Istorie - Ghidul elevului

Această primă ediţie (pilot) este finanţată de Uniunea Europeană.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII

MIHAI STAMATESCU

ISTORIEModulul 1Orientarea în timp și spaţiu istoricGhidul elevului

Proiect Phare „Acces la educaţie pentru grupuri dezavantajate”Programul „A doua șansă”

© Ministerul Educaţiei și Cercetării

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate” 2003 – au fost realizate de o echipă de experţi ai Ministerului Educaţiei și Cercetării,pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentală a programului educaţional revizuit „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:Lucia Copoeru, coordonatoarea componentei „A doua șansă”– învăţământ secundar inferiorDorina Kudor, autoare „Limba și literatura română”Carmen Costina, autoare „Limba engleză”Ariana-Stanca Văcăreţu, autoare „Matematică”Nicolae Pellegrini, autor „Matematică”Luminiţa Chicinaș, autoare „Știinţe”Ioana Mihacea, autoare „Știinţe”Mihai Stamatescu, autor „Istorie”dr. Horaţiu Popa-Bota, autor „Geografie”dr. Doina-Olga Ștefănescu, autoare „Cultură civică”Paul Vermeulen, expert U.E., componenta „Elaborare curriculum și materiale educaţionale”

Ghidul este realizat în conformitate cu programa școlară pentru disciplina Istoriedin cadrul programului „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior, aprobată de Ministerul Educaţiei și Cercetării prin Ordinul nr. 5375/29.12.2005 și este distribuit gratuit cursanţilorînscriși în acest program educaţional.

Toate materialele din cadrul programului educaţional „A doua șansă” vor fi modificate, conformsugestiilor de îmbunătăţire formulate în urma utilizării lor în școală.În acest sens, trimiteţi comentariile și sugestiile dumneavoastră pe [email protected]

Coordonator editorial: Laura CodreanuDesign copertă, layout: Elemér KönczeyDesign și dtp: András TánczosIlustraţii: Levente SzekeresCorectură: Mirabela Mitrică

Acest material este publicat în scopuri educaţionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an deaplicare experimentală a programului educaţional „A doua șansă” – învăţământ secundar inferior.Autorii s-au străduit să intre în legătură cu proprietarii imaginilor pentru a obţine permisiunea de a lefolosi în această ediţie. Îi rugăm pe aceia pe care nu i-am putut contacta să ia legătura cu noi [email protected].

Această publicaţie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaţie pentru grupuridezavantajate”, componenta „A doua șansă”.Editorul materialului: Ministerul Educaţiei și CercetăriiData publicării: februarie 2006

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

PROGRAMUL „A DOUA ȘANSĂ” • NIVEL SECUNDAR INFERIOR 3

CuprinsIntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4

Capitolul I. Timpul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71. Mãsurarea timpului istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82. Epocile istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103. Duratele timpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124. Sursele istorice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145. Limbajul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Capitolul II. Spaþiul istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196. Lumea cunoscutã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207. Aºezãrile umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228. Cãlãtorii ºi descoperiri geografice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 249. Spaþii culturale ºi de civilizaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

10. Geografie istoricã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2811. Civilizaþia ºi cultura europeanã – fundamente istorice . . 3012. Simboluri sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32

Evaluare capitol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Index de termeni istorici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

ISTORIE

Introducere

ISTORIE • GHIDUL ELEVULUI4

Bine ai venit între paginile acestei cãrþi!

Aceasta nu este o carte de istorie obiºnuitã. Nu este o poveste cueroi, regi sau rãzboaie. Vei învãþa despre astfel de lucruri în aniicare urmeazã. Aceasta e doar o carte care te ajutã sã înþelegiistoria pe care ai vrea sã o citeºti singur, din cãrþile de istorie pecare þi le alegi singur.

Aceastã carte te ajutã sã înþelegi istoria recentã, cea pe care aitrãit-o anii trecuþi sau chiar zilele trecute. Sau istoria pe care þi-opovestesc pãrinþii, bunicii sau cunoscuþii.

Titlul Istorie este însoþit de un subtitlu: Orientare în timp ºispaþiu istoric. În 12 lecþii vei învãþa cum se mãsoarã timpulistoric, ce este cronologia ºi care sunt epocile istorice. Veidescoperi cã lumea cunoscutã de oameni nu a fost întotdeaunacea pe care o cunoaºtem astãzi, ci mult mai micã. Cum audescoperit oamenii alte teritorii, cum ºi-au construit aºezãrile,cum au trãit, de ce s-au îmbolnãvit, ce plante au cultivat ºi cumºi-au organizat viaþa sunt întrebãri la care vei gãsi rãspunsul încele 12 lecþii.

Cel mai important lucru pe care îl vei învãþa este acela de a faceanumite lucruri singur, fãrã ajutorul profesorului sau al colegilor:sã ordonezi fapte ºi întâmplãri prin care au trecut oamenii, sã leaºezi în ordine logicã, descoperind cauzele ºi efectele lor, sãfoloseºti unitãþile de mãsurã ale timpului, sã observi legãturiledintre mediul geografic ºi viaþa oamenilor, sã citeºti o hartã ºi sãdescoperi informaþii care te intereseazã într-un text scris.

De ce ai nevoie de toate lucrurile acestea în viaþa de toate zilele?

Ca sã ºtii unde ar fi cel mai bine sã-þi construieºti o casã, ca sãnu fii pãcãlit de alþii atunci când, de exemplu, þi se înregistreazãtimpul lucrat într-o foaie de pontaj sau în cartea de muncã, sã teorientezi pe o hartã atunci când pleci în vacanþã, sã poþi spuneexact ce îþi doreºti ºi cei din jur sã înþeleagã ce vrei, sã înþelegiºtirile din ziare sau de la televizor.

Asta înseamnã orientare, comunicare ºi eficienþã în viaþa tapersonalã. Înseamnã sã fii tu însuþi!

Succes!

În cuprinsul Ghidului elevului pentru istorie vei gãsi:– instrucþiuni de folosire a Ghidului (adicã exact lucrurile pe

care le citeºti acum);– 12 lecþii grupate în douã capitole (primul capitol are 5

lecþii, al doilea capitol are 7 lecþii);– o paginã de evaluare la sfârºitul fiecãrui capitol (te va ajuta

sã vezi cât de multe lucruri ai învãþat);– un index de concepte ºi termeni istorici.

Cum foloseºti cartea?Poþi folosi Ghidul elevului singur, colaborând cu alþi colegi sau cuajutorul profesorului. Ca sã te descurci singur trebuie sã ºtii cã:

• Fiecare lecþie are douã pagini.• În fiecare lecþie vei gãsi mai multe rubrici. Priveºte reprezentarea

de mai jos ºi descoperã singur conþinutul acestora:1. Titlul lecþiei2. Aminteºte-þi!– Este o introducere în subiectul lecþiei;– Îþi cere sã-þi aduci aminte de lucruri pe care le-ai învãþat, le-

ai trãit, sau sã povesteºti evenimente la care ai participat;– Uneori trebuie sã te gândeºti la ce-ai simþit atunci când ai

auzit o poveste sau când ai trãit-o;– Toate aste lucruri se povestesc în cuvinte simple ºi cu

sinceritate.3. Descoperã– Îþi oferã informaþii ºi cunoºtinþe esenþiale despre tema lecþiei.4. Info– Rubrica este marcatã de un fundal gri ºi de un simbol în

partea draptã.– Se regãseºte de mai multe ori pe parcursul unei lecþii ºi

conþine informaþii de bazã.5. ªtiaþi cã?– Îþi oferã informaþii mai puþin cunoscute ºi curiozitãþi

despre viaþa oamenilor;– Te ajutã sã înþelegi mai bine viaþa realã a oamenilor de-a

lungul istoriei;– Rubrica se regãseºte de mai multe ori în cuprinsul unei lecþii.6. Aplicaþie– Te învaþã sã te descurci singur;– Sunt exerciþii, teme de lucru ºi de reflecþie cu privire la

subiectul lecþiei;– Rãspunsul îl gãseºti uneori în Info sau ªtiaþi cã?– Te ajutã sã te pregãteºti pentru evaluãrile de pe parcurs sau

pentru a trece cu succes testele de evaluare finalã;– Te învaþã cã istoria nu este o ºtiinþã abstractã, ci o ºtiinþã

despre viaþa oamenilor obiºnuiþi;– Rubrica se regãseºte de mai multe ori în cuprinsul unei lecþii.7. De reþinut– Sunt enunþuri esenþiale despre tema studiatã;– Reprezintã un foarte scurt rezumat al ideilor principale din

lecþie; e bine sã le þii minte!8. Imaginile– Te introduc în atmosfera epocii studiate, a evenimentului

pe care îl ilustreazã sau a temei;– E bine sã le priveºti ºi sã le înþelegi mesajul.9. Hãrþile– Te ajutã sã înþelegi spaþiul la care se referã tema lecþiei;– Te învaþã sã te orientezi în spaþiu;– Cuprind informaþii utile pentru subiectul lecþiei.



Ce probleme pot sã aparã în utilizarea Ghidului?1. Sã nu înþelegi cuvinte, termeni sau concepte utilizate în lecþie

Soluþii:– La sfârºitul Ghidului (pagina 35) gãseºti un Index de

termeni istorici cu ajutorul cãruia poþi identifica în ghidteme ºi subiecte care te intereseazã;

– Poþi gãsi orice termen explicat într-un dicþionar de termeniistorici sau în DEX; poþi apela la ajutorul profesorului.

2. Sã nu poþi rezolva unele cerinþe din AplicaþieSoluþii:

– Citeºte încã o datã întrebarea!– Citeºte încã o datã textele unde se aflã rãspunsul!– Asigurã-te cã ai înþeles toate cuvintele din întrebare sau

din texte!– Cere ajutorul profesorului!

3. Când rezolvi o cerinþã sau un exerciþiu împreunã cu alþi colegiformând o echipã, pot apãrea puncte de vedere diferite desprerãspunsuri, rezolvãri, formulãri sau idei.Soluþii:

– Negociaþi un punct de vedere comun!– Încearcã sã-þi impui punctul de vedere folosind argumente

logice!– Acceptã ideea cã un coleg poate avea un rãspuns mai bun

ca al tãu sau o soluþie mai potrivitã pentru problemarespectivã!

– Nu vã certaþi, e doar un exerciþiu!– Nu-þi pierde rãbdarea ºi calmul!– Fii politicos!– Nu reclama profesorului neînþelegerile voastre!

Rezolvaþi-vã singuri problemele!4. Dacã nu poþi rezolva cu nici un chip un exerciþiu ºi nu vrei sã

ceri ajutorul nimãnui...Soluþie:

– Treci peste problema respectivã! Nimeni nu ºtie sã rezolvetoate problemele din lume.

Ai încredere în tine: cu timpul, le vei rezolva pe toate cu calm ºiîndemânare!

Un sfat!Nu trebuie sã te sperii de istorie. Ea nu înseamnã doar ani,personalitãþi, evenimente care trebuie memorate.

Istoria poate fi frumoasã dacã reuºeºti sã descoperi oamenii dinspatele evenimentelor. Sunt oameni obiºnuiþi care au dorit sã seimplice în anumite evenimente (mult mai mult decât o facem noi,ceilalþi) sau care au avut ºansa sã participe la evenimente istorice.

ªi tu poþi deveni actor al istoriei! Sau poþi fi martor al unorevenimente despre care vei citi peste ani într-o carte de istorie!Sau poþi povesti copiilor ºi nepoþilor tãi despre evenimenteimportante pe care le-ai trãit!

Implicã-te, participã, nu-i lãsa doar pe alþii sã conducã!Fii un cetãþean demn ºi responsabil!

Îþi doresc sã ajungi în cãrþile de istorie!

Timpul istoric I

• Lecţia 1: Măsurarea timpului istoricVei afla ce înseamnă timpul istoric.

• Lecţia 2: Epocile istoriceVei descoperi cum a fost împărţit timpul istoric pentru a fi maiușor de studiat.

• Lecţia 3: Duratele timpuluiVei afla care este diferenţa dintre un eveniment și un procesistoric.

• Lecţia 4: Sursele istoriceVei învăţa că istoria se scrie pe bază de dovezi și argumente.

• Lecţia 5: Limbajul istoricVei putea să înţelegi istoria și să te faci înţeles folosindlimbajul potrivit.


TIMPUL ISTORIC


Amintește-ţi!• Crezi cã dacã tu întârzii la ºcoalã se poate schimba cursul evenimentelor din ziua

respectivã?• Crezi cã proverbul „nu lãsa pe mâine ce poþi face azi” are vreo legãturã cu desfãºurarea

evenimentelor istorice?

Descoperă!Istoria se ocupã de trecut, iar trecutul înseamnã timp. Putem spune, deci, cã obiectul destudiu al istoriei este timpul.Istoria poate sã prezinte evenimente care s-au petrecut în acelaºi timp într-un un spaþiufoarte exntins (pe un continent sau la nivel mondial) sau sã studieze o comunitate, oregiune, o instituþie, o þarã de la originile acesteia pânã în prezent.Scurgerea timpului i-a preocupat dintotdeauna pe oameni. Succesiunea zi – noapte ;isuccesiunea anotimpurilor au fost observate de primii oameni, care au pus acesteconstatãri în relaþie cu evoluþia unor aºtri de pe cer. Aºa au apãrut calendarele.

Măsurarea timpului istoric 1

I. AplicaþieCiteºte textele ºi identificã regulile de mãsurare a timpuluiapãrute o datã cu primele civilizaþii.„Observând constelaþiile cerului, egiptenii au stabilit un calendarîn care anul avea 365 de zile. Anul era împãrþit în treianotimpuri agricole (revãrsarea, acoperirea ºi anotimpul uscat).Era vorba despre relaþia oamenilor cu fluviul Nil, pe malurilecãruia se aflã Egiptul. Un an avea 12 luni a câte 30 de zile. Acestcalendar, cu mici modificãri, a devenit calendarul gregorianutilizat astãzi de noi. Pentru mãsurarea timpului, egipteniifoloseau cadrane solare ºi clepsidre.”„Evreii au pornit numãrãtoarea anilor de la Creaþia lumii: 3761îH; grecii considerau începutul lumii ca fiind anul în care s-audesfãºurat primele Jocuri olimpice: 776 îH; romanii socoteau aniide la întemeierea Romei: 753 îH; creºtinii au începutnumãrãtoarea din anul naºterii lui Iisus Hristos, considerat anul1; era musulmanã începe în anul 622 dH, atunci când Mahomeds-a refugiat de la Mecca la Medina.”„Mayaºii, populaþie din America Centralã, aveau un calendar încare anul era împãrþit în 18 luni a câte 20 de zile, la sfârºitulanului adãugându-se 5 zile pentru petreceri ºi sãrbãtori.Calculele mayaºilor dãdeau o eroare de 17 secunde faþã decalendarele noastre de astãzi.”

(Ovidiu Drîmba, Istoria culturii ºi civilizaþiei)

Monumentul de la Stonehenge a

fost construit acum 3500-4000 de

ani. A fost probabil templu ºi

calendar solar.

ªtiaþi cã?• Ritmul zilei era legat de lumina soarelui, de mersul soarelui pe cer sau de clopotele

mãnãstirii, care bãteau din 3 în 3 ore.• Pentru þãrani, negustori, meºteºugari ziua începea la rãsãritul soarelui.• Meºteºugarii nu aveau voie sã lucreze noaptea.• Pentru meºteºugari, munca era ritmatã de bãtaia unui clopot care anunþa: începutul zilei

de muncã, întreruperea lucrului pentru masã, reluarea lucrului, încetarea zilei de muncã.

II. Aplicaþie1. Numeºte cel puþin 3 motive pentru care era interzisã munca de

noapte a meºteºugarilor.2. Cum este marcatã astãzi ziua de lucru la ºcoalã sau într-o fabricã?

Dar în agriculturã?3. De ce crezi cã oamenii au nevoie de semnale care sã le indice

ritmul de lucru?


Pentru istoricii moderni, scurgerea timpului ºi înregistrarea evenimentelor se face prinintermediul cronologiilor. Cronologia se ocupã cu stabilirea datelor istorice. Pentru a fimai uºor de exprimat, timpul a fost împãrþit în unitãþi de timp istoric:

– Anul – are 365/366 de zile– Deceniul – are 10 ani– Secolul – are 100 de ani– Mileniul – are 1000 de ani

III. Aplicaþie1. Când începe era creºtinã (adicã numãrãtoarea anilor pentru creºtini)?2. Câte milenii s-au scurs de la naºterea lui Hristos? Dar câte secole? Dar câte decenii?

Evenimentele petrecute înainte de naºterea lui Hristos sunt marcate cu simbolul îH.De exemplu, anul întemeierii Romei este 753 îH. De regulã, anii din era creºtinã nu maisunt însoþiþi de indicative. Uneori se foloseºte indicativul dH. Exemplu: cucerirea Romeide cãtre barbari: 476 dH.Înaintea erei creºtine, ordinea datelor istorice este descrescãtoare, iar dupã naºterea luiHristos anii se înregistreazã în ordine crescãtoare.

IV. Aplicaþie1. Aºezaþi în ordine cronologicã evenimentele din lista urmãtoare:

a. cucerirea Romei de cãtre barbari: 476;b. întemeierea oraºului Constantinopol: 330;c. întemeierea Romei: 753 îH;d. creºtinismul a devenit religie oficialã în Imperiul roman: 313;e. moartea regelui Burebista: 44 îH.

2. În ce secol se aflã datele istorice urmãtoare:– 1453: Cucerirea Constantinopolului de cãtre turci;– 1492: descoperirea Americii;– 1789: Revoluþia francezã;– 1918: încheierea primului rãzboi mondial;– 476: cucerirea Romei de cãtre barbari.

3. Dacã secolul II începe în anul 101, în ce secol este anul 1601 (moartea lui MihaiViteazul)? Dar anul 1600 (anul unirii Þãrilor Române în timpul lui Mihai Viteazul)?

4. Dacã deceniul 4 începe în anul 31, în ce deceniu se aflã anul 71?

5. Plaseazã pe axa cronologicã a timpului urmãtoarele date istorice: 476, 1492, 3000îH,1789, 753 îH.

De reţinut• Mãsurarea timpului a fost dintotdeauna o preocupare a oamenilor.• Încã din cele mai vechi timpuri, oamenii au realizat calendare foarte precise urmãrind

evoluþia aºtrilor de pe cer.• Anul, deceniul, secolul ºi mileniul sunt unitãþi de mãsurã ale timpului folosite de cãtre

istorici pentru a ordona evenimentele ºi procesele istorice.

TIMPUL ISTORIC

Epocile istorice 2


Amintește-ţi!• Câte ere, epoci sau perioade istorice cunoºti pânã acum?• Cum crezi cã s-ar putea numi epoca în care trãim?

Descoperă!Pentru a-ºi uºura munca ºi pentru a face istoria mai uºor de înþeles pentru cei care oînvaþã sau o citesc din plãcere, istoricii au divizat trecutul în perioade sau epoci istorice.Ele se diferenþiazã unele de altele prin elementele comune care caracterizeazã perioademai lungi de timp ºi care sunt diferite de la o epocã la alta.Fiecare epocã este delimitatã de urmãtoarea prin evenimente foarte importante care auinfluenþat evoluþia ulterioarã a societãþii. Acest lucru nu înseamnã cã o epocã s-a încheiatbrusc datoritã unui eveniment. Ele sunt alese în mod simbolic ºi sunt, în general, acceptatede cãtre toþi istoricii. De regulã, evenimentele care au marcat istoria universalã nu coincidcu cele care sunt acceptate în istoria naþionalã ca limite ale unei perioade istorice.Istoria universalã este divizatã în cinci mari epoci. Iatã cum ar putea fi ele reprezentatepe axa timpului.

ªtiaþi cã?• În jurul anului 3000 îH a fost inventatã scrierea.• Primele tipuri de scriere au fost cuneiformele în Mesopotamia, hieroglifele în Egipt ºi

scrierea chinezã.• Alfabetul a fost inventat mai târziu în lumea fenicianã.• Ulterior au apãrut alfabetul grec, alfabetul roman ºi alfabetul chirilic folosit de slavi.

I. Aplicaþie1. De ce crezi cã a fost atât de importantã inventarea scrierii? Formuleazã douã argumente.2. Cum crezi cã îºi transmiteau oamenii cunoºtinþele de la o generaþie la alta înainte de

inventarea scrierii?3. Dacã te uiþi cu atenþie pe axa timpului, vei constata cã preistoria a fost cea mai lungã perioadã

din istoria umanitãþii. De ce? De ce perioadele care urmeazã sunt din ce în ce mai scurte?

ªtiaþi cã?• În jurul anului 3000 îH a fost descoperitã prelucrarea metalelor.• Primele oraºe au apãrut o datã cu inventarea scrierii ºi apariþia

metalurgiei.• Metalul a inaugurat o nouã epocã în istoria umanitãþii.

II. Aplicaþie1. Care crezi cã erau materialele utilizate de om înainte de

descoperirea prelucrãrii metalelor?2. Numeºte obiecte pe care oamenii le-au realizat din metal ºi care

au schimbat viaþa oamenilor în jurul anului 3000 îH.3. Ce alte materiale au inventat ºi utilizeazã oamenii în perioada

contemporanã? Cuneiforme

În anul 476, Imperiul roman a fost cucerit de cãtre popoarele barbare de originegermanicã, conduse de Odoacru. Cucerirea Romei este consideratã o datã istoricãimportantã, ea marcând sfârºitul Antichitãþii ºi începutul Evului Mediu.La începutul acestei perioade s-au format popoarele europene care existã ºi astãzi. Ele potfi ordonate în mai multe grupe dupã originea lor: popoare romanice sau latine, popoaregermanice, popoare slave, popoare de origine asiaticã.

III. Aplicaþie1. Ai putea da exemple de popoare care fac parte din fiecare grupã menþionatã?2. Ce origine are poporul român?3. Ce popoare vecine au românii? Care crezi cã este originea lor?

ªtiaþi cã?• În Evul Mediu, cunoºtinþele tehnologice ale oamenilor au avansat foarte lent.• În aceastã perioadã s-au format principalele state ale Europei.• Perioada Evului Mediu se mai numeºte ºi perioada feudalã sau a feudalismului.


Muncile câmpului în Evul Mediu

V. Aplicaþie1. Cât de repede crezi cã poþi transmite o informaþie din locul în care te afli pânã în Japonia? Cu ce

mijloace poþi face asta?2. Unde ºi cum poþi afla rapid o informaþie care te intereseazã?3. Cautã în textul de mai jos drepturi ºi libertãþi ale cetãþeanului pe care le avem în prezent ºi care

sunt considerate drepturi naturale.„I. Oamenii se nasc ºi rãmân liberi ºi egali în drepturi.IV. Libertatea constã în a putea face tot ceea ce nu dãuneazã altuia.

VII. Nici un om nu poate fi acuzat, arestat sau deþinut decât în cazurile stabilite prin lege.IX. Orice om este presupus inocent ºi nevinovat pânã în momentul în care un tribunal l-a

declarat vinovat.X. Nimeni nu poate fi tras la rãspundere pentru opiniile sale dacã prin manifestarea lor nu

contravine ordinii publice stabilite prin lege.XI. Comunicarea liberã a gândurilor ºi opiniilor este unul din drepturile cele mai de preþ ale

omului.”(Extras din Declaraþia drepturilor omului ºi cetãþeanului, 1789)

De reţinut• Împãrþirea timpului istoric în epoci istorice este convenþionalã ºi s-a realizat pentru a uºura

înþelegerea ºi învãþarea istoriei.• Epocile istorice sunt delimitate de evenimente alese în mod simbolic.• Fiecare epocã are anumite caracteristici a cãror cunoaºtere ne ajutã sã ne orientãm în istorie.

IV. Aplicaþie1. Priveºte imaginea alãturatã ºi povesteºte cum aveau loc muncile

câmpului în Evul Mediu.2. Crezi cã mai existã azi locuri unde agricultura se practicã la fel

ca în Evul Mediu?

În anul 1492, Cristofor Columb a descoperit un nou continent,necunoscut pânã atunci europenilor, care a fost numit America.Evenimentul a schimbat atât de tare lumea europeanã încât a fostales sã desemneze trecerea de la Evul Mediu la Epoca Modernã.

ªtiaþi cã?• Epoca contemporanã începe în istoria universalã odatã cu

Revoluþia francezã de la 1789.• În istoria României, începutul epocii contemporane se socoteºte

a fi anul 1918, atunci când s-a format România Mare, la sfârºitulprimului rãzboi mondial.

TIMPUL ISTORIC

Duratele timpului 3


Amintește-ţi!• Care a fost cel mai fericit eveniment din viaþa ta? Îl poþi data cu precizie? Poþi sã descrii

locul în care a avut loc?• Îþi aminteºti vreun eveniment important din viaþa bunicilor?

Descoperă!Un eveniment este o faptã, o întâmplarefoarte importantã din viaþa unui om, a uneiinstituþii, din viaþa unei comunitãþi, a uneiþãri, sau care a avut loc la nivel mondial.Evenimentele sunt importante pentru cãinfluenþeazã cursul istoriei, rãmân în me-moria oamenilor, sunt înregistrate de isto-rici, puse în legãturã unele cu altele, deve-nind astfel istorie.Nu toate evenimentele sunt apreciate la felde cãtre toþi oamenii. Existã evenimentecare pentru unii sunt mai importante, pen-tru alþii mai puþin importante.

Toate evenimentele pot fi datate precis:anul, luna, ziua, chiar ora la care au avut loc.Ele fac parte din ceea ce se numeºte „duratascurtã” a istoriei.Evenimentele au loc datoritã unor cauze,care pot fi multiple, pe care le putem identi-fica sau pe care nu le putem reconstitui cuprecizie. Fiecare eveniment are o desfãºura-re ºi este urmat de consecinþe. Unele conse-cinþe sunt imediate, altele le putem observape termen lung. Evenimentele se influenþea-zã unele pe altele ºi pot deveni cauze sauconsecinþe ale altor evenimente.

I. Aplicaþie1. Precizeazã importanþa evenimentelor urmãtoare (evenimente

personale, ale unei comunitãþi, naþionale, europene, mondiale):– descoperirea Americii (1492);– moartea lui ªtefan cel Mare (1502);– cucerirea Romei de cãtre barbari (476);– ziua localitãþii în care trãieºti;– naºterea profetului Mahomed (610);– ziua ta de naºtere.

2. Care dintre enunþurile urmãtoare sunt cauze ºi care suntconsecinþe în raport cu evenimentul de la 1 septembrie 1939,atacarea Poloniei de cãtre Germania ºi izbucnirea celui de-aldoilea rãzboi mondial?

– dorinþa lui Hitler de a cuceri Europa;– aproape toate statele lumii au intrat în rãzboi;– în acest rãzboi au murit 50 de milioane de oameni;– în 1945 a fost aruncatã prima bombã atomicã la Hiroshima;– Hitler considera cã germanii sunt o rasã superioarã ºi cã

toþi ceilalþi oameni sunt inferiori.

ªtiaþi cã?• Evenimentul de la 11 septembrie 2001, când clãdirile de la

World Trade Center au fost lovite de avioane ºi s-au prãbuºit,a schimbat istoria contemporanã a omenirii.

• Evenimentul de la 21 iunie 1969, când primii oameni au pãºit peLunã, a fost un pas foarte important în istoria ºtiinþei ºi azborurilor cosmice.

Atentatele de la 11 septembrie 2001

Primii paºi ai omului pe lunã

• Evenimentele din 21-22 decembrie 1989, din România, au schimbat fundamental istoriaacestei þãri.


Istoricii adunã date ºi informaþii despre oa-meni, locuri, instituþii, þãri etc, le aºeazã înlegãturã unele cu altele ºi observã cã înperioade lungi de timp (decenii sau secole)au loc schimbãri care nu pot fi observateimediat ce s-a petrecut un eveniment. Acesteevoluþii într-un timp lung se numesc proceseistorice ºi fac parte din „durata lungã” atimpului istoric. Un proces istoric poate fisesizat, observat sau analizat doar dupã ce

s-a încheiat, deoarece el este alcãtuit dintr-omulþime de date istorice ºi transformãri alesocietãþii, care se adunã cu mare dificultate.De aceea, procesele istorice pot fi încadratecu greu între date fixe. Vom întâlni în istorie,cu privire la procesele istorice, elemente decronologie aproximativã: inventarea metalur-giei a avut loc în jurul anului 3 000 îH;formarea popoarelor europene a avut locîntre secolele III – IX etc.

II. AplicaþieRevoluþia industrialã este un proces istoric care a avut loc între secolele XVII-XIX. El aînsemnat trecerea de la munca manualã la cea cu ajutorul maºinilor unelte.

– De ce crezi cã rãspândirea maºinilor ºi dezvoltarea industriei s-a realizat atât degreu?

– Numeºte douã consecinþe ale revoluþiei industriale în viaþa oamenilor.– Crezi cã revoluþia industrialã a avut vreo consecinþã asupra educaþiei, timpului

liber al oamenilor, familiei, dezvoltãrii oraºelor, modului de desfãºurare arãzboaielor sau relaþiilor dintre state?

III. Aplicaþie1. Citeºte textul urmãtor ºi precizeazã dacã rãspândirea creºtinismului în Europa a fost un

eveniment sau un proces istoric. Cautã în text 3 argumente care demonstreazã cã Bisericacreºtinã s-a impus în viaþa oamenilor!

„Odatã cu creºtinismul, Dumnezeu a apãrut ca o fiinþã unicã, uriaºã, universalã. Bisericaa devenit o instituþie care îi adãpostea deopotrivã pe cei bogaþi ºi pe cei sãraci, pe bãrbaþiºi pe femei. Oamenilor li se reaminteºte permanent cã Dumnezeu existã: Biserica devinelocul principal de întâlnire al oamenilor, clopotele bisericii anunþã ritmul muncilorzilnice, sãrbãtorile religioase, însoþite de procesiuni ºi ceremonii, sunt foarte numeroase,momentele importante ale vieþii – naºterea, cãsãtoria, moartea – sunt marcate la bisericã.”

(Fustel de Coulanges, Cetatea anticã)

2. Distinge, din lista urmãtoare, elemente istorice care aparþin „duratei scurte” a timpuluiistoric ºi altele care aparþin „duratei lungi”.

– romanizarea (modul în care romanii au impus popoarelor cucerite limba, cultura ºicivilizaþia latinã);

– Marea Unire de la 1 Decembrie 1918;– formarea statelor la începutul Evului Mediu;– colonizarea (luarea în stãpânire de cãtre unele state europene a noilor teritorii

descoperite la sfârºitul Evului Mediu);– descoperirea Americii;– revoluþia industrialã;– primul rãzboi mondial.

De reţinut• Istoria este alcãtuitã din evenimente ºi procese istorice.• Evenimentele istorice pot fi datate cu precizie ºi reprezintã aºa numita „duratã scurtã a

timpului”.• Procesele istorice aparþin „duratei lungi a timpului istoric", au loc pe perioade lungi de

timp, uneori câteva secole, ºi nu pot fi încadrate precis în limite de timp.

TIMPUL ISTORIC

Sursele istorice 4


Amintește-ţi!• Ai acasã un obiect vechi? Ce informaþii poate sã-þi ofere? Ce poþi spune despre materialul

din care a fost fãcut, despre cum a fost lucrat, despre utilitatea lui, despre vechimea lui?• Dar o fotografie veche a pãrinþilor sau chiar a bunicilor? Cum erau îmbrãcaþi, ce podoabe

purtau, cu ce ocazie a fost fãcutã? Erau fericiþi sau triºti?• Analizeazã certificatul de naºtere al pãrinþilor sau un act de proprietate. Cine l-a eliberat,

când, ce informaþii oferã despre deþinãtor, despre bunuri materiale?• Poþi sã relatezi o întâmplare, o poveste imaginarã în care sã incluzi informaþiile oferite de

una din sursele istorice de mai sus?

Descoperă!Istoria se reconstituie pe baza unor surse istorice. Toate informaþiile (evenimente, proceseistorice) cuprinse într-o carte de istorie se bazeazã pe dovezi oferite de diverse izvoareistorice. Sursele sau izvoarele istorice pot sã ofere informaþii despre oameni, bunurimateriale, evenimente, fenomene naturale, diverse activitãþi, obiceiuri, tradiþii ºi multe altele.Orice document scris sau obiect poate constitui o sursã istoricã cu ajutorul cãreia poate fireconstituitã imaginea unei societãþi.

ªtiaþi cã?• Sursle istorice sunt de douã feluri: izvoare nescrise (unelte, arme, podoabe, locuinþe,

morminte etc) ºi izvoare scrise (inscripþii, monede, documente, hãrþi, scrieri istorice sauliterare).

• Izvoarele istorice scrise au apãrut acum 5 000 de ani, odatã cu inventarea scrierii.• Preistoria se reconstituie numai pe baza unor izvoare istorice nescrise.• ªtiinþa care se ocupã cu cercetarea izvoarelor istorice aflate în pãmânt se numeºte

arheologie.• Sursele istorice se gãsesc în muzee, biblioteci sau arhive.

I. AplicaþiePrecizeazã cãrui tip de surse istorice îi aparþin izvoarele urmãtoare:

II. Aplicaþie1. Ce informaþii îþi poate oferi o bancnotã?2. Dar o sticlã de apã mineralã?3. Þine un jurnal timp de o lunã, în care sã consemnezi toate evenimentele care au loc la

ºcoalã ºi care crezi cã meritã sã fie amintite într-o istorie a ºcolii din acest an. Comparãinformaþiile tale cu cele ale colegilor. De ce lucrurile consemnate de voi sunt diferite?Care este adevãrul?


Relatãrile oamenilor, consemnate în scris(jurnale, memorii, scrisori etc), cu privire ladiverse evenimente din viaþa personalã saudin viaþa unei comunitãþi, reprezintã surseistorice importante pentru istoric. Chiardacã exprimã un punct de vedere personal,aceste izvoare pot sã ofere o imagine a mo-dului în care gândeau oamenii la un mo-ment dat, a sentimentelor lor faþã de diverseevenimente.Relatarea oralã a unor evenimente de cãtrepersoane implicate în acele evenimente, decãtre martori neimplicaþi, sau povestirileunor persoane care au fost doar contempo-rane cu evenimentele sunt ºi ele surse deinformare ale istoricului.

Fiecare dintre aceste tipuri de surse trebuiesupusã unei analize care poate cuprindeurmãtoarele întrebãri:

– Cine este autorul sursei ºi în ce scopa elaborat-o?

– Autorul a fost implicat, a fost martorsau doar povesteºte despreevenimente?

– Ce interese avea autorul sursei:politice, economice, financiare?Apãra interesele unui grup?

– Ce profesie are autorul care aredactat sursa?

– Autorul avea interesul sã falsifice ade-vãrul sau sã nu-l spunã în întregime?

– Ce vârstã ºi ce experienþã de viaþãare cel care a redactat sursa?

III. Aplicaþie1. Analizeazã textele urmãtoare ºi precizeazã:

– Ce fel de surse istorice sunt cele douã texte?– Care este poziþia autorilor faþã de etnia rromilor în fiecare dintre aceste texte?

„Þiganii nomazi ºi seminomazi trebuie sã fie internaþi în lagãre de muncã forþatã. Acolo sãli se schimbe hainele, sã fie raºi, tunºi ºi sterilizaþi. Pentru a se acoperi cheltuielile cuîntreþinerea lor, trebuie puºi la muncã forþatã. Cu prima generaþie am scãpa de ei. Cei stabilivor fi sterilizaþi la domiciliu, pentru ca în cursul unei generaþii sã fie curãþit locul ºi de ei.”

(Program de exterminare a þiganilor din 1941)

„Dupã 1989 asistãm la un fenomen nou în cadrul populaþiei de romi din România. Romiiau început sã se manifeste în viaþa publicã, sã îºi afirme interesele specifice ºi dreptul lao viaþã demnã ºi la respect din partea celorlalþi cetãþeni. S-au format organizaþii civice ºipolitice ale romilor, inclusiv câteva partide politice. În mod evident suntem martorii uneimiºcãri de afirmare a romilor ca etnie.”

(Viorel Achim, Þiganii în istoria României)

2. Alege un ziar sau urmãreºte un buletin de ºtiri la televiziune ºi descoperã:– o informaþie din domeniul economic;– o informaþie despre politica externã;– o informaþie sportivã;– o informaþie despre politica internã;– o informaþie despre protecþia mediului;– o informaþie care prezintã o încãlcare a drepturilor omului.

De reţinut• Sursele istorice reprezintã dovezile pe baza cãrora se reconstituie trecutul.• Sursele istorice scrise au apãrut odatã cu inventarea scrierii ºi ele înseamnã începutul istoriei.• Sursele istorice nescrise transmit informaþii care pot fi identificate cu ajutorul imaginaþiei

istoricului.

TIMPUL ISTORIC

Limbajul istoric 5


Amintește-ţi!• Trimite o scrisoare de 30-40 de cuvinte colegului de bancã, prin care sã-l convingi cã

trecerea de la Antichitate la Evul Mediu a fost un proces istoric. Utilizeazã urmãtoarelenoþiuni: „durata lungã”, „eveniment“, „barbari“, „formarea popoarelor“.

• Reformuleazã acest text fãrã sã foloseºti termenii indicaþi.

Descoperă!Limbajul istoric de specialitate nu este deosebit de limbajul pe care îl folosim în viaþacotidianã. Cuvintele sau expresiile utilizate pentru a descrie o epocã, un proces istoricsau un eveniment fac parte din vocabularul obiºnuit. Cel mai important lucru este sãfolosim noþiunile potrivite în anumite contexte, astfel încât exprimarea noastrã sã fie câtmai aproape de adevãr. Nu putem, sã transferãm înþelesul unor noþiuni din prezent laactivitãþi, evenimente sau procese istorice desfãºurate cu foarte mult timp în urmã.

I. AplicaþieCiteºte textul urmãtor ºi identificã noþiuni care nu pot fi folosite pentru a caracterizaactivitãþile umane din antichitatea greacã.„Industria din antichitatea greacã producea arme ºi unelte de metal, podoabe din aur ºiargint, obiecte de ceramicã, haine din materiale supraelastice. Meºteºugarii luauîmprumuturi de la bãnci pentru a putea creºte producþia. Comerþul era global la nivelulMãrii Mediterane. Locuitorii din oraºele greceºti luptau pentru apãrarea drepturiloromului. Pericle a fost primarul Atenei.“

Comentariu ajutãtor:a. Într-adevãr, în lumea greacã se produceau numeroase tipuri de produse, dar

temenul industrie este specific lumii moderne, când apar maºinile care înlocuiescmunca manualã.

b. Materialele supraelestice s-au inventat în secolul XX.c. Bãncile, ca instituþii de credit, au apãrut în secolul XVIII. În antichitate, creditul

era cunoscut sub numele de cãmãtãrie.d. Grecii controlau tot comerþul din Marea Mediteranã, dar termenul „global” se

aplicã azi pentru a desemna globalizarea economiei sau a comunicaþiilor la nivelmondial.

e. Grecii credeau în democraþie, egalitate ºi libertate, dar noþiunea de drepturileomului a apãrut în secolul al XVIII-lea.

f. Pericle a fost conducãtorul Atenei. Noþiunea de primar aparþine epociicontemporane.

ªtiaþi cã?• Putem descoperi semnificaþia sau înþelesul noþiunilor ºi termenilor istorici cu ajutorul

dicþionarelor de specialitate sau al DEX-ului.• Utilizarea greºitã a termenilor de specialitate poate da naºtere la confuzii, unele

amuzante, altele cu consecinþe grave pentru reconstituirea adevãrului istoric.

II. Aplicaþie1. Citeºte textul ºi alcãtuieºte un mic dicþionar cu termenii pe care i-ai gãsit explicaþi acolo.

„Atena a fost o cetate în care regimul politic era democratic. Democraþia atenianã se bazape libertatea ºi egalitatea cetãþenilor. Negustorii ºi meºteºugarii formau demosul, adicãcetãþenii Atenei. Ei erau poporul. Împotriva celor care doreau sã uzurpe democraþia


Atentatele teroriste de la Madrid

(2004)

3. Imaginea alãturatã reprezintã expresia terorismului contemporan.Gãseºte trei termeni care exprimã sentimentele tale faþã deaceastã imagine.

4. Citeºte textul, analizeazã explicaþia termenilor ºi apreciazã dacã economia din timpul regimuluicomunist a fost un element pozitiv sau negativ pentru dezvoltarea liberã a personalitãþii umane.„În economie s-a trecut la adoptarea modelului economiei de comandã. În toate þãrile comunistes-au format comisii ale planificãrii de stat. Economia de stat planificatã a avut ca bazãnaþionalizarea principalelor mijloace de producþie. Economia fiecãrei naþiuni a fost orientatã spreindustrializare forþatã. Proprietatea privatã asupra pãmântului a fost desfiinþatã ºi înlocuitã cugospodãriile colective. Temeiul ideologic al colectivizãrii era credinþa cã þãrãnimea constituie prindefiniþie o clasã reacþionarã.” (Vladimir Tismãnenu, Reinventarea politicului)

Dicþionar:– economie de comandã: economie condusã dupã reguli aplicate în funcþie de interesele

politice ale partidului comunist;– planificare de stat: economie planificatã ºi controlatã de cãtre stat;– naþionalizare: trecerea tuturor proprietãþilor particulare în proprietatea statului;– industrializare forþatã: industrializare realizatã într-un ritm alert ºi la dimensiuni care nu þin

seama de resursele de materii prime ºi de pieþele de desfacere;– colectivizare: confiscarea pãmânturilor aflate în proprietatea privatã a þãranilor ºi trecerea lor

în proprietate colectivã;– gospodãrii colective: formã de organizare a activitãþilor agricole dupã colectivizare;– clasã reacþionarã: categorie socialã care se credea cã luptã împotriva comunismului.

De reţinut• Cunoaºterea limbajului istoric sau a limbajului de specialitate ne ajutã sã înþelegem mesajele pe

care le transmit sursele istorice, cãrþile de istorie, ziarele, televiziunile etc.• Noþiunile ºi conceptele istorice pot fi desluºite cu ajutorul dicþionarelor sau din contextul în care

ele se gãsesc.

atenianã exista procedura ostracismului, adicã exilarea în alte cetãþi greceºti. Toate acestereguli erau prevãzute într-o constituþie. Pericle a fost cel mai important conducãtor alAtenei în secolul V îH. Sparta era un stat militarist în care singura preocuparea locuitorilor era rãzboiul.“

III. Aplicaþie1. Completeazã spaþiile libere din textul urmãtor cu noþiunile potrivite. Forma gramaticalã a

noþiunilor ºi a termenilor nu este cea cerutã de text.Revoluþia din decembrie 1989 a dus la cãderea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Regimul politic din România a devenit unul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .România este o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . condusã de un . . . . . . .. . . . . . . . .Parlamentul României este alcãtuit din douã camere: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .ºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . Economia româneascã se aflã într-o perioadã de . . . . . . . . . . . . .România a fost acceptatã în . . . . . . . . . . ºi urmeazã sã devinã membrã a . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .Noþiuni: NATO, democraþie, Republicã, Uniunea Europeanã, preºedinte,Adunarea Deputaþilor, regim comunist, Senat, tranziþie.

2. Alcãtuieºte câte un enunþ cu fiecare din urmãtoarele noþiuni:– Evul Mediu– Proces istoric– Democraþie– Preºedinte– Descoperirea Americii– Revoluþia francezã

TIMPUL ISTORIC

Evaluare capitol I


1. Citeºte lista de evenimente de mai jos ºi rãspunde la urmãtoarele cerinþe:– Ordoneazã evenimentele pe o axã cronologicã.– Ordoneazã evenimentele într-un tabel cronologic dupã urmãtorul model:

– În ce secol a avut loc fiecare dintre evenimentele menþionate?– În ce epocã istoricã au avut loc primele cinci evenimente din listã?

• 330: întemeierea oraºului Constantinopol;• 753 îH: întemeierea Romei;• 1492: descoperirea Americii;• 1866: prima Constituþie din România;• 1945: sfârºitul celui de-al doilea rãzboi mondial;• 313: creºtinismul a devenit religie oficialã a Imperiului roman;• 1918: încheierea primului rãzboi mondial;• 1600: prima unire a Þãrilor Române în timpul lui Mihai Viteazul;• 106: cucerirea Daciei de cãtre romani;• 776 îH: au loc primele Jocuri Olimpice;• 1475: ªtefan cel Mare a câºtigat bãtãlia de la Vaslui;• 1453: constantinopolul a fost cucerit de cãtre Mahomed al II-lea.

5. Aºeazã evenimentele enumerate mai jos în funcþie de nivelul impactului pe care l-au avutsau îl au:

6. Care dintre enunþurile de mai jos reprezintã evenimente istorice ºi care sunt proceseistorice? Bifleazã rãspunsul corect!

Eveniment Procesistoric istoric

– Formarea poporului român o o– Cucerirea Daciei de cãtre romani o o– Industrializarea o o– Globalizarea o o– Moartea lui Mihai Viteazul o o– Începutul primului rãzboi mondial o o– Migraþia popoarelor o o– Cucerirea Constantinopolului de cãtre turci o o– Rãspândirea creºtinismului o o

7. Alcãtuieºte câte douã enunþuri cu fiecare dintre cuvintele urmãtoare: globalizare,societate informaþionalã, Uniunea Europeanã, democraþie, economie de piaþã.

8. Formuleazã un text de 20 de rânduri, folosind urmãtoarele noþiuni: terorism, atentat,drepturile omului.

Impact la nivel… personal local naþional european mondialSãrbãtoarea liliacului o o o o oZiua de naºtere a preºedintelui României o o o o o9 Mai - Ziua Europei o o o o o1 Decembrie - Ziua naþionalã a României o o o o o1 Mai - Ziua internaþionalã a muncii o o o o o15 august - Ziua marinei o o o o o5 octombrie - Ziua mondialã a educaþiei o o o o oZiua ta de naºtere o o o o o1948 - Înfiinþarea Consiliului Europei o o o o o

Anul Evenimentul

Spaţiul istoric II

• Lecţia 6: Lumea cunoscutăVei învăţa să reconstruiești lumea așa cum au făcut-o cei dedinaintea ta.

• Lecţia 7: Așezările umaneVei privi în jurul tău și vei înţelege cum trăiesc oamenii.

• Lecţia 8: Călătorii și descoperiri geograficeVei redescoperi lumea odată cu marii călători ai lumii.

• Lecţia 9: Geografie istoricăVei afla că viaţa oamenilor este influenţată de mediul natural:relief, climă, plante, boli.

• Lecţia 10: Spaţii culturale și de civilizaţieVei înţelege ce înseamnă diversitatea oamenilor și a culturilor.

• Lecţia 11: Cultura și civilizaţia europeană – fundamente istoriceVei redescoperi Europa.

• Lecţia 12: Simboluri socialeVei descoperi că trăiești într-o lume simbolică creată de oameni.


Magellan a demonstrat că pământul este rotund

SPAŢIUL ISTORIC

Lumea cunoscută 6


Amintește-ţi!• Care sunt epocile istorice?• În ce epocã þi-ar fi plãcut sã trãieºti?• Cum ai vrea sã arate mediul din jurul tãu?

Descoperă!Spaþiul istoric reprezintã toatã întinderea de pãmânt pe care omul a cunoscut-o ºi a luat-oîn stapânire de-a lungul timpului. În spaþiul istoric au avut loc fapte, evenimente, proceseistorice care sunt legate de viaþa oamenilor.Un spaþiu istoric se analizeazã observând mai mulþi factori: mediul natural, oamenii,istoria locurilor respective, economia, nivelul tehnologiei, bogãþia etc.

I. AplicaþieAlcãtuieºte o fiºã cu descrierea spaþiului din jurul tãu: mediul natural, oamenii (etnii,obiceiuri, numãr, activitãþi economice), istoria localitãþii tale.

În perioada preistoricã, oamenii au începutsã cunoascã spaþiul pe mãsurã ce se depla-sau în cãutarea hranei, la vânãtoare, lapescuit sau la cules. Oamenii erau nomaziºi rãmâneau pe un teritoriu doar atâta timpcât acolo gãseau de mâncare sau materiiprime pentru fabricarea unor unelte ºi arme.Ei trãiau în adãposturi provizorii: colibe fã-cute din crengi, adãposturi naturale saupeºteri.În neolitic, oamenii au devenit sedentari,adicã ºi-au construit locuinþe stabile. Lo-

cuinþa era un spaþiu bine delimitat în carefamilia se simþea în siguranþã ºi era proteja-tã de pericole sau de frig. Mai multe locu-inþe construite în acelaºi loc formau un sat.Cauzele principale ale aºezãrii oamenilor însate au fost: practicarea agriculturii,creºterea animalelor ºi practicarea meºteºu-gurilor. Oamenii au devenit astfel producã-tori de hranã, de obiecte casnice, de arme,viaþa lor fiind organizatã în jurul locuinþei.Ei se deplasau doar atunci când mergeau lavânãtoare sau la rãzboi.

II. AplicaþieCum crezi cã ar trebui sã arate mediul natural pentru ca oameniisã întemeieze o aºezare?

ªtiaþi cã?• Meºteºugul prelucrãrii metalelor a fost descoperit acum 5000 de

ani, la începutul Antichitãþii.• Meºteºugarii erau mai bogaþi decât agricultorii, mai bine

organizaþi, þineau evidenþe ºi înregistrau evenimenteleimportante folosind scrierea.

• Primele cetãþi sau oraºe au fost construite de meºteºugari.

III. AplicaþieÎn interiorul oraºului se putea intra prin patru porþi, care erauorientate spre cele patru puncte cardinale. Oamenii organizauastfel spaþiul dupã anumite reguli. Fiecare poartã reprezenta unanotimp sau elemente din viaþa oamenilor.Priveºte schiþa alãturatã: cum explici asocierea dintre punctelecardinale, anotimpuri ºi vârsta oamenilor?

Roma-Colosseum

De reţinut• Spaþiul istoric înseamnã mediul natural cunoscut ºi stãpânit de oameni.• Oamenii au construit aºezãri pe care le-au organizat în funcþie de numãrul locuitorilor ºi de

nevoile acestora.• Viteza de parcurgere a spaþiului a crescut doar în ultimele douã secole

În Evul Mediu, oraºele erau construite în jurul a douã axe perpendiculare orientate sprepunctele cardinale. În centrul oraºului se aflau crucea, biserica, piaþa. În jurul acestor axese gãseau atelierele meºteºugarilor ºi locuinþele. Ele erau înconjurate cu ziduri de piatrã.În epoca medievalã, lumea cunoscutã era mult mai întinsã decât în antichitate. Cei maimulþi oameni nu plecau însã niciodatã din satul sau din oraºul în care trãiau. Ei aflauinformaþii despre alþi oameni din relatãrile negustorilor, ale soldaþilor, ale pelerinilor,misionarilor ºi cãlãtorilor. Aceºtia povesteau despre obiceiuri, sãrbãtori ºi locurinecunoscute care inspirau curiozitate, dar ºi teamã.

IV. Aplicaþie1. Priveºte harta ºi identificã teritoriile cunoscute de cãtre europeni în Evul Mediu.2. Cum este organizatã localitatea ta astãzi? Deseneazã o hartã care sã cuprindã principalele

strãzi ºi construcþiile importante.

Acum trei sute de ani, oraºele au început sã fie mai bine organizate decât în epocileanterioare. Ele erau construite cu ajutorul unor arhitecþi care ordonau spaþiul oraºelordupã reguli geometrice, astfel încât teritoriul sã fie folosit raþional ºi echilibrat. Numãrullocuitorilor din oraºe a crescut. La marginea oraºelor a apãrut o centurã de cartiere delocuinþe, fabrici, cãi de comunicaþie.Lumea cunoscutã cuprindea trei continente: Europa, Asia ºi America. De asemenea, însecolul al XIX-lea a început explorarea Africii.În zilele noastre, întreg spatiul terestru a fost luat în stãpânire de cãtre oameni. Mai mult,omul a început sã cãlãtoreascã spre Lunã, spre alte planete sau în spaþiul cosmic.

ªtiaþi cã?• Pânã în secolul al XIX-lea oamenii au parcurs spaþiul pe apã (cu plute, bãrci sau corãbii)

ºi pe uscat (pe jos, cu cãruþa, cãlare).• Distanþele erau mãsurate în zile, dupã felul în care se deplasau oamenii: „o zi de mers pe

jos” = aproximativ 30 - 40 km; „o zi de mers cãlare” = aproximativ 60 - 70 km.• În secolul al XIX-lea au apãrut trenul, tramvaiul, maºina.• În secolul XX a apãrut avionul.


Teritorii cunoscute în Evul Mediu

(marcate cu gri)

Teritorii cunoscute în jurul anului 1800

(marcate cu alb)

SPAŢIUL ISTORIC

Așezările umane 7


Oraºul/anul 1600 1700 1750Londra 200 575 675Paris 300 500 570Amsterdam 54 200 210Madrid 65 140 160Viena 50 114 175Moscova 80 130 130Lisabona 130 180 185

2. Priveºte harta ºi alcãtuieºte o listã cu mari oraºe ale Europei.

Veneþia

Amintește-ţi!• Când au apãrut primele aºezãri umane stabile?• Când au apãrut primele oraºe?

Descoperă!Satul ºi oraºul au fost întotdeauna douã lumi diferite. Între oraº ºi sat au existat legãturieconomice, sociale ºi culturale. Þãranii au aprovizionat oraºele cu produse agricole ºi aucumpãrat de la oraº produse realizate de meºteºugari, iar mai târziu în fabrici.

Aproape toate oraºele au fost populate de-a lungul timpului cu oameni veniþi de la þarã.Populaþia oraºelor a crescut mai ales în ultimii 200 de ani.

I. Aplicaþie1. Explicã de ce crezi cã populaþia oraºelor a crescut între anii 1600 – 1800?

Populaþia unor oraºe exprimatã în mii de locuitori

II. AplicaþieCiteºte textele urmãtoare ºi descrie viaþa oraºelor de acum 200 de ani.„Frecventatã la zile fixe, piaþa este un centru natural al vieþii sociale. Aici îþi mai vezi cunoºtinþele, cazi laînvoialã sau închei o tovãrãºie, aici încep înjurãturile, aici se trece de la vorbã la bãtaie; aici se nascincidentele ºi apoi procesele la care se dezvãluie complicitãþi, aici intervine straja, pe aici circulã noutãþilepolitice ºi tot felul de alte noutãþi.” (Fernand Braudel, Jocurile schimbului, 1967)


„Cei mai mulþi dintre cerºetori nu au case; ei îºi gãsesc adãpost peste noapte prin grote ºistaule, prin case dãrãpãnate sau alte locuri, ai cãror proprietari, având drept capital unfelinar ºi o mânã de paie, îi lasã sã le foloseascã. Îi vezi culcaþi ca niºte animaledezgustãtoare, fãrã deosebire de vârstã sau de sex; nu e greu sã îþi închipui toate ticãloºiilecare urmeazã ºi toatã liota de plozi care se zãmislesc pe acolo.” (Relatare din anul 1783despre oraºul Napoli)

Locuitorii oraºului (meºteºugari, negustori, notari, medici, farmaciºti, preoþi, profesori)se numeau „burghezi” ºi erau consideraþi prin definiþie „oameni onorabili ºi cinstiþi”.Marile oraºe s-au dezvoltat în centrul unor reþele de comunicaþie sau la malul unei ape:Madridul în centrul Spaniei, unde se încruciºeazã toate marile axe comerciale, Londrasituatã pe Tamisa, Veneþia ºi Genova la Marea Mediteranã. Oraºele au devenit cu timpulatât de puternice încât au influenþat dezvoltarea statelor. Astfel, Londra, Parisul, Madridul,Moscova, Constantinopolul au devenit capitalele unor state la fel de puternice.

Alte oraºe, cum sunt cele din lumea germanã(Köln, Augsburg, Frankfurt, Mainz) sau celeitaliene (Veneþia, Genova, Florenþa, Milano),datoritã faptului cã aveau interese diferite ºierau foarte puternice, au blocat multã vremeformarea unor state. De altfel, Germania ºiItalia s-au format abia în secolul al XIX-lea.Puterea unui oraº se întemeia pe bogãþia samaterialã (bani, ateliere meºteºugãreºti,mijloace de transport etc), pe modul în careera organizat, pe educaþia locuitorilor, peinfluenþa sa în regiunea din jur.

Capitalele moderne din secolul al XVIII-leaaveau trotuare, felinare pentru iluminatulpublic, aducþiune a apei potabile, grãdini ºiparcuri.În provincie, viaþa locuitorilor se concentraîn jurul unor mari oraºe. Oraºele sedezvoltau dupã planuri neregulate, iar strã-zile erau extrem de întortocheate. Porciise creºteau slobozi pe strãzi, care erau atâtde murdare ºi de mocirloase încât trebuiautrecute pe picioroange sau pe poduri delemn.

III. Aplicaþie1. Numeºte statele care aveau capitala în oraºele numite mai sus.2. De ce crezi cã se spune despre oraº cã este „un spaþiu al libertãþii”?

IV. Aplicaþie1. Numeºte câteva mari oraºe de provincie din România care

reprezintã centre economice ºi culturale importante în regiuneaîn care se aflã. Formuleazã 3 argumente pentru fiecare oraºmenþionat.

2. Consideri cã localitatea în care trãieºti (sat sau oraº) este uncentru de influenþã în regiune? Argumenteazã rãspunsul! Cecrezi cã îi lipseºte pentru a fi o aºezare puternicã?

V. AplicaþiePriveºte imaginile din acestã paginã ºi recunoaºte epoca în careau fost construite aceste oraºe. Argumenteazã rãspunsul.

De reţinut• Factorii de putere ai unei aºezãri sunt bogaþia sa materialã, modul de

organizare ºi funcþionare a instituþiilor ºi educaþia locuitorilor.• Oraºul, în comparaþie cu lumea ruralã, este un spaþiu al libertãþii ºi

al culturii.• Educaþia, manierele elegante ºi comportamentul civic deosebesc în

mod fundamental lumea urbanã de cea ruralã.• Capitalele au fost întotdeauna centre politice, economice ºi

culturale, reprezentând un model pentru provincie.

SPAŢIUL ISTORIC


Amintește-ţi!Povesteºte colegilor tãi despre ultima ta cãlãtorie importantã mai lungã de 500 de km.De ce ai fãcut-o? Ce oraºe importante ai vãzut? Ce cursuri de apã ai trecut?Ai întâlnit oameni cu obiceiuri diferite de ale tale? Ai remarcat construcþii importante?Ce mijloace de transport ai folosit? Ai mâncat lucruri diferite decât cele de acasã?Ce limbã vorbeau locuitorii pe care i-ai întâlnit, ce religie aveau?

Descoperă!În evul mediu, oamenii ºi-au imaginat pãmântul ca un disc plat înconjurat de ape.Primele hãrþi au apãrut în secolul al IX-lea, ele fiind folosite mai ales de navigatori ºifiind, în acelaºi timp, destul de imprecise.Pânã acum aproximativ 150 de ani, cãlãtoriile pe distanþe lungi erau costisitoare ºipericuloase. Pericolele erau reprezentate de sãlbãticiunile care atacau oamenii – mai aleslupii – ºi bandele de tâlhari. Cu toate acestea, oameni de toate categoriile cãlãtoreau: regiºi nobili, episcopi, cãlugãri ºi pelerini, negustori ºi þãrani, misionari ºi curieri, cerºetori,vagabonzi ºi hoþi.

Călătorii și descoperiri geografice 8

I. Aplicaþie1. Ce a schimbat acum 150 de ani modul de a cãlãtori al oamenilor?2. Ce categorii de oameni cãlãtoresc astãzi pe distanþe mai lungi de

500 de km?

În secolul al IX-lea europenii au venit în contact cu alte civilizaþii:cea islamicã, cea indianã. Din aceste locuri foarte îndepãrtate ei auînceput sã aducã mãtãsuri, stofe foarte fine, covoare, mirodenii,arme ºi podoabe de lux, necunoscute pânã atunci în Europa.

Cristofor Columb

La sfârºitul secolului al XV-lea, europenii au încercat sã gãseascã noi drumuri spre India,care era cea mai importantã sursã de bogãþie. Regii Spaniei ºi ai Portugaliei, douã puterimaritime ale vremii, au fost primii care au finanþat cãlãtorii pe mare în acest scop. Statelelor au profitat apoi de pe urma marilor descoperi geografice.

II. AplicaþieCiteºte textul ºi descoperã invenþii care au ajuns în Europavenind din lumea orientalã.„Hârtia a venit în Europa de foarte departe, din China, fiindtransmisã prin intermediul þãrilor islamice. Hârtia nu avea nicitrãinicia, nici frumuseþea pergamentului fãcut din piele de oaie,dar era foarte ieftinã ºi avea o suprafaþã foarte netedã. Încã dinsecolul al IX-lea chinezii descoperã praful de puºcã, iar primelearme de foc dateazã din secolul al XI-lea. De aici, aceastãinvenþie ajunge în Europa, unde pe la 1314 apare primul tun.Tunurile erau folosite la asediul cetãþilor ºi în luptele navale.Artileria navalã este hotãrâtoare în cucerirea ºi stãpânireamãrilor. Prin secolul al XVI-lea a fost inventatã archebuza, careera greu de manevrat, dar era foarte eficientã. „Regina armelor”rãmâne însã suliþa, chiar ºi la începutul secolului al XVII-lea,când se inventeazã muscheta. Armatele aveau un suliþaº la doimuºchetari. (Fernand Braudel, Structurile cotidianului)


„Târgul de la Tenohtitlan este o piaþã mare,în întregime înconjuratã de portice. Chiardacã spaniolii ar fi zidit-o, ºi tot n-ar fi fostmai bine construitã. Pentru cã este frig, înpalatul lui Monctezuma fiecare farfurie ºifiecare ceaºcã erau aduse pe un mic braserocu tãciuni, ca nimic sã nu se rãceascã. Pen-tru a împiedica rãspândirea murdãriei, eiobiºnuiau sã construiascã de-a lungul tu-turor drumurilor adãposturi din trestie, dinpaie sau din ierburi, unde fãrã a fi vãzut detrecãtori, intrai dacã simþeai nevoie sã teuºurezi. Nicãieri în lume nu s-ar putea þeseasemenea veºminte, cu atât de multe culorinaturale, atât de diferite ºi de bine lucrate.Acest oraº era cel mai frumos lucru dinlume.”

„Ajunºi în sat dupã acest dejun pe iarbã,spaniolilor le vine o nouã idee: sã verificedacã sãbiile sunt la fel de tãioase precumpar. Un spaniol scoate deodatã sabia (pecare putem crede cã pusese stãpânirediavolul) ºi pe loc ceilalþi o sutã îi urmeazãexemplul ºi se pun pe scos maþe, pespintecat oi ºi miei, bãrbaþi ºi femei, copii ºibãtrâni, care stãteau jos liniºtiþi, uitându-secu mirare la caii spaniolilor. Într-o clipitãnu a mai rãmas nici un supravieþuitor întretoþi cei care se aflau acolo. Intrând atunci încoliba mare, care era alãturi, cãci totul sepetrecuse la intrare, spaniolii încep sã ucidã– cu vârful ºi cu tãiºul sãbiilor – pe toþi ceicare erau înãuntru, încât sângele ºiroia dintoate pãrþile de parcã ar fi fost ucisã o turmãde vaci.” (Las Casas, Istoria Indiilor)

ªtiaþi cã?• Primul cãlãtor european care a strãbãtut Asia ºi a transmis informaþii despre aceastã lume

necunoscutã a fost Marco Polo, în secolul al XIII-lea.• Portughezul Bartolomeo Diaz a descoperit Capul Bunei Speranþe.• Vasco da Gama a descoperit un nou drum pe mare spre India.• În anul 1492, genovezul Cristofor Columb, în numele regelui Spaniei, a descoperit Cuba,

Jamaica ºi Haiti, insule din America Centralã, fiind convins cã a ajuns în India.• Numele de America a fost atribuit noului continent dupã numele navigatorului Amerigo

Vespucci.• Fernando Magelan a fãcut primul înconjur al lumii (1519 – 1522), dovedind astfel cã

pãmântul este rotund.

III. AplicaþieFoloseºte un atlas istoric ºi urmãreºte pe hartã traseele urmate de navigatorii spanioli ºiportughezi!

IV. AplicaþieSpaniolii au descoperit în America o civilizaþie care, pe alocuri, era superioarã celeieuropene. Citeºte textele ºi rãspunde la urmãtoarele întrebãri:

– Descoperã trei elemente de civilizaþie care i-au surprins pe spanioli.– Cum explici comportamentul spaniolilor faþã de localnici? Cum te-ai comporta dacã

ai descoperi o nouã civilizaþie?

Spaniolii ºi portughezii au desoperit în America Centralã ºi de Sud trei civilizaþiinecunoscute europenilor pânã atunci: mayaºii, aztecii ºi incaºii. Contactul cu acestea s-asoldat cu dispariþia acestor popoare datoritã violenþei ºi superioritãþii armelor cuceritorilor.

V. AplicaþieCautã în textele citite pânã acum urmãri ale descoperirilor geografice.În afara urmãrilor descoperite de tine, aceste cãlãtorii au dus la rãspândirea creºtinismuluicatolic, au deschis drumul comerþului cu sclavi ºi au deplasat centrul de greutate alcivilizaþiei din Marea Mediteranã în Oceanul Atlantic. În America de Sud au fostdescoperite plante noi care au fost aduse în Europa ºi care astãzi fac parte din alimentaþianoastrã de bazã: porumbul, cartoful, roºiile, vinetele, dovleacul, fasolea, tutunul ºi altele.

De reţinut• Cãlãtoria joacã un rol foarte important în viaþa oamenilor.• Descoperirile geografice au fost un salt uriaº în istoria civilizaþiei umane.

TITLUL CAPITOLULUI


SPAŢIUL ISTORIC

Spaţii culturale și de civilizaţie 9

De-a lungul istoriei, relaþiile dintre oameni atât de diferiþi în ceea ce priveºte concepþia despreviaþã sau religia au fost, în general, paºnice. Rãzboaiele au izbucnit doar atunci când au existatinterese contradictorii cu privire la teritorii, resurse economice sau din motive religioase.

Amintește-ţi!• Despre ce teritorii ale lumii ai întâlnit informaþii pânã acum?• Ai întâlnit oameni care provin din alte spaþii culturale decât cel românesc?• Ai accepta sã te cãsãtoreºti cu un chinez? Dar cu un arab? Dar cu un francez? Dar cu un

african? De ce DA? De ce NU?

Descoperă!Noi trãim în România, iar România se aflã în Europa, ceea ce înseamnã cã românii sunteuropeni. Europa este un continent ale cãrui graniþe sunt Oceanul Atlantic la Vest ºiMunþii Urali la Est. În Sud, Europa este despãrþitã de Africa prin Marea Mediteranã.Pe acest continent s-a dezvoltat de-a lungul istoriei o culturã ºi o civilizaþie distinctã dealte culturi sau civilizaþii. Europenii se diferenþiazã de alte civilizaþii prin legile ºi regulilede viaþã asemãnãtoare, prin obiceiuri ºi tradiþii, prin religia creºtinã, prin intereselecomune pe care le-au avut de-a lungul timpului, prin valorile pe care le-au apãrat.

I. Aplicaþie2. Drepturile omului, democraþia ºi economia de piaþã sunt astãzi trei valori foarte

importante pentru civilizaþia europeanã. Citeºte textul de mai jos ºi identificã drepturifundamentale ale omului.„Art. 1: Toate statele au obligaþia de a respecta drepturile omului.Art. 3: Nimeni nu are dreptul sã rãneascã sau sã tortureze pe altcineva. Chiar ºi în

detenþie demnitatea umanã trebuie respectatã.Art. 5: Toate persoanele au dreptul la libertate.Art. 7: Nici o pedeapsã nu poate fi aplicatã fãrã un temei legal.Art. 8: Toate persoanele au dreptul la respectarea vieþii private ºi de familie, a

domiciliului ºi a corespondenþei lor.Art. 9: Fiecãrei persoane îi este garantatã libertatea de gândire, de conºtiinþã ºi de religie.Art. 10: Fiecare are dreptul sã spunã ºi sã scrie ceea ce gândeºte, sã primeascã sau sã

transmitã informaþii. Acest drept include libertatea presei.Art. 14: Fiecare se bucurã de aceste drepturi indiferent de culoarea pielii, sex, limbã,

convingeri politice, religioase sau origine.” (Texte adaptate din ConvenþiaEuropeanã a Drepturilor Omului, 1950)

ªtiaþi cã?• Europa este împãrþitã simbolic în trei mari zone: Europa Occidentalã, Europa Centralã ºi

Europa Rãsãriteanã.• Diferenþele dintre cele trei zone ale Europei þin de evoluþiile istorice ale þãrilor din aceste

spaþii.• Cea mai dezvoltatã civilizaþie a fost întotdeauna cea din Europa Occidentalã.• Zona Balcanicã face parte din Europa Rãsãriteanã ºi este un spaþiu distinct al Europei.

Alte spaþii de civilizaþie vecine Europei sau mai îndepãrtate sunt: lumea islamicã(cunoscutã ºi sub numele de Orientul Apropiat), Orientul Îndepãrtat sau Extremul Orient(regiune din care fac parte India, China ºi Japonia), America de Nord (SUA ºi Canada),America Centralã (Mexicul), America de Sud (Argentina, Brazilia), Africa ºi Australia.


Relaþia cu un om necunoscut, cu un strãin sau cu un om care are alte obiceiuri a produsîntotdeauna teamã. În Europa, spre exemplu, în evul mediu, oamenii se temeau cel mai tarede turci ºi de musulmani în general. Ei erau consideraþi o ameninþare la adresa civilizaþieieuropene. Împotriva lor, la iniþiativa Bisericii catolice, au fost pornite cruciadele care auprodus numeroase victime omeneºti.Alt motiv de teamã au fost evreii, care aveau o religie diferitã, religia iudaicã, erau foartepreocupaþi de educaþia copiilor lor ºi practicau doar meserii din care se puteau acumulabogãþii foarte mari.

Fiecare spaþiu de civilizaþie se distinge de celelalte prin câteva elemente. Cunoaºtereaacestora ne ajutã sã înþelegem aceste lumi diferite de a noastrã, sã comunicãm ºi sãcolaborãm cu aceºti oameni. Acceptarea ºi înþelegerea diversitãþii, toleranþa reciprocãsunt elemente care i-au ajutat întotdeauna pe oameni sã convieþuiascã paºnic.

II. AplicaþieCiteºte textele de mai jos ºi identificã elemente care difenþiazã sau aseamãnã civilizaþiileîntre ele. Care crezi cã sunt cauzele diferenþelor dintre obiceiuri ºi tradiþii?

„În India anticã, femeia se bucura de o consideraþie deosebitã. Chiar dacã nu avea acces laeducaþie, ea nu putea fi alungatã de soþ decât dacã era nesupusã, avea purtãri rele, era beþivã,rea sau risipitoare. Chiar ºi atunci îºi pãstra zestrea ca proprietate personalã. Ea conduceatoate treburile casei ºi participa alãturi de soþ la sãrbãtori ºi festivitãþi.În lumea musulmanã, femeia este obligatã ca atunci când iese din casã sã poarte un vãl caresã-i acopere faþa. Ea duce o viaþã izolatã chiar ºi în casã, unde nu are voie sã se arate decâtîn faþa soþului ºi a copiilor. Nu i se permite sã poarte bijuterii, nu poate folosi farduri sauparfumuri, doarme pe jos ºi mãnâncã o datã pe zi.În societatea egipteanã anticã, femeia deþinea o poziþie de demnitate egalã cu a bãrbatului. Ise respecta dreptul de zestre ºi era numitã stãpâna casei. Femeia era egalã cu bãrbatul în faþalegii. Unele femei au îndeplinit funcþia de preotese ale templelor sau chiar regine.Femeia în China nu avea drept de proprietate, chiar dacã la cãsãtorie aducea ca zestrebijuterii, mãtãsuri, haine scumpe, mobile de preþ. În schimb, ea era egala bãrbatului, avândun rol important în familie ºi în viaþa economicã. Între nobili se întâlneau femei instruitecare au ocupat funcþii administrative sau au fost chiar regente.La Atena, în antichitate, situaþia femeii era cu totul diferitã. Un mare filosof spunea cã: femeiatrebuie sã vadã cât mai puþin, sã audã cât mai puþin ºi sã punã cât mai puþine întrebãri. Sã aibãgrijã de casã ºi sã dea ascultare soþului ei.” (Ovidiu Drîmba, Istoria culturii ºi civilizaþiei)

III. AplicaþiePriveºte cele douã imagini ºi comparã valorile care caracterizeazã cele douã societãþi.

De reţinut• Un spaþiu de culturã ºi de civilizaþie se defineºte prin tradiþii, obiceiuri, reguli de viaþã

comune sau asemãnãtoare, religie comunã, interese ºi ocupaþii economice, valori comune.• Existã o diversitate a culturilor ºi a spaþiilor de civilizaþie.• Comunicarea, dialogul, colaborarea între oameni aparþinând unor culturi diferite au la

bazã cunoaºterea ºi înþelegerea culturii celuilalt.• De-a lungul istoriei au existat numeroase conflicte datorate neînþelegerilor culturale

dintre oameni.

TITLUL CAPITOLULUI


În Extremul Orient, planta de civilizaþie a fost orezul. Orezul s-arãspândit în China, India ºi Japonia, unde se cultiva în terenuriinundate. Activitãþile agricole trebuiau sã fie foarte bineorganizate.

I. AplicaþieCiteºte textul ºi explicã:

– De ce era nevoie de controlul statului asupra orezãriilor?– Crezi cã existã vreo legãturã între cultivarea orezului ºi

creºterea demograficã uriaºã din aceste zone ale lumii?– De ce era nevoie de disciplinã în organizarea societãþilor

cultivatoare de orez?

SPAŢIUL ISTORIC

Geografie istorică 10

Amintește-ţi!• Cum influenþeazã mediul geografic dezvoltarea aºezãrilor umane?• Comparã aºezarea caselor dintr-un sat de munte cu cea a caselor dintr-un sat de câmpie.

Descoperă!Viaþa oamenilor a fost întotdeauna influen-þatã de mediul în care au trãit. Clima ºi reli-eful au influenþat ocupaþiile, vestimentaþia,tradiþiile ºi sãrbãtorile, hrana etc.

Existã în istorie situaþii în care viaþa de zicu zi a fost profund marcatã de plantele pecare oamenii le-au cultivat ºi cu ajutorulcãrora ºi-a asigurat hrana. Aceste plante senumesc „plante de civilizaþie” deoarece evo-luþia economicã, socialã, politicã ºi culturalãa unor societãþi a fost influenþatã de culti-varea acestora.

Pentru lumea europeanã, „planta de ci-vilizaþie” a fost grâul, cultivat alãturi dealte cereale: orz, secarã, ovãz. Grâul nu areun randament prea bun ºi aºa se explicãnumeroasele perioade de foamete din isto-ria Europei. Pânã în secolul al XVIII-lea,când au fost aduse în Europa planteledescoperite în America, sporul demografica fost mic, oamenii au fost mãcinaþi de boliºi epidemii, iar dezvoltarea a fost foartelentã.

ªtiaþi cã?• Cultivarea cu randament a grâului presupune rotaþia anualã a culturilor sau asolamentul.• Terenurile lãsate necultivate erau folosite ca pãºuni ºi astfel s-a dezvoltat creºterea animalelor.• Existenþa turmelor a asigurat îngrãºãmântul de care are nevoie terenul unde se cultivã grâul.• Transhumanþa este un mod de viaþã specific civilizaþiei grâului.

„O enormã concentrare de muncã, de capital uman, de adaptare. Asta presupunecultivarea orezului. Nimic, de altminteri, nu ar rãmâne la locul sãu dacã marile linii aleacestui sistem de irigaþie nu ar fi solid legate împreunã, supravegheate de sus. Ceea ceimplicã o societate solidã, autoritatea unui stat, ºi, fãrã întrerupere, munci deamploare…Orezãriile au antrenat o populare deasã a zonelor unde au prosperat ºi odisciplinã socialã severã.” (Fernand Braudel, Structurile cotidianului)

ªtiaþi cã?• Orezãriile oferã 2-3 recolte pe an.• Populaþia chinezã s-a concentrat în zonele unde putea fi cultivat orezul, iar zonele

muntoase au rãmas nelocuite ºi pustii.• Creºterea animalelor, exploatãrile forestiere, consumul de carne, lapte, brânzã erau lucruri

aproape necunoscute chinezilor.


A treia plantã de civilizaþie a lumii a fost porumbul. El a fost suportul de hranã alcivilizaþiilor descoperite de navigatorii spanioli ºi portughezi în America. Randamentulculturilor de porumb este net superior grâului sau orezului, iar efortul de cultivare estefoarte mic în comparaþie cu cultura grâului ºi mai ales cu orezul. Acest fapt este oposibilã explicaþie pentru dezvoltarea civilizaþiilor din America Centralã ºi de Sud.

ªtiaþi cã?• Porumbul s-a rãspândit în Europa în secolul al XVII-lea, iar cartoful în secolul urmãtor.• Aºa numitele „plante americane” (porumbul ºi cartoful în mod special) au schimbat

decisiv peisajul agricol al Europei, contribuind la îmbunãtãþirea alimentaþiei ºi lacreºterea demograficã.

• Þãranii francezi au refuzat iniþial sã consume cartoful pentru cã era o „plantã murdarã”.

În afara plantelor ºi a animalelor care au influenþat viaþa oamenilor, bolile ºi epidemiile,datorate contactului între diferite civilizaþii, au fost un factor important al dezvoltãriiistorice.

ªtiaþi cã?• Epidemia de ciumã dintre anii 1347 - 1348 a decimat aproape jumãtate din populaþia

Europei de la acea vreme.• O altã boalã care a afectat masiv Europa pânã în secolul al XVI-lea a fost lepra.• Sifilisul este o boalã venericã adusã din America.• În Þãrile Române, cea mai cunoscutã epidemie de ciumã dateazã din anul 1813 ºi este

cunoscutã sub numele de „ciuma lui Caragea”, domnitorul din acea vreme.• La Bucureºti au murit în acel an aproape 30 000 de locuitori din cei 80 000.

II. AplicaþieCiteºte textul ºi rãspunde la urmãtoarele întrebãri:

– Cum crezi cã s-a rãspândit ciuma din Extremul Orient în Europa?– De ce era considerat Constantinopolul un focar de unde epidemiile se rãspândeau

în restul Europei?– Care sunt cauzele rãspândirii atât de rapide a bolilor?– Crezi cã aceste epidemii au influenþat cursul istoriei?– Care erau bolile cele mai frecvente în evul mediu? Câte dintre ele mai existã azi?– Enumerã 3 factori care au fãcut posibilã dispariþia acestor boli în zilele noastre.

„Oraºele din Orient sunt lovite de ciumãmai des decât celelalte. La Constantinopol,la porþile primejdioase ale Asiei, se aflã ma-rele focar al epidemiilor de unde acestea serãspândesc spre Occident.

Veneþia, între 1575-1577, a fost devastatãde o epidemie de ciumã atât de cumplitã,încât 50 000 de persoane au pierit. A murittoatã conducerea oraºului, încât a fost nevoiede alþi cârmuitori. În aceeaºi perioadã laMessina au fost 40 000 de morþi. La Milanoau murit 100 000 de oameni, iar la Marsilia,în 1581, au rãmas în viaþã doar 5000.

Aceste cifre indicã faptul cã în acea epo-cã oamenii aveau puþine cunoºtinþe despreigienã ºi medicinã. Ele se acordã cupovestirile frecvente despre strãzilepresãrate de morþi ºi cãruþa cotidianã încare erau îngrãmãdite cadavrele, atât denumeroase cã nu mai puteau fi îngropate.

În secolul al XVI-lea oraºele nu suntvictime doar ale ciumei. Le bântuie bolilevenerice, frigurile, tusea convulsivã,dizenteria, tifosul.” (Fernand Braudel,Mediterana ºi lumea mediteraneeanã înepoca lui Filip al II-lea)

De reţinut• Plantele de civilizaþie (grâul - Europa, orezul - Asia, porumbul - America) au influenþat

civilizaþiile din aceste spaþii pânã la începutul epocii moderne.• Bolile ºi epidemiile au produs schimbãri majore în situaþia demograficã a populaþiei pânã

la începutul epocii moderne.• Dezvoltarea medicinei, a preocupãrilor pentru igienã ºi pentru protecþia mediului au

favorizat þinerea sub control a epidemiilor ºi a bolilor.

SPAŢIUL ISTORIC


Civilizaţia și cultura europeană –fundamente istorice 11

I. Aplicaþie1. Numeºte trei diferenþe între cultul creºtin catolic ºi cel ortodox, pe care le-ai observat

singur.

2. Citeºte textele ºi descoperã 4 asemãnãri între organizarea mãnãstirilor ortodoxe ºi a celorcatolice.Primele mãnãstiri ortodoxe au apãrut în Imperiul Bizantin încã din secolul al V-lea. Viaþaîntr-o mãnãstire era reglementatã prin reguli foarte stricte: cãlugãrii desfãºurau o vastãactivitate intelectualã: erau pictori, copiau manuscrise vechi, compuneau imnuribisericeºti, scriau despre vieþile sfinþilor sau relatau evenimente istorice. În afaramãnãstirii se ocupau cu opere de caritate sau de misionarism.În anul 529, Benedict din Norcia a fondat mãnãstirea Montecasino (Italia). El a stabilitprincipiile vieþii monahale prin celebrele reguli „benedictine”: pietatea, supunerea,castitatea, sãrãcia, umilinþa, caritatea ºi o viaþã dusã în comunitate. Ordinul benedictin acontribuit la conservarea culturii antice prin copierea manuscriselor în mãnãstiri.

La începutul Epocii Moderne, europenii au redescoperit cultura ºi civilizaþia anticãgreco-romanã. Ei au preluat valorile acestei culturi: acþiunea întemeiatã pe raþiune,cunoaºterea ºtiinþificã, democraþia în politicã ºi frumosul în artã. Perioada numitãRenaºtere a dat Europei o nouã imagine. Omul a devenit subiectul tuturor preocupãrilorîn literaturã, ºtiinþã, artã, educaþie sau politicã.

Amintește-ţi!Cunoºti aceste simboluri? Ce reprezintã fiecare dintre ele?

Descoperă!Civilizaþia europeanã are aproape 2000 de ani. Popoarele europene contemporane s-auformat la sfârºitul Antichitãþii. Timp de 1500 de ani, elementul de unitate al Europei afost creºtinismul. Valorile creºtine – credinþa în Dumnezeu, egalitatea oamenilor în faþalui Dumnezeu, dragostea faþã de aproapele tãu – erau recunoscute de toate popoareleEuropei, chiar dacã acestea erau catolice, ortodoxe sau protestante.Diferenþele dintre catolici, ortodocºi ºi protestanþi au fost rezultatul modului în careoamenii au conceput organizarea Bisericii. Altfel, cu toþii se aflau în aceeaºi relaþiecu Dumnezeu.

Steagul Uniunii Europene Moneda Euro 9 Mai – Ziua Europei Ludwig van Beethoven

compozitorul „Odei Bucuriei“,

imnul Uniunii Europene

La sfârºitul Epocii Moderne, valorile europene contemporane erau deja cristalizate:democraþia ºi statul de drept, economia de piaþã, drepturile omului, valorile creºtine.În zilele noastre, Europa tinde sã devinã o civilizaþie unitarã prin valorile sale materialeºi spirituale. Pe de altã parte, europenii protejeazã ºi respectã minoritãþile, tradiþiile,obiceiurile ºi cultura localã, limbile, simbolurile ºi sãrbãtorile naþionale, drepturileindividuale ale oamenilor. De-a lungul istoriei, pe teritoriul Europei s-au stabilit popoarea cãror religie este islamismul (turcii, bosniacii, albanezii). Toleranþa religioasã reciprocãîntre creºtini ºi musulmani, precum ºi acceptarea valorilor democratice, sunt elementeleesenþiale ale construcþiei unitãþii europene.

II. Aplicaþie1. Aminteºte-þi din lecþia anterioarã care sunt zonele de civilizaþie din Europa. Din care

zonã de civilizaþie face parte România?2. Crezi cã în viitor diferenþele dintre aceste zone se vor menþine? De ce?3. Transcrie tabelul de mai jos pe caiet ºi completeazã elementele care aseamãnã ºi

diferenþiazã popoarele europene.

De reţinut• Civilizaþia europeanã are aproximativ 2000 de ani.• Fundamentele istorice ale civilizaþiei europene sunt: valorile creºtine (credinþa în

Dumnezeu, egalitatea oamenilor în faþa lui Dumnezeu, dragostea faþã de aproapele tãu),cultura greco-romanã (acþiunea întemeiatã pe raþiune, cunoaºterea ºtiinþificã, democraþiaîn politicã ºi frumosul în artã), statul de drept, economia de piaþã, drepturile omului.

• Pe teritoriul Europei s-au stabilit de-a lungul timpului popoare care au alte tradiþii ºiobiceiuri decât europenii ºi alte religii decât cea creºtinã.

• Bogãþia Europei constã în diversitatea popoarelor, a religiilor ºi a valorilor care suntrespectate pe continent.


Leonardo da Vinci

A fost scriitor, arhitect, pictor, sculptor, om

de ºtiinþã. Cele mai cunoscute opere ale

sale sunt Gioconda ºi Cina cea de tainã

William Shakespeare

Reprezentant al literaturii Renaºterii, autor al

celebrei expresii „A fi sau a nu fi?”, care

exprimã îndoiala, dar ºi încrederea în

raþiunea umanã.

Elemente care aseamãnãpopoarele europene

Elemente care diferenþiazãpopoarele europene

SPAŢIUL ISTORIC

Simboluri sociale 12


Amintește-ţi!Priveºte aceste imagini. Recunoºti simbolurile, personalitãþile-simbol sauconstrucþiile-simbol din aceste imagini? Numeºte-le!

Descoperă!Oamenii sunt înconjuraþi peste tot de sim-boluri: însemne ale unor instituþii, persona-litãþi care simbolizeazã idei sau care suntvalori în diverse domenii, construcþii caresunt simboluri ale unor oraºe ºi multe alte-le. Cunoaºterea simbolurilor ne ajutã sã neintegrãm în mediul social, sã comunicãm ºisã înþelegem lumea în care trãim.Spre exemplu, semnele de circulaþie suntsemne-simbol identice în toatã lumea. Ima-gineazã-þi ce s-ar întâmpla dacã ele ar fi dife-rite de la o þarã la alta? Cât de greu ne este sãcirculãm în Anglia pe partea dreaptã!Fiecare popor vorbeºte o limbã anume. Cumcomunicã oamenii între ei? Învãþând limbaceluilalt. Existã limbi care dominã încomunicarea mondialã: în secolul al XIX-lea, limba cea mai rãspânditã în Europa eralimba francezã. Azi, limba englezã este lim-ba calculatoarelor, a comunicãrii politice, acomunicãrii în sport etc.

În cadrul religiei islamice existã obiceiuri ºitradiþii care, creºtinilor spre exemplu, lesunt necunoscute. De aceea, uneori, nu-iînþelegem pe musulmani, nu înþelegemdeciziile sau acþiunile lor.Toate exemplele de mai sus vorbesc desprereguli, semne, obiceiuri care au fost createde oameni, sunt diferite de la un grup umanla altul ºi au o valoare simbolicã. Ele nuaparþin lumii naturale, ci sunt rezultatulcreaþiei umane.Între elementele cu valoare simbolicã pecare le întâlnim ºi le folosim zilnic se aflã:vestimentaþia ºi podoabele, gesturile, limba-jul ºi scrierea, tradiþiile ºi obiceiurile (carepot aparþine unor grupuri, pot fi regionale,naþionale, religioase etc, ºi sunt marcate dereguli simbolice, jocurile), semnelespecifice unor profesiuni, activitãþi sauocupaþii.

ªtiaþi cã?• Existã douã tipuri de comportament uman care determinã organizarea simbolurilor:

comportamentul de reproducere ºi comportamentul de agresiune.

• Comportamentul de reproducere înseamnã tendinþa indivizilor de a intra într-o relaþie cupersoane de sex opus.

• Comportamentul de agresiune înseamnã tendinþa indivizilor de a obþine o poziþiedominantã faþã de ceilalþi: o funcþie, bogãþie, un examen etc.

I. Aplicaþie1. Te-ai îmbrãcat vreodatã pentru a ieºi în evidenþã sau pentru a plãcea unei persoane de

sex opus? Care au fost elementele prin care ai încercat sã obþii aceste poziþii?

2. Ce podoabe cu valoare simbolicã poartã, de regulã, oamenii?

3. Numeºte gesturi prin care îþi poþi exprima public prietenia faþã de o persoanã.

4. Precizeazã trei profesii pe care le poþi identifica dupã costumul pe care îl poartãpracticanþii lor.

5. Ce semnificaþie au gesturile ºi semnele urmãtoare:– un om îºi face cruce pe stradã;– culoarea roºie a semaforului;– fluierul arbitrului într-un joc;– douã degete (arãtãtor ºi mijlociu) ridicate; celelalte strânse în pumn;– degetul mare ridicat/degetul mare coborât;– sirena poliþiei?

Completeazã aceastã listã cu alte trei semne, sunete sau gesturi simbolice pe care lerecunoºti în mediul în care trãieºti.

6. Cunoºti mâncãruri care au valoare simbolicã? Dã exemple!

7. Alcãtuieºte un portofoliu cu imagini ale unor personalitãþi sau monumente de arhitecturãcu valoare simbolicã pentru lumea contemporanã. Argumenteazã fiecare alegere fãcutã!

8. Crezi cã þi-ar fi de folos cunoaºterea obiceiurilor ºi a tradiþiilor altor popoare? De ce?

9. Citeºte textele urmãtoare. Recunoaºte zona din care provin ºi fã un inventar alsimbolurilor prezentate.


„Riturile «marelui pelerinaj» sunt numeroa-se ºi complicate. Bãrbaþii veneau îmbrãcaþiîn veºmânt alb fãrã cusãturã, compus dindouã bucãþi separate, înfãºurate pe corp; iarfemeile, complet în alb, pe cap cu o basmafãrã vãl. Pelerinii fãceau înconjurul Kaabeide ºapte ori, de fiecare datã sãrutau piatrasfântã, beau din apa sãratã ºi amarã a fântâ-nii din incinta moscheei, apoi se rugau laalte douã locuri sfinte situate pe douã coli-ne din apropiere.”

„Foarte complicat era costumul femeii:kimonouri multiple, pânã la 20, îmbrãcate

unul peste altul; pantaloni lungi târându-sepe jos, un cordon lat ajungând pânã sub sâniºi legat la spate, în diferite feluri – potrivitvârstei ºi poziþiei sale sociale, – totul în cu-lori acordate cu florile dominante aleanotimpului respectiv.

În casã se intra fãrã încãlþãminte, numaiîn ºosete de bumbac sau de mãtase.Noaptea, atât femeile cât ºi bãrbaþiidormeau îmbrãcaþi ca în timpul zilei,scoþându-ºi doar pantalonii ºi veºmintelemai groase.” (Ovidiu Drimba, Istoria culturiiºi civilizaþiei)

De reţinut• Oamenii trãiesc într-o lume de simboluri.• Cunoaºterea simbolurilor ne ajutã sã înþelegem diversitatea oamenilor ºi a culturilor.• Respectarea simbolurilor altor oameni înseamnã respectul pentru diversitate ºi pentru

ceilalþi oameni.

SPAŢIUL ISTORIC

Evaluare capitol II


1. Alege din lista urmãtoare factorii naturali care influenþeazã evoluþia civilizaþiei umane:– clima;– descoperirile din domeniul medicinei;– jocurile inventate de oameni;– relieful.

Formuleazã câte douã argumente care sã motiveze alegerea fãcutã.

2. Numeºte douã oraºe europene a cãror dezvoltare a fost puternic influenþatã de mediulgeografic în care sunt situate. Argumenteazã-þi alegerea într-un text de 20 de rânduri.

3. Alcãtuieºte un portofoliu despre localitatea în care trãieºti, care sã cuprindã: hartaaºezãrii, descrierea localitãþii, imagini, personalitãþi, descrierea unor monumente, a unoractivitãþi specifice, conflicte în care comunitatea a fost implicatã de-a lungul istoriei,sãrbãtori ºi tradiþii, evenimente locale etc.

4. Descrie vestimentaþia, hrana ºi ocupaþiile oamenilor care trãiesc în urmãtoarele regiuni:Deºertul Sahara, Africa Ecuatorialã, Europa Centralã, Antarctica.

5. Citeºte textele de mai jos ºi numeºte spaþiile de civilizaþie prezentate:

„Funcþionarul integru este o ciudãþenie a Occidentului modern; în Roma anticã toþisubalternii sunt jefuiþi de ºeful lor, ca ºi în imperiul turc sau chinezesc, unde nu miºcanimic fãrã bacºiº. În armata romanã ostaºii dãdeau un bacºiº tradiþional ofiþerilor pentruscutire de serviciu, astfel încât un sfert din efective se ducea la plimbare sau se lãfãiachiar la cazarmã.” (Philippe Ariés, Georges Duby, Istoria vieþii private)

„Congresul nu va elabora nici o lege care sã declare o anumitã religie ca oficialã sau sãinterzicã practicarea liberã a vreunei religii; sau care sã reducã libertatea cuvântului sau apresei; sau dreptul poporului la întrunire paºnicã sau la a adresa guvernului petiþiisolicitând repararea nedreptãþilor” (Cele zece amendamente, în Texte fundamentale aledemocraþiei americane)

„General Ion AntonescuConducãtor al Statului ºi Preºedinte al Consiliului de MiniºtriAm decretat ºi decretãm:Art. 1: Toate întreprinderile civile saucomerciale, de orice naturã, aparþinândpersoanelor fizice sau juridice, cu sau fãrãscop lucrativ, precum ºi asociaþiile ºifundaþiile de orice fel nu vor putea avea înserviciul lor salariaþi evrei.Art. 2: Toate instituþiile prevãzute laarticolul precedent sunt obligate sãconcedieze salariaþii evrei pânã la 31decembrie 1941.” (Comisia Internaþionalãpentru Studierea Holocaustului,Documente)

6. Alcãtuieºte o listã cu toate informaþiile pecare þi le oferã harta alãturatã.

Index de termeni istorici ii


alfabet chirilic – 10antichitate – 10

axa cronologicã – 9azteci – 25

A

burghez – 22 Biserica catolicã – 27

B

clasã reacþionarã – 17colectivizare – 17colonie – 25

cruciade – 27cuneiforme – 10

C

democraþie – 17, 26demografie – 29descoperiri geografice – 24

diversitate – 27drepturile omului – 11, 26, 27

D

epocã (perioadã) istoricã – 10economie de comandã – 17economie de piaþã – 26

ev mediu (epoca medievalã) – 10Extremul Orient – 26

E

globalizare (mondializare) – 11 gospodãrii colective – 17

G

hieroglife – 10

H

imperiu colonial – 25incaºi – 25

industrializare forþatã – 17islam – 32

I

lumea islamicã – 23

L


mayaºi – 25misionar – 24

mondializare (globalizare) – 11musulman – 27, 32

M

NATO – 17naþionalizare – 17

neolitic – 20nomad – 20

N

Orientul Apropiat – 26 Orientul Îndepãrtat – 26

O

preistorie – 20pelerin – 24

plante de civilizaþie – 28planificare de stat – 17

P

religia iudaicã – 27Renaºtere – 30

republica – 17

R

spaþiu istoric – 20sedentar – 20spaþiu cultural – 26

spaþiu de civilizaþie – 26societate informaþionalã – 11stat militarist – 16

S

terorism – 17 tranziþie – 17

T

Uniunea Europeanã – 17

U

Date post:	29-Dec-2016
Category:	Documents
Upload:	truongkhanh
View:	305 times
Download:	10 times

Istorie - Ghidul elevului

Documents