Jurnal de Sanatate Cardiologie 2015

8/18/2019 Jurnal de Sanatate Cardiologie 2015

1/52

1

CARDIOLOGIE ȘI CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ

JURMED

Jurnal de sntate

10

6

Prof. Dr. Dan Gaiţ: "Îmi doresc ca românii să devină tot mai conştienți de necesitatea reducerii riscului lor cardiovascular!"

Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, preşedintele SocietăţiiRomâne de Cardiologie: " Cardiologia este unadintre specialitţile cusaltul cel mai spectaculos

în ultimii ani"

RevisMEDmedical technology provider

Clinica de Angiografie și

Terapie Endovasculară

HEMODINAMIC

Reperele principale

ale Congresului

ESC din 2015

12


2/52

h 232 Analizorul portabilDiagnostic cardiologic rapid (8 – 12 minute):

boala

coronariana, insuficienta cardiaca, tromboza venoasa.

Initierea si urmarirea tratamentului

)

,

) ) ) ) )

, ,

)

● Rezultate de încredere

● Mic (275 x 102 x 55 mm), Compact i Portabil

● Uor de utilizat în doar 3 pai: se alege testul, se introduce stripul, se aplică proba

● Testare cantitativă● Conectabil: poate fi conectat cu sistemele HIS/LIS HIS = hospital informational system LIS = laboratory informational system

● Meniu complet: mioglobină, creatinkinază-MB, troponină T, NT-proBNP, D-dimer

Pentru informaii suplimentare sau legate de modul de utilizare al testelor conform prospectelor,

va rugăm să contactai: Roche Romania SRL Diagnostic Division,Str. Polonă 68-72, Clădirea Polonă Business Center, Et. 3, Sector 1, Bucureti,www.roche.ro, e-mail: [email protected]. Tel.: +40372 177 930. Fax: +40372 177 959


3/52


4/52


5/52


6/52CARDIOLOGIE șI CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ6

INTERVIU

medicilor la sesiunile congresului nostru. Vor fi trans-mise în direct proceduri de cardiologie intervenţiona-lă ale unor personalităţi în cardiologie, transmisiunicare vor fi înregistrate şi difuzate pe site-ul nostru.Se anunţă, din punctul nostru de vedere, un congresextrem de animat, dens, cu foarte multă informaţieştiinţifică pe unitatea de timp şi sperăm ca totul sădecurgă normal şi să putem declara ulterior că a fostun congres de succes.

Ce parteneriate sunt în derulare în prezent cu

alte societăţi medicale din ţară?

În prezent avem un parteneriat cu Societatea Ro-mână de Pneumologie, parteneriat în cadrul căruia

am militat împreună, într-o formaţiune care se nu-meşte ”Coaliţia România Respiră”, pentru ideea de aaduce anumite modificări legii antitutun, Din păcate,această acţiune nu a avut succesul scontat, din cauzafaptului că iniţiativele au fost blocate la nivel parla-mentar şi în cadrul Comisiei de Sănătate, interesulindustriei tutunului fiind, se pare, preponderent înfaţa interesului naţional, de a îmbunătăţi starea desănătate a populaţiei. În acest context, ne-am hotărâtca, începând cu 1 octombrie a.c., să abordăm aceastăproblemă pe altă cale, şi anume printr-un parteneriatcu Liga Studenţilor, tinerii fiind cei care pot promova

cel mai bine aceste obiective ale noastre. De aseme-

Ce elemente de noutate va aduce al 54-leaCongres Naţional de Cardiologie de anul

acesta?

Sunt mai multe elemente de noutate. Din punctde vedere organizatoric şi al nivelului ştiinţific al con-gresului am încercat să-l ridicam foarte mult, motivpentru care, spre exemplu, toate posterele din acestan vor fi strict electronice. Se renunţă la modalitateaveche, de promovare pe suport tipărit. Este pentru pri-ma oara când congresul are o nuanţă interdisciplinarăextrem de acută şi concretă. Avem 12 sesiuni, care vorfi susţinute în comun cu alte societăţi profesionale dinRomânia. Un pas înainte apreciem că este procedeul

care a debutat la conferinţa grupurilor de lucru dela Sibiu, prin care înregistrăm toate sesiunile ce sedesfăşoară în sala principală a congresului şi pe care,ulterior, le difuzăm, într-un interval de 24-48 de ore,pe site-ul nostru - Cardioportal - pentru a putea fi vi-zionate de toţi cardiologii din ţară şi nu numai. Avem,de asemenea, un corp de jurnalişti ai Societăţii deCardiologie, proveniţi din rândul cardiologilor tineri,care asigură o serie de interviuri cu personalităţi dincardiologia românească sau cu invitaţii străini.

Pentru prima oară este organizat Speaker corner ,o modalitate prin care încercăm să scurtăm mult

timpul de pregătire a sesiunii noastre şi de înscriere a

nea, după data de 1 octombrie, vom încerca să creămAlianţa Societăţilor Profesionale Medicale din Româ-nia, pentru susţinerea reciprocă a proiectelor noastre,iar pe de altă parte, de ce nu, pentru apărarea demnită-ţii şi onoarei corpului medical, în contextul ultimelordeclaraţii de pe scena media din ultimele luni.

Care sunt principalele proiecte pe care doriţi

să le implementaţi în cardiologia româneas-

că, din poziţia de președinte al SRC?

Proiectele noastre s-ar împărţi în două categoriimari:• Prima categorie este cea a proiectelor ştiinţifice şieducative, care vizează membrii societăţii de cardio-

logie. În cadrul acestei categorii avem manifestări ce sederulează de mulţi ani - Congresul Societăţii de Car-diologie şi Conferinţa Grupurilor de Lucru -, care suntdeja la un nivel înalt, şi ne străduim să le modernizăm, în conformitate cu cerinţele actuale. Deja avem tradiţi-onalele cursuri ale fiecărui grup de lucru, cu două edi-ţii în fiecare an, deci cel puţin 20 de cursuri ale acestorgrupuri de lucru, la care se adaugă şi alte cursuri aleSocietăţii de Cardiologie, unele dintre ele realizate încomun cu Societatea Europeană de Cardiologie.•A doua categorie de proiecte vizează problemele edu-cative destinate publicul larg. Dintre acestea am înce-

put să identificăm şi să creăm programe pentru comba-

În perioada 17-19 septembrie 2015 ,

specialitatea Cardiologie va îmbrăca,din nou, haine de sărbătoare,deoarece, oraşul Sinaia va gazda celuide-al 54-lea Congres Naional deCardiologie, manifestare anuală detradiţie, de un înalt nivel ştiinţic.Cu ocazia acestui eveniment vor aduse în discuţie atât subiecte deactualitate, cât şi subiecte importanteca rezultat al practicii zilnice şi învăţării permanente.

Experţi, lideri şi personalităţi de

prestigiu, atât din România cât şidin peste 20 de ţări, îşi vor împărtăşiexperienţa şi vor oferi cunoştinţe de vârf, în cele 12 sesiuni interdisciplinarela care sunt invitaţi, alături de medicicardiologi şi medici diabetologi,endocrinologi, gerontologi, de medi-cină a familiei, nefrologi, neurologi,oncologi, pediatri şi specialişti ATI.Cu această ocazie deosebită am avutonoarea de a discuta, pe marginea

acestor subiecte, cu domnul dr.Gabriel Tatu-Chioiu, preşedintele Societăţii Române de Cardiologie.

Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu,preşedintele Societăţii Române de Cardiologie:

Cardiologia este una dintrespecialitile cu saltul cel maispectaculos în ultimii aniInterviu cu Dr. Gabriel TaTu-Chiţoiu,preşedintele Societăţii Române de Cardiologie.


7/52



INTERVIU

terea fiecărui factor de risc. De exemplu, pentru combaterea hipertensiunii arteriale mediatizăm în aceastăperioadă o aplicaţie online de autodiagnostic. AvemAthletic Cardio Club, care se dezvoltă foarte bine şi estemodalitatea noastră de a combate sedentarismul, camijloc esenţial de prevenţie a bolilor cardiovasculare.De asemenea, pentru combaterea altor factori de risc,cum sunt colesterolul crescut sau modul nesănătosde alimentaţie, pregătim o serie de materiale pe careulterior să le mediatizăm prin mijloacele noastre de co-municare. În concluzie, ne dezvoltăm în două moduri,ştiinţific şi educativ, pentru stricta specialitate, pentrucardiologie, iar pe de altă parte, ne implicăm din ce înce mai mult în educarea publicului larg pentru preven-ţia bolilor cardiovasculare.

Care sunt proiectele prin care Societatea de

Cardiologie se va implica activ în deciziile de

politică sanitară dedicate ameliorării stării de

sănătate cardiovasculară a populaţiei?Ţinta noastră este ca, împreună cu Ministerul Să-

nătăţii şi cu Ministerul Educaţiei şi Învăţământului,să implementăm două proiecte în cadrul a ceea ce senumeşte “Şcoala altfel”, program desfăşurat în şco-li. Acest proiect cuprinde două laturi: pe de-o parte,instruire, iniţiere în resuscitare cardiorespiratorie, iarpe de altă parte, iniţiere în ceea ce înseamnă stilul deviaţă sănătos, în identificarea şi combaterea factorilorde risc. Acesta ar fi un lucru esenţial pe care am puteasă-l realizăm la nivel naţional

Cum a evoluat cardiologia în ultimii ani?

Cardiologia este, probabil, una dintre specia-lităţile cu saltul cel mai spectaculos în ultimii ani, pe mai multe niveluri. În primul rând, prin imagisti-că, având la dispoziţie în acest domeniu tehnici dediverse tipuri, cum ar fi ecocardiografia, rezonanţamagneto-nucleară, care ne ajută într-un mod pe carenu ni l-am fi închipuit în urmă cu câţiva ani. Pe dealtă parte, sunt progrese mari în domeniul terapeu-tic, unde aş aminti clasa de antiagregate plachetare,care s-a dezvoltat în ultima vreme, clasele de antico-agulante cu noile anticoagulante orale, statinele etc.Toate acestea au un impact deosebit în ameliorareaevoluţiei bolilor cardiovasculare, în creşterea spe-

ranţei de viaţă, pe de-o parte. Pe de altă parte, suntatitudinile intervenţionale în cardiologie, cum ar fi,de exemplu, în boala cardiacă ischemică sau rezol-varea intervenţională a unor anomalii congenitale.Toate acestea reprezintă salturi extrem de spectacu-loase în momentul de faţă, cu impact major asuprastării pacienţilor care suferă de boli cardiovasculare.Dar, repet, dincolo de aceasta, problema esenţialănu este neapărat de a găsi noi modalităţi de tratarea pacienţilor cu boli cardiovasculare, ci de a-i ajutasă nu ajungă să facă boli cardiovasculare şi, de aceea,cred că prevenţia acestora trebuie să fie obiectivul

nostru major.

Ce previziuni aveţi pentru următorii ani?

Evenimentele noastre ştiinţifice se vor dezvoltaprin introducerea elementelor de IT, pe de-o parte,iar pe de altă parte, implicarea noastră în programelenaţionale va fi din ce în ce mai puternică. Cardiolo-gia, la fel ca şi alte specialităţi, se va schimba radical în următorii 5-6 ani, odată cu explozia metodelor detratare la nivel molecular, la nivel genetic. Cred că, în câţiva ani, vom asista la un alt tip de cardiologie,care va fi fantastic de concretizată în cifre. Practic, nuse va mai discuta despre pacient, ci despre cifre. Seva ajunge la nivel de cunoaştere elementară, la nivelmolecular, a modului de a îndrepta ceea ce natura sauomul a stricat printr-un comportament neadecvat.

Bolile cardiovasculare, în România, rămân

principala cauză de mortalitate. Ce credeţi

că ar trebui să facă Societatea Română de

Cardiologie în acest sens?

România este pe unul dintre primele locuri înceea ce priveşte mortalitatea prin boli cardiovascula-re, având în vedere că 65% din populaţia ţării noastremoare printr-o boală cardiovasculară. Pentru compa-raţie putem spune că media în ţările din Comunita-tea Europeană este de 48% - de pildă, în Danemarca,mortalitatea din cauza unei boli cardiovasculare ascăzut sub nivelul de mortalitate din cauza canceru-lui, care este aproximativ 25-30% .

În acest context, Societatea Română de Cardio-logie este preocupată pentru a contribui la reduce-rea impactului bolilor cardiovasculare. Modalitatea

prin care noi putem să facem acest lucru nu poate fidecât una, şi anume implicarea directă în politica desănătate la nivel naţional, iar aceasta, prin programenaţionale adresate prevenţiei bolilor cardiovasculare.Aceste programe trebuie să fie concepute şi realizate în parteneriate, pe de-o parte între societăţile profesi-onale, iar pe de altă parte, în parteneriat cu MinisterulSănătăţii şi cu Ministerul Educaţiei. Acest lucru ne do-rim să-l împlinim în această perioadă, să facem par-teneriate cu societăţile profesionale, să identificămproblemele existente, pe baza registrelor Societăţii deCardiologie şi să propunem în mod concret Programulde prevenţie a bolilor cardiovasculare în România. De

altfel, avem şi programe concrete, pe care încercăm săle implementăm în mod direct, în special prin inter-mediul reţelelor de socializare şi prin site-ul Societă-ţii Române de cardiologie. Speranţa noastră este carezultatele eforturilor pe care le depunem acum săapară într-un interval de timp de 1-2 ani. Dacă acestlucru ne se va întâmpla în 1-2 ani, atunci cu siguranţăse va întâmpla în 3-4 ani, odată cu apariţia unor noigeneraţii, care vor avea alte principii legate de stilul deviaţă sănătos, lucru ce se va reflecta desigur în scăde-rea impactului bolilor cardiovasculare.

Sunteţi un promotor al sportului și în princi-

pal al atletismului în rândul medicilor, și nu

numai. Ce credeţi că ar trebui făcut pentru a

crește implicarea medicilor în practicarea și

promovarea mișcării?

Nu aş spune neapărat că suntem un promotor alsportului. Ceea ce încercăm noi să facem este să com- batem unul dintre principalii factori de risc ai bolilorcardiovasculare, care este sedentarismul.

Modul în care facem acest lucru este unul abso-lut original - după cunoştinţele noastre nu există unastfel de exemplu în lume - şi se numeşte AthleticCardio Club, care, aparent, este un club sportiv înfi-inţat de Societatea Română de Cardiologie, concretde un număr de 17 cardiologi. De fapt, este un mod depromovare, prin propriul exemplu al cardiologilor, amişcării, a activităţii fizice şi a sportului cu scopul dea preveni apariţia bolilor cardiovasculare. Iniţial, amfost 17 cardiologi, în urmă cu 3 ani, iar acum suntem560 de membri ai acestui club, iar 40% dintre ei nu

mai sunt medici, ci au alte profesii. Credem că aceastaeste modalitatea cea mai bună de promovare a spor-tului, nu neapărat a atletismului, deşi sloganul nostrueste ”Aleargă cu noi pentru inima ta!”. Atletismul apa-re pe prima poziţie pentru că este cel mai uşor de pus în aplicare. În egală măsură promovăm simplul merspe jos, înotul, ciclismul, schiul şi orice altă modalitatede mişcare şi sport. Această promovare se face directpe site-ul Athletic Cardio Club, într-o competiţie caredurează 365 zile/an şi se numeşte Obiectiv 600 km.În cadrul acestei competiţii, aparent virtuale, fiecaredintre membrii clubului poate desfăşura orice acti-

vitate fizică doreşte, iar la sfârşitul zilei îşi introducenumărul de km pe care i-a parcurs în ziua respectivă.Clasamentul este generat automat, astfel că fiecarepoate să vadă ce distanţă a parcurs, fiind în compe-tiţie cu ceilalţi

Aveţi un mesaj pe care doriţi să-l transmiteţi

colegilor Dumneavoastră cardiologi prezenţi

la al 54-lea Congres Naţional de Cardiologie,

de anul acesta?

Facem un efort foarte mare pentru a-i conştientizape colegii noştri în legătură cu direcţiile de dezvoltareale Societăţii de Cardiologie, iar priorităţile noastre şirugămintea noastră către ei este de a înţelege că toa-

te aceste proiecte nu pot fi puse în aplicare decât cuimplicarea lor directă. Fără această implicare nu vomajunge la scopul scontat. Din fericire, în ultima vreme,mulţi colegi ai noştri şi-au schimbat modul de aborda-re a problemei, în sensul participării unor grupuri maimari la implementarea acestor proiecte. De exemplu,pentru stabilirea programului congresului am fostajutaţi prin implicarea directă a grupurilor de lucru,a membrilor consiliului de conducere; s-a lucrat înechipă, iar acesta a fost şi motivul pentru care am re-uşit să realizăm programul într-un timp atât de scurt,ţinând cont că, în acest an, congresul este organizat

cu două săptămâni mai devreme decât anul trecut.


9/52



INTERVIU

Îmi doresc ca românii s devin tot mai conștieni de necesitatea

reducerii riscului lor cardiovascular!

c. Prevenţie secundară: acces la medicaţie pre-ventivă (de exemplu gratuitate la statine post

infarct miocardic).La fel ca în multe alte aspecte negative,

și în ceea ce privește afecţiunile cardi-

ovasculare, România se menţine pe lo-

curile fruntașe în UE. Sunt românii mai

bolnavi decât ceilalţi europeni?

Nu pot spune că românii sunt mai bolnavidecât restul europenilor, dar cu siguranţă suntmai puţin conştienţi de riscul cardiovascular pecare îl au. De ce trăim cu 10 ani mai puţin decâtoccidentalii, când de fapt suntem cetăţeni aiaceleiaşi ţări, Uniunea Europeană? Acest fapt se

datorează unei combinaţii între un stil de viaţănesănătos şi o finanţare exclusivă a tratamentu-lui bolilor în detrimentul prevenţiei şi protejăriisănătăţii, precum şi un cadru permisiv pentrucomportamente nesănătoase (fumatul, alimen-taţia inadecvată, inactivitatea fizică), dar şi ne-implementarea controlului preventiv modern.

Cât de mult contează stilul de viaţă îndeclanșarea bolilor cardiovasculare șicât de mult contează “genetica”?

Genetica contează aproximativ 30% din to-tal – dar modul de viaţă sănătos poate inhibaexpresia genelor “proaste” –altfel spus, poţi trăi

mai mult şi dacă ai predispoziţie genetică pen-tru anumite boli cardiovasculare, în condiţiile încare aplici măsurile preventive, incluzând aicicontrolul preventiv şi tratamentul specializat.

Care sunt bolile cardiovasculare cu cea

mai mare incidenţă în România?

Boala coronariană este boala cu cea maimare incidenţă în ţara noastră! Dar trebuie sub-liniat aici că bolile cardiovasculare în ansamblullor ucid în România de 8 ori mai multe femei de-cât cancerul de sân şi de 5 ori mai mulţi bărbaţidecât cancerul pulmonar!) – iar până la 80%

dintre aceste boli sunt PREVENIBILE!

Recent, aţi fost numit membru în Con-

ducerea European Heart Network. Ce

rol aveţi în conducerea forului europeande prevenţie a bolilor cardiovasculareși ce avantaje aduce României această

numire?

European Heart Network reprezintă “LigaFundaţiilor Inimii” din Europa iar eu sunt pri-mul profesor de cardiologie ales în acest boarddominat de specialişti în “fundraising” şi experţi

în programe de prevenţie populaţională din Eu-ropa de Vest. Alegerea mea în această poziţie sedatorează mai ales performanţelor înregistratede Fundaţia Română a Inimii - în 5 ani de la

lansarea sa a devenit cea mai activă fundaţie ainimii din Europa Centrală şi de Est. Ce avantajeaduce această numire României? În primul rândavem acces direct la modele de implementaredin alte ţări europene. În al doilea rând, ţaranoastră dobândeşte o vizibilitate şi credibilita-te crescute în Europa şi o “poziţionare pe hartaEuropei”. Nu în ultimul rând, trebuie menţio-nat lobby-ul puternic pe care European HeartNetwork îl poate face pe lângă ParlamentulEuropean referitor la sănătatea cardiovascula-ră în Uniunea Europeană, cu consecinţă directăasupra îmbunătăţirii sănătăţii românilor.

Care sunt programele europene de pre-venţie pe care consideraţi că România

trebuie să le adopte pentru a reduceincidenţa bolilor cardiovasculare?

a. Populaţională: informare, conştientizare şifacilitare a accesului la o atitudine sănătoasă.Focusul prioritar ar trebui să fie pe FUMAT(atât prin legi cât şi prin susţinerea guverna-mentală) b. Risc înalt: depistare precoce şi tratamentindividualizat, cu focus pe COLESTEROL (prin-tr-un program naţional) şi HIPERTENSIUNE

ARTERIALĂ (printr-un algoritm naţional!)

Care este legătura dintre alimentaţie și

bolile cardiovasculare?

Există o legătură fundamentală între alimen-taţie şi bolile cardiovasculare. Cea mai cunos-cută ca fiind protectoare pentru inimă şi artereeste dieta mediteraniană bazată pe legume,fructe, peşte, cereale integrale, ulei de măsline,migdale, nuci – fără a omite însă că cel mai să-nătos aliment consumant în cantităţi enormepoate face mai mult rău decât cel mai nesănă-tos aliment mâncat în cantitate mică … Aşa că

vorbind despre o dietă sănătoasă, trebuie să nereferim nu doar la tipul de alimente (preferatecele care au aport nutritiv, nu doar caloric), cişi la cantitate, ritm de administrare, obiceiuri șichiar tabieturi…

Este suficient să respectăm un minim de

reguli alimentare pentru a preveni și a

combate afecţiunile cardiovasculare?

Peste jumătate dintre complicaţiile ateroscle-rozei pot fi prevenite printr-o alimentaţie sănă-toasă, lipsa fumatului şi activitatea fizică zilnică!

Legat de mișcare și de forma fizică, v-aș

întreba cât contează pentru pacientexemplul personal al medicului care-lconsultă. E important? Sau se aplică zica-

la „Să faci ce zice popa, nu ce face popa”?

Categoric, DA! Exemplul personal conteazăenorm. Eu practic aproape zilnic aproximativ 30min de activitate fizică de intensitate moderată.Important este însă să-ţi şi facă plăcere – lucruesenţial în găsirea tipului de efort fizic reco-mandat, aşa că doar încercarea de a convingepacientul de necesitatea exerciţiului fizic nu setranslatează automat într-o activitate zilnică, petermen lung. De luat exemplul Atlethic Cardio

Club care reuneşte nu doar medici din toată ţaracare practică diverse sporturi şi periodic se în-trec în competiţii, stimulând activitatea fizicăatât în rândul lor cât şi al pacienţilor.

Cât de mult a evoluat cardiologia întimp?

În ultimii 30 de ani speranţa de viaţă în Eu-ropa a crescut cu aproximativ 10 ani (din care7-8 ani se datorează realizărilor din cardiolo-gie). Din păcate însă, până acum, am adăugataceşti ani la anii de boală. Ţelul nostru pe viitortrebuie să fie să adăugăm cât mai mulţi ani de

sănătate!

Interviu cuProf. Dr. Dan Gaiţă,

membru în Comitetul Director alEuropean Heart Network

Prof. Dr. Dan Gaiţă:


11/52



EVENIMENT

Reperele principale ale

Congresului ESC din 2015l PaThWaY - 2: bc cmt

spct pt ptszstt

l P cşt sc cdvsc (cdvsc)

l

Fs tg pmt tcspt ît ptcp ş pztt

Londra, Marea Britanie, 29 august - 2 septembrie

Congresul ESC 2015a doborât încă unrecord de participareprin cele 32.773 de înregistrări din acestan (1). "Suntemmândri că am adus

laolaltă atâţia delegaţişi cele mai recentecercetări din întreagalume" , a declaratPreşedintele ESC,profesorul Fausto Pintodin Portugalia.

În ciuda îmbunătăţirii statisticilor referitoarela rata mortalităţii şi a morbidităţii, bolile car-diovasculare rămân principalul ucigaş în Eu-ropa (1), în special în ceea ce priveşte femeile,costând economia europeană 200 d m-d d e în fiecare an.

Cgs eSC d 2015 și-a închis porţilepe 5 septembrie, după cinci zile pline de ştiin-ţă. Cu 28 d pzt cc ht l,

18 ctz tst cc, 20 d

std d îgst, cc dct ş 4533 d xts p-ztt, Congresul ESC din 2015 a fost

un succes răsunător.

"Până în 2030, 40%dintre europenivor suferi de o formă de boalăcardiovasculară", adeclarat prof. FautoPinto, preşedinte alESC, "aşadar, ceea

ce se întâmplă încadrul congresuluinostru are revanţă pentru toată lumea,nu numai pentru profesioniştiiîn materiede asistenţămedicală" . (2)


13/52

Samsung Medison lanseaza noul ecografmultidisciplinar HS70A

Samsung Medison a lansat un nou ecograf HS70A, conceput pentru

scopuri multiple in spitale si clinici private in domeni medicale variate.Claritatea buna a imaginii si uxul de lucru intuitiv sunt foarte potrivite

pentru furnizorii de servici medicale in radiologie, medicina interna, vas-culara si altele, cu un numar mare de pacienti ce necesita zilnic ux

continuu de diagnosticare.

HS70A ofera o calitate marita a imaginii prin:

• softul S-Vision ce asigura imagini 2D clare si detaliate cat si imagini

color pentru toate tipurile de aplicati, prin minimizarea zgomotului;

• traductorul S-Vue care permite vizualizarea usora cu latime de bandamai mare si sensibilitate crescuta avand o constructie ergonomica, usor

de manevrat;

• softul S-Harmonic pentru imagini clare de la zona aproapiata la zona

indepartata cu uniformitate mai buna;

• ecran LED full HD de 23 inch.Caracteristici de usabilitate:

• Quick Preset care activeaza traductorul dorit (printre cele conectate)

si setarile cel mai des folosite printr-o singura apasare;• EZ-Exam care permite utulizatorilor sa construiasca sau sa folosescaprotocoale predenite pentru un ux de lucru ecient pentru diagnosti-

curi de zi cu zi.Caracteristicile premium includ:

• softul S-Detect care sugereaza caracteristicile leziunii prin simpla

apasare pe zona suspicioasa folosind scorul standardizat Breast Im-aging-Reportin si Data System (BI-RADS) pentru analiza si clasicare

a zonelor tintite;

• softul Arterial Analysis pentru a sustine diagnosticurile asociate vasel-or de sange de la un stadiu devreme, prin executarea inacelasi timp a

analizei morfologice si functionale a vasului.

Despre Samsung Medison

Samsung Medison, liala Samsung Electronics, este o companie glo-

bala de echipament medical fondata in 1985. Cu misiunea sa aducasanatate si buna stare in viatile oamenilor, compania produce sistemede ultrasunet pentru diagnostic pentru toata lumea in diverse domenii

medicale. Samsung Medison a comercializat tehnologia 3D Live dinanul 2001, iar din 2011nd parte a companiei Samsung Electronics

asigura integrarea IT, tehnologii de procesare a imaginii, semiconduc-toare și echipamente cu ultrasunete pentru un diagnostic ecient și

de încredere.

RS80A PRESTIGE de la Samsung Medisoncreste increderea in diagnostic

RS80APrestige imbunatateste abilitatile de cercetare ale RS80A exis-

tent, pe un spectru larg de boli abdominale, ale sanului, cardiovasculare

si musculoscheletale, pentru a aduce o valoare clinica mai ridicata.

RS80A Prestige este echipat cu softuri speciale:• softul S-Fusion ce compara imagini de organe ale corpului, destinate

pentru diagnosticarea prin imagistica cu ultrasunete, cu imagini CT sau

RMN. Utilizatorii pot determina locatia leziunilor cu rezolutia crescuta a

imagisticii CT si RMN.S-Fusion permite auto-reglarea ce aliniaza imag-

inile CT sau RMN in 30 de secunde pentru a permite un diagnostic rapid.

•softul S-Shearwave ajuta in analiza caracteristicilor tesutului corpuluifara biopsie, ofera masuratori numerice ale ridigitatii efectuand o pre-

siune puternica in jurul zonei de interes. Ofera Reliable MeasurementIndex (RMI) si statistici pentru masuratori repetate inclusiv media si devi-

atia standard, pentru detectarea Cirozei hepatice si a Hepatitei Cronice.

• tehnologia 3D Samsung-Natural Vue-care intareste expresiile mor-fologice mai mult decat existentul Realistic Vue. Softul Natural Vue

poate evidentia o proeminenta minuscula pe care imagistica de baza

este incapabila sa o arate.Naturale Vue este o examinare 3D / 4D pen-tru diferite aplicatii pe sonde de volum endocavitare, lineare si convexe.

• softul Arterial Analysis, ce sustine detectarea din vreme a bolilor car-

diovasculare prin efectuarea atat a analizelor morfologice cat si functio-nale ale vaselor.

Tehnologii si sonde noi:

• L3-12A imbunatateste rezolutia si penetratia pentru Pediatric Hip, Pe-diatric Abd., Abdomen, Supercial

• PM1-6 imbunatateste imaginea cardiaca si performanta culorii

• L2-9 imbunatateste imaginea catului si MSK

• CA1-7A imbunatateste imaginea abdomenului

• LA4-18B Sonda de inalta frecventa

Modernizare soft CEUS+

• Profesorul Kubale: „un mare pas a fost facut in RS80A de la versiunea

1 la versiunea 2 in CEUS” - Germania• Winfried Randthan, Global Strategic Marketing Ultrasound (Bracco): „...multe multumiri pentru buna cooperare si buna voastra implementare

a softeware-ului CEUS in dispozitivul vostru de ultrasunet. Ati facut un

mare pas inainte in software-ul CEUS.”



EVENIMENT

Alte studii importante preentate încadrul Congresului ESC 2015 au fost:l Std cc «ldss ii» , care arată

că un stimulator cardiac fără fir este sigur şifiabil;

l Std cc baCC care demonstreazăcă pacienţii care sosesc în urgenţă cu dureri

în piept care sugerează un infarct miocardicacut (IMA) pot fi triaţi mai rapid şi mai sigurfolosind teste noi şi rapide, cu limite fine dereferinţă, aşa cum sugerează cercetarea ger-mană. Acest lucru confirmă actualizarea re-centă a liniilor directoare ale ESC NSTEMI.

l Tst cc « PreSerVaTion i» : Unmaterial cercetat, cunoscut sub denumireade Matrice cardiacă bioabsorbabilă (MCB),care este injectată prin artera coronariană,pentru a preveni remodelarea cardiacă lapacienţii cu atac de cord, nu a avut niciunefect semnificativ prin comparaţie cu serul

fiziologic.l Tst cc CirCuS care a demonstrat

că ciclosporina înainte de PCI nu a îmbună-tăţit rezultatele clinice la pacienţi cu STEMIanterior.„Bogăţia de informaţii noi în programul

ştiinţific s-a reflectat în programul de presă foarte dens de anul acesta“ , a declarat SteenKristensen, Preşedintă a Comitetului de Presăal ESC. „Peste 590 de jurnalişti s-au înregistratpentru Congresul ESC 2015 şi mult mai mulţiau urmărit congresul de la distanţă. Am avut

transmisii din China până în Brazilia.“

„Liniile verzi sunt întotdeauna în centrulatenţiei media şi sunt raportate în întreagalume. Congresul ESC este o sursă foarte bunăde ştiri pentru media medicală, financială şide bază”.Unele dintre cele mai populare știri dela Congresul ESC (în afara liniilor veri)

din acest an, au fost:l bc sm d dp-m-z - Somnul de după-amiază este asociatcu nivelul redus al presiunii arteriale şi pre-scrierea mai puţinor medicamente contrahipertensiunii

l Ps c s t ft mt tvz au un risc mai mare de embo-lie pulmonară, o boală asociată zborurilorcu avionul pe distanţe scurte

l Std pvd p ş c-dvsc - indică faptul că pulberile în suspensie şi poluarea aerului sunt aso-

ciate unui risc sporit de atac de cord sever, în ciuda încadrării în nivelurile europenerecomandate„Congresul ESC 2015 a intenţionat să ne

deschidă ochii şi mintea“ , a declarat Prof.Derumeaux. „Am ales să ne extindem scopulanul acesta, subliniind interacţiunea dintremediu şi inimă şi în special poluarea, ca factorde risc pentru bolile cardiovasculare. Unii din-

tre aceşti factori de risc « noi » vor deveni dince în ce mai importanţi. În acest sens, aş dorisă sublinez prezentările captivante ale Prof.Elizabeth Blackburn (Premiul Nobel în 2009)în materie de îmbătrânire prematură, care auprezentat efectele stresului asupra genelor şiasupra longevităţii.“

„Sunt puţini cei care cunosc legătura dintre poluare şi bolile cardiovasculare. Mediulnu este ceva ce poate fi controlat de indivizi.Este o problemă ce trebuie soluţionată de po- liticieni şi companii. Membrii publicului pot juca însă un rol, susţinând schimbarea în modactiv“ , a declarat Preşedintele Comitetuluipentru Presă al ESC, Prof. Steen Kristensen din Danemarca. „Din acest motiv, ESC a lansato invitaţie la acţiune, căreia i se poate alăturaoricine, prin semnarea petiţiei ESC.“

„Rata decesului cauzat de bolile cardiovasculare a scăzut, însă nu trebuie să ne compla-

cem în situaţie“ , a declarat Prof. Pinto. „Insu- ficienţa cardiacă, de exemplu, este în creştereşi, împreună cu alte domenii ale cardiologiei,asigură cercetarea amănunţită. ESC va con- tinua să susţină mai multe inovaţii în cardiologie“ . „Părăsind Londra, ne pregătim dejapentru Congresul ESC 2016, care va avea loc înItalia, între 27 şi 31 august 2016“ , a concluzio-nat Prof. Pinto.

Referinţe:(1) Începând cu 01-09-2015(2) „Bolile cardiovasculare în Europa - modificare epidemiologică

2,015”, de Nick Townsend, Melanie Nichols, Peter Scarborough și

Mike Rayner. European Heart Journal. doi: 10.1093 / eurheartj /ehv428(3) PATHWAY – 2 Hotline V Comunicat de presă.

ESC Copyright

"Dacă ar trebui să subliniez unstudiu, aş menţiona «PATHWAY-2»care se referă la folosirea spirono-lactonei pentru hipertensiunearezistentă (3)", a declarat prof. De-rumeaux. „Acesta este un medicament faimos, disponibil de mai mulţi ani.Oferă speranţă pacienţilor cu hiper-tensiune rezistentă, după rezultatele

dezamăgitoare ale celorlalte trata-mente pentru această boală. Spirono-lactona a fost testată în lumea reală,este disponibilă peste tot şi nu estescumpă. « PATHWAY-2 » transmiteun mesaj pozitiv despre utilizareamedicamentelor tradiţionale, binecu-noscute şi va avea implicaţii semni-cative pentru practica clinică".

Prof. Geneviève Derumeaux, Preşedinte al Comitetului deProgram al Congresului, a declarat:"Congresul ESC 2015 a doborât recordurile de participare! Acest lucru reectă conţinutul ştiinţic excelent din cadrul

congresului nostru. Cardiologii şi ceilalţi profesioniştiîn medicină continuă să vadă Congresul ESC ca punctcentral al informării actualizate despre cele mai recenteevenimente din cardiologie, unde pot întâlni experţi dindiferite domenii de cercetare din toată lumea".


15/52

CONSULTANŢĂDOTĂRI LA CHEIE

PROFESIONALISMÎNCREDEREFIDELITATEPARTENERIAT

MEDFARM TRADING s.r.l.

București, Str. Zefirului 21Tel/Fax: (021) 320 19 20 • (021) 320 78 77

www.medfarm-trading.ro

[email protected]

[email protected] certificată ISO 9001:2008

CARDIOLOGIE l www.tensiune.ro l www.medfarmshop.rwww.electrocardiografe.ro

Aparatură MedicalăInstrumentar / Mobilier medical

Consumabile / Produse pacieniBucureti, Str. Traian nr. 3(021) 320 78 76

FINANARE PENTRU ACHIZIII: AVANS ZERO 6-12 RATE FĂRĂ DOBÂNDĂ, FĂRĂ GARANIE(pentru valori până la 50.000 lei). GARANIE PE ECHIPAMENTUL CUMPĂRAT (pentru valori 50.000 – 120.000 lei)

Oferim contract de service dispozitive medicale, necesar în obinerea contractului de colaborare între cabinetul dvs. i Casa Naională

HOLTERE TA SI EKG

• 3-12 canale, 24-72 ore

ECOGRAFE

• Ecografe digitale 2D / 3D / 4DEDAN / EMPEROR

• Portabile si stationare / inclusivcu acumulator

• Doppler pulsat / Doppler color

• Software dedicat pentrucardiologie, sonde arie fazata

• Sonde dedicate microconvexe

MOBILIER MEDICAL

• Canapele de examinaremecanice si electrice

• Paravane cu diverseconfiguratii

• Masute pentru aparateinstrumentar

• Dulap pentru instrumentar

PARATURA MEDICALA

Tensiometre mecanice profesionaleAWE-GERMANIA / ACCOSON-ANGLIATensiometre electronice validate clinic A&D JAPONIAStetoscoape profesionale cardiologiceAWE GERMANIAStetoscoape electronice cardiologice FAZZINI ITALIATruse de resuscitare si prim ajutorSisteme de monitorizare pacienti:onitoare pacient / pulsoximetreDopplere vasculare simple

LECTROCARDIOGRAFE

Electrocardiografe digitale portabile3/6/12 canale EDAN INSTRUMENTSLCD si printer integratcumulator cu autonomie mareInterpretare / diagnostic / masuratoriVariante EKG cu cuplare la PC – 12 canaleSisteme de testare la efort cu bicicletargometrica


16/52


17/52



Tele-ecocardiograa, viitor sau deja realitate?

cum se vede, un bilet foarte special şi trans-parent! Nu este timp acum să abordăm problema concurenţei din sistemele de sănătate,dar ea există şi poate influenţa felul nostru dea practica meseria. Reamintesc că noi nu sun-tem un spital universitar, deşi în ultimii ani amdevenit baza didactică în cardiologie pentruUniversitatea din Pavia. Aşadar, din 2003 amorganizat anual câteva Cursuri ECM, recunos-

cute oficial de Ministerul Sănătăţii. La fiecaredintre ele, cu sprijinul economic al GrupuluiPoliclinico di Monza, am inclus aproape tot-deauna şi transmisii în direct din sala opera-torie. Fiind puternic orientaţi spre chirurgiavalvulară reparativă, nu putea lipsi ecocardi-ografia din această “reţetă”. Nu se poate facechirurgie valvulară fără ecografie în sală, deşieco este esenţial în cardiochirurgie nu doarpentru valve. Este util peste tot: în secţie, însală, în ATI, hemodinamică etc. Începând din2003 deci, la Cursurile ECM am făcut operaţii şi

ecografii transesofagiene în direct, transmise în

D-le dr Cerin, am văzut că, în ultimavreme, sunteţi din ce în ce mai prezenţipe scena unor mari congrese de eco-cardiografie, cu transmisii în direct deeocardiografie intraoperatorie și decardiochirurgie. Puteţi să ne spuneţicare este motivaţia Dumneavoastrăpentru aceste transmisii live? Cum aţiajuns la ele?

Simplu! Este o problemă de experienţă.În multe sensuri ale cuvântului. Mai întâi aşaminti de experienţa Grupului Cardioteamde la Clinica San Gaudenzio din Novara, dinultimii 10-12 ani, cu transmisiile în direct dinsala operatorie. Cred că de aici a plecat totul.Noi lucram în nordul Italiei, într-o reţea de 10spitale private. Atât eu cât şi dr. Diena Marco- şeful secţiei de chirurgie -, am început acti-vitatea la San Gaudenzio, în anul 2002. Aveamnevoie atunci să facem cunoscută colegilor dinPiemonte valoarea grupul nostru profesional.

Acesta a fost biletul nostru de vizită şi am ales,

timp real din sala operatorie în sala de congresea Clinicii. De aici până la transmisiile la distan-ţă prin streaming nu a fost decât un singur pas.Asta se întâmpla acum 4/5 ani.

Îmi amintesc că prima transmisie interna-ţională în streaming am făcut-o în România, laSinaia. Eram cu dr. Şerban Mihăileanu în prezi-diu la CNC din 2011 şi aveam sala plină! Am avutmari emoţii atunci pentru partea de internet…

Am lucrat până noaptea târziu la setările strea-merului. Dar a ieşit foarte bine! O mitrală ope-rată în direct de dr. Diena, care a mers perfect!Calitatea imaginii în streaming depinde multde lărgimea de bandă internet, iar atunci la Si-naia, în 2011, nu aveam o bandă aşa de largă...Apoi am făcut o altă directă şi la Poiana Braşov: by pass + plastie de mitrală la o cardiomiopatiedilatativă severă. Mai toate cursurile ECM dinSan Gaudenzio sunt transmise în streaming în ultimii ani în România (Universitatea dinTimişoara, Sibiu, Oradea, Iaşi, la Bucureşti) în

Polonia, Moldova ori Georgia.

Interviu cu

GheorGhe Cerin,MD, PhD, FESC, doctor

în ştiinţe medicale,

medic primar cardiologecocardiograst şi şef deDepartament de Cardiologie

şi Medicină Internă ClinicaSan Gaudenzio Novara,

Italia, cardiolog consultantla Cardiac Center, Spitalul

Monza, Bucureşti

INTERVIU


19/52CARDIOLOGIE șI CHIRURGIE CARDIOVASCULARĂ 19

Cum se face că tocmai grupul Dumnea-voastră profesional, și nu altul din Italia/

Europa, a fost ales pentru acest tip de

transmisii la EuroEcho 2013, EuroEcho2014 sau World Echo 2014?Greu de răspuns, dar acest background

a contat mult… Cu mulţi ani însă înainte de2013, anul primei transmisii live la EuroEchoImaging Istanbul -, am prezentat ComitetuluiŞţiintific experienţa noastră cu peste 30 de livesession, şi am propus sesiuni similare în cadrulEuroEcho. Cum nu eram o clinică universita-ră, a fost probabil nevoie de ceva mai multtimp până când stafful ştiinţific al EuroEchoa acceptat propunerea. Nu ştiu să fi existat şi

alte propuneri din alte centre europene însăpe acest profil... Pentru că nu prea face nimeniaşa ceva. Nici în Italia nu sunt decât extrem depuţine centre care fac transmisii live din sală.Dar nu fac şi streaming.

Plecând aşadar de la o exigenţă strict locală,a noastră ca grup profesional, făcută cu pasiu-ne, perseverenţă, şi la un înalt nivel profesional,am ajuns astăzi să fim prezenţi la întâlniri dereferinţă la nivel mondial, ceea ce ne face evi-dent plăcere şi cu care ne mândrim.

Şi ar mai fi poate un aspect. Când cardio-logul examinează un bolnav care urmează să

meargă în sala operatorie, se expune totdeau-na în procent de 100%. Nu mai vorbim desprecazurile operate în direct! Înainte de a lucra închirurgie şi eu am făcut ecografii în ambulatormulţi ani. Făceam eco şi scriam concluziile.Dar îmi lipsea un feed back, o confruntare şinu ştiam când greşeam, pentru că este normalsă greşeşti… mai ales cu o ţintă anatomică aşade complexă şi care mai este şi-n mişcare…

De fapt, această confruntare zilnică întreimaginea virtuală a ecranului şi realitatea ana-tomică din câmpul operator, cu chirurgia în

sine, dar şi cu alte metode de diagnostic, ne-a

permis să creştem profesional şi să greşim dince în ce mai puţin. Am putea spune că, pentrunoi, sala operatorie a fost ca un curs peren de

ecocardiografie la 360˚, real şi integral, pentrumulţi ani. În cazul meu, pentru 23 de ani… Amajuns astfel, cu timpul, să primim la Novara ce-reri pentru training în ecografie de la colegi dinItalia, din România, Moldova, Polonia, Georgiaetc. Avem astăzi ecografişti, formaţi la Novara,care fac eco în diverse spitale din România, laBucureşti în spitalele Universitar, Fundeni,Monza, Matei Balş etc., la Târgu Mureş, la Bra-şov, la Timişoara ori în Moldova, la Chişinăuori la Monte Carlo, la Varşovia, în Polonia, saula Tbilisi în Georgia şi evident în Italia.

Cu siguranţă că procentajul de peste 99%de reparabilitate a mitralei, la care dr. Diena şicolegii lui au ajuns în ultimii ani, are la bază oexperienţă chirurgicala incontestabilă, dar şiexperienţa şi meritul unei echipe foarte solidede ecografişti care, la Novara, include în afa-ră de mine, alţi trei medici romani: dr. DianaBenea, dr. Bogdan Adrian Popa şi dr. DianaBotezatu. Toate aceste transmisii în direct, lacongresele menţionate mai sus, nu se puteauface fără un operator expert în ecocardiografiaTEE în sala operatorie.

Reamintesc că azi, atât în Europa cât şi în

SUA, în medie doar 50% dintre bolnavii cu in-suficienţă mitrală beneficiază de repararea val-vei, restul fiind protezaţi, cu dezavantajele derigoare. Centrele dedicate, cum este şi cel dinNovara, au o rată de succes de 90-95% şi peste.

Ce relaţie este între aceste transmisii îndirect și formarea profesională medi-cală? Se vorbește azi de telemedicinăși de tele-learning. Cât de departe saude aproape sunteţi de aceste concepte?

Eu nu sunt informatician şi aş putea greşi.

M-am uitat mai demult pe internet, încercând

să înţeleg mai bine. Nu am găsit o definiţiefoarte clară între e-Health, Cybermedicine,Telemedicine, m-Health (mobile health), e-le-

arning etc. Sunt termeni şi domenii noi, careintroduc în aceeaşi ecuaţie bolnavul (diagnos-tic digital şi mai ales monitorizarea telematică),meseria noastră şi informatica (internet, reţelesau sisteme mobile GSM 3G/4G, ca vector detransmisie a informaţiei, biosenzori). Cred că,prin ceea ce facem, suntem foarte aproape deaceste concepte.

Eu sunt ferm convins că este extrem de im-portant şi didactic pentru un cardiolog să vadă în direct o intervenţie pe cord deschis. Mai alesdacă el este ecografist, iar în sală se repară o val-

vă. Ca să nu mai spunem cât de important estepentru un chirurg! În aceşti 10-12 ani am văzutcă imaginea ecocardiografică, dublată de reali-tatea câmpului operator, s-au dovedit extremde eficiente ca metode de formare profesiona-lă. Chinezii au un proverb care spune că „undesen este egal cu o mie de cuvinte”. Evident, oimagine în mişcare are valoare informaţionalăcu mult mai mare decât acest „desen” metafo-ric al proverbului chinezesc! În plus, partea chi-rurgicală îl face pe cardiolog să înţeleagă cum seface operaţia la bolnavul pe care după aceea el îl va trata şi îi va face ecografie după extrenare.

De aceea, aş crede că transmisiile în strea-ming sunt mai aproape de termenul de tele-learning. Să nu uităm că totul a început, înfond, de la nişte Cursuri ECM de cardiologie/cardiochirurgie…

De puţină vreme facem însă şi telemedicină, în sens de diagnostic telematic. De peste 20 deani, în cardiologie se foloseşte tele-electrocar-diograma ca metodă de diagnostic. În ultimavreme, noi am început să folosim însă tele-ecocardiografia în sens diagnostic. Suntem la început şi mai avem câte ceva de perfecţionat

în sistem, dar metoda utilizată ne permite să

Live echocardiography / live surgery de l a Clinica San Gaudenzio,Novara la Euro Echo Istanbul 2013: reparare de valvă mitrală înminitoracotomie.

AORTIC VALVE SPARING SURGERY în direct dela Novara la Viena, EUROECHO IMAGING 2014.

INTERVIU



vedem ecranul ecografului la distanţă de loculla care este făcut examenul.

Dar de ce este nevoie ca un cardiologsă transmită la distanţă imaginile eco

în scop diagnostic? De ce nu face el sin-gur diagnosticul dacă tot este acolo cubolnavul?În sistemul italian, ca şi în alte ţări din Eu-

ropa sau din Statele Unite, există, cum ştiţiprobabil, tehnicieni de ecocardiografie – sono-grapher –, care ştiu să facă (chiar foarte bine)examenul eco. Ei nu sunt însă abilitaţi să eli- bereze un referat final, cu concluzii. De aceea,examenele (in format digital) sunt revăzute de

un cardiolog, care trage concluziile şi semnează.Cardioteam Foundation are, de exemplu,un proiect de screening şi diagnostic precoce în bolile cardiovasculare, organizat într-uncamper itinerant, în care avem un sonogra-pher care face examenul eco. Ţinta proiectuluieste anevrismul de aortă ascendentă. Este ocampanie începută de peste un an şi am văzutpână acum peste 5000 persoane. De curând,examenul eco făcut de sonographer în cam-per este transmis printr-un sistem de internetmobil 3G/4G, iar un cardiolog on call verificăexamenul şi îl semnează telematic. În caz de

neclarităţi, examenul se poate repeta în campersau, eventual, în spital.

Apariţia ecografelor portabile şi scădereapreţului au determinat o foarte largă răspândi-re a ecografiei. Din ce în ce mai mulţi medici aucumpărat şi/sau au acces la maşini de ecocardi-ografie portabile. Pentru moment, profesiuneade sonographer nu există în România. Cred căeste doar o problemă de timp până când vorapărea şi la noi. Este, evident, obligatoriu ca for-marea profesională a acestor asistenţi medicalişi apoi certificarea lor să fie făcută la standarde

de cea mai înaltă calitate, deoarece, aşa cum

ştim, examenul ecocardiografic este metodadiagnostică cea mai operator-dependentă dincâte există, pentru că se lucrează pe o ţintă ana-

tomică foarte complexă, în mişcare. În Italia,doar tehnicienii de perfuzie miocardică şi ceide radiologie pot deveni sonographer, după unan de master făcut la universitate.

Cum vedeţi/trăiţi relaţia dintre cardio-log și sonographer?Nu cred că există incompatibilitate (sau

egalitate) între un ecog rafist cardiolog şi unecografist sonographer. Mai degrabă existasinergie! Şi mai cred că este păcat pentru unmedic specialist ca, după zece ani de şcoală,

să fie folosit de sistem/grupul social pe ntru aface doar examene eco, cum se mai întâmpl ăuneori… Înţeleg în schimb existenţa unuicardiolog dedicat cu prevalenţă ecografiei într-o secţie de chirurgie cardiacă. Este pă-cat însă de cardiolog să-şi consume timpulfăcând doar ecografii, după ce a studiat şia dat examene mulţi ani ca să ajungă la oviziune largă asupra bolii şi bolnavului şisă posede atâtea cunoştinţe de medicină îngeneral şi de clinică... De aceea, eu văd o si-nergie între aceste două figuri profesionaleşi nu o contradicţie.

De mai mulţi ani lucraţi atât în Româ-nia, la Centrul Cardiovascular SpitalulMONZA, București, cât și în Italia. Careeste diferenţa între cele două spitaleapropo de telemedicină? în ce măsurăfolosiţi la București telemedicina?Statisticile din internet arată că teleme-

dicina este cel mai folosită în specialităţilede radiologie şi cardiologie, ca şi în medicinade urgenţă. Departamentul de Imagistică aSpitalului Monza a fost gândit şi implemen-

tat astfel încât examenele făcute la Bucureşti

să poată fi văzute şi discutate în Italia cu alţicolegi, radiologi, cardiologi intervenţioniştisau chirurgi cardiaci ori vasculari. Atunci

când avem de operat în echipe mixte bolnavicomplecşi, colegii italieni pot discuta cazul şialege strategia operatorie încă din Italia, cutoată logistica pe care o implică aceasta. Cumeste, de exemplu, cazul bolnavilor cu cardio-miopatie hipertrofică obstructivă operaţi deprofesorul Paolo FERRAZZI, unul dintre ceimai renumiţi cardiochirurgi şi singurul careare la activ un număr de aproape 400 de car-diomiopatii hipertrofice operate, sau al pro-fesorului Paolo ZANETTI, cu experienţă deo viaţă în chirurgia complexă a anevrismelor

toraco-abdominale, mai ales la oameni tineri,cu sindrom Marfan. La fel face şi dr. MarcoDIENA când are de operat cazuri dificile înRomânia, pe care le discută dinainte cu dr.Theo Cebotaru şi dr. Flaviu Steiu. Sau dr. TaoONORATO, care poate discuta şi personaliza împreună cu dr. Şerban Bălănescu interven-ţiile de închideri percutane la copii cu cardi-opatii congenitale sau cardiopatii structuralela adulţi.

Cred aşadar că telemedicina nu mai estedoar proiectată în viitor sau un cuvânt intui-tiv şi fără conţinut concret. Aş zice că a deve-

nit deja realitate. Suntem desigur la început,dar apariţia nanosenzorilor va revoluţionacu siguranţă în câţiva ani felul nostru de aface medicină. Cred, în plus că nanosenzoriişi smartphone-ul sunt pe cale de a deveni ocombinaţie revoluţionară în monitorizarea bolnavilor cronici la domiciliu. Este sau vafi în curând nevoie ca sistemul medical dinRomânia (şi nu numai) să se adapteze şi dinpunct de vedere formativ, dar şi birocratic, laaceste schimbări rapide. Iar noi să nu uitam căromânii sunt creativi şi sunt lideri recunoscuţi

la invenţii şi inovaţii!

Schema Live Streamingcu posibilitatea de a conecta, cu latență

scăzută, până la 100 utilizatori, oriunde.

Prof N. Nanda, împreună cu stafful științific alSRC, la Congresul mondial de Ecocardiografie

"WORLD ECHO SIBIU 2014

INTERVIU


21/52

Conform statisticilor, aproape jumătate din populaia ării-

ind variate (dieta, istoricul familial, cauze genetice, fumatul,stresul etc.). Tratamentul clasic alopat este, în general, efec-tuat cu ajutorul statinelor, care pot avea uneori reacii adver-se destul de severe (tulburări de somn, pierderi de memorie,disfuncii sexuale, depresie, miopatii). S-a impus, astfel nece-sitatea apariiei unui tratament mai “blând” apelând la bene-

CHOLESTEREM, marca-

mentul clasic. Destinat meninerii valorilor normale ale COL,HDL, LDL și TGL din sânge, CHOLESTEREM are încompoziie: steroli vegetali, acid docosahexaenoic (DHA) -obinut din microalge din specia Ulkenia - Policosanol (din

Q 10 și orez roșu fermentat (Monascus purpureus) cu un con-inut de 3% monacolin K.

244 de pacieni au fost selectai pentru a participa la studiupe baza analizelor de sânge, care au evideniat valori crescu-te ale COL, LDL și TGL (o parte dintre aceștia nu au be-

Criteriile de selecie stabilite în protocolul studiului au fost:fără alt tratament hipolipemiant, precum și excluderea din

-nistrarea suplimentului, au fost analizai parametrii studiai,

iar la sfârșitul tratamentului de 3 luni s-a efectuat o evaluareștia, 69 de

pacieni au fost excluși, deoarece nu s-au prezentat cu regu-laritate la analize, astfel încât rezultatele pariale ale valoriloranalizelor colectate nu puteau să ofere o perspectivă corectăasupra studiului.

Au fost luai în calculul statistic 175 de pacieni cu risc cres-

cut de dezvoltare a bolilor cardiovasculare și AVC. Datele aufost prelucrate statistic cu ajutorul testului Student și rezul-tatele au fost îmbucurătoare. Administrarea a 4 comprimatepe zi din CHOLESTEREM -

cativă, din punct de vedere statistic, a valorilor COL, LDL și TGL din sânge, până la un nivel optim pentru pacieni dupăun tratament standard de trei luni. Considerăm că tratamen-

Datele au fost analizate pe categorii de vârstă și sex.

Concluzia studiului este că administrarea a 4 comprimatepe zi din suplimentul alimentar CHOLESTEREM (în con-

alternativă naturală la tratamentul clasic alopat, cu avantajuleliminării reaciilor adverse induse de substanele de sinteză.

Compania Laboratoarele Remedia și Centrul Medical Focus din București au iniiat în 2013 unstudiu pentru estimarea rezultatelor administrării suplimentului alimentar CHOLESTEREM, pacienilor cu dislipidemie, hipercolesterolemie și hipertrigliceridemie, la care s-a alăturat și pro-

fesor dr. Mircea Pătru cu un lot de 74 de pacieni din diverse clinici bucureștene. Începând dinanul 2014 și ali medici de familie din București și din ară au semnat acordul de participarela studiu.

Cholesteremalternativa naturală în tratamentul hipercolesterolemiei

www.laboratoareleremedia.ro


22/52


23/52

L.F.


24/52

Bolile cardiovasculare sunt principalul uciga al ro-

mânilor. Cum recunoatem un infarct?

Sunt câteva semne care trebuie să alerteze pacientul. Pri-mul semn este durerea. Circulă în anumite medii, nu tocmai bine informate, o vorbă cât se poate de falsă anume că „ini-ma nu doare”. Dimpotrivă, moartea ţesutului miocardic este însoţită cel mai adesea de durere intensă, care este localizatămai frecvent nu în dreptul inimii, și în plin stern, putând ira-dia în mandibulă sau pe braţe. Unii pacienţi o descriu ca ceamai puternică durere din viaţă, însoţită de senzaţia de moar-te iminentă. Transpiraţia abundentă este frecvent întâlnită.De asemenea greaţa este prezentă adeseori, putând deruta șiorienta în mod fals către o suferinţă digestivă. Sigur că simp-tomatologia are foarte multe nuanţe, de la cele mai intense lacele mai șterse. În special pacienţii diabetici pot avea simpto-me mult reduse sau nespecice, din care durerea poate lipsicu desăvârșire. În ne, există și cazul, nu foarte rar, în carepacientul pur și simplu nu știe că a suferit un infarct.

Cât de diferită era situaţia în urmă cu 10 – 15 ani?

În urmă cu 10-15 ani imaginea nu era poate așa bine contura-tă ca în prezent. O raportare mai bună și dezvoltarea sisteme-lor integrate de intervenţie rapidă au făcut ca dimensiuneareală a problemei să e mai bine cunoscută în prezent. Nueste mai puţin adevărat că incidenţa bolilor cardiovasculareeste în România în creștere, în timp ce în alte ţări europe -ne este în scădere. Tratamentul de asemenea este diferit înprezent, cel puţin în centrele în care programul STEMI estedisponibil. Infarctele sunt tratate de exemplu în București perând de anumite spitale, aate “de serviciu” în ziua respec-tivă, și unde se realizează deschiderea vasului implicat princateterism. Am prins vremea când acest lucru se făcea cu

ajutorul unor substanţe administrate pe cale sistemica- în

venă- și care aveau efect de liză a cheagului de sânge la nivelcoronar. Evident, reacţiile adverse erau numeroase, proce-dura constituind adesea o epopee atât pentru pacient, cât șipentru doctor. Specialitii spun că, la noi în ţară, bolile cardiovas-

culare întineresc. Ce măsuri ar trebui întreprinse

pentru a stopa această întinerire?

Prevenţia ar trebui să constituie o prioritate atât la nivelul or-ganelor decizionale, dar și pentru spacialiștii practicieni. Unpas important îl consituie campania antifumat, care sper că va

da roade și în privinţa reducerii incidenţei bolii coronariene.Stilul de viaţă nesănătos, sedentarismul și alimentaţia bogată în calorii și grăsimi saturate ar trebui să e ţinte de sensibi-lizare a tinerilor. O cultură a sportului, începând chiar de pe băncile școlii, ar aduce benecii certe. Părinţii au de asemeneaun rol. Un copil care stă toată ziua în faţa calculatorului sau altelevizorului și care la 10-12 ani este deja obez, dacă se apucă șide fumat va un candidat sigur al bolii coronariene.

Care este metoda optimă de diagnosticare a unei

boli coronariene?

Depinde de ecare caz în parte. Nu există boli ci bolnavi.Testul de efort pe bandă sau bicicletă este o metodă simplăși fără risc pentru pacienţii cu risc intermediar de boală. Lapacienţii care nu pot face efort se poate recurge la ecograade stress. Examenul angio CT coronarian este de asemeneautil în cazuri selecţionate, mai ales pentru excluderea bolii.Sigur că în stadiile mai avansate sau la cei la care exameneleprecedente au relevat probabilitate mare de boală se recurgela coronarograe, care este o metoda invazivă. Nu există decio metodă optimă în general, ci există metoda cea mai potri- vită ecărui pacient. Care este utilitatea ecograei transesofagiene?

Ecocardiograa transesofagiană permite vizualizarea cor-dului din interiorul organismului, transductorul venind încontact intim cu inima prin intermediul esofagului. Evidentacurateţea imaginilor este una mult mai bună de cât la exa-menul transtoracic. Diagnosticul de detaliu este o indicaţieclară, în special în ceea ce privește patologia valvulară sauexaminarea protezelor. De asemenea anumite structuri carenu se văd bine la examenul transtoracic, cum ar auricululstâng sau septul interatrial pot examinate cu acurateţe prinexamen transesofagian. În cadrul Spitalului Monza folosimfrecvent ecograa transesofagiană intraoperatorie pentru

evaluarea intervenţiilor de reparare valvulară.

Tratarea pacientuluicardiovascular impunecolaborarea dintre mediculchirurg i medicul cardiolog

Interviu cu dr. Răzvan Ticulescu, medic

specialist cardiologie în cadrul spitalului Monza


25/52

V-aţi specializat în evaluarea patologiei ateroscle-

rotice la „Azienda Ospedaliera Santa Maria degli

Angeli Pordenone” din Italia, i în evaluarea eco-

gracă perioperatorie în chirurgia de reparare

a valvei mitrale la Clinica San Gaudenzio din Ita-

lia. Cât de mult v-a ajutat acest lucru în activitatea

derulată în ţară?

M-a ajutat foarte mult, mai ales că am avut șansa să practicexact ceea ce am învăţat. Contactul cu cardiologia din Italia afost unul absolut benec. Principalul beneciu a fost cel al în-tâlnirii cu un anume mod de gândire, dincolo de cunoștinţelepropriu-zise. Acest mod de gândire, suprapus pe fondul de bază dobândit de la maeștrii mei din ţară sper să rodit. Evi-dent că lucrând într-un spital italian în București, faptul căștiam deja care sunt așteptările a constituit un plus. Care sunt tehnicile de evaluare ecogracă practica-

te în cadrul Spitalului Monza? Sunt practicate aici

speckle tracking, echo-tracking? Pe lângă ecocardiograa clasică transtoracică și cea transe-sofagiană, pe care le folosim zilnic, alte tehnici sunt metode-le Doppler vascular care constituie un element important înevaluarea preoperatorie, atât în chirurgia cardiacă, și cu atâtmai mult în chirurgia vasculară.Ecocardiograa de stress, atât zic cât și farmacologic esteutilizată. Tenica de tip Doppler tisular a intrat deja în prac-tica curentă de evaluare. Ne folosim în cazuri selecţionate despeackle tracking, mai ales în studiul deformării miocardice,pentru identicarea unor modicări subtile de cinetică seg-

mentară sau la pacienţii valvulari pentru aprecierea afectării

funcţiei sistolice precoce, înainte ca să existe o afectare gro-sieră a fracţiei de ejecţie. Echo-tracking este o metodă utilămai ales în cercetare, fără consecinţe practice imediate asu-pra deciziei terapeutice. Cum se realizează recuperarea cardiovascaulară în

cadrul Spitalului Monza?

Există o secţie de recuperare cardiovasculară care se ocupă în special de pacienţii operaţi, mai ales cei vârstnici, cu diferi-te tare organice, și care beneciază realmente de acest ajutor.Medicii de recuperare sunt ajutaţi de zioterapeuţi și sunt în permanentă legătură cu medicul cardiolog, astfel încât re-zultatele să e optime. Dotarea este una adecvată, existândinclusiv o sală cu toate facilităţile, pacienţii apreciind în moddeosebit condiţiile oferite. Cum se desfăoară munca în echipă în cadrul Spita-

lului Monza?

Natura activităţii noastre, anume chirurgia cardiovasculară,ne obligă la lucru în echipă. Și să vrem și nu am putea ajungela rezultatul dorit decât lucrând împreună, de la partea de di-agnostic, în care discutăm împreună chirurgul cu cardiologulindicaţia operatorie, la momentul operator propriu-zis, cândmonitorizarea transesofagiană joacă un rol deosebit, la post-operatorul imediat, în care conlucrarea anestezist-cardiologeste foarte importantă, până la momentul în care pacientulajunge pe secţie și începe colaborarea cardiolog-medic derecuperare medicală, în toate aspectele lucrul în echipă esteunul de care depinde rezultatul nal atât de preţios care este

sănătatea semenilor noștri.


26/52


27/52



ARTICOLE DE SPECIALITATE

Cine este Harvey® ?Descrierea lui Harvey ®

c. Focarul tricuspidian (marginea ster-nală stângă, etajul inferior)

d. Focarul mitral (apex)e. Focarul de iradiere mitrală (postero-

lateral de apex)f. Focarele de iradiere aortică şi pulmo-

nară (toracele superior)g. CarotideAuscultaţia pulmonară (Figura 7) -

focarele auscultatorii reprezentate includurmătoarele arii pulmonare:

a. dreaptă superioară b. dreaptă inferoposterioarăc. dreaptă inferoanterioarăd. stângă superioarăe. stângă inferoanterioarăf. stângă inferoposterioarăSunetele pulmonare sunt în concordan-

ţă cu afecţiunea cardiacă simulată.Respiraţia (Figura 5 ):g. respiraţie de tip abdominalToate mişcările şi sunetele cardiace

sunt sincronizate şi variază cu respiraţia,

atunci când este cazul. Frecvenţa cardiacăeste de 60 de bătăi pe minut, iar frecvenţarespiratorie este de 12 respiraţii pe minutpentru toate afecţiunile simulate.

Vorbirea (Figurile 5 şi 6):h. un difuzor încorporat permite in-

structorului să răspundă la întrebă-rile cursanţilor în cadrul anamnezei,cu ajutorul unui microfon wire-less, care este furnizat împreună cuHarvey®.

HARVEY ® – SIMULATORUL PACIEN-TULUI CU AFECțIUNI CARDIOPUL-MONARE, este un manechin de mărimenaturală (Figura 1) care oferă o curriculă cu-prinzătoare, simulând realist 30 de afecțiunicardiace. Spre deosebire de un pacient real,Harvey® este disponibil permanent, nuobosește niciodată, nu este îngrijorat şi nu sesimte abuzat. Cu ajutorul lui pot fi aduse înfaţa cursanţilor în câteva secunde cazuri in-teresante, instructive, chiar rare. Aceştia pot

învăța în ritmul propriu, pot dobândi aptitu-dini clinice, pot acumula noţiuni teoretice șise pot autoevalua.

Pentru fiecare afecţiune, simulatorulpacientului cu afecțiuni cardiopulmonareilustrează următoarele observaţii clinice:

Puls arterial şi puls venos jugular(Figura 2): • Tensiune arterială – braţul drept• Unda pulsului venos jugular bilateral• Puls arterial - palpabil la nivelul:

a. Arterei carotide - bilateral

b. Arterei brahiale - dreaptac. Arterei femurale - bilateralCaracteristicile pulsului variază în con-

formitate cu afecţiunea ilustrată.Mişcări precordiale (Figura 3) - palpa-

bile la nivelul:a. Regiunii pulmonare (marginea ster-

nală stângă, etajul superior) b. Regiunii ventriculare drepte (margi-

nea sternală stângă, etajul mijlociu şiinferior)

c. Regiunii ventriculare stângi (apex -spaţiul 5 intercostal stâng, pe linie

medioclaviculară)d. Regiunii ventriculare stângi depla-

sate (spaţiile intercostale stângi 6 şi7, pe linie axilară anterioară)

În cadrul fiecărei regiuni pot fi simulate numeroase tipuri de mişcări, în concor- danţă cu afecţiunea ilustrată.

Auscultaţia cordului (Figura 4) – fo-carele auscultatorii reprezentate sunt:

a. Focarul aortic (marginea sternalădreaptă, etajul superior)

b. Focarul pulmonar (marginea sterna-

lă stângă, etajul superior)

Figura 1. Simulatorul pacientului cuafecțiuni cardiopulmonare

Figura 2. Puls

arterial şi venos

Figura 3. Mişcăriprecordiale

Figura 4. Auscultaţiacordului

Figura 5. Auscultaţiapulmonară

Figura 6. Instructorul răspunde la întrebările cursantului prin intermediul

unui microfon wireless




De ce Harvey®?Probleme ale abordărilor tradiționale în educația clinică

Numărul redus de pacienți disponibilipentru educaţie clinică. Modificările aduse în domeniul acordării asistenței medicale audus la o schimbare majoră în modul de abor-dare a educației medicale. Presiunile îngrijiriicentralizate au schimbat definitiv natura spi-talizărilor, cu procentaje mai mari de paciențiacuţi și cu perioade de internare mai scurte.Rezultatul este un număr semnificativ redusde oportunități pentru personalul medical înpregătire de a examina corespunzător pacienţi

şi de a vizualiza o varietate mare de boli și sem-ne clinice.

Cerere crescută pentru instructori în do-meniul clinic. Îngrijirea în ambulatoriu a de-venit mult mai eficientă din punctul de vedereal costurilor, dar reducerea resurselor financi-are a limitat timpul pe care cadrele didacticecu experienţă îl dedică educației medicale înacest mediu.

Cererea crescută pentru integrarea ver-ticală a curriculei. Reforma curiculară cere,de obicei, un contact prelungit cu pacientul în

primii ani de pregătire, în vederea construiriiunui context clinic pentru noțiunile de bază.Ca rezultat, întreg personalul medical aflat înperioada de pregătire, indiferent de nivel, con-curează pentru a petrece cât mai mult timp utilcu pacienții, într-o perioadă în care din ce în cemai puțini pacienți sunt disponibili.

Nevoie crescută pentru instruire eficien-tă.În condițiile sistemului actual de învățământmedical, personalul medical în pregătire consi-deră că este din ce în ce mai dificil să țină pasulcu subiectele deja incluse în curricula de pregă-tire, care este supraaglomerată.

Oportunitățile de instruire trebuie să fiedisponibile oricând, pentru a eficientiza pro-cesul educaţional. Cu toate acestea, studențiipetrec timp pe secție în vederea dezvoltăriiabilităţilor de examinare clinică, deoarecepacienții şi foile de observaţie sunt deseori in-disponibile.

Rezultat - dezvoltare deficitară a abili-tăţilor clinice. Aceste probleme au un efectdirect asupra abilităţilor clinice, incluzând aiciși cardiologia clinică. Deși este dovedit că unexamen clinic corect efectuat al pacienților cu

semne şi simptome ce ţin de sistemul cardio-

vascular este o modalitate de diagnostic efi-cientă, instruirea la patul bolnavului pentrudezvoltarea acestor aptitudini este din ce în cemai rară. Considerăm că, inevitabil, calitateaserviciilor medicale va avea de suferit.Simulatoarele sunt soluția

Simulatoare non-medicale. Probleme si-milare din alte domenii de activitate au fost re-zolvate folosind tehnici de simulare. Exemple-le includ simulatoarele de zbor pentru piloți șiastronauți, jocurile de război și antrenamente

pentru armată, jocurile administrative pen-tru oamenii de afaceri și operarea centralelornucleare.

Simulările nu sunt identice cu evenimen-tele din viața reală. În schimb, simulările îipun pe cursanţi în situații realiste, unde obțininformații referitoare la performanța lor și re-zultatele decizilor luate. Nu există nici un du- biu că tehnicile de simulare sunt importantepentru instruire. Companiile aeriene cunoscimportanța simulatoarelor de zbor în pregă-tirea piloților, deoarece aceste dispozitive so-

fisticate transpun aproape fidel situațiile dintimpul zborului. Pregătirea utilizând un simu-lator de zbor a demonstrat îmbunătățirea sem-nificativă a aptitudinilor piloţilor.

Valoarea simulatoarelor medicale. Si-mulatorul de pacienți poate reproduce o gamălargă de afecțiuni medicale. Simulatoarele nupot înlocui pacienții reali. Totuși, pot rezolvadezavantajele inerente dintr-o curriculă depregătire dependentă în totalitate de pacient.Dezavantajele includ:• lipsa pacienților cu anumite afecțiuni în mo-

mentele cheie ale parcurgerii curriculei de

pregătire• jenă și stres pentru pacienți și personalul me-

dical începător• reticența pacienților de a participa la o exa-

minare unde sunt expuși unui număr marede studenți

• comportament imprevizibil al paciențilordeoarece semnele fizice ale bolii suferămodificări sau starea lor generală se de-teriorează

• lipsa standarizării în cazul pacienților insta- bili duce la experiențe și aprecieri diferite de

la un student la altul

Simulatorul Harvey Există două cerințe pentru stăpânirea exa-

menului clinic utilizat pentru diagnosticarea și îngrijirea pacientului.

În primul rând, abilităţile trebuie exersate re-petat, iar apoi, studenţii trebuie să aibă o tehnicăde examinare ordonată, şi să fie capabili să stabi-lească legături între informaţiile hemodinamiceşi observațiile clinice. În mod tradiţional, acestlucru a necesitat existenţa unui număr mare depacienți, cu o gamă largă de afecţiuni, aflaţi în

stadii evolutive diferite ale bolii sau ale tratamen-tului, precum și cadre didactice cu experienţă șimotivație pentru a instrui. Aşa cum am menţionatmai sus, aceste cerințe au devenit dificil de înde-plinit, și, de cele mai multe ori, imposibil de atins.Ca răspuns la aceste provocări, Grupul MIAMI a

început, acum mai bine de 30 de ani, dezvoltarealui Harvey®, un simulator capabil să reproducăinstantaneu și cu mare precizie semnele clinicepentru majoritatea bolilor cardiace.

Simulatoarele de înaltă precizie, cum esteHarvey®, sunt deseori văzute doar ca un in-

strument folosit de studenți pentru a căpătaexperiență şi a-şi dezvolta abilităţile clinice, într-un mediu sigur. Experiența cu Harvey® a doveditcă acesta poate fi folosit pentru a obține o gamălargă de rezultate educaționale. După ce abilită-ţile clinice sunt dezvoltate și studentul reuşeştesă identifice un semn clinic dat, acesta poate învăța să integreze fiziopatologia, să formulezeun diagnostic diferențial, să estimeze severitateași să ia decizii privind gestionarea pacientului.

Pentru a veni în întampinareanevoilor sistemului medical de

învmânt românesc, Harvey®

estedisponibil de acum și în România,prin TEHNOPLUS MEDICAL SRL,

Diviia de Simulatoare Medicale.

Date de contact: Strada Odobești, nr. 1,sector 3, București

• Telefon: +4021 348 5272 • Fax: +40372 872 626

• Mobil: +40372 733 154 • E-mail: [email protected]




h 232 este un analizor Point-of-Care (POC) folosit pentru evaluareacantitativă, imunologică, cu ajutorultehnicii de etichetare cu aur.

Testarea rapidă, folosind stripuriindividuale (utilizate de acest analizor)permit diagnosticul şi monitorizarea extremde eficientă a patologiei cardiovasculare.Evaluarea biomarkerilor cardiaci, folosindsistemul h 232, combinăavantajele unui diagnostic rapid cu

posibilitatea obținerii unui diagnostic clinicextrem de acurat (rezultate cantitative).

În plus, evaluarea automată garanteazăcalitatea şi siguranţa validării rezultatelor,deoarece elimină sursele potenţiale deeroare ce pot apărea în cazul citirii vizuale(prin utilizarea de stripuri calitative).

Atât recoltarea de sânge cât şi testareapot fi efectuate direct la locul de evaluare

a pacientului. De aceea analizorulh 232 este ideal la locul unei

potenţiale intervenţii terapeutice: în sălilede urgenţă, unităţile de terapie intensivă, în ambulanţele staţionare, precum şide către medicii cardiologi, interniştişi medicii de familie (în cabinetul deconsultaţii).

Sistemul cardio h 232 dela Roche vine în sprijinul dumnevoastră

astfel:l Analizor mic, portabil, compact şi ușor

de operat (interfața intuitivă - activareprin touch-screen)

l Rezultate obţinute rapid (între 8-12minute, în funcție de parametrul analizat)

l Posibilitatea realizării de controloptic (pentru analizor) precum şi decontroale individuale, pentru fiecare

parametru determinatl Nu necesită calibrare – autocalibrarel Nu necesită o pregătire specială a probei

(se utilizează sânge venos recoltat peheparină)

l Memorie de stocare a rezultatelor (500valori) și a controalelor individuale (16valori)

l Posibilitatea de identificare apacientului/probei via cititor de cod de bare (opțional)

l Scaner pentru cod de bare (ID pacient)integrat

l Interfața infraroşu pentru imprimantaexternă compatibilă (opțional)

l Posibilitate de conectare cu alte sistemePOC sau la sistemul informatic alspitalului

l Volum de probă recoltată de la pacient: 150 µl ± 15 µl

Pentru mai multe detalii puteți accesa site-ul www.roche.roNe puteți scrie la adresa de e-mail: [email protected]

Ne puteți contacta la numărul de telefon: 0372 177 930

*la percentila 99-a a unei populaţii de referinţă

Sistemul cardio h 232Campion al deciiilor medicale!

Ce putem masura? )

Denumire test ParametruTimp de

lucru

Domeniu de

măsurareUtilitate clinică Interval de referință

Roche CARDIAC T Quant

Troponină T 12 minute

50-2000 ng/L(100-2000 ng/L

domeniude valori cantitative)

SindromCoronarian Acut

Infarct de miocard

< 50 ng/L - calitativ - IMA puțin probabil, dar posibil.Retestare în context clinic.50 - 100 ng/L - calitativ - IMA posibil.Retestare + Inițializare tratament.100 - 2000 ng/L - cantitativ - IMA probabil.Inițializare tratament. > 2000 ng/L - calitativ - IMA foarte probabil.Tratament.

Roche CARDIACNT-proBNP

NT-proBNP 12 minute 60-9000 pg/ml

Insuficiență CardiacăCongestivă

Stratificare risc în Sindrom CoronarianMonitorizare Disfuncție

Ventriculară Stângă

Vârstă Valoarepacientoricare 450 pg/ml - Insuficiență cardiacă acută probabilă50-75 ani >900 pg/ml - Insuficiență cardiacă acută probabilă> 75 ani >1800 pg/ml - Insuficiență cardiacă acută probabilă

Roche CARDIAC D-DimerD-Dimeri 8 minute 0,1 - 4,0 μg/ml

Tromboză VenoasăProfundă;

Embolism Pulmonar< 0,5 µg/ml

Roche CARDIAC CK-MB

CK-MB 12 minute 1,0 - 40 ng/mlSindrom Coronarian Acut

Infarct de miocardEvaluarea reinfarctizării

Femei: < 4 ng/L*Bărbați: < 7 ng/L*

Roche Cardiac M

Mioglobină 8 minute 30 - 700 ng/mlLeziuni miocardice precoceSindrom Coronarian Acut

Infarct de miocard

Femei: 7 - 64 ng/ml*Bărbați: 16 - 76 ng/ml*


31/52


32/52




placă de colesterol

arteră

Medicii: Cum se reduce colesterolul?

Dr. ElenaUrdea,specialistcardiolog

Colesterolul poate fi optimizat și fără

medicamente, au confirmat studii cli-nice importante efectuate în Canada

Am căutat și părerea unui specialist.Ne-am îndreptat către dr. Elena Urdea, spe-cialist cardiolog, cu care am discutat despreposibilitatea reducerii colesterolului și tri-gliceridelor în mod natural.

ESTE POSIBIL Să REDUCEMCOLESTEROLUL ÎN MOD NATURAL?

Dacă vreți să spuneți fără medicamente– da, este posibil. Și colesterolul, și trigli-

ceridele sunt influențate pozitiv de produ-sele Omega-3. În multe cazuri de dereglăriușoare până la moderate, colesterolul „rău“și cel „bun“ intră în normă. În cazurile maisevere trebuie să se administreze și medi-camente (statine, fibrați etc.).

TOATE PRODUSELE OMEGA-3ACțIONEAză LA FEL?

Nu, acțiunea lor depinde de mai multelucruri. Mai multe studii independente, deexemplu, demonstrează că semințele dein au influență asupra colesterolului, doar

dacă se administrează ca semințe crude sauproaspăt măcinate. Sub formă de ulei de innu există un efect clar pronunțat.

Rezultate mai bune dă uleiul de pește,care are însă un dezavantaj important –acizii grași Omega-3 din el sunt sub formăde trigliceride. Trigliceridele se asimileazămai greu în organism și în cele din urmăomul beneficiază „cu întârziere“ de efectulnecesar.

Momentan în medicina mondială esterenumit doar un produs Omega-3 – uleiul

din creveți antarctici (krill), al cărui efect

este necondiționat. Cer-cetările sunt categorice, dintretoate suplimentele alimentareOmega-3 acesta dă cele mai bune rezultate în lupta împotriva colesterolului. Pentru oadministrare de doar 2 capsule pe zi timpde 3 luni, colesterolul „rău“ scade cu 32 %,iar cel „bun“ crește cu 44 %. Acest produseste pur ecologic, fără OMG. Efectul uleiu-lui de krill se datorează asimilării sale exce-lente în organism. Acizii grași Omega-3 dinel sunt sub aceeași formă ca în organismul

uman – sub formă de fosfolipide.La noi deja există un produs ce conține100% ulei de krill, care se numeșteVisilife Health. Se oferă, de asemenea, șiun alt produs foarte interesant – VisilifeOmega, ce are o formulă dublă Omega-3,care include ulei de pește și ulei de krill.Pentru acesta uleiul de krill joacă rolul unuicatalizator, care îmbunătățește și accele-rează eficacitatea uleiului de pește.

ÎN ACEST CAz, CARE PRODUSESTE MAI BUN?

Aici nu putem vorbi de grade decomparație „mai“ și „cel mai“. Datorităputerii excepționale a Visilife Health reco-mandarea mea este ca pacienții să înceapă întâi cu acesta, pentru a obține mai repedereducerea nivelurilor colesterolului și tri-gliceridelor. După o lună-două, când va-

lorile sunt deja în limitele normale pentrusănătate, este bine să continue cu VisilifeOmega. Administrarea de Visilife Omegava contribui pentru menținerea rezulta-telor și va evita riscul ca trigliceridele șicolesterolul să crească din nou. Aceastăschemă asigură pacienților un mod naturalși eficient de a se descurca cu această pro- blemă de sănătate de altfel atât de serioasăși atingerea unui echilibru optim.

Colesterolul poate optimizat și fără medicamente, au conrmatstudii clinice importante efectuate în Canada

Pentru comenzi: 021 313 84 84 Căutați în farmacii și pe visislim.com




Hipertensiunea rezis-

tentă la tratamentreprezintă o condiţie cli-nică ce se caracterizeazăprintr-un control insufici-ent al valorilor tensionalesub tratament antihiper-tensiv incluzând atât me-dicaţia antihipertensivă,cât şi modificarea stiluluide viaţă. Este definită camenţinerea unor valori ale TA≥140/90mmHg sub untratament antihipertensiv adecvat cu minim 3 clase

de medicamente hipotensoare, dintre care cel puţinun diuretic.1 Incidenţa acesteia este de aproximativ10% în populaţia hipertensivă, în creştere în ultimiiani, şi se asociază cu un prognostic cardiovascular maiprost şi risc crescut de evenimente cardiace şi rena-le pe termen lung.2 Măsurarea la domiciliu a TA saumonitorizarea ambulatorie a TA reprezintă cele maiimportante metode de diagnostic al hipertensiuniirezistente. Tratamentul constă în identificarea facto-rilor de mediu care contribuie la creşterea valorilor TA(obezitate, consum exagerat de sare, abuz de alcool)sau a anumitor condiţii ce pot exacerba TA, precum şi

identificarea unor posibile cauze secundare de hiper-tensiune, nedecelate anterior. Lipsa de complianţă latratamentul antihipertensiv este o cauză importantăde hipertensiune „aparent” rezistentă la tratament şide aceea trebuie luată în considerare, deşi este greude obiectivat în practica clinică. Una dintre cele maiimportante cauze secundare de hipertensiune rezis-tentă este hiperaldosteronismul primar, dar sunt demenţionat, de asemenea, sindromul de apnee în somn,stenoza de artera renala, nefropatiile, abuzul de dro-guri sau alcool, distiroidiile. Ţinând cont de faptul că,hiperaldosteronismul primar este cea mai frecventăcauză de hipertensiune rezistentă, administrarea de

antagonişti de receptori mineralocorticoizi – spiro-nolactonă în doze mici sau eplerenonă, reprezintăuna dintre opţiunile medicamentoase de tratamentrecomandată şi de ultimul Ghid European de Hiper-tensiune. 1,3 Denervarea renală reprezintă alternativainvazivă de tratament, dar eficienţa acesteia necesitădeocamdată studii suplimentare.

Consumul cronic de cafea – factor de risccardiovascular?

Bibliografie1. Ding et al - Long-Term Coffee Consumption and Risk of Cardiovascular Disease A Systema-tic Review and a Dose–Response Meta-Analysis of Prospective Cohort Studies. Circulation,2014;129:643-6592. Isabella Sudano et al - Cardiovascular Effects of Coffee: Is It a Risk Factor? Progress in Cardio-vascular Nursing, Spring, 2005; Vol 20: 65–693. Zhang et al - Coffee Consumption and Risk of Cardiovascular Diseases and All-Cause Mortality

Among Men With Type 2 Diabetes. Diabetes Care 2009; 32:1043–1045

Hipertensiuneareistentla tratament

Bibliografie1. Mancia G. et al - 2013 ESH/ESC Guidelines for the management ofarterial hypertension. European Heart Journal 2013; 34: 2159–22192. Daugherty SL et al - Incidence and prognosis of resistant hypertensi-on in hypertensive patients. Circulation 2012; 125:1635–1642.3. Vaclavik J. et al. - Addition of spironolactone in patients with resistantarterial hypertension (ASPIRANT): a randomized, double-blind, place-

bo-controlled trial. Hypertension 2011;57:1069–1075

Dr. Ioana POP, medicprimar cardiolog –

Spitalul de CardiologieClinicco, Brașov

Dr. Ioana POP, medicprimar cardiolog –

Spitalul de CardiologieClinicco, Brașov

Cafeaua reprezintă unadintre cele mai consu-

mate băuturi din întreagalume şi adesea au fost luate îndiscuţie efectele ei negativeasupra sistemului cardiovas-cular. De aceea a existat uninteres constant în cerceta-rea relaţiei dintre consumulcronic de cafea şi incidenţaapariţiei sau a agravării boli-lor cardiovasculare.1

Consumul acut de cafea sau de bă-

uturi ce conţin cofeină poate creşteindexul cardiac şi tensiunea arterială,precum şi să activeze sistemul nervossimpatic la consumatorii ocazionali decafea. Dar, în schimb, acest lucru nu afost observat şi la cei care consumă curegularitate cafea.2

Astfel, au fost efectuate mai multestudii prospective care au încercat să de-termine relaţia dintre consumul de cafeaşi boala coronariană ischemică. Acesteanu au găsit nici o asociere între consu-

mul regulat de cafea şi boala coronaria-nă, chiar şi în cazul celor care consumaucantităţi mari de cafea (≥5ceşti/zi). Maimult, la pacienţii cu diabet zaharat tip 2,consumul regulat de cafea nu creşte inci-denţa bolii coronariene.3

În ceea ce priveşte accidentul vas-cular cerebral, studiile au evidenţiat orelaţie inversă între consumul de cafeaşi incidenţa acestuia, concluzia acestorafiind că, în special la femei, consumul decafea poate chiar reduce uşor incidenţaaccidentului vascular cerebral.

De asemenea, câteva studii recente auevidenţiat faptul că, nu se poate stabili oasociere între consumul de cafea şi apa-riţia fibrilaţiei atriale. Se pare că, în ge-neral consumul de băuturi s

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	tzestoasa
View:	215 times
Download:	0 times

Jurnal de Sanatate Cardiologie 2015

Documents