ISSN 1857-0798 REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I mai 5 , 2 015 Z}NA PRIM+VERII Mihaela CEBAN, cl. a VII-a L. T. A. David, Bardar, Ialoveni M= doare c]nd te-aud pl]ng]nd, Dar ]ncerc durerea s= \i-o sting… pag. 1-5 C]nd mergeam cu vaca la p=scut, cuno[team fiecare c=r=ru[=, fiecare firicel de iarb=. Te a[ezi ]n iarba de la Trif=ne[ti [i po\i s= spui: Aici e raiul... pag. 14, 15 Nalt [i frumos, c]t un stejar, cire- [ul acela al copil=riei mele. }nc]t prim=verile, c]nd se coceau cire[ele, p=rea un candelabru ce umple uni- versul. pag. 24 Profesorul Stere se plimba, de la u[= p]n= la geam, ]n fa\a pupitrelor. C=lca ap=sat, cu capul ]n jos, cu un aer de aspr= concentrare. Rar se uita ]n b=nci. pag. 30, 31 NOI
Transcript
ISSN 1857-0798
REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I
mai
5, 2 015Z}NA PRIM+VERII
Mihaela CEBAN, cl. a VII-aL. T. A. David, Bardar, Ialoveni
M= doare c]nd te-aud pl]ng]nd,Dar ]ncerc durerea s= \i-o sting…
pag. 1-5
C]nd mergeam cu vaca la p=scut, cuno[team fiecare c=r=ru[=, fiecare firicel de iarb=. Te a[ezi ]n iarba de la Trif=ne[ti [i po\i s= spui: Aici e raiul...
pag. 14, 15
Nalt [i frumos, c]t un stejar, cire-[ul acela al copil=riei mele. }nc]t prim=verile, c]nd se coceau cire[ele, p=rea un candelabru ce umple uni-versul.
pag. 24
Profesorul Stere se plimba, de la u[= p]n= la geam, ]n fa\a pupitrelor. C=lca ap=sat, cu capul ]n jos, cu un aer de aspr= concentrare. Rar se uita ]n b=nci.
pag. 30, 31
NOI
antologie Noi
PLOI|+ DE MAIValerie VOLONTIR
ELEGIE DE SEAR+Devin absurd=-n amplul dezacord,}n care m= condamn la mut supliciu.Eu am tr=it iubirea ca pe-un viciu{i n-am ie[it nicic]nd din Polul Nord.
A[ face un buchet de pr=bu[iri{i un portret c=derii celei oarbe,}n basmul delirant ce m= absoarbe,Cadou la nunta ve[nicilor miri.
E trist [i-mi torn Cucuta ]n potir,Z]mbind, c=ci, totu[i, ]ntrev=d o vam=.A[a cum [i se cere ]ntr-o dram=,}ncep s= beau din propriul delir.
{i-ar trebui deja s= o sf]r[esc.Un punct de plumb ]mi [uier= prin r=ni,Dar ceaiul s-a r=cit ]n dou= c=ni{i-abia acum ]nv=\ s= te iubesc.
Crina DURUGHEAN, cl. a XI-aL. T. P. Halippa, Cubolta, S]ngerei
Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n.
2015, mai Noi
capriciile muzei
1
C rina DURUGHEAN, cl. a XI-a (Cubolta, S]n-gerei). Poeme ]n care parfumul versului clasic
se ]nt]lne[te cu noianul problemelor zilei de azi. Tri-miteri culturale bine valorificate, actualizate, esen- \ializate, cum ar fi biblicul fruct oprit sau shakes-peariana Juliet=. Se remarc= dexteritatea cu care reu[e[ti s= finalizezi subiectele ]ntr-un crescendo al cotei poetice.
Elena PORUBIN, cl. a IX-a (Holercani, Dub=sari). Se eviden\iaz= Mam= [i Ce tineri s]ntem.
Nelea COG}LNICEAN, cl. a XII-a (B=l\i). Este una dintre cele mai reu[ite poezii dedicate temei copiilor abandona\i de p=rin\ii pleca\i dup= c][tig. Situarea subiectului ]n contextul s=rb=torii }nvierii Domnului ]l face [i mai acut.
Tatiana MELNIC, cl. a VI-a (Chi[in=u). Textele poetice denot= o viziune personal=, un spirit ana-litic puternic [i capacitatea de a aborda subiecte cu un diferit grad de abstractizare. Succes ]n continu-are!
Iuliana P+DURARU, cl. a VII-a (Bobule[ti, Flo-re[ti). Poezia nu e lipsit= de anumite st]ng=cii, dar cucere[te prin abordarea inedit= a temei.
Olga FLOREA (Coliba[i, Cahul). Eseuri toarse cu fir ro[u, impregnate de dragoste [i larghe\e sufle-teasc=.
Marinela LUNGU, cl. a IX-a (F=le[ti). Acas= este un eseu ]n care foarte bine s]nt defini\i parametrii
Patriei: casa p=rinteasc=, dorul [. a. }n plus, are o for\= de convingere cople[itoare. Felicit=ri!
Alexandrina NEGHIN, cl. a IX-a, Ecaterina HER|A (Bardar, Ialoveni). Eseuri cu elemente de fic\iune care \in de ie[irea ]n spa\iul cosmic. ideile s]nt ]ndr=zne\e, textul – cursiv. Ar mai fi de ad=ugat o pic=tur= de sentiment.
Tatiana TIMOFEI (Coliba[i, Cahul). Un eseu la zi, despre virtu\i [i deficien\e. Bine g]ndit, bine struc-turat.
Nicoleta NANI (Ulmu, Ialoveni), Rosa LUPAN, cl. a IX-a (Coliba[i, Cahul). Din nou iubirea. {i iar=[i altfel, neobi[nuit, personal.
}ncerc=ri literare promi\=toare ne-au mai trimis: Ruslan PROHOR, cl. a V-a (Chi[in=u), Dan GOR-BATOVSCHI, 18 ani (Orhei), Ana-Maria URBINELLI, cl. a XII-a (Cobani, Glodeni), Victoria GRIGORA{-CENCO, cl. a VI-a (Holercani, Dub=sari), R. DANI-LIUC (Cneazevca, Leova), Maricica SORBINOV (Coliba[i, Cahul), Marina VOLCU, cl. a IX-a (Bu-[=uca, Rezina) [i Constantin CRIGAN, 12 ani (Re-cea, R][cani).
Nu numim autorii cu lucr=ri ocazionale sau mo-deste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.
V= dore[te inspira\ie [i succes
Leo BORDEIANU
O PIC+TUR+ DE SENTIMENT
BA{TINA, SF}NT+ CAS+ocroti\i-v= comoara, c=ci acolo v-a\i n=scut.Nu uita\i c-ave\i o mam= care cu greu v-a crescut.Ea ]n via\= v-a ghidat [i nicic]nd nu a uitatC=-are copila[i acas= [i s]nt singuri, st]nd la mas=.
ocroti\i-v= comoara, ba[tina n-o ignora\i,Ea e singura-v= cas= ce nu trebuie s-o uita\i.Ea e limba, ea e mama, e p=m]ntul str=mo[esc,E alaiul [i comoara – un cuv]nt dumnezeiesc.
Focul viu din vatr= [i toamnele bogateNu-s ]n alt= \ar=, s]nt pe-aici pe-aproape.Acolo unde \i-e bine, acolo unde ai crescut,Unde un l=trat de c]ine \i-aduce-aminte de trecut.
Alexandru PROHOR, cl. a IX-aGr=tie[ti, mun. Chi[in=u
IUBINDiubind, mi-am pierdut via\a, destinul ce-l aveam,iubind, mi-am pus credin\=: mereu ca s= te am,iubind, mi-am [ters trecutul [i nu-l mai re]ntorc,iubind, am distrus timpul, cu cer, p=m]nt [i tot.iubind, nu mi-am dat seama c= pot s= fiu r=nit=,C= nim=nui nu-i pas= de inima strivit=,C= nimenea nu vede ce-ndur= trupul meu,C= mi se ve[teje[te ca soarele-n p]r=u.iubind... s-a stins p=m]ntul [i cerul a c=zut,iubind, mi-am v]ndut via\a [i timpul l-am pierdut.iubind, a[a se-nt]mpl=, s= pierzi din ce ai, totS= nu g=se[ti vreodat= iubirii antidot!
Ani[oara IGNATTocuz, C=u[eni
Aceast= revist= a fost publicat= cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe — Departamentul Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pre-tutindeni. Con\inutul acestei publica\ii nu reprezint= pozi\ia oficial= a Departamentului Politici pentru Rela\ia cu Rom`nii de Pretutindeni.
Noi, mai 20152
cap ri ci ile mu zei
DURERE
OR
HID
EE
S+
LBA
TIC
+A
ndre
a B
UN
U, c
l. a
VII
-aL.
T. G
h. A
sach
i, C
hi[i
n=u
M= doare c]nd te-aud pl]ng]nd,Dar ]ncerc durerea s= \i-o sting,M= doare c]nd te v=d sup=rat={i m= simt [i eu ]ndurerat=.
M= doare c]nd tu e[ti departe,S= ]\i dau lacrima deoparte,Sufletul se face buc=\eleC]nd tu, m=icu\=, ai durere.
Dumitri\a CARAMAN, 15 aniBr=viceni, Orhei
C}ND S}NT EU L}NG+...C]nd s]nt eu l]ng= mama cu ai mamei ochi duio[i,}mi dau eu bine seama, c= s]nt cei mai frumo[i,}n [oapt= ochii mamei de parc= mi-ar [optiCe-nseamn= con[tiin\a, ce-nseamn= a iubi,Ce e generozitatea [i ce-i recuno[tin\aS= proced=m a[a cum e de cuviin\=.
C]nd s]nt eu l]ng= tata, m= simt ]n siguran\=,Cu-ai tatei ochi cei verzi, mereu plini de speran\=,}n [oapt= ochii tatei tot m= pov=\uiescSpre ce s= tind ]n via\=, de ce s= m= feresc,Ce e stabilitatea [i ce e omenia,Ce este bun=tatea [i ce-i m=rinimia.
CO
BIL
I|+
Reb
eca
TE
LEV
CO
, 12
ani
{co
ala
de
Art
e Pl
ast
ice,
Lip
cani
, Bri
ceniO PLIMBARE PE
O STRAD+ ADORMIT+Afar=-i frig [i-n aer – nostalgie,Eu m= cufund ]ntr-o melancolie{i vreau s= strig, apoi s= tac, apoi s= pl]ngParc= ]n urm= cu-o clipit=, un suflet nu era pe-aici…
Nici o suflare c]t de mic=Nu se-auzea, nu se vedea,iar strada, parc= adormit=,Sub strat de frunze gros z=cea.
{i iat= c= m-am pomenitDe mul\i copii ]nconjurat=, ce r]d [i c]nt=,{i z]mbesc, cum parc= nici n-au r]s vreodat=,Mul\umind Celui ceresc de via\a lor prea minunat=.
M-am ]ndemnat s= m= g]ndesc… Tr=iesc o via\= ca de c]ine,Depind de drumul p=rintesc,Ce va coti sau azi, sau m]ine.
Dar cel mai r=u e c=, privind ]n fa\=, Pier de ne[tiin\=,L=s]nd ]n urm= numai umbre sau rug=, Lacrimi [i c=in\=.
Tatiana MELNIC, 13 aniL. T. Gaudeamus, Chi[in=u
2015, mai Noi 3
ULTIMUL SUNET DE CLOPO|ELElizaveta ZAHARCO, 14 ani
{coala de Arte Plastice, Drochia
PLAI MIORITICSamuel CARCHELAN, 15 ani
V=rz=re[ti, Nisporeni
***}mi cer iertare-n fa\a ta,M=icu\a mea prea scump=.{tiu, am gre[it, e vina mea}n\eles-am greu c]t via\a e de scurt=.Anii trec ]n goana mare, Eu mai mare-am devenit,M= doare mult a ta povar=,N-am ascultat la timpul potrivit...Dar, m=icu\=, dulce floare,M-ai ]n\eles, m-ai ajutat{i-n clipele cele mai greleAi fost al=turi, m-ai urmat.
Iuliana P+DURARU, 12 aniBobule[ti, Flore[ti
COPILA POEZIEIS]ntem un singur suflet,S]ntem o singur= inim=,S]ntem un singur trup,S]ntem un singur z]mbet,S]ntem o singur= lacrim=,S]ntem un singur g]nd,S]ntem un singur strig=t...
M-ai transformat ]n sclava ta,G]ndesc prin tine,Respir prin tine.S]nt copila ta... Poezie!
Marinela LUPU{OR, 14 aniCobani, Glodeni
DOU+ P+S+RI Stoluri, stoluri de p=s=ri pleac=,Pu\ine se ]ntorc din zbor,L]ng= lum]n=rile aprinseDou= p=s=ri pl]ng de dor.ou= ro[ii stau pe mas={i miroase a cozonac,Azi este s=rb=toare,To\i c]nt=... dou= p=s=ri tac.Privesc spre cerul ]nseninatDoi copii cu un trist destin{i tot se roag=...Dar p=rin\ii nu mai vin.
— Mam=, tat=, avem de toate:ou= ro[ii, cozonac...Dar mam=, nimeni Nu ne a[teapt= l]ng= prag.Lacrimile ]n ochi stau amor\ite,Ne arde inima de durere.Veni\i la casa noastr=!V= dorim pe voi, [i nu avere!
{i tot stau singurei,Rug]ndu-se la tot ce este sf]nt,L]ng= lum]n=rile aprinseDou= p=s=ri triste pl]ng.
ou= ro[ii stau pe mas=L]ng= lum]n=rile de lacrimi stinse,iar diversele bucateStau neatinse.
Nelea COG}LNICEAN, cl. a XII-aColegiul Pedagogic Ion Creang=
B=l\i
4 Noi, mai 2015
cap ri cii le mu zei
ACUM, PENTRU TOTDEAUNADraga mea m=mic=,
Vreau s= [tii c= nu-mi imaginez via\a f=r= tine, pentru c= a[ hoin=ri ]ntr-un labirint f=r= sc=pare, [tiind c= nu-mi e[ti aproape, s=-mi [opte[ti dulce: Tu e[ti feti\a mea scump=. }\i spun c= mi-ar fi foame de ]mbr=\i[=rile tale, mi-ar fi frig, indiferent c= afar= soarele va topi p=m]ntul, mi-ar fi team= f=r= chipul t=u senin ca o diminea\= de prim=var=. Dac= tu nu ai fi, nu ar mai exista via\a, noaptea [i ziua nu ar mai veni, iar soarele nu ar mai str=luci, fiindc= totul se reflect= prin tine. o, scump= m=-mic=, floarea tinere\ii, e[ti cu mine mereu [i-i mul- \umesc lui Dumnezeu pentru c= am acest noroc, ca tu s= fii mama mea.
Tu e[ti persoana care m-a adus pe lume, per-soana care mi-a dat un nume, care m-a crescut, m-a educat, care a r]s cu mine, a pl]ns cu mine [i a pl]ns pentru mine. E[ti fiin\a, care m= iart= c]nd gre[esc, ce m= sus\ine [i m= iube[te necondi\ionat, ]ngerul meu pe p=m]nt. Fiindc= doar atingerea ta fin= m= alin=, chipul t=u, trandafirul cel mai fru-mos, care-mi umple ochii de sclipire, iar z]mbetul t=u m= face fericit=.
}\i mul\umesc, mam=, pentru c=ldura [i bun=-tatea ta, pentru iubirea f=r= margini, pentru faptul c= exi[ti. }\i mul\umesc pentru m]na pe frunte ]n noaptea ]n care am visat ur]t, pentru c= \i-ai f=cut bine treaba ca doctor, atunci c]nd eram sl=bit=, pentru firea ta neobosit= de a-mi face pe plac, pentru binecuv]nt=rile [i pove\ile pe care mi le dai. Mi-ai ar=tat prin sufletul t=u de foc ce ]nseamn= iubirea pur=.
}mi pare r=u pentru momentele ]n care ai suferit atunci c]nd nu ascultam de cuv]ntul t=u, ai fost trist= [i nec=jit=, iart=-m=. Nu o s= uit niciodat= acele cuvinte de aur pe care mi le spui mereu: s= nu ui\i de mine, at]ta c]t mai s]nt, mi-ajunge un cuv]nt c= e[ti bine [i bucuria ta m= \ine [i pe mine. Fi-indc= a fi mam= este unul dintre cele mai impor-tante roluri pe care Domnul alege s= i le dea feme-ilor. iar tu ai primit acest rol cu dragoste [i credin\=, ca s=-mi d=ruie[i inima din tine. {tiu c=, dac= voi c=dea ]n cea mai mare pr=pastie de pe acest p=m]nt, ]\i vei da via\a pentru mine, ca s= m= po\i salva. De aceea eu ]\i doresc tot ceea ce este mai frumos, s= tr=ie[ti mereu, chiar [i dincolo de stele.
Nu cred c= exist= ]n lume vreun dar cu care \i-a[ mul\umi, dar [tiu c= nu \i-ai dori astfel de lucruri, ai dori doar dragostea [i aten\ia mea. Mam=, despre tine c]nt, scriu [i laud= poe\ii, deoarece e[ti cea mai
minunat= floare, cel mai scump giuvaier. }\i mul\u-mesc c= mi-ai oferit cel mai frumos [i mai scump cadou: via\a – [i m-ai f=cut s= te iubesc din prima clip= c]nd am deschis ochii. Simt c= privirea ta cald= m= va veghea [i nu se va s=tura s= m= priveasc= p]n= la ad]nci b=tr]ne\i. iar tu, c]nd vei fi sl=bit= de puteri, te vei sprijini de bra\ul meu, te voi ocroti, te voi m]ng]ia, a[a cum tu o faci mereu.
Nu pot descrie ]n cuvinte ceea ce simt pentru tine, dar pot s= definesc c= te iubesc, pentru c= exi[ti ]n fiecare g]nd [i te ad]nce[ti ]n sufletul meu, e[ti lini[tea mea, e[ti tot ceea ce g=sesc ]n mine mai bun, bucuria vie\ii mele, b=t=ile inimii mele. Te-a[ recunoa[te dintre to\i oamenii prin chipul t=u unic de z]n=, de regin=, de mam=. E[ti tot ceea ce iubesc [i ceea ce s]nt eu. C]nd mi-a fost fric= de e[ec, c]nd m-am sim\it a nim=nui, c]nd m-am sim- \it tr=dat=, sup=rat=, sufletul meu [tia c= exist= un singur om care m= va ]n\elege, m= va asculta p]n= ]n zori, m= va proteja, m= va corecta cu mult= r=bdare [i iscusin\=.
De mic copil te-am numit mam=. Apoi, mi-ai de-venit prieten=. Apoi, mi-ai devenit un sprijin [i am ]n\eles c= nu m= vei judeca, c= ]n bra\ele tale ]ntot-deauna voi g=si lini[tea. Mi-ai devenit sor=, pentru c= am ]n\eles c= avem secrete pe care le [tim doar noi dou=, avem lec\ii de via\= din care am ]nv=\at ]mpreun=. Eu m-am sprijinit de um=rul t=u, iar tu de z]mbetul meu.
C]nd te v=d pe tine, m=mic=, fericit=, sufletu-mi explodeaz= de iubire, te str]ng la piept [i simt c= \i-am m]ng]iat sufletul [i te-am f=cut s= zbori, iar eu m= pot sc=lda ]n bucuria ta. Dar, c]nd te v=d trist=, stau l]ng= tine [i-\i vorbesc, ]\i m]ng]i fruntea [i ini-ma. Te str]ng ]n bra\e [i te fac s= z]mbe[ti din nou. Eu m= reg=sesc ]n tine, da, sem=n cu tine, mul\i ]mi spun c= am ochii t=i c=prui, p=rul t=u negru ca de m=tase. Dar, mai am ceva, sufletul t=u, caracterul t=u, ceea ce m= face special= [i unic=, fiindc= tu [i eu s]ntem un munte de iubire [i optimism.
Nu o s= m= satur niciodat= s=-\i mul\umesc pentru vocea ta, care-mi c]nt= ]n suflet, pentru alinare, fericire [i via\=. Pentru mine e[ti soarele [i luna, care prevestesc ]ntotdeauna noi ]nceputuri. E[ti cea mai frumoas= [i puternic= de pe acest p=m]nt. E[ti izvorul meu de ap=, ce-mi potole[te setea, e[ti hrana mea, o carte sf]nt=, printre ale c=rei r]nduri am p=truns [i am ]nv=\at totul despre Lumin=.
Olga FLOREAL. T. V. Alecsandri, Coliba[i, Cahul
52015, mai Noi
sarea g]ndirii
A{A-I BUNICA MEAN u ]n\elegi un lucru pe deplin dec]t dac= po\i
s= i-l explici bunicii.Albert EINSTEIN
Pentru a reforma un om trebuie s= ]ncepi cu buni-ca lui.
Victor HUGO
Se spune c= genele sar peste genera\ii. Poate din aceast= cauz= bunicilor le plac at]t de mult nepo\ii.
Joan MCINTOSH
Dragostea perfect= nu apare uneori p]n= c]nd nu ai primul nepot.
Proverb galez
orice cas= are nevoie ]n ea de o bunic=.
Louisa May ALCOTT
Atunci c]nd se na[te un copil, se nasc [i bunicile acestuia.
Judith LEVY
Atunci c]nd bunicii intr= pe u[=, disciplina zboar= pe fereastr=.
Ogden NASH
o sf]nt= din icoane cu fa\a z]mbitoare,/ Cu ochii de c=rbune, cu p=rul ca de nea,/ De-o bun=tate rar=, cu inima deschis=,/ Curat= ca [i crinul. A[a-i bunica mea.
Nicolae LABI{
Unchii [i m=tu[ile, precum [i verii conteaz= destul de mult, mamele [i ta\ii nu s]nt de dispre\uit; dar o bunic=, ]ntr-o zi de s=rb=toare, pre\uie[te c]t to\i la un loc.
Fanny FERN
Bunicii exist= pe lume pentru a-[i ajuta nepo\ii s= fac= obr=znicii la care ]nc= nu s-au g]ndit.
Gene PERRET
Bunicii ]mpr=[tie un fel de praf de stele peste vie\ile micilor copii.
Alex HALEY
Fiecare genera\ie z]mbe[te c]nd e vorba de ta\i, r]-de c]nd e vorba de bunici [i se minuneaz= c]nd e vorba de str=bunici.
William Somerset MAUGHAM
DRAGOSTEA ADOLESCENTIN+
F iecare ][i are propria explica\ie pentru ter-menul „dragoste”. Eu ]nc= nu o am, pentru c=
s]nt realist=, dar cred c= ]n iubire, ra\iunea e pre-luat= de inim=. iubirea este o ecua\ie cu o mul\ime de necunoscute, care cere mereu solu\ii. Semnul conven\ional al dragostei e inima, indiferent de v]rst=. Nu am sim\it ce ]nseamn= s= iube[ti, dar nu cred c= asta v-ar face s= g]ndi\i c= am o inim= rece. iubirea adolescentin=, ca orice iubire, are nevoie de r=sf=\ [i ging=[ie [i, chiar dac= apare acel sentiment, p]na la urm= nu depinde totul nu-mai de noi. {i cine se face vinovat dac= iube[ti [i nu e[ti iubit? Amuzant din punctul meu de vedere, aceasta ar ]nsemna s= cau\i un suflet care s= te iubeasc= la fel de mult.
Po\i da iubire f=r= ca s= o prime[ti, dar nu pen-tru o ve[nicie. Ceea ce am men\ionat mai sus e par-tea v=zut= de ochiul pl]ng]nd, adic= partea nega-tiv= a dragostei adolescentine. Dup= mine, dac= este iubire adev=rat=, e pentru o ve[nicie. Propun s= l=s=m pesimismul pentru cei ce cred ]n el [i s= arunc=m o privire prin ochiul r]z]nd. Ce poate fi mai frumos dec]t dragostea? Aceasta am v=zut la persoanele din jurul meu care ][i g=sesc hra-na ]n iubire. Admir starea lor de euforie, modul ]n care reac\ioneaz= la diferite situa\ii ale vie\ii. P]-n= la urm=, vinovat= se face tot dragostea, pentru simplul fapt c= exist=, [i dac= nu ar exista, tot vinovat= ar fi...
Lucia JALB+, cl. a VIII-aL. T. I. Pelivan, R=zeni, Ialoveni
ZIUA MEAAlexandru ZADIC, cl. a IX-a
Gimnaziul M. Eminescu, Cantemir
Noi, mai 2015
cu ta re r]nd mu[ c=
6
F iind o persoan= mai pu\in experimentat= ]n via\=, am
]nv=\at oricum s= m= c=l=uzesc prin ea. S]nt timid= [i de multe ori nu recep\ionez corect ]ntrebarea, problema. }ncrederea unei per-soane se c][tig= mai ]nt]i de toate, prin evaluarea calit=\ilor [i defici-en\elor, iar mai apoi cu mult res-pect [i loialitate inspir=m ]ncrede-rea celor din jur. Cel mai mult am ]ncredere ]n p=rin\i, deoarece ei s]nt universul nostru zilnic, al=turi de prietenii adev=ra\i.
Alexandrina BUZA, 13 aniB=l=ure[ti, Nisporeni
C+UT+RISPERAN|E SPULBERATET rec]nd printre rafturile amin-
tirilor mele, ]mi a\intisem aten\ia spre pasajul Copil=rie. Am sur]s melancolic, ]n timp ce examinam con\inutul lui, fiindc= mai ieri, ]mb=tat= de frenezia cu-riozit=\ii pentru tot ce m= ]nconju-ra, r=spundeam pueril chem=rii peripe\iilor.
Aveam [ase ani purta\i ]n spate, pe c]nd mama ]mi purta de grij=. iar tata trudea peste hotare. }n-toarcerea lui acas= era aseme-nea unei binecuv]nt=ri. Era ]ntr-o var= secetoas=. {tiam c= tata va veni, ]ns= ]ntrebarea era – c]nd? Pentru mine atunci datele calen-daristice [i orele erau ceva ob-scur, ce nu-mi era dat s= ]n\eleg, exista un singur „acum” pe care ]ncercam s=-l ]mbr=\i[ez c]t pu-team de str]ns, spre a nu-i da r=-gaz s= m= p=r=seasc=, c=ci ]n el ]mi erau speran\ele.
Tata venise odat= cu zorii [i mare ]mi fusese bucuria c]nd ]l v=zusem. i-am s=rit ]n bra\e [i ]i storceam toat= dragostea ]mbr=-\i[]ndu-l, nu mai voiam s= plece de l]ng= mine. }mi d=duse un pumn de monede ruse[ti [i ]mi spuse c= s]nt posesoarea lor. Fericirea mea n-avea hotare (de[i eram copil,
[tiam valoarea banului, din p=-cate). M= desf=tam imagin]ndu-mi c]te mi-a[ fi cump=rat cu acei bani. N-am t=r=g=nat timpul [i cum mi s-a oferit prilejul, am zbughit-o spre magazin. Trec]ndu-i pragul, privi-rea ]mi fugea de la un raft la altul. Am pus monedele pe tejghea [i am ]nceput s-o snopesc pe biata v]nz=toare cu dorin\e [i cereri, ar=-t]ndu-i frenetic spre ceea ce-mi ce-rea inima. V]nz=toarea lu= stin-gherit= o moned= din cele pe care i le oferisem [i o examin= minu- \ios. Pe fa\a ei r=s=ri un z]mbet ]ng=duitor [i mare ]mi fusese dezam=girea c]nd mi-a spus c= astfel de monede nu s]nt valabile pentru a pl=ti ceea ce-mi doream.
Se amuzase destul [i p=rin\ii mei. Apoi tata m-a s=rutat pe obraz [i ]mi spuse: „Las=, nu fi trist=. o s= fac= tata bani adev=-ra\i [i o s= cump=r=m tot ce vei dori”. Atunci m= bucurasem, a-cum ]n\eleg c]t de naiv= fusesem. Din nou s-a destr=mat o familie din cauza hotarelor.
Copil=ria este o [treng=ri\= c=-reia i se iart= totul, cu excep\ia lipsei c=ldurii p=rinte[ti...
Tatiana SOLONARU, cl. a X-aL. T. {t. Holban, C=rpineni, H]nce[ti
TOT
O F
UG
+ Da
n G
OR
BA
TOV
SC
HI,
18
ani
Col
egiu
l Ped
ag
ogic
V. L
upu,
Orh
ei
INIMA LUI DANKO
S ]nt ]ntru totul de acord cu no-ile m=suri care se iau la exa-
menele de bacalaureat. Nu c= a[ fi r=ut=cioas= fa\= de cei mai des-curc=re\i sau exper\i ]n ale copia-tului, dar nu suport minciuna [i no-tele de fa\ad=.
M= bucur c= avem un ministru al Educa\iei care, ]n sf]r[it, a f=cut dreptate pentru elevii care ]ntr-a-dev=r muncesc pentru a avea cu-no[tin\e. Nu de alta (m= scuza\i [i de expresie), dar te pomene[ti c= se umple \ara de pro[ti [i de tri[ori.
V= mul\umesc din suflet, Doam-n= Ministru, c= aprecia\i cinstea, ordinea, dreptatea [i cuno[tin\ele temeinice. V= admir pentru cura-jul de care da\i dovad=. M= g]n-deam c= v= asem=na\i cu Danko, eroul care [i-a smuls inima din piept, pentru a lumina poporul care trebuia s= ias= din p=durea ]ntunecat=.
iar pentru elevi am un sincer ]ndemn: preg=ti\i-v= de lec\ii ]n fie-care zi [i ]nv=\a\i con[tiincios, iar rezultatele nu se vor l=sa a[tep-tate.
Veronica RO{CA, cl. a IX-aColiba[i, Cahul
2015, mai Noi 7
noi [i voi
1. C]nd ]\i pare ziua lun-g= [i noaptea scurt=?
2. C]nd nu te prinde som-nul ]n timpul nop\ii?
3. C]nd \i se face somn ]n timpul zilei?
4. Obi[nuie[ti s= dormi la amiaz=?
5. Se ]nt]mpl= s= schimbi ziua pe noapte, adic= s= fii activ noaptea, iar ziua s= te odihne[ti? C]nd anume?
6. Consideri c= munca ]n schimbul de noapte afecteaz= s=n=tatea?
7. Te obi[nuie[ti u[or cu schimbul orei de iarn= [i de var=?
8. |i s-a ]nt]mplat s= te culci mai t]rziu de miezul nop\ii? Din ce cauz=?
9. |i s-a ]nt]mplat s= a jung i acas= mai t]rziu de ora 24? C]nd anume?
10. Ai stat vreodat= o noapte ]ntreag= ca s= termini de citit o carte? Ce fel de carte era?
11. Cuno[ti care este originea expresiei prost ca noaptea?
12. Comenteaz= afirma- \ia lui I. L. Caragiale: Mare-i noaptea care ziu= n-are.
CHESTIO NAR
A SPUNE TE IUBESC STRECURAT }N RUG+CIUNE
Despre a[a-zisele s=rb=tori ale dragostei. Un punct de vedere. Cred c= iubirea nu trebuie declarat=, ar=tat=, pream=rit=, urcat= p]n= ]n cer... Iubirea se sim-
te. Punct. Doar at]t.V= propunem mai jos ]ns= c]teva puncte de vedere ale cititorilor no[tri, mai
exact, r=spunsurile la chestionarul din nr. 2, 2015, De dragoste.
NOP|I ALBE
A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.
1. Din mai multe legende am aflat c= Dragobete este fiul babei Dochia. Divi-nitate de poveste asemenea lui Eros sau Cupidon, ]n popor i se mai spune cap de prim=var= sau logodnicul p=s=rilor.5. indiferent de na\iune, consider c= dra-gostea trebuie s=rb=torit= ]n fiecare zi.11. De Dragobete oferim felicit=ri sau flori, ]nso\ite de buna dispozi\ie [i starea de bine.
Amelia SAVCIUC, cl. I{coala Pas cu Pas, Chi[in=u
2. Pentru mine, Dragobetele este o per-sonificare magic= a iubirii. i se mai spu-ne Sf]nt ion de prim=var=, Dragomiru-Florea, N=valnicul sau Grangurul etc.3. Dragobete, identific]ndu-se cu zeii an-tici ai iubirii, ar fi un Zbur=tor ce se arat= ]n visele celor ]ndr=gosti\i la ]nceput de prim=var=.5. La rom`ni Dragobete se s=rb=tore[te pe 24 februarie.
Tatiana {APTEFRA|I, 15 aniStr=[eni
6. }n familia noastr= s=rb=toarea Dra-gobete este a[teptat= an de an. P=rin\ii ne-au ]nv=\at c= dragostea fa\= de aproapele nostru trebuie sim\it= ]n orice or=, orice zi. Dar anume de Dragobete noi o celebr=m.8. Valentine’s Day e ]nc= un prilej de a elogia dragostea. Dar cum noi ]l avem pe al nostru, mai aproape de inima mea e Dragobetele.
Lucia GOROBE|, cl. a VIII-aB=l\i
6. }n satul nostru aceast= zi se s=rb=-tore[te la [coal= [i la Casa de Cultur=.
Dac= e timp frumos, tinerii merg [i se ve-selesc ]n h]rtop, l]ng= izvor. 8. Mi-i mai aproape de suflet Dragobete dec]t Valentine’s Day, pentru c= este s=rb=toarea noastr=. iar bunica ]mi po-vestea c= femeile pe vremuri ]n aceast= zi nu aveau voie s= spun= vorbe de ocar=; s= taie p=s=ri pe l]ng= gospod=rie; nu luau cu ]mprumut; se ]mbr=cau ]n hai-ne noi. Fl=c=ii, la r]ndul lor, le spuneau la ureche cuvinte magice de dragoste.10. Geneza istorioarei Dragobete s=rut= fetele este interesant=. Tinerii ]mbr=ca\i ]n straie de s=rb=toare se adunau ]n p=-dure. Fetele culegeau flori, iar b=ie\ii adunau vreascuri s= aprind= focul. Aduna\i l]ng= foc, sc=pau cele mai mari taine [i cuvinte de iubire. Dup= „decla-ra\ii” fetele o rupeau de fug=, iar fl=c=ii trebuiau s= ajung= din urm= pe aleasa sufletului. Dac= reu[eau, avea dreptul s= le s=rute ]n v=zul tuturor.
Aliona CAZACU, cl. a VII-aHagimus, C=u[eni
4. }n opinia mea, Dragobete este o s=r-b=toare laic=, deoarece ea lipse[te din calendarul cre[tin-ortodox.7. }n [coala noastr=, de Dragobete, pe scen= evolueaz= elevi cu diferite progra-me tematice, concursuri.9. }nt]lnirea cu persoana drag= r=m]ne o tradi\ie care se mai p=streaz= [i ast=zi.12. Anume cu inima trebuie s= c=ut=m iubirea, c=ci dragostea s=l=[luie[te ]n noi. Este sentimentul de la care porne[te via\a [i fericirea uman=.
Maria BABCENCO, cl. a VII-aCuhure[tii de Jos, Flore[ti
Noi, mai 20158
poezie
ZURG+L+ULFulgi uria[i deasupra \=rii cad,Pe b=r=gane v]nturile \ip=,Somn neclintit de iarb= [i de brad}nv=luie[te mun\ii sub arip=.Cu clinchete zglobii din dunga v=iiR=sun= zurg=l=ii argintii;S-apropie de geamuri zurg=l=iiCert]ndu-se cu glasuri de copii.
}ntregi, ]ntinderile \=rii meleDe sunete voioase se cuprind{i ]mplete[te glasuri sub\ireleAcest [=galnic, a[teptat colindT]rziu, c]nd zarea-n zori sticlea brumat=,Un zurg=l=u mai r=suna stingher,Poate-un copil ]nt]rziat de ceat={i-mpleticit printre n=me\i, prin ger,Suna c-o nefireasc= d=ruire,}mpr=[tiindu-[i clinchetele-n stolP=lind, cuprins de-o veche amintire,Am stat cu ochii du[i pe geam, ]n gol.
Eram firav, parc= b=tut de v]nt,iar tata dus ]n mar[ul surd, de chin,Poate-n tran[eu, ori poate ]n morm]nt,oricum departe, ]n p=m]nt str=in.De groaza avioanelor, prin sate,S-au tras peste ferestre foi de cort.orbeau ferestrele ]ntunecateCa ]ntr-un sat de mult= vreme mort.
o cetin= c-un fir de lum]nare{i c-o m=rgic= smuls= din sumanVestea c=, pe v]ntoase reci, c=lare,Din via\a noastr=-a mai trecut un an.Z=vozii nu l=trau ]n b=t=tur=,Ci scheunau cu v]ntul pe sub u[i.Fl=c=ii nu mai ajungeau s= urePe la fere[ti, de unde erau du[i.
Plutea ]ncremenit= o t=cereNici ur=tori, nici c]ini, nimic, pustiu,C]nd, deodat=, ca o adiere,Cu glas sc]ncit, tremur=tor [i viu,S-a auzit un zurg=l=u cum sun=}ndep=rtat, cum sun= sub\irel,De parc= nop\ii ar fi vrut s=-i spun=Durerile [tiute doar de el.
Se auzea de undeva, din vale,{i v]ntul ]neca ]n r=bufniri,Parc= pl]ngea ]ncet metalul, moale,}n palmele-nghe\ate [i sub\iri.{i mama sta a[a cu fa\a ud=,Cu g]ndul dus la tata, ascult]ndDe unde-i el, nu poate s= aud=
{i poate nu va auzi nicic]nd,C= poate-acolo, ]n aceast= clip=,}nv=luit=-n viscol uria[,Vreo pas=re de noapte, rece, \ip=L]ng= bocancii aspri de osta[.
Am ascultat p]n= spre diminea\=Cu fruntea rezemat= de u[or{i mama [i-a dus palmele la fa\={i mi-a p=rut c= r]de-nceti[or.}l auzeam la geamuri [i la u[=,Afar=, undeva ]n infinitCutremurat de friguri [i de tus=,}n clinchetele lui am adormit.
E Anul Nou. {tiam noi ce m]ine fi-va{i ce-o s= mai aduc= anul nou?Un zurg=l=u stingher din nou porni-vaPrin sate durerosul lui ecou?
Voi, oameni ai p=m]ntului, uitareaS-a a[ternut pe s]nge, scrum [i fier?N-a\i cunoscut ce-nseamn= a[teptarea{i ce ]nseamn=-un zurg=l=u stingher?
— Am cunoscut cu to\i durerea ce e.Avem la mas= c]te-un scaun gol.S= n-aib= somn [i-n tihn= s= nu steieEi, alchimi[tii noului p]rjol!Nicic]nd noi nu vom ]ngr=[a ogoareA[a cum ei ne v=d ]n visul lor,Prin b=l=rii de foc nimicitoare,Sub p=l=rii de foc, nimicitor.
Scula\i, voi, boieri mari, s-arat= zorii,Voci tragice pe v]nturi se aprind.Trezi\i-v=, v= vin colind=torii,Acuzatorii, asprul lor colind.
AM CUNOSCUT CU TO|I DUREREA CE E,AVEM LA MAS+ C}TE-UN SCAUN GOL
Nicolae LABI{
2015, mai Noi 9
TOCIREASoldatul m=r[=luia, m=r[=luia,m=r[=luiap]n= c]ndp]n= la genunchipicioruli se tocea, i se toceai se toceap]n= c]ndtrunchiulp]n= la coastei se tocea, i se toceai se toceap]n= c]ndp]n= la spr]ncene orbeaorbea, orbeap]n= c]ndp=rul lui iarb= neagr= eraiarb= neagr= era, iarb= neagr= era.Un cal alb venea[i o p=[tea[i o p=[tea, [i o p=[tea.i-ha-ha, i-hai-ha.
C]nd a [ters s=rmana lumeLacrima de pe obraz,Au venit n=praznic iar=[iAlte valuri de necaz.
V=duvele iar vor pl]ngeCu b=tr]nii cei s=rmani{i copiii vor r=m]neiar cu miile orfani.
Pustii-se-vor ora[e{i pe mul\i ]i vor robi,Unde s]nt c]nt=ri de[arte,Gloan\ele vor d=n\ui.
Vio
leta
ZA
BU
LIC
+ Nichita ST+NESCU
Grigore VIERU
C+M+{ILEA fost r=zboi.Ecoul lui{i-acum mai este viu.C=m=[i mai vechi, mai noiAmar= amintire de la fiu.De-at]tea ori fiindPe la izvor sp=lateS-a ros de-acum uzorul{i, alb, bumbaculS-a r=rit ]n spate{i nu le-a ]mbr=cat de multFeciorul.
C=m=[i mai vechi, mai noiA fost r=zboi.Ci maica luiDe ani prea lungi de-a r]ndulTot vine la izvoare:Ea [i g]ndul.{i iar lu]nd c=m=[ile ]n poal=,De cum ajunge s]mb=ta,Le spal=.C=ci m]ineFac b=ie\ii hor=-n sat,{i fete multe-s:C]te-n flori albine.{i-atunci b=iatul ei, cel drag b=iat,Cu ce se-mbrac=, bunul,Dac= vine?
Sf]ntul Ioan Iacob HOZEVITUL
Anatol CODRU
BALAD+R=zboiul se duse-ntr-o \ar= murind,Locul r=mase pustiu, f=r= sor\i,{i Gheorghe a pornit s= are pl]ng]ndCele o sut= hectare de mor\i.
Plugul taie-n \=r]n= amar.iar Gheorghe strig= ]n z=rile-
albastre:— B=ie\i, la o parte, c=-i chip
s= v= ar,{i ce-o s=-mi zic= \=rile voastre?
Ci ei nici s-aud=: bat ora loculuiCu pasul ciubotei uitate ]n hlei,
{i Gheorghe, ]nfipt ]ntre coarnele plugului,
Ar=-n zigzaguri v=zduhu-ntre ei.
C]nd lanul se dase arat la o parte,Mor\ii veneau c]nt]nd printre flori,iar Gheorghe era ]ntr-o \ar=
departeCu plugul strig]nd la vreo patru
feciori:
— B=ie\i, la o parte, c= tata v= ar=,
Hai, trece\i la pluguri, c=-i iar prim=var=.
10 Noi, mai 2015
pa uz= de g]ndi re
F iecare dintre noi are o pu[culi\=, fie una improvizat=, fie una adev=rat=. Banii aduna\i ]n ea cu mult chin [i ab\in]ndu-ne de la
diverse tenta\ii s]nt repartiza\i azi pentru un cadou, m]ine pentru nu [tiu ce lucru lipsit de importan\=. Abia dup= ce i-am cheltuit, ne vin idei dintre cele mai potrivite pentru care am fi investit banii altfel, cu mai mult= pl=cere [i cu un efect mai mare.
Pentru ce au cheltuit banii aduna\i timp de o var= [i ce destina\ie ar fi avut ei ast=zi, ne spun elevii din clasele a VI-a [i a VII-a de la Gimnaziul din Cajba, Glodeni.
Evelina BORCOI, cl. a VI-a: Din banii aduna\i mi-am cump=rat o carte ]n limba rus=. Ast=zi, cu acei bani a[ merge ]n vizit= la m=tu[a mea la Chi[in=u.
Mirela PASAT, cl. a VI-a: Banii de buzunar i-am cheltuit pe haine [i dulciuri. Dac= i-a[ mai avea, m-a[ abona la revista Noi, deoa-rece am ]n\eles c= e foarte intere-sant=.
Nicolae SAULEA, cl. a VI-a: Mi-am cump=rat ghete noi pentru fotbal [i un tricou. S=-i mai am o dat=, mi-a[ achita meniul alimen-tar pentru fiecare zi.
Alexandru MUTELIC+, cl. a VI-a:
Am ajutat-o pe mama s=-mi cum-pere rechizite [colare. Ast=zi, a[ vrea s=-mi cump=r o biciclet=.
Irina T+R}|+, cl. a VII-a: i-am cheltuit pe lucruri nu prea impor-tante. }ns= ]mi doresc un telefon mobil.
Constantin TR}NTA, cl. a VI-a: Am cheltuit banii pe dulciuri. Dar mai bine mi-a[ fi cump=rat manu-ale suplimentare la disciplinele din anul urm=tor.
Alina ANDRU|CU, cl. a VII-a: Banii aduna\i ]n aceast= var= i-am folosit pentru diverse accesorii. Acum a[ vrea s=-mi cump=r volu-mul Fluturi de irina Binder.
Loredana TIBULEAC, cl. a VII-a: Acum mi-a[ cump=ra o pereche de cizme cu banii deja cheltui\i.
Ana-Maria VASILACHE, cl. a VII-a: Pentru c= am vrut s= o scu-tesc pe mama de unele griji, mi-am cump=rat rechizite [colare din banii aduna\i ]n timpul verii. Ast=zi, dac= ar fi din nou ]n pu[culi\a mea, i-a[ investi ]n deco-rarea camerei mele.
R=zvan CAZACU, cl. a VII-a: Am achitat serviciile comunale cu ace[ti bani. }n prezent, mi-a[ cum-p=ra caiete pentru [coal=.
Pentru NOI – Olesea COSOICajba, Glodeni
FA|+-N FA|+ CU SINEDup= o zi grea, fiecare dintre noi abia a[teapt= s= ajung= acas= [i
s= fac= ceea ce ]i place cel mai mult. Nu conteaz= ce face, at]ta timp c]t ][i umple timpul liber cu activit=\i pl=cute, relaxante. Timpul liber este un lucru relativ pe care fiecare dintre noi ]l percepe a[a cum dore[te. Pentru unii el ]nseamn= distrac\ie, odihn=, pentru al\ii – comunicare, sport, diverse hobby. De aceea este bine s= \inem cont de propriile noastre opinii, preferin\e atunci c]nd alegem felul ]n care ]l petrecem.
Despre nevoia de intimitate [i despre felul de a beneficia de ea am discutat cu un grup de elevi de la Liceul Teoretic Corjeu\i, Briceni.
Daniela CUCEREAV}I, 14 ani: intimitatea ne ajut= s= chibzuim asupra unor fapte [i s= le con-[tientiz=m. }n timpul liber ]mi place s= citesc [i s= evadez ]m-preun= cu personajele ]ntr-o alt= lume.
Otilia ROMANCIUC, 14 ani: Desigur, c= am nevoie de intimi-tate, acel moment ]n care ]mi adun g]ndurile. C]nd r=m]n sin-gur= ]mi place s= fac elemente de dans.
Sabina ARMANU, 14 ani: Ra-reori mi se ]nt]mpl= s= r=m]n sin-gur=. }mi place s= am p=rin\ii al=turi, s= le cer ajutorul de fie-care dat= c]nd am nevoie. Nu tre-
buie s= fim ]nchi[i ]n sine, trebuie s= ne bucur=m de clipele petre-cute al=turi de cei dragi.
Alexandru STAN|IER, 13 ani: Am nevoie de intimitate pentru a m= odihni [i a reflecta asupra ce-lor petrecute ]n ultima perioad=, dar [i pentru a-mi face planuri de viitor.
Victoria DIACONI|+, 14 ani: Uneori, chiar am mare nevoie s= r=m]n singur=. Atunci, prefer s= stau comod ]ntr-un fotoliu, fa\= ]n fa\= cu sentimentele mele: s= pl]ng, s= r]d, s= fiu eu ]ns=mi.
Dan MORARI, 13 ani: Prefer s= r=m]n ]n intimitate pentru a-mi
preg=ti temele ]n lini[te, f=r= a fi deranjat de cineva.
Dumitru ARMAN, 14 ani: Fot-balul este pasiunea mea. De ace-ea, atunci c]nd privesc un meci de fotbal, prefer s= fiu singur.
Denis GAITUR, 14 ani: Nu-mi place s= fiu singur, ]mi place s= comunic cu cei din jur. Dar chiar dac= se ]nt]mpl= s= r=m]n sin-gur, privesc un film sau citesc o carte.
Liuda PAVALACHII, 14 ani: }mi place s= desenez. Pentru a m= putea concentra asupra desenului am nevoie de lini[te [i intimitate.
Pentru NOI – Olga BALANCorjeu\i, Briceni
BANII DIN PU{CULI|+
2015, mai Noi 11
TALENTUL NE}NTREBUIN|ATP utem spune cu t=rie c= to\i copiii se nasc cu un oarecare talent! Mai
rar este curajul de a-l valorifica. E posibil ca unele talente s= r=m]n= nedescoperite. S]nt [i dintre cei care nu abandoneaz= linia talentelor lor, dar ][i doresc s= le dezvolte. Este important s= pui ]n lumin= talen-tul ce \i s-a dat. Cu p=rere de r=u, mul\i copii nu au posibilitatea s= fac= acest lucru. Despre aceasta am discutat cu elevii de la Gimnaziul din Pa[cani, H]nce[ti.
Daniela LUPEI, cl. a VIII-a: A[ vrea s= ]nv=\ s= c]nt la pian. Acordurile de pian m= fasci-neaz=, m= inspir=. Prin notele c]n-tate la pian po\i s=-\i dezv=lui toate dorin\ele [i toate sup=r=- rile.
Crina ROTARU, cl. a VIII-a: Mi-a[ dori s= practic dansurile
moderne. De asemenea, a[ mer-ge cu pl=cere la un cerc literar.
Valentin MIRON, cl. a VIII-a: Vreau s= joc hochei. Dar o echip= care se antreneaz= profesionist exist= doar la Chi[in=u.
Tatiana ROTARU, cl. a VI-a: Dorin\a mea e s= fac ore de canto. Mul\i ]mi spun c= s]nt talentat=.
Irina FURTUN+, cl. a VIII-a: Ar fi bine dac= ]n localitatea noastr= ar fi o [coal= de arte. }mi place s= desenez, ]mi pare r=u c= nu pot dezvolta acest dar.
Ana CO{LE|, cl. a VIII-a: S]nt ]ndr=gostit= de dansul popular. Face parte din tradi\iile poporu-lui nostru. S]nt membr= a ansam-
blului Pe-un picior de plai. Aici c]n-t=m dans=m, dar mi-a[ dori mai mult.
Valeria FORTUN+, cl. a VIII-a: A[ vrea s= practic o mul\ime de lucruri pentru a m= dezvolta, dar nu am posibilitatea pentru c= lo-cuiesc la \ar=.
Vasile FLOREA, cl. a VI-a: Mi-ar
pl=cea s= practic ciclismul. }n sat nu avem o pist= pentru cicli[ti, iar pe drumuri e periculos [i p=rin\ii nu ]mi permit.
Mihai ROTARU, cl. a VIII-a: o adev=rat= pasiune pentru mine e fotbalul. Joc bine, dar nu am po-sibilitatea s= fac antrenamente.
Daria GOTC+, cl. a VI-a: }mi place s= desenez. Probabil, Dumnezeu m-a ]nzestrat cu darul de a m]-nui creionul [i de a comu-nica cu toate culorile. Ni[-te ore de pictur= mi-ar fi de mare ajutor.
Elena GHERASIM, cl. a VI-a: Vreau s= fac pati-naj artistic. Patinoar exis-t= doar ]n capital=. M= lini[tesc cu g]ndul c= noi, copiii de la sate, ne bu-cur=m de multe lucruri fru-moase de care s]nt lipsi\i copiii de la ora[.
Cristina CRISTIAN, cl. a VI-a: Muzica m= defi-ne[te, ea ]mi d= energie
pozitiv=. A[ urma o [coal= de muzic= cu mult drag.
Dumitri\a TOMA, cl. a VI-a: }n-totdeauna mi-am dorit s= ]nv=\ s= c]nt la orga electronic=. Nicolae iorga spunea c= talentul ne]n-trebuin\at este un furt.
Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+Pa[cani, H]nce[ti
REPETI|IEValerie TUDOR
Noi, mai 201512
calea spre olimp
Rubric= sus\inut= de Mariana JITARI, profesoar= de limba [i literatura rom`n=
R=spunsurile corecte la etapa a V-a:i. (A, al, ale, ai) M=rii Negre, (a, al, ale, ai)
Chi[in=ului, (a, al, ale, ai) Carpa\ilor, (a, al, ale, ai) Dun=rii, (a, al, ale, ai) Statelor Unite ale Ameri-cii, (a, al, ale, ai) insulei Cr=ciunului, (a, al, ale, ai) Angelei Merkel, (a, al, ale, ai) lui Nelson Mandela, (a, al, ale, ai) Albei ca Z=pada, (a, al, ale, ai) lui F=t-Frumos.
ii. orice enun\ corect cu expresii de tipul: a um-bla (a prinde) cu m]\a-n sac, a tr=i ca m]\a cu [oa-recele (c]inele), a trage m]\a de coad=, a ]n\elege (a se uita) ca m]\a-n calendar, a fi m]\= bl]nd=, a se ]nv]rti ca m]\a ]mprejurul oalei cu sm]nt]n=, a rupe m]\a-n dou=, c]nd va prinde m]\a pe[te, ca o m]\= le[inat= (plouat=) etc.
iii. S-a \inut cont de numirea corect= [i complet= a titlului operei lui ion Creang= [i de numele per-sonajelor, de identificarea tr=s=turilor specifice [i de rela\ionarea acestora cu tipurile umane reale.
iV. Cuv]ntul ]nv=\=tor este sinonim cu lumin=, pentru c= fiecare vorb= a unui adev=rat dasc=l lu-mineaz= sufletul, cugetul [i calea copilului. M=ria Sa ne ]nva\= s= vedem lumea cu ochii adev=rului. Acesta e un crez profesional. Numai un profesor adev=rat ]l trateaz= pe copil ca pe o personalitate [i ]l face s= se simt= bine printre colegi. Un amic bun, totodat= autoritar. Educ= [i ]ndrum=. Mi-l imaginez frumos la chip, cu un z]mbet larg, privire sincer=, minte lucid=, g]ndire creativ=... Cu har de
la Dumnezeu – gata de a oferi cu dragoste tot ce-i mai bun celor dornici de ]nv=\=tur=.
Ana-Maria COTROBAICorjova, Criuleni
Rezultatele etapei a V-a:
40 de puncte a acumulat: Alina PLE{CO (10,10,10,10), Orhei.
38 de puncte: Ana-Maria COTROBAI (10,10,10,8), Corjova, Criuleni.
36 de puncte: Maria COTOMAN (10,9,9,8), Cor-jova, Criuleni; Mihaela DODI (10,8,10,8), Susleni, Orhei; Tamara BIVOL (9,10,10,7), Bardar, Ialo-veni.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 24 de punc-te. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punc-tajul tuturor participan\ilor.
VENI, VIDI, VICI
REVOLTAREValerie TUDOR
2015, mai Noi 13
R=spunsurile corecte la etapa a V-a:
1. a. Simetria bilateral=; b. etapele timpurii ale embriogenezei; c. organizarea metameric= (din segmente) a corpului.
2. Culturi tehnice se numesc acele plante anua-le sau multianuale, ale c=ror produse se folosesc ca materie prim= pentru diferite ramuri ale indus-triei. Se cunosc mai multe culturi tehnice: soia, alu-nele-de-p=m]nt, cartoful, tutunul, mu[tarul, rapi\a, camelina, coriandrul etc. Dup= destina\ie se ]mpart ]n culturi textile, medicinale, oleagenoase, zahari-fere, amidonofere, tinctoriale, tanifere, suberifere, cauciucofere etc. Din grupul plantelor textile, ce se cultiv= pentru fibre, fac parte bumbacul, inul, c]ne-pa, care ocup= cele mai mari suprafe\e ]n agricul-tura mondial=. Din grupul plantelor medicinale enumer=m odoleanul, dege\elul, m=tr=guna, jen-[enul, eucaliptul etc. Cartoful e un produc=tor de amidon. Grupul plantelor eterooleagenoase cu-prinde minta, mu[cata, trandafirul, lev=n\ica, sal-via [i alte plante, care con\in uleiuri eterice. Din plantele tinctoriale fac parte [ofranul, salc]mul ja-ponez, drobu[orul. Pentru industrie au o mare im-portan\= plantele tanifere: unele specii de stejar, molid, larice, care con\in tanide, utilizate ]n maro-chin=rie.
3. Toate speciile, care formeaz= un lan\ de nutri- \ie, exist= datorit= materiei organice, pe care o produc plantele verzi. Acest proces se supune unei legit=\i importante, legate de eficien\a folosirii [i a transform=rii energiei ]n timpul nutri\iei.
Esen\a acestei legit=\i const= ]n urm=toarele. Sumar doar circa 1% din energia radia\iei solare, care cade pe plant=, se transform= ]n energia po-ten\iala a leg=turilor chimice ale substan\elor or-ganice sintetizate [i poate fi folosit= ulterior pentru nutri\ia organismelor heterotrofe. C]nd animalul consum= planta, cea mai mare parte din energia hranei este folosit= pentru diferite procese vitale, transform]ndu-se ]n c=ldur= [i ]mpr=[tiindu-se. Doar 5 – 20% din energia hranei trec ]n substan\a nou= a corpului animal. o mare parte din energia pe care o con\ine hrana, se pierde [i ]n cazul c]nd un animal ierbivor este m]ncat de unul r=pitor. Din cauza pierderilor at]t de mari de energie util=, lan- \urile de nutri\ie nu pot fi prea lungi: de obicei, ele constau din cel mult 3 – 5 verigi (niveluri de nutri- \ie). }ntotdeauna cantitatea de substan\= vegetal=, care constituie baza lan\ului de nutri\ie, este de c]-teva ori mai mare dec]t masa total= de animale
ierbivore, iar masa fiec=rei verigi urm=toare a lan- \ului de nutri\ie – din ce ]n ce mai mic=. Aceast= legitate important= a primit denumirea de regula piramidei ecologice.
Punctajul acumulat de participan\i la etapa a V-a:
28 de puncte: Alina ISTRATI (8,10,10), Ecateri-na ISTRATI (9,10,9), Ionela JARDAN (9,9,10), Lozo-va, Str=[eni; Elena PORUBIN (9,9,10), Olga RO-TARI (8,10,10), Holercani, Dub=sari.
27 de puncte: Alexandra BATR}NCEA (8,10,9), Felicia S}RBU (8,9,10), Holercani, Dub=sari.
26 de puncte: Maria JARDAN (8,9,9), Lozova, Str=[eni; Elena RO{CA (8,9,9), Alina ROTARI (8,9,9), Holercani, Dub=sari; Mihaela BURLAC (8,9,9), Cobani, Glodeni.
25 de puncte: Mihaela DODI (7,9,9), Susleni, Orhei.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 19 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
Rubric= sus\inut= de Veaceslav S}TNIC, doctor ]n biologie
SOL LUCET OMNIBUSˇ
PLANT+ CU GHIMPIMircea ANDREI
Noi, mai 201514
nimic altceva
PATRIOTISMUL ESTE ESEN|A VIE|II MELE
S -a n=scut pe 17 ianu-arie 1940 ]n satul Tri-
f=ne[ti, raionul Flore[ti. Stu-diile superioare le-a f=cut la Institutul Agricol din Chi-[in=u. Din 1972 este doctor ]n [tiin\e agricole.
A de\inut ]nalte func\ii de conducere ]n sectorul agricol, ]n anii 1981 – 1985 a fost prim-secretar al Co-mitetului Raional Edine\ al Partidului Comunist din RSS Moldoveneasc=, dup= ca-re, p]n= ]n 1989 – secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Moldoveneasc=. }n 1989 es-te ales Pre[edinte al Pre-zidiului Sovietului Suprem al RSSM, iar ]n 1990 – Pre-[edinte al Sovietului Su-prem al RSSM.
Din 3 septembrie 1990 p]-n= la 1 decembrie 1996 a de\inut func\ia de Pre-[edinte al Republicii Moldova, dup= care [i-a con-tinuat activitatea ca lider de partid [i om politic. }n ultimii ani, s-a concentrat asupra mai multor vo-lume de scrieri memorialistice ]n care o aten\ie de-osebit= o acord= evenimentelor legate de proclamarea independen\ei Republicii Moldova [i recunoa[terea noului stat pe plan interna\ional.
— Domnule Mircea Snegur, recent a\i s=rb=torit o frumoas= aniversare. Ce g]nduri V= fr=m]nt=, la 75 de ani?
— G]ndurile s]nt diferite... Ca om, m= g]ndesc mai mult la s=n=tatea mea, la s=n=tatea membrilor fa-miliei mele. M= str=duiesc s= fiu c]t mai activ, pe toate dimensiunile: [i cea fizic=, [i cea intelectual=. Vreau s= scriu mai departe, c=ci ]mi place acest lu-cru. Dar fiindc= ]n via\a mea au depins mult de mine toate problemele de rupere de la imperiul sovietic [i de edificare a statului nostru, nu pot s= r=m]n indife-rent fa\= de ceea ce se ]nt]mpl= ]n prezent, chiar m= doare s= v=d unele devieri de la calea integr=rii eu-ropene. Regret faptul c= ]n Parlament nu s-a reu[it crearea unei coali\ii democratice majoritare, apt= s= ia decizii hot=r]toare ]n acest sens. Urm=resc [i ac-tivitatea Guvernului, care, din p=cate, are o sus\inere minoritar=. G]ndurile acestea m= fr=m]nt= tot timpul, deoarece ]mi duc ]n continuare [i povara de fost Pre[edinte al Republicii Moldova.
— Cu care dintre cei doi al\i fo[ti [efi de stat ai Republicii Moldova s]nte\i ]n rela\ii de prietenie?
— E prea mult spus „rela\ii de prietenie”. S]ntem
]n rela\ii bune cu domnul Petru Lucinschi. Deseori, ne ]nt]lnim, discut=m, analiz=m. Acum ne ]n\elegem mult mai bine dec]t pe timpuri. Uneori, solicit=m ]mpreun= audien\= la actualul Pre[edinte al Republicii Moldo-va, ca s=-i suger=m din p=rerile noastre.
— Acum, privind ]n urm= la activitatea pe care a\i des-f=[urat-o ca [ef de stat, ce ne-reu[ite regreta\i [i cu care suc-cese v= m]ndri\i?
— Deseori, mi se pune a-ceast= ]ntrebare. Atunci c]nd a-preciezi activitatea cuiva, tre-buie s-o faci ]n raport cu unele condi\ii din realitatea ]n care persoana respectiv= a activat. S]nt con[tient de faptul c= ]n acele vremuri condi\iile au fost
foarte dificile, dar consider c= reu[ite, totu[i, nu au fost pu\ine. Am edificat statul Republica Moldova, cu toate atributele sale, stat recunoscut pe plan mondi-al, integrat ]n toate structurile interna\ionale, stat democratic, cu economia trecut= la rela\ii de pia\=. E mult, dac= ne amintim c= [i clasa noastr= politic= de atunci era mai mult entuziasmat= dec]t experimen-tat=. Politicienii nu aveau o experien\=, lipsea baza legislativ= a statului. }n multe privin\e, a trebuit s-o lu=m de la zero. Sigur c= am [i regrete. Cel mai mare dintre ele este conflictul armat de la Nistru, de[i nu noi l-am declan[at, din contra: la ]nceput, ne-am str=duit s= nu ne l=s=m atra[i ]n provoc=rile sepa-rati[tilor. Regretul este c= am avut, totu[i, un r=zboi ]n estul republicii, dar am reu[it s=-l facem de scurt= durat=, ]n compara\ie cu actualul r=zboi din estul Ucrainei. R=zboiul ne-a fost impus din afar=, sepa-rati[tii au avut sus\inere total= din partea Rusiei. }nsu[i faptul c= tratatul de ]ncetare a focului a fost semnat ]ntre Rusia [i Republica Moldova deja ne vorbe[te c= Moscova s-a implicat direct ]n r=zboiul de la Nistru. Dar faptul c= am reu[it s= stop=m re-pede r=zboiul, c= din iulie 1992 la Nistru nu se mai ]m-pu[c=, ]l consider unul pozitiv. Mai regret [i felul cum a fost ]mp=r\it p=m]ntul ]n perioada de tranzi\ie la economia de pia\=. Am ]mpropriet=rit \=ranii [i lu-asem decizia ca ]n perioada de tranzi\ie, p=m]nturile s= fie prelucrate consolidat, dar, dup= plecarea mea de la Pre[edin\ie, a ap=rut Programul P=m]nt, care a f=r]mi\at terenurile ]n parcele agricole [i a distrus in-frastructura de produc\ie. |=ranii au avut de suferit ]n urma unor asemenea gre[eli, dar m= bucur= apari\ia
DE VORB+ CU MIRCEA SNEGUR, PRIMUL PRE{EDINTE AL REPUBLICII MOLDOVA
2015, mai Noi 15
]n ultimul timp a unui mare num=r de fermieri, a c=ror activitate consolideaz= terenurile agricole. A[a e ]n toat= lumea: fermierii iau terenuri ]n arend= [i creea-z= o infrastructur= modern= de produc\ie. Se v=d schimb=rile. Dup= impunerea embargoului rusesc, mul\i dintre fermierii moldoveni s-au orientat spre Eu-ropa, ceea ce d= speran\e [i ]n aceast= direc\ie. Si-gur, situa\ia de atunci a fost influen\at= [i de via\a politic= din republic=, dar [i de cea geopolitic= din regiune.
— Ce ]nseamn= patriotismul pentru Dumnea-voastr=?
— Pentru mine, patriotismul ]nseamn= dragoste de Republica Moldova, ]ncep]nd cu satul mau natal – Trif=ne[ti din raionul Flore[ti. P]n= la alegerea mea pe post de [ef al statului, eram responsabil de agri-cultur= [i am cutreierat toate satele. }nc= atunci m-am convins c= avem o \ar= extraordinar de frumoas=. Acum, odat= cu proiectele de renovare a drumurilor, sesizez o ]nviorare [i prin sate. S= sper=m c= [i cei pleca\i peste hotare se vor ]ntoarce acas=, d]nd do-vad= de dragoste [i grij= fa\= de locurile natale, ceea ce ]nseamn= dovad= de patriotism.
Patriotismul e \ara mea, e poporul meu, la care \in foarte mult. El este esen\a vie\ii mele.
— A\i lansat [ase c=r\i de memorii. Continua\i s= scrie\i?
— Lucr]nd la cele [ase volume, am dat la o parte toate interviurile pe care le-am oferit pe parcursul vie\ii, dar [i ]n ele exist= istorie, vezi evolu\ia, ceea ce ]nseamn= c= voi preg=ti [i un volum de interviuri. Un alt volum se va numi, probabil, Replici ]nt]rziate, adresate tuturor criticilor mei, nu celor care au f=cut-o cu bun-sim\, ci acelor care au f=cut-o cu r=utate, pen-tru a tulbura apele.
— Casa Dumneavoastr= din Chi[in=u se afl= ]n apropierea Aleii Clasicilor din Gr=dina Public=. Dac= ie[i\i la o plimbare, ]n fa\a c=rui bust v= opri\i mai ]ndelungat?
— C]nd ies la o ]nt]lnire cu cineva, ]i spun c= ]l voi a[tepta pe Aleea Clasicilor l]ng= bustul lui Grigore Vieru. Locul acela ]mi place. Acolo m= simt bine poate [i pentru faptul c=, fiind ]n via\=, l-am cunoscut ]ndeaproape pe acest poet. M-a criticat uneori, dar, p]n= la urm=, a fost de acord cu multe dintre g]ndurile [i ac\iunile mele.
— Care a fost cel mai deosebit cadou pe care l-a\i primit ]n via\a Dumneavoastr=?
— Copii mei, iar mai actual – [i nepotul. Ei ]mi s]nt un cadou de la Dumnezeu. |in foarte mult la familia mea, ceea ce m-a f=cut s=-i dedic toate c=r\ile pe care le scriu.
— Ce pasiuni aveau copiii Dumneavoastr=?— Feciorul meu, de mic, a avut o mare pasiune
fa\= de geografie. C]nd manualul de geografie i s-a
p=rut redus pentru cuno[tin\ele sale, a ]nceput s= adune tot felul de h=r\i de prin libr=rii [i biblioteci. Studia atlase, h=r\ile \=rilor, cea a ]ntregului glob p=m]ntesc. Memoriza denumiri de ora[e mari, a[e-zarea geografic= a \=rilor, capitalele. Aceea[i pasi-une i-a altoit-o [i surorii sale mai mici, actualul minis-tru de Externe al Republicii Moldova.
— Natalia Gherman, fiica Dumneavoastr=, este un diplomat recunoscut ]n lume. Exist= cazuri ]n care ea v= solicit= sfaturi?
— Cineva a ]ntrebat-o acest lucru chiar pe ea, ]ntr-o emisiune televizat=. A spus c= sfaturile mele ]i s]nt cele mai utile. Dar s= nu se ]n\eleag= c= ea face ceea ce ]i spun eu. Ca diplomat, este foarte preg=tit= [i munce[te mult. Sigur, uneori, vrea s= afle [i p=rerea mea, bun=oar=, ]n cazul zvonurilor c= ea trebuie s= fie [ef de stat sau, mai proasp=t, prim-ministru.
— Dac= V-a\i ]ntoarce ]n copil=rie, unde a\i merge mai ]nt]i [i de ce?
— M-a[ duce fugu\a la Trif=ne[ti, satul meu de ba[tin=. C]nd merg de la Flore[ti spre Trif=ne[ti, ini-ma ]ncepe s=-mi bat= altfel atunci c]nd v=d satul na-tal din dep=rtare. Dup= Dealul cel Mare, se vede r]ule- \ul C=inari ]n care am pescuit cu fatca. Dup= pode\ era o bulboan= mare ]n care ne sc=ldam. C]nd mer-geam cu vaca la p=scut, cuno[team fiecare c=r=ru[=, fiecare firicel de iarb=. Te a[ezi ]n iarba de la Tri-f=ne[ti [i po\i s= spui: Aici e raiul...
— Care dintre c=r\ile citite ]n copil=rie v-au pl=cut cel mai tare?
— Dragostea de a citi mi-a trezit-o revista Noi (Sc]n-teia leninist=). Prin sat mergea zvonul c= eu s]nt c=pos la [coal= [i, odat=, [eful clubului, Fiodor {taih-man, mi-a zis s= trec pe la bibliotec=. M-a ]ndemnat s= citesc c]teva c=r\i. Prima dintre ele a fost Chei\a de aur sau Aventurile lui Buratino. Biblioteca fiind mic=, ]n scurt timp am terminat de citit toate c=r\ile [i atunci [eful clubului mi-a propus opere alese de iosif Vissa-rionovici Stalin. Am r=sfoit primul volum [i l-am ]ntors: Nu se leag=... Azi exist= foarte multe c=r\i bune, dar copiii s]nt captura\i de computer, de internet, [i aceasta nu-i chiar bine. Un copil cu ochii ]n cartea deschis= e ceva sf]nt.
— Vine vara. Ce le dori\i copiilor ]n aceast= vacan\=?— Copiii s]nt de diferite v]rste [i dorin\ele ar fi di-
ferite. Vara, to\i r=m]n acas=, mai pe l]ng= tata, mai pe l]ng= mama, [i le-a[ dori, ]n primul r]nd, s= dea ascultare p=rin\ilor [i s= participe la toate activit=\ile familiei. Noi a[a am fost educa\i: fiecare copil avea obliga\ia sa pe l]ng= cas=. }n al doilea r]nd, ]ndemn copiii s= fac= mai mult sport. Sportul e s=n=tate. Dar cel mai important e s= nu se despart= de carte. Vacan\a de var= e cel mai bun timp de citit...
Pentru NOI – Gheorghe BUDEANUFotografie: Mihai POT~RNICHE
Noi, mai 201516
SF}NTUL MARE MUCENIC GHEORGHE
S f]ntul Mare Mucenic Gheorghe s-a n=scut ]n Cappadocia, ]ntr-o familie cre[tin=, [i a tr=it
]n timpul domniei ]mp=ratului Diocle\ian. S-a ]nro-lat ]n armata rom`n= [i, parcurg]nd ierarhia mili-tar=, s-a f=cut remarcat prin faptele de arme. }n ciuda decretului ]mpotriva cre[tinilor, emis de Dio-cle\ian ]n 303, Sf. Gheorghe a ales s=-[i m=rtu- riseasc= public credin\a cre[tin=.
Din ordin imperial, sf]ntul a fost ]ntemni\at [i su-pus torturii pentru a-[i renega credin\a. Mai ]nt]i
l-au lovit ]n p]ntece cu o suli\=, dar a r=mas nev=t=mat. Apoi, leg]ndu-l de o roat= \intuit= cu fiare ascu\ite, care a fost por-nit= din sus spre o vale, [i rup]n-du-se trupul ]n mai multe buc=\i, cu ajutorul dumne-zeiescului ]nger a r=mas el s=n=tos. De asemenea, a ie[it s=n=tos dintr-o varni\= ]n care fusese aruncat. Dup= aceasta i-au ]nc=l\at picioarele cu ]n-c=l\=minte de fier ce avea cuie [i l-au silit s= alerge.
Mul\i dintre cei de fa\=, v=z]nd chinurile de moarte prin care trecea Sf]ntul Gheorghe [i c= r=m]ne viu [i nev=t=mat, s-au lep=dat de idoli [i au venit la credin\a ]n Hristos, sl=vind cu un glas pe Dumnezeul cre[tinilor.
o dovad= a sfin\eniei sale o reprezint= o minu-ne s=v]r[it= de Sf. Gheorghe ]n timpul ]ntemni\=rii sale. Ating]nd trupul unui de\inut mort din celula sa, acesta a ]nviat, conving]nd-o astfel chiar pe ]m-p=r=teasa Alexandra, so\ia lui Diocle\ian, s= se cre[tineze. Atunci ]mp=ratul a poruncit ca s= taie pe sf]ntul [i pe Alexandra ]mp=r=teasa cu sabia.
Sf]ntul Gheorghe este patronul spiritual al mai multor ora[e [i \=ri, numeroase biserici purt]nd hramul s=u. Numeroase ora[e poart= numele Sf]n-tului Gheorghe [i chiar unul dintre cele trei bra\e ale Dun=rii este denumit astfel. imaginea Sf. Gheor-ghe ucig]nd balaurul este prezent= [i pe steagul Moldovei medievale.
Rubric= sus\inut= de Daniela PREA{CA
DOU+ DIMENSIUNI ALE VIE|II
cei şapte ani de-acas=
Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU
lumin= din lumin=
CALENDAR CRE{TIN-ORTODOXIUNIE
1 Ziua Sf]ntului Duh.3 Sf. }mp=ra\i Constantin [i Elena, cei ]ntocmai
cu Apostolii.7 Duminica Tuturor Sfin\ilor. L=satul secului
pentru Postul Sfin\ilor Apostoli.8 }nceputul Postului Sfin\ilor Apostoli.15 Sf. Mare Mc. Ioan cel Nou de la Suceava.
A m r=mas impresionat= de un discurs al unei doamne bine cunoscute ]n lume despre o
fapt= gre[it= din tinere\ea dumneaei, pentru care a fost umilit=, h=r\uit= [i judecat=, mai ales, on-line.
internetul a devenit pentru mul\i o lume para-lel= ]n care g=sesc tot ce le trebuie cu un efort mi-nim. Aici ]nve\i lucruri importante, aici vezi oameni simpli, dar [i unici, aici te distrezi prin jocuri [i lo-curi superbe, aici ]\i exprimi p=reri de toate culori-le f=r= complexe, aici te afirmi liber f=r= inhibi\ii, aici \i se acord= aten\ie necondi\ionat=, aici ]\i faci prieteni care nu au preten\iii [i a[tept=ri vizavi de tine, aici cau\i [i g=se[ti mentori pentru educa\ia [i credin\a proprie. Cel mai interesant este c= pentru o astfel de lume nu se cere responsabilitate, disci-plin=, compasiune, ]mp=rt=[ire sau datorie. Pre\ul pentru tot este timpul echivalent ]n ore, deprinderi-le ratate, experien\ele netr=ite, momentele uitate cu prietenii [i familia.
ocupa\iile pe net pot s= ia chiar 8 ore ]n zi [i astfel nu se reu[esc alte activit=\i, precum ie[irea ]n natur=, ]ngrijirea fra\ilor sau anim=lu\elor de cas=, vizitarea unor locuri excep\ionale, practica-rea unui sport, ajutorul acordat p=rin\ilor [i altele. }n ce lume s= alegi preferen\ial s= petreci vremea? At]ta timp c]t se aplic= limite [i se urm=re[te doar strict ]mbog=\irea vie\ii reale, este benefic ac-cesul la aceast= surs=.
C]\iva pa[i te pot ghida spre aflarea ni-velului ]nalt de depen-den\= virtual=: a) da-c= ]\i schimbi profund identitatea – numele, datele personale, ocu-pa\iile preferate, g]n-direa [i exprimarea; b) dac= nu reu[e[ti s=-\i faci amici nici virtuali, nici reali; c) dac= refuzi o ie[ire, o invita\ie, o vizit= afar= ]n favoarea netului; d) dac= ]\i calculezi num=rul de ore petrecute ]n fa\a „cutiu\elor” [i ele dep=[esc dou= ore consecutive.
odat= ce ai determinat gradul de leg=tur= cu tehnologiile, ]\i mai r=m]ne pu\in s= faci pa[i spre a-\i umple timpul cu altceva, cum ar fi sportul, lec-tura, distrac\ia cu prietenii, c=l=toriile, activit=\ile de voluntariat, serviciile ]n comunitate, un job (da-c= e[ti mai m=ricel), ajutorul acordat p=rin\ilor, studiile adi\ionale ]n diverse domenii, orele facul-tative, observa\iile ]n natur=, fotografiatul, dansu-rile, cercurile teatrale, ]nv=\area limbilor str=ine, pescuitul, [ofatul (dac= e[ti mai m=ricel), pictura, sculptura [i multe altele.
Albert Einstein a spus: „Mi-e fric= de vremurile c]nd tehnologiile vor ]nlocui interac\iunea uman=. Atunci lumea va avea genera\ii de idio\i”.
Alexandru DIMITROV
2015, mai Noi
FRA
M U
RSUL
PO
LAR
33 /
40 /
Cez
ar
PETR
ES
CU
Urs
oaic
a m
orm
=i
mu
l\um
it=.
Cu
at]t
ma
i bin
e! N
u-i p
l=ce
a
am
enin
\are
a
ace
ast
a
nec
uno
s-cu
t=, c
]nd
se
afla
cu
puiu
l bic
isni
c a
l=tu
ri. }
[i d
=d
u d
rum
ul l
a l
oc, p
e pa
tru
lab
e.
Atu
nci,
tocm
ai a
tunc
i c]n
d ][
i lua
-se
de-
o gr
ij=, i
-au
r=s=
rit ]n
aint
e, p
e ne
vest
ite:
omul
, c]
inel
e [i
pu[
ca.
Era
foa
rte
apr
oape
. oco
liser
= d
up=
v]
nt,
ca s
= n
u-i
tr=
dez
e m
iros
ul
cum
va.
ie[e
au
ast
fel
nea
[tep
tat,
de
dup
= u
n sl
oi,
c]nd
soc
otis
er=
f=
r= g
re[
c= p
entr
u pr
ad
= n
u m
ai
exis
t= n
ici
o n=
dej
de
de
sc=
pare
d
in b
=ta
ia p
u[tii
.U
rsoa
ica
s-a
]nd
rept
at
de
[ale
, se
mea
\=, ]
n d
ou=
lab
e. N
u se
ma
i ]n
fric
o[a
acu
m,
oda
t= c
e ve
dea
d
e la
ce
f=pt
uri
sl=
b=
noa
ge
vine
a
men
in\a
rea
. N
ici
n-a
r fi
avu
t d
e ce
se
]nfr
ico[
a, d
up=
expe
rien\
a ei
d
e p]
n= a
tunc
i. D
ac=
Dum
neze
u a
r fi
]nze
stra
t-o c
u d
aru
l r]
sulu
i, a
r fi
]nce
put
a h
ohot
i, s=
se
cu-
trem
ure
sloi
urile
. A
cea
sta
a f
ost
tot?
De
ace
ste
jivin
e ne
putin
cioa
-se
[i
pipe
rnic
ite a
put
ut e
a s
= s
e ne
lini[
tea
sc=
? Pr
ivi
cu o
ma
re c
u-ri
ozita
te [
i f=
r= n
ici
o d
u[m
=ni
e.
Ar
fi vo
it s=
se
apr
opie
, ca
s=
cer
-ce
teze
ma
i a
m=
nun\
it cu
m a
rat=
a
sem
enea
ciu
da
te d
r=co
veni
i.o
mul
? Pu
\in
la
trup
, ]n
coto
[-m
=na
t ]n
bl=
nuri
[i
piei
, ]i
p=re
a
pip
erni
cit
[i
fira
v,
s=-l
cu
lce
la
p=
m]n
t cu
o s
ing
ur=
atin
ger
e d
e la
b=!
C]in
ele?
Alt=
st]r
pitu
r= z
b]r-
lit=
, f=
c]nd
o z
arv
= d
e m
ai
ma
re
mila
. L=
tra
, m
]r]ia
, se
re
peze
a,
lune
ca p
e g
hea
\= c
u g
hea
rele
[i
s=re
a ]
nd=
r=t.
Tot
cu o
la
b=
i-a
r fi
f=r]
ma
t [i
ra s
pin=
rii,
s=-i
taie
su
flare
a ]
ntr-
o cl
ip=
. ia
r ]n
m]in
ile
omul
ui o
ca
rab
in=
... A
cea
sta
]n-
trec
ea t
ot c
e a
v=
zut
urso
aic
a p
o-la
r= m
ai
vred
nic
de
r]s
[i d
e m
il=
]n p
ustie
tate
a g
he\u
rilo
r! U
n b
e\i-
ga
[, u
n vr
easc
, o ju
c=ri
e. S
-o r
up=
]n
\=
nd=
ri c
u g
hea
ra,
s-o
]nd
oaie
cu
din
\ii.
Urs
oaic
a ]
nain
t= c
u pu
iul
al=
-tu
ri. o
mul
ven
ea c
=tr
e ea
. Ea
ven
ea
c=tr
e om
.M
orm
=ia
, cl=
tin]n
du-
se g
reoa
ie
]n d
ou=
lab
e. M
orm
=ia
f=r=
por
niri
a
men
in\=
toa
re. E
ra m
ai m
ult
curi
-oa
s= s
= c
unoa
sc=
, de
la a
prop
iere
d
e-un
pa
s, n
=zd
r=va
nele
ar=
t=ri
pe
ca
re le
n=
scus
e g
hea
\a. V
oia
s=
le m
iroas
=, r
=stu
rn]n
du-le
cu
bot
ul,
ca
s=
le
lase
pe
ur
m=
ju
c=ri
e,
am
e\ite
, pu
iulu
i ju
c=u[
. A
tunc
i se
]n
t]mpl
= m
inun
ea c
ea r
ea [
i ]n
-fr
ico[
at=
. Din
\ea
va s
ub\ir
e [i
nea
-g
r=, d
in v
rea
scul
de
nim
ic, i
zbuc
ni
o fla
c=r=
scu
rt=
. R=
sun=
un
tros
net
usca
t. }n
och
iul u
rsoa
icei
ple
sni l
u-m
ina
. Se
c=sc
= o
dur
ere
cr]n
cen=
cu
m n
u m
ai s
im\i
se ]n
c=. P
e ur
m=
]n
tune
ricu
l. A
lt= fl
ac=
r= la
cap
ul \e
- vi
i, al
t poc
net,
alt=
dur
ere
scur
t= ]n
u-
rech
e, m
ai
ad
]nc,
din
colo
de
os,
]n=
untr
u, d
esf=
c]nd
u-se
]n \=
nd=
ri.
Apo
i o m
are
t=ce
re, o
ma
re n
esim
- \ir
e, u
n g
ol. V
ia\a
fug
ind
, g]lg
]ind
, od
at=
cu
s]ng
ele.
Urs
oaic
a s
e ro
stog
oli
pe p
atu
l d
e g
hea
\=,
se ]
ntin
se f
=r=
zv]
rco-
lire,
cu
lab
ele
moi
. Tr
ecus
e ho
-ta
rul
mor
\ii ]
nain
te d
e a
pri
cepe
ce
s-a
]nt
]mpl
at.
Poa
te d
ucea
cu
Va
urm
a. }
ncep
utul
]n n
r. 1
a. c
.
Fra
m,
ursu
l po
lar.
Fra
m,
fala
C
ircu
lui S
tru\
ki!
Esc
him
o[ii
din
in-
sula
cu
sloi
uri
poa
te a
u ui
tat
cu
des
=v]
r[ir
e pu
iul
v]nd
ut p
e c]
teva
le
g=
turi
de
tutu
n. C
ora
bia
ca
re l-
a
ad
us d
in d
ep=
rt=
rile
pol
are
poa
te
s-a
scuf
unda
t sau
poa
te a
fost
zv]
rli-
t= la
ref
orm
=. L
ars,
mar
inar
ul b
=tr]n
[i
c=
zut
]n p
atim
a b
=ut
urii,
poa
te
a m
urit
de
mul
t. V
ia\a
a tr
ecut
. Nu-
ma
i fa
ima
lui
Fra
m a
cre
scut
din
zi
]n z
i, di
n or
a[ ]n
ora
[, d
in g
ur=
]n
gur
=.
iar
acu
m,
deo
da
t=,
pe
nea
[-te
pta
te,
du
p=
an
i [i
an
i, F
ram
l]n
ceze
[te
]n c
u[ca
lui
din
fun
dul
m
ena
jeri
ei,
pros
tit
[i
poso
mor
]t,
ne]n
\ele
g]n
d c
e se
pet
rece
cu
el.
Tot
a[a
cum
, od
inio
ar=
, pu
iul
de
urs
nu s
e ]n
vred
nice
a s
= p
rice
ap=
pr
in c
e ne
ma
ipom
enite
]nt
]mpl
=ri
a
c=
zut ]
n m
]na
oa
men
ilor.
Noa
ptea
, c]
nd t
oate
fia
rele
de
dup
= g
ratii
se
poto
lesc
[i
vise
az=
pr
in s
omn,
cu
un g
eam
=t,
la \=
rile
lo
r d
e lib
erta
te, a
tunc
i [i ]
n m
inte
a
lui F
ram
trec
din
nou
ace
ste
perip
e\ii.
C
]teod
at=
pri
n vi
s. C
]teod
at=
cu
ochi
i d
esch
i[i.
Vis
ul s
e a
mes
tec=
d
urer
os c
u vi
a\a
aie
vea
. Am
intir
ile
se d
e[te
apt
= m
ai v
ii ca
]nto
tdea
u-na
. Le
ma
i tr=
ie[t
e o
da
t=.
Se
scuf
und
ase
und
eva
, ]n
ui-
tare
, La
rs,
ma
rina
rul
cu o
chii
al-
ba
[tri
ca
re i
-a d
ezm
ierd
at
]nt]i
a
oar=
cea
fa ]
ntre
ure
chi
cu o
m]n
=
bl]n
d=
[i
pri
eten
oas=
. S
e sc
ufun
-d
ase
]n a
ceea
[i u
itare
cor
abia
und
e ]n
t]ia
oar=
a p
ierd
ut f
rica
de
oa-
men
i [i a
dev
enit
am
icul
lor.
Pes
te
toa
te s
e l=
sase
, de
mul
t= v
rem
e o
cea\
=, o
per
dea
grea
. El
era
urs
ul
alb
desp
rins
pen
tru
totd
eaun
a d
e gh
e\ur
i po
lare
, cr
escu
t pr
intr
e oa
-m
eni,
dep
rins
s=
joa
ce,
s= c
]nte
din
arm
onic
=, s
= f
ac=
acr
oba
\ii [
i s=
se
buc
ure
de
apl
auz
e.A
cum
se
dez
mor
\ea
u a
min
tirile
ve
chi,
toa
te,
toa
te,
p]n=
[i
am
inti-
rea
f=pt
urii
ma
ri [
i bl]n
de,
und
e se
pi
tula
la
c=
ldur
=,
]n p
e[te
ra n
ea-
gr=
, pui
ul b
ecis
nic
de
urs.
Ved
ea
mar
ea
verz
uie
[i
nesf
]r-[i
t=. V
edea
dea
supr
a c
erul
cu
au-
rora
bor
eal=
. V
edea
slo
iuri
le p
lu-
titoa
re.
Un
urs
alb
, rid
ica
t ]n
dou
= la
be,
]i
f=ce
a s
emn:
— H
aid
e! N
u vi
i cu
noi,
Fra
m?
Sim
\ea
p]n
= [
i g
erul
ghe
\uri
lor
pola
re ]
n n=
ri,
]n\e
p]nd
cu
v]rf
uri
de
ac.
{i
atu
nci
Fra
m
gem
ea
prin
so
mn,
a[a
cum
sc]
ncea
pui
ul d
e ur
s, p
e b
lana
moa
rt=
, sm
uls
de
la
s]nu
l ma
mei
uci
se.
Se
de[
tept
a c
u o
tres
=ri
re,
cu o
sp
aim
=, c
u o
ned
umer
ire
bui
ma
c=.
}n lo
cul a
die
rii r
eci [
i cur
ate
, de
z=pa
d=
[i
de
ghe
\uri
, ]l
]n=
bu[
ea
mir
osul
iut
e a
l fia
relo
r d
in c
u[ti,
m
iros
ul m
aim
u\el
or, d
uhoa
rea
gu-
noa
ielo
r.}n
cerc
a s
= u
ite.
Se
rid
ica
]n d
ou=
lab
e [i
rep
eta
nu
m=r
ul lu
i de
la c
irc. }
l gre
[ea.
}n-
cepe
a d
in n
ou.
C=
dea
pe
patr
u la
be,
se
]ntin
dea
cu
bot
ul a
scun
s ]n
ung
heru
l ce
l m
ai
]ntu
neco
s. i
ar
]nd
at=
ce
]nch
idea
och
ii, m
ereu
]i
ap=
rea
oce
anu
l cu
slo
iuri
le p
luti-
toa
re, s
clip
irea
soa
relu
i ]n
ghe
\uri
, ne
m=
rgin
irea
a
lb=
d
e ni
nsoa
re,
alb
=, a
lb=
, cum
nu
ma
i est
e ni
mic
pe
lum
e a
t]t d
e st
r=ve
ziu
[i d
e lu
-m
inos
.Fr
am
, ur
sul
pola
r, t
]nje
a d
up=
g
he\u
rile
cop
il=ri
ei.
Noi, mai 2015
34 /39 /
ea
]ntreba
rea
mira
t=,
care
ma
i st=
ruise ]n ochii mici [i curio[i, cu
c]teva clipe ]na
inte. Poate d
ucea
cu ea g
roaza
]ndurera
t= d
e ma
m=
c=
puiului i se ]nt]mpl=
ceva la
fel.o
mul venea
cu pu[ca sub
su-oa
r=. }[i st=
p]nea c]inele cu po-
runci scurte.P
uiul ][i ascun
se botul [i och
ii ]n
bla
na ca
ld=
, la p]ntecul m
am
ei. Toa
te erau peste puterea
pricepe-rii lui.
C]nd
omul a
]ncercat s=
-l smul-
g=
de urechi [i s=
-l dep=
rteze, a
ar=
tat instinctiv col\ii. D
ar o m
]n=
l-a r=
sucit f=r=
mil=
; o curea sub
- \ire i-a
str]ns botul [i a
lt= curea
i-a
prins lab
ele. C]inele l=
tra ]m
prejur, cu p=rul zb]rlit. D
e dou= ori omul ]l
lovi cu piciorul [i cu patul ca
rab
i-nei, ca
s= nu m
u[te [i s= nu schilo-
dea
sc= puiul ursoa
icei ucise. Avea
a
lte planuri cu d
]nsul.}ntr-adev=r, din clipa aceea ]na-
inte, sub
ochii
puiului a
lb
s-au
perinda
t multe [i nem
ai]nchipuite
]nt]mpl=
ri. A
u venit
alte
dih=
nii cu
dou=
picioa
re, ]nf=
[urate
]n b
l=nuri [i piei. D
uhneau a
tutun, un m
iros iute, resping=
tor. Avea
u oa-
sele obra
zului late, pielea
ga
lben-
verzuie, ochii oblici, fire \epoase ]n b
arb
=. R
]dea
u [i vorbea
u tare...
Gla
surile acestea
]l ]nsp=im
]ntau.
To\i d=
dea
u t]rcoale le[ului ros-
togolit ]n z=
pad
=. A
u scos to\i cu\i-tele [i a
u spintecat cu a
gerim
e v]-n
atu
l. Au
jup
uit a
po
i bla
na
, ]m
p=r\ind
u-[i h=lcile d
e carne; ia
r m
=runta
iele, care a
burea
u ]nc= d
e c=
ldura
vie\ii, le-au zv]rlit c]inilor.
Puiul alb
sc]ncea neputincios ]n
chingile d
e curea.
Din c]nd
]n c]nd, necunoscutele
dih=
nii ]l loveau cu piciorul. }l ros-
togolea
u, ]ncercau s=
-l ridice, ca
s=
-i pre\uia
sc=
greuta
tea.
Unul
ma
i gr=
bit ca
to\i, cu o pip= ]n
gur=
, de und
e duhnea
un fum iute
[i am
e\itor, sco
ase cu
\itul d
e la
cing=
toare. {
terse t=i[ul d
e pielea
panta
lonilor. Puiul nu [tia c=
]n cu- \itul t=
ios e moa
rtea a
scuns=. D
ar
m]r]i, r]njind
col\ii. om
ul ]ncepu s=
r]d=
[i ]l lovi cu latul cu\itului peste
bot.S
e apropie a
ltul, v]n=torul cel
cu pu[ca [i c]inele strig
]nd ceva
[i f=
c]nd sem
ne cu m]inile. S
e isc= o
ne]n\elegere cu la
rm=
[i burzulu-
ieli. Urm
= a
poi o tocmea
l=.
Cum
era r=
sturnat cu fa
\a ]n
sus, cu botul [i la
bele ]nching
ate,
puiul de urs urm
=rea
, cu ochii lui m
=run\i [i neg
ri ca m
ura, la
rma
[i fr=
m]nta
rea oa
menilor, f=
r= s=
]n- \elea
g=
ce vor.U
neori ]nchidea
pleoapele.
Parc=
ma
i n=d
=jd
uia s=
treac=
totul ca
un vis ur]t [i scurt, a[a
cum
se iveau prin som
n ar=
t=ri d
e spa
im=
]n pe[tera ]ntunecoa
s= d
in cele d
int]i luni ale vie\ii. A
tunci din
visurile acelea
se de[tepta
sc]n-cind
. Se str]ng
ea reped
e cu botul
]n bla
na ca
ld=
. Se cuib
=rea
l]ng=
izvorul cu la
pte fierbinte. o
lab
=
u[oar=
]l alinta
. Limb
a ursoa
icei ]i sp=
la ochii [i b
otul. Se sim
\ea
ap=
rat, f=
r= g
rij=, f=
r= a
menin\=
ri, la
ad
=post.
Acum
visul cel r=u [i ne]n\eles
dura
. G
lasurile
sunau
r=stite
[i a
r\=g
oase ]n urechi. M
irosul nesu-ferit st=
ruia. S
cr][netul pa[ilor pe
z=pa
d=
[i ghea
\= sc]r\]ia
aproa
pe d
e tot,
dup=
cum
oa
menii
se d
ep=rta
u [i se ]ntorceau a
l=turi.
Apoi s-a
sim\it rid
icat [i d
us pe sus, cu un d
rug printre picioa
rele lega
te. }l c=ra
u doi oa
meni. A
l\ii ]n-f=
[uraser=
pielea a
lb=
a ursoa
icei pola
re. }n s=nii t]ra
u movilele d
e ca
rne. A[a
]naint=
convoiul peste z=
pezi [i piscuri de g
hea\=
.P
uiu
l sc]ncea
. }l du
reau
oa-
sele. }l chinuia m
ai a
les ]nt]mpla
-rea
a
cea
sta
ne
]n\e
lea
s=. D
ar
iar via
\a lui La
rs, de a
tunci, a
fost de[a
rt= [i fa
r= nici o n=
dejd
e. E
l nu g=
sea puterea
s= lupte cu
nedrepta
tea pe ca
re o ]nt]lnea la
tot pa
sul.A
trecut an d
up= a
n. A c=
zut ]n pa
tima
b=
uturii. A a
juns un ma
ri-na
r de r]nd
, tocmit pe cor=
biile
care pornesc spre ocea
nul ]nghe-
\at s=
pescuiasc=
ba
lene [i s= v]-
neze foci. Nu m
ai a
[tepta nim
ic. N
u-l ma
i a[tepta
nimeni.
C]teod
at=
, noaptea
t]rziu, prin-tre tova
r=[ii d
e b=
utur=, b
ate cu
pumnul ]n m
as=
[i cere tuturor s=
fac=
t=cere. A
tunci ]ncepe s=
-[i a
mintea
sc= ]nt]m
pl=ri d
in via\a
lui d
e alt=
da
t=. U
nii r]d. A
l\ii ascult=
cu t=
cere, cl=tin]nd
din ca
p, g]n-
dind
u-se [i ei la a
lte n=d
ejdi d
in tinere\e,
am
intindu-[i
alte
]nt]m-
pl=ri d
in vremea
c]nd [i d
]n[ii au
fost altfel: tineri, voinici, ]nd
r=zne\i,
cu trupul [i cu cugetul cura
t.}n fieca
re via\=
de om
a m
i-jit od
at=
ceva frum
os [i plin de
lumin=
. o fa
pt= ra
r=. U
n act d
e cura
j sau d
e bun=
tate. o
dova
d=
d
e iubire. o
jertf=. Pe urm
= totul a
trecut. N
uma
i cei f=r=
sim\ire m
ai
pot r]de d
e asem
enea a
mintiri.
}n ziua a
ceea, ]n ca
bina
din
p]ntecul cor=
biei, La
rs, ma
rinarul
b=
tr]n [i de m
ult c=zut ]n pa
tima
b
=uturii,
a
]nceput ia
r=[i
s=-[i
povesteasc=
am
intirile. Un tova
-r=
[ c]nta d
in arm
onic=. A
l\ii r]dea
u [i ciocnea
u paha
rele. Plutea un
fum d
e tutun s=-l ta
i cu cu\itul. Fum
de tutun, d
uhoare d
e piei [i d
e pe[te. S-a
oprit [i c]nt=re\ul d
in a
rmonic=
s=
a
sculte povestirea
. S
-au op
rit [i ceilal\i m
arina
ri din
r]sul lor gros. Puiul d
e urs a\ip
ise ]ncol=cit la picioarele lui Lars. S
c]n-cea
prin somn. La
rs se pleca s=
-i d
ezmierd
e ceafa
]ntre urechi din
c]nd ]n c]nd
.A
far=
se st]rnise viscolul. Cora
-
bia
se cl=tina
pe apa
verde. Tros-
nea d
in ]ncheieturi. A[a
trosnea
din ]ncheieturi [i Fra
m, cora
bia
lor d
e odinioa
r=, m
ult ma
i depa
rte, m
ult ma
i ad
]nc ]n oceanul pola
r, c]nd
Lars era
t]n=r [i a
[tepta cu
ner=b
da
re s= se ]ntoa
rc= ]n sa
tul und
e l=sa
se o ma
m=
[i o logod
-nic=
. A
[a
trosneau
]ncheieturile va
sului, a[a
v]j]ia viscolul [i a
[a
se a
uzea
urletul ur[ilor
alb
i pe
ba
nchiz=.
Lars se oprise d
in povestit. R=
-m
ase cu b
=rb
ia ]n pum
ni, cu ochii ]nl=
crima
\i.D
eoda
t= se scutur=
. Se rid
ic=
]n picioa
re. Spuse:
— S
= l=
s=m
aceste a
mintiri. Ti-
nere\ea nu se m
ai ]ntoa
rce! Turna\i
aici a
lt paha
r!...R
idic=
paha
rul plin [i ]l de[ert=
a
supra puiului d
e urs, rostind ]n
am
intirea a
ltui botez:
— N
umele t=
u va fi Fra
m!
Puiul a s=
rit speriat d
in somn.
Ceila
l\i ma
rinari a
u izbucnit ]n
strig=
te:—
Num
ele lui s= fie Fra
m!
— Fra
m! Tr=
iasc=
Fram
…!
{i num
ele puiului de urs a
lb
a[a
a r=
ma
s. Cu num
ele acesta
a
fost el v]ndut pe zece sticle d
e rom,
c]nd s-a
]ntors corab
ia ]n cel d
int]i port a
l Norveg
iei. Cu num
ele aces-
ta a
fost el cump=
rat m
ai t]rziu d
e C
ircul Stru\ki [i cu num
ele acesta
a
ap=
rut el ]nt]ia oa
r= pe a
fi[.Puiul a
]nv=\a
t ]n tov=r=
[ia oa
-m
enilor s= se poa
rte, s= sim
t=, s=
se ]nveselea
sc= [i s=
se ]ntristeze ca
oam
enii. A ]nv=
\at a
croba
\ii [i g
imna
stic=, a
]nv=\a
t s= a
pese pe cla
pele arm
onicii [i s= iub
easc=
puii d
e om, s=
se joace cu m
ingea
[i s=
se bucure d
e apla
uze.{
apte a
ni numele lui a
trecut d
in \ar=
]n \ar=
, a fost veselia
copi-ilor [i m
inunea oa
menilor ]n toa
t=
firea.
2015, mai Noi
35 /
38 /
... L
-a r
idic
at
leg
=na
t o
funi
e p
e co
rab
ia ]n
alt
=...
Ad
ria
n M
OR
AR
U
dur
ase
o c
ora
bie
dup
= u
n a
num
it pl
an:
tocm
ise
ma
rina
ri ti
neri
[i n
e-
]nfr
ica
\i s=
-i \in
= t
ov=
r=[i
e. C
=ci
nu
era
un
voia
j de
pl=
cere
. C]\i
nu
pier
iser
=
alt=
da
t=
]n
ase
men
ea
c=l=
tori
i, m
]na
\i nu
ma
i d
e d
orin
\a
de
a c
unoa
[te
gh
e\ur
ile p
ola
re
c]t
ma
i d
epa
rte?
Toa
t= l
umea
, ca
p=
s=ri
le c
ele
rele
de
cob
e, p
rofe
- \e
a c
= v
or p
ieri
[i
d]n
[ii
de
ger
[i
de
foa
me.
Da
r t]n
=ru
l cu
fa\a
[i c
u p=
rul
b=
lan,
Na
nsen
, ][
i r]
dea
de
ase
men
ea p
rofe
\ii.
Prin
tre
ma
rina
rii
care
mer
gea
u ]m
preu
n= s
= ]
nfru
nte
urg
ia g
he-
\uri
lor
[i a
ier
nilo
r po
lare
se
afla
[i
el,
Lars
, fl=
c=ul
din
tr-u
n sa
t a
s-cu
ns ]n
fior
dur
i. L=
sa ]n
urm
= o
lo-
god
nic=
. L=
sa o
ma
m=
b=
tr]n
= [
i sl
ab
=.
Da
r m
ai
tare
dec
]t d
rag
os-
tea
fus
ese
ispi
ta s
= i
a p
art
e la
o
c=l=
tori
e pr
imej
dio
as=
]n
\inut
uri
und
e n-
a m
ai
p=tr
uns
sufla
re d
e om
. }[i
ad
uce
am
inte
, d
urer
os d
e lim
ped
e, d
imin
ea\a
plin
= d
e so
are
, c]
nd c
ora
bia
se
leg
=na
]n
fiord
ul
alb
ast
ru, ]
ncon
jura
t= d
e b
=rc
i.o
fem
eie
sub
\ire
[i ]n
alt=
, so\
ia
lui N
ans
en, v
enea
s=
bot
eze
cora
-b
ia. S
f=r]
ma
se, d
up=
da
tin=
, g]tu
l st
icle
i d
e [a
mpa
nie
de
pere
tele
va
sulu
i [i
rev
=rs
ase
b=
utur
a s
pu-
moa
s= a
supr
a n
ave
i, sp
un]n
d:
— N
umel
e t=
u va
fi F
ram
!Fr
am
, ce
ea c
e ]n
lim
ba
nor
ve-
gia
n= ]n
sea
mn=
}na
inte
!A
u iz
buc
nit c
]nte
ce [
i ura
le. T
o\i
se u
itau
cu ]
nsuf
le\ir
e, c
u ]n
cre-
der
e [i
cu
ad
mir
a\ie
la
cut
ez=
tori
i m
ari
nari
ca
re p
orne
au,
poa
te l
a
moa
rte,
]n
ne
cuno
scut
. U
ndev
a,
rid
ica
t= ]
n pi
cioa
re,
]ntr
-o l
untr
e,
log
odni
ca lu
i La
rs fl
utur
a o
ba
tist=
. }i
ura
dru
m b
un,
]i ur
a ]
ntoa
rcer
e b
un=
.—
Fr
am
! Tr
=ia
sc=
Fr
am
! S
=
bir
uie
Fra
m!
Trei
ani
]m
plin
i\i,
]n d
rum
spr
e
ocea
nul
verd
e [i
]n
]n
cle[
tare
a
ghe
\ari
lor,
Fra
m n
u [i
-a d
ezm
in\it
nu
mel
e.}n
totd
eaun
a a
spi
ntec
at
pust
i-et
=\il
e a
pelo
r ve
rzi,
urg
ia s
loiu
rilo
r pl
utito
are
, ]n
ain
te,
mer
eu ]
nain
te.
Atu
nci
a t
r=it
Lars
o v
ia\=
cum
nu
se m
ai
afl=
alta
, d
e r=
bd
are
, d
e cu
raj,
de
av]
nta
re, d
e lu
pt=
cu
toa
te
du[
m=
niile
fir
ii;
o vi
a\=
d
e cr
e-d
in\=
nec
lintit
= ]n
ste
aua
cea
bun=
a
fapt
elor
bun
e [i
ma
ri. C
ora
bia
a
des
cope
rit
locu
ri n
ecun
oscu
te.
A
str=
b=tu
t pe
ripe\
ii ]n
fric
o[=t
oare
. A
\in
ut p
iept
slo
iuri
lor
[i a
ie[i
t ]nt
ot-
dea
una
bir
uito
are
. D
up=
tre
i a
ni,
c]nd
s-a
]nto
rs, p
e to
ate
ca
sele
din
\a
ra N
orve
gie
i flu
tura
u st
eag
uri.
}n
to\i
ochi
i sc
]nte
ia b
ucur
ia i
zb]n
zii.
{tir
ea s
-a r
=sp
]nd
it ca
ful
ger
ul ]
n to
at=
lum
ea.
Num
ele
lui
Na
nsen
, nu
mel
e lu
i Fr
am
r=
s=re
a p
e to
ate
b
uzel
e.Pr
intr
e ce
i s=
rb=
tori
\i se
a
fl=
[i e
l, La
rs,
ma
rina
rul
necu
nosc
ut
din
tr-u
n sa
t d
e pe
sca
ri.
Da
r lu
i ni
men
i nu-
i pom
enea
num
ele.
At]-
ta
pag
ub=
! A
cea
sta
nu
sc
=d
ea
cu n
imic
nic
i d
in b
ucur
ia f
apt
ei,
nici
din
iub
irea
pen
tru
c=pi
tanu
l ca
re-i
dus
ese
la i
zb]n
d=
. D
urer
ea
[i d
ezn=
dej
dea
]l
a[t
epta
]ns
= ]
n a
lt= p
art
e.C
]nd
s-a
]nt
ors
aca
s=,
n-a
fos
t ni
men
i s=
-i ia
s=
]n
]nt]m
pina
re
[i s
=-l
]mb
r=\i[
eze.
Log
odni
ca [
i m
ama
lui d
orm
eau
som
nul d
e ve
ci,
sus,
]n c
imiti
rul d
intr
e st
]nci
. B]n
tu-
ise
o m
olim
= ]
n sa
tul
lor
s=ra
c d
e pe
sca
ri.
Nim
eni
nu l
e pu
rta
se d
e g
rij=
. Nim
eni n
u le
ad
uses
e d
octo
ri
[i m
edic
am
ente
. Pi
eris
er=
oa
me-
nii
cu z
ile,
fiind
c= d
e so
art
a [
i d
e vi
a\a
lor
pu\in
le p
=sa
cel
or b
oga
\i [i
s=
tui.
Pe L
ars
]l
a[t
epta
u a
stfe
l d
ou=
mor
min
te a
l=tu
ri. D
ou=
mor
-m
inte
, cu
c]te
va fl
ori f
ira
ve.
Noi, mai 2015
36 /37 /
sc]ncetul nu ]nduio[a
pe nimeni.
Eschim
o[ii n-au d
e unde cunoa
[te a
[a ceva
. Ur[ii a
lbi s]nt pentru d
]n-[ii v]na
tul cel ma
i r]vnit, a[a
cum
focele [i morsele era
u v]natul m
ult a
[teptat pentru ursoa
ica pola
r=.
{i v]n=
torul, ]n ]ndeletnicirile sa
le, nu se c]rm
uie[te dup=
asem
enea
]nduio[=
ri far=
rost: v]natul e v]-
nat! M
ai a
les acolo, ]n pustiet=
\i-le ]nghe\a
te, unde v]na
tul nu ]n-sea
mn=
o desf=
tare, ci und
e un urs a
lb e hra
na pentru o vrem
e, via
\a unui trib
e ]ndestula
t= pe o
s=pt=
m]n=
.C
onvoiul a a
juns la o a
duna
re d
e s=la
[uri ]nghe\a
te: colibe d
e sloiuri
[i d
e z=
pad
=,
rotunde,
cu intr=
rile str]m
te [i
negre,
de
hrub=
.Fem
eile [i copiii a
u s=rit ]ntru
]nt]mpina
rea b
=rb
a\ilor. S
e t]rau,
sprijini\i pe
umerii
celor tineri,
mo[neg
i neputincio[i [i pitici. Cu
to\ii ][i ar=
tau b
ucuria. }n sf]r[it, se
]ntorceau v]n=
torii cu plinul. De-o
s=pt=
m]n=
]i urm=
rise nenorocul. D
e-o s=
pt=m
]n=
lipsea
carnea
proa
sp=t=
. S
e hr=
niser=
numa
i cu
pe[te usca
t. ia
r f=
r=
carne
proasp=
t= ]i a
menin\a
pe to\i scor-b
utul, boa
la cea
ma
i cumplit=
a
ghe\urilor pola
re.D
e aceea
se ]ntinse o veselie g
=l=
gioa
s= [i f=
r= a
st]mp=
r.Puiul d
e urs fu tr]ntit ]n ungherul
unei colibe.
Acolo
a
v=zut
el ]nt]ia
oa
r=
focul. Era
numa
i o flac=
r= sla
b=
[i fum
egoa
s=, ]ntr-un opa
i\ cu untur=
de foc=
. Da
r i s-a p=
rut a[a
de nou,
de ne]n\eles, ca
o buca
t= d
in ro[ul soa
relui, ]nchis= ]ntr-o ulcic=
[i ca
flac=
ra d
in \eava
cara
binei ca
re a
ducea
moa
rtea, ]nc]t a
]nceput s=
urle [i s= se zv]rcolea
sc=. }n ju-
rul lui s-au a
duna
t puii de oa
meni:
\]ncii eschim
o[ilor. C
a
[i d
]n[ii, era
u ]mb
r=ca
\i ]n piei [i ]n bl=
nuri.
Ca
[i d]n[ii, cu ob
rajii ]nf=
[ura\i ]n
cu[me d
e vulpe alb
= [i d
e iepure a
lb.Unul i-a
]ntins un os. Puiul de
urs a ]ntors ca
pul. Puii de om
au
izbu
cnit ]n
r]s. Ap
oi u
n co
pil s-a
]n
dura
t s=-i d
ezlege curelele.
S-a
t]r]t gem
]nd s=
se culce pe b
lana
]ntins= ]ntr-un col\. C
=uta
izvorul d
e lapte ca
ld. C
=uta
botul
care ]l a
linta. D
ar b
otul era a
cum
rece; rece era b
lana
, sec=tuit era
izvorul d
e lapte.
Puiul de urs nu pricepea
acea
s-t=
minune rea
. {i nici nu era
de
priceput.N
uma
i mirosul m
ai st=
ruia a
ce-la
[i; mirosul cunoscut a
l f=pturii
uria[e,
puternice [i
bune,
l]ng=
ca
re afla
se ]ntotdea
una ocrotire,
ad
=post [i a
lintare.
Acum
era num
ai o b
lan=
jupu-it=
de urs a
lb [i a
ltceva nim
ic. Una
d
in cele ma
i frumoa
se bl=
nuri din
c]te au fost vreod
at=
]ntr-o colib=
d
e eschimos.
Puiu
l se
g
he
mu
i sc]n
cind.
A[tepta
s= sim
t= d
eoda
t= b
lana
f=
c]nd
tru
p,
lab
a
de
zmie
rd]n-
du-l lin, lim
ba
sp=l]nd
u-i ochii ]n-frico[a
\i [i tri[ti, izvorul d
e lap
te ]ncep]nd
iar=
[i s= curg
=.
A[a
a a
\ipit.A
[a a
u ad
ormit to\i ]ntr-un t]rziu
]n jurul opai\ului cu untur=
de foc=
: fem
ei [i b=
rba
\i, copii [i b=
tr]ni.Fum
ul opai\ului era
acru [i ]ne-
c=cios. o
am
enii nu se r=sucea
u, r=
pu[i de ostenea
l=.
Afa
r= s-a
u auzit c]inii l=
tr]nd.
Da
r nu era nim
eni s= d
ea a
scul-ta
re semna
lului.
” NUM
ELE T+U V
A FI FRA
M!”
Pe urm=
, ]n priceperea pu\in=
[i tulb
ure a puiului d
e urs, iar=
[i s-a
u am
estecat ]nt]m
pl=rile.
S-a
de[tepta
t t]rziu ]ntr-o ba
rc=
de piele. La
v]sle se afla
u altfel
de oa
meni, cu a
ltfel de chipuri:
oam
eni cu fa\a
ma
i lung=
[i cu pielea
ma
i alb
=. E
rau pescuitorii
de b
alene [i v]n=
torii de foce. S
o-siser=
din \=
rile de d
eparte. C
u-treiera
ser= insul=
cu insul=, d
e c]- teva
luni, [i acum
se preg=
teau
de p
lecare, fiin
dc=
se ap
ropia
noa
ptea cea
lung=
cu viscole. iar
]nainte d
e a porni ]nd
=r=
t, spre ca
s=, cum
p=ra
ser= puiul d
e urs pe c]teva
leg=
turi de tutun.
Astfel ]ncepea
pentru puiul de
urs alb
alt=
via\=
. Da
r mintea
lui nu-l a
juta s=
b=
nuiasc=
, nici s=
priceap=
.B
arca
plutea pe a
pa verd
e spre cora
bia
ancora
t= ]n la
rg, d
eparte
de
ghe\uri.
Puiul ]ncerc=
s=
se
mi[te. }n la
be sim
\i o durere. S
e a
fla d
in nou ]nchinga
t ]n curele. D
e chin
gile a
celea l-a
prin
s un c]rlig
[i l-a rid
icat leg
=na
t o fu-nie
pe cora
bia
]na
lt=,
izbind
u-l cu b
otul [i cu coastele d
e peretele ud
. Za
da
rnic morm
=ia
[i se zv]r-colea
. La m
orm=
it [i la zv]rcolire
r=spund
eau
r]setele oa
menilor
de sus, d
e pe punte [i de jos, d
in b
arc=
.}nt]i,
a
r=m
as
zv]rlit pa
chet printre funii. Pe urm
=, c]nd
ma
ri-na
rii a
u sf]r[it
de
]nc=rca
t tot,
bl=ni de ur[i [i piei de foc=, o m]n=
l-a
desf=
cut din str]nsoa
re. Puiul a
vrut
s=
fug=
]n
tr-un
ung
her.
M]n
a l-a
prins de cea
f=. E
l [i-a
ar=
tat col\ii [i a
]ncercat s=
mu[te.
M]na
l-a d
ezmierd
at b
l]nd, ]n loc
s=-l lovea
sc=. L-a
dezm
ierda
t nes-pus d
e bl]nd
[i duios. A
ceasta
era
ceva n
ou. N
ea[tep
tat. C
eva ca
re ]i a
mintea
alt=
dezm
ierda
re, cu o la
b=
u[oar=
, din a
lt= via
\= r=
ma
s=
]n urm=
, depa
rte, pe ghe\uri...
M]na
i-a pus sub
bot un ta
lger
ad
]nc cu
lapte
r=sturna
t d
intr-o cutie d
e tinichea. E
l n-a vrut s=
se
ating
=. D
ar m
irosul ]i a\]\a
n=rile
[i pofta.
C]nd a sim
\it c= nimeni nu se uit=
la
d]nsul, a
prins a linchi cu sfia
l=.
}nt]i, ]n sil=. M
ai a
poi, morm
=ind
d
e mul\um
ire. Laptele era
cald
[i m
ai d
ulce dec]t cel d
in izvorul de
unde se hr=
nise p]n= a
tunci.A
[a a
]nv=\a
t puiul de urs c=
]n puterea
oam
enilor se afl=
[i unele m
inuni bune.
A lins ta
lgerul p]n=
la fund
. A ri-
dica
t recunosc=tor ochii spre om
ul ca
re ]l a[tepta
se s= sf]r[ea
sc=, ]n
picioare, cu pipa
]n col\ul gurii.
Era
un om ]na
lt, slab
, b=
rbos, cu
ochii alb
a[tri. R
]dea
prietenos. Se
plec= d
in nou s=-i d
ezmierd
e bla
-na
, ceafa
]ntre urechi, cu deg
ete u[oa
re [i ]ndem
]natice.
Pu
iul
n-a
m
ai
ar=
tat
col\ii. M
orm=
itul lui
nu m
ai
era
du[-
m=
nos. Era
un morm
=it, a
ltul, ca
torsul pisicilor, de m
ul\umire.
— V
-am
spus eu! rosti omul c=
tre ceila
l\i. Are s=
se ]mb
l]nzeasc=
]n d
ou= zile ca
un miel [i a
re s= se \i-
n= d
up= m
ine ca un c=
\el...—
{i pe urm
=, a
i s=-l d
ai pe
cinci sticle de rom
! Ce zici, La
rs? ]ncepu s=
r]d=
altul, p]c]ind
din
pip= [i scuip]nd
printre din\i, d
in-colo d
e punte, ]n ocean.
om
ul care se num
ea La
rs nu r=
spunse. N
uma
i pe
chipul lui
slab
, ]n ochii lui alb
a[tri, trecu o
umb
r= d
e triste\e. {tia
c= a
[a se
va ]nt]m
pla. }[i cuno[tea
patim
a
f=r=
vind
ecare. o
da
t=, d
emu
lt, c]n
d era
t]n=r, fusese a
ltfel de om
. A
tunci obra
zul lui era neted
, ochii lim
pezi, gla
sul ner=g
u[it. Atunci
a lua
t el parte la
ceva m
inunat [i
rar, ca
re las=
pentru totdea
una o
lumin=
]ntr-o via\=
de om
.}n \a
ra N
orvegiei, un t]n=
r cura-
jos [i
]nver[unat
]n p=
rerile lui
preg=
tea ]n a
cea vrem
e un drum
peste a
pe [i ghe\uri, spre pol. }[i
2015, mai Noi 21
calea spre olimp
HISTORIA EST MAGISTRA VITAER=spunsurile corecte la etapa a V-a:
1. ideologia liberal= a dominat secolul al XiX-lea [i a inspirat un num=r mare de mi[c=ri politice. Partide liberale s-au format ]n mai multe \=ri. Li-bertatea, progresul, ini\iativa, ideea de contract [i ideea unui mecanism care conduce lumea dup= propriul plac („m]na invizibil=”) au stat la baza concep\iei care a instaurat economia de pia\=, regimul democratic [i formele constitu\ionale de guvern=m]nt ]n majoritatea \=rilor europene. }n plan economic, liberalismul a fost dezvoltat de Adam Smith, J. Stuart Mill, ]n plan politic – de Ben-jamin Constant. }n Marea Britanie, democratizarea a rezultat dintr-un proces gradual de extindere electoral= [i de reforme sociale [i economice, de-mocra\ia extinz]ndu-se ca urmare a r=sp]ndirii ideilor liberale [i a presiunilor categoriilor de jos ale societ=\ii. Reformele electorale 1832, 1867, 1884 l=rgeau succesiv accesul cet=\enilor la via\a poli-tic=. Marea Britanie a trecut [i la legalizarea gra-dual= [i protejarea mi[c=rii sindicale, care solicita constant reforme politice. De asemenea, au fost efectuate o serie de reforme sociale [i reforme ]n domeniul s=n=t=\ii publice; a fost reglementat= ziua de lucru etc.
Declara\ia drepturilor omului [i ale cet=\eanu-lui (1789), dar [i cele trei Constitu\ii franceze au enun\at [i dezvoltat numeroase principii cu un ca-racter democratic: libertatea presei, con[tiin\ei, confesiunilor, egalitatea cet=\enilor ]n fa\a legii [i a averii. Revolu\ia din 1848, pe l]ng= alte principii democratice, a pus ]n practic= pentru prima data sufragiul universal, separa\ia puterilor ]n stat etc.
Modelul democra\iei britanice s-a extins ]n Su-edia, italia, Belgia, olanda, Danemarca; un model franco-american – ]n Elve\ia. Caracterul progresist al liberalismului, cel reac\ionar al conservatoris-mului [i social al socialismului au creat un climat de lupt= politic= ]ntre partide, grupuri de interese, categorii sociale, au determinat ac\iunile grupu-rilor politice [i ale maselor sociale, fapt care au determinat transform=rile cu caracter democratic din secolul al XiX-lea.
2. Napoleon i Bonaparte (1769-1821). }mp=rat al francezilor ]ntre 1804 [i 1815. Unul dintre cei mai mari lideri din istoria Fran\ei. A creat Codul lui Na-poleon, care a pus bazele legisla\iei administra-tive [i judiciare ]n majoritatea \=rilor din Europa de Vest.
A dominat Europa continental= printr-o serie de victorii militare, lupt]nd cu cele mai mari state eu-ropene [i repurt]nd victorii r=sun=toare. A condus campanii reu[ite ]mpotriva primei [i celei de-a doua Coali\ii, care luptau ]mpotriva Fran\ei. Napo-
leon s-a remarcat ]n Campania din italia (1796), Campania din Egipt (1798). Este Prim-consul al Republicii (1799-1804), prin r=sturnarea Directo-ratului, [i impune dictatura personal= ]n noiembrie anul 1799. Napoleon a fost proclamat ]mp=rat de c=tre Senatul francez ]n 1804, printr-un senatus-consultus. A purtat r=zboaie cu Anglia, Rusia, Aus-tria, Prusia. }n 1813 ]n B=t=lia de la Leipzig este ]nfr]nt de c=tre cele cinci na\iuni. Napoleon este obligat s= abdice [i este exilat ]n insula Elba ]n 1814. }n 1815 a sc=pat de pe Elba [i s-a ]ntors la putere, ]ns= a fost ]nvins ]n b=t=lia de la Waterloo din iunie 1815. Ultimii ani Napoleon a locuit sub supraveghere britanic= pe insula Sf]nta Elena.
3. }n imagine este reprezentat= Biblioteca Na- \ional= a Republicii Moldova. (Blocul central [i mo-numentul lui Vasile Alecsandri din fa\a acestuia)
C]te 26 de puncte (12,9,5): Daniela GORGOS, cl. a VIII-a „B”, Susleni, Orhei.
C]te 24 de puncte (15,9,0): Lilia MACOVEI, Bardar, Ialoveni.
C]te 23 de puncte (14,9,0): Olga ROTARI, Ho-lercani, Dub=sari.
C]te 22 de puncte (13,9,0): Veronica RO{CA, Coliba[i, Cahul.
C]te 21 de puncte (9,7,5): Mihai RUSU, Victor RUSU, Ciripc=u, Flore[ti.
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 21 de punc-te. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de puncta-jul tuturor participan\ilor.
Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie
Noi, mai 201522
Carul-Mic
{ i aricii se pot ]ngr=[a, devenind obezi? Un arici g=sit ]ntr-o ograd= din Marea Britanie c]n-
t=rea dou= kilograme, de[i greutatea lui ar fi tre-buit s= nu dep=[easc= o jum=tate de kilogram. Se pare c= ariciul s-a ]ng=[at m]nc]nd hran= necores-punz=toare, respectiv gr=un\e pentru p=s=ri.
Fiecare arici, oric]t de mic ar fi el, are corpul tic-sit cu 5000 p]n= la 7000 de \epi. iar ace[tia s= nu crede\i c= nu-i ajut= la nimic, din contra, ariciul, c]nd se simte amenin\at, ][i folose[te mu[chii spa-telui pentru a-[i fixa \epii ]ntr-o pozi\ie vertical= [i a p=rea, astfel, mai amenin\=tor. El ][i poate pier-de \epii ]n urma unei ]mboln=viri sau a stresului.
}n ceea ce prive[te sim\urile, ariciul ]l are pe cel auditiv foarte dezvoltat [i este capabil s= recu-noasc= culorile. iar c]nd este stimulat de un miros sau un gust puternic, are un obicei ciudat, [i anu-me acela de a-[i acoperi trupul cu saliv=. De ce face aceasta, r=m]ne un mister.
Se spun lucruri interesante despre unele specii de arici care hiberneaz=, dar care de fapt nu dorm. Ei intr= ]ntr-o stare de amor\eal=, care le permite s= ][i conserve energia, o metod= care ]i fere[te [i de consecin\ele nepl=cute ale gerului aspru al iernii.
J ohn Pemberton, veteran al r=zboiului, a inven-tat ]n 1886 cunoscuta [i preferata tuturor b=-
utur= Coca-Cola. C]\i ast=zi, probabil, ]i mul\u-mesc acestuia pentru deosebita sa inven\ie?
Pentru c= ]i pl=cea s= se joace cu formulele me-dicinale, ]ntr-o sear=, c=ut]nd un leac rapid pentru o durere de cap, farmacistul a amestecat un lichid de culoarea caramelului ]ntr-un vas. Apoi a fost amestecat cu sifon, [i gustul a fost uluitor. Astfel, ]n primul an s-au v]ndut nou= pahare de b=utur= pe zi, apoi ajung]nd p]n= la circa 40 de miliarde de litri. Numele de coca-cola provine de la dou= ingrediente: frunzele de coca [i boabele de cola.
S ]nge albastru, o expresie ]nt]lnit= foarte des ]n vorbirea noastr=, vine din Spania medie-
val=, c]nd marii aristocra\i sus\ineau c= ]n venele lor curge s]nge albastru, spre deosebire de nobilii din categoriile inferioare, care au suferit felurite amestecuri de s]nge, mai ales de s]nge de maur. Cu timpul, expresia s]nge albastru, care desem-neaz= o ob]r[ie nobil=, s-a colorat [i cu o nuan\= de ironie.
R oag=-te lui Dumnezeu pentru mine, Sfinte... (roste[te numele Sf]ntului al c=rui nume ]l
por\i), c=ci cu os]rdie alerg c=tre Tine [i m= rog |ie, grabnic ajutor [i rug=tor pentru sufletul meu. Amin!
RUG+CIUNE
NA, }MPOTMOLE{TE-TE!Lacule, s= nu te superi Dac=-\i mai r=resc din nuferi,D=-mi numai un snop de fire,Las= apa s= respire.
Ce albi s]nt, ce rotofei!Uraaa! }i culeg! S=-mpingBotul b=rcii ]ntre ei.Na, c= nu pot s=-i ating!
S]nt p=zi\i de trestii lungi,— Stai pe loc, n-o s=-i ajungi!Vrei s= ai flori ve[tede?Na, ]mpotmolo[te-te!
Zarv= fac [i p=s=ri miciCiripind pline de furii:— Pu[ti s=lbatic! Vii s= striciFrumuse\ile naturii?
STRES {I OBEZITATE PRINTRE ARICI
Violeta ZAMFIRESCU
2015, mai Noi 23
Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI
A fost odat= un preot t]n=r, frumos [i talentat.{i se duse vestea despre tinere\ea, frumuse\ea
[i talentul lui p]n= ]n cele patru col\uri ale lumii; ve-nea mul\imea ca s=-l aud= vorbind pe t]n=rul preot, ]n fiecare s=rb=toare, deci, plin= era biserica de mul- \imea credincioas= ce asculta, fermecat=, vorba cea cald=, plin= de ]nv=\=minte ]n\elepte.
Dar preotul era trist, trist de moarte; c=ci, pe c]t era de t]n=r, de frumos, pe-at]ta biserica lui era veche [i ur]t=.
}ntr-adev=r! Sinistr= p=rea biserica roas= de vre-muri, roas= de ploi: ]ncepuse s= se d=r]me ]ncetul cu ]ncetul, iar prin cr=p=turile catapetesmei p=trundea ploaia de afar= [i ]ntina cele mai sfinte lucruri.
Cele [ase coloane erau zg]riate, murdare; por\ile rupte se ]nlocuir= cu sc]nduri tot at]t de vechi [i de murdare; ]n=untru, zidurile erau muceg=ite, icoanele [terse, treptele amvonului putrede, ferestrele sparte; numai ve[mintele sacre preo\e[ti, str=lucitoare de cur=\enie [i frumuse\e, contrastau cu ]ntreaga bise-ric= [...]
Biserica din zi ]n zi era tot mai d=r=p=nat=, iar preotul era mai trist, tot mai trist. {i oamenii veneau din zi ]n zi mai mul\i, tot mai mul\i, dar nu vedeau d=r=p=narea bisericii: ei veneau s-asculte predicile preotului, pline de ]n\elepciune, de m]ng]iere.
{i cuv]nt=rile preotului erau pres=rate cu aluzii dureroase, pe care mul\imea nu le ]n\elegea. {i mul- \imea se mira c]teodat= de ciudatele cuvinte ce tul-burau, din ce ]n ce mai des, at]t de seninele predici. Mul\imea nu-n\elegea, nici nu putea ]n\elege: ei ]i era de ajuns s= vad= fa\a-i luminat=, s=-i aud= vor-ba plin= de m]ng]ierile de care ]ntotdeauna are a[a de mult= nevoie, [i at]t! Ce-i p=sa c= biserica se d=r]m=, ce le p=sa c= biserica e veche, dac= preotul era t]-n=r?! [...]
}ntr-o s=rb=toare, preotul era mai trist dec]t oric]nd: lacrimi ]i curgeau n=valnic pe fa\a-i supt=, ]n timp ce vorbea credincio[ilor, iar cuv]ntarea era mai de ne-n\eles dec]t oric]nd, mul\imea mai tulburat=, mai fermecat= dec]t fusese vreodat=, biserica [i mai ve-che, [i mai d=r=p=nat= ca totdeauna...
[...] C]nd, ]n s=rb=toarea urm=toare, oamenii ve-nir= spre biserica m]ng]ierii, nu mai g=sir= dec]t o
gr=mad= de pietre; biserica se pr=v=lise ]nmorm]nt]nd pe preot sub ruinele sale. {i oamenii, ]ntrista\i c= nu mai are cine s= le vorbeasc=, s=-i m]ng]ie, plecar= s=-[i caute alt preot [...] M]hnirea \inu deci pu\in= vreme [i, cur]nd-cur]nd, ]l uitar= pe t]n=rul, frumosul preot.
Trecur= luni, trecur= ani... Ruinele, ]ncetul cu ]nce-tul, se scufundar= ]n p=m]nt; apoi, ]ntr-un zori de zi, pe locul fostelor ruine r=s=ri o floare: o floare cu pe-tale albe, o floare nespus de frumoas=, nespus de dr=g=la[=: era prima romani\=. L]ng= ea, crescu o alt= romani\=, apoi alta, apoi iar alta, p]n= c]nd locul acela fu pres=rat cu flori! [...]
{i c]\iva b=tr]ni [i-amintir= c=, pe locul unde cre[teau acuma florile, fusese demult, demult de tot, un preot t]n=r, nespus de frumos, [i o biseric= veche, nespus de ur]t=. iar tinerii nu uitar= povestea spus= de b=tr]ni [i, de c]te ori culegeau romani\e, de at]tea ori ][i aminteau de t]n=rul preot [i jalnicul lui sf]r[it.
LEGENDA ROMANI|EI
Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC
Eugen IONESCU
Noi, mai 201524
Continuare ]n num=rul urm=tor
A{TEPT UN SFAT
caligrafii
UN SAT CU UN SINGUR CIRE{E sf]r[it de mai. iat= c= se coc [i cire[ele. Ne-
verosimil. Parc= mai deun=zi, cu c]teva s=pt=- m]ni ]n urm=, cire[ii mei din Dealul Schinoasei st=teau ]mbr=ca\i ]n hain= alb= de mireas=. Parc= mai ieri ]n crengile lor roiau albinele. {i iat= c= ast=zi ]n v]rfurile lor seme\e [i pe la poale se rume-nesc, se coc cire[ele. Parc= [i natura se gr=be[te odat= cu lumea aceasta nebun= din mijlocul ei. Se coc cire[ele! Unde s-a mai v=zut ]n c]teva s=pt=- m]ni copacul s= dea frunze, s= ]nfloreasc= [i s= fac= rod! o mare minune! Se coc cire[ele. {i odat= cu aceast= minune ]ncepe marele meu r=zboi cu copiii din Dealul Schinoasei.
odat= demult, pe la amiaza v]rstei mele, am ridicat o cas= ]n Dealul Schinoasei. {i o gr=din=, cu multe flori [i mul\i cire[i pe la col\urile ei. Cire[i devreme. Cire[i altoi\i. Cire[i t]rzii. Spre bucuria mea [i a copiilor din ]ntreaga Schinoas=. A[a m-am g]ndit c]nd i-am pus.
Poate pentru c= ]n satul acela de demult al copil=riei mele, ]n nord, ]n C]mpia Sorocii, cre[tea doar un singur cire[. La Petru Gale\chi. }n mijlocul ogr=zii. Nalt [i frumos, c]t un stejar, cire[ul acela al copil=riei mele. }nc]t prim=verile, c]nd se coceau cire[ele, p=rea un candelabru ce umple universul.
o luam pe Veru\a Arapu de m]n=, ne apropiam de gr=-din= [i ore ]ntregi ne uitam la el. P]-n= la [coal=. {i dup= [coal=. Co-pacul acela ne lu-mina inimile [i ne ]nc=lzea sufletele. Ne \ineam de m]n= [i ne rugam pentru el. Poate ob\inem m=car un pumn de cire[e. Garduri mari c]t omul ]m-prejmuiau copacul acela. Cum s= tre-cem p]n= la el? o matahal= ur]cioas= ]i p=zea v]rfurile.
Cum s= le ajungem? o singur= speran\= aveam. Poate c= se ]ndur= cealalt= matahal=, care se plimb= prin curte, [i ne ]ntinde un pumn de cire[e. Dar nu s-a mai ]ndurat.
De acolo din rug=ciunea aceea [i palmele Veru\ei Arapu au r=s=rit peste ani cire[ii mei din Dealul Schinoasei. De unde s= [tiu eu atunci ]ns= c= pes-te al\i ani ]n loc de bucurie, de un pumn de cire[e, am s= m= aleg cu o mare am=r=ciune de la ace[ti copaci? Nu pridide[te s= se coac= prima cirea[=,
]n v]rf, [i copiii s]nt de acum pe garduri, p]n= nu o rup cu tot cu creang=, nu se las=. „M=i copii, pen-tru voi i-am pus – le zic eu am=r]t –, bate\i la poart=, urca\i ]n copaci [i culege\i c]t dori\i!”. Se uit= la mine mira\i [i parc= m= ]n\eleg [i nu m=-n\eleg. Trece o vreme, p]ndesc, ca o m]\= u[ernic=, c]nd m= a[ez la masa de scris sau ies la plimbare [i iar s]nt pe gard, iar=[i rup crengile. Pe scurt, ]n c]teva zile rota\ii, frumo[ii, m]ndrii mei cire[i din Dealul Schinoasei se transform= ]n ni[te fantome. De par-c= ar fi ni[te m=turi. De parc= ar fi b=tu\i cu ]m-bl=ciul. {i dac= ar fi doar la mine. Dar ]ntreaga Schinoas=, de la un cap=t la altul, din Valea Grecului, multp=timita Vale a Grecului, aceast= Gr=din= a Raiului, e doar fantome, doar copaci devasta\i. Ca ni[te cor=bii cu p]nzele zdren\uite care se duc, se zbucium= spre nic=ieri.
Cobor la ei, le pip=i r=nile ]n plimb=rile mele obi[nuite de prim=var=, urc sus spre Liceul de Arte Nicolae Sulac, printre marile castele medievale ale noilor boieri, ascult Mozart care se revars= ca o ap= din aulele liceului, apoi m= ]ntorc ]nd=r=t, printre c=su\ele mici, tupilate la p=m]nt ale vechi-lor schino[eni, [i m= ]ntreb, ]nc]lcit, copac cu co-pac: cum de mai rezist= aceste s=rmane fiin\e ale firii cum le numea Dostoievski? Cum se face c= an de an cire[ul acela t]rziu, singuratic din fa\a liceu-lui, ca o pas=re r=nit=, cu poame dulci am=rui, este despuiat, aproape c= schilodit definitiv ]n prezen\a [i cu ]ng=duin\a unei o[tiri ]ntregi de pedagogi [i el mereu ][i revine, mereu ]nflore[te [i se-mbrac= ]n haine de rod? Cum se explic= faptul c= al\i fra\i ai lui, o desetin= de cire[i, um=r l]ng= um=r, f=r= de st=p]n, planta\i ]n vremuri de demult de un boier de vi\=, ]n Valea Grecului, s]nt cur=\a\i, ar[i de pe fa\a p=m]ntului, ca de l=cust=, an de an, [i ei mereu se refac? Cum se ]nt]mpl= c= lumea devenit= ]ntre timp un sat planetar cu o pia\= c]t un singur cire[ pare c= moare sufocat= de criz= [i iar=[i rena[te? iar=[i se ridic=.
E o lucrare m=rea\= aceast= refacere. Ajutat= de cine? De sufletele celor care s-au dus? De Mo-zart? De m]na Domnului? Sau poate c= de un b=iat [i o fat=, un Adam [i o Ev=, care fugi\i de la lec\ii, cu crengi de cire[e ]n bra\e, iat= vin, se-ndreapt= spre mine [i-mi ]ntind un pumn de cire[e: „Lua\i, gusta\i! Cire[e din Valea Grecului!”. iat= [i sf]r[itul r=zboiului, pe care nu mai [tiu, l-am pierdut sau l-am c][tigat. Un pumn de cire[e e via\a omului. Un r=zboi pentru el. Care dureaz= o ve[nicie sau poate o clip=.
iau [i gust. Doamne, c]t de amare mai s]nt! Poate c= s]nt dintr-o alt= copil=rie. {i dintr-un alt copac. Dar din aceea[i tain= care m= dep=[e[te.
Ion BRADU
CIRE{UL COPIL+RIEI MELE
Valerie VOLONTIR
2015, mai Noi 25
CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!
calea spre olimp
Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU
abc juridic
Rubric= sus\inut= de Tatiana CRESTENCO,Oficiul Avocatului Poporului
D e ce documente avem nevoie pentru a pleca la o tab=r= de odihn= pentru copii peste hotare?
Nicoleta NANI, 15 aniUlmu, Ialoveni
1. Pa[aportul de str=in=tate (biometric) sau Docu-mentele de c=l=torie rom`ne[ti (certificat de na[tere, pa[aport);
2. Declara\ia notarial= semnat= de ambii p=rin\i pe numele conduc=torului echipei;
3. Certificatul de confirmare privind statutul elevu-lui, eliberat de institu\ia de ]nv=\=m]nt;
4. Asigurarea medical= pe perioada c=l=toriei sau afl=rii ]n tab=r=;
5. Certificatul epidemiologic privind lipsa contac-tului cu boli infec\ioase (acesta se solicit= de la me-dicul de familie cu trei zile ]nainte de plecare).
De cele mai multe ori, organizatorii taberelor de var= anun\= copiii [i reprezentan\ii acestora despre pachetul de acte necesar pentru ]nscrierea ]n pro-gramul taberei.
P rofesoara noastr= de matematic= ]n timpul lec- \iei acord= aten\ie mai mare doar elevilor care
se descurc= u[or la aceast= disciplin= – ]n timpul orei doar ei stau la tabl= [i rezolv= exerci\ii. Ceilal\i parc= asist=m la ora de matematic=. Ce putem face noi ]n aceast= situa\ie?
Irina CIOBANU, 16 ani Flore[ti
irina, una dintre obliga\iile personalului este s= asigure calitatea procesului de ]nv=\=m]nt prin res-pectarea standardelor educa\ionale de stat [i a Cu-rriculumului na\ional. }n clasele de elevi, profesorul nu trebuie s= fac= o divizare a elevilor ]n func\ie de capacit=\ile de ]nsu[ire. }n cazul c]nd profesorul nu-[i onoreaz= obliga\iile, urmeaz= s= sesiza\i adminis-tra\ia institu\iei de ]nv=\=m]nt, precum [i metodistul din cadrul Direc\iei de ]nv=\=m]nt.
L a ]nceputul anului de ]nv=\=m]nt am participat la un concurs. Numele meu a figurat printre
c][tig=tori. Premiile preconizate au fost bilete de o-dihn= la mare. Spun c= au fost, deoarece doar le-am v=zut cum arat=, de primit nu le-am mai primit, nici la mare nu am plecat. La cine putem apela pentru a solu\iona problema dat=?
V. B., 17 ani Basarabeasca
Corect ar fi s= v= adresa\i organizatorilor concur-sului [i Ministerului Educa\iei.
Nota redac\iei: Dac= ave\i ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa revistei NOI.
Deschidem plic dup= plic, tragem cu coada ochiului [i ]n po[ta electronic= a redac\iei [i
vedem c= v= descurca\i destul de bini[or [i c=, pentru cei de[tep\i [i harnici, nu pot exista ]ntreb=ri grele. Este concluzia pe care o tragem dup= fie-care etap= [i, probabil, o vom avea [i la finele concursului din acest an. Dar, un pic de r=bdare. R=bdare [i... succes. Apropo, fi\i aten\i, unele ]n-treb=ri mai au [i c]te o capcan=.
R=spunsurile corecte la etapa a IV-a:
1. Medaliatul cu bronz la Mondialul de lupte libere, Mihai Sava, a fost desemnat cel mai bun sportiv al anului 2014 din Republica Moldova.
2. Qatar open, BRD Bucharest open.
3. Real Sociedad.
Rezultatele etapei a IV-a:
Iat= [i numele celor care au acumulat puncta-jul maxim (12 puncte), ceea ce ]nseamn= c= toate cele trei r=spunsuri au fost corecte:
Din lips= de spa\iu, public=m doar numele par-ticipan\ilor care au acumulat minimum 7 puncte. La bilan\ul general ]ns= vom \ine cont de punctajul tuturor participan\ilor.
SEMNE DE }NTREBARE
Noi, mai 201526
pa gi na mu ze lor
NELLY FURTADO
S olista-compozitor Nelly Furtado s-a n=scut pe 2 decembrie 1978 [i a crescut ]n ora[ul Victoria
din Canada. P=rin\ii ei, Maria Manuela [i António José Furtado, emigreaz= la sf]r[itul anilor ´70 ]n Canada din Green island, insulele Azore. A fost edu-cat= ]n spiritul muncii. }n timpul verii lucra al=turi de mama ei ca servitoare.
C]nt= pentru prima dat= la v]rsta de patru ani ]n biseric=, ]mpreun= cu mama sa, de ziua na\ional= a Portugaliei (10 iunie). }ncepe s= c]nte la diverse instrumente, trombon, chitar=, clape [i chitar= ha-vaian= mic= – la v]rsta de nou= ani.
Dup= terminarea liceului, ea a locuit ]n Toronto, unde lucra pentru o companie ]n timpul zilei [i c]nta ]n timpul nop\ii. Nelly a intrat ]ntr-o forma\ie de hip-hop, acest lucru d]ndu-i ocazia s=-[i compun= pro-priile melodii [i ritmuri freestyle. }n 1996, c]nd era ]n clasa a Xi-a, ]l cunoa[te ]n Toronto pe Tallis Newkirk, un membru al grupului de hip-hop Plains of
Fascination, [i contribuie la albumul acestora Join the Ranks.
Prima pies=, pe cont propriu, Party’s just begun, o lanseaz= ]n 1999, fiind pe coloana sonor= a filmului Brokedown Palace. Pe 24 octombrie 2000, apare al-bumul ei de debut Whoa, Nelly! Acesta se vinde ]n peste 6 milioane de exemplare [i face din Nelly Fur-tado un nume cunoscut. Cu piesa i’m like a Bird c][tig= un premiu Grammy ]n 2002 pentru cea mai bun= voce pop feminin=. }n 2006, revine ]n fruntea clasamentelor cu albumul Loose. Lanseaz= melodii precum Promiscuous, Maneater, All Good Things (Come to an End).
Nelly Furtado spune c= i-a ajutat mult faptul c= a vizitat locul de ba[tin= al p=rin\ilor, a ]nv=\at por-tugheza [i aceast= cultur=. Acest fapt o demon-streaz= [i muzica pe care o c]nt=, adun]nd sunete din mai multe culturi.
Ana BRADU
2015, mai Noi 27
ARTHUR ABRAHAM
D eseori, am ]nt]lnit ]n discursurile comentato-rilor meciurilor de box doi termeni: box [i pu-
gilism, boxer [i pugilist. M= g]ndeam dac= exist= vreo diferen\= ]ntre aceste dou= tipuri de sport. Con-sum]nd cu pl=cere informa\ia pe care o g=seam, am descoperit originea pugilismului, numit [i pugi-lat, care vine din antichitatea greco-roman=, [i am ]n\eles c= pe acele timpuri acestea dou= se diferen- \iau prin faptul c= pugilatul era o lupt= cu pumnii neacoperi\i, iar loviturile erau mortale. Ast=zi, ace[ti doi termeni s]nt sinonimi, iar regulile lor de joc nu se deosebesc prin nimic. La Jocurile olimpice din 564 ]. Hr. cel mai faimos pugilist a fost Arrhachion. Atunci m-am g]ndit cine, ]n 2015, i-a luat locul spor-tivului grec?
Arthur Abraham, armean de origine (numele s=u la na[tere a fost Avetik Abrahamian), s-a n=scut la 20 februarie 1980, ]n Erevan, Armenia. P]n= la 15 ani a copil=rit ]n \ara sa natal=, iar ]n 1995 se re-trage cu p=rin\ii s=i ]n Germania. }n Erevan revine pentru serviciul militar, dup= care se ]ntoarce ]n Germania, unde ][i ia cet=\enia [i ][i schimb= nu-mele. De mic era pasionat de ciclism, dar peste ani, privind meciul vestitului Mike Tyson [i inspirat de lupta sportivului, a hot=r]t s= fac= box mai de-parte.
P]n= la 17 august 2003 Abraham a f=cut box ca amator, iar din acest an [i-a f=cut debutul ca boxer
profesionist. Astfel, pe parcursul anilor ][i p=streaz= titlul de campion, devenind unul dintre cei mai mari boxeri ai tuturor timpurilor: 36 victorii, 28 dintre ele prin knock-out [i numai 3 pierderi, ob\in]nd chiar [i titlul de Regele Arthur ]n lumea pugilismului. }n 2014 ap=r= cu succes [i cu trud= titlul mondial, ca ]n 2015 s= citesc pe toate paginile de internet [i ale ziarelor, s= v=d la televizor c= pugilistul german de origine armean=, Arthur Abraham [i-a p=strat titlul mondi-al [i ]n anul acesta la categoria super-mijlocie, ver-siunea WBo, ]nving]ndu-l pe britanicul Paul Smith la puncte, dup= 12 reprize, ]n cadrul unei gale dis-putate la Berlin.
}n 2007 a fost distins de Comitetul Na\ional olim-pic al Armeniei, cu ordinul de onoare, iar ]n 2006 – 2009, a fost numit Boxer al anului de c=tre revista german= Boxsport.
Marele pugilist are un vis – atunci c]nd va veni perioada pension=rii, s= deschid= o [coal= de box ]n Armenia. De asemenea, acesta ar dori ca elevii de la viitoarea [coal= s= fac= cursuri de limbi str=ine, cum ar fi limba englez= [i cea german=, deoarece, spune el, ]n cazul ]n care un boxer nu [tie nici o limb= str=in=, el nu poate avea succes pe plan interna\ional.
Olesea CURMEI
time-out
28 Noi, mai 2015
M ii de ani omul a mizat doar pe natur= ca furnizor de materie prim= pentru \es=turile sale. Dar, odat= cu dezvoltarea chimiei, au ap=rut
noi materiale neb=nuite p]n= atunci. Magii-chimi[ti au creat ]n labora-toare o mul\ime de substan\e noi, iar o bun= parte [i-au g=sit loc ]n via\a noastr=. Printre ele s]nt [i moleculele sintetice, legate ]ntre ele, form]nd macromolecule cu propriet=\i miraculoase. Din ele se produc fire [i se fac \es=turi, funii, p]nze etc. Materialele noi influen\eaz= ]n mod deosebit tehnologiile moderne. Ele se manifest= spectaculos ]n telefoanele mo-bile, computerele de tot soiul, televizoare, aparatele de fotografiat, etc.
}n anii ‘30 ai sec. XX ]n SUA firma DuPont a pus la punct producerea primei fibre sintetice, Nailon – 6,6. Foarte rezistent=, fin=, ]n scurt timp [i-a g=sit aplicare – mai ]nt]i ]n periu\ele de din\i, apoi din nailon au ]nceput s= fie produ[i ciorapii de dam=. iar industria auto a devenit con-sumatorul a circa 30% din produc\ia de acest polimer. inspira\i de suc-cesul comercial al fibrei sintetice, cercet=torii s-au lansat ]n investiga\ii pentru a crea noi molecule. Din mii de substan\e noi poate c]teva prezen-tau un interes practic, dar, astfel, se dezvolt= [tiin\a: rezultatele pozitive [i cele negative ][i g=sesc reflectare ]n teorii. Dar, uneori, [i teoriile s]nt dep=[ite de ceea ce ob\in ]n laboratoarele lor savan\ii.
Era anul 1965, c]nd chimista Stephanie Kwolek de la compania Du-Pont, a ob\inut prin sintez= un polimer nou. S-a dovedit c= fibrele din acest polimer posed= o rezisten\= incredibil= la ]ntindere. Raportat= la o unitate de mas=, aceasta este de 5 ori mai mare dec]t a firelor de o\el! Totodat=, este mult mai u[oar= [i mai flexibil=, posed= o ]nalt= rezis-ten\= chimic=. Pe l]ng= toate, avea [i o temperatur= de topire destul de ridicat= – peste 400oC. Firul cu sec\iunea de un milimetru p=trat rezist= la o ]ntindere de 350 kg, ]n timp ce pentru o\el acest parametru e sub 200 kg. imagina\i-v= c= un fir de acest polimer s-ar rupe ca urmare a greut=- \ii sale doar dac= ar fi ]ntins pe vertical= la 240 km – departe, ]n cosmos! Acest material miraculos a fost numit Kevlar [i, produs pentru prima dat= ]n 1972, iar ]n prezent are mii de utiliz=ri. Cea mai remarcabil= este vesta antiglon\ din kevlar, relativ u[oar=, care protejeaz= de gloan\e. Le poart= cei din poli\ie, militarii c]nd s]nt ]n misiuni periculoase. Mii de vie\i a salvat acest minunat „obiect de garderob=”. Din kevlar se produc [i c=[ti militare. Echipament din kevlar ]mbrac= [i geni[tii c]nd dezamor-seaz= mine, obuze, bombe.
Dar [i aplica\iile civile impresioneaz=. Solicitan\i majori s]nt sportivii – ]mbr=c=mintea pilo\ilor auto – multora le-a salvat via\a. Din kevlar este produs= [i „g=oacea” pilotului din bolizii Formulei 1: nu o singur= dat= am v=zut cu to\ii cum, ]n urma impactului, automobilul se sf=r]m= ]n mii de buc=\i, iar monococa pilotului r=m]ne ]ntreag=. Din p]nz= de kevlar s]nt realizate cele mai performante iahturi [i canoe. Elicele elicopterelor din kevlar posed= o siguran\= f=r= precedent. Biciclete sportive, m=[tile pentru hochei[ti, chiar [i plasele de pescuit ]n m=ri [i oceane se confec- \ioneaz= din kevlar. Din p]nz= de kevlar se produce ]mbr=c=minte de protec\ie pentru lucr=torii profesiilor cu riscuri sporite.
Nu ]n zadar Stephanie Kwolek, la 4 octombrie 2003, s-a ]nvrednicit de onoarea de a-[i vedea numele ]n Galeria Na\ional= a Femeilor Celebre din SUA, al=turi de altele, doar vreo dou= sute. A tr=it 90 de ani, p]n= ]n 2014, l=s]ndu-ne un material miraculos, chiar magic, menit s= ne fac= via\a mai sigur=.
Dar [tiin\a nu st= pe loc, [i ]n „mun\ii” de substan\e noi se mai nimeresc c]te una-dou= cu propriet=\i asem=n=toare kevlarului. iar unele dintre ele chiar [i ]l dep=[esc cu mult: nanocrtistalele de celuloz=, nano-cristalele de polistiren. La ele, cu siguran\=, vom mai reveni.
le se resping, polemizeaz=, concur]nd ]ntre ele, altele din contra au pl=cerea de a colabora, de a des-coperi [i redescoperi noi valen\e ale altei perso-nalit=\i.
}n 1988, ]n toiul restructur=rii, scriitorul ion Dru\= a fost primul care a afirmat sus [i tare c= a sosit timpul readucerii acas= a lui Constantin Stere. Doi originari din Horodi[te aveau de-acum ]ncolo s= stea ]mpreun= ]ntre tartajele istoriilor literare, dic\ionarelor [i enciclo-pediilor. {i dac= unii istorici literari [i-au f=cut din tema Stere o preocupare de moment, apoi ion Dru\= cu tenacitatea-i verificat= de ani continu= s= caute ur-mele lui Stere. {i ultima descoperire demonstreaz= c= aceast= c=utare poate da rezultatele cele mai nea[-teptate.
Eram la Biblioteca Na\ional= a RM, pe la ]nceputul lunii martie c]nd ]mi telefoneaz= scriitorul ion Dru\= ca s=-mi spun= simplu [i firesc povestea unei descoperiri:
— {tii mata, am g=sit cursul pe care Constantin Stere l-a \inut la Universitatea din ia[i.
Mi s-a t=iat respira\ia de emo\ie. Doar [tiam c= pro-fesorul Stere obi[nuia s= predea cursul improvizat, m]-nat de inspira\ie, f=r= s= aib= materialul preg=tit ]n prealabil, sau m=car ni[te noti\e mai consistente din care ai putea ]njgheba o carte. Pe loc mi-a venit ]n memorie scriitorul Demostene Botez, fost student al lui Constantin Stere, care m=rturisea ]n num=rul omagial din Via\a Rom`neasc= (1937, nr. 1-3):
…Stere \inea cursurile ]ntr-un amfiteatru mic. Jos era o mas= lung= [i un scaun. }ntre mas= [i [irurile de pupitre era un spa\iu destul de larg pentru trecere.
C]nd a intrat prima dat= Stere, am avut to\i o mare bucurie, ne sim\eam crescu\i ]n ochii no[tri, importan\i...{i ne-am uitat furi[ unul la altul.
Stere n-a stat niciodat= la masa cea lung= de jos, nici pe scaun. Profesorul Stere se plimba, de la u[= p]-n= la geam, ]n fa\a pupitrelor. C=lca ap=sat, cu capul ]n jos, cu un aer de aspr= concentrare. Rar se uita ]n b=nci. Noi, parc= asistam, nev=zu\i, la elaborarea unei Constitu\ii [i la fixarea unor reguli care trebuiau s= fie, de-atunci ]naintate, nu numai reguli pentru c=l=uzirea unui stat, dar [i pentru a[ezarea pentru tot-deauna, ]n noi, ]n mintea [i ]n sufletul nostru, a unor puncte morale, dup= care s= ne ducem toat= judecata rostului nostru ]ntre oameni.
Respectul de lege, credin\a c= ordinea legal= este singura garan\ie de dezvoltare a unui stat ca [i a indi-vizilor ]n stat, mi-au r=mas de-atunci, ca ni[te adev=ruri organice c=rora m= supun ca unei reguli acceptate cu ]ncredere [i ]n deplin= libertate.
Am fost, seriile acelea de studen\i, o genera\ie fericit=. Ni s-a dat credin\a ]n c]teva adev=ruri, de care nu ne ]ndoiam. {i asta e o mare u[urare. {tii totdeau-na unde mergi. Ai semne de drum. Te c=l=uze[ti dup= ele, ca cei r=t=ci\i iarna, noaptea, pe z=pezi mari, dup= st]lpii de telegraf.
Acele adev=ruri au r=mas [i acum; [i aceea[i cre-din\=. Am [i azi at]ta siguran\= ]n ele, [i ast=zi pentru ele a[ suferi ca Galileu, f=r= s= abjur.
De-atunci s-au s=pat, ca-n piatr=, ]n structura mea social=, ideea de legalitate, ideea de libertate, ideea de justi\ie social=. De-atunci. Le-a s=pat cuv]ntul lui Stere, al profesorului de drept constitu\ional C. Stere; – cuv]ntul acela dur, smuls din pieptul lui ca dintr-un bloc de st]nc=, [i credin\a lui ferm= [i aprig=.
ion Dru\= a reu[it s= g=seasc= conspectele acelui curs, 1260 de pagini, scrise foarte ]ngrijit, care au ajuns la noi fiind p=strate ]n Biblioteca Academiei Rom`ne.
— Ca s= vezi, continu= istorisirea Maestrul. Am ru-gat mai multe persoane care mergeau la Biblioteca Academiei s= se intereseze de acest curs. {i nimeni nu [tia nimic. Am fost [i eu la bibliotec=, dar am pri-
mit acela[i r=spuns. Dar norocul a f=cut la ie[ire din acea cl=dire s= m= ]nt]l-nesc cu prietenul meu, prozatorul Du-mitru Radu Popescu, care, afl]nd de ne-cazul meu, a spus prompt:
— Mergem la director!
Directorul ne-a primit, a ascultat ru-g=mintea, a dat c]-teva telefoane [i a spus:
Ion DRU|+ r=sfoind prelegerile lui Constantin STERE
312015, mai Noi
abonament
NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE
D rag= prietene, Te po\i abona la revista Noi pentru a doua
jum=tate a anului 2015.Noi e o revist= cu tradi\ii. Au citit-o p=rin\ii, dar
[i bunicii t=i. A[adar, au crescut genera\ii ]ntregi cu revista Noi. De ce n-ai cre[te [i tu la fel de fru-
mos? De ce n-ai citi-o [i tu? F=-\i un prieten sigur cu Noi, care nu te va tr=da niciodat=.
Noi este revista ca-re poate vorbi simplu despre lucruri compli-cate. }n paginile re-vistei pute\i g=si: lite-ratur= [i spiritualitate,
ecologie [i investiga\ii tehnice, profesii [i probleme psihologice, teatru, muzic= [i cinema, sport [i cu-riozit=\i... {i, bine]n\eles, concursuri cu premii va-loroase puse ]n joc.
Revista Noi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.
Pre\ul unui abonament pentru a doua jum=tate a anului este de 90 de lei.
Indicele PM 31239.
Abonamentul la revista Noi poate fi perfectat la orice oficiu po[tal.
— Am g=sit! S]nt la reabilitare, dar [ti\i cum e, se face greu, r]ndul e mare. Acu[i v= facem o copie.
}n felul acesta nesperata comoar= a lui Constantin Stere a ajuns la Chi[in=u. A doua zi diminea\= eram deja ]n apartamentul lui ion Dru\=, unde am luat manu-scrisele pentru a fi editate, dar nu mai ]nainte de a face o poz= cu omul care le-a descoperit.
iar noi, la r]ndul nostru, vom preg=ti ]n colaborare cu Editura Cartier o edi\ie a acestei lucr=ri din care reproducem prima pagin= a lucr=rii:
D omnilor, avem s= studiem ]mpreun= cu dum-neavoastr= o ramur= a [tiin\ei, dreptului, [i fi-
indc= cea mai mare parte din dumneavoastr= este abia la pragul facult=\ii de drept, ni se impune dato-ria de a limita sfera studiilor noastre. Domnilor, cum probabil deja [ti\i din prelegerile introductive ale altor cursuri, drept, cuv]ntul ]nsu[i drept are dou= ]n\elesu-ri, care, de[i s]nt foarte intim legate, cu toate acestea, se deosebesc esen\ial. Chiar ]n gura poporului, ]n graiul curent, ]n graiul popular, aceste deosebiri de no\iuni exprimate de acela[i cuv]nt se pot constata la fiecare pas. C]nd spune omul de ex(emplu) – nu e drept ceea ce faci – sau – drept e s= fie a[a sau ast-fel, bine]n\eles c= ]n cazul acesta cuv]ntul drept are un alt sens de caz, c]nd spune – s=-mi dai dreptul meu – sau – acesta este dreptul meu. Deosebirea dintre aceste dou= no\iuni, ]n [tiin\= formulat= ca deo-sebire ]ntre: dreptul obiectiv [i dreptul subiectiv. Ce este drept obiectiv [i ce se ]n\elege prin aceste cuvinte de drept obiectiv? Domnilor, orice societate ome-neasc= nu poate tr=i, nu se poate men\ine un singur moment, dac= ]ntre membrii acelei societ=\i nu se sta-bilesc anumite reguli de conduit= prin care se li-miteaz= sfera de activit=\i a fiec=rui membru din acea societate. orice societate presupune o ordine, un sis-tem de raporturi ]ntre acei membri ai societ=\ii lor pentru c= aceast= ordine s= se poat= men\ine, pentru ca acel sistem de raporturi s= poat= func\iona, se im-pune ca fiecare membru al societ=\ii s= se poarte ast-fel ca actele lui s= nu calce, s= nu violeze acea ordine. {i, Domnilor, studiind fiecare societate, se pot g=si, se pot formula cu oricare preciziune, oarecare principii, acele norme de drept, care dirijeaz= aceast= socie-tate ]ntr-un moment dat [i ]ntr-un loc dat.
Iurie COLESNICFotografie de autor
32 Noi, mai 2015
Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU
ex-libris
BISERICA ALB+. Ion Dru\=. Chi[i-n=u: Cartier Clasic, 2015, 544 p.
Fenomenul artistic ion Dru\= ne sur-prinde ]n edi\ia de fa\=, a [asea la nu-m=r, prin axa de valori etice, prin expu-nerea destinelor personajelor evocate, prin spiritualitatea \=ranului, prin des-tr=marea oric=rui labirint sufletesc etc.
Cuv]ntul de apreciere ajuns pe ulti-ma copert= din partea filologului Efim Etkind, profe-sor la Sorbona, apas= ca un dang=t de clopot – tulbur=tor, dar ]n acela[i timp, plin de lumin= [i lini[te profund=: „Urma cumva s= ne desp=r\im, dar, Doamne Sfinte, cum s=-\i iei r=mas-bun de la cea care a fost jum=tatea ta o lung= via\= de om? ...Toc-mai primisem Nov]i mir cu romanul Biserica Alb=. So- \ia m-a rugat s=-i citesc. {aisprezece capitole, [ai-sprezece seri de neuitat. La sf]r[itul celui de-al [aisprezecelea capitol, cum am terminat lectura, a z]m-bit, a ]nchis ochii [i sufletul ei a plecat la Domnul. M-a\i ajutat s=-mi iau r=mas-bun de la cel mai scump om pe care l-am avut ]n via\a mea”.
EU SUNT MALALA. Povestea fetei care s-a luptat pentru educa\ie [i a fost ]mpu[cat= de talibani. Malala Yousafzai [i Christina Lamb. Bucu-re[ti: Polirom, 2014, 344 p. Traducere din limba englez= de Ioana Georgescu.
Devenit= cunoscut= mai ]nt]i pub-licului din Pakistan sub pseudonimul de Gul Makai, la numai 11 ani Malala \ine un jurnal ]n care descrie via\a familiei sale sub regimul taliban, pe care ]l dicteaz= mai t]rziu unui corespondent BBC. Pentru aceast= ]ndr=zneal=, ]n octombrie 2012, este ]mpu[cat= ]n cap ]n autobuzul cu care venea de la [coal=. Supravie\uie[te ]n mod miraculos, iar ast=zi ][i continu= campania ]n slujba educa\iei, mai ales ]n r]ndul fetelor. Povestea unor p=rin\i care ][i iubesc cu ardoare fiica ]ntr-o lume a fiilor. Malala ajunge s= \in= discursuri ]n s=lile sediu-lui oNU din New York, devenind simbol al protestelor pa[nice. Este distins= cu Premiul Nobel pentru Pace 2014, devenind astfel cea mai t]n=r= de\in=toare a fabulosului premiu.
TINERE|E F+R+ B+TR}NE|E {I VIA|+ F+R+ DE MOARTE. Petre Ispirescu (32 p.) [i DOI FE|I CU STEA }N FRUNTE. Ioan Slavici (48 p.). Bucure[ti-Chi-[in=u: Litera mic=, 2014.
Seria Lecturi [colare din colec- \ia Scriitori rom`ni ilustra\i pre-zint= dou= basme de o mare valoare literar= [i artis-tic=, o concep\ie filosofic=-mitologic= plin= de semnifica\ii, cu elemente din filosofia rom`neasc= – concep\ia despre via\= [i moarte, rostul omului ]n univers, sensul [i limitele fericirii, dragostea de p=rinte, copil etc.
punctul de pornire
ALEGEREA CORECT+
—C am pu\ine fete s]nt pasio-nate de matematic=...
— Mi-am dezvoltat aceast= pasiune ]nc= din copil=rie. Cea mai mare contribu\ie a avut-o mama mea, care m-a ini\iat ]n tainele cifrelor.
— Cum a fost la Olimpiada Balcanic= de Matematic= pentru Juniori?
— A fost o experien\= interesant= [i important= pentru mine ]n calitate de olimpic. Este primul con-curs de a[a nivel la care am participat al=turi de olimpici din 17 \=ri, care au fost o concuren\= des-toinic=. Am luat medalia de bronz, ceea ce mi-a oferit mai mult= ]ncredere ]n propriile-mi for\e [i a servit drept imbold pentru a munci mai mult. Acest succes ]l datorez pofesorului meu de matematic=, Marcel Teleuc=, c=ruia ]i s]nt recunosc=toare.
— Care este reversul medaliei?— Munc= asidu= [i dedica\ie. Trebuie s=-\i fi-
xezi un scop [i s= faci tot ce-\i st= ]n putin\= pentru a-l ]mplini.
— Ai renun\at la ceva de dragul cifrelor?— Trei ani am f=cut orientare sportiv= de perfor-
man\=. Acest sport nu necesit= echipament costisi-tor, dar are nevoie de antrenamente regulate. A[a cum nu le puteam dedica destul timp ambelor, am fost nevoit= s= aleg ]ntre matematic= [i sport. Nu regret alegerea f=cut=, de[i, recunosc, uneori, ]mi este dor de orientarea sportiv=.
— Un matematician are nevoie [i de intui\ie… — A[a este. Pentru solu\ionarea unei probleme
trebuie s= alegi corect propriet=\ile [i teoremele pe care le folose[ti.
— Ce loc rezervi ]n viitorul t=u matematicii?— Sper c= ea ]mi va deschide u[ile unor uni-
versit=\i de prestigiu.— Ce muzic= ascult= o domni[oar= pasionat=
de cifre?— Aleg piesele ]n conformitate cu dispozi\ia mea.— Ce-\i place s= faci ]n timpul liber?— De obicei, merg la plimbare ]n parc. Aerul cu-
rat ]\i limpeze[te mintea. E cea mai eficient= [i mai pl=cut= metod= de odihn=.
— Ce rol joac= bunicii ]n via\a ta? — Bunicile ]mi formeaz= preponderent calit=\ile
de generozitate [i bun=tate sufleteasc=.— Ce planuri ai pentru vacan\a de var=?— Preg=tirile pentru olimpiadele interna\ionale
pentru juniori [i, desigur, odihna.Pentru NOI – Iuliana BUNU
Otilia DON, elev= ]n cl. a VIII-a la L. T. Orizont, Chi[in=u. Performan\e: medalie de bronz, Olimpiada Balcanic= de Mate-matic= pentru Juniori (2014).
332015, mai Noi
fii s=n=tos!
ALERGIA SOLAR+
poft= bun=!
A st=zi, peste tot ]n lume se vorbe[te despre abor-darea unui stil de via\= s=n=tos, ceea ce ar ]n-
semna mai ]nt]i de toate o alimenta\ie corect=, divers= [i echilibrat=. Printre noile tendin\e ]n materie de nu-tri\ie, aud discut]ndu-se din ce ]n ce mai mult despre quinoa. Nu [tiam prea multe despre ea p]n= acum, dar curiozitatea m-a ]ndemnat s-o caut [i eu pe raf-turile supermarketelor [i s= o g=tesc. Quinoa este o plant= str=veche, care face parte din familia cere-alelor. Are forma unor semin\e rotunde, de diverse culori – g=lbuie, verde, ro[ie. Este un aliment foarte nutritiv [i extrem de s=n=tos.
Ca toate cerealele, quinoa con\ine carbohidra\i, care ]i ofer= organismului mult= energie, fiind reco-mandat= pentru a fi consumat= la micul dejun cu fructe sau nuci [i fibre, care asigur= o bun= digestie. Boabele de quinoa s]nt [i o surs= extraordinar= de proteine vegetale, fiind o alternativ= excelent= pen-tru cei care nu consum= carne [i de gr=simi poline-saturate – benefice sistemului cardiovascular. Nici prezen\a mineralelor, ]n cantit=\i ]nsemnate, nu este de neglijat. Este vorba de fier – mineralul care trans-port= oxigenul c=tre s]nge, de magneziu, zinc, pota-siu, iod. {i, desigur, quinoa este o surs= de calciu de ne]ntrecut, chiar [i ]n compara\ie cu laptele. Dup= cum se [tie, calciul ajut= la ]nt=rirea oaselor, a din\i-lor, a p=rului [i regleaz= contrac\iile inimii. Un con-sum frecvent de qui-noa reduce riscul problemelor cardi-ace. Pe l]ng= mine-ralele esen\iale, a-ceast= cereal= este foarte bogat= ]n vi-taminele A, C, D, E, K [i complexul de vi-tamina B. Datorit= lor quinoa stimuleaz= sistemul imunitar. Nu con\ine gluten [i poate fi consumat= de cei care sufer= de boala celiac=.
Quinoa este gustoas=, aromat= [i u[or de digerat. Exist= o mul\ime de re\ete cu quinoa. Poate fi consu-mat= ca atare, sub form= de budinc=, ad=ugat= ]n salate proaspete de var=, ]n supe, consumat= ]n com-bina\ie cu legume sau cu verde\uri [i constituie o gar-nitur= ideal= pentru preparatele din carne. M=cinate, boabele de quinoa pot fi folosite la copt, la prepara-rea dulciurilor, ]nlocuind f=ina de gr]u.
}nainte de a fi preg=tit=, quinoa trebuie bine sp=lat=, deoarece are un ]nveli[ am=rui. Se g=te[te ca [i orezul, doar c= ]ntr-un timp mai redus. Canti-tatea de lichid necesar= pentru a fierbe o can= de quinoa este de dou= c=ni de ap=. Se fierbe timp de 15 minute. Dup= ce se ia de la foc, se las= s= ab-soarb= apa, iar boabele se vor separa unele de al-tele [i vor cre[te ]n dimensiune considerabil.
Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN
S ezonul cald a ]nceput – motiv de bucurie pentru unii [i ]n acela[i timp o mare problem= pentru
al\ii. }n vara aceasta voi duce copilul pentru prima oar= la mare. {i ca orice mam=, am ]nsu[it mai ]nt]i, toate m=surile pe care urmeaz= s= le lu=m pentru a ne bucura de vacan\=. Printre altele, am descoperit un termen medical, curios pentru mine, pe nume aler-gie solar=.
Alergia solar= este o afec\iune a pielii, cauzat= de sistemul imunitar sensibil la razele soarelui. Acesta le percepe ca fiind factori nocivi [i astfel se declan-[eaz= manifest=rile alergice, care apar chiar [i dup= c]teva minute de expunere la razele puternice de soare. Nu toat= lumea sufer= de o astfel de problem=. Unii o dezvolt= de-a lun-gul timpului. De obicei, a-lergia la razele ultraviole-te afecteaz= persoanele cu pielea mai alb=. Al\ii se nasc cu acest tip de aler-gie, deci poate fi vorba [i de o predispozi\ie gene-tic=. }n cazul unei forme u[oare de alergie, pielea doar se ]nro[e[te [i pre-zint= m]nc=rimi. Exist= ]ns= [i situa\ii mai grave, c]nd, pe l]ng= simptomele obi[nuite, pielea se acoper= cu vezicule de culoare ro[ie, asociate cu m]nc=rimi severe [i durere. irita\ia acoper= fa\a, g]tul, m]inile [i spatele. }n asemenea cazuri, se apeleaz= la medicul dermatolog, care va indica un tratament antialergic. Dac= se ]ntrerupe expunerea la soare, alergia ]n form= u[oar= trece de la sine ]n c]teva zile.
Totu[i, este mai bine s= previi dec]t s= tratezi. Re-gula de baz= este s= se evite expunerea ]ndelungat= la razele puternice de soare, ]ntre orele 11 [i 15. ie-[irile ]n aer liber s]nt recomandate ]ntre orele 07.00 – 11.00 ziua [i 17.00 – 20.00 seara. Buni prieteni ai pielii s]nt lo\iunile hidratante [i calmante, c]t [i cremele cu factor mare de protec\ie solar=, aplicate zilnic. Pielea are nevoie acum mai mult dec]t oric]nd s= respire, iat= de ce garderoba de var= trebuie aleas= cu aten- \ie. Se poart= articole vestimentare din bumbac, de culori deschise. |es=turile sub\iri, prin care trec ra-zele ultraviolete, trebuie evitate. Evident, s]nt bineve-nite [i accesoriile de sezon, ca p=l=riile cu boruri largi, ochelarii [i umbrelele de soare. Pentru a pre-veni apari\ia simptomelor nepl=cute ale alergiei so-lare, este bine s= se respecte un regim alimentar s=n=tos, bogat ]n fructe [i legume proaspete, antioxi-dan\ii din compozi\ia lor protej]nd pielea de efectele radia\iilor ultraviolete. {i nu ]n ultimul r]nd, hidrata-rea este esen\ial= – doi litri de ap= plat= pe zi.
ALIMENTUL SECOLULUI XXI
34 Noi, mai 2015
abc-ul Af ro di teisimbolistica lunilor
L una iunie [i-a luat numele, potrivit lui ovidiu, fie de la cel
al zei\ei romane Juno, so\ia lui Ju-piter, echivalenta zei\ei grece[ti Hera, fie din cuv]ntul latin iunio-res, ]nsemn]nd cei tineri. La ]nce-putul lui iunie, soarele se ]nal\= ]n constela\ia Taurului, iar c=tre sf]r-[itul acestei luni ajunge ]n conste-la\ia Gemenilor. Datorit= procesiu-nii echinoc\iilor, luna iunie ]ncepe cu Soarele aflat ]n semnul as-trologic al Gemenilor [i se sf]r-
[este ]n semnul Racului. iunie este luna cu cele mai lungi zile ale a-nului ]n emisfera nordic= [i cu ce-le mai scurte zile ]n emisfera sudic=.
Pietrele lunii iunie s]nt perla, alexandritul [i piatra lunii. }n tra-di\ia iudeo-cre[tin=, perlele s]nt simbolul purit=\ii, armoniei [i mo-destiei. Dup= ce [i-a dat seama c= perla nu face parte dintre gemele care ]i semnific= pe cei 12 apos-toli, Sf]ntul Augustin a afirmat c=, tocmai de aceea, ea este pus= de-oparte de Dumnezeu pentru ]nsu[i iisus Hristos. S= nu uit=m, Afrodi-ta a ap=rut pe lume dintr-o perl= marin=, la fel ca [i o zei\= sirian= numit= Doamna perlelor. Simbol al regener=rii [i al rena[terii.
Alexandritul a fost numit dup= \arul Alexandru al ii-lea al Rusiei, ]ntruc]t a fost descoperit ]n perioa-da ]n care acesta ]mplinea 18 ani, v]rsta la care putea s= preia con-ducerea \=rii. Are proprietatea de a-[i schimba culoarea; verdele lui str=lucitor se preschimb= ]n ro[u atunci c]nd se reflect= ]n el lumina unei lum]n=ri sau orice alt fel de lumin= ro[ie.
Piatra lunii a dat na[tere cre-din\ei c= po\i vedea prin ea fazele cresc=toare [i descresc=toare ale lunii. At]t romanii, c]t [i vechii hin-du[i credeau c= aceast= gem= es-te alc=tuit= din razele Selenei.
Florile lunii iunie: trandafirul [i caprifoiul.
Potrivit unui mit grecesc, tran-dafirul a fost creat de zei\a florilor, Chloris. }ntr-o zi, ea a g=sit ]n p=-dure trupul ne]nsufle\it al unei nimfe pe care l-a transformat ]ntr-o floare. Apoi, a chemat ]n ajutor [i al\i zei: Afrodita i-a d=ruit florii fru-muse\ea, Dionysus – parfumul, iar zeul v]ntului de vest a alungat no-rii pentru ca Apollo, zeul soarelui, s= str=luceasc= peste ea [i s= o fac= s= ]nfloreasc=.
Floarea de caprifoi semnific= dragostea nepieritoare [i genero-zitatea.
}n multe tradi\ii europene, mes-teac=nul simbolizeaz= lumina, puritatea [i feminitatea.
M=rul este un pom ]nv=luit de simbolistica roadelor sale, numite „fructele p=catului” sau „fructele zeilor”, asociate cu imortalitatea [i dragostea, magia, tinere\ea [i fericirea. Potrivit unei legende an-glo-saxone, dac= ]n ziua de Cr=-ciun se poate z=ri soarele printre ramurile m=rului, atunci proprie-tarul copacului va avea parte de o recolt= bogat= ]n urm=torul an.
Smochinul este un arbore din gr=dina Edenului, cu ale c=rui frunze [i-au acoperit goliciunea Adam [i Eva, dup= ce-au m]ncat din fructul oprit.
Carpenul este simbol al stator-niciei, ]nzestrat, potrivit sistemului de vindecare a plantelor al engle-zului Edward Bach, cu puterea de a alunga oboseala [i epuizarea psihic=.
iunie este luna cire[elor, drept pentru care ]n popor ea era cunos-cut= sub denumirea de Cire[ar sau Cire[el.
P+REREA TA
} ncrederea ]n sine, ]nainte de orice, este o experien\=. }n-
seamn= s= vezi c= po\i face fa\= provoc=rilor. }nseamn= s= ai ]n-credere ]n capacitatea ta de a g]ndi, de a lua decizii, de a ]nv=\a, de a alege... Ea este ca un puzzle care se formeaz= mai ]nt]i din rela\ia cu cei din jur. Multe per-soane se pierd ]n cerin\ele mediu-lui din care fac parte, uit]nd ce ][i doresc sau ce le face bine. Afrodi-ta ]\i sugereaz= s= folose[ti urm=-toarele metode pentru a-\i cre[te ]ncrederea ]n sine.
Accept=-\i dorin\ele, emo\iile [i ac\iunile f=r= s= le evi\i, f=r= s= le alungi pentru c= al\ii nu le accep-t=. Fii autentic=, refuz= falsifica-rea realit=\ii propriei tale persoa-ne doar pentru a pl=cea celorlal\i. Persoana ta primeaz=!
Pasiunile s]nt benefice c]nd ne aduc satisfac\ie. Literatura, tea-trul, filmul ]nseamn= cultura ce ne va cre[te capacitatea de a comu-nica sau de a ]n\elege [i memora lucruri noi. Urmeaz= sportul – cu c]t ne cunoa[tem [i ne sim\im mai bine ]n propriul corp, cu at]t ]ncre-derea ]n for\ele proprii poate fi mai mare. {i prietenii ne pot ajuta s= ne dezvolt=m anumite abilit=\i.
Tr=im ]ntr-o societate ]n care conteaz= foarte mult [i aspectul exterior. o not= ]n plus vine [i de la parfumul folosit, grija de sine, ]n general, ne poate face mai pl=cu\i [i mai ]ncrez=tori.
Unul dintre cei mai mari psiho-logi americani contemporani, Na-thaniel Branden, spune c=, dintre toate p=rerile, cea pe care o ave\i despre voi ]n[iv= e cea mai impor-tant=. Exist= o leg=tur= ]ntre pasi-vitate [i ac\iune, ]ntre reu[it= [i e[ec.
IUNIE
352015, mai Noi
INFINITI
ieri [i azi
IUNIEM ai ]nt]i cei de la Nissan s-au
afirmat pe pia\a SUA – cea mai mare ]n acest moment – dato-rit= ofertelor binevenite pentru peri-oada crizei mondiale a petrolului. }n timp ce autoturismele americane erau enorme, cu motoare dotate cu cilindre nemaiv=zute ]n celelalte
p=r\i ale lu-mii, cu putere exagerat= [i consum de benzin= ustu-r=tor pentru portofelele st=-
p]nilor, Nissan a venit cu ma[ini mici, fiabile, cu motoare econome, f=r= elemente de lux, care ][i ]nde-plineau principala menire – trans-portarea persoanelor din punctul A
]n punctul B. Dar criza s-a ]ncheiat [i muta\iile „genetice” ale america-nilor din nou au dat de [tire, ]ndrept]n-du-le privirile spre automobile mari, puternice, luxoase.
Produc=torul [i-a propus s=-i „curteze” ]n continuare, oferindu-le un produs nou, pe gusturile clientu-lui, devenit ]ntre timp mai bogat. Astfel, ]n 1989, apare brandul nou al ma[inilor de lux al Nissan-ului infiniti. ini\ial au fost propuse dou= modele – infiniti M30 [i Q45. Primul, cu preten\ii sportive, putea fi ]n vari-anta coupe sau cabriolet. Mai inte-resant a fost sedanul Q45, cu motor V8 de 278 c.p., design original, inte-rior luxos [i multe inova\ii electroni-ce. }n scurt timp el a fost ]ndr=git de americani.
Dar nu numai vehiculele au atras cump=r=torii: echipa ultrasecretiza-t=, creat= ]nc= ]n 1985, a conceput o filozofie global= pentru asigura-
rea succesului. Toate concesiona-rele ar=tau luxos, piesele de schimb erau livrate ]n ambalaj de firm=, iar ]n perioada c]nd automobilul se afla la deservire, clientul primea pentru folosire un automobil gratuit. Efectul unei astfel de atitudini nu s-a l=sat mult a[teptat – v]nz=rile cre[teau vertiginos, iar deservirea era apreciat= de c=tre clien\i ca cea mai bun= ]n domeniu.
Au urmat SUV-ul QX4, sedanul J30, sportivul G20, apoi crossovere-le legendare FX35 [i FX45. {i dac= ]n primul deceniu infiniti a fost pre-zent aproape exclusiv pe pia\a Americii de Nord, ]n cel de-al doilea [i-a extins interesele ]n orientul Mij-lociu, Europa de Est, iar din 2008 – [i ]n Europa de Vest. Dou= decenii
de activitate infiniti le-a ]nsem-nat prin conceptul de lux hibrid Essence, un coupe sportiv cu 440 c.p ai motorului termic [i 160 c.p. ai celui electric. Tot ]n 2009, infiniti a lansat primul s=u hibrid de serie M35 HY-BRiD, cu motor V8 de 3,5 l, [i motor electric. }mpreun= ele asigur= 364 c.p.
}n 2012 apare modelul pur-electric Emerg-E, ]n 2014 – concep-tul futurist Q80 inspiration, un hibrid extraordinar de frumos cu 550 c.p. ]n total, cu accelera\ie 0-100 km/or= ]n doar 4 secunde, a[teptat ]n serie din 2017. }ntre timp admir=m auto-
mobilul de teren QX80, deja ]n se-rie, cu peste 400 c.p., care, de[i are aproape 3 tone, ajunge la 100 km/or= ]n doar 6,5 secunde! Luxul este nelipsit pentru cei 7-8 pasageri, care din plin vor sim\i confortul ino-va\ional.
Iurie SCUTARU
150 de ani de la na[terea lui Constantin STERE, jurist, filosof, publicist, scriitor, memorialist, cri-tic [i istoric literar, profesor uni-versitar, om politic, supranumit „ba-sarabeanul secolului al XX-lea” (1 iun. 1865 – 26 iun. 1936).
75 de ani de la na[terea lui Anatol CioCANU, poet, publicist [i traduc=tor (3 iun. 1940 – 20 iun. 2012).
150 de ani de la apari\ia publi-ca\iei enciclopedice s=pt=m]nale de cultur= [i literatur= Familia (5 iun. 1865 – 31 dec. 1906), sub conducerea lui iosif Vulcan.
165 de ani de la na[terea lui Karl Ferdinand BRAUN, fizician, inventator, profesor universitar german, laureal al Premiului No-bel pentru fizic= (6 iun. 1850 – 20 apr. 1918).
140 de ani de la na[terea lui Thomas MANN, prozator [i eseist german, laureat al Premiului No-bel pentru literatur= (6 iun. 1875 – 12 aug. 1955).
80 de ani de la na[terea picto-rului [i graficianului Aurel DAViD (18 iun. 1935/1934 – 18 iul. 1984).
390 de ani de la na[terea lui János Apáczai CSERE, c=rturar umanist ardelean, cu preocup=ri multiple. Unul dintre cei mai de seam= reprezentan\i ai filosofiei carteziene ]n Ardeal, adept al ra- \ionalismului cartezian [i al siste-mului lui Nicolaus Copernic (10 iun. 1625 – 31 dec. 1659).
150 de ani de la na[terea lui William Butler YEATS, poet, dra-maturg [i prozator irlandez, lau-reat al Premiului Nobel pentru li-teratur= (13 iun. 1865 – 28/29 ian. 1939).
100 de ani de la na[terea as-trofizicianului englez, profesor universitar Fred HoYLE (24 iun. 1915 – 20 aug. 2001).
calendar
Noi, mai 201536
un de dai [i un de crap=
Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU
ORIZONTAL: 1. Plan – Case boiere[ti. 2. Posteriorii. 3. Fardate – ori. 4. Sc]nteiat – Ere! 5. Z=vor – Personaj principal (hot.). 6. }ndeamn= caii la mers – R=ni de foc. 7. Nu e de folos – Garan\ie. 8. Fire – Conduc=toare de elec-tricitate. 9. A ]mpr=[tia raze de lumin= – Un an... unit! 10. Loc de origine.
VERTICAL: 1. Auxiliar=. 2. Demonstrativ=. 3. A se cul-tiva – Locul 5213 ]n depou! 4. Alungit – Uite. 5. Cauciuc natural alb-g=lbui – Versuit. 6. Mioare – Jgheab cu hran= pentru vite. 7. Care ne apar- \ine – Steag turcesc de odini-oar=. 8. A r=sturna brazde – P=r\i din corp. 9. Pleav=. 10. Dumnealor – Dumnealui – A se ru[ina.
VERTICAL: 1. Diminutive. 2. Reu[i. Eres. 3. Ars. Vizoni. 4. C. N.
Cuv]ntul co[ciug ]nseamn= co[ni\= de papur=; racl=.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
fr=m]nt=ri de minte
trei variante – un r=spuns
trei variante – un r=spuns
fr=m]nt=ri de minte
{apte surori ][i petrec timpul liber ]n felul urm=tor: prima cite[te un roman, a doua preg=te[te pr]nzul, a treia joac= [ah, a patra rezolv= o integram=, a cincea spal= rufe, a [asea culege c=p[une. Ce face a [aptea?
Deci, primul din fa\= e ion, dup= el Mihai, Sanda [i Tudor.
cuvinte ]ncruci[ate
Caissa
Albul ]ncepe [i declar= mat ]n dou= mut=ri.
cuvinte ]ncruci[ate
C eea ce este uimitor la jocul de [ah este durata acestuia. Anterior, cea mai rapid= posibilitate de a face mat era urm=toarea: 1. f3 e5 2. g4 Qh4X. Aceast= variant= este cunoscut= sub denumirea de
matul prostului (sau mat din dou= mut=ri – exist= [i alte versiuni ale acestui tip de mat).
Pictor american. P]nzele sale reprezint= femei ]n diferite st=ri, mai ales, ]n perioada de agrement. Lucr=rile sale au fost realizate ]n aer liber, ]mbin]nd mai multe stiluri, modalitate specific= picturii sale – impresionis-mul, simbolismul, tonalismul [i naturalismul. Membrii familiei sale au fost, deseori, modele pentru pictura sa. Nu a acceptat niciodat= stilurile noi care au ap=rut ]n pictur= dupa cel de-al Doilea R=zboi Mondial.
Lucr=ri: BULG+RE DE Z+PAD+, PARiSUL NoAPTEA, FELiNARE, DUP+ FURTUN+, LA PiAN etc.
De vorb= cu scriitorul [i cercet=torul iurie CoLESNiC.poezie: versuri de Carolina DA{CHEViCi [i C=t=lina B}RSANU.Bilan\ul concursurilor: Veni, vidi, vici; Sol lucet omnibus; Historia est magistra vitae.lumea ]n cuvinte [i expresii cu Eugen LUNGU.pagina muzelor: Alexandra U{URELU.time-out: Sebastien CHABAL.para lui N=t=flea\= cu Victor PAVLiUC.
FON DA TOR:Mi NiS TE RUL EDUCA|iEi
Fondat 1930Serie nou= 1990
Re dac tor-[ef:Va le rie Vo LoN TiR
iuliana {CHiRC+secretar responsabil
Leo BoR DEiANUre dac tor de sec\ie
olesea CURMEire dac tor ar tis tic
Valentin GU|Ustilizator
Daniela CoDREANUco rec tor
Alina BoDRoVAcontabil-[ef
olga BALANope ra tor
Sergiu FRUNZ+[ofer
Co man da 6693For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.
WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers
AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta Noi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md
Ti pog ra fia EdituriiUNiVERSUL
}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713
V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-
![Page 1: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/1.jpg)
![Page 2: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/2.jpg)
![Page 3: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/3.jpg)
![Page 4: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/4.jpg)
![Page 5: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/5.jpg)
![Page 6: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/6.jpg)
![Page 7: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/7.jpg)
![Page 8: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/8.jpg)
![Page 9: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/9.jpg)
![Page 10: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/10.jpg)
![Page 11: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/11.jpg)
![Page 12: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/12.jpg)
![Page 13: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/13.jpg)
![Page 14: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/14.jpg)
![Page 15: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/15.jpg)
![Page 16: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/16.jpg)
![Page 17: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/17.jpg)
![Page 18: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/18.jpg)
![Page 19: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/19.jpg)
![Page 20: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/20.jpg)
![Page 21: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/21.jpg)
![Page 22: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/22.jpg)
![Page 23: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/23.jpg)
![Page 24: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/24.jpg)
![Page 25: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/25.jpg)
![Page 26: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/26.jpg)
![Page 27: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/27.jpg)
![Page 28: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/28.jpg)
![Page 29: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/29.jpg)
![Page 30: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/30.jpg)
![Page 31: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/31.jpg)
![Page 32: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/32.jpg)
![Page 33: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/33.jpg)
![Page 34: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/34.jpg)
![Page 35: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/35.jpg)
![Page 36: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/36.jpg)
![Page 37: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/37.jpg)
![Page 38: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/38.jpg)
![Page 39: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/39.jpg)
![Page 40: ISSN 1857-0798 5 mic.pdfCheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. 2015, mai Noi capriciile muzei 1 C rina DURUGHEAN,](https://reader034.documente.net/reader034/viewer/2022050716/5e2125ad69051544d643989a/html5/thumbnails/40.jpg)
![NOIrevistanoi.md/sites/default/files/jurnal mic 11.pdfantologie NOI UNIVERS DE POET Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural](https://static.documente.net/doc/80x56/5dd10437d6be591ccb63d030/mic-11pdfantologie-noi-univers-de-poet-cheltuielile-privind-dreptul-de-autor-n.jpg)
![ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/jurnal10 mic.pdfantologie Noi *** Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul](https://static.documente.net/doc/80x56/5e09b8d048881877001363fc/issn-1857-0798-micpdfantologie-noi-cheltuielile-privind-dreptul-de-autor.jpg)
![ISSN 1857-0798revistanoi.md/sites/default/files/jurnal 12 mic.pdf · 2015, decembrie noi capriciile muzei 1 C rina SNEGUR, cl. a XII-a (Cubolta, S]ngerei). Felicit=ri pentru a doua](https://static.documente.net/doc/80x56/5e3cfd482bb18e4f082e3d84/issn-1857-12-micpdf-2015-decembrie-noi-capriciile-muzei-1-c-rina-snegur-cl.jpg)
![ISSN 1857-0798 mic 7.pdfantologie NoI A AP+RUT O }NTREBARE Valerie VOLONTIR NOSTALGIE Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural](https://static.documente.net/doc/80x56/5e21283a55c7a7397808efcb/issn-1857-mic-7pdfantologie-noi-a-aprut-o-ntrebare-valerie-volontir-nostalgie.jpg)
![ISSN 1857-0798revistanoi.md/sites/default/files/jurnal 4 mic.pdf · Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de c=tre Institutul Cultural Rom`n. Frumoasa](https://static.documente.net/doc/80x56/5e57f15733bcad6d5b689893/issn-1857-4-micpdf-cheltuielile-privind-dreptul-de-autor-n-acest-numr-au-fost.jpg)
![ISSN 1857-0798revistanoi.md/sites/default/files/jurnal 7 mic_0.pdf · 2017-10-06 · antologie noi NU POT Cheltuielile privind dreptul de autor ]n acest num=r au fost su-portate de](https://static.documente.net/doc/80x56/5e53d09dc7bc1d3044300349/issn-1857-7-mic0pdf-2017-10-06-antologie-noi-nu-pot-cheltuielile-privind.jpg)
