iu, primul paroh ;i protopop de Satu Mare · vara popoarelor”, a însemnat, cum a re - marcat...

S`n`tate Frumuse]e&

În această lună muncilecâmpului și ale grădinilor devinpriorități, astfel țăranii părăsesccasele și gospodăriile pentru a fiîn toiul lucrărilor agrare.

Alte superstiții ale lunii maifac referire la anul agricol ce ur-mează, cât și la timpul din de-cursul acestuia, astfel< dacă înserile lunii mai apare rouă și etimp răcoros, atunci vom aveabelșug la vin și fân> ploaia caldăa lunii mai e binecuvântare pen-tru culturile de grâu și porumb>dacă în luna mai năpădesc gân-dacii, atunci vom avea un an mă-nos> furtunile cu tunete și fulgeredin luna mai ne prevestesc unan roditor> dacă luna mai e plo-ioasă, atunci vom avea un iuniesecetos etc.

Furtunile cu tunete;i fulgere din luna mai ne prevestesc

un an roditor

Vitamina C protejeaz[ elasticitateacapilarelor sangvine

PAGINA 6

Inunda\iile reprezintă hazar-dul cel mai răspândit de pe Terracu numeroase pierderi de vie\iomene;ti ;i cu pagube materialede mari propor\ii, dereglând bunadesfă;urare a activită\ilor social-economice. ~n acest an, în 14 - 15mai se împlinesc 48 de ani de laadevărata tragedie produsă deRâul Some; în anul 1970, când,întreaga comunitate a Sătmarului

a trecut prin clipe de co;mar, uniipierzându-;i via\a, îneca\i în apeleînvolburate ;i repezi ale râului.Some;ul la acea dată a atins unnivel record de 10.850 mm, iardebitul maxim de 3342 m³/s.

O lucrare ampl[ despre risculinunda\iilor a fost realizat[ de Da-niel Sanislai, directorul ;colii dinPoiana Codrului.

IAnul XVI Nr. 782 Duminic[ 13 mai 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Meletie Răuțiu (12 februarie 1858 - 26 decembrie 1938)

“Fior di Szatmar” a atras la Ardudentuzia;ti ai artelor mar\iale istorice

europene din 6 \[ri

Dieta prin eliminare ;i beneficiile ei

PAGINA 8

170 de ani de la Revolu\ia pa;optist[

din |[rile RomâneMeletie R[u\iu, primul paroh ;i protopop

ortodox rom]n de Satu Mare

PAGINA 4

PAGINA 10

PAGINA 3

Râurile Some;, Tur ;i Crasna au avut debite istorice

în mai - iunie 1970

Cum s[ te îmbraci când e;ti na;[ la nunt[?

PAGINA 7

Două teze diametral opuse au fostformulate în privinţa revoluţiei paşop-tiste< simplă imitaţie a revoluţiei francezedin februarie 1848 sau produs firesc aldezvoltării societăţii româneşti, care re-clama cu necesitate schimbările preco-nizate de revoluţionari.

De fapt, fiecare teză are o parte deadevăr şi nici una nu este corectă pânăla capăt. Tineretul intelectual moldo-muntean ce avea să furnizeze grosul ca-drelor de conducere ale revoluţiei se aflaîn permanenţă pe lungimea de undă aParisului. Mulţi dintre ei se aflau în ca-pitala Franţei când Ludovic-Filip a fostrăsturnat şi au participat la manifestaţiileşi luptele de stradă. Impulsul venit de laParis este aşadar de netăgăduit. Integra-rea spaţiului românesc în marele curentrevoluţionar de la 1848, numit „Primă-vara popoarelor”, a însemnat, cum a re-marcat Catherine Durandin, şi cea dintâisincronizare, în sensul riguros al terme-nului, al fenomenului românesc şi al ce-lui european, chiar dacă promotorul re-voluţiei române a fost un grup minori-tar.

La rândul lor, paşoptiştii, pentru aînlătura imaginea unor simpli imitatori,au stăruit asupra rădăcinilor internefoarte adânci ale revoluţiei.

Preotul Meletie Răuțiu s-a născut în județul Boto;ani, a trăit o pe-rioadă la Râmnicu Vâlcea ;i s-a stabilit la Satu Mare în 1920. În 25noiembrie 1920 prime;te sigiliul primei parohii ortodoxe din SatuMare cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. A luptat din răsputeripentru ridicarea bisericii cu acela;i hram, pe care din păcate nu amai apucat să o vadă finalizată.

PAGINA 2

PAGINA 11

2 Informa\ia de Duminic[/13 mai 2018

În Anul Centenarului se împli-nesc 170 de ani de la Revoluția ro-mână de la 1848 din Țările Române,care a favorizat următoarele eveni-mente până la Marea Unire de la 1Decembrie 1918, Unirea Principate-lor de la 1859 și cucerirea Indepen-denței de stat a României de la 1877– 1878.

Revoluţia de la 1848, fenomen gene-ral european, a deschis un capitol nou înistoria omenirii. O parte însemnată acontinentului european a fost cuprinsăîn procesele revoluţionare. Deşi acesteaau îmbrăcat fiecare, forme specifice, eleau înfăţişat şi numeroase trăsături. Ori-cum, urmarea lor principală avea să fieinstaurarea unei noi ordini în existenţanaţiunilor şi statelor europene şi, după operioadă de reacţiune contrarevoluţio-nară, apusul absolutismului. (...)

Imita\ie sau produs firesc?

Două teze diametral opuse au fostformulate în privinţa revoluţiei paşop-tiste< simplă imitaţie a revoluţiei francezedin februarie 1848 sau produs firesc aldezvoltării societăţii româneşti, care re-clama cu necesitate schimbările preco-nizate de revoluţionari.

De fapt, fiecare teză are o parte deadevăr şi nici una nu este corectă pânăla capăt. Tineretul intelectual moldo-muntean ce avea să furnizeze grosul ca-drelor de conducere ale revoluţiei se aflaîn permanenţă pe lungimea de undă aParisului. Mulţi dintre ei se aflau în ca-pitala Franţei când Ludovic-Filip a fostrăsturnat şi au participat la manifestaţiileşi luptele de stradă. Impulsul venit de laParis este aşadar de netăgăduit. Integra-rea spaţiului românesc în marele curentrevoluţionar de la 1848, numit „Primă-vara popoarelor”, a însemnat, cum a re-marcat Catherine Durandin, şi cea dintâisincronizare, în sensul riguros al terme-nului, al fenomenului românesc şi a celuieuropean, chiar dacă promotorul revo-luţiei române a fost un grup minoritar.

La rândul lor, paşoptiştii, pentru aînlătura imaginea unor simpli imitatori,au stăruit asupra rădăcinilor interne foar-te adânci ale revoluţiei. Nicolae Bălcescua exprimat răspicat acest punct de vedere<„Revoluţia română de la 1848 n-a fostun fenomen neregulat, efemer, fără trecutşi viitor, fără altă cauză decât voinţa în-tâmplătoare a unei minorităţi sau mişca-rea generală europeană. Revoluţia gene-rală fu ocazia, iar nu cauza revoluţiei ro-mâne. Cauza ei se pierde în zilele veacu-rilor”. Istoriografia română postbelică apreluat şi fundamentat teza lui Bălcescu<Gh. Platon vede în revoluţia paşoptistăpunctul de convergenţă a patru revoluţii<demografică, agrară, industrială şi ideo-logică.

În ultimele decenii s-a scris mult înistoriografia noastră despre caracterulunitar al revoluţiei române din 1848. Te-za este numai parţial justificată. Este ade-vărat că evenimentele revoluţionare s-aupetrecut aproape concomitent în Mol-dova, Transilvania şi Ţara Româneascăşi că programele au cuprins multe reven-dicări comune, ceea ce relevă dezvoltareaunitară a celor trei Ţări române. Deose-birile sunt însă notabile< în Moldova,practic, totul s-a desfăşurat în trei zile,între 27 şi 29 martie 1848> în Ţara Ro-mânească, revoluţionarii au izbutit să semenţină la putere trei luni (11 iunie – 13septembrie), iar problema capitală cu ca-re s-a confruntat guvernul provizoriu afost rezolvarea chestiunii agrare> în Tran-silvania, revoluţia s-a prelungit până în

1849, iar socialul a cedat în întâietatenaţionalului.

Revendicările revoluționarilor

Petiţia – proclamaţie prezentată depaşoptişti la Iaşi începea cu punctul„Sfânta păzire a Regulamentului în totcuprinsul său şi fără nici o răstălmăcire”celelalte revendicări păstrau un caractermoderat< combaterea corupţiei, siguranţapersoanei, îmbunătăţirea situaţiei ţăra-nilor, măsuri pentru încurajarea agricul-turii şi comerţului, crearea unei băncinaţionale. Cu tot conţinutul moderat alpetiţiei, Mihail Sturdza a reacţionat rapidşi dur, arestându-i şi exilându-i pe prin-cipalii promotori ai acţiunii. Unii ca Ale-xandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri şiMihail Kogălniceanu, s-au refugiat înBucovina. Aici, Mihail Kogălniceanu aredactat un nou program intitulat Do-rinţele partidei naţionale în Moldova,mai radical decât cel prezentat la Iaşi> deastă dată, Regulamentul organic este con-damnat, întrucât constrânge societateala imobilitate şi „ne-au tăiat toată relaţiacu trecutul fără a ne întemeia presentul”>principala cerinţă este „neatârnarea ad-ministrativă şi legislativă în toate celedinlăuntru fără amestec a orice puteristrăine”, egalitatea în drepturi civile şipolitice, garantarea individului şi a do-miciliului, libertatea tiparului, în-văţământ egal şi gratuit, secularizareaaverilor mănăstirilor închinate, desfi-inţarea rangurilor şi privilegiilor, împro-prietărirea ţăranilor prin despăgubire,eliberarea robilor ţigani şi altele. Ca în-cununare a acestor revendicări, PartidaNaţională cerea unirea Moldovei cu ŢaraRomânească, considerată „cheia bolteifără care s-ar prăbuşi tot edificiul naţio-nal”.

În Transilvania, revoluţia a începutca o continuare a revoluţiilor de la Vienaşi Buda, dar şi ca o reacţie faţă de aceastadin urmă, mai exact, faţă de decizia dieteiungare de a vota unirea Transilvaniei cuUngaria, altfel spus, încorporarea admi-nistrativă a Transilvaniei la Ungaria,aşadar, lichidarea individualităţii ei po-litico-administrative.

Această decizie a provocat o adevă-rată furtună între românii din Transil-vania. La Marea Adunare de la Blaj (3/15– 5/17 mai), poziţia şi revendicările ro-mânilor ardeleni au fost expuse într-unmagistral discurs de către Simion Băr-nuţiu. El a condamnat vehement „unirea”Transilvaniei cu Ungaria< „uniunea nu enimic mai puţin decât contopirea pe careo doresc ungurii demult> adecă ungurii,vor, prin uniune, să şteargă deocamdatăprivilegiile Ardealului şi împreună cuprivilegiile să strângă pe toate popoarele,ca să facă din toate numai o naţiune, caresă se numească naţiunea cea mare şi tareungurească”. (...)

Confruntarea între revoluţio-narii români şi maghiari

Refuzul guvernului revoluţionar ma-ghiar de a ţine seama de voinţa românilortransilvăneni făcea inevitabilă alăturarealor la cauza Curţii din Viena, aflată înconflict cu guvernul ungar. Naţionalis-mul lui Kossuth şi teama naţionalităţilornemaghiare de a fi deznaţionalizate a fostvalorificată de Curtea imperială, care le-a atras de partea sa împotriva maghiari-lor. S-a ajuns astfel la strania situaţie carevoluţia română din Transilvania să fiesolidară cu autoritatea imperială împo-triva revoluţiei ungare.

Confruntarea între revoluţionarii ro-mâni şi maghiari devenea inevitabilă şi

ea a fost precipitată de măsurile dure lua-te de autorităţile maghiare. Printre ceiexecutaţi s-a aflat şi pastorul Sas ŞtefanLudwig Roth, care, în 1842, relevase călimba de comunicaţie în Transilvania estecea română< „A declara o limbă dreptlimba oficială a ţării nu e nevoie. Căcinoi avem deja o limbă a ţării. Nu estelimba germană, dar nici cea maghiară,ci este limba valahă. Oricât ne-am sucişi ne-am învârti noi, naţiunile reprezen-tate în dietă, nu putem schimba nimic.Asta este realitatea. Pst, pst! Mi se spuneşi cineva mă trage de mânecă. Nerodule!Aşa ceva nu se spune!”.

Trupele maghiare şi-au impus con-trolul asupra Transilvaniei, cu excepţiaMunţilor Apuseni, ocupaţi de forţele luiAvram Iancu şi deveniţi cetatea de rezis-tenţă a românimii transilvănene. Încer-carea unui corp maghiar, condus de ma-iorul Hatvani, de a pătrunde în aceastăzonă s-a soldat cu înfrângerea sa deplinăîn mai 1849, la lupte participând, în oaste,şi preoţi şi femei. (...)

Înfrângerea armatei ungare la Şiria(1/13 august 1849) a pecetluit soarta re-voluţiei ungare şi a asigurat victoriaCurţii de la Viena.

În Ţara Românească, după un atentatneizbutit împotriva domnitorului Ghe-orghe Bibescu, revoluţia a fost declanşatăla Islaz (9/21 iunie 1848) de un grup con-dus de Ion Heliade Rădulescu, autorulProclamaţiei, ce cuprindea şi revendică-rile paşoptiştilor, sub deviza „Respect că-tre proprietate. Respect către persoane”,destinată să-i calmeze pe moşieri< auto-nomie administrativă, Adunare obşteas-că reprezentativă, domn ales pe cinci ani,adoptarea unei constituţii, responsabili-tatea miniştrilor, egalitate în drepturi,impunere fiscală după venit, gardă naţio-nală, secularizarea averilor mănăstireşti,emanciparea şi împroprietărirea clă-caşilor prin despăgubire.

Două zile mai târziu, revoluţia izbuc-nea şi la Bucureşti. Bibescu a semnat„constituţia”, dar speriat de plecarea dinCapitală a consulului rus, a abdicat şi apărăsit ţara. Puterea a fost preluată deun guvern provizoriu, în care erau re-prezentate atât aripa moderată, cât şi cearadicală a revoluţionarilor. Guvernul,sprijinit de populaţia Capitalei, a reuşitsă înfrângă tentativele forţelor conser-vatoare de a-l răsturna şi a început apli-carea programului d ela Islaz.

Cucerirea puterii s-a dovedit maiuşoară decât soluţionarea problemeiagrare. După confruntări aprige între re-prezentanţii moşierilor şi a clăcaşilor, s-a admis principiul împroprietăririi prindespăgubire. Măsura era determinată deameninţarea invaziei ruse, care se con-tura tot mai mult. Radicalii, favorabilimăsurilor drastice, trebuiau să cedeze te-ren. (...)

Revoluţia română, deşi înfrântă prinintervenţie străină, a lăsat posterităţii, obogată moştenire. De asemenea, a înscrisnaţiunea română în „calendarul lumii”,după expresia lui Jules Michelet, situând-o statornic în conştiinţa europeană şi peagenda diplomaţiei. Datorită Revoluţieide la 1848, a fost accelerat procesul deconstituire a României moderne.

Ing. Mircea PîrleaBiblioteca Judeţeană Satu Mare

Bibliografie<

• Academia Română – „Istoria Ro-mânilor. Vol.VII, Tom I< ConstituireaRomâniei moderne (1821-1878)”, Edi-tura Enciclopedică, Bucureşti, 2003

• Constantiniu, Florin – „ O istoriesinceră a poporului român”, Editura Uni-vers Enciclopedic, Bucureşti, 1997

Primul autoturism național pro-dus vreodată în România a fost Dacia1100. Primul exemplar a început săfie asamblat în 11 mai 1968. Prețul erade circa 55.000 lei, fiind consideratprohibitiv pentru majoritatea româ-nilor.

În 1965 Nicolae Ceau;escu decidecă trebuie redus efortul valutar făcutcu importul de autoturisme. A;a a apă-rut necesitatea fabricării unui autotu-rism românesc sub licență străină. Afost lansată cererea de licență pentruun autoturism de clasă medie, cu o ca-pacitate de 1000-1300 cmc.

La licitație s-au prezentat cu ofertefirme de renume ca Renault, Peugeot,Fiat, Alfa Romeo, Austin, care au pre-zentat modelele Renault 10, Peugeot204, Fiat 1100D, Alfa Romeo 1300,Austin Mini Morris. Din considerentetehnice ;i economice a fost reținutădoar oferta firmei Renault pentru au-toturismul Renault 12. Motivat deefortul valutar necesar, s-a revenit asu-pra opțiunii, montajul ;i integrareaparțială începând însă cu Renault 8.

Prin Hotărârea Consiliului deMini;tri nr. 2004 din 16 septembrie1966 s-a stabilit amplasarea uzinei deautoturisme la Coliba;i, vecină cu Uzi-na “Vasile Tudose”, care era demultfurnizorul principal de piese si suban-samble pentru autocamioane si trac-toare. La 1 iulie 1968 s-a trecut la în-ceperea probelor de funcționare în gol.Primul autoturism de control, dupăparcurgerea celor 217 posturi de lucruale liniilor de montaj, a fost gata înziua de 3 august 1968. Dacia 1100 aînceput să fie produsă în serie la 20august 1968.

La ordinul direct al fostului dicta-tor, între farurile modelului 1100 afost plasată o tijă cromată ce conțineanoua emblemă a Uzinei de Autoturis-me Pite;ti< un vultur. Ulterior, acestaa fost înlocuit de o riglă din plastic ceavea inscripția Dacia 1100. Autoturis-mele Dacia 1100 s-au produs până lasfâr;itul anului 1971, pornind pe dru-murile patriei un număr de 37.546 deautoturisme.

Primul model de Dacie 1100 a fostfacut cadou lui Nicolae Ceau;escu înaugust 1968. Ma;ina este în stare defuncționare ;i acum. Pe placheta oma-gială stă scris< “Primul autoturism deserie fabricat în Republica SocialistăRomânia. Muncitorii, Inginerii ;i Teh-nicienii Constructori de Ma;ini văaduc Dumneavoastră Tovară;e Nico-lae Ceau;escu prinosul de Recuno;tin-ță pentru Inițierea Producției de Au-toturisme în România ;i pentru grijaPermanenăa ce o Purtăm Dezvoltăriiindustriei noastre Socialiste".

Se împlinesc 50 deani de la fabricarea

primei Dacii

ISTORIELa Marea Adunare de la Blaj (3/15 – 5/17 mai), poziţia şi revendicările românilor ardeleni au fostexpuse într-un magistral discurs de către Simion Bărnuţiu. El a condamnat vehement „unirea”Transilvaniei cu Ungaria.

Studenți revoluționari din Moldova și Țara Românească, prezentând la Paristricolorul românesc cu mențiunile "Dreptate, Frăție" în 1848. Acuarelă de C. Petrescu

170 de ani de la Revolu\ia pa;optist[ din |[rile Române

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

13 mai 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

RELIGIEMărindu-se numărul credincioşilor ortodocşi din oraşul Satu Mare, părintele Meletie Răuțiu

a făcut o cerere de înfiinţare a unei parohii ortodoxe. A primit aprobarea în 25 noiembrie 1920, tot atunci înmânându-i-se şi sigiliul parohiei cu

hramul bisericii „Adormirea Maicii Domnului”.

Recent, în Revista Eroii Ne-amului, anul X, nr. 1, martie 2018,a apărut un material dedicat unuidiscipol al ortodoxismului din Sa-tu Mare. Reproducem, în cele ceurmează, o parte din materialulscris de istoricii dr. Viorel Ciubotă;i Viorel Câmpean, “Meletie Rău-țiu (1858-1938), preotul care areînviat ortodoxia în nord-vestulTransilvaniei”.

Anul acesta s-au împlinit 160 de anide la naștere, iar în decembrie se vor co-memora 80 de ani de la trecerea la veș-nicie a părintelui Meletie Răuțiu. Faptelelui pot și trebuie să fie exemplu pentrutoți preoții și protopopii din ziua de astăzicare nu trebuie să uite că acum aproape100 de ani ortodoxia renăștea la Satu Ma-re datorită unui singur om, care și-a în-chinat viața și eforturile în slujba renaș-terii bisericii sale pe aceste meleaguri.Viața lui exemplară, tragediile lui, acti-vitatea lui pastorală pusă zi de zi în slujbacredincioșilor pot servi de model și pen-tru slujitorii bisericii de azi preocupațimai mult de bunurile pământești decâtde cele cerești. (....)

Născut la Boto;ani, stabilit în Vâlcea

Meletie Răuţiu s-a născut în 12 fe-bruarie 1858 într-o familie preoţească(tatăl lui, Vasile, fusese preot în sat înaintede anul 1887) în satul Zlătunoaia aparţin-ând comunei Lunca din judeţul Botoşani.Satul Zlătunoaia avea în anii 1980 circa3.000 locuitori, iar astăzi numără maipuţin de jumătate. Biserica satului a fostzidită în anul 1896.

Şcoala primară a urmat-o în Mihă-lăşeni, Ştefăneşti şi în Botoşani, la școalanumită Marchian. Studiile superioareteologice le-a absolvit în 1884 la celebrainstituție de la Socola (Seminarul „Ve-niamin”) din Iaşi. S-a angajat cântăreţ labiserica din Banu iar cu leafa primită aurmat cursul de medicină şi cel de de-clamaţie la Conservatorul din Iaşi pânăla 1 mai 1885 când depune examenul demuzică orientală şi occidentală, ajungândmaestru de muzică la Şcoala „Costă-cheasca” din judeţul Dorohoi, unde afuncţionat până la 1 iulie 1888.

Din 1 iulie 1888 devine prim cântăreţal Catedrei Episcopiei Râmnicului Nou-Severin, iar de la 1 septembrie a aceluiașian ocupă postul de suplinitor şi apoi estenumit profesor definitiv la catedrele demuzică orientală și occidentală de la se-minarul inferior din Râmnicu Vâlcea,până în anul 1901 când acesta se desfi-inţează. În anul 1902 a trecut ca maestrude muzică liniară la Liceul „AlexandruLahovari” din Râmnicu Vâlcea, cu titluldefinitiv, până în anul 1915.

Pe plaiuri vâlcene a avut deosebiterealizări, dintre care amintim aici că ainiţiat prima şcoală de cântăreţi biseri-ceşti, prima şcoală de menaj şi grădiniţăde copii, de asemenea, a pus bazele secţieilocale a Ligii Culturale.

S-a căsătorit în 9 februarie 1892, iardin 12 februarie 1893 rămâne văduv, so-ția lui decedând> rodul scurtei lor căsniciia fost o fată care abia împlinise o lună ladecesul mamei. Fata avea să decedeze detânără, când abia împlinise vârsta de 32de ani. Părintele Meletie Răuțiu a fost hi-rotonit diacon la 18 august 1892 (cere-monie care s-a desfăşurat la mănăstireaGovora), iar în 19 august 1892 a fost hi-rotonit preot de către episcopul Ar-geşului, Gherasim Timuş, fiind delegatde către episcopul Ghenadie al Râmni-

cului care era suferind. Ceremonia s-adesfăşurat în paraclisul episcopal.

Vom menţiona de asemenea că 17ani a fost protoiereul judeţului Vâlcea,începând din 31 august 1892, funcţie dincare s-a retras prin demisie. A rămas încontinuare la catedră şi preot la biserica„Toţi Sfinţii” din Râmnicu Vâlcea.

Odată cu intrarea României în răz-boi, în 14 spre 15 august 1916, mânat deidealul realizării unității naționale, a ce-rut cu insistență să fie mobilizat ca preotmilitar. (....)

25 noiembrie 1920< se înființează prima parohieortodoxă la Satu Mare

El a trecut prin Satu Mare în aprilie1919, revenind apoi cu Brigada a III-a înmartie 1920 la Satu Mare unde a staţionatpână în octombrie 1920 (când Răuţiu es-te preot îngropător la soldatul SimeonCosma din Bizuşa, jud. Sălaj, greco-ca-tolic de 25 de ani în data de 9 noiembrie1920).

Concluzia pe care o tragem din acestedate este faptul că la Satu Mare nu existaparohie ortodoxă, deoarece Răuţiu estenevoit să noteze morţii ortodocşi în re-gistrul greco-catolicilor. Mărindu-se nu-mărul credincioşilor ortodocşi din orașulSatu Mare, părintele Meletie Răuțiu a fă-cut o cerere de înfiinţare a unei parohiiortodoxe. A primit aprobarea în 25 no-iembrie 1920, tot atunci înmânându-i-se şi sigiliul parohiei cu hramul bisericii„Adormirea Maicii Domnului”.

Deja în anul 1925 în orașul Satu Maretrăiau 1740 ortodocși, 12.130 greco-ca-tolici, 14.949 romano-catolici, 18.969evrei, 17.470 mozaici, alții 24. Deci, un

total de 65.282 locuitori.Între timp comunitatea ortodoxă pri-

mise deja vestea bună că prim-ministrulIon I.C. Brătianu ordonase ca să fie în-scrisă în bugetul Ministerului de Cultesuma de un milion lei pentru bisericaortodoxă din Satu Mare, iar lemnăria ne-cesară construcției să fie dată gratuit dinpădurile statului. Locuitorii ortodocșierau îndemnați să înceapă acțiunea destrângere de fonduri pentru că o astfelde construcție costa între 5 și 10 milioanelei.

Întrebarea care se pune este de ce n-au început lucrările de construcție a ca-tedralei ortodoxe? Noi credem că dincauza neacordării terenului necesar con-strucției. Majoritatea terenurilor din cen-trul orașului aparțineau Episcopiei ro-mano-catolice, care s-a opus din toateputerile unei astfel de construcții și aceas-tă problemă nu a putut fi rezolvată decâtpe cale judecătorească, prin expropriereaterenului de către primăria orașului. Vomremarca că deja în anul 1928, planul vii-toarei biserici ortodoxe era întocmit „du-pă indicațiunile protopopului Răuțiu, ca-re deși cu părul de mult încărunțit s-apus cu tot sufletul în serviciul strângeriifondurilor pentru zidirea acestui sfântlăcaș”. (...)

Ora;ul Satu Mare avea 2.000de ortodoc;i în 1929

În 1929 comunitatea ortodoxă dinorașul Satu Mare număra deja 2000 desuflete, astfel că se simţea nevoia găsiriiunei încăperi mai mari, paraclisul fiindmutat în una din sălile InspectoratuluiC.F.R., f iind o sală destul despaţioasă.Credincioşii dovedind mult zelşi deosebită dragoste, s-a dorit să se dea

paraclisului un caracter cât mai biseri-cesc, înzestrat fiind cu o pictură în stilortodox, executată de către pictorul PetreTroteanu. Primul cor bisericesc la SatuMare a fost înfiinţat tot prin osârdia pă-rintelui Meletie, el introducând în spaţiulsătmărean imnurile liturgice ale renu-mitului compozitor Gavriil Muzicescu.

Până în anul 1930 parohia ortodoxăSatu Mare era parte componentă din pro-topopiatul Baia Mare, condus de cătreprotopopul Alexie Latiş. În acel an SatuMare devine sediu de protopopiat, subconducerea părintelui Meletie Răuțiu.

Din păcate marea criză economicădin anii 1929-1933 a încetinit extrem demult demersurile pentru ridicarea cate-dralei ortodoxe. A crescut în același timpși numărul ortodocșilor din orașul SatuMare care avea în anul 1930 51.495 lo-cuitori, din care 1767 ortodocși, 15.912greco-catolici, 7.919 romano-catolici,13.983 reformați, 229 luterani și 11.553mozaici. (...)

Un rol decisiv în propaganda orto-doxă în județul Satu Mare l-a jucat fărăîndoială protopopul Meletie Răuțiu, carela cei peste 70 de ani pe care îi avea abătut drumurile județului, fiind mereuîn slujba micilor comunități ortodoxe ca-re abia se înființau, sfințind capele orto-doxe, intervenind în favoarea credincio-șilor. (...)

Abia în anul 1932 Primăria orașuluia început procesul pentru expropriereaterenului aparținând Episcopiei roma-no-catolice și pe care se află la ora actualăcatedrala. În cuvântul pe care l-a rostitpreotul Ioan Rujdea în fața Tribunaluluiel se întreba retoric< „… Până când să fieromânii siliți să se închine la margine deoraș chiar și astăzi când Dumnezeu aadus dreptatea pe aceste locuri. Episcopiaromano-catolică poate să deie de bunăvoie, creștinește, o fărâmă din miliardelepe care le are strânse din trecut, din su-doarea noastră a Românilor”.

Dar în anul 1936 procesul ajuns lafinal, iar terenul a putut fi expropriat. S-a putut trece la etapa de proiectare. Vomnota că poziția Episcopiei romano-cato-lice a fost stimulată și de biserica greco-catolică mai ales prin Episcopia Mara-mureșului care își vedea amenințată po-ziția preponderentă în nord-vestul Tran-silvaniei.

Acest fapt se va vedea și mai bine înanul următor, 1937, când Episcopia gre-co-catolică s-a opus din răsputeri înfiin-țării Episcopiei ortodoxe a Maramure-șului în 14 iulie 1937. (...)

Parohii ortodoxe în județ

Răspunsul protopopului Aurel Dra-goș datează din 4 august 1937 și repre-zintă o oglindă excelentă a ortodoxis-mului sătmărean. Protopopiatul SatuMare avea 6.036 suflete ortodoxe și ur-mătoarele parohii cu preoții<

• Careii Mari – 702 suflete, preot Ig-nație Borza, este biserică

• Colonia Păulean – 158 suflete, S.Scudel, este biserică

• Gelu – 639 suflete, preot Ioan Ursu,este biserică

• Halmeu – 207, preot ConstantinVârlan, este capelă

• Lazuri filie – 100 suflete, preot I.Rujdea, este biserică

• Marna – 307 suflete, preot Gh. Lau-rențiu, este biserică

• Principele Mihai- Boghiș – 206 su-flete, preot Valer Bărbos, este biserică

• Racșa , – vacant – • Sălacea – vacant• Satu Mare – Sângeni, 1843 suflete,

preot I. Rușdea, este biserică• Satu Mare - 352 suflete, preot M.

Răuțiu, este capelă• Scărișoara (Resighea, Pișcolt) - 812

suflete, vacant• Simian - vacant -• Tur - vacant• Urmașii lui Horea- Sanislău - 487

suflete, preot G. Mărcuș, • Ianculești - 526 suflete, preot G.

Muntean, • Valea lui Mihai - 292 suflete, preot

Terente Ciorogariu• Vama - vacant• Vetiș - • Cămărzana - 420 suflete, preot T.

Corodan, este capelă• Livada - 100 suflete, vacant, este bi-

serică• Văgaș - este un călugărÎnființarea Episcopiei ortodoxe a Ma-

ramureșului nu a putut să fie oprită nicide memoriul episcopatului greco-catolicadresat regelui Carol al II-lea și nici deopozițiile locale. Noul episcop, VasileStan, subordonat Mitropoliei Bucovinei,și-a propus un plan ambițios de con-strucții de biserici în parohiile ortodoxeavând și sprijinul necondiționat al mi-tropolitului Visarion Puiu de la Cernăuți.

Biserica „Adormirea MaiciiDomnului” a fost ridicată în 3 ani

La Satu Mare însă sfințirea locului șipunerea pietrei de temelie a fost făcutăde episcopul Oradei, Nicolae Popovici,într-o ceremonie desfășurată în 26 oc-tombrie 1937. (...)

Lucrările de construcție s-au desfă-șurat într-un ritm alert astfel că cei 2.400de ortodocși sătmăreni au reușit să-și ri-dice biserica în mai puțin de TREI ANI.De remarcat că astăzi cele 14 mii de fa-milii din cartierul Micro 16 al Munici-piului Satu Mare, organizate în parohiaSfinții Împărați Constantin și Elena, nuau reușit să-și termine biserica de 25 deani!

În 29 iulie 1940, duminica, bisericaera terminată și a fost sfințită de consi-lierul eparhial Ioan Rujdea (avansase înierarhia bisericească). A participat și pre-fectul județului colonelul Nicolae Hașie-ganu și a unui număr impresionant decredincioși. Episcopul Stan n-a venit dincauza situației internaționale încordateîn acea perioadă. Planurile catedralei aufost întocmite de arhitectul Liteanu, pic-tura bisericii a fost executată de cunos-cutul pictor Profeta. Printre binefăcătorise număra și Emil Tișcă, care a donat su-ma de 500.000 lei pentru construcția bi-sericii precum și un candelabru „demnde splendidul edificiu”. (...)

Părintele Meletie Răuțiu nu a maiajuns să vadă terminată construcția ca-tedralei deoarece și-a dat sufletul în 26decembrie 1938. Sfârșea astfel, la 81 deani și 54 de ani de preoție, unul dintreeroii Primului Război Mondial și al MariiUniri din anul 1918, un model de preotdevotat întru-totul credincioșilor lui pecare i-a slujit cu abnegație și cu cinsteexemplară, dar și patriei pentru care nuși-a precupețit toate forțele și chiar să-nătatea.

A fost înmormântat la cimitirul ro-mânesc de la gara din Satu Mare. În 1954,deşi în plin „obsedant deceniu” (veziscrierea cuvântului „romîn”), credin-cioşii din municipiul Satu Mare i-au cin-stit memoria, ridicându-i un frumos mo-nument funerar (deși, probabil că trece-rea timpului a făcut să fie inscripționateronat anul decesului, 1939). Merita cuprisosință „primul paroh și protopop or-todox romîn de Satu Mare”.

Planul viitoarei biserici ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului”, întocmit în1928 „după indicațiunile protopopului Răuțiu”

Meletie R[u\iu, primul paroh ;i protopop ortodox rom]n de Satu Mare


EVENIMENT

~n dorin\a de a elabora o lu-crare ampl[ care să analizeze fe-nomenele de risc induse de exce-dentul de apă pe întreg teritoriulCâmpiei Someșului, Nicu;or Da-niel Sanislai, lector universitardoctor la Universitatea de VestVasile Goldi;, profesor de geogra-fie ;i director al :colii GimnazialePoiana Codrului, ;i-a ales o tem[de cercetare cu titlul „Riscuri in-duse de excedentul de apă înCâmpia Someșului”.

Nicu;or Daniel Sanislai consider[ su-biectul de mare actualitate, nemaifiindabordat în integralitatea sa de cercetători,din acest punct de vedere, doar par\ial,la nivel teritorial. Red[m `n continuareaspecte din tema de cercetare legate defrecven\a viiturilor, debite ;i riscurile caretrebuie con;tientizate.

~n 14-15 mai se `mplinesc 48 de ani de la tragedia de pe r]ul Some;

Riscurile induse de excedentul deapă în Câmpia Some;ului, care se resimtfie în mod direct, fie indirect, sunt legatede evenimente cu un poten\ial catastro-fic ridicat având impact direct asuprasocietă\ii. Perioadele cu scurgere ridi-cată constituie o fază importantă în re-gimul de scurgere a râurilor. Fenome-nele din perioadele scurgerii ridicate sepetrec de obicei sub forma unor impul-suri cu intensită\i, dimensiuni ;i duratevariate, care se manifestă sub forma ape-lor mari ;i viiturilor.

Inunda\iile reprezintă hazardul celmai răspândit de pe Terra cu numeroasepierderi de vie\i omene;ti ;i cu pagubemateriale de mari propor\ii, dereglândbuna desfă;urare a activită\ilor social-economice.

~n acest an, în 14 - 15 mai se împli-nesc 48 de ani de la adevărata tragedieprodusă de Râul Some; în anul 1970,când, întreaga comunitate a Sătmaruluia trecut prin clipe de co;mar, unii pier-zându-;i via\a, îneca\i în apele învolbu-rate ;i repezi ale râului. Some;ul la aceadată a atins un nivel record de 10.850mm, iar debitul maxim de 3342 m³/s.

Cunoa;terea frecven\ei viitu-rilor e importantă în managementul resurselor de apă

Analiza perioadelor în care au fostînregistrate fenomene de tipul viiturilorpe cursurile de apă monitorizate dinCâmpia Some;ului s-a realizat \inându-se cont de valoarea debitului de vârf,admi\ându-se două tipuri caracteristice.Un tip e reprezentat de viiturile impor-tante, cu debitul de vârf mai mare sauegal cu debitul mediu maxim multia-nual, exemplu concret fiind viitura dinluna mai din anul 1970 pe râul Some;la Satu Mare.

În ceea ce prive;te frecven\a viituri-lor pe anotimpuri, se eviden\iază maimulte cazuri, cu un maxim de producerea viiturilor primăvara în bazinulSome;ului ;i Crasnei înregistrat la sta\ii-le Satu Mare, Domăne;ti ;i Supuru deJos, respectiv un maxim al frecven\eiînregistrat iarna în bazinul Turului lasta\iile Pă;unea Mare, Gher\a Mare ;iTurulung.

Frecven\a lunară de producere a vii-turilor prezintă un maxim în luna iunie

pe Crasna la Domăne;ti, în luna apriliepe Some; la Satu Mare urmând ca la ce-lelalte ;apte sta\ii, frecven\a viiturilormaxime să se producă în lunile ianuarie;i februarie.

În intervalul de timp 1979 – 2004 sepot observa diferen\ieri în ceea ce pri-ve;te frecven\a lunară a viiturilor la ni-velul sta\iilor hidrometrice fapt ce a dusla împăr\irea în patru grupe ale acesteia.O primă grupă include sta\iile Pă;uneaMare, Gher\a Mare ;i Supuru de Jos, cufrecven\e aproximativ egale în toate lu-nile de iarnă ;i martie, la care se adaugălunile iunie, iulie ;i octombrie la Gher\aMare, cu aceea;i frecven\ă iar per total,un maxim înregistrat în februarie> o adoua grupă cu sta\iile Turulung, ValeaVinului, Domăne;ti ;i Valea Morii, cufrecven\e relativ egale în lunile februarie,martie, aprilie ;i iunie, cu un maxim înianuarie> o a treia grupă care încadreazăsta\ia de la Săcuieni, cu frecven\e maxi-me ale viiturilor egale în lunile ianuarie;i februarie ;i aproape egale ca ;i valoarefiind ;i cele din luna martie, iar ultimagrupă include sta\ia hidrometrică SatuMare cu valori maxime ale frecven\eiproducerii viiturilor în lunile martie ;iaprilie urmate de luna ianuarie. Frec-ven\a minimă de producere a viiturilorsau chiar lipsa acestora, se produce înluna august (5 cazuri la Turulung, ValeaVinului, Domăne;ti, Valea Morii ;i Să-cuieni) ;i septembrie (un caz la Satu Ma-re).

Cele mai importante viituri la nivelul sta\iilor

Pentru o sinteză mai completă a im-pactului acestor fenomene de risc înCâmpia Some;ului, s-au luat în consi-derare cele mai importante viituri care

au avut loc la nivelul fiecărei sta\ii, su-bliniind debitul ;i nivelul maxim, res-pectiv data atingerii acestor valori ex-treme< Pă;unea Mare (Râul Talna) – de-bitul maxim atins (100 m3/s) s-a înre-gistrat în data de 19 octombrie 1996>Gher\a Mare (Râul Tur\) – debitul ma-xim (62.3 m3/s) în data de 19 iulie 1978>Turulung (Râul Tur) – debitul maxim(519 m3/s) în data de 14 mai 1970> ValeaVinului (Râul Valea Vinului) – debitulmaxim (126 m3/s) în data de 31 iulie1980> Satu Mare (Some;) – debitul ma-xim (3.342 m3/s) în data de 15 mai 1970>Supuru de Jos (Râul Crasna) – debitulmaxim (275 m3/s) în data de 11 iunie1970> Domăne;ti (Râul Crasna) – debi-tul maxim (342 m3/s) în data de 12 iunie1970> Andrid (Râul Ier) – debitul maxim(24.4 m3/s) în data de 8 aprilie 2000>Săcuieni (Râul Ier) – debitul maxim(53.9 m3/s) în data de 28 iulie 1980 iarla Valea Morii (Râul Santău/Cehal) –debitul maxim înregistrat (37.9 m3/s)a fost în data de 1 iunie 1989.

Un aspect particular al evaluării ris-curilor care le induc aceste fenomenehidrice se referă la raportarea valorilorde nivel atinse la cotele de apărare insti-tuite pe cursurile de apă la sta\iile hi-drometrice. Din analiza statistică a ;iru-lui de valori s-au determinat valorilemedii, respectiv extremele (maxime ;iminime) asociate duratei în ore, în careau fost depă;ite cotele de apărare. Celemai lungi durate de timp, când nivelulapei a depă;it cotele de apărare s-au în-registrat în anul 2000 (677 ore), în 1979(484 ore), 1981 (312 ore) ;i 1980 (298ore).

Cercet[torii din ̀ ntreaga lume monitorizeaz[ fenomenele extreme

Omenirea de-a lungul istoriei, s-aconfruntat ;i se confruntă ;i azi cu in-temperiile naturii, cunoscut fiind faptulcă, la scară planetară fenomenele geo-grafice de risc au o frecven\ă din ce înce mai mare. De aceea, în ultimii ani,studiul hazardelor a căpătat o mare am-ploare. Cercetătorii din întreaga lumeau studiat ;i monitorizat aceste fenome-ne extreme, cu poten\ial distructiv mare,făcând posibilă o mai bună cunoa;terea lor, deoarece peste tot în lume, mani-festarea acestora s-a soldat cu mari pier-deri materiale, importante modificăristructurale ale geosistemelor, ale me-diului ;i cel mai grav, cu pierderea devie\i omene;ti.

Cunoa;terea elementelor caracteris-tice undelor de viitură are o importan\ădeosebită în proiectarea acumulărilorcu func\ii multiple, în proiectarea con-struc\iilor dar mai ales în prevenirea po-pula\iei în caz de inunda\ii, având în ve-dere faptul că zona este supusă revărsăriirâurilor, de unde ;i cele mai mari de-zastre ;i totodată pagube provocate deacest fenomen.

Ca urmare, toate organismele inter-na\ionale (ONU, OMM) cât ;i celena\ionale ale diferitelor ministere ;i ad-ministra\ii reprezentative pentru arealulstudiat (Ministerul Mediului ;i Dezvol-tării Durabile, Administra\ia Na\ionalăApele Române (Direc\iile Some;-Tisa -Cluj Napoca cu S.G.A. Satu Mare ;iCri;uri - Oradea), Administra\ia Na\io-nală de Meteorologie, A.N.I.F. Some;-Cri;, Oficiul de Studii Pedologice SatuMare, Consiliul Jude\ean Satu Mare,Consiliul Jude\ean Bihor, Consiliile lo-cale etc) au elaborat o serie de programeprin care au sprijinit activitatea de cer-cetare a fenomenelor geografice extre-me, îndeosebi a fenomenelor hidrice derisc (tema studiului de fa\ă).

În 15 mai 1970, apele Someșului măsurau 770 de centimetri, în creștere la 900 de centimetri. Cota de inundații eradepășită cu 2 metri

In acest an, în 14 - 15 mai se împlinesc 48 de ani de la adevărata tragedie produsă de Râul Some;în anul 1970, când, întreaga comunitate a Sătmarului a trecut prin clipe de co;mar, unii pierzân-du-;i via\a, îneca\i în apele învolburate ;i repezi ale râului. Some;ul la acea dată a atins un nivelrecord de 10.850 mm, iar debitul maxim de 3342 m³/s.

Râurile Some;, Tur ;i Crasna au avut debite istorice în mai - iunie 1970

În județ au rămas fără adăpost 5.693 de familii, numărând 20.000 de persoane

În urmă cu 47 de ani, în 14 mai1970, apele Someșului au năvălit pestecasele și pământurile sătmărenilor, va-lurile înghițind tot ce găseau în cale.Oficial s-au înregistrat 56 de victime,au fost distruse 4.093 de case, afectate28.076 de clădiri şi au fost inundatepeste 120.000 hectare de teren. Neofi-cial, conform celor relatate de prof.Ioan Corneanu, numărul victimelor afost mai mare de 100. În acele vremuri,"nu a dat bine" să fie atâtea pierderi devieți omene;ti. Potrivit autorilor lu-crării „Epopee pe Someş”, pierderilesuferite de populaţie au fost estimatede autorităţile de atunci la 259 de mi-lioane de lei. Apele Someşului au atinscote periculoase încă din 13 mai 1970.Viitura a rupt digul, iar a doua zi, pe14 mai, puhoiul a năvălit peste o treimedin judeţ. Digul s-a rupt în zona loca-lităţilor Valea Vinului, Culciu Mare,Apa şi Odoreu. În actualul cartier 14Mai, apele au atins cota de 2 metri.Odoreul a fost comuna cea mai lovităde inundaţii< şase oameni şi-au pierdutviaţa, au fost distruse total 663 de case,alte 153 de locuinţe au fost distruseparţial, şi au fost dărâmate de ape 1.098de anexe gospodăreşti. Având în vedereprăpădul care s-a abătut asupra jude-țului nostru (și nu numai), mai mulțilideri PCR, în frunte cu Nicolae Ceau-șescu au venit la Satu Mare. Acesta avizitat municipiul Târgu Mureş, de un-de s-a îndreptat spre Dej, iar apoi a ve-nit la Satu Mare, în 16 mai 1970.

În cele ce urmează vă reținem aten-ția cu spicuiri din cele consemnate lamomentul catastrofei, în volumul do-cument "Epopee pe Someș".

Pagubele diluviului

Din aceeași lucrare menționată maisus rezultă că inundațiile catastrofaledin anul 1970 au cauzat la Satu Marepabuge precum< "...în industrie, ca ur-mare a dis- trugerii unor materii primeși a utilajelor s-au înregistrat pierderiîn valoare de 124 milioane de lei, aufost afectate investiții în domeniul con-strucțiilor în valoare de 6,4 milioanede lei, în transporturi - 6,2 milioane delei, circulația mărfurilor 18,4milioanede lei. În agricultură pierderile au fostevaluate la 100 milioane de lei, fiindinundate aproximativ 160 mii de hec-tare, din care agricol 125.000 de hec-tare, culturile fiind compromise pe57.109 ha, din care 42.800 cu grâu,8.700 cu secară, moartea a 1.002 tau-rine, a 1.535 de oi, a 869 de porci, apeste 18.000 de păsări, distrugerea a33 de grajduri, a sfeclei de zahăr de pe1.000 de hectare, distrugerea unor uti-laje, afectarea sistemului de irigații depe 7.375 de hectare, necesitatea reîn-sămânțării culturilor pe aproape 80.000de hectare. Însumate, daunele provo-cate de inundații în sectoarele mențio-nate au reprezentat 505,1 milioane delei, iar pagubele suferite de populațiela 258,8 milioane. Au rămas fără adă-post 5.693 de familii, numărând 20.000de persoane. Au murit și 56 de persoa-ne". Viitura de 702 cm de pe Someșdin 11-13 iunie a aceluiași an găseștedigurile refăcute și înălțate prin impli-carea mun- citorilor, militarilor și a ele-vilor. Refacerea a însemnat cheltuialăenormă. Pentru mii de oameni sălilede clasă, corturile, vagoanele din GaraSatu Mare au devenit locuințe. Se cu-vine subliniat faptul că anul școlar1969/1970 s-a terminat odată cu inun-dațiile. Sprijinul acordat de stat tuturorfamiliilor afectate de calamități s-a ri-dicat la 113 milioane de lei, din care70,2 milioane de lei în municipiul SatuMare.

Catastrofa din mai1970, în cifre< 160

mii hectare, inundate


S~N~TATEVitamina C (acidul ascorbic) este un micro-nutrient esențial vieții. Aceasta este necesară pentru

sinteza colagenului din piele, oase, dinți, gingii sau cartilagii. De asemenea, ea stimulează absorbțiafierului şi, împreună cu vitaminele A şi E, are o acțiune puternic antioxidantă luptând împotrivaradicalilor liberi şi a stresului oxidativ. În ceea ce priveşte vitamina E, acidul ascorbic ajută larefacerea formelor reduse ale acesteia.

Ce poate să facă Vitamina C orga-nismului dumneavoastră vedeți în rân-durile de mai jos<

Vitamina C (acidul ascorbic) esteun micro-nutrient esențial vieții.Aceasta este necesară pentru sintezacolagenului din piele, oase, dinți, gingiisau cartilagii. De asemenea, ea stimu-lează absorbția fierului și, împreună cuvitaminele A și E, are o acțiune puternicantioxidantă luptând împotriva radi-calilor liberi și a stresului oxidativ. Înceea ce privește vitamina E, acidul as-corbic ajută la refacerea formelor re-duse ale acesteia. Mai mult, acidul as-corbic protejează elasticitatea capilare-lor sangvine şi ajută la menținerea pre-siunii arteriale la valori normale, îm-bunătățind totodată și circulația peri-ferică.

Un alt rol important al acestei vita-mine este acela de fortifiere a sistemuluiimunitar și de biosinteză a hormonilorde adaptare la stres. Un aport cores-punzător de vitamina C în organismajută la diminuarea perioadelor de con-valescență echilibrând sistemul imuni-tar. Similar altor vitamine, aceasta esteimplicată în metabolismul energetic ce-lular, conferind organismului un plusde energie în stările de surmenaj. Pelângă beneficiile deja menționate, su-plimentele naturale ce conțin acest mi-cro-nutrient mai pot contribui și lamenținerea sănătății ochilor, pot sporirezistența la diverși factori alergeni

(prin inhibarea acțiunii histaminelor),detoxifică ficatul, curăță organismul demetale grele și pot avea o funcție de re-ducere a acidului uric seric. Din nefe-ricire, această vitamină este eliminatăfoarte ușor din organismul uman, iaracesta nu este capabil să își sintetizezecantitățile necesare de vitamina C. Ex-punerea la diverși factori de stres cumar fi fumatul sau stilul de viață deze-chilibrat precum și tratamentul cu di-ferite medicamente (ex.< aspirină, an-ticoncepționale) măresc viteza de eli-minare a acestui nutrient. În plus, vita-mina C se distruge ușor prin oxidare șitratare termică fapt ce duce la scădereaaportului său din alimentele ce nu suntconsumate proaspete, în stare crudă.

Astfel, cel mai adesea în dieta mo-dernă bazată pe alimente super-proce-sate, organismul nostru poate să nu be-neficieze de un aport corespunzător deacid ascorbic. Formula specială a pro-dusului Sirop coac[z negru cu vitaminaC oferă organismului o sursă ușor asi-milabilă de vitamina C, calitate ce estegarantată de prezența acestui compusîntr-o formă naturală unde acidul as-corbic este însoțit de flavonoide dinfructele de coacaz negru. Extractul dinfructe de coacaz negru, plantă cu unnivel foarte ridicat de vitamina C, ga-rantează bio-disponibilitatea mare aacestei vitamine, acidul ascorbic regă-sindu-se în acest supliment în matriceasa alimentară naturală.

Hypericum Plant Gel cu ardeiiute pentru uz extern este un tra-tament ce poate fi folosit cu succescontra celulitei, grăsimii, şi a lip-sei de fermitate a pielii. Mirosulși culoarea caracteristice sunt dateexclusiv de ingredientele naturale,produsul neavând adăugate încomponența sa coloranți sau par-fumuri de sinteză.

Acesta este deosebit de util și încalmarea durerilor musculare sau ar-

ticulare cauzate de accidentări, înain-tarea în vârstă sau din alte cauze. Astfel,produsul de față conține extracte din40 de plante medicinale, având la bazăcompuși naturali activi, cu o bio-dis-ponibilitate foarte mare, ce acționeazăsinergic completându-se și potențân-du-se reciproc, rezultatul fiind o cal-mare a durerilor musculare sau arti-culare. Mai mult ardeiul iute are şi efec-te de excepţie în întreţinerea frumu-seţii, pentru că stimulează circulaţiasângelui, este antiinflamator, antiseptic,ajută la eliminarea toxinelor, regene-

rează şi netezeşte pielea. În tra-tamentul contra celulitei, gră-simii şi a lipsei de fermitate apielii produsul se foloseștepentru masajul zonelor pro-blemă. Se masează cu gel zo-nele corpului afectate de ce-lulită, grăsimea care nu dis-pare, în ciuda dietelor ţinute(abdomen, fese) sau pieleaflască. Masajul cu gel de ardeiiute se face timp de câteva mi-nute, cu mişcări circulareenergice.Datorită texturii sale ușoare,

gelul nu lasă urme uleioase,nu blochează porii și este re-comandat tuturor tipurilor depiele, fiind absorbit ușor și înprofunzime. Astfel, Gelul Hy-pericum Plant poate fi folositcu succes și pentru efectuarea

masajelor, cu efecte relaxante și revi-gorante asupra musculaturii obosite.

Proprietățile ardeiului iute sunt cu-noscute din cele mai vechi timpuri înspecial pentru ameliorarea durerilorarticulare și musculare. Ardeiul iuteare un compus activ –capsaicina – careare rolul de a bloca substanța neuro-transmițătoare P și astfel nervii de lanivelul pielii și măduva spinării nu maiprimesc niciun fel de semnale de du-rere. Aceeași substanță îi confer[ gustuliute.

Hypericum Plant Gel cu ardei iutepentru uz extern

Pentru cei mai mulţi oameni cafeauaeste o necesitate, nelipsită din ritualul dedimineaţă, plăcerea vinovată fără de carenu se poate lua startul zilei. Substanțeledin boabele de cafea au efecte pozitiveasupra sistemului cardiac și a sistemuluicerebral. Cercetătorii japonezi au desco-perit că persoanele care beau cel puțin oceașcă de cafea simplă pe zi își reduc ris-cul dezvoltării hemoragiilor cerebrale saua atacurilor vasculare cerebrale cu pânăla 20%. Tot cercetările arată că și cafeauadecofeinizată rămâne o băutură sănătoa-să. V-ați întrebat vreodată ce schimbăriau loc în corp imediat după ce beți oceaşcă de cafea? Iată la ce rezultate audus cercetările făcute asupra efectului ca-felei.

În primele 10 minute, cafeaua intrăîn fluxul sanguin. Presiunea din sângeîncepe să crească, iar acelaşi lucru se în-tâmplă şi cu ritmul cardiac, noteazăOne.ro.

După 20 de minute, te simţi mai con-centrat şi mai alert. Îţi este mult mai uşorsă prinzi informaţii, dar şi să iei deciziişi să rezolvi anumite probleme. De ase-menea, cafeina te ajută să te simţi maipuţin obosit, conectând creierul la re-ceptorii adenozinei.

La 30 de minute, organismul începesă producă mai multă adrenalină. Poţiavea chiar o vedere mai clară, deoarecepupilele se vor dilata treptat.

După 40 de minute, nivelul de sero-tonină începe să crească. Acest lucru îm-bunătăţeşte funcţionarea neuronilor, ceeace duce la creşterea forţei musculare.

După patru ore, cafeaua acţioneazăasupra celulelor şi ajută la eliminareaenergiei. Corpul începe să ardă grăsimi,chiar şi atunci când nu te mişti. De ase-menea, cafeina stimulează şi măreşte pro-ducţia de acid din stomac.

După şase ore, cafeina are un efectdiuretic. Pe lângă apă, corpul pierde şicâteva vitamine şi minerale esenţiale.Acest lucru poate duce la tulburări trep-tate ale calciului din metabolism.

O cea;c[ de cafeasimpl[ pe zi reduceriscul hemoragiilor

cerebrale

Șocul anafilactic este o reacție aler-gică exagerată, care poate apărea ocazio-nal la persoane cunoscute sau nu ca fiindalergice, explică dr. Stephen Amiel în car-tea ”Leacuri la îndemână. Factorii de-clanșatori obișnuiți sunt înțepăturile deviespe și de albină, nucile, arahidele saucrustaceele, dar și alte alergene pot pro-voca un șoc anafilactic persoanelor sen-sibilizate. Dr. Amiel subliniază câtevadintre simptomele șocului anafilactic șianume. Umflarea bruscă a limbii, feței,mâinilor sau gâtului> Apariția rapidă aunor pete sau bubițe albe ori roșii (urti-carie sau blânde)> Dificultăți de respirație(cu sau fără respirație șuierătoare).

”Șocul anafilactic constituie o urgen-ță medicală și dacă apreciați că cinevatrece printr-o astfel de situație sunați lasalvare și cereți imediat ajutor medical”.Persoanele care prezintă riscul unei crizeulterioare sau cele cunoscute ca fiindalergice la alimente sau înțepături potobține injecții cu adrenalină la recoman-darea medicului< acestea se autoadmi-nistrează pentru a opri o criză chiar înfaza timpurie. Tehnica autoadministrăriipoate fi învățată în secțiile de alergologiedin spitale și prin cursuri pentru admi-nistrarea injecțiilor pentru desensibili-zare. De asemenea, ar fi recomandabil săaveți alături de documentul de identitateși o carte de vizită prin care să-i avertizațipe cei din jur că sunteți alergic.

:ocul anafilactic este o urgen\[ă

medical[

Vitamina C protejeaz[ elasticitatea capilarelor

sangvineMai multe asociații ale pacien-

ților cu diabet din România sem-nalează necesitatea punerii lapunct a unei strategii de controlal diabetului, dar și a altor afec-țiuni cornice.

Organizațiile pacienților au sem-nalat faptul că în prezent, în România,pentru tratamentele injectabile nece-sare diabeticilor, farmaciile elibereazăun ac pentru fiecare cartuș sau pen,spre deosebire de ghidurile internațio-nale care recomandă folosirea unui acla fiecare injecție. Însă situația din Ro-mânia nu este una singulară, cu aceeașiproblemă confruntându-se și paciențiidin alte țări.

Pacienții primesc majoritatea tera-piilor disponibile, însă nu același lucruse întâmplă și în privința număruluide ace, acestea fiind de 15-20 de bucățipentru trei luni de tratament, au sem-nalat bolnavi de la mai multe centreantidiabet din țară.

Pentru copii este nevoie de mai multe ace

Cristian Andriciuc, director exe-cutiv al Federației Asociațiilor Diabe-ticilor din România (FADR) a semnalatfaptul că actualele programe naționalenu au o viziune strategică asupra mo-dului în care Guvernul își propune săcontroleze diabetul sau alte afecțiunicornice, iar în ceea ce privește Progra-mul Național de Diabet nu prevede po-sibilitatea oferirii gratuite de ace și pen-uri. ”Discutăm de doi ani cu Casa Na-țională de Asigurări de Sănătate despreaceastă problemă și abia în prezent auloc discuții între reprezentanții Caseiși producători, pentru a se reglementași acest aspect. Chiar dacă, într-o si-tuație ideală, ar trebui folosit un ac pen-tru fiecare înțepătură, este mai degrabăo problemă de echilibru și confort per-sonal”, a declarat directorul FADR pen-tru Centrul Antidiabetic, potrivit școa-lapacienților.ro.

În opinia directorului executiv alFADR pentru copii este nevoie de maimulte ace, iar adulții pot utiliza maipuține ace din cauza timpului,igienei/pericolului de contaminare șipierderii de insulină (sau alt produs in-jectabil) care apare la fiecare schimbarea acului. ”Însă, oricare ar fi soluția gă-sită, aceasta depinde de impactul fi-nanciar și de posibilitatea de a se găsio modalitate echilibrată de a oferi per-soanelor cu diabet acces la ace și pen-uri în funcție de nevoile specifice”, estede părere Cristian Andriciuc.

Pacien\ii cu diabetcer mai multe acepentru tratamentul

cu insulin[

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] sau [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro


RE}ETE

Spum[ de c[p;uni

Salat[ de fasole cupiept de pui afumat

Mod de preparare<

Căpșunele se sfărâmă bine și seamestecă cu jumătatea zahărului și cuvanilia, până la obținerea unei pasteomogene. Albușurile de ouă, cu restulzahărului, într-un bol mai mare, cu mi-xerul la turație mare se bat spumă tare,

apoi se amestecă cu pasta de fructe.Paharele, sau bolurile în care se va servispuma se pun în prealabil la frigider,sau și mai bine, la congelator, timp deo oră-două. Spuma se așează în pahareși se ornează cu bucăți de fructe, even-tual cu un topping de ciocolată, sauunul obținut din gălbenușurile de ouăfrecare cu alte 4 linguri de zahăr pudră.Se consumă proaspăt, sau răcit la fri-gider.

Ingrediente<

250 g căpșuni, cât mai binecoapte și proaspăt culese (în altăperiadă a anului se pot folosi șifructe congelate), 4 albușuri deouă (la temperatura camerei), 4-6 linguri de zahăr pudră, un pli-

culeț zahăr vanilat.

Mod de preparare<

Pieptul de pui afumat (fără pieliță)se taie felii mici și subțiri, acestea sepun într-un castron. Se adaugă boabeleși păstăile de fasole fierte. Ceapa verdese cur[\ă, se spală și se taie inele de 3-

4 cm, care se pun în castron împreunăcu roșiile cireașă, spălate și tăiate în pa-tru. Uleiul, zeama de lămâie și de grep-frut, zahărul, sarea și piperul (maimult) se bat într-un castronel, cu untel, până se obține un sos vinegret omo-gen. Acesta se toarnă peste componen-tele din castron și totul se omogeni-zează. Salata se lasă minimum 15 mi-nute, ca să se pătrundă gusturile, dupăcare se poate servi, ornată cu frunzeverzi de țelină sau alte frunze verzi, du-pă plac (sau chiar fără) și presărată cualune pisate mare.

Ingrediente<

400 g piept de pui afumat,250 g fasole boabe fiartă, 250 gfasole păstăi fiartă, 10 fire de cea-pă verde, 400 g roșii cireașă, 4linguri ulei, 2 linguri zeamă delămâie, 2 linguri zeamă de grep-frut, 1/2 linguriță de zahăr, frun-ze verzi de țelină, 50 g alune, sa-

re, piper.

Mâncare de urzici

Mod de preparare<

Urzicile se curăță de codițe și sespală bine, din mai multe ape. Cât timplucrați cu urzicile proaspete, este indi-cat să folosiți mănuși de cauciuc. Frun-zele curățate se fierb și se strecoară,apoi se toacă bine cu robotul sau cublenderul. Dacă eventual ați pus urzicila congelator și acestea, după dezghe-

țare e bine să se mai mixeze puțin. Dinfăină și ulei se face un răntaș mai ușor(foarte puțin prăjit), însă, de data aceas-ta fără boia de ardei. Se adaugă ustu-roiul pisat, apoi pasta de urzici, sare,piper și treptat și laptele, amestecândîn continuu, iar compoziția se mai fier-be circa 5 minute. Se ia de pe foc și du-pă ce se răcește puțin, se adaugă și celedouă ouă bătute în prealabil. Se ser-vește cu ouă ochiuri, chiftele, baconsau cârnați prăjiți. Gustul seamănă cuspanacul, dar se simte mai puțin gustulde fier din mâncare.

Ingrediente<

Un kg de urzici proaspete (seculeg firele de urzici care încă nusunt întărite și se folosesc doarfrunzele fragede), 2 ouă, 4 cățeide usturoi, circa 400 ml lapte, 3linguri de făină, ulei pentru

r]ntaș, sare, piper.

Ciorb[ r[d[u\ean[ cu piept de g[in[

Mod de preparare<

Se pune pieptul de găină la fiert înapă rece cu puțină sare (nu se dezo-sează). După ce se ia spuma, se adaugăzarzavaturile întregi, sp[late și curățate,boabele de piper și foile de dafin. Cândpieptul este fiert, se ia de pe foc și sestrecoară supa. Legumele se îndepăr-tează iar pieptul se dezosează și se rupe

fâșii. Se pune din nou la fiert supa stre-curată și când clocotește se adaugă car-nea, usturoiul pisat și oțet după gust.Între timp, cele 3 ouă se bat bine cusare și piper, într-un castron încăpător.Se adaugă smântâna și se bate bine.După ce ciorba a dat câteva clocote, seoprește și se lasă puțin să se răcorească.Ouăle bătute se amestecă, treptat, cucâteva linguri de supă, apoi se toarnăcu grijă în oala cu ciorbă. Se serveștecu ardei iute, ;i cine mai dore;te saueventual încă o lingură de smântână șimujdei de usturoi.

Ingrediente<

Un piept mare de găină, oceapă, 2 morcovi, un păstârnac,1-2 foi de dafin, câteva boabe depiper, 4-500 ml smântână, 3 ouă,o jumătate de căpățână de ustu-roi, sare. patrunjel verde, ardei

iute, oțet

Leurda se numără printre plantelecare ies la lumină primăvara destul dedevreme. Se pare că sunt foarte puţinepersoanele care cunosc faptul că leurdape lângă faptul că este folosită cu succesîn bucătărie, ea are și o serie de valenţecurative.

Potrivit unor aprecieri, este consu-mată și de unele animale. Se spune că șiurșii o caută când ies din hibernare, pen-tru a-și curăţa stomacul, intestinele șisângele. Mai este denumită popular "us-turoiul ursului", "usturoiul ţiganului" și"ceapa vr[jitoarei".

Boli care pot fi ameliorate/tratate cu leurdă

Leurda poate deveni remediu în cazulunor afecţiuni. Sunt transmise din gene-raţie în generaţie o serie de leacuri pe ba-ză de leurdă.

Leurda este recomandată în cazuriprecum< tromboflebită, trombozele îngeneral> prevenirea accidentului vascular>ateroscleroză, bolile cardiace> hiperten-siunea arteriala> reumatismul, reumatis-mul degenerativ> oprirea procesului deîmbătrânire> înlăturarea efectelor nociveale nicotinei și ale fumatului> prevenireași tratarea guturaiului, gripei și a infecţii-lor respiratorii> tratamentul hemoroizi-lor> remediu pentru răni deschise saupielea înăsprită a picioarelor> remediuîmpotriva negilor.

Iată cum te poţi trata cu ajutorul leur-dei<

Tromboflebita, trombozele în gene-ral reacţionează pozitiv la< cure de mini-mum 20 de zile cu suc de leurdă, câte 1-2 pahare / zi, pe stomacul gol. În perioa-dele când nu se poate folosi suc proaspăt,se administrează tinctură de leurdă< 1linguriţă diluată în 1/2 pahar apă, de 4ori / zi, în cure de câte 1 lună, cu 1 săp-tămâna de pauză.

Leurda are printre cele mai puterniceefecte fluidifiante sanguine și antiagre-gante plachetare dintre plantele medici-nale din flora europeană.

Prevenirea accidentului vascular, asechelelor după accidentul vascular< seface o cură de 2 săptămâni cu salată deleurdă. Se consumă câte o porţie de sa-lată, obţinută dintr-o mână de frunze, înfiecare dimineaţă. Când nu se găsescfrunze proaspete de leurdă, se continuătratamentul cu tinctură, minimum 2 luni<1 linguriţă în 1/2 pahar cu apă. Se admi-nistrează de 4 ori / zi, pe stomacul gol.

În caz de ateroscleroză, bolile car-diace asociate unor valori ridicate ale co-lesterolului, leurda este pe termen lungadjuvantul ideal în tratarea bolilor car-diace (ischemie, aritmie, tahicardie),având un rol puternic de reducere a co-lesterolului, ̀ mpiedecarea formării trom-bilor și în scăderea tensiunii arteriale da-că este administrată în cure de câte 2-3luni, cu 2 săptămâni de pauză, sub formăde tinctură. Se ia 1 linguriţă de tincturădiluată în puţină apă, de 4 ori / zi, înainteameselor principale. În timpul primăverii,este foarte utilă o cură cu salată de leurdă,cu o durată de minimum 2 săptămâni.

În hipertensiunea arterială< se ad-ministrează tinctură, câte 4 linguriţe pezi, diluate în foarte puţină apă (mai alesîn cazul în care este contraindicat aportulsuplimentar de lichide), timp de 2 luni,cu 2 săptămâni de pauză.

Reumatismul, reumatismul dege-nerativ reacţionează favorabil la o curăde 3 săptămâni cu suc de leurdă, timp încare se consumă câte 2 pahare de suc/zi,dimineaţa, pe stomacul gol. În paralel,se ţine o cură vegetariană cu multe cru-dităţi. Sucul de leurdă are puternice efectedepurative, fiind eficient și în tratareasclerodermiei, psoriazisului, acneei și îngeneral a bolilor de piele care apar pefondul intoxicării organismului.

Oprirea procesului de îmbătrânirese poate realiza consumând zilnic salatăde leurdă, înaintea meselor principale,pe o perioadă cât mai îndelungată, întimpul sezonului de recoltare a frunzelor.

Text selectat de Ioan A.

Leurda este remediu încazul mai multor boli

Leurda este recomandată în cazuri precum< tromboflebită, trombozele în general> prevenirea ac-cidentului vascular> ateroscleroză, bolile cardiace> hipertensiunea arteriala> reumatismul, reuma-tismul degenerativ> oprirea procesului de îmbătrânire> înlăturarea efectelor nocive ale nicotinei>prevenirea şi tratarea guturaiului, gripei şi a infecţiilor respiratorii> tratamentul hemoroizilor> re-mediu pentru răni deschise sau pielea înăsprită a picioarelor> remediu împotriva negilor.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Ziua cea mare se apropie și nuștii ce rochie de ocazie vei purta?Dacă ai fost aleasă ca nașă, cu sigu-ranță vei dori să te bucuri de rolultău la nuntă și să porți o ținută im-pecabilă, care să te avantajeze și săfie la fel de frumoasă și peste ani,când vă veți uita din nou la pozelede la petrecere.

Alături de miri, nașa va fi în centrulatenției pe toată durata evenimentului.Așa că se cuvine să ai o apariție me-morabilă, într-o rochie de ocazie ele-gantă, plină de stil și rafinament.

Descoperă în continuare o selecțiecu cele mai elegante rochii pentru nașe,cu mult bun gust, împreună cu sfaturilenoastre de stil și accesorizare, care sătransforme o ocazie specială în una cuadevărat memorabilă!

Nu toate rochiile de ocazie sunt la fel

Dacă de cele mai multe ori abia aș-tepți un motiv să scoți cele mai som-ptuoase și deosebite rochii la purtare,atunci când joci un rol important laun eveniment cum e nunta, e musai săalegi rochia de nașă cu grijă.

Există câteva secrete de stil pe caree bine să le știi atunci când alcătuieștio ținută corectă de nașă, care te potajuta să construiești o imagine asuma-tă, pe care să o revezi cu plăcere dupăani și ani. Iată câteva dintre ele mai jos.

Nu purta niciodată o rochie albă

Chiar dacă rochiile albe sunt su-perbe, atunci când ești nașă trebuie sății cont de stilul rochiei miresei și săeviți cu orice preț culoarea albă, ivory,cât și un stil foarte asemănător cu ro-chia miresei. Vei petrece mult timp înpreajma ei și veți face fotografii îm-preună, iar mireasa este cea care tre-buie să fie în centrul atenției.

Chiar dacă te sfătuim să te detașezicromatic de rochia miresei, nu purtaculori stridente sau imprimeuri foarteputernice, capabile să fure atenția dela apariția miresei. În plus, nu uita săîntrebi mireasa ce culoare vor avea ro-chiile domnișoarelor de onoare, ca săfii sigură că nu vă îmbrăcați la fel.

După ce ți-ai luat toate aceste mă-suri de siguranță, ești gata să porneștiîn căutarea unei rochii superbe de nașă,care să te avantajeze din toate punctelede vedere.

Alege materialul potrivit pentru o nuntă de vară sau de iarnă

În primul rând, alege materialul ți-nutei în acord cu anotimpul în care areloc evenimentul. Nu vei purta nicio-dată o rochie de voal în miez de iarnă,dar nici o rochie de catifea vara, la ungarden party.Alege o rochie elegantăde nașă pe care o vei putea repurta șila alte ocazii.

Nimic nu e mai trist în garderobaunei femei decât o ținută splendidă ui-tată într-un colț al dulapului. Așadar,alege rochia astfel încât să o poți scoateîn lume și în alte contexte, ca să te bu-curi de ea iar și iar.

O astfel de rochie pentru nașă este‘the little black dress’ (micuța rochieneagră), sau chiar o rochie din dantelă.Acestea pot fi oricând purtate și la unalt eveniment, fiind foarte versatile șio investiție sigură în garderoba ta.

Nu purta o rochie cu trenă saumodel tip sirenă

Ca nașă, vei fi principalul ajutor almiresei, așa că o rochie prea complicată(de exemplu, o rochie cu trenă sau orochie tip sirenă foarte mulată, care teva restricționa la mers) va fi impracticăși te-ar putea face să întârzii atuncicând mireasa contează pe tine.

Pentru nașe, rochia are mereu olungime decentă și în general ajungepână la genunchi. Ea poate fi purtatăși la recepția de nuntă dacă stilul per-mite. Însă, dacă mireasa a decis că pe-trecerea va fi una foarte formală, atuncio rochie de nașă elegantă, lungă estenecesară.

Chiar și atunci când vârsta nu nemai permite să purtăm unele modelede rochii, nu trebuie să ne ascundem,ci doar să punem în valoare puncteleforte. Rochia de nașă nu trebuie să fieprea sexy prin lungime, sau prea opu-lentă, ci elegantă și plină de bun gust.Evită un faux pas ferindu-te de rochiilecu o crăpătură adâncă pe picior, de-colteu foarte adânc sau imprimeuri pu-ternice care ar putea muta atenția de

la mireasă, la nașă. Dacă știi deja cu-loarea rochiei aleasă pentru domni-șoarele de onoare, nu ezita să optezipentru o rochie de zi în culori tari, cumar fi turcoaz sau coral. Acestea suntpotrivite mai ales pentru sezonul deprimăvară-vară și te vor face imediatremarcată.

Rochia mulată, cu talie accentuată este o opțiune inspirată pentru o apariție cu stil

Elegantă și decentă, aceasta este po-trivită pentru cununia civilă din timpulzilei sau chiar pentru biserică. Acce-sorizeaz-o cu un plic nude și o perechede sandale elegante.

Pentru o apariție cu adevărat me-morabilă, păstrează rochia lungă denuntă ca pe un secret până la începutulpetrecerii. În general, este preferabil săoptezi pentru croieli simple, eleganteîn locul unei rochii complicate de bal.Rochia lungă tip creion

De cele mai multe ori, o nașă vaprefera să aibă cel puțin două rochii. Dacă, totuși, timpul nu îți permite săafișezi mai mult de o ținută, opteazăpentru o rochie lungă într-o nuanțădeschisă, pe care să o poți purta la pe-trecere, dar și la cununie.

Când vrei să îți subliniezi

feminitatea, alege o rochie de nuntă de zi cu o croială tip creion

Această rochie este perfect croităpe corp și are bretele late care îți subli-niază umerii. Materialul satinat reflectălumina – dar captează toată atenția!

Rochia de seară elegantă, pentrunașa minimalistă sau conservatoare<

O rochie cu mânecă lungă ce sub-țiază corpul și scoate în evidență umeriiva garanta o apariție desăvârșită, ultraelegantă. Dacă principiul ‘less is more’este important pentru tine când con-struiești o ținută, atunci o rochie sim-plă, croită impecabil, este exact ceea ceai nevoie. Asorteaz-o cu sandale ele-gante și un plic de efect.

Rochii de nașă din dantelă

Dantela este perfectă pentru ocaziispeciale și atât de versatilă încât te veiîntoarce la ea iar și iar. Dantela dezvă-luie acoperind și este extrem de sen-zuală – deși vei fi complet îmbrăcatădin cap până în picioare, vei fi în con-tinuare sexy, cu un look atemporal,care arată bine oricând.

Mânecile din dantelă lucrată ma-nual fac din acest design rochia idealăpentru nașa mare – selectă, detaliatăși cu o alură aristocratică. Poart-o cusandale sclipitoare în seara petrecerii.

Dantela lucrată manual și mânecile

trei sferturi conferă o eleganță de primăclasă acestei rochii lungi de ocazie. Ac-cesorizeaz-o cu bijuterii simple, pre-țioase, și un plic strălucitor.

Rochii cu broderii prețioase

Se știe că micuța rochie neagră nute lasă niciodată la greu. Iar dacă aceas-ta are și câteva detalii elevate, care săte scoată din anonimat, atunci este per-fectă pentru noul tău rol de nașă. Obroderie somptuasă cu fir auriu nu vatrece niciodată neobservată.

Iar dacă preferi ceva de efect, în-cearcă o rochie cu umerii decupați șidetalii suprapuse, care să o scoată dincotidian. Cu o pereche de sandale ele-gante și un plic de petrecere, poți purtaaceste rochii chiar și după căderea serii,fără să fie nevoie să îți mai schimbi ți-nuta.

Rochii cu imprimeu floral sau polka dots

Imprimeurile florale aduc un plusde vitalitate la orice eveniment formal.Croiala clasică menține linia corpuluiși subliniază talia, în timp ce gulerultip Bardot scoate în evidență umeriipentru mai multă feminitate.

Rochia plisată, pentru o nuntă de poveste, la castel

Printr-o rochie dantelată dai dova-dă de bun gust și rafinament – însăaceasta nu trebuie să fie mai opulentăsau prea similară cu cea a miresei, chiarși atunci când e într-o culoare închisă.Alege această rochie de nașă într-onuanță deosebită de bordeaux atuncicând participi la un eveniment excep-țional, unde stilul, ținuta și manierelepersonale trebuie să fie la cel mai înaltnivel.

Ținuta de nuntă în două piese

Dacă te-ai hotărât să îți compui ți-nuta din două piese, asigură-te că eaeste coerentă și nu pare construită înultimul moment. În acest caz, de mareajutor îți vor fi accesoriile – bijuteriile,plicul, pantofii – dar și jacheta pe careo vei purta pe deasupra.Primăvara șivara poți opta pentru un deux-piecesatinat ca acesta, care îți va pune în va-loare stilul personal. La cununie, com-pletează ținuta cu un cardigan de oca-zie și alege o pereche de tocuri cu în-ălțime medie, pentru un look elegant.Deși nu există o regulă care să spunăcă nu ai voie să porți o ținută cu pan-taloni pentru nuntă, există puține nașecare ar opta pentru un astfel de outfitde nuntă.

Ținuta de nuntă cu pantaloni

O salopetă poate fi extrem de ele-gantă ca ținută de cununie, însă ai grijăatunci când alegi piesele și optează doarpentru croieli formale și accesorii deocazie.În rolul de nașă e important sălași o impresie pozitivă oaspeților, cuo ținută prin care să demonstrezi ele-ganță și bun-gust. Cele mai frumoaserochii sunt cele care îți scot în evidențăsilueta feminină și te fac să ai încredereîn tine, așa că alege o ținută care să tereprezinte și vei fi cu siguranță admi-rată.

Alături de miri, naşa va fi în centrul atenției pe toată durata evenimentului. Aşa că secuvine să ai o apariție memorabilă, într-o rochie de ocazie elegantă, plină de stil şi rafinament.Descoperă în continuare o selecție cu cele mai elegante rochii pentru naşe, cu mult bun gust,împreună cu sfaturile noastre de stil şi accesorizare, care să transforme o ocazie specială în unacu adevărat memorabilă!

Cum s[ te îmbraci atunci când e;ti na;[ la nunt[?


DIET~

Dieta prin eliminare nu este,așa cum ai crede, o cură de slăbire.Este, mai degrabă, o metodă fo-losită pentru a descoperi anumitesensibilități sau chiar alergii ali-mentare.

Eliminarea alimentelor suspectatecă ar crea probleme în organism esteuna temporară, de câteva săptămâni,maximum trei. În acest timp, se moni-torizează starea de sănătate precum șiprocesul digestiv, astfel încât să se ob-serve, dacă este cazul, modificări.

În general, există sensibilități, aler-gii sau intoleran\e alimentare la ali-mente precum laptele și produsele lac-tate, ouăle, nucile, fructele de mare,făînă sau alcoolul.

Pentru a afla dacă unul dintre aces-te alimente îți provoacă probleme, esterecomandat să îl elimini din dietă pen-tru o perioada limitată. E bine să ții unjurnal zilnic, în care să notezi toate ali-mentele consumate într-o zi, precumși categoria de alimente evitate. Toto-dată, ar trebui să scrii și simptomeleobservate în perioada de eliminare aunui anumit aliment – de pildă, balo-narea, constipația, diareea, flatulență,crampele abdominale ori greață sauerupțiile cutanate.

După ce elimini, pe rând, din dietata alimentele din aceste categorii, veiputea trage o concluzie. Dacă simpto-mele care te sâcâie în mod normal dis-par atunci când nu mai consumi laptesau produse lactate (mai exact, lactozădin lapte), atunci e posibil să ai de-aface cu o intoleranță la lactoză. Dupăce identifici alimentul sau categoria dealimente care îți face probleme diges-tive, îți poți adapta dietă în funcție deaceastă descoperire.

Dacă experimentezi simptome spe-cifice unei reacții alergice în urmă con-sumului unui aliment (îngustarea cai-lor respiratorii, iritații cutanate sauchiar șoc anafilactic), nu mai e cazulsă încerci această dietă întrucât medi-cul îți va spune care sunt alergiile ali-mentare de care suferi.

Dacă însă ai uneori de-a face cusimptome precum balonarea, durerilede cap, constipația sau eczemele și nu

reușești să depistezi cauza problemelortale, poți încerca dietă prin eliminarepentru a te lămuri.

Încercând dieta prin eliminare poțidescoperi o intoleranță sau sensibilitatealimentară. Astfel, vei descoperi cauzaunor simptome neplăcute pe care leresimți și vei putea să le combați.

Calitatea vieții pacientului poate fisporită considerabil în urmă descope-ririi unei tolerante alimentare.

Cum poți urma o asemenea dietă?

Renun\[ la alimentele care provindintr-o categorie alimentară – de pildă,lactatele sau grâul. Timp de 3 săptă-mâni, vei evita complet consumul ali-

mentului eliminat. Pentru ca acest lu-cru să fie posibil, e necesar ca individulsă citească cu atenție etichetele alimen-telor pe care le consumă.

În aceasta perioad[, încearcă săconsumi alimente cât mai sănătoaseprecum legumele, fructele, grăsimileși proteinele de calitate.

După cele 3 săptămâni, reintrodualimentele eliminate în dietă în modtreptat. Observă reacția organismuluiși îți vei da seama dacă alimentele cupricina sunt responsabile pentru unelesimptome resimțite.

Dacă nu ai niciun dubiu că ai o sen-sibilitate sau intoleranță alimentară,mergi la medic și discuta cu el pe aceas-tă tema. Acesta va fi în măsură să con-firme intoleranța alimentară și să îțiofere soluții.

Dieta prin eliminare ;i beneficiile ei

Eliminarea alimentelor suspectate că ar crea probleme în organism este una temporară, decâteva săptămâni, maximum trei. În acest timp, se monitorizează starea de sănătate precum şiprocesul digestiv, astfel încât să se observe, dacă este cazul, modificări.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

Dacă vreți să obțineți rezultatesemnificative într-un timp scurt,trecerea la un antrenament pe inter-vale de intensitate ridicată ar puteasă fie exact ceea ce aveți nevoie. Artrebui să fie ideal pentru programulaglomerat al celor mai mulți dintrenoi.

Antrenamentele pe intervale tra-diționale implică o serie de exercițiide intensitate ridicată, urmate de operioada de odihnă sau de o serie deexerciții de intensitate mică. Existămai multe modalități de combinare aintensității, duratei și numărului deintervale. Orice formă de antrenamentpe intervale contribuie la creșterea re-zistenței și arderea grăsimilor, spre de-osebire de cele care se desfășoară înacelași ritm pentru aceeași perioad[.

În prezent, cercetătorii din Canada

și Australia au dezvoltat o versiunemai scurtă, cunoscută ca antrenamentpe intervale volum mic/intensitate ri-dicată, despre care susțin că oferă ace-leași beneficii ca sesiunile de antrena-ment mai lungi.

Ajut[ pacien\ii cu diabet de tip 2

Fiecare sesiune constă în 10 seriide exerciții de 60 de secunde realizatela aproximativ 90% din ritmul cardiacmaxim, intercalate cu 60 de secundede odihnă. Se ajunge la un total de 10minute de exerciții pentru fiecare se-siune de antrenament de 20 de minute.Pentru a v[ calcula ritmul cardiac ma-xim, scadeti vârstă pe care o aveți din220. Apoi înmulțiți numărul respectivcu 0,9. Spre exemplu, dacă aveți 35de ani, 220 minus 35, înseamnă 185.

Dacă înmulțiți 185 cu 0,9, obțineți unritm cardiac maxim de 166,5 sau 166de bătăi pe minut.

Potrivit cercetătorilor, antrena-mentul pe intervale volum mic/inten-sitate ridicată ar putea îmbunătăți să-nătatea inimii și i-ar putea ajuta pepacienții cu diabet de tip 2 să-și con-troleze mai bine nivelul zahărului dinsânge, deși perioada de exerciții estemult mai mică decât recomandărilestandard de 150 de minute de exercițiide intensitate medie pe săptămâna.Asigurați-v[ că sunteți în intervalulțintit pentru fiecare serie de 60 de se-cunde de exerciții de intensitate ridi-cată. De asemenea, dacă aveți proble-me cardiace, consultați un medic în-ainte să începeți antrenamentele.

În plus, din cauza pericolelor aso-ciate cu un stil de viață sedentar, esteimportant să aveți și zile de activitățifizice sau antrenamente normale.

10 minute de mi;care sunt suficiente pentru a sl[bi


Cea de-a 16-a ediţie a Concur-sului Internaţional George Enes-cu, ce are loc în Bucureşti, în pe-rioada 1-23 septembrie, înregis-trează un număr record deînscrişi în competiţie - 400 de ti-neri muzicieni, din 46 de ţări, depe cinci continente, potrivit or-ganizatorilor.

În total, pentru cele patru secţiuniale Concursului Enescu 2018 s-au în-scris< 126 de concurenţi la SecţiuneaPian, 121, la Secţiunea Vioară, 126 laSecţiunea Violoncel, şi 27 la SecţiuneaCompoziţie. 212 concurenţi provin dinEuropa şi Orientul Apropiat, 148 dinAsia, 29 din America de Nord, 9 dinAustralia şi Noua Zeelandă, iar doiconcurenţi sunt din America de Sud.Statistic, cele mai numeroase prezenţele au Coreea de Sud – 70 de concurenţi,România – 36, China – 33, Japonia –26, Rusia – 22, Italia – 21 şi Statele Uni-te ale Americii – 20 de concurenţi.

„Pornind de la vorbele lui GeorgeEnescu, aş adăuga că muzica reprezintă30% excelenţă şi profesionalism şi 70%mesaj. În lumea de astăzi, când con-textul geopolitic este atât de complex,muzica clasică are puterea să ne uneas-că, prin forţa exemplului. Diferitenaţionalităţi se reunesc pentru a cântaîntr-o orchestră sau într-un cor – şi,

prin aceasta, trebuie să suspende toateconflictele şi problemele, pentru că,dacă nu o fac, este imposibil să cânteîmpreună. Muzica nu te va abandonaniciodată, nu te va trăda, fiindcă mu-zica înseamnă armonie, şi pace. Credcă artiştii, muzicienii pot purta acestmesaj al păcii, al coeziunii şi acesta esteceea ce trebuie să transmitem către ti-nerii muzicieni. Există întotdeauna

speranţă, trebuie doar să investim înea!”, a declarat directorul artistic alConcursului Enescu şi al FestivaluluiEnescu, dirijorul Vladimir Jurowski.

Concursul Enescu 2018 şi-a propussă lanseze un dialog cu publicul tânărşi cu publicul larg deopotrivă. Astfel,Concursul Enescu 2018 va aduce pu-blicului şi câteva evenimente şi atelierede muzică – atât offline, cât şi online –

menite să inspire şi să desluşească „Ceauzim când ascultăm muzică?”. Pro-iectele se vor derula începând cusfârşitul lunii mai.

Concursul Enescu 2018 se va des-chide pe 1 septembrie, la Ateneul Ro-mân, cu un concert de gală susţinut decâştigătorii ediţiei din 2014< Ştefan Ta-rara (vioară), Eun-Sun Hong (violon-cel) şi Josu de Solaun (pian), alături deOrchestra Filarmonicii George Enescu,dirijată de Gabriel Bebeşelea.

Reputaţi muzicieni internaţionali,membri ai juriului Concursului Enescu2018, vor susţine, de asemenea, o seriede recitaluri extraordinare< violonce-listul britanic Raphael Wallfish şi pia-nistul John York (5 septembrie), vio-lonistul italian Salvatore Accardo şipianista Laura Manzini (14 septem-brie) şi pianistul suedez Peter Jablonski(22 septembrie). Acestora li se vor ală-tura laureaţi ai Concursului Enescu2016< violoncelistul american ZlatomirFung (8 septembrie), violonistul kazahErzhan Kulibaev (16 septembrie) şipianista de origine bulgară VictoriaVassilenko (20 septembrie).

La toate etapele Concursului Enes-cu 2018 – etapa I, etapa a II-a şi etapaa III-a, semifinală, pentru cele treisecţiuni de concurs (Secţiunea Violon-cel, Secţiunea Vioară şi Secţiunea Pian)-, participarea pentru public este des-chisă, precum şi la finalele cu orchestră,

cu participarea Filarmonicii „GeorgeEnescu” – Finala de Violoncel, 11 sep-tembrie, dirijată de Paul Watkins, Fi-nala de Vioară, 17 septembrie, dirijatăde Christoph Poppen, şi Finala de Pian,programată pentru 23 septembrie, di-rijată de Vassily Sinaisky. Cu excepţiaEtapei I din Concurs – eliminatorie -,restul etapelor, precum şi finalele sedesfăşoară la Ateneul Român.

Printre reprezentanţii juriului senumără nume importante ale muziciiclasice internaţionale, precum PhilippeEntremont, Pierre Amoyal, SalvatoreAccardo, Jean-Jacques Kantorow, Vik-tor Tretiakov, Peter Jablonski, DavidGeringas, ZygmuntKrauze, Arto No-ras, Myung-Whun Chung, RaphaelWallfisch, Jian Wang, Marin Cazacu,Remus Azoiţei, Dan Dediu, Silvia Mar-covici şi alţii.

Începând cu ediţia din 2014, Con-cursul Internaţional George Enescu es-te organizat ca eveniment de sine-stă-tător, cu participarea publicului. Avândo remarcabilă reputaţie internaţională,Concursul Enescu este membru alWorld Federation of International Mu-sic Competition şi al Alink – ArgerichFoundation – Piano Competition Wor-ldwide. Valoarea totală a premiilorediţiei din 2018 este de 115.000 de euro,iar acestora li se adaugă ateliere oferitede membri ai juriului, precum şi dis-tincţii speciale.

Unul din concertele importan-te care l-au lansat pe Vlad R[ceuca solist a avut `n program Con-certul pentru vioar[ de Ceai-kovski, o alegere foarte curajoas[`n acel moment al carierei sale,c]nd p[r[sea Liceul de Art[s[tm[rean ;i se ̀ ndrepta spre ;le-fuire ;i maturizare c[tre Acade-mia de Muzic[ “Gheorghe Dima”din Cluj-Napoca. ~n aceast[s[pt[m]n[, folosind muzica unuialt mare compozitor rus, Vlad ne-a ar[tat c[ procesul s[u de `mpli-nire ca muzician a dat roade din-tre cele mai frumoase.

Lector universitar la Academia clu-jean[, membru al orchestrei Filarmo-nicii “Transilvania” din Cluj-Napoca,`n v]rst[ de 31 de ani acum, Vlad R[ceua oferit al[turi de Filarmonica “DinuLipatti” Concertul nr. 2 `n sol minorop. 63 de Serghei Prokofiev. Programulserii a fost completat de Simfonia a 7-a `n re minor de Antonin Dvorak. Adirijat Andrei Gocan, un t]n[r maestruformat tot la ;coala clujean[ ;i cizelat`n special la Londra, la faimoasa Aca-demie Regal[ de Muzic[.

Lirism ;i tiradela `ntoarcerea acas[

Dup[ ani ̀ ntregi de succese ̀ n Oc-cident, Serghei Prokofiev a decis - ui-mitor pentru mul\i - s[ se `ntoarc[ `nURSS `n 1935, ademenit de promisiu-nea unui statut privilegiat oferit de re-gimul comunist. Concertul nr. 2 pentru

vioar[, scris `n acel an, se deschide cuo melodie ̀ ncredin\at[ instrumentuluisolist `n care compozitorul pare s[ fipus toat[ nostalgia dorului de patrie.Folclorul rus st[ `n substratul temelorprimei p[r\i, care combin[ pasaje deun lirism rafinat cu lungi tirade plinede provoc[ri tehnice pentru solist ;i oscriitur[ mai cur]nd simfonic[, vioarasolo fiind parte a unui dialog str]ns`ntre diferitele sec\iuni instrumentale.Este o muzic[ plin[ de complexit[\i,dar deloc artificial[. Evocarea prover-

bialului suflet slav continu[ `ntr-unAndante assai elocvent ;i nobil, parc[`n spiritul unui Beethoven din marilesale concerte, iar turul de for\[ se`ncheie cu un rondo av]ntat, punctatde ritmuri de castagnete, “ben marca-to”, parc[ dorind s[ redea ner[bdarea;i bucuria artistului aflat ̀ n fa\a reg[si-rii locurilor natale.

Desigur, `n primii ani de dup[`ntoarcere i-a mers bine lui Prokofiev,dar cu timpul stricte\ea ideologic[ aepocii lui Stalin a ajuns s[-l afecteze ;i

pe el. Avea s[ moar[ `n aceea;i zi cutemutul dictator, poate cu regretul dea nu fi cump[nit mai bine o decizieat]t de important[. Dar muzica acestuial doilea Concert ne arat[ c[ patriotis-mul rus (nu sovietic) era foarte impor-tant pentru el.

O demonstra\ie de for\[

~nc[ de la minunata melodie cucare `ncepe partitura am remarcat su-netul limpede, amplu, al viorii lui Vlad

;i frazarea impecabil[. Impresia a con-tinuat pe parcursul celor peste 30 deminute `n care solistul abia dac[ aretimp s[ ̀ ;i trag[ sufletul. Pasajele liriceerau clare, ferite de patetism, pasajeletehnice nu zg]riau urechea, ritmul eraurm[rit cu str[;nicie, vioara se integrairepro;abil ̀ n ansamblu. Reg[seam ar-tistul cerebral care ne-a impresionat ̀ nlucr[ri de Richard Strauss ;i Mendel-ssohn `n anii trecu\i, acum extrem desigur pe sine, imperial uneori, cu ati-tudinea omului matur ;i bine a;ezat ̀ nvia\[ ;i carier[. Aplauzele au fost entu-ziaste, pe m[sura demonstra\iei defor\[ ;i inteligen\[ pe care domnulR[ceu ne-a oferit-o. Din scaunul con-certmaestrului, ce a sim\it tat[l s[u nu-mai el poate ;ti. Cu siguran\] a fostm]ndru. :i nu ne-am sup[rat c[ Vladn-a oferit ;i un bis. Chiar nu mai aveanimic de demonstrat.

Dirijorul Andrei Gocan s-a doveditla fel de bine preg[tit. Cu gesturi ample;i ferme a condus at]t complicatulConcert, c]t ;i entuziasta Simfonie deDvorak, pasajele `n tutti ale coardelorfiind impresionante aici, ca ;i echilibruldinamic `ntre instrumente, semn alunor repeti\ii cu folos. S-a v[zut c[ di-rijorul are o viziune personal[ ;i s-astr[duit s[ o impun[, conving]nd mai`nt]i orchestra s[-l urmeze, apoi, prinea, publicul, care p[rea c[ vrea s[ pre-lungeasc[ la infinit momentul aplau-zelor de la finalul serii ;i nu s-ar fisup[rat s[ mai asculte o dat[ una dincele patru mi;c[ri.

P[cat c[ nu s-au bucurat mai mul\is[tm[reni de o sear[ muzical[ memo-rabil[. Eh. Vine vara, ba a ;i venit.

Vasile A.

400 de tineri interpre\i s-au `nscris la Concursul Enescu 2018

Vlad R[ceu preg[tindu-se s[ atace un nou pasaj de bravur[ al[turi de orchestra condus[ de Andrei Gocan

Josu de Solaun (`n foto la Satu Mare) va c]nta `n concertul de deschidere

Vlad R[ceu a revenit cu brioca solist pe scena Filarmonicii

MUZIC~~nc[ de la minunata melodie cu care `ncepe partitura am remarcat sunetul limpede, amplu, al

viorii lui Vlad ;i frazarea impecabil[. Impresia a continuat pe parcursul celor peste 30 de minute`n care solistul abia dac[ are timp s[ ̀ ;i trag[ sufletul. Pasajele lirice erau clare, ferite de patetism,pasajele tehnice nu zg]riau urechea, ritmul era urm[rit cu str[;nicie, vioara se integra irepro;abil`n ansamblu.


ARTE MAR}IALE

Artele Mar\iale Istorice Euro-pene, sau lupta cu săbii medieva-le, cum se mai spune prin poporsunt cunoscute la nivel interna\io-nal sub acronimul H.E.M.A. (His-torical European Martial Arts).

O disciplin[ care ne fascineaz[ ;iast[zi, dar care trebuie mai ̀ nt]i resusci-tat[. ~n aceea;i m[sur[ ajutate c]t ;i`ncurcate de popularitatea divertismen-tului cu tent[ medieval[, Artele Mar\ialeIstorice Europene sunt mai mult dec]tsport. Prin interpretarea manuscriselormedievale, entuzia;tii acestui sport, mul\idintre ei istorici de profesie, au reu;it s[r[stoarne multe dintre miturile medie-vale create de cinematografia modern[,de industria jocurilor pe calculator saupur ;i simplu de faptul c[ istoricii, printr-o abordare pur teoretic[, nu au reu;it s[`n\eleag[ foarte bine elementele comba-tive din Evul Mediu, perioada Renașteriisau chiar sfârșitul secolului XIX și înce-putul secolului XX. Av]nd ;i latura aca-demic[ prin arheologia experimental[sau studierea manuscriselor, practican\iide HEMA transpun teoria descoperit[în izvoarele istorice, redescoperind teh-nici practice ;i foarte important, eficien-te, `ntr-un duel sau alte forme de con-fruntare marțială. Latura sportiv[ vine`n ajutorul componentei academice, de-oarece tehnicile studiate `nt]lnesc astfeloponen\i reali care vor contesta discursulde arme și vor aten\iona de fiecare dat[c]nd interpretarea unui izvor este ero-nat[, prin simplul fapt că tehnica rezul-tat[ din interpretare se va dovedii inefi-cient[.

De;i în Europa, sportul exista dinanii 90, Primul Club de H.E.M.A. dinRom]nia s-a `nfiin\at abia acum 4 ani laBucure;ti. R[zvan Marinescu, fost scri-meur a decoperit HEMA de pe internet;i a ̀ nfiin\at clubul Societas Milites Gatae.În ultimii 2 ani însă, au început să aparătot mai multe cluburi, precum Gebeleiziscare își desfășoară activitatea în Satu Ma-re și Cluj-Napoca, Iron Will HEMA Aca-demy, la București sau KFD Klaussen-burg la Cluj.

M[d[lin Drago;, un t]n[r s[tm[reanpasionat de acest sport a fondat în SatuMare clubul Gebeleizis. “Mi-am doritfoarte mult s[ fac HEMA. Am căutat penet ;i am v[zut ca singurul club din \ar[era atunci la Bucure;ti. M-am hot[r]ts[-mi fac clubul meu. M-au ajutat foartemult p[rin\ii, c]\iva prieteni mai apro-pia\i, cei din Bucure;ti ;i comunitateainterna\ional[. Pe internet exist[ foartemulte informa\ii iar oamenii din HEMAsunt foarte receptivi ;i sar mereu `n aju-tor. Sfaturi, informa\ii, surse de studiu,furnizori de echipamente, cam tot ce-amavut nevoie. A;a am început, acum neextindem. Avem deja o filial[ ;i la Cluj.Acolo merge mai repede pentru c[ suntmai mul\i oameni interesa\i de acestsport. La Satu Mare suntem `nc[ pu\inipractican\i, dar sper[m ca num[rul lors[ creasc[ dup[ ”Fior di Szatmar”.

4 zile de cursuri, ateliere delucru, competiție de spadălungă, regal de dueluri

Anul acesta, ”Fior di Szatmar” a avutloc în perioada 3-6 mai la Cetatea Ardud.Organizat de Asocia\ia Sportiv[ Gebe-leizis, acesta a adus pe l]ng[ sportivi dinșase țări, respectiv SUA, Suedia, Germa-nia, Croația, Ungaria ;i evident, Româ-nia, c]teva nume sonore din comunitateaintrenațională HEMA precum Tobias Zi-merman, specialist `n sabie, care a \inut

un curs despre c]teva tehnici de baz[ aleacestei arme, Axel Pettersson, multiplucampion mondial de spad[ lung[, spad[de o m]n[, sabie ;i rapier[, care împreu-

nă cu Kristine Konsmo unul dintre ceimai respectați arbitri internaționali aujurizat competiția și Matt Galas unul din-tre pionierii acestui sport, care la peste

50 de ani, a venit la Fior di Szatmar săconcureze cot la cot cu ceilal\i partici-panți.

De-a lungul celor 4 zile, la ”Fior di

Szatmar” au avut loc diverse cursuri, ate-liere de lucru, competiția de spadă lungă,și un regal de dueluri caritabile.

În prima zi, Tobias Zimmerman asusținut un curs de inițiere în sabia ger-mană, o tradiție a sec. XVII – XIX nu-mită „Gedecktes Hiebfechten“ (scrimăprin tăieturi, cu acoperire). Cursul a fosturmat de dueluri din cadrul regalului ca-ritabil, care s-au extins până `nspre sea-ră.

Ziua de 4 mai i-a găsit pe entuziaștiiprezenți, adunați în jurul… am puteaspune legendarului avocat Matt Galas,omul care a f[cut primii pași spre redes-coperirea tradițiilor medievale de luptăcu spade, în cea de-a doua jumătate aanilor 80. Acesta a \inut o prelegere in-formală despre istoria HEMA, despre fe-lul în care manuscrisele istorice care staula baza acestui sport au ieșit la lumină, șidespre modul în care comunitatea inter-națională HEMA a început s[ prindăcontur la sfârșitul secolului XX, odat[ cuapariția internetului. Așa cum era de aș-teptat, după-amiaza a fost din nou acom-paniată de clinchetul de spade caracte-ristic duelului. Regal caritabil până la lă-sarea serii.

Sâmbătă, discursul de arme din ca-drul competiției de spadă lungă, a fostatât de fioros, ̀ ncât până și cerul a începutsă tune și să fulgere, probabil simțindu-se intimidat de măiestria spadasinilordin mica cetate. Ploaia, grindina și ful-gerele `ns[, nu i-au speriat pe sportivi,care au luptat cu și mai multă înverșu-nare. În top 5, s-au clasat în ordine as-cendentă< Andrei Chirleșean (București- RO), David Czege (Budapesta - HU),Istvan Havasi (Budapesta - HU), OliverGaras (Pecs - HU) și Ionuț Zainea (Bu-curești - RO), care și-a apărat cu onoaretitlul câștigat anul trecut. Iar dacă ̀ n cro-nici sportive replica ”și-a apărat cu onoa-re titlul” a devenit un clișeu de cele maimulte ori lipsit de conținut, la ”Fior diSzatmar” onoarea a fost la ea acasă. Spi-ritul corectitudinii a domnit peste con-curenți care de fiecare dată, au semnalatarbitrilor loviturile pe care le-au încasatdar unghiul nu i-a permis arbitrului săle observe, și au păstrat mereu o atmos-feră de respect reciproc asezonată cu îm-brățișări, felicitări, sfaturi și alte gesturicordiale.

Ultima zi a evenimentului a fost mar-cată de un curs practic de arbitraj susținutde celebra Kristine Konsmo. A urmatapoi un scurt atelier de lucru sub îndru-marea maestrului Axel Pettersson, cu pri-vire la prizele pe spadă, precum și altesubtilități ale discursului de arme. Festi-vitatea de premiere a avut loc în prezențaprimarului Orașului Ardud, dl. OvidiuMarius Duma și s-a desfășurat în capeladin interiorul Turnului de Vest al CetățiiArdud.

Regalul Caritabil

Deoarece datoria unui cavaler estesă lupte pentru a-i ajuta pe cei mai puținnorocoși, pe ̀ ntreaga desfășurare a ”Fiordi Szatmar”, a avut loc un regal caritabil.Acesta consta în faptul c[ oricare dintreparticipanți, poate provoca la duel altparticipant, cu oricare dintre armele dis-ponibile, `n schimbul unei donații. Toțibănuții adunați astfel, o sumă de douăori mai mare decât se așteptau ini\ial or-ganizatorii, au fost donați familiei uneifetițe din Ardud care se antrenează sădevină o dansatoare de top. La rugămin-tea organizatorilor, am ales să nu publi-căm numele tinerei beneficiare a regalu-lui caritabil, pentru a nu o supune la ne-plăceri ori stigmatizare.

Darian Ienă;oiu

Av]nd ;i latura academic[ prin arheologia experimental[ sau studiereamanuscriselor, practican\ii de HEMA transpun teoria descoperit[ în izvoareleistorice, redescoperind tehnici practice ;i foarte important, eficiente, `ntr-unduel sau alte forme de confruntare marțială.

“Fior di Szatmar” a atras entuzia;ti ai artelormar\iale istorice europene din 6 \[ri

H.E.M.A – deopotrivă sport şi cercetare academică


MAGAZIN

1. Elisa Leonida Zamfirescu< primafemeie inginer din lume.

S-a născut pe 10 noiembrie 1887 înGalați. După terminarea liceului, a încercatsă se înscrie la Școala Poduri și Șosele dinBucurești, însă, din pricina prejudecățilora fost respinsă. Așa că a plecat la Berlin și,în 1909, s-a înscris la la Academia RegalăTehnică. În momentul înscrierii, decanula încercat s-o convingă să renunțe, invo-când “cei trei K” (kirche, kinder, küche –biserica, copiii, bucătăria) definitorii pen-tru profilul de atunci al femeii. Elisa nu s-a răzgândit și, în 1912 a absolvit cu brioAcademia, devenind prima femeie inginerdin lume. A fost șefă a laboratoarelor In-stitutului Geologic al României și, în pa-ralel, a activat ca profesoară de fizică șichimie.

2. Sarmiza Bilcescu< prima femeieavocat din Europa şi prima femeie careşi-a luat doctoratul în Drept.

S-a născut pe 27 aprilie 1867, în Bu-curești. În 1884 s-a înscris la Facultatea dedrept a Universității din Paris. Decanul deatunci, Edmond De Santerre, avea să de-clare< “Ne-am temut să îi acordăm dom-nișoarei Bilcescu avizul pentru cererea sa,temându-ne că vom fi nevoiți să facempoliție prin amfiteatre”. Mai mult< după cea fost admisă, portarului facultății nu i sedădea dreptul să îi permită accesul în in-stituție. Așa că românca a fost nevoită săse plângă conducerii facultății, aducândca argument faptul că pe frontispiciul clă-dirii stă înscris “libertate, egalitate, frater-nitate”. Și astfel se face că, la încheierea pri-mului an de studii, Edmond De Santerres-a adresat tuturor studenților, menționând“înverșunarea pentru care merită toate lau-dele și conduita exemplară” a Sarmizei. În1887 și-a luat licența în Drept, iar în anul1890 doctoratul în Drept (cu doi ani maidevreme decât Jeanne Chauvin, prima fe-meie din Franța care a reușit acest lucru).

3. Anna de Noailles< prima femeie co-mandor a Legiunii de Onoare franceze şiprima femeie primită în Academia Re-gală Belgiană.

Anna de Noailles, fiica prințului Gri-gore Brâncoveanu, s-a născut la Paris, pe15 noiembrie 1876. Și-a făcut debutul poe-tic în 1899, iar doi ani mai târziu, primulsău volum de poezii – Le Cœur innom-brable – este atât de apreciat încât devineprima femeie admisă în prestigioasa Aca-demie Regală Belgiană a Limbilor și Lite-raturii Franceze. Devine apoi membră aexclusivistei Academii Franceze, care, în1921, i-a și acordat Marele Premiu pentruliteratură. Este, de asemenea, prima femeiecare a primit distincția de comandor al Le-giunii de Onoare, iar Nicolae Iorga o con-sidera “cel mai mare poet francez”, neui-tând să adauge că “dinspre partea tatăluieste româncă”. Anna de Noailles era ad-mirată de mai toți marii artiști parizieni(Proust, Cocteau, Colette, Valery, Gide,sunt doar câteva nume) iar August Rodini-a sculptat chipul în marmură.

4. Vera Atkins< cea mai importantăfemeie-spion din cel de-al Doilea RăzboiMondial.

S-a născut în Galați, pe 16 iunie 1908și a emigrat în Marea Britanie în 1933. Stu-diază la Paris, la Sorbona, iar în 1941, laîntoarcerea în Anglia, se alătură Serviciuluide Operațiuni Speciale(SOE). Aici îi suntîncredințate cele mai sensibile misiuni<acelea de recruta și plasa femeile spion.“De o inteligență feroce, comportamentdintr-o bucată și abilități de informatorexcepționale, Vera a condus nenumăratemisiuni în anii ’30. După ce a înaintat înpozițiile executive ale SEO, o agenție înfi-ințată de către Winston Churchill, a deve-nit șefa unei armate clandestine. Echipa eise înfiltra adânc în liniile inamice, lua le-gătura cu luptătorii Rezistenței, distrugeaținte vitale, ajuta prizonierii Aliați să eva-deze, asasina soldați germani și transmiteainformații Londrei”, se arată în cartea nu-mită, cum altfel, “Spymistress< The Life ofVera Atkins, the Greatest Female SecretAgent of World War II”. S-a retras din ser-viciul activ în 1947, într-un sat din Anglia,unde în anul 2000, a și murit. Se spune căeste una dintre femeile care au inspirat ce-lebrul personaj Moneypenny, frumoasasecretară a șefei agentului James Bond.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Luna mai, denumită popularși “Florar” este o lună a ierburilor,o lună plină de prospețime și cu-loare. Se manifestă printr-o ex-plozie de vegetație, copacii prindculoare și viață datorită frunzelorși florilor, iar muncile agriole seintensifică.

În această lună muncile câmpuluiși ale grădinilor devin priorități, astfelțăranii părăsesc casele și gospodăriilepentru a fi în toiul lucrărilor agrare.

În luna mai se strâng turmele de oiși vaci, pentru a fi duse la ciobani. Înunele regiuni ale țării, mai ales în zonamontană se face și “măsura oilor”.

Alte superstiții ale lunii mai fac re-ferire la anul agricol ce urmează, cât șila timpul din decursul acestuia, astfel<Dacă în serile lunii mai apare rouă și etimp răcoros, atunci vom avea belșugla vin și fân> Ploaia caldă a lunii mai ebinecuvântare pentru culturile de grâuși porumb> Dacă în luna mai năpădescgândacii, atunci vom avea un an mă-nos> Furtunile cu tunete și fulgere dinluna mai ne prevestesc un an roditor>Dacă luna mai e ploioasă, atunci vomavea un iunie secetos etc.

S[rb[torile importante ale lunii mai

Printre sărbătorile importante alelunii mai se numără< Sfântul Gherman,pe data de 12 mai> Sfinții Împărați Con-stantin și Elena, pe data de 21 mai> În-ălțarea Domnului sau Ziua Eroilor, pedata de 24 mai> Ioan Fierbe Piatră, pedata de 25 mai.

Ispasul, Înălţarea Domnului

Este o sărbătoare cu data mobilă,care se sărbătoreşte în a şasea săptă-mână de la Paşti. Se spune că Ispas arfi fost un personaj mitic, care ar fi asis-

tat la Înălţarea Domnului> deoarece ela fost un om vesel, credincioşii cautăsă fie şi ei veseli în această zi.

Superstiţiile de Ispas spun c[, înaceast[ zi, oamenii se bat cu leuştean,ca să se îngraşe> femeile şi fetele se în-cing cu leuştean, pentru sănătate şipentru a avea copii frumoşi şi sănătoşi.În această zi de Înălţare, femeile împartmerinde pentru sufletele morţilor, căciatunci se înal\[ sufletele lor la Cer şi săaibă merinde de drum. În drumul lorspre Cer, unele spirite ale morţilor sepot rătăci, rămânând pe pământ undevor deveni moroi, strigoi> de aceea,există superstiţia că dacă culegi şisfinţeşti flori, frunze şi ramuri de nuc,de alun, leuştean sau paltin şi loveştivitele şi oamenii cu ele, aceştia vor fi

feriţi de moroi sau strigoi.Împotriva trăsnetului se pune

leuştean la ferestre şi casele se împo-dobesc cu frunze verzi de paltin. Su-perstiţia spune să nu dai din casa focsau sare în ziua de Ispas> foc – pentrucă tot anul vei avea inimă rea ca foculşi sare – dacă ai vaci, acestea nu vormai da smântână. Se spune că, tot cese seamănă după Ispas nu rodeşte şică, numai până la Ispas e bine a semănaporumbul, că altfel nu se mai coace.

Superstiţii de Costandinul Puilor

Sărbătoarea cu data fixă în calen-darul ortodox, 23 Mai, a Sfinţilor Îm-păraţi Constantin şi maică sa Elena,

este şi data limită calendaristică pentrusemănatul porumbului, ovăzului şi me-iului. Această zi se mai cheamă în po-por, ca fiind Costandinul Puilor, căcise spune că în această zi păsările de pă-dure îşi învaţă puii să zboare.

Cu ziua de Constantin şi Elena sespune în popor că începe vara> cine lu-crează în această zi, va avea bucăţelearse pe câmp. Nu se lucrează şi pentrua se feri de distrugerea holdelor şi astrugurilor de către păsările cerului.Gospodinele au superstiţia că dacă vorlucra în această zi, ulii le vor mâncapuii din bătătură. După ziua de Con-stantin şi Elena nu se mai pune nimicîn pământ, fiindcă se crede că degeabacăzneşti, întrucât totul se va îngălbenica aurul.

După ziua de Constantin și Elena nu se mai pune nimic în pământ, fiindcă se crede că degeaba căznești, întrucât totulse va îngălbeni ca aurul

Furtunile cu tunete ;i fulgere dinluna mai ne prevestesc un an roditor

Dacă în serile lunii mai apare rouă şi e timp răcoros, atunci vom avea belşug la vin şi fân

Renumite în lume, dar necunoscute în \ar[

O mandibulă reprezintă cel maimare os de pterozaur de acest tipdescoperit vreodată, indicând că ospecie gigantică cu 8-9 metri în an-vergura aripilor trăia în regiuneade astăzi a Transilvaniei, acum 66de milioane de ani.

Chiar în ultima parte a Cretacicului,când nivelurile mării erau mai ridicate,prădătorul trăia pe un arhipeleag. Înaceastă perioadă, a avut loc și extincţiaîn masă care a dus la dispariţia dinozau-rilor, relatează National Geographic.

Cel mai probabil, animalul avea gâtulscurt și un craniu mare, având o în-făţișare robustă. De asemenea, era unomnivor care se hrănea cu ouă de dino-zaur, crocodili mici, ţestoase de apă dulceși pești. “Nu este cel mai mare ptero-zaur descoperit vreodată, dar este ceamai mare mandibulă descoperită, cu olungime totală estimată la 110-130 decentimetri”, a precizat paleontologul Má-

tyás Vremir (Societatea Muzeului Ar-delean), conducătorul studiului publicatrecent în jurnalul Lethaia.

Ardealul are cea mai mare concentraţie de reptile zburătoare gigantice

Creatura este al treilea tip de ptero-zaur descoperit în regiune, ceea ce în-seamnă că, acum, Ardealul are cea maimare concentraţie de reptile zburătoaregigantice. Lista include altă specie po-reclită Dracula, descoperită în 2009.

Astfel de descoperiri ajută cercetă-torii să înţeleagă mai bine cum acesteanimale zburătoare ciudate făceau partedin ecosistemele Cretacicului târziu.

“Cu excepţia câtorva fragmente, du-pă mai mult de un secol de colectare defosile din Ardeal, nu se știa nimic desprepterozauri până acum 16 ani”, a precizatVremir. “În ultimii 10 ani, imaginea s-aschimbat substanţial, iar peste 50 de spe-

cimene fosile au fost colectate din variisituri”. Mandibula masivă - singuraparte descoperită din noua specie - afost găsită și dezgropată în regiuneaHaţegului în anul 1978, dar atunci nu afost recunoscută ca pterozaur. Vremir șico-autorul studiului Gareth Dyke, pa-leontolog la Universitatea Debreţin dinUngaria, vizitau în 2011 colecţia de fosiledin București, făcând conexiunea cu unposibil pterozaur.

Pare să fie o concentraţie de giganţi în Cretacicul târziu

Pterozaurii gigantici din România“par să fie mai diverși și mai ciudaţi decâtalţii pe care-i cunoaștem”.

De asemenea, unul dintre cei maimari pterozauri, Hatzegopteryx, provinetot din Haţeg, așa cum indică și numele.Vremir și colegii săi speculează că speciarecent descoperită este mai robustă decâtHatzegopteryx, deși este mai mică în di-mensiuni.“Pare să fie o concentraţie de

giganţi în Cretacicul târziu. Există pro-babil câteva specii de pterozaur care sesuprapun în timp, toate devenind foartemari”, a afirmat Michael Habib, un ex-pert de la University of Southern Cali-fornia. „Motivul poate fi reprezentat decondiţiile care erau foarte bune pentruele”. Altfel spus, speciile erau în siguranţă,având destulă pradă și locuri bune pen-tru cuib. De asemenea, este foarte pro-babil ca pterozaurii să-și fi pierdut abi-litatea de a zbura, pe măsură ce au cres-cut în dimensiune. „Sunt destul de sigurcă gigantul de la Sebeș (Dracula) nu erazburător”, a menţionat Vremir. Ptero-zaurii gigantici din România „par să fiemai diverși și mai ciudaţi decât alţii pecare-i cunoaștem”, a precizat Dave Hone,paleontolog la Queen Mary Universitydin Londra. „Insulele sunt cunoscutepentru ciudăţenii. Sunt câţiva dinozauribizari în Haţeg și o lipsă de carnivorifoarte mari, astfel că pterozaurii au de-venit înlocuitorii tiranozaurilor în re-giune”.

0 nou[ fosil[ de reptil[ zbur[toare dezv[luie înc[ o speciede pterozauri mari care tr[iau în Ardeal

Alte superstiții ale lunii mai fac referire la anul agricol ce urmează, cât şi la timpul din decursulacestuia, astfel< Dacă în serile lunii mai apare rouă şi e timp răcoros, atunci vom avea belşug lavin şi fân> Ploaia caldă a lunii mai e binecuvântare pentru culturile de grâu şi porumb> Dacă înluna mai năpădesc gândacii, atunci vom avea un an mănos> Furtunile cu tunete şi fulgere din lunamai ne prevestesc un an roditor> Dacă luna mai e ploioasă, atunci vom avea un iunie secetos etc.


La Met Gala, evenimentul caritabilprin care se strâng fonduri pentru Me-tropolitan Museum of Art’s CostumeInstitute din New York, vedetele au alesvestimentaţii elegante, dar şi extremde curajoase pentru covorul roşu. Anulacesta, tema evenimentului a fost "Hai-nele de duminică", o aluzie la expoziţia"Heavenly Bodies< Fashion and theCatholic Imagination" (Trupuri para-disiace< Moda şi Imaginaţia catolică)de la Institutul Costumului, în benefi-ciul căruia este organizată gala.

Met Gala marcheaz[, de asemenea,marea deschidere a expozi\iei anualea Costume Institute. În fiecare an, dresscode-ul este decis în functie de tema-tica expozitiei. Evenimentul este unuldin cele mai exclusiviste din New York,la care participă personalităţi din do-meniul modei, dar şi al showbiz-ului

Biletele costă între 30.000 de dolari şi 275.000 de dolari pentru o masă

La ediţia din acest an, vedete de topde la Hollywood au ales vestimentaţiielegante, aparţinând unor mari case demodă, dar şi outfituri curajoase. Pentrua finanţa această expoziţie a CostumeInstitute, Anna Wintour organizeazăîn fiecare an Gala Met, care rivalizează

cu ceremonia premiilor Oscar ca eve-niment monden al anului în SUA. Re-dactorul şef a revistei Vogue reuşeştesă atragă celebrităţile în vogă ale mo-mentului pentru această gala. Biletelepentru acest eveniment costă între30.000 de dolari şi 275.000 de dolaripentru o masă, dar este nevoie de in-vitaţie pentru a participa la gală.

Rihanna a făcut senzaţie cu ţinuta sa

Gazdele evenimentului au fost, ală-turi de Anna Wintour, Amal Clooney,soţia actorului George Clooney, Do-natella Versace şi Rihanna. Ca şi la pre-cedentele ediţii din 2015 şi 2017, cân-tăreaţa din Barbados a atras din toateprivirile cu rochia sa bustieră “papală”,asortată cu o mantie şi o mitră pe cap.

Ţinuta a fost semnată de MaisonMargiela, un mod de a-i întinde mânadesignerului John Galliano, a cărui tre-cere pe la casa Dior nu a fost uitată şicare va inaugura joi noua sa expoziţiede inspiraţie catolică. Rihanna a reuşitsă o eclipseze pe senzaţia momentului,cântăreaţa de rap Cardi B, a cărei rochiefoarte decoltată era în ton cu cea a ar-tistei din Barbados ca inspiraţie şi in-crustaţii. La braţ cu designerul JeremyScott, care i-a conceput rochia cu trenă

lungă pentru casa Moschino, Cardi B,însărcinată, a cobort scările Met într-un turbion de flashuri.

Blake Lively, Solange sau Madonnaau optat si ele pentru inspiraţia reli-gioasă. Cea din urmă, o catolică dinMichigan şi "regina muzicii pop", alcărei hit din 1989 "Like a Prayer" esteun clasic al ringului de dans, a apărutla eveniment îmbrăcată într-o ţinutămarca Jean Paul Gaultier. Cântăreaţaîn vârstă de 59 de ani, îmbrăcată într-o rochie amplă, neagră, a purtat pe capo coroană aurie decorată cu crucifixuri,de care era ataşată o voaletă neagră.

Alte vestimentaţii care au tăiat res-piraţia au fost cea însoţită de aripi pur-tată de Katy Perry, sau cea decorată cumulte cruci a cântăreţei Lana Del Rey,spectaculoasa rochie aurie a lui KimKardashian, sau cea mult mai sobrăpurtată de Anna Wintour.

Cupluri celebre la Met Gala

Pentru o noapte, cuplurile de cele-brități au lăsat departe luminiile stră-lucitoare ale Hollywoodului pentru oseară memorabilă în New York. Cu-pluri și-au coordonat ținutele, iar pen-tru câteva dintre ele Met Gala 2018 aînsemnat debutul pe covorul roșu.Bradley Cooper și Irina Shayk și-au fă-

cut apariția împreună la Gala Met și,deși sunt împreună din 2015, iar anultrecut au devenit părinți, acesta a fostprimul eveniment în care au pășit îm-preună pe covorul roșu. La fel au statlucrurile și pentru Kylie Jenner și TravisScott. Părinții lui Stormi au venit îm-preună la Gala Met 2018 și nu au fostdeloc timizi în a-și arăta dragostea înfața fotografilor. Se pare că Elon Muska trecut peste despărțirea de AmberHeard pentru că seara trecută a venitînsoțit de cântăreața de origine cana-diană Claire Boucher, aka Grimes. Bi-neînțeles, de pe covorul roșu nu au lip-sit nici cupluri cu vechime, cum ar fiGisele Bündchen și Tom Brady sauAmal și George Clooney.

Organizată anual în prima zi deluni a lunii mai, extravaganta gală aavut încasări de 12 milioane de dolariîn 2017. Respectarea intimităţii oas-peţilor este garantată, iar mesajele pereţelele de social media, după ce vede-tele au trecut dincolo de covorul roşu,sunt interzise încă din 2016.

Met Gala în 2017

Gala a avut în 2017 o tematică in-titulata ”Rei Kawakubo/Comme desGarçons< Art of the In-Between” - unomagiu adus ţinutelor avangardiste ale

creatoarei de modă japoneze Rei Ka-wakubo.

Cântăreaţa pop Katy Perry, co-preşedintă a ediţiei de anul trecut a ba-lului, s-a ridicat la înălţimea provocă-rilor lansate de tema acestui eveniment,purtând un ansamblu vestimentar -denumit “Artisanal” - al casei Margiela,creat de John Galliano, alcătuit dintr-o rochie din tul roşu ;i un voal pe carea fost brodat cuvântul “Witness”. EricWilson, directorul departamentului deştiri despre moda al unei publicaţiistrăine, a spus că tema abordată de MetGala în 2017 a fost “extrem de provo-catoare” în comparatie cu cele ale ga-lelor precedente şi a considerat că ţin-uta purtată de Katy Perry a fost “foartecurajoasă”.

Rihanna a impresionat şi la ediţiatrecută, respectând preferinţa creatoa-rei nipone Rei Kawakubo spre silueteledramatice, graţie unei rochii floraleComme des Garçons, realizată manual,cu tăieturi şi volane supradimensiona-te. Rihanna a generat cele mai multemenţionări pe reţelele de socializaregraţie acelei rochii, a spus Kellan Terry,un analist care lucreaza pentru o com-panie de monitorizare a mesajelor on-line.

Vera Pop

|inute elegante ;i curajoase pe covorul ro;u la Met Gala

Date post:	16-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

iu, primul paroh ;i protopop de Satu Mare · vara popoarelor”, a însemnat, cum a re - marcat...

Documents