Date post: | 28-Feb-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | andrei-ioan-mustaa |
View: | 232 times |
Download: | 0 times |
of 47
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
1/47
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
2/47
dezvoltarea capitalismului in contextul revolutiei industriale. $i totusi,calatoria este cu siguranta
mai vec%e, la fel de vec%e ca si omul. !n perioadele precapitalismuluiinsa, calatoria se deosebea de
turismul modern ce nu a intarziat sa vina, mai intai de toate princantitate &foarte putini
participanti', apoi prin distributia intre clasele sociale &putini isi puteaupermite optiunea unui voia"'
si, in final, prin calitate, calatoria rareori insemnand si recreere. (u altecuvinte, calatoria si
recreerea erau aproape total paralele, calatoria fiind intreprinsa numai
ca exceptie in timpul liber si
pentru motive recreationale, iar daca era intreprinsa se derula pedistante mici. (auzele erau
evidente, faptul ca pana spre secolul al #!#-lea calatoria era inceata,dificila, periculoasa, scumpa
si aproape complet lipsita de recreere ori placere, elementecaracteristice timpurilor moderne.
Aceasta situatie necesita o discutie distincta despre calatorie s irecreere, obiectiv avut in vedere in
capitolul de istorie a fenomenului turistic din lucrarea de fata.
(ine au fost acesti calatori non-recreatie ai precapitalismului) !nprincipal emigranti,
exploratori, comercianti ambulanti, meserias i, marinari, pelerini venitiin secolul al #*!!-lea dintr-o
clasa sociala mica numeric de englezi bogati si alti excentrici. (u toateacestea, pana spre mi"locul
secolului al #!#-lea lumea era extrem de imobila s i calatoria pentruorice motiv era o exceptie. n
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
3/47
r, un munte, o delta ori intindere de apa, un %otar politic ori, pur sisimplu, o distanta mai mare
era indea"uns sa creeze medii umane separate, cu caracteristici diferitesi unice. Daca varietatea
constituie o trasatura caracteristica a civilizatiilor vec%i, imobilitatea interitoriu a omului a fost, o
conditie necesara acestora. Astfel, marea ma"oritate a oamenilor si-aupastrat locul in decursul vietii
lor si rareori indivizii s-au aventurat mai mult de + m departare decasa. Acest lucru n-ar trebui
uitat cat timp vorbim de istoria turismului.
!n contrast, dezvoltarea capitalismului in secolul al #!#-lea a dus, dinpunct de vedere
numeric, la o accentuata mobilitate a oamenilor, in principal in timpullor liber, si din motive
recreative. Acesta este turismul in adevaratul si modernul sens alcuvantului. Astfel, relatia dintre
turismul modern, parte componenta a calatoriei, cu o sfera mult maicuprinzatoare, si recreere
evidentiaza o importanta suprapunere si in permanenta crestere petargul turismului recreativ
numai dupa instalarea revolutiei industriale in toata Europa, Americade Nord s i in alte parti ale
lumii.
egasirea calatoriei si recreerii precapitaliste, aproape complet diferiteuna de alta, in baza
unui proces evolutiv permanent, in turismul si recreerea din epocamoderna, aproape pana la
identificare ca semnificatie, s-a petrecut numai cand ele au devenitaccesibile pentru cei mai multi
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
4/47
oameni, deci nu numai pentru un segment restrans al populatiei cumdebutase initial. Turismul
modern a devenit un fenomen de masa. De fapt, dupa apreciereaanalistilor, calatoria in evolutia sa
pana la forma turismului modern se asemana, prin analogie, cuevolutia democratiei din antic%itate
pana la ceea ce inseamna astazi +/+d/+b statul de dreptdemocratic. (%iar daca dispunem de cateva indicii ca
elemente ale turismului au aparut in era precapitalismului, motivatiileerau minime si de o
importanta marginala. De aceea, termenul 0calatorie0, cu referire la
deplasarea in spatiu a oamenilor
inperioada precapitalismului, pare a fi cel mai semnificativ si adecvat.Termenul de 0turism0 este
corespunzator fenomenului modern, cu inceputul localizat la mi"loculsecolului al #!#-lea. !n
paralel, aceeasi semnificatie evolutiva o putem atribui si termenului derecreere, cu aplicatie la
intregul cuprins al istoriei, desi continutul s i semnificatiile au fostsubiecte ale unor transformari
considerabile in decursul timpului, pana a se a"unge la conturul modernsi contemporan al recreerii
propriu-zise.
(apitolul de fata este structurat in sectiuni corespunzatoareperiodizarii istorice general
acceptate. 1ricum, a sc%ematiza cursul istoriei turismului si recreeriiinseamna a distinge sau
delimita numai trei etape:
+' etapa preindustriala a calatoriei si recreerii, numai cu catevaelemente de turism notabile;
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
5/47
2' etapa conturarii si maturizarii turismului de masa din tariledezvoltate, circumscrisa de revolutia
industriala a sec. al #!#-lea s i "umatatea secolului al ##-lea &+345-+35', incluzand deci si
perioada reconstructiei de dupa cel de-al !!-lea razboi mondial;
/' etapa contemporana a turismului de dupa +35, cu aspectesemnificative cantitativ-calitative ale
turismului de masa din societatile dezvoltate. Aceasta perioada,considerata contemporana si
relevanta prin particularitatile sale pentru turismul din zilele noastre, vafi tratata in afara acestui
capitol, deci in celelalte sectiuni apartinatoare lucrarii de fata.
1.2. Etapa preindustriala a recreerii si calatoriei
+.2.+. !storie stravec%e si antic%itate
ecreerea. 6ana in prezent dispunem de putine informatii despretimpul liber si recreerea
din perioada stravec%e a istoriei cetelor, a civilizatiilor de vanatori sipescari. n lucru este insa
cert, ca in acele etape de lupta a omului cu natura, lupta in principalpentru supravietuire, se
dispunea de foarte putin timp liber, in acceptiunea moderna a acestuitermen, cu cateva exceptii
semnificative. 1ricum, cateva ramasite ale stradaniei artistice timpuriisi datinilor, obiceiurilor sunt
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
6/47
astazi cunoscute: ele reflecta frica omului cu privire la maretia naturii sila originile magice ale
acesteia si existentei umane. De asemenea, mai stim ca societatileprimitive nu faceau distinctie
intre munca si timp liber sau timp pentru placere. De exemplu,vanatoarea insemna munca si
recreere in acelasi timp; "ocurile, distractia si formele de arta erauspontane si asociate cu activitati
de fiecare zi.
Treptat insa, aparitia agriculturii in corelatie cu asezarile permanenteau putut crea surplusul
de %rana si alte bunuri necesare pentru sustinerea 0elitelor libere0nelucratoare - in principal
aristocratie si preoti - care, pe baza puterii lor politice si economice,erau scutiti de munca manuala
si se puteau concentra pe functii de guvernare s i administrative. Astfel,munca si timpul liber devin
tot mai mult delimitate. Divizarea oamenilor in doua categorii: %omofaber - omul lucrator, mester
si opusul acestuia %omo ludens - omul care conduce, insemna casclavii, taranii si meseriasii
trebuiau sa lucreze la porunca supraveg%etorilor si conducatorilor lorpentru a asigura elitei timpul
liber. Aceasta noua ordine sociala a aparut initial in 1rientul 7i"lociu,!ndia si (%ina cu 8. de
ani in urma si mai tarziu in Europa, dupa apunerea !mperiului oman.Elitele privilegiate
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
7/47
conducatoare, constituind o parte relativ mica din intregul populatiei,aveau posibilitatea de a-si
insusi o parte importanta din averea produsa in societate &0bogatia insurplus0'. Aceasta exploatare
a creat conditiile pentru ca dregatorii sa aloce o parte din avereainsusita promovarii muzicii,
picturii, sculpturii, filosofiei. eprezentantii 0clasei libere0, nu au cultivatnumai artele s i educatia,
ci le-au si patronat spre a mari gloria si statutul lor. (lasele exploatate,pe de alta parte, trebuiau sa
trudeasca din greu pentru stapanii lor fara a beneficia de libertate,
datorita lipsei de timp, energie si
avere. 0Nu este libertate pentru sclavi0 scria Aristotel, convins fiind caacea stare de lucruri
corespundea cel mai bine existentei umane.
(ivilizatiile stravec%i au culminat cu cultura greaca si cea romana. !nfapt, bazele filosofiei
timpului liber in cadrul acestor culturi s i civilizatii au fost puse. Timpulliber bine utilizat era un
ideal greco-roman care contribuia la armonia dintre capacitatile fizice sicele mentale. Acest ideal
este cuprins in zicala: 07ens sana in corpore sano0 &minte sanatoasaintr-un corp sanatos'. (onditia
fizica pentru sanatate si pentru serviciul militar era considerata onecesitate. 9ocurile 1limpice din
recia antica, alaturi de semnificatia lor religioasa, au fost un exempluedificator al acestor idealuri.
(alatoria. 7iscarea spatiala a oamenilor a reprezentat unul din celemai vec%i aspecte ale
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
8/47
vietii umane. !nitial si pe intregul parcurs al preistoriei si antic%itatiiexistentei umane ea a fost
motivata nu atat de impulsul pentru sc%imbare sau dorinta de aventura,cat de necesitati economice:
comert, vanatoare, pastorit, "efuire, cuceriri militare si cautari deasezari mai corespunzatoare vietii
comunitatii umane din timpurile respective. 7ai tarziu, motivatia a fostc%iar negativ influentata si
limitata de vagabonzi, tigani si alte grupuri de minoritati aflate in afarama"oritatii societatii.
6rimii oameni care au calatorit voluntar au fost comerciantii si mestes
ugarii. (a urmare,
c%iar primele dictionare explicative ale diferitelor cuvinte considerautermenul 0comerciant0 ca
sinonim cu cel de 0calator0. (alatoriile comerciale lungi, consemnate deistorie, au inceput in
1rientul 7i"lociu cam cu 3 de ani .e.n., deci cu mult inainte deaparitia s i dezvoltarea oraselor.
7ai tarziu, in neolitic, oamenii au dezvoltat in satele lor o diviziune amuncii pe meserii. Aceasta
specializare a necesitat extinderea spatiala, c%iar si la distanteconsiderabile, a fluxurilor bunurilor
economice. !ntr-adevar, comerciantii istoriei stravec%i calatoreau cumult mai devreme decat au
crezut ar%eologii pana de curand. Aceste legaturi comerciale s-au
stabilizat in timp, ele regasindu-se
pe marile rute comerciale, cum ar fi: 0Drumul matasii0, 0Drumul sarii0 sau0Drumul mirodeniilor0.
(omerciantii 0au luminat calea0, ei au fost cei care au desc%is-o s i auconsolidat-o.
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
9/47
!n paralel, alaturi de motivatiile economice ale calatoriei, s-au adaugatmotivatiile
religioase, sportive s i, mai putin importanta, dorinta de a invata maimulte despre lume calatorind,
practicata de intelectualii greci.
Din punctul de vedere al alegerii si consolidarii rutelor de calatorie,grecii au fost maestrii si
stapanii calatoriilor pe mare, iar romanii au dezvoltat o vasta retea dedrumuri de cca.+. m
pentru nevoile militare s i administrative ale imperiului. Despre acestelinii de comunicatii se spune
ca au fost mai eficiente decat cele ale Angliei secolului al #*!!!-lea.Drumurile romane erau
presarate de 0carciumioare la sosea0 care ofereau %rana s i adapost siasigurau cai odi%niti ce puteau
fi sc%imbati la urmatorul popas. !n ciuda faptului ca aceste linii decomunicatie erau folosite in
serviciul statului, ele constituiau factorii care facilitau calatoriilecomerciale si c%iar pe cele
recreative. 6rin intermediul lor s-a conturat baza pentru un anumit gradde omogenitate spatiala si
relativa securitate. $i totusi, la vremea respectiva, traficul turisticinsemna, in principal, distante
scurte de calatorie recreativa a cetatenilor romani bogati la vilele lor dinzona marilor ori tinutul
muntilor. Ei erau nerabdatori sa evadeze, sa scape de caldurasufocanta a verilor si
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
10/47
aveau ca scop sanatatea, cura, tratamentul la sursele de apa termalaabundente in !talia, dar
elementul placerii se pare ca predomina. omanii au dezvoltat unnumar mare de statiuni balnearo-
termale in colonii, putin insa frecventate de masele dezavanta"ateeconomic.
(alatoria recreativa pe distante scurte a predominat in oma anticadin cauza piedicilor
evidente existente, concretizate in greutatea s i incetineala unei
calatorii pentru destinatii mai
indepartate &+ pana la 8 de zile sau c%iar mai mult'. $i totusi, vizitacu caracter recreativ intr-o
frecventa tot mai inalta a obiectivelor turistice create de oameni nu s-alasat prea mult asteptata. $i
aceasta pentru ca cele mai multe din cele sapte minuni ale lumii anticeau fost localizate in arealul
reprezentat de Egipt, recia, %odos si Asia 7ica. *ec%ea oma aveaconexiuni navale regulate,
oficii de calatorie, organiza festivaluri, dispunea de muzee si de g%izituristici specializati. !ntr-
adevar, romanii au fost primii calatori cu motivatii recreative din istorie.Analis tii istoriei turismului
recreational remarca ca, practic, volumul calatoriilor in !mperiul omana fost intrecut numai in
secolul al #!#-lea, cand se instaleaza adevaratul turism de masa. $-arparea deci ca au existat unele
elemente de turism modern c%iar in oma antica, ceva de felul 0turisminainte de turism0.
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
11/47
6rincipala diferenta era doar ca 0turismul0 roman reprezenta doar unprivilegiu al unei minoritati
sociale, privilegiu posibil datorita structurii socio-economice existente,bazata pe munca sclavilor.
+.2.2. Evul 7ediu
ecreerea. !ntervalul de o mie de ani, dupa caderea !mperiuluioman, din sec.* pana in
sec.#* &conventional 4=8 e.n. - +45/ e.n.' constituie perioada
medievala sau Evul 7ediu. Aceasta
perioada reprezinta o deteriorare radicala a conditiilor pentru recreeresi calatorie, in principal ca
rezultat al noii ideologii crestine. De"a din ultima perioada a !mperiuluioman, si mai accentuat
dupa aceasta, obsesia activitatilor recreative a devenit predominanta:circul era aspru criticat,
"ocurile lui interzicandu-se, fiind considerat inuman si crud; crestinii aucriticat excesele arenelor
romane, iar in viziunea pagana epicuriana despre recreere bisericaducea un razboi !npotriva
riturilor greco-romane s i festivalurilor, !npotriva desfranarii 0trupului0pacatos.
Astfel, ideile greco-romane asupra ec%ilibrului, armoniei dintre minte
&suflet' si corp erau
profund atacate. $ufletul imaterial era declarat superior corpuluimaterial. *iata era concentrata
numai pe cautarea valorilor spirituale in deplina izolare fata de 0poftelelumesti0. >iserica ridica
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
12/47
baricada intre munca s i placere, prima era binecuvantata, a doua erablestemata. 7unca era cea care
ducea spre pietate, apara individul de tentatiile trupesti. *iata umanatrebuia sa urmeze exemplul
stabilit de eneza: 0Din sudoarea fetei tale isi vei manca painea ta,pana te vei intoarce in pamantul
din care esti luat0. ecreerea de orice fel era criticata, asa cum insusi$f.6aul o facea: 0caci
deprinderea trupeasca la putin foloseste0. Trebuiau deci abandonatesensurile si uitate definitiv
placerile distractive. *iata umana era privita doar ca o mare tranzitie
spre asceza si abstinenta: doar
o pregatire pentru eterna rasplata. 7ai tarziu, aceste idei crestinetimpurii si-au gasit reflectiile in
puritanismul protestant si si-au pastrat unele din influentele lor pana inepoca contemporana, c%iar
pana in zilele noastre.
1ricum, aceasta nu inseamna ca n-a existat timp liber dedicatrecreerii in Evul 7ediu.
Di%otomia sociala a antic%itatii n-a disparut: munca pentru multi,placere, timp liber pentru putini.
!deile despre munca grea si lipsa placerilor au fost impuse de regulileelitelor partinitoare cu scopul
de a creste exploatarea iobagilor. (u toate acestea, multi reprezentantiai clasei conducatoare,
inclusiv unii membrii ai clerului si calugarilor, continuau sa "oace rolulde 0leisure classes0 &clasa
libera, a placerilor', permitandu-s i luxul unei vieti extravagante. Acestestandarde morale false,
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
13/47
ipocrite erau caracteristicile timpului. !n plus, spre sfars itul Evului7ediu multi membri ierar%ici ai
bisericii, prioritar es aloanele sale cele mai inalte, devenisera o mostra0copioasa0 de placere, de
desfatare a trupului, aceasta fiind una din cauzele evidente care auadus reformarea.
6ractic, unele din activitatile ma"ore de recreere a elitelor medievaleerau: turnirurile,
teatrul, concertele etc., dar cea mai importanta era vanatoarea.6roliferarea "ocurilor vanatoresti
locale devine un fapt recunoscut de timpuriu in Europa, situatie ce a
presupus o drastica
reglementare a activitatilor de vanatoare. !n realitate, aceasta insemnarezervarea exclusiva a
drepturilor de vanatoare numai pentru elite, in special pentru regalitate.Astfel, regii, nobilii si
inaltul cler si-au delimitat suprafetele pentru vanatoare. Acesterezervatii au fost probabil prima
forma de intrebuintare a unei suprafete pentru recreere. 6entru ca elefusesera prote"ate in tot
cuprinsul Evului 7ediu, c%iar si in perioada post-medievala, multe dinele constituie astazi
rezervatii naturale si parcuri naturale &sau nationale' in Europacontemporana. (%iar unele parcuri
urbane in Europa de azi &ex. ?@de 6ar din ondra, Anglia' sunt fosteterenuri regale de vanatoare.
(alatoria. Atitudinea negativa fata de recreere in Evul 7ediu viza s icalatoria din motive
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
14/47
recreative, si ea fiind apreciata ca o activitate inutila, atitudine ilustratade urmatoarea zicala latina:
0(oelum non animum mutant Bui trans mare currant0 - 0(ine calatoreste peste mari si tari sc%imba
numai cerurile, nu s i sufletul0. !nteresant, aceasta opinie nu era!npartas ita de lumea islamica a
Evului 7ediu, cu o civilizatie evaluata de istorici, in multe privinte, cafiind superioara cultural
Europei medievale. Aviccena, de pilda, a avansat idea cum ca, oameniinu castiga intelepciune prin
citirea mai multor carti sau traind mai mult, ci calatorind mai mult.
!ntr-adevar, de-a lungul Evului 7ediu calatoria s-a sc%imbat radical incomparatie cu
Antic%itatea. Nici ideologia ascetica a bisericii, nici situatia economicaprecara n-au putut crea o
structura pentru expansiunea calatoriei. *iata a devenit mai rustica si,astfel, mai sedentara decat
perioada trecuta. (ei mai multi oameni erau legati de pamant, de tara,de paro%ie, erau deci imobili.
!obagilor, strans incorsetati in sistemul feudal, le era strict interzisa miscarea in afara domeniului
feudal &glebae descripsit'. 7obilitatea individuala a scazut, drumurileromane au cazut in paragina
sau c%iar au disparut in intregime. $ecuritatea calatorilor sipermeabilitatea spatiului s-au diminuat
ca urmare a %otiilor frecvente si barierelor feudale. (osturile &incluzandtaxele, impozitele,
rascumpararile, pazele' crescusera considerabil. Drept rezultat, are loco apreciabila reducere
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
15/47
cantitativa a calatoriilor. (oncomitent, au loc sc%imbari corelativecalitative negative in
transporturi. 1amenii porneau la drum numai daca trebuia, daca eranevoie. Ei se simteau mult mai
siguri acasa, izolati de altii. $tructura traficului s-a sc%imbat, cuexceptia formei sale comercial
motivata. (omerciantii care calatoreau inca ignorau prime"diile,costurile s i barierele feudale, cu
toate ca saracia generalizata perpetua un numar relativ mic si alacestora.
!ntr-o asemenea situatie, nefavorabila desigur, calatoria spre
destinatii pentru sanatate sau
pentru vizitarea unor obiective turistice a fost aproape abandonata inuitare. (ea mai importanta
categorie de calatori o constituiau pelerinii spre locurile sfintecrestinilor, ca oma, $antiago de
(ampostella sau tinutul $fant &el fiind in legatura cu cruciadele dintresec.#! si sec.#!!!'. $i totusi,
aceste pelerina"e nu erau calatorii desfasurate in timpul liber pentrudistractie, ci mai degraba
calatorii spirituale spre portile eternitatii, frecvent luandu-se parte lapedepse pentru diferite ofense.
!ntr-adevar, pedeapsa era proportionala cu distanta. Aceasta reflectariscurile si inconvenienta
calatoriei in acele timpuri. 6robabilitatea de a nu se mai intoarce din
calatorie era foarte mare.
!n fine, o alta categorie de calatori din ultima perioada a Evului 7ediuo constituiau oamenii
care se deplasau in cautarea de informatii s i noi experiente: oameniide s tiinta s i tinerii studenti,
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
16/47
care au pus bazele si au consolidat universitatile europene, in secolele#!* si #*; lor li se adaugau
indivizii ce calatoreau in cautarea sansei calificarii: ucenici si marinari,membrii breslelor diferitelor
meserii. 7unca in alte locuri se extinde, sau piata se amplifica prininmultirea targurilor care
atrageau amplificarea fluxurilor calatoriilor in afara zonelor deresedinta.
+.2./. enasterea si >arocul
ecreerea. !mportant de remarcat in aceasta perioada, circumscrisaintre secolul #* si
secolul #*!!, este faptul ca in domeniul recreational evolutia este foartemodesta, ea fiind marcata
doar de o anumita revigorare a termalismului, in principal in Cranta.7otivele, ce-ar putea "ustifica
aceasta stare, credem ca au fost: razboaiele, epidemiile diferitelor boli,puritanismul protestant si
persistenta conceptiilor negativiste cu privire la natura umana. Eliteleau continuat insa sa practice
vanatoarea pe teritoriile lor, in special in 7area >ritanie.
(alatoria. evigorarea vietii economice si dezvoltarea culturala dinvestul si centrul
Europei in ultima parte a Evului 7ediu, incepand cu secolul al #!-lea,induc unele cres teri ale
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
17/47
transportului si calatoriei, in special a deplasarilor comerciale sireligioase. Dar, adevaratul inceput
al inabusirii izolarii feudale a Evului 7ediu il constatam in epocaenasterii. Abia acum
mobilitatea spatiala a oamenilor in Europa a sporit neintrerupt desi,inca, persista numai asupra unei
mici minoritati a populatiei.
6rincipala influenta asupra calatoriei in general, celei recreative inspecial, in timpul enas terii a
fost exercitata de noile idei individualiste despre lume ale umanismuluisi asezarea omului in
centrul atentiei. manistii si-au regasit inspiratia in Antic%itate. 01muleste masura tuturor
lucrurilor0, cum afirmase de mult 6rotagoras. Expansiunea cunoasterii,importanta experientei
individuale, difuzia spatiala a ideilor noi au dat un substantial impulscalatoriei. *aloarea
intelectuala a vizitarii de targuri straine, in special !talia si monumenteleei antice, a fost peste tot
recunoscuta. Noile dezvoltari culturale si progresul material au creatconditii mult mai favorabile
pentru calatorii educationale si culturale. Cilosofii, scriitorii s i artistiienasterii au intreprins
calatorii intre diferite tari europene pentru a oferi si !npartasi nouarealizare culturala. 1 retea de
%anuri si case de oaspeti s-au alaturat facilitatilor medievale de cazaresi %rana din manastiri si
castele. a inceputul secolului al #*!-lea au aparut transporturileregulate de trasuri s i diligentele
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
18/47
comerciale. Treptat, drept rezultat al sporirii traficului pe drumurileeuropene, a aparut si cererea
pentru o literatura specializata, de calatorie+. 1ferta lucrarilor in acest senscontinea informatii utile
nu numai pentru calatorii profesionisti, dar si pentru cei aflati in vizitaunor obiective turistice. 7ai
mult, secolul al #*! - lea a adus cu sine si un alt gen de literatura decalatorie, mult mai elaborata
si apartinand realizarilor artei, depasind deci doar simpla informatie2. niiscriitori, filosofi sau
psi%ologi de referinta ai secolului amintit au participat ca subiecti activi
la calatorii cu un vadit
caracter turistic international motivate de curiozitatea lor intelectuala,de dorinta lor de a cas tiga
experienta personala despre arta si locuitorii tarilor vizitate. Ei au gasitin voia"ul international un
mi"loc direct de cunoastere s i extindere a orizontului intelectual. 0Dincele mai vec%i timpuri si
pana astazi - remarca, de pilda, filosoful si psi%ologul olandez 9ustusipsius - oamenii importanti
au calatorit intotdeauna. Dar, folosirea oricarui mod de voia" a sporitcunoasterea
comportamentului, obiceiurilor si datinilor si a modalitatilor deconstituire a statelor straine, largind
astfel orizonturile mintii0/. 6rintre interesele care au determinat pe multicreatori ai culturii
europene si indivizi bogati sa participe si sa evoce voia"ul international,la loc de frunte se situeaza
atractia lor fata de arta. !ntr-adevar 0turismul artistic0 cu dorinta de avizita si castiga, uneori prin
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
19/47
forta, comorile artelor din !talia &0mama artelor0' a devenit cevacaracteristic pentru cele mai inalte
clase in timpul enasterii. !nutil de a adauga ca aceste calatorii aucontribuit mult la cunoasterea si
raspandirea noilor idei, gusturi, obiceiuri, traditii, a noilor descoperirite%nice, etc. in toata Europa.
6erioada >arocului din istoria Europei, plasat in secolul al #*!!-lea, aadus sc%imbari mai
mult cantitative decat calitative, comparativ cu enasterea. !n acestsens, se fac simtite !nbunatatiri
intransport si amplificari ale calatoriei educationale, incluzand si
07arele Tur0 ale carui baze au
fost puse deci in amintitul secol.
$ecolul al #*!!-lea a marcat doar o modesta revigorare, limitata initialla Cranta, a ceea ce
francezii numeau 0turismul termal0, care folosea %idroterapia pentrucura sau tratament. Aceasta
forma de turism aparuse initial in vec%ea oma, dar, din motive demoralitate, aproape ca n-a
existat in Evul 7ediu si in perioada enasterii. 6rotagonis tii de-acumerau membrii suitelor regale
si aristocratiei. (a urmare, c%iar pe linie administrativa au aparutelemente noi, de pilda in anul
+8/ cand regele francez ?enr@ al !*-lea a instituit functia de0superintendent general0, raspunzator
cu inspectarea si intretinerea bailor si fantanilor regatului. (lasele celemai inalte au calatorit, de
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
20/47
asemenea, spre resedintele lor somptuoase de vara, in principal inCranta ®iunea 6arisului si
valea oirei'.
7arele val al calatoriei, ale carui baze au fost puse in Europasecolului al #*!!-lea, s-a
reflectat in numarul mare al 0relatarilor de calatorie0 si in avantulliteraturii popoarelor. $ub acest
aspect, in acord cu estimarile statistice, numai intr-o singura tara, cuma fost de pilda Cranta,
aparusera peste o mie de texte si lucrari pe teme de turism, cu toateca, cu rare exceptii, valoarea lor
era mai mult informativa si documentara, decat literara.
+.2.4. !luminismul si omantismul
ecreerea si (alatoria. !deile s i tendintele filosofice, culturale s isocio-economice din
aceasta perioada, corespunzatoare secolului al #*!!!-lea s i primei"umatati a secolului al #!#-lea,
au creat elementele premergatoare s i fundamentale recreerii sicalatoriei turistice moderne. !ntai de
toate, ele au generat o sc%imbare graduala in intelegerea relatiei dintrecalatorie, pe de o parte,
placere si natura, pe de alta parte. !n trecut calatoria avea putine incomun cu placerea si recreatia,
urmare s i a particularitatilor transportului la vremea respectiva: incet,greoi, scump si neconfortabil.
(alatoria era, de asemenea, extrem de periculoasa datorita atacurilorpiratilor, %otilor sau
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
21/47
xenofobiei populatiei locale. Numai secolul al #*!!!-lea s i, in special,secolul al #!#-lea au adus o
importanta !nbunatatire in securitate &siguranta' pe rutele mondiale alecalatoriei. Tuturor acestor
nea"unsuri, completand intr-un fel disconfortul calatoriei, li se maiadaugau si unele aspecte
psi%ologice si culturale: aproape o totala desconsideratie pentruvalorile estetice, stiintifice si
educationale, in a vedea diferite peisa"e si a vizita diferiti oameni.*oia"ul era considerat ca si
exilul: un drum nefericit spiritual. !ntr-adevar, pelerina"ul era cel mai
adesea intreprins ca pedeapsa.
(alatorii nu numai ca nu puteau intelege si aprecia frumusetilepeisa"ului, ci c%iar le displaceau si
c%iar se temeau de mare ori de cei mai magnifici munti, priviti absolutca obstacole dezagreabile
!npotriva calatoriei, ca refugiu al banditilor, ereticilor, spiritelor diavoluluisau, in cel mai bun caz,
erau priviti ca o pacoste. 7untii erau traversati nu atat pentru valorilelor estetice, cat pentru
necesitati absolute de alta natura, inclusiv cea religioasa. n sugestivexemplu, oferit de
bibliografia din domeniu, este cel al unui preot care escalada piscurilealpine pentru iertare.
Atitudinile, de la mic la mare, fata de mediul natural erau total negative:
natura fiind straina, cruda
si periculoasa, trebuia !nblanzita, dominata, exploatata si !nbunatatitade societate, nicidecum
admirata si ocrotita in actiunea omului in cadrul acesteia. $tradaniaomului de a umaniza natura
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
22/47
devine caracteristica abia in secolul al #*!!!-lea, unde formareaparcurilor, gardurilor vii si a
cgpurilor de recreere incerca o conciliere in relatia om-natura.
Atitudinile privind calatoria si natura s-au sc%imbat insa gradual insecolul al #*!!!-lea si
inceputul secolului al #!#-lea. (adrul favorabil in aceasta nouaorientare l-a reprezentat, in primul
rand, dezvoltarea te%nico-economica evidenta din perioada de duparevolutia industriala, cea care a
adus importante progrese te%nologice, economice si stiintifice. !n aldoilea rand, noi idei filosofice,
culturale si literare aparute in perioada enas terii se raspandesc si sedezvolta in Europa: filosofia
iluminista &din prima parte a sec. al #*!!!-lea' si mai tarziu$entimentalismul si omantismul &din
partea a doua a sec. al #*!!!-lea si prima "umatate a sec. al #!#-lea'articulate cu mis carile politice
democratice. $ub impactul acestor noi tendinte si idei, vec%ile atitudininegative despre calatorie si
natura s-au reorientat in directii pozitive. !n fapt, natura a fost0descoperita0. Crumusetea ei a fost
apreciata laudativ pentru intaia oara de sentimentalistul 9.9.ousseau&+=+2-+==' care critica
influenta corupatoare a societatii asupra omului si sustinea0reintoarcerea la natura0. El a dezvoltat
0cultul naturii0 si este privit de analisti ca precursor al romantismului&0$unt, deci exist0'. 7ai
tarziu, C.$c%elling &+==5-+54' a creat sistemul filosofiei naturii.
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
23/47
egatura cu natura a contribuit, alaturi de progresul economic, la osemnificativa crestere a
calatoriei in secolul al #*!!!-lea. (u toate acestea, calatoria n-a luatproportii de masa, inca, numai
relativ putini au calatorit individual: filosofii si scriitorii, oamenii destiinta &geologi si geografi'
care au calatorit in Cranta, !talia, America si $iberia au fost adevaratiipionieri ai turismului
modern. 6rin operele s i impresiile lor de calatorie au reus it sainfranga credinta religioasa ca natura
a insemnat un %aos si catastrofele au fost manifestatii fizice ale maniei
lui Dumnezeu.
iteratura romantica a sc%imbat radical atitudinea fata de natura. Nunumai valorile estetice
ale peisa"ului au fost apreciate, dar, totodata, acestea au inceput sa"oace un rol in exprimarea
simtamintelor umane. Crica de salbaticie a fost uitata, frumuseteanaturii a capatat noi simboluri si
s-au dezvoltat drumuri carosabile spre locuri tot mai indepartate.Distanta s i ciudatenia diferitelor
destinatii turistice s-au aratat de o seducatoare calitate. n pas logic inplus a fost recunoasterea
necesitatii de a invata mai multe despre alte regiuni si tari, a crescutinteresul in folclor, istorie,
etnologie, patriotism, se resping vec%ile puncte de vedere, se pune
accent pe realizarile individului,
pe unicitatea naturii umane.
Atitudinea romantica asupra naturii a adus pentru intaia data turisti &inprincipal englezi' in
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
24/47
ultimele doua decenii ale sec. al #*!!!-lea in Elvetia - targul clasic alpastorilor zugraviti in
literatura romantica, in principal evitat de tinerii nobili care puseserabazele 0rand-Tour-ului0.
Desigur, aceasta calatorie in epoca predrumurilor ferate a fost limitatala putini membri ai claselor
privilegiate. (u toate acestea, de"a in prima "umatate a secolului al#!#-lea Elvetia a devenit tara
turismului clasic.
(alatoria a inceput sa fie privita gradual ca o placere, ca o recreere. !ndomeniul recreerii,
secolul al #*!!!-lea si inceputul secolului al #!#-lea au adus sc%imbariimportante. !n aceasta
privinta un rol important l-a avut 9.9.ousseau cu teoria armoniei dintreom si natura. El si alte
personalitati ale culturii perioadei analizate &medici, pedagogi s.a.' auinteles importanta
exercitiului in aer liber si efectul benefic pentru dezvoltarea ment5ala si fizica a tineretului.
$ecolul al #*!!!-lea s-a caracterizat, de asemenea, printr-o revigorarea calatoriei spre
statiunile care stateau intr-o deplina uitare de la !mperiul oman sidezvoltate numai in Cranta in
secolul al #*!!-lea. edescoperirea corpului uman implica, deasemenea, gri"a pentru sanatate, fapt
mi"locit s i de progresul stiintei medicale, in special %idroterapia sibalneologia. Astfel, tratamentul
si odi%na au fost motivatiile primare ale calatoriei la >at% in Anglia, $pain >elgia, arsbad si
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
25/47
7arienbad in >oemia, >aden->aden in ermania, *ic%@ in Cranta,6@atigors in usia etc. De
asemenea, devin importante aspectele recreationale si sociale:statiunile climaterice si balneare au
reinflorit si s-au dezvoltat ca locuri distinse de int nire aaristocratiei. A face un repaus pentru
odi%na a devenit o necesitate sociala. Diferitele feluri de amuzamentedevin la moda - teatrul,
"ocurile de noroc. Treptat, noua clasa de capitalisti i-a inlocuit pe vec%iiaristocrati in ponderea
calatoriilor in statiunile climaterice si de orice fel. Daca initial, statiunile
baneo-climaterice aflate in
regiuni continentale &departe de mare' au predominat pretutindeni insecolul al #*!!!-lea, spre
sfarsitul acestuia s-a conturat o noua tendinta, datorata descopeririiproprietatilor curative ale apei
de mare, tendinta care in secolul al #!#-lea intareste rolul statiunilorlitorale in dauna celor
continentale.
(oncluzionand, prin prisma realizarilor secolului al #*!!!-lea si celeale primei "umatati a
secolului al #!#-lea, putem aprecia ca recreerea s i calatoria au evoluatmana in mana, au inceput sa
se suprapuna tot mai frecvent. 1ricum, toate acestea nu reprezentau,inca, adevaratul turism
modern: distantele implicate erau de regula mici si accentul cadea maimult pe se"urul intr-o
statiune. Totodata, costul ridicat al transportului si se"urului, insotit denivelul te%nic relativ scazut
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
26/47
al dotarilor obiectivelor turistice din perioada respectiva, faceau caputini oameni sa-si permita
adevarate deplasari turistice recreative.
rand-Tour-ul. Acest tip de voia" s-a dezvoltat aparte de celelaltetipuri de calatorie, ceea
ce ne determina sa-i acordam o abordare distincta. >azele sale au fostpuse de cautarile stiintei si
difuzarea ideilor renascentiste in Europa enas terii. !nceputurile salepot fi localizate spre sfars itul
secolului al #*!-lea, in perioada elisabet%ana in Anglia. rand-Tour-uls-a extins insa in secolul al
#*!!-lea. Tara de origine a calatoriilor a fost, in principal, Anglia s idestinatia prioritara a fost
!talia, desi s i alte tari europene, ca Cranta, 1landa, $pania, ermaniaau fost implicate ca origini si
destinatii de calatorie. $ubiectii acestui tip de deplasare erau fiii
familiilor privilegiate social si
material, trimisi pentru o s edere de cca./ ani in scopul de a-si intregieducatia s i, in plus, de a
castiga unele relatii, contacte privite ca necesare pentru carierele lorviitoare. De asemenea, exista
convingerea ca prin aceste calatorii se cas tiga si o anumita 0distinctie0de maniere elevate
permanent urmarite printre propriile lor straturi sociale. De aici silimitarea lor la unele medii
sociale inc%ise.
$c%imbarile in structura sociala a sfars itului sec. al #*!!!-lea siinceputul sec. al #!#-lea au
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
27/47
adus o modificare graduala a situatiei spre mai multe calatoriiprofesional-educationale. De
asemenea, mediul social de provenienta a calatorilor a suferit osc%imbare: reprezentantii burg%eziei
au inlocuit nobilimea feudala. (u toate acestea 0rand-Tour-ul0 n-adezvoltat vreo structura sau
principii comportamentale care s-ar regasi in turismul contemporan. El,pur si simplu, a pierit in
conditiile sc%imbarilor socio-economice ale sec. al #!#-lea, desi sepoate asimila continuitatea sa
astazi in calatoriile extinse pe mai multe luni intreprinse de anumiti
tineri care-si rezerva timp liber
sau de studiu pentru a vedea lumea.
1.3. Etapa moderna a turismului de masa
+./.+. Turismul modern si recreerea din Europa si America de Nord in adoua "umatate a
secolului al #!#-lea
6entru dezvoltarea turismului modern si a recreerii, din perioadasupusa analizei, nimeni n-
ar putea contesta rolul factorului cultural, evident prin noile tendinte
filosofice s i culturale ale sec.
al #*!!!-lea s i inceputul sec. al #!#-lea. $i totusi, cu siguranta, maidecisiva a fost influenta
transformarilor economice s i politice initiate in a doua "umatate a sec.al #*!!!-lea in 7area
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
28/47
>ritanie si pe deplin generalizate in Europa si America de Nord in sec.al #!#-lea: revolutia
industriala si ascensiunea economiei moderne de piata si democratieiau pus bazele turismului
modern. evolutia industriala a adus cu sine o importanta crestere aeficientei, stimuland astfel
investitiile si cresterea economica concretizata in sporirea avutiilor,economiilor s i acumularilor de
capital. !ntroducerea mas inilor si a noilor surse de combustibil siputere, pe fondul unor cerinte
crescande ale economiei, a dus la concentrarea productiei in mari
unitati industriale situate la
distante apropiate una de alta datorita interdependentei dintre ele. (aurmare, s-au dezvoltat orase
industriale mari, societatile industriale devenind, concomitent, societaticu un specific urban
accentuat.
nul din rezultatele revolutiei industriale - dezvoltarea transportului - aavut un impact
special asupra turismului, deoarece a influentat semnificativ mobilitateacalatorilor. Era vagoanelor
de calatori sosise, in sfarsit. Drumurile rutiere se raspandesc in toataEuropa s i America de Nord la
mi"locul si in a doua parte a sec. al #!#-lea, facand calatoria mairapida, mai ieftina s i mai
confortabila. De aceea, nu intgplator, unii cercetatori privescconstructia de retele de cai ferate in
Europa ca baza pentru turismul modern. (aile ferate au facut calatorianu numai mai ieftina si mai
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
29/47
confortabila, decat cea cu trasurile trase de cai &diligentele', dar maiintai de toate mult mai rapida:
diligenta parcurgea +5 m
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
30/47
atatea altele, demararea dezvoltarii turismului modern de masa. !nconsecinta, ea conducea detasat,
incompetitia internationala, si in turism. De fapt, inca din ultima parte asec. al #*!!!-lea si prima
"umatate a sec. al #!#-lea, englezii detineau monopolul asupracalatoriilor de placere. Ei erau
priviti ca 0t%e tourists par excellence0 &turisti prin excelenta'. (%iar siastazi in unele districte rurale
din recia, termenul 0lordoi0 inseamna turis ti. Elvetia, ca tinut clasicturistic, isi datoreaza
dezvoltarea in principal vizitatorilor britanici. Ei n-au fost numai primii
turisti in Alpi, incepand cu
ultimele doua decenii ale sec. al #*!!!-lea, ci si primii alpinis ti. (at demult au depasit pe ceilalti
europeni poate fi ilustrat de datele referitoare la fondarile de cluburialpine: T%e >ritis% Alpine (lub
&(lubul Alpin >ritanic' a fost fondat la ondra in +5=, cel franceznumai in +=4. De asemenea,
difuzia spatiala a fluxurilor de turisti, proveniti din centrele britanicelocalizate in sud-estul Angliei
era urmatoarea: turistii vizitau mai intai >elgia, 1landa si 6arisul, apoivalea inului si, ulterior, se
dispersau spre Elvetia, !talia etc.
a intrebarea: cand a inceput exact era turismului modern) este dificilde raspuns.
!ntelegand pe deplin faptul ca in vestul Europei turismul modern aaparut gradual spre mi"locul sec.
al #!#-lea, in legatura cu raspandirea revolutiei industriale si victoriacailor ferate asupra
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
31/47
transporturilor cu diligente, totusi, dupa cei mai mu lti periodizatori aiistoriei turismului, am putea
nominaliza o data conventionala a declansarii acestui fenomen. Dacaar trebuie acceptata o astfel de
data fixa, aceasta ar putea fi 5 iulie +4+, cand un grup de 5= demembrii ai unei organizatii de
moderatie a facut un voia" pe un parcurs de 2 mile, din eicester&Anglia' la un parc din
oug%boroug%. *oia"ul a fost organizat de T%omas (oo &+-+32'care a inc%iriat c%arter o
intreaga garnitura de tren de la o companie de cale ferata si a
comercializat cu amanuntul bilete de
calatorie. 6atru ani mai tarziu, in +45, (oo a fondat prima agentie decalatorie din lume care a
organizat primul tur in $cotia in +48 cu /5 participanti, ocazie cucare a fost tiparit un %id
Turistic special. lterior, (oo a organizat voia"e turistice la expozitiilemondiale din ondra
&+5+', Dublin &+5/', 6aris &+55, +8=, +='. Numarul turistilor acrescut surprinzator: singur
T%omas (oo a organizat deplasarea a =5. de vizitatori la expozitiamondiala de la 6aris din
+=. 6rimul lui 0mare circuit turistic al continentului0, incluzand NordulCrantei, >elgia si *alea
inului, la preturi mici a avut loc in +58. (ativa ani mai tarziu, in +8/,
voia"ele pe calea ferata
organizate de (oo au a"uns in Elvetia, in +84 in !talia si in +88 pecoasta de est a $A. !n +=2
T%omas (oo a condus un tur planetar in 222 de zile, cel ce a inspiratcartea lui 9ules *erne din
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
32/47
+=4, 01colul 6amantului in de zile0. T%omas (oo a debutat ca0tour operator0 si numai tarziu
si-a extins afacerile intr-o agentie de calatorie cu amanuntul. 1ficiile(oo au fost desc%ise peste
tot in lume s i serviciile sale s-au extins pe toate continentele. 7eritulsau fundamental a constat in
punerea bazelor turismului modern de masa si in folosirea, in acestscop, a mi"loacelor transportului
modern, in special a cailor ferate. De aceea, cu siguranta, o placacomemorativa de pe casa
memoriala T%omas (oo contine urmatorul mesa": 0El a facut calatoria
in lume mai usoara0.
Dezvoltarea semnificativa a turismului regional european, in a doua"umatate a secolului al
#!#-lea, reiese c%iar si numai din compararea numarului vizitatorilor laexpozitiile mondiale din
+5+ &ondra' - 8 milioane, si din +3 &6aris' - // milioane. Din +=+incep sa apara si liniile
ferate exclusiv pentru scopuri turistice. ?otelurile au fost construite subinspiratia si, adesea,
proprietatea companiilor de cale ferata. (oncentrarea capitalului inafaceri %oteliere a condus de"a
in+ la formarea primei corporatii %oteliere - itz-c%ain.
Era cailor ferate, desc%isa la mi"locul secolului al #!#-lea, a determinatun impuls in
dezvoltarea pe mai departe a statiunilor turistice, tot mai multi vizitatoriai marilor centre urbane
congestionate, napastuite de degradarea mediului au inceput sa cauterecreerea nu numai in arealele
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
33/47
suburbane, ci si in locuri tot mai indepartate de domiciliu. As a s-audezvoltat noi statiuni montane
&Davos in Elvetia, fondata in +8 pentru tratamentul climatic altuberculos ilor, de exemplu' si
litorale &>iarritz in Cranta, (apri si $orrento in !talia, Galta in usia s.a.'.
$i totusi, in ciuda tuturor progreselor in materie de turism si recreere,in timpul secolului al
#!#-lea, au existat si unele tendinte restrictive fata de expansiunearapida a activitatilor de timp
liber. Etica muncii era foarte puternica, accentuandu-se c%iar in timpulperioadei *ictoriene.
(aracterul accentuat extensiv al saptamanii de lucru &8- ore' nupermitea mult timp liber pentru
recreere, iar micsorarea acesteia intre in opozitie nu numai cuinteresele patronilor, ci si cu cele ale
liderilor religiosi care se temeau de faptul ca sporirea timpului liberputea fi folosita pentru activitati
0pline de pacat0, imorale.
!n cazul Americii de Nord, datorita conditiilor socio-economice siculturale diferite si
cursului separat al istoriei sale fata de cel al Europei, s-ar impunecateva precizari distincte, in ceea
ce priveste istoria turismului s i recreerii din aceasta zona geografica.Numai in secolul al ##-lea
dezvoltarea domeniului analizat a devenit destul de paralela, incat saexiste posibilitatea de a face o
discutie reunita a dezvoltarii si tendintelor turismului in toate tariledezvoltate de pe un continent
sau altul.
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
34/47
7ai intai de toate, impactul 6uritanismului 6rotestant in America deNord coloniala, in
special in zona de est &NeF England', a fost mult mai puternica decatin Europa, deoarece colonis tii
secolului al #*!!-lea care au cas tigat o influenta covarsitoare pentrumai multe decenii au fost in
principal puritani. !n plus, situatia economica a primilor colonisti a facutca atitudinile ascetice
puritane sa fie cele mai recomandate. Ei respingeau tot ce nu eraproductiv s i de folosinta practica
imediata, se temeau de mediu s i nu apreciau frumusetile acestuia.
!deile religioase austere ale
puritanilor se armonizau cu necesitatile de zi cu zi ale pionierilorcolonis ti intr-un mediu
incon"urator considerat ostil. 6ionierii secolului al #*!!-lea eraustapaniti de dorinta unei munci
continue pentru a supravietui si dupa naturalizarea lor in umea Noua.(u siguranta, America
coloniala nu numai ca a supravietuit perioadei critice a secolului al#*!!-lea, dar a si pus bazele
unei bogatii viitoare ce nu s-a lasat prea mult asteptata, conditieindispensabila pentru dezvoltarea
turismului si recreerii.
>iserica catolica medievala a Europei era bazata pe economiafeudala, incura"and munca
numai atat pentru a trai si nu pentru profit si acumulare de avere,avertizand ca aceasta - bogatia -
era calea spre !ad. Timpul de nelucru era destinat preotilor s iritualurilor religioase ori celebrarilor.
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
35/47
!ncontrast, doctrina 6uritana a salvarii eterne prin munca greaproslavea munca in intelesul de
castig liber in freamatul existentei umane pana la moartea oricaruiindivid. Timpul liber, intr-un
asemenea context, era inutil. 7unca asidua ducea la acumulareabogatiei si la investitii cu scopul de
a maximiza profiturile pentru gloria lui Dumnezeu. Aceasta filosofie avietii era cu siguranta
benefica, in special in anii pioneratului, pentru noul continent. 7aitarziu, aceasta atitudine a servit
ca "ustificare morala a acumularilor de capital in primele etape ale
capitalismului.
Etica puritana era orientata spre productie: succesul in afaceri era unsemn clar al
binecuvantarii lui Dumnezeu, saracia era un indiciu al caracterului slab,al carentelor de
personalitate si al pedepsei lui Dumnezeu. Astfel, doar bogatiaconducea spre portile aiului, pe
cand saracia spre cele ale !adului. ?arnicia, in viziunea puritana,presupunea nu numai sa nu pierzi
bani, dar si sa nu-ti irosesti timpul liber pentru recreere, pentru placere.Numai munca era virtuoasa.
Trandavia era un pacat. !n acord cu aceasta doctrina, toti cei inactivierau prost educati, iar cei ce
cautau placerea erau !npresurati de du%urile rele. 7inimum de timp
liber, daca exista si se accepta,
trebuia dedicat numai venerarii lui Dumnezeu. Atitudinile puritane ausupravietuit in America de
Nord pana in secolul al #!#-lea, desi de"a din secolul al #*!!!-learegulile pe care se fundamentau
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
36/47
au inceput sa-si piarda influenta atotcuprinzatoare, nu numai datoritanoilor imigranti care erau, in
ma"oritatea lor, nonpuritani, ci mai intai de toate datorita impactuluidezvoltarii economice. 7unca
continua nu mai era pur si simplu necesara. Activitatile de recreere auinceput sa se extinda gradual
si sa-s i piarda sensul de vinovatie pentru cei ce le incura"au. Noulsens al existentei umane a inceput
incoloniile din sudul s i mi"locul continentului nord-american mai
devreme decat in NeF-England-
ul puritan si initial a apartinut, in principal, claselor 0Fell-to-do0 &cuvenituri ridicate'.
(onstrangerea legilor care pro%ibeau activitatile recreative a devenitdin ce in ce mai putin
sustinuta, c%iar daca interdictiile prin lege au mai fost un timp pastrates i dupa disparitia practica a
unor astfel de atitudini. $osise momentul cand puritanismul austerdevenea daunator societatii,
constientizarea acestei cauze generalizandu-se treptat. >en"aminCranlin, influentat direct de ideile
europene, a fost printre primele personalitati care au recunoscut nunumai valorile pentru sanatate,
ci si sociale, ale recreerii si turismului. $i totus i, abia in secolul al #!#-lea atitudinile sociale asupra
calatoriei s i recreerii s-au sc%imbat decisiv si restrictiile puritanismuluis-au micsorat. 6rosperitatea
economica a subminat ideile ascetice si practice, iar noile viziunipsi%ologice europene si
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
37/47
democratizarea tot mai accentuata a vietii au contribuit la sc%imbare.
n rol esential, in subminarea puritanismului din vremea respectiva, l-au "ucat legile interne
ale dezvoltarii rapide a capitalismului in secolul al #!#-lea. (%iar dinprimii ani ai existentei noii
trepte de dezvoltare a societatii, acumularea de capital pentru investitiia avut o deosibita
importanta. 1ricum, capitalismul dezvoltat necesita piete, necesitaconsum s i nu economii duse spre
zgarcenie s i abstinenta. Aceasta contradictie a cauzat eroziuni in plusprincipiilor puritane in
America. Etica muncii a suferit, valoarea timpului liber si recreerii acrescut. Astfel, sc%imbarea
atitudinii fata de timpul liber, combinata cu cresterea economica, a avutca efect dezvoltarea
recreatiei si a turismului recreational: vacantele de vara in munti, pelitoral ori lacuri au devenit
obisnuite printre membrii clasei 0Fell-to-do0 c%iar din primii ani aisecolului al #!#-lea.
(%iar daca statiunile balneare din America de Nord n-au atinsniciodata o popularitate egala
cu cea a marilor statiuni climaterice din Europa, inca din primele treidecenii ale secolului al #!#-
lea au aparut si prosperat importante statiuni de vara s i statiuniclimaterice &$aratoga $prings, NeF
Gor, H%ite $ulp%ur $prings, *irginia si ?at $prings, Aransas, deexemplu'. Din +5= marile
%oteluri $aratoga puteau caza +2 oaspeti fiecare. Atlantic (it@ a fostdesc%is pentru vizitatori in
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
38/47
+54. >oom-ul real al statiunilor turistice americane se petrece insa,respectand regula europeana,
numai in a doua parte a secolului al #!#-lea, odata cu dezvoltareacailor ferate &de exemplu, zona
Niagara s-a dezvoltat in +=8, statiunile balneare din partea de vest acontinentului au fost
dezvoltate de companiile de cale ferata, cum a fost cazul destinatiei>anff dezvoltata de (anadian
6acific ailFa@'. Alte forme de calatorie recreationala in secolul al #!#-lea in America au fost
voia"ele in pustiu si excursiile de frontiera.
Daca, initial, participarea la toate aceste activitati recreationale de timpliber a fost aproape
inintregime limitata la segmentul populatiei bogate, incluzand elitaindustriala care a folosit timpul
liber pentru a-si etala munca, bogatia, puterea si statutul social, saltulcalitativ inregistrat in a doua
"umatate a secolului al #!#-lea l-a constituit extinderea ideii de unitatea vacantei si calatoriei de
placere, fapt ce a determinat cres terea numarului de statiuni de litoralsi montane, extinderea
campingurilor si altor elemente structurale ale unei adevarate pieteturistice.
De retinut ar mai fi s i faptul ca, in partea a doua a secolului trecut, seinregistreaza o
preocupare intensa a autoritatilor publice, la toate nivelele, inpregatirea si promovarea
oportunitatilor de recreere, comparativ cu prima "umatate a secoluluicand initiativa din domeniu a
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
39/47
fost aproape in intregime in maini private. Actiunea a debutat in orasele mari, unde oficialitatile
locale au inceput sa se implice in administrarea spatiilor urbanedesc%ise. NeF Gor-ul a castigat
/4 %a de pamant dincolo de limita nordica a orasului in +5/ si ainceput sa dezvolte un parc
&(entral 6ar' in +5, cand ar%itectii peisagisti Crederic 1lmsted si(alvert *aux au castigat
competitia de design. lterior, 1lmsted a proiectat multe alte parcuriurbane in America de Nord,
incluzand T%e olden ate in $an Crancisco, T%e >erele@ (ampus si
7ount o@al in 7ontreal.
6retutindeni, in America de Nord, autoritatile publice, la toatenivelurile, au inceput sa
localizeze parcurile comunale, locurile de "oaca, suprafetele derecreere, parcurile de stat, cele de
provincie sau nationale. Au fost infiintate si organisme nationale cuatributii specifice, respectiv
$erviciul National al 6adurilor din $A in +3+ si $erviciul National al6arcurilor din $A in
+3+8, primul astfel de serviciu in lume. Actul crearii $erviciului Nationalal 6arcurilor a statuat ca
motivul prote"arii suprafetelor era acela 0de a conserva obiectivelepeisagistice, naturale si istorice,
de a prote"a viata salbatica si de a furniza amuzament, in aceleasi
maniere si intelesuri, si
generatiilor viitoare0. ezervatiile de paduri nationale, desi initial createpentru conservarea
resurselor de padure si apa, afectate din multiple motive de folosinta,au constituit in principal
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
40/47
cadrul pentru uzul recreational al oamenilor.
(%iar daca, din punct de vedere turistic si recreational, intre Europa sicontinentul american
au existat importante deosebiri, secolul al #!#-lea a revolutionat acestedomenii si in America de
Nord. $c%imbarile in atitudinile s i valorile sociale, progresele te%nice si economice, cresterea
numarului uniunilor democratice de munca au desc%is larg portilerecreerii si turismului de masa.
+./.2. Turismul si recreerea din Europa si America de Nord in perioada+3-+35
Timpul aferent primei "umatati a secolului al ##-lea, pana spre punctulde declansare a
primului razboi mondial, a fost atat pentru Europa cat s i pentruAmerica de Nord o perioada de
continua prosperitate si stabilitate politica si, in consecinta, propicepentru turism. De"a la nivelul
anului +3 existau cca.2 mii americani care calatoreau anual inEuropa. 7i"loacele noi de
transport naval rapide si confortabile, ca 07auretania0 sau 0usitania0,faceau excursiile foarte
agreabile. !n Europa, statiunile turistice erau infloritoare, prospere atat
in zonele de litoral cat si in
zonele montane. Transportul feroviar si-a !nbunatatit substantialstandardele de confort si
comoditate si, de asemenea, s-a extins prin intrarea in circuit de noilinii de cale ferata. Toata
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
41/47
aceasta dezvoltare a fost intrerupta, in cazul Europei, de izbucnirearazboiului in +3+4, reluata insa
indeceniul al treilea al secolului nostru, pana in +323, cand inceperecesiunea economica generala.
!n America de Nord productia de automobile in serie a inceput saconcureze cu succes in
anii 02 cu caile ferate, fapt ce a extins fluxul de turis ti si a accentuatindependenta clientilor de
orarele cailor ferate. Atat de-o parte, cat si de cealalta a Atlanticului,intreprinderi diferite ca profil
au introdus vacantele platite muncitorilor lor. !n plus, saptamana de
lucru s-a redus. Toate acestea
au impulsionat cererea pentru turism si recreatie; de exemplu, numarulamericanilor calatori spre
Europa a atins pragul de / mii in +323. $-au petrecut si modificaristructurale in formele de
turism, vacantele de vara devenind tot mai populare. 7ulte dinstatiunile de coasta mediteraniene au
pierdut gradual importanta traditionala de refugiu de iarna al elitei.
Anii 0/ ai recesiunii economice au insemnat un declin important s ipentru turism, in ciuda
incercarilor de stabilizare a acestuia prin extinderea vacantelor platitede intreprinderi salariatilor
lor. Durata vacantelor platite a fost gradual marita dupa cel de-al doilearazboi mondial. !n Cranta,
de exemplu, 0cong pa@ 0 &concediu platit' a fost extins in etape,a"ungand la patru saptamani in
+3= s i cinci saptamani in +3. Era un salt cantitativ substantial,comparativ cu doar doua
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
42/47
saptamani cat reprezenta concediul platit salariatilor francezi cu celputin un an vec%ime la nivelul
anului +3/8. Din punct de vedere legislativ, concediile platite audevenit o obisnuinta dupa cel de-al
doilea razboi mondial si, concomitent, un suport al turismului de masa.
Totusi, pana la declansarea celui de-al doilea razboi mondial, in ciudaunor legislatii
stimulative din anii 0/ si a !nbunatatirii situatiei economice in perioada+3/5-+3/3, turismul
european s i nod-american nu a evoluat spectaculos. azboiul, practica pus capat turismului in
Europa si l-a limitat sever in America de Nord.
!n primii ani postbelici industria turistica, mai ales cea europeana, areusit cu greu sa se
refaca s i sa prospere intr-un mediu de pace favorizant, realitate ce aadancit pesimismul multor
specialisti din perioada imediat urmatoare razboiului mondial. Dinfericire predictiile specialis tilor
s-au dovedit a fi gresite, mai multe tari europene inregistrand fluxurituristice superioare celor mai
buni ani ai perioadei interbelice. Europa si America de Nord s-au aflatin pragul unei expansiuni
fara precedent a turismului. a o suta de ani dupa ce T%omas (oo ainitiat turismul modern se
conturau zorii unei noi ere a turismului de masa. (eea ce constituia unlux pentru putini in trecut, a
devenit acum o necesitate pentru multi. Desigur, ma"oritatea in tariledezvoltate si, inca, minoritate
intarile slab dezvoltate.
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
43/47
1.4. Concluzii selective
(%iar si numai aceasta succinta trecere in revista a principalelor etapedin istoria calatoriei,
turismului si recreerii confirma din nou adevarul dupa care 0sc%imbareaeste singurul lucru constant
inlume0 cu privire la relatia societatii cu mediul natural, in calitateaacestuia din urma de resursa
pentru turism si recreere.
6rivind retrospectiv istoria timpului liber si recreatiei constatam caunele perioade au fost
marcate de mai mult timp liber s i calatorie recreationala &de exemplu,recia s i oma Antica', iar
altele aproape lipsite de aceste alternative ale existentei umane &deexemplu, Evul 7ediu'. $e poate
insa generaliza, indiferent de etapa istorica, ca marea masa apopulatiilor timpurilor trecute a dispus
de foarte putin timp liber si de posibilitati recreationale restranse.Acestea erau apana"ul elitelor
privilegiate detinatoare ale puterii economice si politice.
*iata ma"oritatii civilizatiilor preindustriale era caracterizata printr-ostructura combinata, o
unitate nediferentiata intre doua segmente ale existentei: munca sinemunca. Distinctia intre acestea
era formala, delimitarile fiind neriguroase, in special in societatile deculegatori, vanatori, pescari si
c%iar in societatile agricole. Activitatile nelucrative erau bazate pemagie, religie ori folclor si
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
44/47
participarea la ele era considerata drept munca insas i. Activitatile demunca s i nemunca erau
inseparabile, ingemanate intr-un stil total de viata. Desi, in cursulistoriei, distinctia intre munca si
nemunca a devenit gradual mai clar delimitata, ea nu s-a produsinainte de revolutia industriala, in
cadrul careia separarea acestora a devenit foarte evidenta.
nele din activitatile recreationale ale societatilor preindustriale auavut o puternica
orientare teleologica, vizau deci unele scopuri sau tinte. Astfel, eledobandeau mai mult forme de
antrenament militar &de exemplu, 9ocurile 1limpice din vec%ea recie,ori duelurile si intrecerile cu
arcul in Evul 7ediu' decat de "ocuri distractive pentru destindereaparticipantilor. Aceasta asimilare
teleologica a predominat si in timpul secolului al #!#-lea cand, treptat,recreerea a devenit un
element diferentiat al structurii vietii sociale, al ritmului existenteiumane. !ntr-adevar, in plus fata
de consideratiile militare, recreatia a tintit spre cresterea productivitatiimuncii. 6e aceasta cale,
recreatia a dobandit rolul de cauza a unei forte de munca maiproductive. De asemenea, au fost
accentuate si alte aspecte morale si sociale ale recreatiei, cum ar fireducerea criminalitatii si
consumului de droguri. Totusi, sc%imbarea valentelor procesuluirecreational, prin legarea mai
stransa a acesteia de interesul personal, de dorinta de divertisment sireconfortare, a avut loc numai
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
45/47
dupa cel de-al doilea razboi mondial. Aceste conotatii %edonisticecoexista cu cele teleologice, dar
par sa castige treptat mai multa importanta.
Analizand trecutul, putem generaliza ca turismul si recreatia, caactivitati anga"ate in timpul
liber, s i-au pierdut, in special in vremurile moderne, stigmatul socialnegativ asociat lor in trecut.
1amenii nu mai aveau nevoie sa caute un motiv ulterior &magie, religie,performanta militara,
refacerea capacitatii fizice si mentale pentru munca etc.' pentru a aveaplacerea sa se integreze in
activitatile de timp liber. ?omo ludens s i ?omo viator au capatatdrepturi egale cu ?omo faber,
fiecare reprezentand un element indispensabil al civilizatiei umane.Aceasta sc%imbare a statutului
omului, aflat pe diferite trepte sociale, poate fi ilustrata de faima sigloria asociate conducatorilor de
spectacole, marilor campioni sportivi etc.
nii autori rezerva termenul de 0turism0 numai fenomenului socio-economic modern de
miscare temporara in masa a oamenilor, in principal, desi nu exclusiv,din motive recreationale.
Turismul modern, ca s i democratia, este practic accesibil pentru totimembrii societatilor dezvoltate
economic. 1ricum, daca privim retrospectiv in istoria erei preindustrialeconstatam ca numai un
foarte mic procent de oameni a participat la calatorii. 7area ma"oritatea populatiilor era imobila
pentru tot restul vietii. (alatoria in aceasta perioada insemna un efortdureros, greutati si pericol.
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
46/47
6entru mii de ani mis carea oamenilor a fost limitata de viteza maximape care o puteau da caii.
(alatoria preindustriala a fost incapabila de a infrange, de a doborbarierele spatiale si fizice ce
izolau regiuni diferite ale lumii. !ntr-o astfel de situatie, pentrudepasirea ei, progresului i-a revenit
un deosebit rol. Numai introducerea vapoarelor cu abur, a cailor feratesi, mai tarziu, a
automobilelor s i aeronavelor a putut aduce, intr-un timp istoric foarte
scurt, sc%imbari de proportii
revolutionare, nu numai cu privire la viteza de deplasare, ci si cu privirela alimentatie, securitate si
confort. !ntr-adevar, numai aventura revolutiei industriale cu toateprogresele sale economice au
creat baza necesara transformarii calatoriei in turismul modern demasa. Abordarea acestei
problematici constituie de fapt continutul capitolelor urmatoare.
!ntrebari recapitulative
+. 6rin ce se particularizeaza calatoria si recreerea precapitalista,comparativ cu acceptiunea
moderna a fenomenului turistic)
2. (are sunt etapele principale ale istoriei turismului si recreerii)
/. (e categorii de motivatii au stat la baza deplasarilor turistice dinEvul 7ediu) Dar in cazul
7/25/2019 Istoria Calatoriei Si Recreerii
47/47
celor ale !luminismului si omantismului)
4. Acordati o semnificatie aparte, ca tip de voia", rand-Tour-ului)
5. (um explicati transformarea turismului din epoca moderna intr-un
fenomen de masa)
(omentati evolutia acestuia pe cele doua targuri: european si nord-american)