Universitatea tehnică “Gh. Asachi” IașiFacultatea CMMI

Istoria tehnologiei în România

Irimia ȘtefanGrupa 4103 A

1

Istoria tehnologiei în România se referă la evoluția în timp a uneltelor, dispozitivelor și metodelor de fabricație din România, precum și a invențiilor care au contribuit la progresul în aceste domeniu.

Capacitatea creatoare a poporului nostru s-a manifestat încă din cele mai vechi timpuri. De-a lungul mileniilor de evoluție umană, generațiile care s-au succedat au perfecționat necontenit uneltele și procedeele de producție pentru a le face tot mai productive. Stau mărturie toporașele din piatră datate acum vreo cinci sute de mii de ani, descoperite pe valea Dârjovului, care fac parte dintre cele mai vechi vestigii ale viețuirii umane pe teritoriul țării, originalele culturi ale neoliticului dezvoltat, creațiile remarcabile ale perioadei de utilizare a aramei și apoi ale Epocii Bronzului, care la noi au atins o mare înflorire, strălucitele opere ale geto-dacilor, de la uneltele și lucrările lor în argint și până la impresionantul sistem de fortificații din munții Orăștiei.

În perioada feudalismului, iscusiți meșteri anonimi au realizat mari valori materiale și spirituale: construcții de o mare ingeniozitate, obiecte de meșteșug și de industrie casnică, instalații originale pentru folosirea apelor curgătoare. În epoca modernă, se afirmă mari ingineri și inventatori ca: Vlaicu, Vuia, Coandă, Saligny și mulți alții, care în multe domenii s-au manifestat ca adevărați deschizători de drumuri.

PreistorieÎn perioada paleoliticului inferior (1.000.000 - 120.000 î.Hr.), pe teritoriul țării apar

primele unelte prelucrate rudimentar din piatră cioplită.

În paleoliticul mijlociu (120.000 - 30.000 î.Hr.), apar uneltele din așchii de cremene și cuarțit și care au vârfurile mai îngrijit prelucrate.

În paleoliticul superior (30.000 - 10.000 î.Hr.) se perfecționează tehnica cioplirii uneltelor din silex, se construiesc primele adăposturi, simple apărători contra vântului.

În epipaleolitic (sau mezolitic: 10.000 - 5.500 î.Hr.) se trece la o viață semistabilă: se trece la cultivarea plantelor graminee și se domesticește câinele (utilizat la vânătoare).

În neolitic și eneolitic (epoca pietrei șlefuite: 5.500 - 2.700 î.Hr.) se extinde cultivarea cerealelor (grâu, orz) și se folosește săpăliga pentru arat. Către sfârșitul acestei perioade apare plugul primitiv de lemn.

Tot mai mult se perfecționează ceramica.

Temperaturile înalte utilizate de cuptoare permit și prelucrarea aramei.

Diversele culturi care se succed (Criș-Starčevo, a ceramicii liniare, Vinča-Turdaș, Hamangia, Boian, Vădastra, Gumelnița, Cucuteni) ne-au lăsat moștenire o ceramică destul de evoluată și variată, locuințe executate din bârne, argilă bătătorită, crengi împletite.

În perioada 2.700 - 2.000 are loc o tranziție de la eneolitic, la Epoca Bronzului. Se dezvoltă păstoritul, uneltele de aramă (culturile Cernavodă, Coțofeni).

2

Epoca Bronzului

Arme din Epoca Bronzuluiaparținând dacilor

Epoca Bronzului se derulează pe teritoriul țării în perioada 2.000 - 1.200 î.Hr. și se caracterizează în primul rând prin dezvoltarea metalurgiei bronzului.

agricultura:

o are loc prima mare diviziune socială a muncii (separarea triburilor de agricultori de cele de păstori)

o se generalizează utilizarea plugului de lemn cu brăzdar de corn, tras de bovine

o se cunosc grâul comun, unii pomi fructiferi.

tehnica uneltelor:

o toporul de bronz cu orificiu pentru fixarea cozii

o noi tipuri de arme: pumnalul, sabia, toporul de luptă.

locuințele:

o au formă rectangulară și erau construite fie din pari care susțineau acoperișul, zidurile fiind din nuiele împletite cu pământ (sistem paiantă), fie din cărămizinearse dar uscate la soare (chirpici).

o au podeaua din bârne despicate sau din argilă bătătorită

o uneori sunt fortificate cu șanțuri sau ziduri de apărare de piatră.

metalurgia:

o bogatele zăcăminte din zona subcarpatică permit dezvoltarea metalurgiei bronzului

o la sfârșitul epocii bronzului, este atestat la Hinova, Mehedinți un atelier de prelucrare a aurului.

3

Epoca Fierului

Pe teritoriul țării, Epoca Fierului debutează prin 1.200 î.Hr., când se confecționează primele arme și unelte de fier, care la început sunt utilizate în paralel cu cele debronz.

erioada Hallstatt

Prima perioadă a fierului (numită și Hallstatt) a evoluat între 1.200 și 450/300 î.Hr. Are loc a doua mare diviziune socială a muncii: se desprind meșteșugarii ca o categorie socială aparte.

metalurgia:

o prelucrarea bronzului cunoaște o puternică dezvoltare

o începe exploatarea minereurilor de fier și apar primele centre metalurgice la care se dezvoltă tehnologia reducerii fierului

agricultura: la cultura cerealelor se adugă cea a inului, a cânepii, a verzei

tehnica uneltelor: uneltele de fier le înlocuiesc pe cele de bronz.

Antichitate

Ruinele cetăţii Blidaru, ziduri ridicate în tehnica "murus Dacicus"La Tène

În această perioadă (a doua vârstă a fierului: 450/300 î.Hr. - 106 d.Hr.):

se intensifică extragerea și prelucrarea fierului

apar tot mai multe obiecte de podoabă din aur și argint

agricultura (cultura plantelor și creșterea vitelor) depășește ca pondere vânătoarea și pescuitul:

o se folosește plugul de lemn cu brăzdare și cuțite din fier

o încep să se cultive ovăzul și secara

se încheie a doua mare diviziune socială a muncii: apar noi meșteșuguri și se intensifică schimburile comerciale.

La mijlocul secolului este atestată utilizarea pietrei fasonate în zidării, realizându-se așa-numitul murus Dacicus (zid fără mortar, dar de mare rezistență).

4

Dacia romană

Podul peste Dunăre construit de Apolodor din Damasc în perioada 103 - 105 (reconstituire)

Prelucrarea fierului în Dacia cucerită de romani ia un puternic avânt. Aceasta este dovedită de inscripțiile descoperite în zona Petroșaniului (și ulterior și în alte așezări) care atestă exitența unui collegium fabrum, corporație a fierarilor.

În secolul al III-lea, la Tomis și în multe alte localități subcarpatice, este atestată existența unor cuptoare de ars cărămidă.

În așezarea daco-romană de la Târgșorul Vechi (județul Prahova), s-au descoperit vase în care se păstra țiței sub forma de smoală (secolele V-VI).

Evul Mediu

Arme din secolul al XII-lea (Muzeul Naţional din Alba Iulia)

Descoperirile arheologice din zona subcarpatică dovedesc faptul că, după retragerea administrației romane, pe teritoriul țării noastre exista o populație stabilă de origine latină, care se ocupa cu cultura plantelor, creșterea vitelor și care avea cunoștințe remarcabile in domeniul metalurgiei fierului și al ceramicii. Iau ființă formațiunile statale feudale românești. Se dezvoltă orașe mari, manufacturi, bresle și tot mai multe meșteșuguri pentru necesitățile cotidiene.

Prin 1060 este atestată creșterea viermilor de mătase, dar a căror cultură începe sistematic abia prin secolul al XV-lea.

5

Într-un document din 1075 este menționată ocna de sare de la Turda, care se exploata încă din timpul romanilor.

Exploatarea aurului și argintului este menționată de un document din 1238, de unde rezultă stabilirea în zonele Zlatna și Câlnic a primilor mineri germani în scopul exploatării acestor metale prețioase. În secolele următoare, alte exploatări de metale neferoase apar și la Abrud (1277), Cavnic (1336), Baia Sprie (1329), Bratilovu(către 1400).

În secolele XV-XVI, meșteșugul aurarilor transilvăneni atinge cote înalte de dezvoltare.

În secolul al XIV-lea, sunt menționate în Transilvania primele șteampuri, acționate hidraulic, de măcinat minereuri.

Asemenea dispozitive se răspândesc și în celelalte provincii române.

Tot în secolul al XIV-lea este atestată construcția morilor de apă românești tip "roată cu făcaie", considerate un adevărat strămoș al turbinei hidraulice a lui Pelton.

Aceeași tip de energie este folosită și la acționarea fierăstraielor, menționate în 1559 prin documentele domnitorului moldovean Alexandru Lăpușneanu și la presele cu valțuri la monetăria din Baia Mare (1580).

Moară de apă și moară de vânt, Muzeul Țăranului Român

La 8 decembrie 1366 datează cea mai veche mențiune documentară referitoare la fabricarea berei pe teritoriul țării.[1] Printr-un act datat pe 31 octombrie 1402același lucru este atestat și în Moldova, iar prin 1522 și pentru Muntenia.

În ceea ce privește alcoolul, distilarea acestuia este menționată în jurul lui 1400.

Spre sfârșitul secolului al XIV-lea este atestată utilizare ceramicii smălțuite în construcții (la finisaje), lucru vizibil la Biserica Sfânta Treime din Siret și la Mănăstirea Cotmeana.

Prin 1440 este consemnată exploatarea țițeiului în Moldova (gropi de păcură).

În ceea ce privește tehnica militară:

în Țările Române, praful de pușcă este folosit cu mult înaintea altor țări europene[2] și anume către sfârșitul secolului al XIV-lea[3]

pe la jumătatea secolului al XV-lea, pentru asediatul cetăților, românii utilizau bombardele.[4]

6

Teasc pentru zdrobirea fructelor din Rășinari (Muzeul ASTRA)

Tipografia:

1472 - 1483: tipografi sași lucrează în tipografii din Italia: Toma Transilvăneanu (Thomas Septecastrensis de civitate Hermanni, Thomas von Hermannstadt) lucrează la Mantova, Andreas din Brașov și Andreas Corvinus din Codlea la Veneția.[5]

1508: se înființează prima tipografie din zona românească, la Mănăstirea Dealu.

1528: se introduce tiparul la Sibiu

1535: Ioan Honterus înființează la Brașov o tipografie.

1550: prima tipografie din Cluj-Napoca

1622: tipografie la Alba Iulia, înaugurată de principele Gabriel Bethlen.

Primul orologiu în turn este atestat la Sibiu în 1494.[6]

În jurul lui 1500 este consemnată utilizarea, în minerit, a vagonului mergând pe șine de lemn, fiind utilizat în minele de aur din Brad. Este considerat cel mai vechi vehicul mișcat pe șine din istoria tehnicii.[7] Calea de rulare era prevăzută chiar și cu macaze.[8]

Prin 1531/1532 este consemnată existența morilor de vânt în Muntenia.[9]

7

Rachetă descrisă deConrad Haas (Coligatul de la Sibiu)

În 1539, negustorul Hans Fuchs împreună cu Hans Benkner instalează la Brașov prima "moară" (fabrică) de hârtie din Transilvania. O astfel de moară funcționează laSibiu în 1573 și în anul următor. De asemenea, în perioada 1584 - 1587 apar la Cluj-Napoca mai multe mori de hârtie.

În 1555, inventatorul sas Conrad Haas, în lucrarea Coligatul (Manuscrisul) de la Sibiu, emite ideea utilizării prafului de pușcă pentru lansarea rachetelor.[10]

Inovații în agricultură:

1322: prima mențiune documentară a pământurilor agricole îngrășate cu gunoi (terra fimatae) și aceasta în Transilvania.

la începutul secolului al XVII-lea, se introduce cultura pepenelui verde

prin 1650 se extinde cultura fasolei și este și cultura mazărei atestată documentar[11]

în secolul al XVII-lea, este atestată, mai întâi în Transilvania, apoi în Țara Românească, cultura porumbului.

secolul al XVIII-lea:

o extinderea asolamentului bienal

o introducerea cultivării trifoiului pentru furaj

o se extinde cultura tutunului

prin 1700 se introduce lucerna

în perioada 1718 - 1721 se amenajează prima orezărie de pe teritoriul țării noastre (Ghiroda, Timiș).

Fabrici de sticlă sunt construite încă de pe timpul lui Matei Basarab, lângă Târgoviște, unde este atestată documentar în 1644. La începutul secolului al XVIII-lea, înMoldova se fabrică sticlă pentru geamuri.

8

În 1672, la Bazna, Sibiu, sunt semnalate degajările de gaze naturale.[12]

La sfârșitul secolului al XVII-lea (pe timpul lui Constantin Brâncoveanu), se construiește, la Giurgiu, un șantier naval.

În 1685 începe exploatarea salinei de la Slănic, Prahova, cea mai importantă din Țara Românească.

Secolul al XVIII-lea

Şteamp asemănător celui utilizat în exploatările aurifere din Transilvania

Inaugurări de capacități în domeniul metalurgiei fierului:

1718: la Oravița este construit primul furnal de fontă din România actuală

1718: la Dognecea, Caraș-Severin se fabrică primele lupe de oțel (ulterior, instalația a fost mutată la Bocșa apoi la Reșița)

1754: Toplița, Hunedoara furnal pentru fontă

1763: Certeju de Sus, Hunedoara

1769: Reșița, ateliere de prelucrare

1771: Reșița, furnale de fontă

1796: uzina pentru oțel și laminate din Oțelu Roșu

1800: ciocan de laminat, cuptoare de încălzit la Văliug, Caraș-Severin.

9

Fabrica de bere Timișoreana(înființată în 1718)

Metalurgia neferoasă:

1724: Drajna, Prahova, prelucrarea aramei

1742: Dognecea, Caraș-Severin, se instalează cuptoare de topit aramă.

Manufacturi de sticlărie, atestări:

1724: Calina, Caraș-Severin

1740: Călugăra, Bacău

1725: atestată documentar la Făgăraș.

Fabrici (mori) de hârtie, atestări documentare:

1712: Brașov

1718: Cluj-Napoca

1752: Roșcani, Hunedoara

1754: Gurghiu, Mureș

1768

o Fundeni, Ilfov

o Cârțișoara, Sibiu

o Prundu Bârgăului, Bistrița-Năsăud

1770: Orlat, Sibiu

1775: pe apa Leaotei, lângă Snagov.

Tipografii:

1741: Școala Văcăreștilor din București (prima tipografie laică din Muntenia)

1788: Sibiu

Industria textilă:

1755: Manufactură de pielărie la Timișoara și Gherla

Manufacturi de postav:

o 1764: Chiperești, Iași

o 1766: Pociovaliște, lângă București.

Inovații în agricultură:

la începutul secolului este introdusă cultura de lucernă[13] și cultura ciupercilor

1763: atestată prima mașină de tocat furaje (Sânpetru de Câmpie, Mureș)

c. 1750: cultura crizantemei.

Alte domenii:

1783: atestare șantiere navale de la Brăila, Galați

1790: intră în funcțiune prima exploatare minieră din România actuală, mina de huilă de la Anina

10

1718: este înființată Fabrica de bere Timișoreana, construită de Eugeniu de Savoya.[14]

Secolul al XIX-lea

Pagini din brevetul asupra stiloului luiPetrache Poenaru Invenții și inovații

1818: În prezența domnitorului Ioan Gheorghe Caragea, se lansează Balonul Mihai Bravul (primele experiențe de navigație aeriană)

1827: Petrache Poenaru inventează și brevetează condeiul portăreț fără sfârșit, precursorul stiloului.

1841: pietrele de moară sunt înlocuite cu valțuri din fontă, oțel sau porțelan

1843: (București) primul atelier de daghereotipie din țară

1853: inaugurarea primei linii de telegraf electric; aceasta făcea legătura între Sibiu, Timișoara și Viena.

1854: Carol Knappe introduce în București iluminatul cu lămpi cu ulei de rapiță, în locul vechilor opaițe și lumânări

1880: Dumitru Văsescu construiește la Paris un automobil cu aburi, care este apreciat de francezi ca fiind cel mai reușit tren fără șine[15]

1882: la București, prima convorbire telefonică experimentală; un an mai târziu va intra în funcțiune

1900: Nicolae Teclu inventează becul cu reglare automată a curentului de aer și gaz, care ulterior îi va purta numele.[16]

11

Energetică

Furnalul din Govăjdia în 1900

Industria extractivă

1838: La exploatările miniere de la Zlatna se introduce motorul cu abur, la numai șase decenii după ce acesta este construit de James Watt.

1853: Gheorghe Assan construiește prima moară acționată de un motor cu aburi, Moara lui Assan (moara cu foc), prima moară cu aburi din România.

1882: inginerul H. Slade instalează la București prima termocentrală din România actuală

1884: la Timișoara se instalează prima centrală electrică de curent alternativ din România; ulterior Timișoara devine primul oraș din Europa unde s-a utilizatelectricitatea pentru iluminatul străzilor

1889: construirea uzinei hidroelectrice de la Grozăvești, prima amenajare hidroenergetică cu caracter industrial din România actuală

1889: darea în funcțiune, la Caransebeș, a unei termocentrale

1893: Topleț, Caraș-Severin) este prima comună electrificată din România actuală

1899: se dă în funcțiune prima linie de transport a energiei electrice; aceasta unea Sibiul cu hidrocentrala Valea Sadului.

1825: intră în funcțiune mina de cărbuni de la Comănești, Bacău

1840: prima distilerie de extracție a petrolului lampant (Lucăcești, Suceava)

1840: începe exploatarea la suprafață a zăcămintelor de cărbuni din Valea Jiului

1882: la sonda de la Colibași, Argeș se constată pentru prima dată într-o zonă petroliferă din România actuală, un strat care emană gaze naturale

1890: se deschide la Câmpina prima schelă petrolieră din România actuală, având cinci sonde

1896: este pusă în funcțiune hidrocentrala Sadu I, cea mai veche hidrocentrală în funcțiune din țară și una dintre cele mai vechi din Europa[17]

12

1897: se construiește, la Câmpina, prima rafinărie de petrol.[modificare] Metalurgia și construcții de mașini

1810: se dă în funcțiune Furnalul din Govăjdia, primul furnal cu flux continuu din Europa și al doilea pe plan mondial.[18]

1845: (Reșița) primul laminor de tablă

1846: (Reșița) primul ciocan cu aburi

1851: Atelierele de la Reșița încep laminarea șinelor pentru calea ferată

1884: la Hunedoara intră în funcțiune primul furnal modern pentru producerea fontei

1888: se dau în funcțiune la Reșița primele două cuptoare de pudlaj cu vatră dublă

1891: se înființează Uzina de vagoane din Arad

1899: ia ființă Șantierul Naval Constanța.Transporturi și infrastructură

Vedere asupra Podului de la Cernavodă de la începutul secolului XX

1843: construirea primelor nave militare moldovenești

1845: primele lucrări pentru captarea și filtrarea apei în scopul alimentării Bucureștiului

1845: prima șosea din România actuală: Turnu Severin - Vârciorova, începe pietruirea cu bolovani de râu

1846: începe construcția unui sistem de drumuri care leagă Bucureștiul de Sibiu, Brașov, Focșani, Orșova și Brăila

1846: începe construirea cele mai vechi linii de cale ferată de pe teritoriul țării, Oravița - Baziaș, ale cărei lucrări se încheie în 1854.

1856: primele transporturi de călători pe linia Oravița - Baziaș

1848: la București, primul serviciu de transport cu omnibuzul cu cai[19]

1869: la Timișoara, este pus în circulație tramvaiul cu cai

1872: la 28 decembrie același tip de tramvai este inaugurat și în București

1883: peste râul Prahova este construit primul pod metalic de cale ferată, în grinzi cu zăbrele, proiectat și executat de ingineri români

13

1890 - 1895: Construcția podului de la Cernavodă (Anghel Saligny), cel mai lung pod din Europa continentală a acelei epoci

1896: Teodor Dragu inventează un injector-pulverizator pentru cazanele locomotivelor, care aduce îmbunătățiri în exploatarea locomotivelor cu aburi folosind combustibili lichizi

1894: (9 decembrie): Se dă în exploatare prima linie de tramvai electric din București; în anii următori, apar linii de tramvai și în multe alte orașe mari

1895: în București sunt date în circulație, pentru transportul de materiale, primele două automobile cu abur.

1895: (1 octombrie (stil vechi: 19 septembrie)): inaugurarea Podului de la Cernavodă, construit după proiectul și în realizarea inginerului Anghel Saligny

1897: înființare Șantierul Naval Galați[20]

1900: la serviciul de circulație al Capitalei, Bazil Gheorghe Assan înregistrează primul automobil.

Construcții

Câmpuri petrolifere din România (1900)

1844: prima fabrică mecanizată de cărămizi

1848: (Pădurea Neagră, Bihor) apare prima mare fabrică de sticlă; în același an apare o altă fabrică de sticlă la Grozești, Bacău.

1857: intră în funcțiune fabrica de hârtie de la Zărnești

14

1888: se înființează fabrica de ciment Portland de la Brăila

1888: finalizarea construcției silozului de cereale de la Brăila, realizat de Anghel Saligny

1889: același tip de siloz la Galați; la aceste silozuri se utilizează pentru prima dată betonul armat

1891: este construită Fabrica de cărămizi din Ciurea[21]

1899: înființarea fabricii de ciment de la Cernavodă. Industria textilelor și a pielăriei

Castelul de apă din Drobeta-Turnu Severin[22], realizat în perioada 1910 - 1913 după proiectul inginerului Elie Radu

1840: primele fabrici de tăbăcit: București, Fălticeni

1842: filatura de bumbac de la Zărnești

1843: ia ființă prima țesătorie mecanică (fabrică de postav) din Muntenia

1853: Mihail Kogălniceanu înființează, lângă Târgu Neamț, prima fabrică de postav din Moldova

1885: ia ființă fabrica de textile de la Buhuși, Bacău

1885: intră în funcțiune fabrica de tăbăcărie Grigore Alexandrescu din București, devenită ulterior Dâmbovița.

 Industria alimentară

1818: este instalată la Iași prima manufactură de uleiuri vegetale

1837: fabrică de zahăr la Lungulețu, Dâmbovița

1841: fabricarea primei șampanii în România actuală, prin grija lui Ion Ionescu de la Brad, după procedeul călugărului Dom Pérignon (1638 - 1715) din provincia Champagne, Franța.

1841: fabrica de fidea și macaroane de la Brăila

15

1841 (8 noiembrie): prima fabrică de hârtie din Moldova (Cetățuia, Bacău)

1844: (Galați) prima fabrică mecanizată de conserve din țară; utilajul a fost adus din Anglia

1850: la București apare primul atelier de preparate din carne din România

1851: la Arad, prima fabrică de spirt

1899: se înființează fabrica de bere de la Azuga (astăzi: "Bere Azuga"). Agricultura

1808 - 1818: Cultura cartofului se extinde din Transilvania în Moldova și Țara Românească.

1805: introducerea rasei de oi Merinos

1835: primele experiențe cu mașini agricole în Muntenia

1840: înființarea primului atelier de mașini agricole de România

1845: introducerea culturii rapiței pentru fabricarea uleiului.Alte domenii industriale

1841: se inaugurează fabrica de tutun din Popești (Brazi), Prahova

1884: înființarea fabricii Stela, prima fabrică de săpun modernă

1885: la Câmpulung se construiește o fabrică de hârtie și celuloză (pe amplasamentul actualului ARO).

Secolul XXAviație

Avionul „Vuia I”(martie 1906)

16

Aurel Vlaicu la bordul unuia din avioanelesale

Aeronava Coandă-1910,primul avion cu propulsie prin reacție din lume conceput (realizat în 1910)

1903 (17 august): Traian Vuia brevetează un aparat de zbor mai greu decât aerul

1910 (16 decembrie): zborul efectuat de primul avion cu reacție din lume, realizat de Henri Coandă

1906 (18 martie): Traian Vuia realizează primul monoplan din lume, care s-a desprins de la sol cu mijloace proprii, fără utilizare vreunei instalații auxiliare

1912 - 1913: Aurel Vlaicu proiectează avionul Vlaicu III

1910 (17 iunie): Aurel Vlaicu zboară cu un avion de construcție propria la care s-au aplicat o serie de elemente originale, cum ar fi: aripa cu profil variabil, două elice contrarotative, tren de aterizare cu roți independente etc.

1910 (16 decembrie): este experimentat primul avion cu motor autoreactiv din lume, inventat construit și pilotat de Henri Coandă[23]

1919 - 1922: Traian Vuia construiește în Franța elicopterele Vuia-1 și Vuia-2

1923: Hermann Oberth proiectează o rachetă pentru pasageri funcționând cu combustibil lichid

1924: Aurel Persu realizează primul automobil cu profil aerodinamic

1925: fondarea Uzinelor IAR Brașov adică a industriei aeronautice românești

1925: Radu Stoika realizează primul hidroavion românesc[24]

1930: Elie Carafoli realizează avionul monoplan de aripă joasă (IAR-11 CV), de mare performanță pentru acea vreme

1932: inaugurare Întreprinderea de construcții aeronautice românești (ICAR); funcționează până în 1951

1933: Filip Mihail inventează stabiloplanul

17

1934: Cristian Constantinescu realizează primul elicopter autogir românesc

1936: se dă în funcțiune noul aeroport Băneasa-București

1937: la IAR Brașov se fabrică primul motor românesc pentru avioane

1982, august: la Întreprinderea de Avioane București se termină construirea primului mare avion turboreactor românesc, ROMBAC 1-11.

Invenții și inovații

Schiţe şi brevete alerachetei lui Hermann Oberth

1904 - 1905: George Constantinescu elaborează o teorie originală a betonului armat

1905: inventatorul Augustin Maior demonstrează că printr-un circuit se pot transmite simultan mai multe convorbiri telefonice punând astfel bazele telefoniei multiple

1906: fizicianul Constantin T. Mănciulescu brevetează la Paris un dispozitiv numit electrografofon, care poate fi considerat unul din precursorii magnetofonului

1923: Lazăr Edeleanu pune la punct metoda de separare a fracțiunilor de distilare a țițeiului (pe care o brevetase în 1908), metodă utilizată și astăzi

1925: George Constantinescu realizează prima locomotivă acționată prin intermediul unui convertizor sonic

1930: Hermann Oberth brevetează efectul care îi poartă numele, referitor la arderea în camerele de combustie ale rachetelor

1932: Henri Coandă definitivează cercetările asupra efectului care îi poartă numele (Efectul Coandă).

18

Energetică

Automobilul cu formă aerodinamică, brevetat de Aurel Persu în 1924

1911: se înființează la București prima fabrică de acumulatoare ("Tudor"), care marchează începutul industriei electrotehnice din țară

1915: la Uzinele Reșița începe fabricarea mașinilor electrice

1925: Traian Vuia construiește un generator de aburi cu ardere în cameră închisă și cu evaporare instantanee

1928 - 1930: se construiește hidrocentrala de la Dobrești, Dâmbovița, cea mai mare din România actuală la acea vreme

1929: la centrala termoelectrică de la Filaret este instalat un grup electrogen Diesel, cel mai mare de acest tip din Europa

1929 - 1930: construcția termocentralei de la Schitu Golești, Argeș

1939 - 1940: construcția hidrocentralei Valea Sadului

1948: începe construcția unei întinse rețele de transport și distribuție a energiei electrice trecându-se de al tensiunea de 110 kV la 220 și apoi 400 kV, realizându-se ulterior interconectarea cu țările vecine

1949: se înființează la Craiova uzina Electroputere, care va produce motoare electrice, aparataj electric de înaltă tensiune, transformatoare electrice de mare putere

1952: intră în funcțiune termocentrala de la Doicești, Dâmbovița

1960: sunt finalizate lucrările de construcție a hidrocentralei de la Bicaz.Prelucrarea metalelor

19

Locomotivă cu aburi construită la Reșița

1922: intră în funcțiune fabrica Industria Sârmei S.A. din Câmpia Turzii

1925: Corneliu Micloși elaborează teoria sudării cap la cap a șinelor de cale ferată

1936: intră în funcțiune oțelăria cu cuptoare Siemens-Martin la uzinele din Hunedoara

1939: intră în funcțiune uzina chimico-metalurgică de la Copșa Mică

1943 - 1944: construcția uzinei metalurgice de la Colibași

1948: ia ființă Uzina de strunguri din Arad

1948: prin Legea naționalizării, Uzinele Malaxa devin Uzinele 23 August (actualmente FAUR), specializate pe realizarea și repararea de material rulant.

Construcții

1933: se încheie construcția Palatului telefoanelor, cea mai înaltă construcție din București din acea perioadă și printre primele construcții mari realizate pe structură metalică

1938: Emil Prager introduce metode de execuție a betonului armat prin utilizarea cofrajelor metalice

1948: prin Legea naționalizării, Societatea Franco-Română de Material de Drum de Fier devine Progresul Brăila, firmă specializată în utilaj terasier, utilaje pentru construcții, rotoare pentru turbine, cilindri pentru laminoare etc.

Tehnologia materialelor

1924: se construiește la Mediaș prima fabrică de geamuri mecanizată din România actuală[25]

1931: la Fieni se produce ciment alb, având rezistența celui de tip Portland

1936: la Diciosânmartin este construită prima instalație din Europa pentru fabricarea amoniacului sintetic

1938: la Cluj-Napoca și la Turda încep să funcționeze primele fabrici de porțelan din România actuală

1938: inaugurare fabrici de faianță la Ploiești și la Diciosânmartin

1938: intră în funcțiune fabrica de cauciuc de la Băicoi, prima fabrică de anvelope din România actuală

1947: la Turnu Severin se înființează Fabrica de placaje și produse stratificate din lemn

1948: intră în funcțiune Combinatul chimic de la Târnăveni.Transporturi și infrastructură

20

Autoturismul Malaxa, construit în 1945

Locomotivă electrică de 5100 kW, fabricată de Electroputeredupă licența suedeză ASEA

Rama Bombardier MOVIA 346, utilizat de Metroul din București

Autoturismul Dacia 1300

Autoturismul Daewoo Cielo

21

1906: inginerul George Cosmovici inventează cutia de ungere continuă pentru roțile vagoanelor de cale ferată

1906: în București este pus în circulație un tramvai cu abur, care a circulat doi ani

1923: profesorul Stan Mateescu construiește un giropter

1923: se construiește, la Reșița, prima locomotivă cu aburi din România actuală

1926: la 24 iunie se înființează prima linie aeriană internă (București - Galați)

1929: pe linia Hărman - Întorsura Buzăului, este dat în exploatare tunelul Teliu, cel mai lung tunel de cale ferată dublă din România actuală

1936-1937: se construiesc uzinele auto Astra din Brașov (astăzi: platforma industrială Roman S.A.)

1942: se introduc la Timișoara, primele troleibuze

1943: darea în exploatare a căii ferate București-Urziceni-Făurei (tronsonul București Nord–Urziceni fusese inaugurat încă din 1912)

1944: intră în funcțiune Uzina mecanică constructoare de mașini din Câmpulung, viitoarea ARO; la început, producea pale de elice pentru Uzinele IAR Brașov

1945: la IAR Brașov, sub conducerea lui Radu Manicatide se realizează un microautomobil cu motor în doi timpi (de motocicletă)

1945 - 1947: construcția conductei pentru transport gaz metan din Transilvania în sudul țării

1947: la 18 martie este lansat, la Șantierul Naval Galați, primul tanc petrolier construit în întregime în România actuală

1947: la 24 august este inaugurată calea ferată București–Roșiori–Craiova, primele lucrări de construcție fiind inițiate încă din 1915

1948: la 1 aprilie încep lucrările de construire a căii ferate Salva–Vișeu de Jos, inaugurate în anul următor

1948: este pusă în circulație calea ferată Bumbești–Livezeni (începută încă din 1923), construcție de mare dificultate, care a ridicat probleme deosebite (conține 37 de tunele)

1949: în București este introdus primul troleibuz (între Piața Victoriei și Hipodrom)

1949: începe construcția Canalulului Dunăre-Marea Neagră, care era tema unui proiect mult mai vechi, de la sfârșitul secolului al XIX-lea

1955: se introduce troleibuzul în București

1953: intră în funcțiune uzina Autobuzul, a cărei denumire, în 1990, devine "Rocar"

1957: Uzina de la Câmpulung începe să producă autoturismele de teren IMS 57, M59 și M461

1968: intră în funcțiune Uzina de Automobile Pitești care începe să fabrice Dacia 1100

1969: la aceeași uzină, încep să fie fabricate autoturisme Dacia 1300

22

1975: începe proiectarea rețelei de metrou din București

1979, 19 decembrie: este inaugurat primul tronson al magistralei I al metroului bucureștean

1981, 29 iunie: este dat în folosință noul Pod Grant din București

1982: sunt fabricate primele autoturisme Oltcit

1983: la 19 august este inaugurat al treilea tronson al metroului bucureștean

1984: la 26 mai este inaugurat Canalul Dunăre-Marea Neagră

1996 - 2007: se produc autoturismele Daewoo Cielo la Daewoo Automobile România.

 Mass-media și tehnologia informației

1907: la Iași este amenjată prima sală de cinematograf din România

1924: Dumitru Daponte brevetează cinematograful în relief[26]

1927: se dă în funcțiune centrala telefonică automată Dacia (București), realizată sub îndrumarea inginerului Matei G. Marinescu

1928: încep lucrările de construire a stației radio Băneasa, sub conducerea lui Dragomir Hurmuzescu

1930: este realizat primul film sonor românesc :Ciuleandra (după romanul omonim de Liviu Rebreanu)[27]

1935: este instalat postul de radio de la Bod, Brașov

1949: intră în funcțiune, la București, prima fabrică de radioreceptoare din țară, Radio popular, devenită ulterior "Electronica București". Aceasta marchează începutul dezvoltării industriei electronice românești

1972: la Iași este fondat Tehnoton, care devine unul dintre principalii producători naționali de aparate de radio, casetofoane și magnetofoane

1983: este realizat, de Intreprinderea de Calculatoare Electronice Felix, primul calculator românesc de capacitate medie, microprogramat Felix C-8010.

Alte domenii

Calculatorul românesc Felix M, conceput în 1982

1909: ia ființă Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida

23

1936: se introduce consumul de gaze lichefiate transportate în butelii (aragaz)

1938 - 1939: se construiește la Lupeni, Hunedoara, prima fabrică de mătase artificială din România actuală

1948: prin Legea naționalizării, Uzina mecanică Concordia din Ploiești devine Întreprinderea de utilaj petrolier "1 Mai" (actualmente Upetrom 1 Mai Ploiești), profilată pe fabricarea de utilaj petrolier

1949: la Cluj-Napoca se înființează uzina "Tehnofrig", producătoare de echipamente frigorifice

1949: Fabrica de Ulei Muntenia din Capitală începe fabricarea margarinei.

Note1. ^ Sunt menționați niște fabricanți de bere care au participat la răscoala țăranilor

din Florești, Cluj

2. ^ Georg Bauer (Agricola) semnaleză folosirea prafului de pușcă, în scopuri miniere în Saxonia abia un secol mai târziu

3. ^ M. Reinaud, M. Favé, Du feu grégeois, Paris, 1845

4. ^ Tunuri cu ghiulele de piatră sau de fier.

5. ^ Victor Roth, Geschichte des deutschen Kunstgewerbes in Siebenbürgen, J.H.E.Heitz, 1908, p. 233

6. ^ Fragmente din acesta se află la Muzeul Brukenthal.

7. ^ În minele din Germania, acest lucru este consemnat abia prin jurul lui 1550.

8. ^ Originalul acestei adevărate inovații românești se află la Muzeul comunicațiilor din Berlin.

9. ^ Unele surse susțin că acestea a fost introduse în timpul dominației cumane sau tătare.

10. ^ Această lucrare a apărut cu mult înaintea scrierii Artis magnæ artilleriæ pars prima a polonezului Kazimierz Siemienowicz, publicată în 1650 la Amsterdam și considerată prima lucrare din lume de acest gen.

11. ^ Mazărea era cunoscută și de daci și romani, dar acest lucru nu fusese consemnat în documente.

12. ^ Abia din 1893 începe exploatarea lor sistematică.

13. ^ Lucerna era cunoscută încă din anul 1000 î.Hr. în zona Iranului și a Asiei Mici, iar prin Europa prin 100 î.Hr.

14. ^ Una dintre cele mai moderne unități de producție a berii din sud-estul Europei.

15. ^ TraiesteRomaneste.ro

24

16. ^ Becul Teclu se va dovedi superior becului Bunsen și va fi introdus în toate laboratoarele de chimie.

17. ^ Monumente în Râul Sadului.

18. ^ Aici s-au produs unele componente din fontă pentru turnul Eiffel din Paris, și fontă pentru oțelul produs pentru turnul Eiffel la uzinele din Reșița.

19. ^ La Paris, acest fel de serviciu apăruse în 1819.

20. ^ Existența în regiune a unui atelier pentru reparații navale este atestată documentar încă din 1565.

21. ^ Astăzi este monument de patrimoniu industrial.

22. ^ Edificiul se află pe lista monumentelor istorice, clasificat cu numărul MH-II-m-A-10168

23. ^ Acest aparat de zbor a anticipat cu trei decenii construirea de către Ernst Heinkel și Frank Whittle a avioanelor lor propulsate cu reacție.

24. ^ Descopera.org

25. ^ La scurt timp, fabrici similare au fost instalate și la Ploiești și Scăieni.

26. ^ PaginiRomanesti.ca

27. ^ Realizarea are loc la numai trei ani după ce americanul William Fox pusese la punct procedeul imaginat de Joseph Benedict Engl și Joseph Mausolle.

25