftea. Tel 15-26-43. (394199)
. SOQETAIEACOMERQAIA FARMACEUTICA
NAPOFARM' str.Maiakovski nr.2
organizează
L I C I T A T I E
în ziua de 11.04.1997, ora 12 pentru vînzarea următoarelor mijloace auto:
• A u t o t u r i s m t e r e n A R O 2 4 3 D ; ş
# A u t o i z o t e r m ă R o m a n d i e s e l , *
m a r c a R 1 0 2 1 5 , c a p a c i t a t e 8 t o .
în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare vineri, ora 12. .
• Vînd casă mare în Floreşti. Tel 42-50-42 sau 018/62-35-08. (394147)
• Vînd 2 cam ere confort I în Gheorgheni Tel 15-36-58. (394200)
’ • Cumpăr 1 -2 camere, plata pe loc lei sau valută. Tel. 1942-59. (379848) _
• Vînd casă compusă din 4 camere parchetate, baie, bucătărie, cu gresie şi faianţă, 5 focuri gaz, sobe de teracotă, garaj, terasă, curent trifazic, telefon internaţional, singur în curte str. Meseriilor nr. 12 tel. 43-76-01; după ora 19 tel. 43-26-41- (379900); • Vînd 2 camere confort 2 libere
Gheorgheni. Telefon 41-21-81. (379950)•, Vînd apartament 2 camere în clădire
veche tip casă 2 camere, confort mărit 63 mp, mobilat lux, contor gaz, 4 arzătoare, telefon, garaj în curte, beci, pod, TV Cablu semicentral. Tel. 13-99-25 între" orele 17-20; pentru pretenţioşi, (379954)
• Vînd BMW 52 5 i 140TKM 1988, excelent Tel. 14-7847. (385881)
• Vînd Dacia 1310 TLX an 1990. Informaţii tei. 15-02-51 (386051)> Vînd VW Golf diesel, an 1992. Tel. 174347.(386071)• Vînd urgent Ford Scorpio, an 1991
Tel. 16-23-23 dupăora 18. (3 86089); • Vînd Dacia break 1988 si teren în Făget Tel. 19-59-97 ora 10-15 (386101)
• Vînd VW 8+1 din 1976 cu talon, 6 milioane. Str. T. Laurean nr. 6. (386128) :* Vînd Dacia break 1996 str. Mălinului nr. 29. Tel. 15-87-37 (386130)• Vînd Skoda 105 S, televizor color fără
telecomandă si frigider Arctic. Tel 14-77- 81.(394072)'
• Vînd Dacia 1410 Break, an 1995, 15.000 km. Tel 14-63-84. (394150) '■ • Vînd Dacia 1300 an de fabricaţie 1980. Tel 1648-84. (394162)• -Vînd Renault 19, an 1991,4800 DM şi
reportofon Casio. Tel 1946-00 (394181)• Vînd VW Passat înmatriculat pe 12-
CT, 2300 DM. Tel 17-14-51. (394187); * Vînd piese caroserie Lăstun, din fibră
’ de sticlă, planetare, parbriz, diverse. Tel 18-1543.(394195)
• Vînd Opel Rekord din 1979,, înmatriculat, cu carte de identitate, 1900
cmc, pe benzină, cu remorcă, pret 2000 DM. Tel 063/22-18-93 după ora 14. (394206) • ,
• Vînd maşină de cusut electrică, cu surfilare triploc. Telefon 41-03-98, seara. (386172)
. • Vînd motor electric nou de 5,5 kW 380 V 2860 rotaţii. Tel. 18-17-26. (379952) ' ■■■:"■ : : -
• Vînd maşină de cusut tip Singer. Telefon 14,06-60. (380043) '
• Vînd televizor Philips şi cuptor cu microunde, noi. Tel. 14-50-59. (380070)• Vînd televizor Sony nou, diagonala 72
cm Trinitron, repatriere. Tel. 13-70-63. (380090)• Vînd televizor color ieftin. Tel. 17-32-
mare. Str. Pata nr. 8 ap. 7 (386175)• Vînd maşină înghetală germană, 4000
DM negociabil. Tel. 17-0045 (380039)
• Dau chirie locuinţă. T el 1 9 4 1 ] (394215)
Caut si ofer chirie. T el. 13-51, (378693) \ ■
• Caut chirie urgent. TeL 19-60 (386183) :' • Intermediem chirii. Tel 1 ^09-f (393701) ! |• Dau în chirie spaţiu ultracentral peţ
biiou.TtL 19-75-13.(380067) U• Dau în chirie atelier mecanic, dcteAi
utilaje adecvate. Tel 13-65-16. (3861
• în ch iriez a p a r ta m e n t c u | cam eră u ltra cen tra l m o b ila t, «f frigider şi telefon internaţionaL Tţ 19-49-70 orele 1046 şi te l 19-57-S (380062) • ; ' ;
• Dau în chirie garsonieră confoi I, sem im obilată, cii te le fo n , zoj Union. P lata anticipat. T elefon I’ • JJ 78-89 (386176) ’
• Dau în chirie a p a rtam e jit camere G heorgheni Tel 1 4 4 5 -t (39-1130) r ' -
• Dau chirie urgent. Tel 16-58-i (394191)
• Dau chirie , cen tra l, 2 can » mobilate, cu telefon. Tel 19-504 (394209) , ...• Dau în chirie apartament 2 can
17-04-94,(386136) :. ; "• închiriez garsonieră. Telefon 15/
16sau 16-61-84.(394131) i• Dau chirie u rgent. T el 19-31-1
(394152); • Dau în chirie apartament 2 Mănăştur. tel 17-96-28. (394160)
• Dau în chirie apartament nemobilat, tel 17-06-51.(394182) j • închiriez apartament 2 . can; mobilat, Mănăştur. Tel 17-71-; (394185) '
1 camer! 60)t 2 c a E
• Vînd 42 mp plăci gips carton 60x60 cm pentru tavan fals şi cazan automat încălzire centrală 30 k\Vh. TeL 14-83-93 str . Lupeni n r. 15. (380045) "
• Student, caut gazdă în zona Pi£ Păcii. Condiţii studiu. Ofer 40-< USD. TeL 01/62-88-686. (386181)
, •; Vînd autocamion IFAL50. TeL 15-54-07; 15-77 66. (380101)
• Vînd tractor U 650 din 1990 preţ 2 5 milioane. Informaţii tel. 13-30-63.(380024). • Vînd semănătoare de porumb SPC 6 07. (394208) Tel. 1348-83.,(386116) ? I!
• Vînd tractor U650 cu remorcă 7 tone.Tel 15-43-37. (3942
: Caut pentru închiriat garsonbai (ne)mobilată, cu telefon, p re fe rţ3 f Zorilor sau Gheorgheni. Tel. 4 1 • . între orele 9-17. (380031) ' ;3
• Caut de închiriat garsonieră mobiît*0 în stare bună si în zonă bună. Tel 15f
T is____________________ I l9—-----------------------1ÎI1CD I V E R S E------------------------ -------Salt
• Vînd si montez parbrize auto toate tipurile. Tel. 064/16-35-35 (379906); • Vînd urgent dubă Ford Tranzit an 1980,2000 cmc, benzipă, 5300 DM si dubă Citroen CX 25E, an 1986,5400 DM. Tel. 14-29-07. (385982)
• Vînd Peugeot 205 Parc Auto str.Rapsodiei-Zorilor. Tel. 12-42-52.
• Vînd mobilă nefolosită. TeL 43- 73-21(386137)
• Vînd doi Saint B e rnard cu pedigree, 900 DM. tel 16-67-01. (394169)
• Pregătesc, ofer serviciu pentru i n i imobiliar. Tel. 19-47-75.(379963)
(386144)
• Vînd D acia 1310,1991, 12,7 milioane. TeL 19-05-88 orele 17-21 (386158)
• Cumpăr Dacia 1310. Tel 42-68- 64.(394202)'• Vînd piese Citroen Visa str. Fabricii de
Zahăr nr. 11 bl. G3 ap. 17. (379930)• De vînzare autofurgonetă Fiat Fiorino
Diesel 1988, consum 5 1/100 km, stare excepţională. Tel. 32-13-70.(342161)
Vînd Dacia 1410 an fabricaţie 1993 şi Mercedes 200 D Cobra an fabricaţie 1982. Tei. 14-27-30 după ora20 şi 41- 31-76 între orele 6,30-22. (379949) ;• Vînd VW Golf 2 înmatriculat. Tel. 16-
85-81.(379988). • Vînd Dacia preţ 5 milioane lei. Tel. 16-8443.(380042)• Vînd Renault 18 combi, preţ 3100
DM. Telefon 16-91-44. (380048) ,• Vînd Dacia 1310 TLX an 1988 preţ
convenabil. Familia Duca, str. Byron nr. 8aap. 22 (380051)• Vînd VW Transporter 1600 DM. Tel.
19-65-65;19-53-92.(380055)■ Dacia 1300 avariată pentru piese de
schimb si talon de vînzare. Telefon 41- 53-28. (380077)
57-64(386182)• Vînd 38 mp parchet stejar vechi de 3
ani si 20 cutii faianţă colorată. Tel 17-20- 92 orele 17-21. (394159) ■ - :
• Vînd can delabra cristal Boemia 9 braţe. Tel 15-70-21. (394165)
• Vînd scroafă albă fătarea a doua împreună cu 7 purcei masculi Tel 41-62- 39, seara. (394180)
• Vînd femelă dog argentinean 7 luni. Tel 13-40-54. (394188)___________
S C H I M B U R I D E
L O C U I N Ţ Ă
• Schimb apartament proprietate 3 ; camere confort I Turda cu apartament 2 camere Cluj, fără diferenţă în bani. Tel. 19-16-03.(380052)
' Î n c h i r i e r i
• C au t chirie. Tel. 19-81-48. (380068)
• Dau chirie locuinţă. TcL 43-00-81 (380085)
• Caut chirie urgent. Tel 12-82-38. (394121) ________
M anagerul societăţii comerc. Agromec SA Bonţida, P rinc ipa lă n r. 247 ju d e ţu l C| convoacă A dunarea Genefî E x trao rd in a ră a Acţionarii»!) q , da ta de 16 aprilie 1997 ora 10! . sediul societăţii p en tru 'f acţionarii înregistraţi în Regist’ r ac ţionarilo r la sfîrşitul zilei i j S aprilie 1997. în cazul neîndeplit cvorum ului legal, următoas adunare generală se reprograme, * ’ p en tru data de 30 aprilie 199| aceleaşi condiţii. Informaţii la 'i 11 138 Bonţida orele 10-12. (37986;] ^
— - — ■■■—"i 1 9• F irm ă cu capital străin ca-ţ 1 3
con tab il ş e f . ' Condiţii! ,-stt econom ice; -practică de 3 ac. vîrstă maximă 40 ani Salar deo* de avan ta jos. Tel. 41-50-* (380013) ■
■ • Transportăm marfă cu caroside 10 tone. Tarif2800 leMan+IO-3 lei/oră staţionare, preţ fără T' In fo rm aţii suplimentare E xp loa ta rea Minieră Cluji *Oradiei nr.2 orele 7-15 tel 43-5Fsau 43-50-00. (380016)
• SC V -Total SRL angajeai*4. vînzătoare şl un m agaziontr.l'w w 41-41-12, orele 8-15. (380060)
• Societate comercială-angaje1 personal feminin, cu aspect B-F <plăcu t, v îts ta 18-30 an'i P*" activ ita te de b ingo ţi alimenli publică. Selecţia va avea Ioc vw 11 ap rilie 1997 ora 13 1*f Agroalimentară etaj l. Canaiw vor prezenta un curriculum '< (380065) ' - •
• Angajăm lăcătuşi, tipografi şi agenţi comerciali cu maşină proprie. TeL 43-27-30 orele 8-16. (380075)
\'fr.
• Societate comercială cum pără vite; porci vii şi miere de albine; an g a jează vînzâtor-gestionar în m agazin de carne şi o pera to r pe calculator, cu experienţă. TeL 19-52- 09.(380088)
Transport marfă 5 1. TeL 18-17- 21(380092) ■
• Angajez ospătar-barman serios. TeL 15-54-07; 15-77-66. (380102)
’ • Atenţie! Nou! SC “Macrogroup SRL” anunţă că a deschis un punct de Schimb V alutar pe str. Gh. B ariţiu nr. 20. Tel. 43-00-21. (386111) '
• Executăm şi cu p la ta în ra te , reparaţii auto: tinichigerie, vopsit motor, cutii de viteze, planetare şi telescoape.TeL 13-98-51. (386129)
• Efcctuez transport marfă 5 tone. Tel 15-77-66 sau 15-54-07. (393864)
• Administratorii Societăţii Textila Romat SA CIuj-Napoca, str. Salcîmului nr. 3 7 , ' convocă Adunarea Generală a Acţionarilor la data de 16.04.1997, ora 10, la sediul societăţii, pen tru to ţi acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei dc 31.03.1997. In cazul neîndeplinirii condiţiilor de valabilitate, Adunarea Generală sc reprogramează pentru data de 30.04.1997. Informaţii Ia tel 16-25-38.(394095)
Execut jaluzele lemn tei şi PVC. Garanţie. Tel 41-02-79; 12-39-66 (394172)
• Firm a Social Synapse Breitung angajează de urgenţă asistentă* medicală cu experienţă; Program de lucru luni-v ineri orele 8-14. Informaţii la tel 42-54-22. (394192)
• Curat covoare la domiciliu. Tel. 12- 13-93 orele 20-22. (380041)• Caut operator xerox. B. C. U ., str.
Clinicilor nr. 2, în 10.04. , ora 15 (394145)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, SC Dental Rova-SocoloV anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul cabinet stomatologic, situat în CIuj- Napoca, strr M oţilor nr. 106, ap. 5. Eventuale sugestii, sesizări se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobantilor nr.99. (394157)
• în conformitate cu Legea nr. 137/, 1995, firmele SC Consult SRI-, SC Remy & Gaiser SRL, SC Piantextrakt SRL şi SC Transariane SRL, situate pe o platformă comună în satul Rădaia, comuna Baciu, judeţul - Cluj, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu. Eventualele sesizări şi sugestii se yor depune la APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (394161)
• SC Librăriile Ved angajează vînzâtor carte la tonetă stradală. Tel 19-24-08 între orele 10-14. (394163)
• Angajăm; bucătari, ospătari şi ajutori. Str. C. Brâncuşi nr. 98, ora 13. (394167)
• Ofer împrumut. Tel. 17-60-73. (379980)
• Solicit împrumut în valută, garanţii imobiliare. Tel. 17-75-01. (380046) ’• Caut persoană serioasă pentru îngrijit
copil de 2 ani, vîrsta 25-35 ani. Tel. 41- 44-92.(380098)
• Ofer 3 locuri în maşină pînă Ia F rankfurt, p rin Austria: Plecarea sîmbătă, 12.04.1997. T tl 14-50-81. (394173)
• F irm a Social Synapse Breitung, cu sediul în Cluj, str. Primăverii nr. 22, ap . 2 anunţă deschiderea cabinetului medical cu specialităţile: mcdicină internă, medicină generală
p e d ia tr ie începînd cu data de 1997. P rogram luni-vineri,
3?' 9-18. Informaţii, program ări tel 42-54-22. (394193)
}Ji • SC Trans.Total SRL angajează obarm an. Tel. 14-45-39 oiele 9-15. •(<380057) ;MK* Angajez vînzătoare pentru bar. Tel. fl'3-09-15 sau str. Oaşului nr. 76 Bar
il^Oaza”. (380069)Ţ i* în conformitate cu Legea nr. 157/ J1 9 9 5 SC Rompo Exim SRL anunţă jîr.ceperea demersurilor pentru obţinerea j autorizaţiei de mediu pentru Magazin falim entar şi en gros pe str. Aurel Vlaicu ; 'n r . 10. Eventualele sesizări şi sugestii se j depun la sediul APM Cluj, Calea ! ţ)orobanţilor nr. 99.(380083), i.V: • “Milion Art” selecţionează cîntăreţe,• dansatoare (Canada, I ta lia , Japonia, f E lveţia, Cipru, Liban). Oferim cazare, i O iasâîn Bucureşti. Tel.. 01/32-14-585; j 01/62-14-083. (386000) i ' • Consiliul Local Moldoveneşti,
organizează concurs pentru ocuparea postului de secretar în data de 23 aprilie I 997. Relaţii suplimentare la Primăria Moldoveneşti. (386132) '
■ * • SC Proiectantul SA CIuj-Napoca str. t le v a n r . 1-7 închiriază2 spaţii pentru
irouri, de 27 mp fiecare. Vinde fişete **ietalice şi mobilier birou. Detalii la tel. 1 9-67-44 si 19-52-64 între orele 9,30- *3,30.(386140)
-! • SC Piscicola SA Cluj, organizează c cncurs pentru ocuparea postului de £«stionar magazin peşte, în data de 21 ap rilie 1997, ora 11, la sediul societăţii
in Calea Baciului nr. 81. Condiţii de :£«rtic ipare minim 3 ani vechime în ^Quieniu. Informaţii la telefon 43-50-80.
86161)* în conformitate cu Legea nr. 137/ § 95 , SC Bianti Com SRL anunţă
r u p e r e a demersurilor pentru obţinerea ^ to r iz a ţ ie id e mediu pentru obiectivul V ^ fa z in piese auto, situat în Cluj-, | ‘Mpoca, str. Cîmpului nr. 11. Eventualele L^sizări, sugestii se depun la APM Cluj, p-'llea Dorobanţilor nr.99. (394142) l * în conformitate cu Legea nr. 137/ ^ 95, Direcţia de Telecomunicaţii Cluj ^ ţ 'u n jâ începerea demersurilor pentru ^ ţ i n e r e a acordului de mediu pentru ri*»ectivele: extindereCTA7D 1000 linii r 1 *npia Turzii, situat în Cîmpia Turzii şi ^ t in d e re reţele locale Apahida, situat în i fcahida. Eventualele sugestii, sesizări se K ^pun la sediul APM Cluj, Calea » Probanţilor nr.99. (394143)
• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Gyorbiro Alexandrii anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru construcţie casă de locuit în CIuj-Napoca, str. Bărc I f. n. Eventualele reclamaţii şi sesizări se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (3 80020)' • în conformitate cu Legea nr: 137/ 1995 Marc Gherghina anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru opt parcări în str. Venus nr. 25 bl. 31. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99 (380022)
Ban Gergely este chemat la Judecătoria Cluj în 16 aprilie 1997 ora 8 camera 124dosar civil nr. 5194/97 pentru ieşire din indiviziune. (380100)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Moldovan losif anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă familială situată în CIuj-Napoca, str. Maramureşului nr. 63 A. Eventuale sugestii şi reclamaţii se vor depune la APM Cluj, Calea Dorobantilor nr.99. (394156)
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Toth Istvân anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul casă familială situată în CIuj-Napoca, str. Oltului nr. 68. Eventualele sugestii şi reclamaţii se depun la sediul APM Cluj, Calea. Dorobanţilor nr. 99. (394164)• în conformitatecuLegeanr.137/1995
SC Trans-Invest SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul magazin de desfacere produse chimice şi fitosanitare, situat în Turda, str.Gh.Lazăr nr.7. Eventualele sesizări, sugestii şi reclamaţii se depun la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342160)
• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Cherecheş Aurel şi Hozan Teodor anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru casă de odihnă în Beliş, Cariera I Izvor. Eventualele sugestii şi reclamaţii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (394171)
P I E R D E R I
• P ierdu t telefon mobil m arca Dancall. O fer recom pensă găsitoru lu i. Tel. 048/25-11-31 (386085) '
• Pierdut carnet student pe numele Coldea Emil. îl declar nul. (380025)
• Pierdut ştampilă de primar, cu stema ţării a comunei Moldoveneşti. Se declară nulă. (386133)
• SC West Cargo SRL, cu sediul în Turda, str. Dr, I. Raţiu nr. 92 anunţă pierderea certificatului de înregistrare fiscală nr. 7790381. (3941
• Labo Nora şi Labo Cristina pierdut carnete de sănătate. Se declară nule. (394149)
• Pierdut carnet de student pe numele Boros Emese. îl declar nul. (394154)
• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Roman Adriana. O declar nulă. (394174)
• Pierdut chitanţier fiscal RATUC nr. 868251-868300. Se declară nul. (394179)
. • SC Domires Serv SRL pierdut certificat de înmatriculare nr. JI2 / 574/ 1997 eliberat de Camera de Comert Cluj. Se declară nul. (394141) ; - ’r
• Cozac Anţoniu pierdut carnet de sănătate. îl declar nul. (394194)
• Cu adîncă durere aduc la cunoştinţă trecerea în nefiinţă, după 0 lungă şi grea suferinţă, la data de 8.04.1997, a scumpei mele mame, dr. NORA VAIDA. înhumarea va avea loc joi, 10 aprilie 1997, orele 10, la C im itiru l cen tral. Fiica L iana. (394214)D E C E S E
C O M E M O R Ă R I • Cu durere în suflet ne despărţim de dragul nostru tată, socru, bunic şi străbun ic TARŢA GAVRIL. Dumnezeu sâ-1 ierte şi să-l odihnească. Fiica Aurelia cu familia. (386160) .
• Cu adîncă du rere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după 0 grea suferinţă, a scumpului nostru so ţ şi ta tă RARĂU VIOREL, în vîrstă de 46 anL înmormîntarea va avea loc joi, 10 aprilie, orele 14 de Ia C apela m are a . Cim itirului Mănăştur. Soţia Anuţa şi fiul Florin. (380071)
• Comemorăm azi, 9 aprilie, 4 ani de la despărţirea de iubitul nostru MUREŞAN AUGUSTIN. Odihnească-se în pace. Soţia Ana, fiica Puşa, nepoata Ioana. (380015)
• Cu nemărginită durere anunţăm tragica moarte a iubitului nostru fiu şi frate CRIŞAN ADRIAN OVIDIU, ia numai 19 ani, elev în clasa a Xll-a Ia Liceul G heorghe Şincai. Am p ierdu t un fiu m inunat cu reale ca lită ţi m orale şi intelectuale. Înm orm întarea va avea loc joi, 10 aprilie o ra 12, de la Cim itirul din M ănăştur, C apela nouă. in veci îndureraţi părinţii M arta şi Nelu şi
/ fratele Daniel, d a r cu încredere în mîngîierea Domnului (380108)
• Sîntem a lă tu r i şi transm item sincere ondoleanţe d-nului director Eugen Bogdan şi familiei sale în aceste momente de grea încercare prin decesul tatălui drag, prof. univ. ANDREI BOGDAN. Colegii de la G rupul Şcolar E lectrotehnic. (380021)
• S-a stins d in v ia ţă ing. POPA DAN, p rie ten drag , om de aleasă nobleţe sufletească. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Condolâm fam ilia; N ineta şi L orin Pop. (380026)• Plecat p rea devretne dintre noi,
nepotul CRIŞAN ADRIAN OVIDIU ne-a îndurerat profund sufletele. Nu vom uita niciodată caracteru l lui m inunat şi in teligenţa deosebită. Sîntem a lă tu r i de so ra M arta , cumnatul Nelu şi nepotul Daniel în copleşitoarea lor durere. M aria cu soţul Mircea. (380109)
• S incere condoleanţe familiei con feren ţia r d r. Pop L iviu, la dispariţia mamei sale. Laboratorul de Radiologie Recuperare. (380028)
• Colectivul Clinicii de Cordeologie-Recuperare îşi exprimă în treag a com pasiune şi sincere condoleanţe d-lui conf. dr. Pop Liviu ■ la decesul mamei sale. (380029)
; • Cu ad încă d u rere în suflet anunţăm în ce ta rea din v iaţă a dragu lu i nostru fiu şi ta tă POPA DAN, în v îrs tă de 62 ani. în m o rm în ta rea va avea loc miercuri, 9 aprilie 1997, la ora 13, în cim itiru l C en tra l.. /F a m ilia îndurerată. (386073)
• Conducerea Spitalului Clinic'de Recuperare este alături de domnul conf. dr. Pop Liviu în m area durere pricinuită de m oartea mamei sale. (380030)
• Cu durere nemărginită, anunţăm dispariţia fulgerătoare şi mult prea tim purie a d rag u lu i n o stru elev, ADRIAN CRIŞAN, şi ne alăturăm spre mîngîierea familiei îndurerate. C onducerea, cadrele didactice şi în tre g u l perso n a l a l liceului «Gheorghe Şincai” (386165)
• Sîntem cu tot sufletul alături de colega p ro f. d r . Ileana G alea în greaua pierdere suferită. Colectivul C a ted re i de L im bă şi L ite ra tu ră E ngleză, F acu lta tea de* L itere. (380038)
• S întem a lă tu r i de d-na Mia Coşeriu la pierderea fratelui VIAN. Sincere condoleanţe. D. M C. Baciu (380047)
• Ne a lă tu ră m cu sufletele îndurerate suferinţei fărâ margini din inimile fam iliei şi colegilor de clasă, Ia p ie rd e re a tim purie a SANDEI CÂPUŞAN, la v îrsta la ca re visele a r fi p u tu t deveni realitate. Clasa a Xll-a A şi doamna d irig in tă M onica M ărăşescu. (386166)
• Sincere condoleanţe şi întreaga n o as tră com pasiune familiei Grigore Popescu la moartea tatălui. Familia Mircea Pop. (380064)
• ,Cu nem ărg in ită du rere ne despărţim de iubitu l nostru fiu, fra te , cum nat şi unchi RARĂU VIOREL. Dumnezeu sâ-1 odihnească în pace M amă, fratele Petru cu familia. (380072)
• în d u re ra ţi peste m ăsură, anunţăm fu lgerătoarea trecere în nefiin ţă a_ d ragei noastre eleve SANDA CÂPUŞAN şi împărtăşim suferin ţa fam iliei greu încercate. C onducerea, cadrele didactice şi în tregu l p ersonal a l liceului “Ghcorghe Şincai” (386167)
• Sîntem alături de cumnata Anuţa şi nepotul F lorin la trecerea în nefiin ţă a iubitu lu i nostru fra te , cumnat şi unchi RARAU VIOREL. Fie-i ţărîna uşoară. Sora Raveca cu familia. (380073)• ADRIAN, ştiam că drum urile
noastre sc vor despărţi în curînd, însă nu credeam câ despărţirea va fi definitivă şi a tît de dureroasă. Te vom p u r ta m ereu în - sufletele noastre. Colegii din clasa a Xll-a A şi doam na d irig in tă M onica Mărăşescu. (386168)
• Pios om agiu la despărţirea de dragul nostru frate, cumnat şi unchi RARĂU VIOREL. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fratele Emil cu familia. (380074)
• îm părtăşim durerea colegului nostru , p ro feso r G rigore T arţa , lider al zonei G herla, la pierderea tatălui său. Biroul operativ al S. L. I. P .C . (380078)
* Anunţăm cu triste ţe că dragul nostru ta tă , bunic, fra te prof. universitar dr. PAZMANY DENES a încetat din viaţă. Înmormîntarea va avea loc în d a ta de 10 aprilie 1997, o ra 13, la cim itirul Central. Familia îndurerată. (386174)
• Colectivul secţiei P sih iatrie - E rgo terap ie exprim ă în treaga com pasiune doanlnei d r. Doina Popescu şi familiei pen tru m area pierdere suferită prin decesul tatălui drag, magistratul BUTIRI. (380080)
• A înceta t d in v ia ţă scumpul nostru tată, socru şi bunic, IEPURE AUREL din satul Sâlicea, în etate de 77 ani. Nu-I vom u ita niciodată. Înmormîntarea va avea loc în data de 10 aprilie , orele 13, în satu l Sălicea. Fiul Vasile, nora M arta şi nepoata Voichiţa. (394139)
• Sîntem alături de colega noastră d r. Doina Popescu şi de familie în marea durere ce 0 încearcă în aceste momente. Fam. dr. Birţ. (380081)
• Cu adîncă d u re re în suflet anunţămîncctarea din viaţă, după 0 lungă su fe rin ţă , Ia 72 ani, a scumpului nostru soţ, frate, unchi, bun vecin -şi cunoştinţă, PETJÎRLEŞAN ALEXANDRU. Înmormîntarea va avea loc în data de 10 aprilie , o ra 15, la Cim itirul C en tral. F am ilia îndu rera tă . (394190)
• Sîntem alături de d-nul profesor conferenţiar dr. Pop Liviu, în marea d u rere p ric in u ită de p ierderea mamei dragi. Colectivul secţiei de Chirurgie-O rtopedie a l Spitalului Clinic de Recuperare. (380086)
• Sîntem alături dc familia Bogdan Genu, în aceste m om ente grele p ric inu ite de m oartea ta tă lu i, p ro fesor u n iv ersita r BOGDAN ANDREI. D um nezeu . să-l odihnească. Familiile Luca, Pinte şi Tămaş. (380094)
• Cu adîncă d u re re anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost soţ, ta tă , socru şi bunic, BONDOR EMANOIL, în v îrs tă de 66 ani. Înm orm întarea va avea loc joi, 10 aprilie 1997, orele 14, în satul M ărtineştl, judeţu l C luj. Familia îndurerată. (394203)
• Sîntem alături de familia Crişan la d esp ă rţirea p re m a tu ră de scumpul lo r fiu ADY, de num ai 19 a n i Vecinii: familia preot Cosma şi familia Morariu. (380104)'
• C uvintele nu po t exprim a durerea ce o simt Ia despărţirea de d ragul şi unicul meu prieten ADY CRIŞAN. Nu te voi uita niciodată. Dănuţ Bîrsan. (380106)
• 'S în tem a lă tu r i de fam ilia Cotinghiu în m om entele grele pricinuite de pierderea tatălui drag, COTINGHIU AUREL. Colegii din UM 01607. (386142)
• Sîntem alături de doamna doctor Bogdan-Floriana în aceste momente g rele p ric inu ite de decesul scum pului socru. Colegii din UM 01607.(386143) . .
• Sincere condoleanţe prietenului nostru prof. Eugen Bogdan în marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Familia prof. Dumitru M arc. (386146)
• Sincere condoleanţe prietenului nostru Eugen Bogdan la decesul ta tă lu i său. Fam ilia p ro f. Vasile Şim oca şi fam ilia p ro f. Eugenia Sântămărian. (386147) ,
Sîntem alături de colegul nostru Pazm any Denes In m area d u rere pricinuită de moartea tatălui drag. Colegii din Catedra de Comunicaţii a UTCN. (386151)
• P r in trece rea In e te rn ita te a d istinsu lu i ing. DAN PO PA, am pierdut un prieten drag, de neuitat. O dihnească-se In pace. Vişinei. (386152)
Un pios omagiu pentru ELIGIA, cea care a fost adm inistratoare la g răd in iţa n r. 69 CIuj-Napoca. Sîntem alături de întreaga familie în m area durere pricinuită de decesul ei. Sincere condoleanţe. Colectivul G răd in iţe i n r. 69 C Iuj-N apoca. (386154)
• C adrele didactice şi studenţii Facultăţii de Geografie îţi exprimă profundul regret la dispariţia celui care a fost prof. univ. dr. ANDREI BOGDAN, personalitate marcanta a geografiei clujene şi rom âneşti. F am iliei îndo liate , sincere condoleanţe. (386155)
• Sîntem alături de colegul nostru C rişan Io an în aceste clipe grele p ric in u ite de p ie rd erea fiului. Compartiment tehnologi, proiectare şi SCP de la SC ICPIA F Cluj Napoca. (386169)
• S întem a lă tu r i de domnul director Grigore Popescu în marea d u rere p ric inu ită de trecerea în nefiin ţă a ta tă lu i d rag . Sincere condoleanţe fam iliei în d u rera te . C olectivul Bankcoop F ilia la Mărăşti. (394136)
• Sîntem din tot sufletul alături de colega n o astră , p rofesoara L ăcrăm io ara P litea , î n : m area du rere p ric inu ită de tre le re a în nefiin ţă a m am ei sale dragi. T ransm item fam iliei îndoliate sincere condoleanţe. Colectivul Liceului “Emil Racoviţă”. (394137)
• îm p ărtă şim d u rerea fam iliei P litea N icolae, p ric inu ită de p ie rd erea mamei dragi. Sincere condoleanţe. F am ilia M ureşan Vasile. (394138)
Sîntem alături de prietenii noştri d ragi, familia Popescu Grigore, la dureroasa despărţire de iubitul lor ta tă şi bun ic , POPESCU IOAN., Chipul blînd al bunicului, bunătatea şi nob leţea lui vor răm îne vii în am intirea noastră. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Vasile şi Ana S tbău. (394148)
• Sincere condoleanţe lui Eugen B ogdan, Ia decesul ta tă lu i d rag . Familia AntaL (394186)
Sîntem alături de fratele nostru Nelu şi de cumnata M arta în aceste momente grele pricinuite de tragica moarte a fiului lor ADI. Dumnezeu să-l odihnească. S o ra L ivia şi cum natul G av riş d in B aciu. (394189)
Sîntem alături de Ioan, M arta şi Daniel, în acestc clipe grele în care se despart de fiul şi fra tele lo r drag , CRIŞAN ADRIAN OVIDIU. Familia Matiş. (394196) .
Cu inţm ile p line de d u re re ne despărţim de scumpul nostru nepot şi v e rişo r , ADRIAN CRIŞAN, d ispăru t a tît de trag ic d in tre noi. Bunicii d in Vechea, mătuşa M aria, verişorii S telian şi M arius M orar. (394197)
Dragă ILA BONDOR, cu lacrimi, fiori şi durere îi) suflet te însoţim pe ultim ul d ru m . S u ro rile , f ra ţ i i şi cumnaţii. (394j04)
T oată com pasiunea d rag u lu i nostru RăzVan şi bunicilor, în aceste momente de g rea încercare. Celui care a fost ing. DAN POPA, un ultim om agia Anca şi familia dr. Meseşan Valentin. (394155) ■ '
Sîntem alături de colegul nostru prof. dr. ing. Nicolae Plitea în marea d u rere p ric in u ită de trece rea în e te rn ita te a soacrei. S incere condoleanţe fam iliei în d u re ra te . Consiliul Facultăţii Construcţii de Maşini. (394207)-
Stupefiaţi de moartea prem atură a dragului nostru nepot şi verişor CRIŞAN ADRIAN OVIDIU, plecat d in tre noi, în u rm a unui trag ic accidcnt, la numai 19 ani, lăsîndu-ne ca am in tire sufletu l său bun, inteligenţa şi talentul cu care a fost dotat, îi aducem un pios omagiu, iar fam iliei copleşite de su ferin ţă- în tre ag a n o as tră , com pasiune. Vasile, M elania, O ana şi Lucian. (394217)
Se îm plinesc 6 lun i de cînd a trecut în nefiinţă bunul nostru tată, socru şi bunic VĂSCAN LUCIAN. Il vom p ă s tra veşnic în am in tire . Ioana, Cristi şi Vanessa (380023)
• Vreau să aduc aminte celor care l-au cunoscut, stim at şi iub it pe FÂNICÂLUNGU, din Vultureni, câ azi se împlinesc şapte ani de cînd a plecat de lîngă noi, lăsîndu-ne cu sufletele cern ite de d u re re . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia, fiica, sora cu familia. (380044)
• Toate florile acestei primăveri sâ acopere .m orm întul mamei mele CASPREAC SUSANA, Ia 3 ani de cînd inima ei generoasă a încetat să m ai b a tă . F ie-i ţâ r în a u şoa ră şi Dumnezeu s-o odihnească în pace! Fiica Mariana cu familia. (386050)
« Lacrim i fierb in ţi şi flo ri pe m orm întul tâu , scumpa n oastră D ANUŢA, acum cînd a r fi trebuit să împlineşti 29 de ani şi să ne bucurăm de îm plinirile ta le ca om pe acest pămînt. Nu te vom uita niciodată! Ana şi V iorel M uncaciu p ărin ţii îndureraţi (386178)
• Durerea s-a aşternut în sufletele noastre, de cînd, în urm ă cu un an, inima soţiei, mamei, mamei soacre şi bunicii LUPU MAGDALENA MARIA a încetat să mai bată. Soţul lu liu , fiul D orel, no ra Isabela şi nepoţii Virgiliu şi Ionuţ. (394080)
• S-a scurs un an de gol şi de tăcere, pe care mă lupt să Ie înving, pe care încerc sâ Ie adm it, pe care tim pul încă nu are puterea să le aline, t i rog pe toţi aceia care au cunoscut-o şi au iubit-o pe m am a m ea, LUPU MAGDALENA MARIA, trecută în eternitate, să-i păstreze cu pioşenie o clipă de reculegere. F iica Alice. (394081)
Pios omagiu, duioasă aducere aminte la 2 ani de Ia plecarea dintre noi a dragului nostru soţ, bunic şi socru, VASILE DEMIAN din S înnicoara. Nu te vom uita niciodată. Familia. (394134)
• Se îm plineşte un an de cînd a încetat din viaţa scumpul nostru soţ şi tată, TOMPOŞ LADISLAU. Nu îl vom u ita niciodată. Fam ilia. (394153)
S-au îm plinit 7 an i de cînd m oartea I-a dus de lîngă m ine pe dragul meu fiu FĂNICA LUNGU. V ia ţa lui p en tru mine a fost o bucurie , ia r acum o d u re re fă râ sfîrşit. Te voi p ă s tra veşnic în sufletul meu ca pe un tezaur sfînt. Dumnezeu să te odihnească, copilul meu drag şi scump. Mama. (394175)
• Fam ilia celui care a fost d r. BACIU TRAIAN, m ulţumim rudelor, prietenilor şi cunoscuţilor ca re au fost a lă tu r i de sufletele noastre pustiite şi adînc îndurerate. (386148)
M ulţum esc ru d e lo r, cad re lo r d idactice de la F acu lta tea de Chim ie, co labo ra to rilo r, foştilor studen ţi, colegilor de la-IT IM , prietenilor, vecinilor şi tu turor celor carc au fost a lă tu r i ,d e fam ilia n o as tră în d u re re a nem ărg in ită cauzată de p ierderea celui care a fost profesoral universitar dr. EMIL CHIFU. Soţia. (394170)
• Azi se împlinesc 6 luni de cînd ne-a părăsit cel ca rta fost soţ şi tată, VĂSCAN LUCIAN IOAN. Ne-ai părăsit prea curind şi anii ce vo i urm a îi vom tiă i regretînd câ timpul nu ne-a mai dat răgaz să împlinim ceea ce am visat împreună. Sufletul tău bun va fi veşnic printre noL Soţia cu copiii. (394216)
A D E V A R U Lc fle O la a j S P O R T m i e r c u r i , 9 a p r i l i e 1 9 9 7
P A T A D E C U L O A R ESORIN IJAdlU. VASII I: Di'IJRÂU SI IOAN MAJA l.li-AU
PROMIS. LUNI DUPA-AM1AZÂ. JUCĂTORILOR. CA SITUAI IA FINANCIARĂ A LUI ”1J VA Cl'N ' ’ASTL Oi C*HTTUft IîRUSCÂ. ÎN (TITVA /II,li. IIRMÎNI) A Hi A'TIIIAll. IOATI: RAT 1-1.1' Dl! roNTRACT Şl PRIMlT-i:aci.astA m isiu n i: aproaph im po sim i â i:stf pusa pi:SliAMA UNUI SPONSOR M CĂRUI NUMI". VA H DI/.VÂl.Ull IA IIMPUI POTRIVIT SA VFDI.M1
D i v i z i a I t d e f o t b a l , s e r i a a I V - a - 2 5
UMT mai (ace un pas spre promovare. Aşa după cum am menţionat în
‘ rubrica noastră de ieri, revenim cuo serie de amănunte asupra etapei de duminică:
• Metalurgistul CUGIR UM Timişoara 0-1. Liderul a obţinut victoria prin autogolul lui Ursu, cu
■ 13 minute înainte de finalul partidei. .
• Industria Sîrmci fcîmpia ' Turzii - Phoenii Baia Mare 2-0.
.Victorie meritată a gazdelor care au dominat majoritatea timpului de
, joc, concrctizînd, numai două din numeroasele ocazii avute prin O lar'
i (21) şi Mâţiu (67). .• Sticla Aricşul Turda -
Minerul Ştei 1-0. Victorie necesară ca aerul şi apa pentru turdeni, realizată în urma unui joc; bun, prin goM lui V. Rus (51). ■<
• Victoria Viitorul Oradea - i MotoruJ IM Arad 3-0. Tînăra
echipă orădeană a obţinut o victorie ; la un scor de forfait, graţie golurilor• înscrise de R, Gabor (28), Marta
(52 din 11 m) şi Iambor (88).• CPL Arad - West Petrom
Pecica 1-0. Victorie la limită dar' meritată. Golurvictoriei a fost realizat, la 4'minute după pauză, de Oprescu.
• FC Telecom Arad - FC Bihor Oradea 0-0. Un rezultat care-i nemulţumeşte pe orădeni, mai ales câ Manea a ratat un penalty în minutul 55.
• Electrica Timişoara - Astral Dcta 0-1. Victorie a oaspeţilor reuşită cu 8 minute înainte de final,
1 semnată de Bochiş.• Mecanica Mîrşa - Şoimii
•Sibiu 2-0. Un “ajutor” dat de’ sibieni “lanternei”, care nu ştim
dacă îi va mai fi util. Golurile s-au marcat într-un interval de 5 minute
de către Neamţu (24) şi Zota (29).• Mobila Şimleul Silvanici -
Armatura Zalău 2-1. Oaspeţii au condus din minutul 2 (Csalanas), gazdele reuşind victoria în ultimele12 minute de joc prin' Pop (79 din11 m) şi Cherecheş (89).
• Minerul Baia Borşa.a stat., Partida Minerul Baia Borşa -
Metalurgistul CUGIR, din etapa 22, a fost omologată cu 0-3, echipa din Botşa avînd un jucător în stare de suspendate. Pe teren rezultatul a fost de 4-0! ^
Etapa .viitoare (duminică 13aprilie): Şoimii - Armătura (1-2), FC Bihor - Mobila (0-1), Minerul B. Borşa - FC Telecom (1-2), Phoenix - Electrica (24), UMT - ISCT (04), Minerul Ştei - Metalurgistul (0-3), Motorul MA
-Sticla (3-3), W. P. Pecica - 'Victoria (2-1), Mecanica - CPL (0- 3), ASTRAL stă. în paranteze rezultatele din tur.
Eugen HANG
Campionatul judeţean de fotbal • 20
0 e t a p ă c u r e z u l t a t e n o r m a l eNici o surpriză nu a pigmentat a
5-a etapă a returului. Sinterom, a obţinut o nouă victorie la scor, urmăritoarele au cîştigat şi ele, aşa că situaţia este neschimbată pe primele locuri ale clasamentului. Ar fi un eveniment de semnalat din, domeniul disciplinei: la partida Sănătatea Floreşti - Poşta Română Cluj-Napoca în minutul 79, la scorul de 2-5, partida a fost întreruptă şi n-a mai continuat (un jucător al echipei gazdă â lovit un arbitru de tuşă, motiv pentra care jocul a fost omologat cu 0-3, avînd în anexă şi amenzile corespunzătoare).
Rezultatele elapei: NAPOPAN Pata - Carbochim Cluj-Napoca 1-1, Sănătatea Floreşti - Poşta Română Cluj-Napoca 0-3, FC “U" II - Motorul IRA Cluj- Napoca 3-6, Sanci Cluj-Napoca- Sinterom Cluj-Napoca 1-6, Apo"o Livada - Unirea Jucu 2-.1, /autobuzul Cluj-Napoca - Avîntul Luna de Sus 2-0, Vlădcasa Huedin - ATL Selena Dej 0-2, Someşul Bonţida -
Etapa viitoare (joi 10 aprilie):Carbochim - Sănătatea (2-2), Posta Română - FC “LT II (0-1), Motorâl IRA - Sancx (2-0), Sinterom - Apollo (3-0), Unirea - Autobuzul (0-2), Avîntul - Vlădeasa (0-2), Chimia - NAPOPAN (1-3), ATT. Selena -' Someşul (1-0). în paranteze rezultatele din tur.
Eugen HANG
O l j o w i c f o t b a l is t ic
"Găselniţa" a dem arat. Scumpa şi inestimabila noastră federaţie a balonului rotund a demarat în etapa a. 23-a extraordinara sa "găselniţă” de a delega cîte doi observatori federali Ia partidele de D.N. (cu sarcini' bine delimitate). Asta-mi aminteşte de un banc de pe vremea miliţienilor (cu o "greutate” de aproximativ 5 ani la mititica pentru cel ce-1 debita, de 10 ani pentru cel ce-1 asculta): “Ştii de ce umblă miliţienii în formaţie de cîte trei?" - ţi se punea întrebarea. "Pentru că unul ştie să scrie, altul să citească, iar al treilea îi păzea pe cei doi intelectuali!” - era răspunsul. în context cu bancul propunem federaţiei mărirea federalilor la trei. l)acâ-i bal, bal să fie! '
Restul... “reţetei"Sîmbătă la partida “U” - Sportul Studenţesc au
fost aproximativ 1.600 de plătitori, deci o "reţetă”
de 8 milioane lei. După. efectuarea •deconturilor arbitrilor (7 la număr) cu vreo 2,8 milioane lei, plus a oamenilor de ordine a mai rămas ceva rest din "reţetă”. Sub 50 la sută. Noroc că cei doi federali au făcut decontul la federaţie, că nu mai rămînea aproape nimic:
Noul p reşed in te al Universităţii Craiova*
De luni, Universitatea Craiova are un nou preşedinte, în persoana fostului arbitru internaţional, vîlceanul Ion Crăciunescu. De fapt, el se reîntoarce în Bănie unde în anii tinereţii a fost jucător al Ştiinţei Craiova (fosta denumire a echipei). Funcţia da preşedinte al formaţiei etalon
' a Băniei este una care în ultimii ani nu s-a bucurat de.;, longevitate, destui fiind cei care au deţinut-o (inclusiv Rodion Cămătaru). O întrebare: cît de lungă va fi şederea lui Ion Crăciunescu în jilţul de preşedinte? .
Romeo V. CÎRTAN
P a se su b iec tiv ePrefaţă la
Ajax - JuventusDeşi joacă astă-seară cu puternica Ajax,
Juventus nu şi-a amînat meciul de duminică de la Milano! Şi joacă astă-seară decisiv. Profesionistul autentic - ca şi omul de ştiinţă, cultură sau artă - nu abdică o clipă de la misiunea lui, care se confundă cu viaţa însăşi. Juventus n-a abdicat pOate şi din alte motive. Dar profesionismului e suveran. La noi, Steaua ar fi jucat vineri sau chiar joi pentru a putea pregăti, MAI BINE disputa de miercuri. Italienii: se pregătesc prin muncă, prin creaţie. Şi ce muncă şi ce creaţie am văzut în meciul cu AC Milan!
Noi ne pregătim prin odihnă, prin şedere! O mică diferenţă^;.
Se vor înfrunta astă-seară elanul bine pliat pe. partitura lui van Gaal, energia şi viteza plandezilor, agilitatea lor, cu experienţa, robusteţea, rasa şi forţa lui Juve! Eu unul mă tem pentru Juve. A reuşit un meci prea măre duminică seara, a dat prea mult şi prea multe goluri, iar în fotbal greu se nimeresc sau se reuşesc două comportări trase ca la xerox!- Nu ştiu dacă băieţii lui Lippi vor recupera sau dacă vor prinde o seară ca aceea de duminică. Cu atât mai mult cu. cît nu vor avea în faţă doi stoperi ca milanezii lui Sacchi, care au nevoie de dispensă pentru vîrstă cu mult depăşită. Ce înţelept, ce regal era Baresi dacă renunţa la timp..;. Evita ridicolul, fie şi al unei.seri... E o artă dc a sti să te retragi la vreme.
Viorel CACOVEANU
De~ la venirea antrenorului Cojocaru la cîrtria echipei feminine “U” URSUS a trecut ceva timp. Prilej pentru un scurt dar, cred eu, edificator bilanţ, plus cîteva constatări.
în viaţa sportivă a echipei venirea antrenorului Cojocaru este sinonimă cu patru înfrîngeri consecutive, la nivel de divizie A, şi la nivelul meciurilor amicale (cum este înfrîngerea în.faţa divizionarei secunde din Sebeş). Şi asta după ce “U” URSUS rata grupa 1-6 Ia mustaţă, după ce roadele antrenamentelor conduse de profesorul Mărginean au început să se vadă. în viaţa echipei au intervenit sincopele. Dintr-o ocupantă aproape sigură a locului 7, echipa universitară se scaldă în mediocritate. Nu din vina fetelor. Am să mă explic de ce. “Noutăţile” aduse de antrenorul Cojocaru, trecut pe la Rîmnicu Vîlcea, Galaţi, lotul de
tineret, se ‘numesc trei antrenamente pe săptămînă, (de Ia 2 pe zi în timpul prof. Mărginean), de cîte o oră şi jumătate, renunţarea la sala de forţă. Un bun antrenor, subliniez
S E M I C E R C
Un cal troiancuvîntul bun, este conştient de rolul şi importanţa sălii de forţă, în pregătirea sportivilor, a dezvoltării vitezei şi a capacităţii de efort şi reacţie. Ideea bine pusă în practică de profesorul Mărginean, cu ; rezultate le cunoscute. în al doilea rind, este anormal ca fetele să beneficieze doar de o masă pe zi, du acelaşi meniu pentru toate jucătoarele.' Ciudată optică, cînd teoria antrenamentului sportiv subliniază şi pune accent pe diversificarea caloriilor si nu o
dată pe zi. Mai ales în condiţiile unui sport solicitant. în altă ordine de idei; fetelor le-au fost schimbate rolurile şi partiturile din teren,: Amariei extremă, schimbarea pivotului Laura Crăciun, jucîndu-se debusolat şi într-o totală degringoladă. Cred că-banii investiţi în antrenorul Cojocaru, de ordinul zecilor de milioane ca primă de instalare şi de ordinul milioanelor ca salariu, nu au acoperire. Atîta timp cît jucătoarele primesc sume modice, departe de efortul şi munca depuse. Şi mai cred că nu peste mult timp vor pleca şi oameni valoroşi din cadrul echipei, care nu vor să-şi vadă numele Şi
‘reputaţia pătate de ultimele rezultate obţinute. Numai înfrîngeri sub conducerea antrenorului Cojocaru. Venit la “U” URSUS ca un veritabil cal troian. ; ’ *
Demostene SOFRON
KSGIMNASTICĂ Scurtă poveste despre un titlu de campionAntonio Egri este elev în clasa a Vl-a a Liceului
"Nicolae Bălcescu”. Iubeşte mult de tot gimnastica, fiind legitimat la CSM Cluj-Napoca. De pregătirea lui ca şi a unor colegi de vîrstă se ocupă prof. Lucian Grindean (şi el un împătim it de gimnastică).
între 2 şi 4' aprilie; la Tg. Mureş, au avut loc campionatele naţionale de gimnastică ale şcolarilor, prezenţi fiind puzderie de talente din întreaga ţară. Au fost şi clujenii, adică echipa şcolarilor aparţinînd de CSM. Clubul n-a avut banii necesari pentru efectuarea deplasării, fiindcă fondurile sînt subţiri de tot (clubul n-are nici o vină în acest sens ci aceia care subvenţionează cu sume derizorii activitatea). Deplasarea s-a făcut pe punga... părinţilor. La Tg. Mureş s-a -umblat
cu umilitoarea cerşeală pentru cazare la gazde, reuşindu-se, "cu chiu 'cu vai”, să se asigure dormitul a cîte doi copii într-un pat. Cît despre cantină s-a mîncat "din brişcă”, fiecare copil adueîndu-şi hrana rece pe două zile.
In contextul celor arătate, cucerirea de către Antonio Egri a titlului de campion .naţional la paralele, reprezintă o performanţă ce trebuie îndelung aplaudată, ca şi iniţiativa părinţilor de a. suporta cheltuielile de deplasare. -
Stau şi mă întreb, totuşi: în cetatea asta a noastră Cluj-Napoca, să nu se găsească oameni de inimă care să sprijine talentcje care acum se şlefuiesc pe driimul aspru spre înalta performanţă? - ■ • .
' Victor MOREA
0 r
9 a p r « M «' • Acum opt decerni, J i H11 reorganizat la Bucureşti» . Olimpic Naţional d i» K-Onţ | Forul s-a constituit e x a c t | mai devreme, în a n u l 1 ^ aceeaşi zi -, ca o rg an isn i promoveze ideile o i i România. Primul său P r e p € j fost, pe atunci, p r in c ip ^ * e H i devenit sub num ele d e ţ al II-lea regele ţării; c a rnet-k | fost aleşi G heorghe îVIWjii Alexandru T z ig a ra -S a *5J* • George Costescu, C a i -0 ® ! George V. B i b e s e « , ( | Caracosteă, D inu George Plagino şi alţii- .
• Cu două luni în a in te a . Jpi» I joc oficial al selecţionatei <1*11 a României s-a desfăşura* J F ’ i de ani, în anul 1922, l a meciul amical d in t r e cti: | celor două capitale. | Bucureştiului a obţinut u n ®i ■ de egalitate, 2-2 în faţa B e ţ g a t I Prima întîlnire oficială d in ţi i | două reprezentative u r r n i j , desfăşoare la data d e 8 i u ® ; acelaşi an, tot î n C1PI Iugoslaviei, joc c îştigatRomâniei cu scorni d e 2 - 1 - i
• Acum 65 de a n i^ t n II * derbiul local c l u j e a n ţ j formaţiile locale “U” şi “ R o t i din cadrul campionatului dislj. al întrecerii naţionale d e fc tK terminat nedecis, cu s c o r u l *; Pentru amatorii de n o s ta lg i i cele două formaţii clu jene d i ts amintită: “U” : N o v c a n u - S Bulzan - G hilezan, O o l ! David - Huneade, A l i r u t l a iII, Ştefănescu,. S u i "'“ROMÂNIA” : C h e n d r e i M erceanu, Chifor - F e k M ureşan, Farkas - B i ; Ciungan, Cpstin, C l p «s Căpuşan. Dintre j u d : susmenţionaţi, Bindea a î m i tricoul echipei naţionale « le 1 ori, Sepi II de 23, S f e r a â Cipcigan de 9 ori si C h i f o r «fr~
L A S Z L O
Tarncc finei li laCluj-Napoj
Luni, 7 aprilie, la s e d i u . Volei au fost licitate tu r n e e le r în campionatul naţional A ş i "(| României”. .
Cele două tu rn e e . frj masculine se vor d e s fă şu ra V cum urmează: turneuI lV 17 I aprilie, Quj-Napoca, o rg an c i de “U” ARDAF; tu rn e u l U ,i I iunie, Zalău, organizator Ek 1 din localitate; turneul f in i i "Cupei României” se v a desffif din nou la Cluj-Napoca, în peria i' si 13-15 ■ iunie. Participante: *! îi ARDAF, Someşul Dej, E lc o î I Steaua Bucureşti. • ij.
“ O " s i l v a c i o j i i ;
la Bacarcşti Lîn perioada 10-14 ap rilie ,• sp
Bucureşti, în organizarea cluh ' dc RATB, va avea loc tu rn e i | dr echipe feminine. Iau parte RA; [ Rapid Bucureşti, “U” S IL ^ . Universitatea Bacău, D a c ia J ’t i şi Penicilina Iaşi. Că nu v a fi r j av ştim. Să ţinem deci pumnii c e t i clujene, celor doi buni tehnici;, jj, Ioan Bînda si Fidelia Crişan. I a(j(
Demostene ŞOFROI ţn
F o tbal in te rn a ţio n a lFederaţia nigeriană dezminte
înlr-un raport înaintat FIFA, federaţia nigeriană de fotbal a dezminţit zvonul conform căruia 10 persoane au decedat în urma partidei cu Guineea, datorită prăbuşirii unei secţiuni a tribunei. Reamintind că cele 5 cîştigătoare dc grupe sc califică pentru CM1998, iată rezultatele înregistrate în cea de-a treia rundă a preliminariilor africane:
• GRUPA l: Nigeria - Guineea 2-1. Clasament: Nigeria 7, 'Guineea 6, Kenya 4, Burkina Faso 0. _
• GRUPA 5: Sierra Leone - Ghana 1-1; Gabon - Maroc0-4. Clasament: Maroc 7, Sierra Leone 4, Ghana 3, Gabon 1.
R.C. MUNTEANU
în tâ ln ir i d e g r a d u l t r e i !Cupole europene au ajuns în faza semifinalelor, programînd şase
(”întîlniri de gradul trei” ale fotbalului european. Azi, în Liga
Campionilor, se întîlnesc Borussia Dortmund şi Manchcster ţ 0 la Dortmund, şi Ajax şi Juventus la Amsterdam, (returul pe ^ le aprilie, finala pe 28 mai la Miinchen).
Mîine, în Cupa Cupelor, alte două partide dc ”zece stele” : F |/ civ Barcelona - Fiorentina şi Paris Şaint Germain - Livcrpool (rctu f »ci pe 24 aprilie, finala pe 14 mai la Rotterdam). • " jf'
Aseară, semifinalele Cupei UEFA au adus faţă în faţă Intemazionale şi AS Monaco la Milano si pe Tenerife şi Scfc *04. \ _ ;*
Un lucru iese în evidenţă: Italia are cîte o reprezentantă în ficcj dintre cele trei cupe europene, cu mari şanse dc a le rcgăs X finalele acestora. > | | ■
(CiL
pic
rea
13; miercuri, 9 aprilie 1997 FEMEIAA D E V Ă R U L '€3® O ls a j
\j r -
?!v % 00
1 în timp, ce societatea dezbate aspcctul moral âl^ | donării, oamenii de ştiinţă afirmă că nici o metodă
ţ ,1 vreodată o copie exactă. Totul - de.la citoplasma
^ ..........................
Oi | aplicată unei fiinţe umane nu va putea produce '!■ vreodată'o copie exactă. Totul - de.la citoplasma 4 celulelor embrionare, unde este plasată fotocopia. â *1 genetică ADN, pînă, să zicem, la faptul că persoana V; donată îşi va aminti de Beatles - îşi va impune
personalitatea asupra ĂDN-iM „împrumutai’’. Nici chiar gemenii identici/ care sînt cloni naturali, nu sînt total... identici. Clonii produşi în laborator ar fi nişte gemeni născuţi la distanţă de ani sau decenii, separaţi prin deosebiri uriaşe ce ţin de generaţie şi de cultură.1 „Cea mai gravă eroare este ideea că:
. oamenii ar putea fi... xeroxaţi”, a declarat Harold .,' I Shapiro, rector al Universităţii Princeton, preşedinte
| ăl Comisiei Naţionale Consultative de Bioetică, pe:, I care preşedintele B iir Clinton l-a desemnat sâ ţ ! evalueze dimensiunile juridice şi morale ale donării." | , „Dacă ai pierdut un copil sau un părinte şi vrei sâ J* | aduci înapoi persoana respectivă, n-o vei putea j! face” a declarat recent, într-o Comisie a Senatului
I american, Ian Wilmut, omul de ştiinţă care a donat 5 1 o oaie in Scoţia. , '
Numeroşi experţi, printre care figurează şi Wilmut, sînt profund tulburaţi de ideea donării umane, » tehnologie ce ar putea să transforme reproducţia în copiere; altfel spus, ea. ar putea schimba un părinte şi un copil în gemeni identici.
I „Dacă extragi ADN-ul şi, după 20 de ani, îl introduci în utere diferite, nu poţi obţine copia uflei
I persoane”, â declarat Liza Geller, profesor de etică ' medicală la Universitatea- Harvard. Profesori de
î!
etică, geneticieni, biologi şi psihologi vorbesc la nesfîrşit despre (echilibrul dintre „natură” ,şi „creştere” în evoluţia umană, despre trăsăturile îe
■ caracter native şi deprinderi formate de mediu şi experienţă. Dar chiar şi acei experti care înclină spre „natură”, cum este Thomas Bouchard, psiholog la Centrul de Cercetări pentru Gemeni şi Adopţie
' a Universităţii din Minnesota, cred că fiinţele umane donate ar arăla la fel, dar nu neapărat identic, pentru că „deosebirea de experienţă temporală ar amplifica deosebirea de personalitate”. El consideră că aproximativ jumătate din tendinţele psihologice sînt ereditare. Factorii de mediu îşi spun cuvîntulde la
' bun început Citoplasma celulei în care este plasat ADN-ul va fi diferită de celula adultă din care a provenit. Diferit va fi şi acel material genetic cunoscut sub denumirea de ADN mitochondrial. îndată ce clonul este implantat într-un uter, mediul prenatal este şi el diferit Dieta şi regimul de viaţă al femeii care poartă fătul - fumatul, substanţele chimice sau toxinele cu care vine în contact - vor afecta copilul. ■ ■ . ■ •■( Un clon al lui Albert Einstein, prelevat din Germania-secolului XIX şi plasat, de pildă, în sudul Californiei, la finele secolului XX, ar fi probabil destul de deştept şi ar putea să aibă acelaşi păr alb rebel, dar s-ar putea să nu devină neapărat fizician. Iar un clon al unui bărbat sau femei oarecare ar putea să arate astfel încît să nici nu se distingă de sursa genetică, Jnsă ar putea avea concepţii cu totul diferite asupra lumii, bazate pe experienţă, destin sau ceea ce teologii numesc suflet.
m w s m m î î ;euţanasiei-'câştigateren
Trezirea la viaţă a unui om aflai în comă de peste opt ani a; relansat în Marea Britanie d ez b a te rea :’; asupradiagnosticelor de stare vegetativă persistentă şi asupra! eulanasiei.
Familia lui Andrew Dervine, In vîrstă de 30 de ani, a anunţat că el a reînceput să.,comunice cu cei. din anturajul său şi că este capabil să spună „da” sau „nu” apăsînd pe un buton. Andrew, care- suferă de grave leziuni cerebrale, este una din victimele catastrofei de. pe Stadionul din Hillsborough, din~ 1989, cînţj 95 de sjiporteri şi- au găsit mdartea , într-o busculadă care s-a produs înaintea unui meci de fotbal ■ dintre echipele Liverpool şi Notthingham. El este unul dintre cei în cazul cărora medicii au' diagnosticat 6 stare vegetativă persistentă, dar,:
părinţii săi au. refuzat să ia în considerare- debranşarea aparatelor care permit'alimentareâ lui. După ce a petrecut cîteva luni la spital, a fost luat de .părinţi şi stimulat în mod constant.
Primul caz de eutanasie legală în Marea Britanie s-a înregistrat cu o altă victimă din Hillsborough, Tony Blând, care a murit în 1993, după ce Camera Lorzilor a aprobat hotărîrea'' părinţilor săi de a opri apăratele” care-1 menţineau b în viaţă. în, aprilie anul_ trecut, justiţia â autorizat un grup de medici să debranşeze. aparatul de respirşt al unei fetiţe în vîrstă de trei ani cu creierul; afectat în mod irem ediabil de . meningită. Avocaţii, sprijiniţi de o serie de organizaţii ale medicilor, au cerut atunci în zadar înaltei Curţi să dea directive generale în materie, în Scoţia, unde sistemul judiciar este. distinct de cel al Marii
Britanii, există uri singur caz în analele eutanasiei autorizate legal, cel al unei femei care a murit în iunie 1996, după oprirea alimentaţiei sale artificiale la cererea familiei, după patru ani de “stare vegetativă persistentă fără perspective de vindecare”.
•Trezirea lui Andrew Dervine, ca şi, în urmă cu un an,‘ aceea a unui alt bărbat aflat şapte ani în comă, va aduce argumente în sprijinul adversarilor eutanasiei, .a căror poziţie s-a consolidat în luna iulie prin rezultatele tulburătoare ale unui studiu desfăşurat într-un spital din Putney (sud-estul Londrei). Din 40 de persoane aflate în comă prelungită s-a dovedit că 17 erau, de fapt, conştienţi şi- capabili, să comunice. Parlamentul australian a abrogat recent prima lege. din lume ce autoriza eutanasia: . ■
B u l g a r i i v o r b e s c s i n g u r i
p e s t r a d ă-Unul din opt bulgari
vorbeşte, singur pe stradă, în timp ce în. jur de 100.000 au fost diagnosticaţi ca avînd probleme psihice serioase, informează': publicaţia „Novinar”, citată de BTA. Scăderea dramatică a nivelului de trai determină modificări majore în starea de sănătate ă' populaţiei Bulgariei unde, în ultim ele; trei luni, medicamentele antidepresive s-au: scumpit de zece ori, în
timp ce doctorii raportează creşterea alarmantă a numărului celor ce suferă.de epilepsie. Ziarul ■ „Democraţia” informează, la rîndul său, că se aşteaptă - izbucnirea unei adevărate epidemii de boli
: venerice pînă la sfîrşitul anului, .datorită preţului ridicat al prezervativelor şi antibioticelor. Incidenţa îmbolnăvirilor de sifilis-a crescut de şase ori în ultimii cinci ani, în 1996 ajungîndu-se la 2.272 cazuri.
Francezii se pregătesc pentru anul 2000' Prim arul Parisului, Jean Tiberi, a pornit duminică un 'corilor instalat pe Tumul Eiflel, care va număra cele o mie de zile cite au mai rămas pînă îri anul 2000, transmite A F P ,. După’ cele 12 bătăi de la miezul nopţii, însoţite de 12 focuri de artificii care au brăzdat cerul în apropierea celebrului monument parizian, primarul.capitalei franceze.a pornit contorul cu o înălţime
de 12 metri’şi o lăţime.de 33 metri, contor care urmează să marcheze permanent dte zile au mai rămas pînă in! anul 2000. Nu mai puţin de 20 de posturi de televiziune din străinătate au fost prezente la ceremonia de* inaugurare ş acestuia. Instalarea contorului vrea să simbolizeze, potrivit lui Tiberi, dorinţa Parisului de a rămîne “Oraşul Lumină”.
C in e c e m a i f i lm e a z ă• Clare Danes, noua Julietă,
a refuzat să joace în Company or Angels, proiectul de film pe care: îl pregăteşte Kathryn Bigelow (Zile ciudate) de cinci ani. Adaptare a vieţii Jeannei- d’Arc, scenariul este scris de Jay Cocks (Vîrsta inocenţei, Zile ciudate), iar filmările ar trebui să înceapă în octombrie în Franţa.^ ,
• .;Natălle Portman, cunoscută publicului român dinv Leon (distribuit în România de MPI), a refuzat să joace alături
de Robert Redford, pentru a-şi pregăti debutul pe Broadwây într-o versiune teatrală -a ' Jurnalului Annci Frank.
• Jean Reno* a început în ianuarie filmările la Vizitatorii 2, continuare a comediei de succes V izitatorii, (Les . V isiteurs). Scenariştii sînt aceiaşi Cristian Clavier şi Jean Mărie Poire, pe cînd locul actriţei Valerie Lemercien va , fi luat de Muriel Robin. ,
(MP1)
iM a r ia M u n te a n u :
c& tM & i f t îM c e v a d e
-| - Cititorii aşteaptă de o3 săptămînă răspunsul tău la o. *, întrebare...
- Nu din vina mea!f| - Ai dreptate. Deci, ce | înseamnă, din punctul tău de
vwltrc, „iubire adevărată”?! I 1 înseamnă dăruire totală, din , f ambele părţi. Mama mea mi-ai spus că aşa ceva nu există, că e : doar un vis. Pare-se că a avut I dreptate. ' • .1 -Eşti groaznic de pesimistă!
j - Mai degrabă realişti2 - Cc-ai face dacă mîine aiI avta_ un miliard? Dc dolari!f - în primul moment aş spuneII că-i un vis. -Dacă, totuşi, ar fi J adevărat, în mod sigur m-aş lansa 1 în afaceri pentru că în viaţa de | toate zilde sînţ un om practic!■» Toate problemele dc zi cu zi mi £ fe rezolv singură şi nu-mi permit n extravaganţe tocmai ca să pot trăi J civilizat. De fapt, vorba vine r «civilizat”, pentru .că asta ar . presupune un alt nivel de trai.I Bar strictul necesar există. Şi'’ dacă aş avea un miliar^, nu în
ultimul’ rînd mi-aş deschide un teatru particular unde aş promova tcalcle talente.
- Tocmai voiam să-ţi propun să nc reîntoarcem la teatru.
- Dc acord, pentru că teatrul e
- pasiunea mea, e viaţa mea. , .- Care a fost primul tău ro l.
după absolvirea IATC-uhii?- Marta, din „Copacii mor în
picioare” de Alejandro Casona, la Naţionalul din Iaşi, unde am profesat, de altfel, trei ani. După. care am fost invitată la CIuj- Napoca de poetul Petre Bucşa, directorul de atunci al Teatrului Naţional, oferindu-mi-se roluri principale, unul după altul Am fost, pe rînd: Margot, din „Maşina de scris” de Jean Cocteau, Mărie, din „Woyzeck” de Biichner, Mirandolina, din J ian g iţa” lui Carlo Goldonî, Rosalinda, din „Cum vă place” a lui Shakespeare; şi multe altele, care mi-au adus imense bucurii. Am avut şi şansa să am parteneri de excepţie ca Silvia Ghelan, Gheorghe Nuţescu,
: Dorel Vişan, Melania Ursu, Anton" Tauf, Ligia Moga şi-nti cer scuze că nu-i pot enumera pe toţi cei care, de altfel, formează minunatul nostru colectiv din Naţionalul : clujean.
- Carc a fost prima gafă, prima întîmplare nedorită, nefericită, pe scenă?
- N-a fost neapărat o gafa. A fost un moment de lapsus total, cîndx jucam Perditta, rol principal din „Poveste • de iarnă” a lui Shakcspeare, in regia Cătălinei BuzOianu. Cu trei zile înainte de reluarea spectacolului am aflat că trebuie s-o înlocuiesc pe interpreta principală, care se îmbolnăvise. Colegii nu credeau că se-poate aşa ceva. Biletele erau deja vîndute pentru trei spectacole, era vremea cînd lumea venea la teatru, cînd se făceau cozi la bilete, lucru încă valabil la Iaşi... în fine, am învăţat rolul, am fost la repetiţy, totul de- curgca normal... Extrem de panicat era însă suflcunil carc stia că nicio
dată nu-1 aud şi că nu pot depinde de el. Vine seara spectacolului, se ridică cortina... îl aveam partener pe Geo Costiniu de la Odeon, iar decorul era un mecanism de ceas care urma să se oprească după ce eu îmi spuneam replica. Sufleurul, plin de emoţie, vrînd să-şi facă- datoria îmi suflă prima replică pe zgomotul mecanismului respectiv," iar la urdehea mea ajunge cu totul şi cu totul altceva. Astfel că în capul meu nu mai rămîne nici măcar un vers, totul se şterge, totul devine alb. Geo şi cu mine eram doi îndrăgostiţi care se bucurau de acea revedere. Am improvizat multă miş7 care, ne îmbrăţişam Ia nesfîrşit, timp în care mecanismul ceasului mergea întruna, iar Geo îmi şoptea în- jurîndu-mâ: ,J)a spune, diacului, o dată, ceva!”, eu, inocentă, răspun- zîndu-i că... nu mai ştiu ce să spun.. M-am rugat lui Dumnezeu, care s-a îndurat de mine şi m-a luminat, astfel că după vreo cinci minute da. „dans forţat” mi-am putut duce k bun sfiişit rolul din acea seară. Rol după care mi s-a spus: „Maria, ai încălecat un cal alb!” Şi, într-ade- văr, statutul meu în Teatrul Naţional din Iaşi a fost, pot spune faţă falsă \ modestie, strălucitor. Cu greu am fost lăsată să vin la Cluj.
- Carc a fost,- la CIuj-Napoca, rolul care ţi-a adus cea mai mare bucurie şi cele mai multe aplauze?
- Joiţa, din „A treia ţeapă” a lui Marin Sorescu, rol secundar cu care am luat un premiu naţional. Bucuria nu a fost atît premiul cît faptul că Poetul, atunci cînd mă întîlnea, mi se adresa cu numele . personajului său.
- Carc crezi câ este cel mai marc actor român în viaţă?
- Cel a cărui existenţă este teatrul. ■
- Cum priveşti relaţia actor- public?
- Se spune că artistul este cel care formează publicul. Gusturile sînt însă atît de diferite, încît am reţineri în privinţa acestei afirmaţii. Noi^ actorii, avem intr-adevăr iia „ro l, dar rămîne la aprecierea publicului dacă tu, ca individ, ca artist, placi sau nu. Desigur, o mare, mare influenţă în stimularea gustului o aveţi voi, ziariştii, şi criticii. -
- (ţi place şahul?- Nu p c şah, dar îi admir pe
jucători întrucît consider că sînt persoaae inteligente. De ce mă întrebi?
- Din... simplă curiozitate. Carc e zodia ta?
- Peşti. •- Zodia hipersensibililor, a
artiştilor!!!- Şi a politicienilor. :- Te-a tentat vreodată să intri
în politică? ^- Desigur. Dar eu înţeleg politica
în felul meu,, numai prin corectitudine, cinste şi dreptate. Iar aşa ceva nu există.
- îţi place în,mod deosebit vreun... personaj politic?
- Tot ce se întîmplă acum la noi e atît de ambiguu, încît nu mai ştiu în ce să cred. SeWorbeşte mult şi se realizează foarte puţin. DeocamdaM eu' nu văd'nici o schimbate^ '
- Iar eşti pesimistă.- Nicidecum. Realistă!- Mai bine să revenim la
teatru.- E cel mai bine, pentru că aici
mai am, poate, ccva de spus.- Dc ce „poate”? Ştiu doar câ
mîine, 10 aprilie, la ora 19, ai premieră. Cu cc spectacol?
- Cu- o piesă a dramaturgului si poetului Constantin Cubleşan, unul dintre secretarii noştri literari. E
vorba de „Apel telefonie greşit” unde joc roiul Stelianei, rol de mică
. întindere, dar foarte profund.- Ai emoţii?- Ca înaintea fiecărei premiere,
indiferent dacă rolul e principal sau secundar. Orice întîlnire cu publicul îţi creează emoţii, şi cu atît mai mult cu cît partitura e de, mai mică •
'întindere. Fiindcă noi, actorii, dorim să fim remarcaţi'cu orice preţ, indiferent de vîrstă, i?r dupa ce ajungem la'o anumită maturitate conştiinţa profesională devine şi mai accentuată.
~ Se apropie Paştile. Anul trecut, pe vremea asta, ai avut un extraordinar spectacol dedicat acestei sărbători. Intenţionezi să-l reiei?
- Văd că este programat, dar nu ştiu precis dacă va mai avea loc pie ' scena teatrului. Sînt sigură înăa că voi avea un microrecital tot cu ocazia sărbătorilor de Paşti, în •cadrul Coralei Universitare, pe data de.. 22 '■ aprilie, . Ia Casa Universitarilor.
- Ce altceva mai pregăteşti?• - Am multe proiecte, dar sînt greu de realizat. Totuşi, de unul sînt sigură: se intifulează „Lumina tăcerii şi va fi un spectacol bazat pe bocete, care pun în valoare profunzimea sufletului românesc. Ce roluri voi mai juca la teatrn... nu ştiih pentru că în ultimul timp sînt foarte rar distribuită, iar motive se găsesc destule."Cert este că nu voi rămîne însă în aşteptare. Cînd nu se va mai putea altfel, voi lucra de una singură. .
- N-ar O prima oară!- Da, am mai făcut lucrul acesta
începînd cu 1994, cînd arti realizat recitalul „Pentru că exişti*şi tu”, apoi în 1995 - „Dorul întîlnirii cu Mesia”, şi în 1996 - „Veniţi de luaţi lumină”. Un artjst, dacă nu
Nţna, din „Eseu" de Tudor Muşatescu j
este /olosit, dacă stă, se ofileşte, I moare. Or eu, aşa^cum ai | remarcat şi ţu, consider că’ mai i am încă ceva de spus pe scenă. '
-E bine câ eşti o luptătoare. I- Ăsta e viaţa! j- Apropo de viaţă: Consideri .
că există un „tcrmcn-limită” ' pînă Ia care o femeie poate | întîlni'„iubirea adevărată”? |
, - Nu, nu există un termen . - limită. Iubirea nu poate fi * controlată. Ea vine pur şi simplu. |
~ - Aş putea să nu fiu? I-Trebuia să ghicesc dinainte |
ce ai să-mi spui. tn fond, cc-şi | poate dori mai mult o MAMĂ?
Monica ŢRIPON •
A D E V A R U Ld e C l u j ECONOM IA miercuri, 9 aprilie 1997
Ing. Radu DEMIAN, directorul SC "Agroindustrială" Cluj " ■ M u n u m a i n o i a m c ă z u t î n p l a s a i n t e r m e d i a r i l o r "
“Pot spune că nu ne sperie o reducere a suprafeţei agricole de care dispunem. Avem mari suprafeţe cultivate cu pomi fructiferi. Oferim pieţei, niai ales, mari cantităţi de mere. Numai că nu noi sintem cei care. luăm “spuma”. Vin angrosiştii, care am impresia că sînt bine organizaţi, fiindcă ne impun preţurile. Noi producem cu greutăţi mari fructe de calitate şi în cantităţi însemnate. Valorificarea fructelor, însă, nu o facem noi. De altfel, după cîte ştiu, nu numai noi am căzut în plasa intermediarilor. Mai sînt sectoare aflate în aceeaşi situaţie. Mai ales în cazul - produselor perisabile, ne-ani aflat într-o situaţie critică. Aici, pur şi simplu, nu ai ce discuta. Angrosistul ştie că produsul este perisabil şi te joacă cum vrea el. Dacă cireşele stau 2-3 zile, nu mai ai
'posibilitatea să le vinzi chiar Ia preţuri mici. Cu cîţiva. ani în urmă dispuneam de o reţea de magazine proprii. Atunci fructele din livezi ajungeau direct în magazine. Erau şi mai ieftine şi de o calitate mai bună. De fapt, acesta mi se pare drumul firesc al unor produse. Din această pricină am renunţat şi la legume pe care le desfăceam prin cele 7 magazine pe care le-am avut noi. Să dea Dom nul' să nu trebuiască să renunţăm şi la fructe din. aceleaşi motive. Sectorul vegetal şi
zootehnia nu pot suplini la infinit celelalte sectoare.1 Noi dispunem de sute de hectare de livezi pe care nu ştim dacă le vom putea întreţine. Banca nu ne mai dă bani, deocamdată. Ne cere contracte. Dar cine îţi face contract pentru mere la ora aceasta? Nimeni nu dă bani pentru o recoltă care nu se ştie dacă va
fi sau nu va fi. Pentru a salva, cît de cît situaţia, ne-am propus să dăm înapoi pămîntul acţionarilor. în acest sens, am făcut un demers la-Prefectură, dar deocamdată nu avem nici un răspuns. Solicităm să fie puşi în posesie oamenii, fiindcă privatizare tot se va face. Nu mai putem să dăm 600. ha de grîu, în echivalent, acţionarilor. Dacă dăm pămîntul înapoi acţionarilor, fiecare îşi va face treaba cum poate, iar noi , eliminăm o bună parte din pierderi. Avem 1.200 de acţionari. Acum dispunem de aproape 4.000 ha de teren. Nouă ne-ar rămîne cam 2.000 ha, ceea ce ne este suficient pentru a asigura baza furajeră pentm sectorul nostru zootehnic. Scăpînd de obligaţia de a da cele 600 kg grîu pentru un hectar, neştiind la ce preţ va ajunge griul, scăpăm de cheltuieli foarte mari. Noi sîntem nevoiţi să scoatem bani din bancă cu dobînzi mari pentru a-i da acţionarilor. Practic, noi sîntem obligaţi să ne dublăm cheltuielile, în fapt, statul este cel care pierde şi noi nu ştim ce să facem pentru a ieşi la suprafaţă. Pomicultura costă enorm şi , sîntem lăsaţi, fără sprijin, să ne descurcăm singuri. Şi sînt lucruri care trebuie făcute acum, nu peste o săptămînă.
Ion RUS
noastrein
De m a i'm u ltă vreme, marile complexe zootehnice din judeţul nostru au intrat în derivă. "A vicola” Cluj, "A vicola” G ilău au dat faliment. "Agrocomsuin" Bonţida, combinatul care asigura carnea de porc pentru clujeni se află într-o situaţie dificilă. Odată ce acestea au
■ intrat pe panta destrămării, se I pare că nimeni nu le-a mai■ putut ”frîna” declinul. I Cauzele care au dus la această
5 t T Î A V > r i c t i t m m t l c i < j : ţ i c z
Porcul l-am dat, dar banii nici pînă acum nu i-am luat!Mă numesc Oltean Olga şi
domiciliez în Turda str. Transbordăriinr. 3. Ca fiecare familie de gospodar, şi eu, împreună cu soţul meu, Gheorghe; am crescut porci: unul pentru nevoile casei; altul, la o greutate de cca 250 kg, pentru a ne rotunji veniturile, l-am vîndut la Abatorul din Cluj-Napoca. Sau, cum se spune acum, l-am
valorificat L-am valorificat este un fel de-a spune. Şi-o să vedeţi de ce. în 30 a X-a 1996, am predat porcul la Abatorul din Cluj-Napoca cu asigurările primite de aici: în două-trei luni, primiţi contravaloarea porcului. Mai bine mai tîrziu decît niciodată, mi-am zis. Dar de atunci şi pînă acum n-am primit mei un leu. Ori de cîte ori m-am deplasat la Cluj-Napoca, fie că nu
am găsit directorul economic, fie pe casieriţă, iar atunci cînd i-am găsit, ei n-au... "găsit” bani să mă plătească. Acesta este motivul, stimată redacţie, pentru care ca cititoare permanentă a ziarului, mă adresez d-voastră în speranţa că publicînd aceste rînduri, o să-i treziţi la realitate pe domnii de la Abator. Să nu mă poarte atîta pe drumuri (doar se ştie, acum, cît costă un dus şi întors).
Nu de alia, dar tot plătind transportul, risc să Tămîn şi fără porc, şi fară bani. Nu-i păcat de munca, pe care am depus-o?! Domnii de la A bator mă consolează: asta-i economia de piaţă! După ştiinţa mea de carte, eu zic că asta nu-i economie de piaţă, ci curată bătaie de joc! N-am dreptate?!
Cu stim ă, Olga OLTEAN
situaţie sînt numeroase. Nu mai revenim asupra lor. Adevărul este însă că acestea au constituit o mină de auT pentru alimentaţia clujenilor. Sîntem pe cale să pierdem şi ce mai avem Şi atunci situaţia va deveni şi mai critică.
Trist este faptul că noii guvernanţi nu fac eforturi palpabile pentru a ieşi din criză. Dimpotrivă, au intenţia să reducă la limite maxime taxele vamale: la porc de la 263 la sută la 50 îa sută, iar la carnea de pasăre de la 143 la suţă la 50-60 la sută, justifieîndu-se această măsură prin faptul că presiunea concurenţială asupra producătorului intern va
creşte! Acesta este u n moc cel puţin ciudat, de a percepe L o realitate. Mai ales ţinînd| scama de fap tu l câ majoritatea statelor dezvoltate îşi protejează producătorii agricoli prin măsuri temeinice. Pentru a-şi susţine agricultura, un ferm ieri austriac primeşte de la buge; 34 la sută pentru u n k g de - came de porc şi 49 la.sutiţ pentru carnea de pasăre; î: Elveţia 61 la porc ş i 82 t pasăre. în Polonia, Ungara se . acordă, de asem ene; subvenţii care s în t ia ră ş ' consistente. Ţările U E acont în afara p rim e i- pentn producător o p r im ă & export. Deci, occidentalii îf pot permite să-şi m enţin- produsele la un nivel scăzut Producătorii noştri n u nu , beneficiază de n im ic . 1: aceste condiţii este greu s concurăm. Or este clar o.- dacă nu ne vom p ro tg producătorii interni, şansei' noastre pe o piaţă, puterm subvenţionată sînt aproapu nule, chiar dacă, calitativ- , dăm produse cel p u ţin L! acelaşi nivel de calitate, fi/l
I. R e
Cursul la casele de schimb valuta;.din Cluj-Napoca
8.04.1997VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE l
u n d o la r SUA 6 .4 5 0 6 .6 5 0 |
o m a rc ă g e rm a n ă 3 .8 5 0 4 .0 5 0 1
înfiinţată în 1949 ca întreprindere constructoare de maşini pentru industria alimentară şi frigorifică, SC TEHNOFRIG a trecut prin patru etape de dezvoltare pentru a ajunge ceea ce este astăzi. Din activitatea societăţii clujene face parte dotarea industriilor chimică şi navală cu echipamente frigorifice. Principalul beneficiar este industria alimentară, ale cărei ramuri sînt dotate, de către SC TEHNOFRIG, cu linii complete şi echipamente pentru industria conservelor, a vinului, a băuturilor alimentare şi a produselor de panificaţie. .
Mai multe date aflăm de la dl POMPILIU CALOIANU, directorul general al întreprinderii.
- Domnule Caloianu, care sînt principalele produse realizate de TEHNOFRIG?
- Producem linii de îmbuteliere pentru lichidele alimentare,-filtre şi instalaţii de pasteurizare, schimbătoare de căldură pentru industria alimentară, utilaje frigorifice industriale şi comerciale, fabrici de bere, fabrici de lapte la cerere.
E x p o r t u r i l e s - a u d e z v o l t a t- ‘Care este ponderea exportului în activitatea
societăţii?- Societatea a exportat în mai multe ţări din
lufnc, astfel: utilaj frigorific în China, Egipt, Iran, Cuba, Siria, Albania şi Germania, iar utilaj alimentar în China, Cehia, Slovacia, Germania, Venezuela, Rusia, Iran, Irak, Albania, Bulgaria şi Ungaria. Preocuparea pentru export Constituie o prioritate pentru TEHNOFRIG. Pentru aceasta s-au alocat importante resurse financiare şi umane, întrcprinzîndu-se o scrie de acţiuni importante. Astfel, în anul 1994,-am obţinut atestarea pentru fabricarea recipientelor sub presiune dc la cunoscuta firmă TUV BAYERN din Germania. în anul 1995 am obţinut certificarea sistemului calităţii după standardele internaţionale IS0900I, tot dc la firma germană TUV BAYERN. Am participat la numeroase tîrguri internaţionale şi la acţiuni cconomice peste hotare. Am deschis în străinătateo reprezentanţă tchnico-comercială şî avem agenţi dc vînzări în ţări din Europa, America dc Nord şi America dc Sud.,
- Cum faceţi faţă concurenţei?- în ţară funcţionează mai multe întreprinderi cu
profil similar. Concurenţa e din cc în cc mai marc, ficcarc încearcă să cîştige un anumit segment dc piaţă. Numai în Cluj-Napoca sînt trei socictăţi cu
profil similar, dar sînt şi în alte oraşe precum Bucureşti, Slatina, Timişoara, Rîmnicu-Vîlcea etc. E foarte important să fii în permanent contact cu piaţa, cu clienţii, să cunoşti particularităţile şi necesităţile, să intuieşti mişcările concurenţei. în
forţe proprii. La altele decalajul este foarte mare, iar pentru a-1 reduce trebuie rezolvat un transfer de tehnologie şi de “know how” din Occident. Altfel există pericolul ieşirii de pe piaţă, din competiţie. Accesul la tehnologia vestică poate fi realizat în
FPS, 35 % privat, aparţinînd unui număr de de persoane fizice. Strategia FPS prevede^V pachetul majoritar de acţiuni să fie vîndut:
Managerul S.C. “TEHNOFRIG” S.A. afirmă:
Despre restructurare şi efectele ei este prematur sâ vorbim'
M
, f f
cîteva domenii noi sîntem leaderi şi sperăm să fim şi în continuare.
3 3 d e m i l i a r d e - c i f r a d e a f a c e r i
p e 1 9 9 6- Care este variaţia cifrei de afaceri faţă de
1989? '- în anul 1989 a fost realizată o cifră de afaceri
de 900 de miliarde de lei, iar în 1996 cifra de afaceri realizată a fost de 33 de miliarde de lei.
- Aveţi reprezentanţe în ţară?- SC "TEHNOFRIG" SA ARE ÎN TERITORIU
15 reprezentanţe pentru vînzări şi 13 reprezentanţe pentru service. Prin aceste reprezentanţe se derulează, în spccial, activitatea de vînzare a utilajului frigorific comercial (lăzi frigorifice, aparate de îngheţată, vitrine frigorifice), dar şi o seric de activităţi promoţionale.
Pentru anul 1997, intenţionăm mărirea numărului de reprezentanţe la 20.
F ă r a t r a n s f e r d e t e h n o l o g i e ,
v o m d e v e n i o p i a ţ ă d e d e s f a c e r e- Cura faceţi faţă concurenţei produselor de
import?- Produsele străine sînt din ce în ce mai mult
prezente pe piaţa româncască. Alinierea legislaţiei şi aderarea României la U.E. vor face din ţara noastră o piaţă liberă. Pentru a face faţă concurenţei, trebuie să-ţi aliniczi produsele la standardele de calitate europene, iar preţuri!? să fie competitive. La unele produse, aceste lucruri se pot realiza cu
două moduri: prin asociere cu un partener străin sau prin cumpărare de licenţă. Cumpărarea de licenţă este aproape imposibilă, datorită lipsei de oferte şi de bani. Problema transferului de tehnologie, prin care se rezolvă micşorarea decalajului faţă de ţările dezvoltate, este capitală pentru industria românească. Fără transfer de tehnologie vom deveni o piaţă de desfacere pentru produsele străine. .
- Cura vă gîndiţi să rezolvaţi concret această problemă?
- Soluţiile, după cum am spus, ar fi cumpărarea de licenţe, pentru care nu sînt bani, şi cumpărarea de tehnologii apusene. însă oamenii de afaceri străini sînt interesaţi să-şi vîndă produsele proprii, nu tehnologia, pentru că astfel şi-ar crea un concurent.
- Deci, la modul practic, soluţia nu există deocamdată. Care este variaţia numărului de salariaţi faţă de 1989? .
- Evoluţia numărului dc salariaţi a dus la existenţa a 1.700 de oameni în 1996 de la 3.000 de salariaţi în 1989. , - .
î n t r - u n a n s a u d o i n e v o m
p r i v a t i z a- Cum decurge procesul de privatizare a
întreprinderii?- Capitalul social al SC TEHNOFRIG este de 36
de miliarde de Ici. în 1995 şi 1996 au avut loc două acţiuni de transfer gratujt al proprietăţii de stat către persoane fizice. în urma acestor acţiuni structura acţionariatului sc prezintă astfel: 65 % -
P rP î i
investitor strategic. Au fost cîteva intenţii în sens. Conform strategiei Guvernului, legisla‘;f*^a acest sens va fi îm bunătăţită sim ţitor, a ş j jc ă probabil, într-un an sau doi, SC "TEHNOFRIGj-»e fi privatizată. / i ^ u
- Care sînt cele mai dificile probleme pctţCx le întîmpină întreprinderea pe care o condutpbj.
- Ne confruntăm cu blocajul financiar carc ; . J(j la lipsa lichidităţilor şi la decapitalizare, şi dotii , bancare mari care conduc la scăderea investi;^ e clienţilor noştri şi, implicit, la scăderea p r o d a i^ 1 Creşterea preţului la energia electrică ne afet!- aşa cum afectează pe toată lumea: adăugat la pt C e mare al materiei prime, va spori costul produ's H i iar, în final, vom fi nevoiţi să ridicăm p-j produselor noastre. Despre restructurare şi efe- ei este .încă prematur să vorbim.
A ş t e p t ă m m ă s u r i m e n i t e
s ă s t i m u l e z e m e d i u l d e a fa «- Cum credeţi că va afecta noul pro?'
guvernamental?- N oul p ro g ram g u v ernam en ta l este '
stru c tu ra t ş i-ş i p ropune să rezolve prob! importante ale economiei. Aşteptăm cu real in- unele din măsurile prevăzute şi care sînt favor.' investiţiilor şi producţiei: stimularea mediulc afaceri şi, în special, facilitarea investiţiile: capital străin, reducerea impozitului pe profit salariu, promovarea agresivă a exportului, reiat- impozitării activităţilor lucrative.
- Carc este situaţia dialogului dintre sini* şi patronat?
- Relaţia cu sindicatul este una de partener Părerea mea este că sindicalu l trebuie să puternic, reprezentativ, să aibă în organclt conducere" oameni de valoare, recunoscuţi ca« profesionişti şi cunoscători ai legislaţiei. Sindic şi sa la ria ţii s în t inform aţi permanent do problem ele deosebite ale întreprinderii, dc strategiile şi planurile administraţiei, pen^ aceasta să obţină sprijinul necesar realizării fc problemele de privatizare practicăm transpar necesară rezolvării unor probleme capitale p*
^întreprindere şi salariaţi. • ,Laura MO'
sl
iod;peudcilatei>riruriinciei;gc:4 îuli1»î:t
KIKă ş ' ri-; tn di. îş tni- iif at £ £, d ’3‘si'
15 ) m i e r c u r i , 9 a p r i l i e 1 9 9 7 E V E N IM E N TA D I E V A R S J B .d e C B l f l l
V a c a n ţa d e p r im ă v a ră a tre c u to Dramele continuă •
Vacanţa de primăvara a elevilor începută la 21 martie 1997 a luat sfîrşit. Un nou trimestru de muncă, învăţătură şi eforturi şcolare a înccput. : 1 - ' : ; *
Pentru cei inai mulţi dintre , elevi, vacanţa a reprezentat o perioadă de odihnă, recreere şi refacere a forţelor. - > v ;
Din păcate însă, la 'fel ca şi în anii anteriori, pe fondul nerespectării, ignorării sau neglijării unor norme de conduită preventivă,'unii elevi au fost implicaţi voluntar sau involuntar în anumite evenimente rutiere, au fost victimele unor infracţiuni, care au pus, în primejdie în mod direct viaţa sau integritatea corporală a acestora. ' r -
In dccursul a două săptămîni de vacanţă, pe raza jud. Cluj 4 elevi au decedat iar 8 elevi se află în spitale sau convalescenţă cil diferite traumatisme. : : ■■■:■ - !■:
□ 22 martie, orele 21,30, pe raza municipiului Cluj-Napoca, Kun Melinda; 15 ani, elevă, pasageră într-nn autoturism, este accidentată grav pe fondul vitezei excesive de rulare şi neatenţiei în conducere, autoturismul intrînd pe contrasens şi tamponîndu-se frontal cu un alt autoturism. :
□ 24 martie, orele 19,00, pe raza com. Gilău, Vesa Andreea Vâleria, 5 ani, nesupravegheată s-a angajat în traversarea străzii, în fugă; prin loc nemarcat fiind surprinsă şi accidentată grav de un autoturism. . . , a '
□ 24 martie, orele 23,00, pe raza municipiului Cluj-Napoca, Terea Angela, 17 ani, elevă, pasageră într-un autoturism, este accidentată pe fondul neatenţiei manifestate de conducătorul auto care a pierdut controlul direcţiei de rulare, autoturismul lovind un stîlp de beton de pe marginea şoselei.
□ Noaptea de 29/30 martie, în incinta unui garaj din municipiul Cluj-Napoca, pe fondul ignorării pericolului letal pe care-1 reprezintă gazele de eşapament emanate de un autoturism
în funcţiune, a decedat prin asfixiere M ureşan Livia,Claudia, 17 ani, elevă.
30 martie,' orele 16,00, pe raza com. Gilău, Ilyeş Anamaria Adelina, 12 ani, elevă, pasageră în autoturismul condus de mama sa, a decedat urmare unui accident rutier produs pc fondul vitezei excesive şi derapajului aut».s
, □ 31 martie, orele 13,00, pe raza municipiului turda, Suciu Cătălin Ioan, 9 ani,'elev, s-a angajat în traversarea străzii prin
•floc nemarcat şi în fugă, fiind accidentat grav de un autovehicul. I □ 1 aprilie, orele 11,30, în oraşul Cîmpia Ţurzii, Vesli JVla rius Adrian, 11 ani, elev, aflat la joacă într-un grup dc copii, a decedat urmare a unei infracţiuni de omor comisă prin înţepare ‘cu cuţitul de către un individ care ulterior s-a sinucis.J □ 2 aprilie, orele 11,00, pe raza municipiului Cluj-Napoca, !Racz C laudia A lexandra, 16 an i, elevă, pasageră în ^autoturismul condus de tatăl său, este victima unui, accident rutier. -r □ 2 aprilie, orele 23,00, pe raza municipiului CIuj-N’.p a, Tânjală Tudor Gabriel, 19 ani,j elev, conducînd cu ntcză cxcesivă autoturismul proprietatea părinţilor săi a intrat în coliziune cu un autovehicul staţionat pe parte? dreaptă a drumului. Accidentul s-a soldat cu rănirea gravă a conducătorului auto şi a numiţilor Crişan Adrian Ovidiu,"1? ani,.*!- ?i Bârsan Dan, 19 ani, elev, ambii pasageri în aiitotris/ ;
□ 3 aprilie 1997, pe raza com. Moldoveneşti ‘aţM 'irins Ovidiu, 11 ani, aflat la joacă pe cîmp a . urmare a surpării unei galerii subterane în care a ini
.Elevi, care nu vor mai fi niciodată prezt m clase sau care . vor veni niai tîiziu marcaţi de cele întîmp : .i;.
col. G heorgne SURDUCAN
K^ U M itsu b ish i:
1 Scandalul fotografiilor{ sVfKC/ *' «• * '
f i «*<>■& «r»i, VAli ţ. VMV
W\xWi\
aA ventura schim bării
permiselor de conducere nil s-a încheiat. Printre motivele care au determ inat nerespectarea term enelor stabilite se num ără şi „păcălelile” în legătură cu
Ş&lografiilc pentru aceste permise. Să le luăm pe rînd: 1. Pozele lizate cu aparatura‘Mitsubishi se pretează la falsuri. Tehnic,
estea se pot modifica cu ajutorul calculatorului. 2. Sînt deosebit (e scumpe. OmuL se duce, stă la cozi infernale (vezi doamne,
jpionopolul!) şi plăteşte cam 25.000 de lei. în general, unităţile Autorizate foto (private sau cooperatiste) practică tarife de 8-9.000 , jc i. 3. Pozele realizate prin metoda scanării sînt de-a dreptul proaste. ijCalitatea îndoielnică a. generat multe scandaluri, dar nimănui nu ■Jiţ-a păsat. Bani să iasă! Şi, în fine, 4. Guvernul a cercetat, a descoperit ijcă (şi) aici s-au făcut o serie de matrapazlîcuri şi a decis că pozele i|pentru permisele de conducere se pot face Ia toate unităţile [autorizate din ţară. Mai exact: „Guvernul comunică faptul că (există un contract încheiat între IGP şt Administraţia Patrimoniului protocolului de Stat'prin care Se asigură exclusivitatea acestei regii î autonome în realizarea permiselor de Conducere şi a certificatelor j;<ie înmatriculare. De aici rezultă că nu a existat nici o relaţie directă pîntre IGP şi reprezentanţa „ Mitsubishi”. în urma intervenţiei ‘ Senatului, Administraţia Patrimoniului şi Protocolului de Stat a cedat exclusivitatea executării fotografiilor pentru permise auto, în Triomentul de faţă toate unităţile de profil din ţară avînd acest drept. Jp e asemenea, Guvernul a iniţiat un proiect de hotărîre prin care se Propune prelungirea termenelor de schimbare a permiselor auto P în ă la data de 31.03,1999. Totodată, se propune prelungirea duratei
valabilitate a permiselor de conducere de la 5 la 10 ani!”. ,:. . a . ■ -'.V . „ ,■ . ■ - r .v .-
Ş a h la r e g e
I a rn a i a p r in su rp rin d e re pe c lu jen i
’ Deşi buletinele meteo au anunţat cu o anticipaţie de 2-3^ z ile schimbarea vremii şi ninsorile, viscolul şi îngheţul, frigul din dimineaţa zilei de 7 şi 8 aprilie i-a luat complet pe nepregătite pe gospodarii drumurilor noastre, cum de altfel se întîmplă ori' de cîte ori drumurile îngheaţă. Dimineaţa, cînd oamenii se grăbeau zgribuliţi spre-servicii, copiii spre şcoală (în primă zi de după vacanţă), mări de oameni aşteptau în staţii. Aştepta fiecare, după cum avea răbdare. 15 - 20 de minute, sau mai bine de jumătate de oră, după carc, plictisiţi de-atîta aşteptat, o luau “per pedes apostolorum”, coborînd toţi sfinţii din calendar, spre destinaţiile lor finale. Desigur, femeile care vînd bilete RATUC, nu ştiau nimic. Circulă, nu circulă aceste foarte scumpe autobuze şi troleibuze ale noastre. Bineînţeles, în afară de norocoşii care au prins cîte un taximetru (şi care, obligatoriu, aveau cîte 10:-. 15 mii de lei de aruncat, dacă nu mai mult), toţi clujenii au întîrziat cel puţin cîte o
jumătate de ceas la serviciu. După cîteva ore, cînd frigul se
. mai lăsase oleacă, s-au trezit şi cîteva .maşini care aruncau nisip. Desigur, cînd deja gheaţa începuse să se topească de la sine. Poate ca cei îndreptăţiţi ar putea să se mjşte oleacă mai repede, şi să mai asculte din cînd în cînd şi buletinele meteo.
S t a r e a d r a m u r i l o r
^ j u d e ţ e n e
■ Ieri ■/’ dimineaţă, _ într-o conversaţie telefonică cu dl director Bota, de la Direcţia Drumurilor judeţene am aflat câ, datorită viscoluri lor puternice, sînt-probleme de înzăpeziri la
.- drumurile montane. Afectate sînt drumurile din zona Beliş, Rîşca, Răchiţele, Mărişel, Şi Muntele Băişorii. Dacă alaltăieri seară s-a reuşit degajarea . lor, dimineaţa, acţiunea s-a reluat, întrucît peste noapte, viscolul a blocat aceste drumuri. Peste -20 de utilaje lucrează în teren în • zonele montane pentru degajarea drumurilor. , D.C.
Luni de zile, gospodarii din satul Podeni au observat că la ' ‘apelul de seară” lipsesc o : parte din găini. Orătăniile erau ' “vizitate” de cumătră vulpe, dam enii au pus capcane. Dar, degeaba! Copiii au auzit povestea şi în vacanţa de p rim ăv ară au pornit în căutarea “roşcatei”. Doreau să ^ judccc pentru faptele sale. *?ilc în treg i au căutat-o.' ... Săptămîna trecută, în timp ce Vin gnip de băieţi se jucau la Marginea satului, în apropiere
pădure au dat de vizuina
vulpii. Se înserase, cumătră era “acasă”. Prichindeii s-au sfătuit să prindă “hulpca”. Dar, cum? Cineva trebuia să in tre în vizuină. Cine să intre? “Intru eu, zise, Ovidiu Rostaş, mie nu
mi-e frică de o a se m e n e a
hoaţă. Am să o învăţ eu minte!”. “Nu intra, l-au povăţuit colegii. Vulpea atacă, cînd se simte în pericol” Ovidiu n-a . ţinut cont de sfaturi. Deşi avea numai 11 ani, se considera cel mai curajos dintre “feciori” . A intrat.
. . Prietenii îl aşteptau cu sufletul la gură să
apară cu “ ro ş c a ta ” ,
prinsă de coadă. N-a mai apărut! Tunelul care ducea la
, vizuina vulpii s-a surpat peste el. Copiii au încercat să-l scoată de sub pămînt. Nu au reuşit! P înă la sosirea sătenilor, Ovidiu a murit prin asfixiere. O moarte stupidă! Cumătră a scăpat şi de data aceasta. în prima zi de şcoală, a fost o zi de doliu. Ovidiu Rostaş. nu a răspuns prezent la citirea catalogului de către
' învăţătoare! Era tot în ,,.: vacanţă. • .
V. M O LD O VA N
E x p o z i ţ i a “Automobilul ceh la aniversarea a 100 de ani' a prilejuit vizitatorilor o succintă trecere în revistă a principalelor momente din viaţa uzinei. Cronologia fabricii 'Tatra Koprivnicer este, însă, mult mai complexă. Pînă ia a afla cîte ceva despre evoluţia fabricii, să admirăm, în premieră pentru cititorii ruDncti noastre, Skoda Octavia
Aşadar, 1850 Două calfe, un mic meseriaş (Ignac Sustala} şi o producţie de cîteva docare şi trăsuri au reprezentat începutul Ignac are nevoie de 3 ani pentru a-şi începe construirea unei fabrici, fn 1856 fabrica deschide prima ei filială (Lvov), apoi, una
după alta Ratibor.-Vratislav, Viena, Berlin şi Cemăub
în 1882 producţiei de trăsuri 1 se adaugă cea de vagoane feroviare şi în 1886 a celor de persoane, în 1891 Ignac Sustala a murit fin lui au vîndut toate acţiunile (Nesselsdorfer - Wagenbau - Fabriks - Gesellschuft). în 1Ş97 "a fost construit primul automobil din Europa centrală, fiind înzestrat cu motorul Benz si denumit President.
1906 - primul motor cu benzină, tip S, apoi primul, omnibus, tip L, autocamionul de tracţiune, tip 4R. în
1919 - s-a realizat primul autocamion tatra iar în
1935 a început producţia de troleibuze. în 1938, avioanele Tatra obţin 5 recorduri mondiale.
A D E V Ă R U L efit» C l u i U L T IM A O R A miercuri, 9 aprilie 1997 ( i *
— ------------------------------- --------------- ----------- --------. " v ..— ■— _CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA SI METEOROLOGIE AERONAUTICA CLUJ-NAPOCA
SJ
Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 9 aprilie, a.c.în jurul orei 15.
Sistemul bancar ■ la răscruce de intereseurmare din pagina 1
din Memorandumul PDSR cu F.M.I. Sigur, privatizarea trebuia tlcută mai devreme şi într-o manieră mai populară. La urma urmei, în baza Legii 58, tot cetăţeanul român urma'să aibă o mică cotă din societăţile comerciale cu capital de stat Lucrul respectiv a fost dat uitării, iar românii de rînd sînt campioni la ignorarea propriilor interese. însă s-a întîmplat să rămînem pe dinafară, să ne resemnăm cu cîteva zeci de mii parte din marea privatizare! Băncile-ău luat-o pe alt făgaş şi probabil aşa vor merge. Dl Ulm Spineanu a declarat ieri dimineaţă presei că în urma privatizării va creşte transparenţa băncilor şi siguranţa. Nu ştiu cine se aşteaptă la transparenţă din partea băncilor. Mai curînd ne temem cînd vedem că începe scurgerea de informaţii din bănci. Nici un om teafăr la cap nu poate cere, accesul neîngrădit la informaţia bancară. Nici nu ne-ar folosi la ceva, pentru că majoritatea pricepem puţin. în schimb, ar trebui să fie mai implicată NAŢIONALA, numită BNR, nu în controalele dinaintea reorganizării judiciare, ci din capuHocului şi pe tot parcursul, cu accent pe latura preventivă (vorba poliţiştilor). Teza dlui Spineanu poate fi desfiinţată prin experimentul Dacia Felix. Recunoscută drept cea mai mare bancă privată românească, cu un rulaj financiar demn de toată invidia, aceasta a fost adusă în stare de prefaliment, cu concursul acţionarilor- creditoii. Caracterul privat al băncii a favorizat, iar nu a eliminat prăbuşirea. —
în concluzie, ar trebui' ca puterea să fie mai atentă cu explicaţiile şi criteriile pe care le emite. Căci, Doamne fereşte, se poate întîmplă şi ceva foarte rău: s-ar putea ca privatizarea să se soldeze eu pierderea încrederii în sistemul bancar, iar băncile să se decapitalizeze, iar lumea să tezaurizeze în dolari şi mărci. Or, o asemenea perspectivă pentru economia românească, şi-aşa în criză de lichidităţi, ar însemna dezastru.
C E A M A I M i A R E F I R M Ă
DE BIROTICA PAPETÂRSEDeschide punct
de lucru în CVui-NapocaiDepozit: Traian Vuia 206
064/41.66.64 Birou; Piaţa Cipariu 15 ap.4
064/19.4499 Oferim din stoc,
la preţuri fără concurenţă, peste 3.000 articole ’
de birotică-papetărie, I \ hîrtie şi consumabile tipografice
S U N A T » A C U M !
/Calitateaare un nume
/Bucureşti 01/222.97,99.
că a cîştigat sume mari la ‘‘Caritas”Gheorghe Funar începe
dezvăluirile promise privind acţiunile lui Iop Gavta acuzîn- du-1 pe fostul său colaborator că a cîştigat sume “cu foarte multe zerouri” la fostul circuit de întrajutorare “Caritas” '
“Detalii despre sumele imense cîştigate de familia lui Ioan Gavra, rudele- şi prietenii săi apropiaţi, vă poate prezenta fostul
fostului 'vicepreşedinte al . Camerei Deputaţilor a transportat bani ai parlamentarilor către “Caritas’ şi retur. Funar nu exclude ca banii aceia să fi fost rulaţi cuprioritate. “Nu este exclus să se fi produs scurtcircuitări”, spune el.
în replică acuzaţiilor aduse de Funar, Ioan Gavra declară că este singurul din conducerea
patron Ioan Stoica. Sînt sume cu - P.U.N.R. care nu a jucat Ja foarte multe zerouri”, afirmă “Caritas”. “Toate acestea sînt Funar. pure fantezii”, adaugă Gavra
El mai spune că maşina- '(C.C;)
Ion Diaconescu şi Petre Roman s-au întîlnit cu’ Bogdan Hossu
• Sindicaliştii din Cartelul Alfa "vor avea răbdare" pînă în 17 aprilie •Hossu s-a întîlnit; marţi; la
Palatul Parlamentului, cu preşedintele PNŢCD, Ion Diaconeşcu, şi cu o delegaţie a conducerii PD, din care au făcut parte Cristian Rădulescu, George Şerban şi Radu Berceanu. Liderul sindical a declarat, după întrevederea cu Ion Diaconescu, că a solicitat majorităţii parlamentare adoptarea rapidă a L eg ii; Consiliului Economic Social, a celei referitoare7 la promovarea şi informarea profesională şi a Legii tichetelor de masă. Acestora li se adaugă şi ordonanţa aflată în pregătire la -Guvern privitoare la plata salariaţilor din întreprinderile care urmează să fie restructurate. Cartel Alfa mai doreşte, după cum a arătat Bogdan Hossu, şi asigurarea unui cadru legislativ care are în vedere dialogul tripartit Guvern- Patronat-Sindicate. El spune că, dacă toate, aceste măsuri se vor concretiza în legi, atunci costurile aplicării programului- de reformă economică se vor
repercuta în măsuri mai puţin dureroase în plan social. Bogdan Hossu a lăsat să se înţeleagă că, la solicitarea sindicatului său, liderii partidelor şi-au luat angajamentul politic pentru sprijinirea în Parlament a măsurilor sociale promovate de Cartel Alfa. Bogdan Hossu a arătat că în discuţii nu a fost avansat un termen-limită pentru adoptarea legilor enumerate. El a adăugat că programul manifestărilor sindicale derulat de Cartel AJfa depinde, insă, de ritmul în care vor fi armonizate legile de protecţie socială cu cele de reformă economică. Mai exact, Hossu anunţă că grupul sindical pe care îl reprezintă “va avea răbdare” pînă la 17 aprilie. Dacă pînă atunci nu intră în dezbaterile parlamentare Legea compensaţiilor pentru întreprinderile restructurate şi Legea tichetelor de masă (iniţiată de Adrian lorgulescu - AR şi Ion Diaconescu), Cartel Alfa scoate sindicaliştii la mitinguri în teritoriu.
că Netanyahu nu doreşte pacea
Preşedintele palestinian, Yasser Arafat, a declarat, marţi, ci insistenţa cu care premierul israelian, Benjamin Netanyaiu, susţine construirea de colonii evreieşti indică faptul că, acest] nu doreşte pacea, relatează REUTER. • /
Preşedintele american, Bill Clinton, nji a reuşit să obţii, nici o concesie din partea'lui Netanyahu, cu care a avd£jj convorbiri la Washington, pentru a salva demersurile de pacfl dintre israelieni şi palestinieni, grav afectate de violenţele cj î au izbucnit odată cu începerea lucrărilor de construire a un? noi colonii evreieşti în apropierea Ierusalimului de Est, loccrj de arabi. Arafat a respins acuzaţiile lui Netanyahu, potro ^ cărora palestinienii ar viola acordurile de pace interimar. ^ reafirmînd angajamentul părţii palestiniene faţă de documentc \ semnate. “Netanyahu trebuie să-şi amintească faptul că t».‘ i sîntem angajaţi complet în procesul de pace şi câ el trebuie s i fie angajat în aceeaşi măsură ea şi noi”, a declarat ArafaL ~
Statele Unite sînt îngrijorate de tulburările continue din Albania
Statele Unite şi-au exprimat, luni, îngrijorarea în legătură cu tulburările continue din Albania, aveTtizînd pe rebeli că Washingtonul se pronunţă, ferm pentru constituirea unui guvern de coaliţie m această ţară, transmite REUTER.
Purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, Nicholas Bums, a declarat ca
instituţia sa este “adF tulburată” de recentele acţnc ale unor indivizi înarmaţi cri l-au împiedicat, sîmbătă, primul ministru Başkim I r ’' să viziteze oraşul Shkodet \
Bums a făcut un apel câ-ţ toţi albanezii, cerîndu-le săt se opună procesului c, stabilizare, şi să-şi rezol j problem ele pc caM dialogului. '
- Liga Română de Misiune Creştină Cluj şi Asociaţia S tudenţilor Creştini Ortodocşi din România, CIuj- Napoca A.S.C.O.R. vă invită la Casa de C ultură a
Studenţilor miercuri, 9 aprilie ora 17.00 la conferinţa: Bucovina în faţa unui nou diktat? NATO sau trădarea frâţilor. Invitaţi: Mircea Druc şi Ion Coja.
Candidatura lui Helmul Kohl n-ar înlrui sufragiile majorităţii germanilor
h
Un sondaj efectuat în Germania imediat după ce cancelarul Helmut Kohl şi-a anunţat intenţia de a candida din nou, în alegerile generale din 1998, arată că 53% din germani dezaprobă această decizie a cancelarului, considerînd că liderul german manifestă tot mai pregnant tendinţa de a monopoliza
.puterea, informează cotidiac| francez Le 1-igaro.
Alţi 40% din* subiecţi chestionaţi au apreciat ci această nouă candidatură < partea lui Helmut Kohl nu ti?
.face altceva decît să redusa serios şansele partidului săi| Uniunea Creştin-Demo (UCD), de a cîştiga viitoarc| alegeri.
Ziarul nostru foloseşte serviciile informative af-i agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax J
■PM a r c a r e a t u t u r o r s t r ă z i l o r d i n C l u i - N a n o c a e s t e u n n / a n a r â n d i o
R.Â.D.P.urmare din pagina 1
RADP. în ultimii 7 ani regia nu a primit nici u n ia n de Ia- bugetul local, cu toate că în conformitate cu prevederile legale (L. 15/1990, L.69/ 1991, L.72/1996) ar avea acest drept. Anul acesta, în
a r e n e v o i e d e 5 0 0 m i l i o a n e I e ischimb, conducerea regiei a fost asigurată de către consilieri că din buget o anumită sumă va fi prevăzută şi pentru dotarea regiei.
“Pînă la aprobarea bugetului pe*’97 nu se pot cheltui decît 8,3 la sută din prevederile perioadei similare a anului
trecut. C.um anul trecut, în această perioadă, prevederea de. la buget pentru RADP era de zero, tot atît este şi acum”, ne declară directorul Medrea. în plus specialiştii afirmă că aceste operaţii de marcare nu pot fi efectuate decît' dacă sînt îndeplinite condiţiile
meteorologice (de peste grade Celsius).
Dacă e să aşteptăm vremi bună , şi banii din | sponsorizări, ne vom mintr şi la anul cît de mult co.! aceste lucrări Doar cu mirai I vom rămîne, fiindcă marcar- jj străzilor nu se va face curo s
Cim itirul central va avea o nouă fată
300 de arbori uscaţi vor li tăiatit i
.în luna mai, Regia Administraţiei Domeniului Public va începe o campanie de doborîre a arborilor din Cimitirul central. în tona sesizărilor venite din partea cetăţenilor, Primăria a comandat doborîrea a peste 300 de arbori uscaţi sau “cauzatori de eventuale pericole”. Arborii vizaţi sînt vinovaţi de punerea în pericol a monumentelor funerare şi, de ce nu, chiar a ceremoniilor funerare care se desfăşoară în cimitir, ne declară dl Liviu Medrea director al RADP. Una dintre cauzele afcctării stabilităţii arborilor din acest
aşezămînt sînt gropile care sînt săpate şi care afectează anco: acestora. în această perioadă se desfăşoară operaţia de arborilor care urmează să fie extraşi. Apoi vor fi triaţi buca- bucată, în funcţie de specie şi va fi solicitat avizul Agenţie protecţia mediului pentru doborîrea lor. După . o invento riguroasă se va cunoaşte cu certitudine care arbori vor fi tăi*: care numai toaletaţi.
Sarcina lucrătorilor RADP va fi grea deoarece nu se pot 6 utilajele obişnuite, spaţiul de acces fiind foarte restrîns. De# vor fi utilizaţi un sistem de scripeţi şi coarde de alpinism. vor fi efectuate de şase salariaţi RADP care sînt absolvenţii cursuri speciale de defrişare de la Buşteni. .
i w m r ’juaccacona CIuj-Napoca. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal 2 0 4 4 6 9 '
I L I E C Ă L I A N ( r c d a c t o r ş e f ) ;
VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZÂN (rcdactor şef adjunct).
Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28Secretar de redacţie de serviciu: luliu PETRUŞ
Tel/fax: 19.74.18
R E D A C Ţ I A : C I u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307
Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.507;Subredacţia Turda; tel/fax: 31.43.23; jiubrcdacţia Dcj:-tel/fax: 21.60
G a r a m o n d. — TlpogoJle «JJ-
T i p a r u l e x e c u t a t l a3400 CIuj-Napoca,. Str. Fabricii nr.93-105
![14. a.C. Crispin - Gambitul Hutt [v.1.0]](https://static.documente.net/doc/80x56/55cf96be550346d0338d7d65/14-ac-crispin-gambitul-hutt-v10.jpg)
