A V U I X X X V I N o . 42 2 8 Noembre

UNIVE КБОЯСТШ $1 яолішібтіштія

«. STMM ІШ0ІЛЮІ, 1 REVISTA

SĂPTĂMÂNALA PREŢUL 50 BANI

Abonament 26 Lei pe an

W m m m m m m m m m

• SB

C A P D É E X P R E S I E JN scaletenU №ТА*ШМ

\

Ô58 T'NÍVEHSUb LITtRAK

S U M A R U L : Rondelul lucrurilor Motiv de divorţ . Schitul . . . . La nunta Iul Petei/ Mythologia . . Plânsul şi r&sul Noapte de groază Marea . . . . Mărturisire . . Teatru şl oştirea In cartea mea . Un vers Cartea munţilor Alexandru Macedonski Târziu

A l e x . M a c e t l o n s k t U i m i t e l e \ J c h i f o r M i h a i l C e l a r i a u i i S t . < I o n D e l a s e b i t D r . 1. C h i r i a c A I . B l l c i t i r e s e u Mar in t u n J a n C o n s t . C. O i ş t e a V. M î l i t n i i i C u p . Mlhf te sc t i V . V I o n S t c r f o p o l S e b . H o r t o p a t t . M. O l a r l a n u

Poşta . C o n s t .

redacţiei etc. P . C r i s t e a

Ф

Ф

Ф

Ф

I

Ф

Ф

*

<Ф.

ALMANAHUL ZIARULUI „UNIVERSUL"

=== P E A N U L . 1 9 2 1 §uŞ Un Sp lend id Volum care se află de vânzare pe preţul de

4 L U IXIMPLARUL la toţi librarii, chloşcarii, depozitarii al vânzătorii d e ziare, ele, şi la administraţia ziarului „UNIVERSUL" atr. Brezoianu 11.

Din nici o casă nu trebue sa lipsească ALMANAHUL UNIVERSULUI pe 1921 : Materie instructivi şi distraotivă, o adevărată recreaţie sufleteasca pen­tru toţi, tineri şi bätruni, sunt pagi­nile de veche şi noua literaturi ro­mânească din acest almanah, ilustra­ţi uni interesante şi foarte bine prinse, aprecieri asupra marilor dispăruţi ai acestui an. — TOTUL SE POATE CITI PENTRU MODESTA SUMA DE 4 L E I .

5L

INSTANTANEU

REVANZA7ÖRI AU RABAT30% S.BARA5CH ИЕШ9 B 1 ) C U R E $ T 1 ^ T E L E F : 2 6 / 8 1

S3JMWBtnîHl№lnit!!l1! Curăţă obrazul cu «buri fi elec­tricitate de puncte uejpe.

Salon pentru '-чореш^ЩЁ^Л- I* ori-ce culoare.

ЩШЁІсига de specialişti cu " ictante.

de cei mai Ьаді lueători. Gliceriée: tiisdae ro­

le pe mâini şi обтЩЬе» 15 \Щіоп se арЦсй «e faţă. ir punctele negre ş) ridu-

ЩЯц'! d'ange lichie otnfru bu-(JEaoţine culoarea. ШІ ş ' 15. Ящше mistericuse lichH care t e S l u î loşeaţa naturali Leié

É mrqinal albeşte faţf, mâi-decolté-ul. Ів» S M 15.

~ ' " roş, coloieată éqgbille. jntané: vopsea, de păr în tul orile. Lei 16.

éne de Beauté; dispar pes-garantat. Lei 35. Л Velutte : ditpâr petele mele. Lei 25: ţ.

ra distruge cojile 9І iritat ei 25. à Orşova original. Lei 12. e Franceze toate mire ite, toilette. Mireiéie pot că-

oal, Beteală cu chirie, ţi catalogul gţato. pentru bae, parfumează si azu corpul, lei 19-40-80. u(s*ii şi Parfqnjerile ca­

p i * Abat. • .Casa S. Bara*ck

tyjMtftjeşti, Regală 9. fejel Kl

W№ *JfiP ШЫл General tahárary

No. 76 ( )-na COSCO).

UNIVERSUL LITERAR ROTíDELÜL^UCFJÜRILOR Ah l u c r u r i l e cum v o r b e s c , Ş i ' n p a c e nu v o r s ä t e l a s e : B r o n z , c a t i f e a , l e m n s a u m a t e s a « P r i n g r a i u a p r o a p e o m e n e s c .

Tu l e c r e z i m o a r t e ş i t r ă e s o î m p r ă ş t i a t e ' n o r i - c e c a s e . Oh! l u c r u r i l e cum v o r b e s c , Ş i ' n p a c e nu v o r s ă t e l a s e , -

Ş i c â t e n u - ţ i m a i p o v e s t e s c i n p u s t n i c i a l o r r e t r a s e : Cu t o t c e s u f l e t u - ţ i u i t a s o Te ' n b i e s a u t e c h i n u e s c . Oh l u c r u r i l e cum v o r b e s c ,

A l e x a n d r u Macci lonski

M O T I V D E D I V O R J în t r ' o auPă a m i a z ă doţnaul

Nicu Săvttlescai» däredt'orul p re ie c t i i r e i judeţului, im om ca de 35 dte ani foaufee cum t»e cade şi ser ios , c o t e a za-xetele cotidiane, a ş e z a t co­mod- la. el acasă- oe u n foto-î iu apropia t de soba d e te ra ­cotă- c a r e d ă d e a o c ă M u r ă "ctolce si moJeteoá- Pe c â » d »Mari, t â n ă r a si dí-ösralaaa lui Ъіеѵ&вЩ a r ă t a S m a r a n d e i — « o u a seţrvitoaa-e — cuim se fa­ce o cafea Ki«S i n r lde si cu «jaiittac ta spirt-

— Citeşte tatre Nicù-le sä nud - si an c e se m a 1 pet rece.

— Războiul asta, d raeä , a î ncu rca t c-u desăvâr ş i r e lucru-,т»І \ sunt consecinţe Ja «iure n k i nu te a^tenii- Asculta œ -,va nosfójn: la P a r i s divorturi-2 e s 'au ûïmuHit cei »i i toi eu, 50 ' 2 strfn clin ce era.. . '

— Şi care e cauza? 1 — ş t i u si e u ? Probabil fe­

mei le cu luxul lo r . . . ou pre tenţiunile iior-.

— Taci , *aci- nu miai sPune: voi bărbaţ i i sun te ţ i de vina.

Domnul Nicu Sävulescii ' ea să пи'"»і supere nevasta, t ăcu . El e r a o f i re bună gi molate­că. Raţiona, lufcrurüe serios, d in «eperientă- Mai fusese o -

datá 1 însura t cu o femeie ca r e '! înşeiase si d i n car© Di'i ci­n ă s'a si divorţat- Cunoştea Ia perfecţie capriciile fewrşesti şi cămta' dui 'ă puterea lui- s ă le îndep-linească' Măriei- noua ' u i soţie cu care e r a î n s u r a t dc câteva luni.

Ma*ţa e r a mvà t a n á r * *l*s câ t el c u cwiäprezecö ani . E a er«, o I u - e iu te si nervoasă , vorbea de n tu- te o r i , *п.чікі£ şi se ?ândc-;» ne u r m a . lumm

care supăra adesea pe aomrtuf Săvulescu- ш '

Dar el se învăţase si c u .a* ta, a«a că închidea âiscu&a. t ăcând .

— Şi dc ce tac i acum?-. & sc ea când îl văzu că n u ră& Punde nimic.

— Ce sä fac d ragă dacă tu ai alte idei.

- - Te:am observa t e u : în to tdeauna când e ceva in t e re ­sant , t a c i . - m ă consideri ca un copilaş dc clasa I-a Prim».] i-ä. Tu s tü tot- eu, nu ştiu n i mic-.- Cu mine di®cuti _fdoai a t â t : ce m â n c ă m astăzi . <teA 'iu mal avem lemne, dac.ă nuf s'au stri.-at mură tu r i l e . Parcă' asi ii mena je ra dumîtale- іед mi nevasta dumi ta je ' . .

— îmi pare rău- <h'i\z'Á- cu ce te-am supăra t? -

— Cu tií c o r f a duraitai-c Ia.'

Ä50 Unes

Ш cum bărbaţ i i sunt de vină »e exPiicä!.. SI probabil că tot id^n cauza, astia, te-ai divor­ţa* de pr ima dum Hale sot

Cu toa t ă oaJmitatea iui, Ni-cu simţi că i se ridică sângele la c ap :

— Nu, nu e adevărat!- , p r ' -«aa sotie m'a înseiat- . am or ins 'o în flagrant... sunt doar 'flcte în d o s a r u l tr ibunalului.-

— Dacă te-a înşelat, t o t d u m n e a t a e 9tt d e v ină ; t e a 1

Pur t a t cu dânsa t o t asa de •ursuz'.-. $ i ce ora să f a c ă ff maia'.

Şi-a i ă s i t un aUul o a r e s'o 'distreze-. Iată cum se expl i­c ă v ina bărbaţ i lor ctriar când femeia înşeală!-. Si tu proba Ы1 că 'mi caiiU si mie -v— m o t i v Ca să scapi de mine ! •

— î m i nare rău- M a n . că ffce exPrimi astfel... Nn .mă Dort eu cum se cade cu t ine? n u te duc iu lume? la t ea t ru? l a bal? nu ai tu ce 'ti t r ebue? ce ' t i lipseşte?..

— Nu» nu!... n'am! De o sap îfâmână te-am TUgat să 'mi lei o pălărie. . .

— Bine, ti-am ePus: peste eâtova ziile, buge tu l s'a can isprăvit-., aştept salariu. . .

— Dacă m'a i iubi cum

r j N l V F R S D L LITERA H

Iii- a 1 fi scos bani dela ban­că Si -mi-ai fi dat.

-— Bine dragă- pentru ortoe n i m i c u r i -

— Curo-? cum? nimicuri ai zis? Pă l ă r i a mea e Щтк- Dé t r u dumnea ta? vezi... zi cá n'acn drePtate! . .

— Zău» dacă te m a i în toi* Mari--

— Nu înţelegi pent ru că Пм vrei- Da, da ! s imt s igură eă si Smaranda a înţeles...

Năucit de cap, domnul Щ-cu Săvuleaeu, duca ce se u i ­tă la ceas, cen i serviiloarei pardf->i.ul-

— C u m ? . . . si aj vroi să pleci d u p ă ce mi -a 1 făcut ar tâtia nervi?

—- M aşteaptă Prefectul dra­g ă -

~ Lasă să aştepte-.- să s tai acasă- . vreau eu! ГЗйі саиьа dumitaîe s'a r ăc i t $i cafeaua...

— Bine, dragă* *e ascuLf: iacă stau-- Ф se a^eză tăcu* рѳ canapea.-. ,

Urmă u n m o m e n t de lieb­te. Amândoi s tau suPărat j fă­r ă să spună un ouvânit-

In u r m ă Mart rupse tăce­rea ' z icând de da ta asia p* un ton ma i du lce :

— Si ascultă Nucule, decă vreodată ar fi să divor tes i d«

mine si eu a^j S'eiri Ia ïvft&,»ïa m'ai ртчпі? V • m •*»•-•*•

— Eu?... cum s i ha'.'-.- daj. •nu ca sotie. ' ' " " C-''.* '

— Si de- «e? •'. -r

— Nu m la s i lege»' aâr.ss* mai cnnutiăm;- «a» letue*' «'ai găsi o sohitiun» cere a* ' Ц mai Ьиюа dàali edsál«iria •> care desigur Щ te-aV,' Щт mai Pulin nervoş i .

— Si oare- Nic4»e? •—-Terasi РПщі dpara- e»

та*н>аіега-~ Ga rn^naie*»?.. «a?- "•*>

àar asta e prea «taiff.. '»»4« e o adevărată i*|ur*e. de»-нийе!..а«ш?-. eu, 4w mitale*!- Aeom vid éu oe intentia» щ'ая )олі).. 0".?*І spun maen« !.• Ѵёіві. v*efr. 'jJL aas spus et» că mă « w i d M '.«• o najjnajer* si ^ е » sotte... ^ dr^rtöte- da!., si'-щШ e* vortez! *> diucând»*» ba**» la ochi Incevii M ott*sra lftè*r tineä. . • •?**

Apoi fh»r»a *Шж т»шШ\ Ifi

— Ce n»»* srftei? -à du-te, că t'e »imvtik ^ е * * » tul... ' ;

л

TV càmi, еОнШа Нкм Щ vuletstm sin «a ваве « o c h » sgâi*>» ţa motanul «e*e toi*»»' l â n g ă soie >'.• •

S C H I T U L fos Ialomiţa 'n repedeki-i val, Atâtea vorbe câniâ si suspină Şi-ades câte-o poveste osa de lină, De-apar sihastrii albi, zâmbind pc mal

Şl spune — şi htgàuà — şi vorbeşte, De par'ca pentru ei coHndă ea, Şi par'cà înţelegând s'ar bucura, Si saltă si tresaltă şi zâmbeşte.

Pornind deaóia păşind din cuibnt •<•>, Cum scapă 'n valea plină de ecouri Si 'nalţă glasul viu, răsunător

Bătrâni o urmăresc în depărtare Tăcând, şi par'eă-i prinde süßend tte dor, S'arunce 'n vatu-i sprinten câte-o floare

Dar noaptea se coboară "ntet şi 4a ]' \ Sub piscuri şi pe véka 'nta/sănutia. Un clopot cerne liniştea-adunată în sufletele blândei Un sunet,- ; : ' ;

•ifi - , V»'

Prelung se pierde ebmteeul ámvm. Sub noaptea ІіпЦШл şi 'notohUi^ De parcă-'l conti ea, pe Iwmea tooéi De par'ci-o 'ntatneşic 'nfr'nu suspin.

ti piscurile iae — şi brasn tmp ^ Si ІаІотЦа nue 'ngefnb/năţta, .л Ѵ г :. Si pasărUe 'n aer pnr'că шас

Colindă doar un glas tornit ae rus, f/n glas de-oţet, te 'n taina /ermeeatè Revarsă lot ee toat«-ave»n>- de spus.

Mihai! Cattfiaira.

UNIVERSUL LITEKAK ce i

LA N U N T A LUI PETCU МШцо. ej spune colea, când îi л щ і к Frobei. că. Pe tou . se ru-'Фиі. când v ru i să-i fur vorba . . J•^-.'.ЩІИ.^ ai răbdare , că n'o

* <i v e a c înche ia t până in DumL діоіі. Si e r a . . . , a**- colo. Pe la ÎŞÎlwrifeUj- 1-Uecilor c â n d toată

4 . fîfea .jsra.jCa 6 m i reasă , împo-. do^jtă .cu "toate .minunăţ i i le . * ratfO* de JjorivJjiiirâiiàri de p ă .

,*іг*1еѵ. a vau t de v ia ţa , pre tu-" tiftdesii.

m іда «fţ.simtea t r j* t e ţ e a , — . a t â ţ . oă Mo» Stoica, edecul da

iul«i.' îrr^h^eee осЬЦ pe .vec i . . Л і і й ш і p lelea F l o a r e a .să-şi ; J ^ n g * . .în<*MaW»l. vjeţei ! :. lYÎaţa , i eb u onea din t o a t e ÍQ1-

l i n » ou p ă c a t a r fi gl&suit .«Ь&а? juQtarui Dn.nPtraicb. e : /fltei,,*» vedeţ i , de n u s'o îu-

.;j$m. l i J « 4 e * J S w r e a . î n t ru 'un -la vimijta lui P e t o u —

.Y.orbâ-mare. iaeă... ; .MLvedeli.<eA. nu g e a b a a os-* W t notar»!.- g u r a : lelea F l o a -

"Mb e** bucă t ă reasă mare Şi-i ..ЩІ>а^ CÂ. dea оадІі,- şi cum ar B »tat ţ e apănă la cân tece le #Hşi#te*u«ite ale- aer ipear i lor

Cu câta ne răbda re . î nd răgo-уЛЛіі . - a e t ep tau timpul când ,

*mâu4o i , sjûiruiï, ;vr ü sâlăe-jgah «üb un t a v a n !

j£ra Sâmbută p e la t o a c ă : i'e. ОДЙшІ.

Pjâeaii . dichisiţ i , sim-ţiti. o l a& spre e**a g i n e r e ' u i c a r e l i pma I A O fugă de cal, de-**Г*»ге <ie mi reasă , d e c u m

©ofeati tipr* moară. 3 f îa»iru©se p r i n ogradă. îşi

iM*jnd mâin i le şi'n. melodiile l ă u t a r i d in t ă r e u l e t . "alt*, ttbiu*. de ti-e m a í niar^ d r a g u l . PetCtt, se ' erecte o seamă ca si feradu) ое-і e tà înfiipt sus, pe e pră j jnă . d e ogradă .

Fro«a. ac*eă la b ă t r â n i ! «jmt*. nişte rfurniei p r j n t r u p j *i Pr imeşte de-w>r-ia m o s a f í r i . | 6 i «a -A mâtidră, m a i m â n d r ă I c h i a r i}e ,câ t ,o zeiţă ş,-. de eâ ţ j bradu] c« se clat ină Şi el a V«e bună în să ru ta rea vântului ! Cp. a d i e lenèvds. Petcu. as«-іаеам шхеі s fâr le i* . cere .voc ;

o a l ip i tă de la mosafii'i şi se î n d r e a p t ă sp re M a n e a nunn maro — să-] aducă la n i a să -

După c e i a u m a s a . p r e s ă r a t ă în vorbe eu t eme i şi şagă, în u r ă r i de fericire, se încearcă ş,- ei, uTichieşii. a lovi. o d a t ă , de două-o r i călcâiele 'n pă­mânt.-, eă doar n 'o i'i j u r ă mânt . »

A doua Dumin ică : z; fru­moasă. $j soarele, Par ' că se simţise de n u n t a lui Pe tcu de zâmbea ve^el. u r când de z^r t r ep te l e t randaf i r i i a boitei cereşti- Sumetlenie de flăcăi, fete m a r i :M d u c 1* mi reasă" sa gă tească bradul- Fe l de fel de h i r t ü văpsife, tăiate şuvi->e-suvite, c r e * t a t e m ă r u n t *>e de marg in i . împodobesc bra­du l . Pe când in vârf í se leagă un m ă r şi eâţ i-va covrigi . De bucur ie c'au săvâpşjt b radu l Pe Plac. im flăcău se a g a t ă de mâneca şubredă a lui NHă lău . tarul şi-1 roafrâ ,.să.i zică o bă . t u t ă ; şi. apoi, începutul e a-nevoe: din f ă râmi ţa de ..sâr­bă o d a u î n ./brâu'-et'' sj i a r ă jocul încins. Mireasa . îna l ta voinică, f rumoasă — cum

s p n t mai t o a t e fetele din TYes-t ienj — gă t i t ă „lucru m a r e " , ©se în uSa casei, surâde, ia do. n î ţ a de Pe p r ^ P ă şi cu c â t i v a

flăcăi însoţjtori — o ja spre fân tână . A ş a - i obiceiul, n ' a 1

ce c â r t i — g lumeş te unül. In m â n a s t ângă t ine doniţa, iar de cealal tă . înt insă, o tine un flăcău apr ins la fată. gătit — c'aşa îi place lui Minon Mo-r a r u ' u i . Lăutar i i se i au după mireasă , i a r a l t flăcău, tot voj, nie ehipe'ş. m e r e e eu bradul sp r i jmi t în b râu . iute ş i chiue măsura t . în tâ lnesc o fântână, a doua Si nu se aba t ° e câ t la a t r e i a ; un flăcău se rePede la c u m p ă n ă , o afundă repede &i după ce umple doni ţa . mireaSe surâde şi o răs tonrnâ OU picio­rul- Chiuind, flăcăul, la o a

t reia casă, ump ' e doni ţa Ş-; m a i veseli Se î nd reap tă сц to--t i i sti e casă P r i n i " r S!>o>u roesc. t in şi ei a v e s e l e , і я г l ău ta r i i îşi ap r ind instrumen­tele. B radu l m e r g e î n a i n t e

în chiote ; i n ' t o c u r i l e porţi lor, femei, copii duo m â n a s t răz i ; n â ochilor şi p r ivesc la .,ce-» în s t a r p t i n e r e ţ e a si înfumura^ teje v isur i ' ' . CajnH. simt, şi ai că nu- i şagă !a mijloc; n u la­t r ă ei ascultă, pe t recându- i c a ochii blânzj.

Mireasa, d 'abia t r ăgându-ş î duhul, cu obr a : ' i í rumepi . slo­boade doniţa din mâini pe p r L spa casei, a fundându-se în lâ-u n t r u l , ruşinată . Câţi-va flâ ' căi î n v o r b e cu tâjc, înfig bra* dul îns tuhul coşarului . Sărma­nul g i n e r e numai e] nu caPătâ aşa mândre ţe , a s a gă tea lă de brad.

-\"u t r ece mult cie la e ina rea de p r ânz şj se a u d e d in ce î a ee mai înţeles z i c ă t u r a l ău ta ­rilor, şi la m i r e a s ă şi la gine* re . é

Câte-va femei . înţol i te ca de n u n t ă , duc Ploconul ] a mi rea ­să : o azimă înflorată si pe dea* supra covrigi, cofeturi...

Totul orice mişcare, or ice — orice. . . se în f rânează eo chiote, cu urărj. . . că doa r aß? ta-i sui'Ietu] nunte i .

In casa cura tă . p e m a s a u n -de-i sp r i j i n i t ă oglinda m a r e , o cană cu dulceaţă, conjurată de nişte p u i a n d r P de ceşti şi câte^ v a sticle m a r i de r a c h j u — a-dastă gus ta t î r i - Nunul -— Ma­nea — cu câţi-ya oameni , ..1»-Pitî de inima lui'", se lasă spre casa g inere lu i Petcu- Toti ho­hotesc, toţi b a t din palme... chiuesc. urează... P e t c u îşj la­să capul în j o s : s u r â d e ' n ae^ c-uns- r1

O m a s ă lungă, conjura tă de scaune aduna te dePp ]a eârŞ" marul Gârcan. adună pè toţ i ,.s*j ia mezelicul ' ' : ţuică. co. л L igî. mere... Nunu l Manea, om grăsuliu roşcovan la faţă, c'a fost şj el odată câ r şmar . Prinde de mână Pe P e t c u ş; a v o e bună, cu ma i mul ţ i se î n , d r eap t ă sp r e mirerisă.

Colăx/erii. călăr i . în sgomote de clopoţei, fu? chiuind î n a intea nunului. Dăiioiu. în frun-tea lor. pe nn cal svăpă i n t pă. t a t eu aîb şi negru ţ i nând o Ploscă în dreap ta şi . .bradul ' '

In fngra teja. nebună Hi a-'äuc\ am'nte. de t ă ! a r i — de Prin c«rti ~ C'(» ţinea înşirui!- ' P e o f rânghie — t ivsv 'nsfiu-

i. g e r a t e de оашеп 1 , iar hradi'.i _ diu fugă — p a r e o í'emcíe •d ren ţu i t ă — şi astfel, S p stor-ige ca o năjut 'ă în nori i d e p r a i ce se îna l t ă tţin adâncul satu­lu i . .

MifeaSa, iese în Prag î; VV-n»e*te zâmbind, se r ioasă , şi s t ropeş t e Pe . .b ineveni ţ i i ' - eu :Un busjjioc muiat în apa doni-îtei Pe ca re a mar t i r iza t -o at&t. j D u p ă două t re i olipte Tjjică. lău tarul ma i b ă t r â n , da r mai durduliu, apuc'ă doniţa, o ma i goleş te puţ in , şi аР«і eu o r e -Pezieiune ea din basnip o as-v â r l ă pestp, casă. de câ t Pf-ici să să ru te pământul . ' Is te ţ , în v â r ţ d e p ic ioare , se W â n f e a z ă :

Trăiască. , trăiască., liiiii-.. Lău ta r i i înceP §i ma i voioşi,

jjfândind eă şi-au u n s gâ t le jur i te eu ţu ică t a r e de la d e a l ^Toţi a i neamului : nunul , nu-'na , ginerele , mireasa. , . Ы Jprinid mană de m â n ă şi joacă . .nuneasea ' ' cu a t â t foc. dând peo l de trei ori. I n ă s t timp anoaşa Stana , j umnl ind p e fu-piş o pâ ine de miez. a runcă 'n Aeí î n f i e rbân t a ţ i l a . э°с dân -Sdu-le con ju r şi chiuind; toti se [iau d u p ă g u r a ei- După nunea -ecă'. n a ş a — lelea S u l t a n a — jaruipe o p â i n e pe capul miresei , jdl'apoj urgindu-i îndes tu lare 'n joasă, o s v â r l â în ogradă . O -Фііі, dxtfăind. d au t'uea în 'brânci şi ee gheonfesc c a r e «'o aPnee pe toată. P e lângă imumăJiga d e toate zilele, hal­i t» ceia d e pâ ine le P a r e co-izonac 'oacheş.

' C u t o a t e c ă bjserioa; nn-i de pài la o a r u n c ă t u r ă d e p i a t r ă i— kfepărtare, ei to t urcă în-Mt'tí c ă r u ţ ă — să facă obiceiul. ,» i D a i cai , mar i . bălani , pă ta ţ i jfeu v â n ă t , s e s c u t u r ă ]ăsând jitf! s e a n d ă n i ş te sune te dulci

fe Ш&l£ute lucitoare de-ara-

PLÂNSUL .Ám stat şi te-am privit pe când

vlônçeai... Mi s'a părut că văd Dică-iuri de rouă pe un trandafir...

Apoi te-am văzut râzând şi mi sa uruUcă vadgerle sclipind: numai ela

Mirii stau lângă „vizitiu' ' , ' »a ' n t e , Jnr înapoia |or doini l u m i n ă r i mar i *!an înfipte îu m á u e V mirelui, ca re când i i («nd se ui ta cu coada ochilor la mireasă ; î eodirlă stau „Ъіе-btematU d e ' o a c h e ş i " . t r e m u -rându-Je jnăruntaele din ei carnea obrazului. Nici ei nu Pricep e f t eantă : când sâ rbă , eând „Şpana ' ' când vals ţi­gănesc , după c u m îj sal tă co-dirîa- ( ia ta-gata . de nu se ţi­nea în dreapta , să cadă tam-balaglu! . cu ladă cu tot...

Pp de marg inea căruţe i se a t â r n ă rubedeni i şi vizitiu- a -t inge cu sfârcul biciului, caii — şi sboarö. In u rmă- | e , norod mu]t Se î nd reap tă sPre biseri­că. Ajunşi nun taş i i popa Te-l"ni. îl în tâmpină la uşa biseri-oei şi-i î n t r eabă de câ te une­le, în g]umă. când pe mine când Pe mireasă: — P f t voie vă e uni rea?

Apoi eă t e ţii poene scur te c*f es din g u r a preotului .

To ţ i hohot i ră în t r 'un mur­m u r nepr ieeput . Deopar te , ţl-ganji răsuceau ţ igăr i c a pe de­get. După ee-şi afumă gât le­jurile, s u n t r a n J u r a i i de flăcăi şi încep a seâr tâ i . făcând bora din ce în ee mai la rgă . La câţi­va Paşi »e află cimitirul, cu t r i s t e ţ ea luj. cu ciunti tele- i crue; ia fiecare t ivgă go a l ă , p e

când. deasupra .,пеРй»агеа" bătă toreş te ]utul. — H a i ! in­t ra ţ i — făcu popa. si se dădu la o P a r t e din uşa biserici i , fă­când Joc s ă i n t r e spuza d f t Ju-me ce-o î m p r e s u r a s e . Dască­lul Ioni ţă . b ă t r â n , neputincios, adus ]a spate , dft târcoale. 91 e|. doar l'o pr icepe . . tata socru'* pen t ru un Pachet d'ăla neg ru şi pen t ru câ+evi gâ lgâ i t u r i la T a c h e

Tuşeş te si el. î ngână şi-şi fa­ce de lucru din nimica.,, uşor..

In mijlocul bisericei, Pe ° masă sunt înş i ru i te : inelele de logodnă... un Pahar cu vin..-соѵгіві". Logodna n u ţ i n u

creţuri le frunte i şî începu sluj­ba cununiei . Lumea s P inghe-sue să vadă ..bobopeii' ' —» c8... frumortse t a r e îi mireasa!- . — t'C fe | ; . . . sicTitira din caP.

Dascălul Ioniţă. cu ochelari i Pe după urechi , îşi dregea « l a ­şul meveû-mereu, miori**.-cân tă Pe . .glasuri ' ' şj-şi m u t ă t rupul cund pe un picior când pe altul — ca uu cocostârc.

Mir i i stau ea d e p i a t r ă ; doar clipesc, înghi t , su râd — 9i °amen i fără a s t âmpăr se în­ghesuie pe de lă tur i .

Popa, duPă to-ate-alea. i» <* f r â n t u r ă de covrig mu ia t ă î n v>n slujit si în t inde s p r e g u r * g inere lu i ; când dădu s'o іцз-í'aee. popa ..hot" i-o trăise îna­poi, păcalindu-l . Toti тЫ, în ­t r 'un hohot zgomotos. I a r î i dădu ] a gurfi iar î | PăeăHî -a t r e i a oa r ă ü dădu paC'e я м . stecând-o pe aeeuna. îi - de te voe la va le d A gât- A c u m rândnj miresei : hazul • şi Aţa,-mare- După c o v r i g i . popa. e»e-zându-Je setea, are Pr$*3 éé a-i Păcăli jar. Âfar*. l lu ta t t t au asuda t cântând flftm&nzi]or de a'Şi deaface şoldurile pe рй» m â n t şi ti-e t e a m a o i <ă» зШа t ropoeaia . nu şi-a e»it din dări vre-ujj mort , sft s b e t f : # l -a-a . . ia mai iaeaţi-ne Ипі<М% în voe! că... acum v ă g&ttii.Щ vä t r a g aci în împăra ţ i» а*ф* trä... Dar... n 'au cûrt i t âè m, mei nmi\: «e vede-eă i-a èâtat în cinstea lui Peteu.

Deoparte , un celâcer . . fu№ bradul ' ' g ă t i t şi evărlâ огвщги» te Pes te umer i i a suda ţ i fi'ft mâ ine le în t inse c P aŞteaP^H* pr indă , şi s ă le pfl#tre«e vre ­me înde lunga ta , ca Pe пЙ*И moaşte- я

Alt oolăoer ia mă>a|. tft e«* vrigii din vâffni brâde la iç i - ï l potoleşte glasul neadotm.it oi stomacului- * -

Va urma)

ştefan C. Ioaa-Deîa»cbi« mult . P o p a Telini îşi aduna

31 R A S U U se poate asemăna cu razele care stră* lucesc din ochii tăi şi numai ele se aseamănă cu strălucirea dinţilor Ш albi .

lillciuresctt.

N O A P T E D E G R O A Z A NQCpte de groază Largai palat Pustiu de oameni Şi desbrăcat De framseţuri Si bogăţii Părea o criptă Ce 'nghife vii.

in port ae maică, Ca valul sar, Юоапиіа apare iZaută 'n Jur £a se opreşte ta un pervaz ţipindde geanta fi SluburLohraz..%~

Dau nebuneşte Cu limbi de smei, Tunuri în zidul Cetăfei Ei... S'aud în noapte Roibii cum bat Cu oastea drumul In spre palat.*

Doaâtna lărgeşte Geamul deschis %

— Mai bine moartă Colo 'n abis De cât s'ajungă Al sorţii joc In mâna celor Ce-aruncă foc.

Dedicată M . S. REQINEi

Gemete grele Din spre pridvoi Tumdu-i gândul Cec ajutor... O chiamă gtasui Celor ce mor Ca pe un îngej Ocrotitor...,

Fè^Efpalà Roşeşte iar — Inima-islabş Geme 'n zadar Nu pustiirea Sbucium păgân, Glasul durere* Ne e slăoăn.

Maria Cunţaa

ГРОЕМ IN PROZA)

"prietenului Georffé В«{«гіме»

Г Mare Oglindă capricioasă a Cerului senjn şi înorat, barome. t ru fluid al furtunilor, cioclu neîndurat al naufragiaţilor, pri­lej nimerit de poezie şi sbucjum...

Te vedeam întâia dată "Ja Constanţa- într 'o dimineaţă rece rte Septembrie. Eram copil cior. nie d t orizonturi nouă, de sen. zaţiil* necunoscute... Sufletul toi-eiş liniştit şi senin ca cerul aibasirii ăe vai'S. Dorisem de nîult să te văd aevea, aşa cum Jmi închipuiam în visurile copî-I&rM: o IpftnöTere nesfârşită do aPă'idBIMfcl, wăjită, din adun . cui i^ref^eşeau Nimfele.

In xftrmrteaţa acaja înaiuto ne a se îngâna n tea cu ziua aşteptam po p.a. ăsaritul sOJ relui. Огігс-aiui pa;-vi Iv.mhiat de n«-.căriîa ЧОДі foc í)liii>::s!í

greutatea bolţii cereşti. Şi lumi­na aceea creştia biruitoare tot mai mult... până ce un disc e-norm istrălucitor d'd aur, arun. când văpăi furtunoase de lumi­nă, se ivi din Adâncuri, reflec-tându.se pe giulgiul tău albas-tru-verzui Hniştjt ca o oglinda.

Toată fii rea 'amuţiae par'că privihef această deşteptare fas­tuoasă a regelui zilei din pala­tul apelor.

Un vânt turbat -prinse să su. fie dinspre Soare apune, rostogo­lind pe cer nouri negri. Deodată i c a i turburat ca prin farmec. Undele păreau cu vorbesc o lim­bă neînţeleasa caro se at iiimbă' niai Jpoi într'o bolborosii'!,1 ciu­dată; glasul vântului sc Îngâna cu l'osnpinl voluriinr CC. jHtr'ci

a r fi voit să se ridice pc arjpeW lui spre nourj. Zeiţa apelor păi r e a că-şi revarsă mânia în furii talazurilor spumegate. O simfoj nje lugubră a mării!...

Am fugit îngrozit ca un reit« gios din faţa tabloului ,-Judecăţii din urmă*'... Era în glasul tău o chemare înfiorătoare; îmi simv ţeam sufletul turburat de.sbu* cjumul apelor- auzeam povestea furtunoasă a vieţii.

Mare'.. . oglinda capricioasă 4, cerului senin şi înorat, baromej tru fluid al furtunilor, cjocliî neîndtirat al naufragiaţilor, pri4ş lej nemerit d„» poésie şi sbuciumjj{ Ui frămânţi azi ^acfarníc furiile* sufletul copilului de odinioarăî te-a îngunuchirft suh AtoLPater* nicia durerii...?

-JNPvERSur. и г ѵ к т

M Ă R T U R I S I R E Mi-eşti d ragă muH, frumoasa mea, mi-eşti d ragă mult... Nu-i grai sub cer, iubirea mea s'o s p u n ă ! " : ' '•: De-o vectnicie ntrcagă par -c ' ascu l t { Poemul ^fânt ce- 'n inimă-mi s 'adună, Dar taina nu {i-am spus-o nici-odaîă^

Iubirea mea-i o lyră fermecată, Un susur mângâios de unde line Ge lunecă prin pietre de a r g i n t ; E un p J top de tainice susp ine ; E un parfum de flori de mărgărit ; Un cânt a iomitor de ciocârli i ; E un refren cie calde melodii Ce ca din veacuri vine, — şi-! a s c u l t . . VU-eşti dragă mult, irumoaoa mea, mi-eşti drae. l mult,

In nopţile de Mai, cu vis de lună, Când firea toată nu-i decât un v i s ; Când sui le 'ul meu tot e un abis Clocotitor de dragos te nebună, tar tu visezi, ca t ioarea unui crin Sub sărutarea stropilor de rouă, — Eu îngenunchi la pa tu l tău , — un colţ de raf Iluminat de zâmbe tu - ţ i divin, — Şi rob cu totul chipului bălai, Cu păru! tors din auru l de lună, — întruchipez din mii de flori cunună Şi- 'mpodobindu- ţ i tâmple le-amândouâ, Mă înfior de-al chipului tâu har Şi p lâng , — de adorare t r emurând , —, C u m n'a mзі p lâns o mimă nici-când In faţa Preacura te i din A l t a r !

O , de-a i , lăsa din ochii tăi p rază De mângăere 'n inima-mi să cază, — M'aşi înălţa cu sufletul la stele Şi te -aş i cânia acolo, între ele, încât le-aşi st inge pentru t o tdeauna ; . Aşi st inge-apoi şi soarele şi luna, Şi 'n locul lor, — prin tainicul meu vers. Ai străluci doar tu în Univers !

Dar n 'o să am nicicând atât noroc. Ci m'oi topi 'n iubirea mea de foc, înfiorat de-al chipului t ă u h a r ; Plângând, — de adorare t r emurând , -C u m n 'a mai plâns o inimă n i c i c â n d . In fata Preacuratei dih Altár !

V. Mit TA RU.

Util» BUSUL LTTCRAK

M Y T H O L O G I E h H interesul citttertter noştri, t tretfom util a reproduce unele părţi în . rezumat din lucrarea Clui dr. I. Kiriíc, cu •.•clişeele., respective.

CAP. II. - ( r t w f t a l u m e i j Prima divinitate c e ' a ' - etapă-!

•Ц întregul uhiverg a fost intv.' nerecul Brebos, numit tneă Şi i Àeklys ce' însemnează mâhni re . ' tr tst i ţă, iar la Români adoptat şub numele dc Caligo. având •„ «eiaşi semnificare. De aci expre-1 ai unea : cotea Caligo mentis : tDtunecjme profundă a spiritu. iui. д mintei.

Dupa H.ísiode іпьэ, origina U-• fcîvereuIUi a provenit din Chaos

ferfoniAcind prăpastia fără; rond. gelul complect, spaţiul jn-

Jilnit: căci cuvântul haos provine tűn futni* a conţine ; de unde a. eoj : lipsă', prvaţiune. Cu alt* «mvinte, Chaosul deşi poseda to. I

i tul nu ar« fosă nimic în el, a-: W ă de un spaţju deschis, gol. j Ш*вша . pelorion... In ade j •Ară S«are, fără tună, fără ape ; JU fs>« nje; n vegitaţie ci n u j 4f»«f o massă'întunecoasa' com. ' 4puek dintr'uM singur corp. in ' «ere Jttái toate elementele n*tu-«el se găseau amestecata Ia UD І«е şi Î B necontenită luptă intre ei». AeMei cale rtoj se luptau cu

' <*>ie >aM*. cele umede t u cele ueeete. oale. moi cu cele tari. Hr, ţpie, nu greutate cu cele ЩгІ gr.? \ «Bite. Dar р»іп puteräa covârşk

• Umt% a provhdenţFj 'umină ş a i

ffcsot (Lux facta est), $i atunci! «rdinea se aşezară în toate şi] »eWe? Chaosul dispare înlocuin-i «Чі-se prin cale ee vedem şi ad . i ţ rerăm. pir. aoaaetă «іяШі in-1 ê«npji ш eejj Ceriu şi ратаЩиіЛ t>ar tn spaţiu, <« aer, apare ö | «ţ int i aumjti Eros cu putere a. *rac*ivă care uoeete ceru] cu pă. тяшЬЛ, dia care »poi se nast* «Trete* si Sffz: Zeu! maaculjn ţi •wvenin el tniunoreciiHW. Apoi «In Br*bvt i'i Syi- s'a născut Л/ iker şi Himera ; principiul плл«. «tritt! »i feroenin al luminai, ai *<ticft ruBdea fbn efereje cai? mai b a t t e ale eeruJui deci : eihet'ui,

şi lumina atmosferei pâmâu. teşni- adică ajua obişnuită, in fi­ne din această primă căeătorie a lui UraMs (Cerul) cu Qheea ( P ă m â n t a u eşit Okeanos t a . tăi apelor ce brăsdează si încon--j oară pământul dându.i udat ura trebuincioasă ; . apoi Hyperion J (Soarale). Phoebe (Luna-), cei 3 Cjclopj Brontes, Ste'opeş şi a r . i ghes! oe reprezintă tunete]* şi fulgerile precum şi сѳМ*Нѳ ele-npiente ca vulcanii, ce sgudue pământul şi tulbură atmosfera: toate reprezentând numai ratít, I pân* când la urmă apare Chro. \ nos (ŐÍD sanscritul Kar, creator), apoj Themis reprezentând î*gea, Mnemosyn-a aducerea aminte a bunătăţilor primire. P«*«iieâfie Zeiţa verităţei şi a modteetiei. preCurnsi Asirera Zeiţa dreptă.

Dar iarăşd, tot dnpă H'ísiód. geniul pământului numit D?-mogargon, plictisit fiindcă n a r e ca tovarăş decât pe Chaos şi E. temitatta, şi-a construit un mic aparat tn formă de glob sau sferă, ce i-a, servit apoi ca mijloc <*> transport şi priu care a eşit din fundul pământului . Atunci făcând o aecursiune orbi tsră formează Ceru) ; apoi descoperă focul din oare a ,век Soarele şţ In fine apele diri care au eşjt tnsVile, Tot aceet Zeu.a. format in sânul pământului Tartartd <и " tot Ini se' cfatoreşte Noapte^ drehe, Pareefo şi aite div^nită.ţi ce sunt date ca ai săţ copii.

După! altă legenda însă. toate hscrtirile *i toţi Zeei tsj ctatoresc naşterea lor Осевгмгіыі oe are du eoţie pe Theiys. Dec». Oceauul a M i i . prr*dt»că.tom|. iar Thetye « mama cir.- tecoodează,, care naşte şj hrăneşte pe toii Щ pe toata, Aoeaeta concepţi-jne a re . zijţtat din credinţa vechilor Greci, că Oceanul tăvălind între, gui păatănt ţi toate mArile îor-meaaă Hmjt* tutMior lucrurilor, ne m vede, din ещге tptul ieee şi în rare totn! se află. De Ac««ia OoeauuJ ee consideră şi ca pr in . ctpiul prod»«ă)tor al Zeilor. De smmmttML tot din ei * e*tt So«-

твіе. care îp fjecare secrf; vme să ee odihnească? tn spe'le Ѵ« 1 г î* şi cum a r lua o bae гаеййюя^с: de unde, şi nucjee ,ajp*l5j[i let >••» baia oceanuîub ' *

Giwi-i admiteaţi, t * йм*і'іг: e au fost adevăraţii ,şstrămo*fi cîin cari au eşif midte A s rgseie h«*. lenice. Astfel în Beoija, prji.-uu rege numit Otfyieţ r-^T?»t nume este identic cu Oic^riul r/ar sub altă formă —^eW «fonsîd.r*;. ca părintele omepiíreí. Şi pr t.\ de aceasta" ar fi. СД 'jujj? cl s a prodi>s cel mai т а Ц хаІлгіи'.» dte imţntiaţie nuinlt potopul Ь*. ОвѴШі şi c*W>..Üfiive'alteia de

teát peiwonsficaiea -rVivărajlrci fu-rioaee. a-apelor,din Ocăar^ A-ceet Ogyges luApd" tn -fiă«4to-:e pe o Nvpb» oceaitikíf '%i*iî(ă Ы *$ sau Doris, a născut o iftţa numită АШІ devenită, «даоі p&\ îiww-mnat In Beotia> 'prdeuin de asemenea л avut -şi «ţgfjfei numit Eleusis* tn onoarea cărbîa fondet tn Atica ,oiP*e4iiî) i :'' î e'5 i*-d»wn»t celebru ЩТІр sierbßrfle cunoscut* suto riusiekfiííé níis'e rele. elev sine, eciáe МгМадіи peti­t re . Ccr«, Zeiţa aerteaHijrel И а roadelor pămânţtţlnţ. Şi te* a«t fel e legenda.«J aproape in*'».! toll oeiäaiy mar» regi «] j ^ s f e ; «fli. buintfu-se fiecăruia'; oţ-ept origi­nă un fluviu (ve»i Aobeäou*).

Dar tradiţia eaaÊiwlopwti de mitologi pela«W|» сгеагза lu-mei, e«te aceea a ÇKY^ÊVIUH

CAP. III. L u p ^ M r t Ura nas şl Saturn гм:.і.ТКяпІ«

lor contra laf Satarn Din uairea! Cerí^'v'CCaelnm.

Uranuaj cu P¥nyiűít4} (Gb<*\ e'a вввс/а..: Şaţurifîr, cwţe R fcyet munţi 1У0 Greei ,Л*е«*ві • м ЯПІІЫЯ A ! '-.jupuJue oe ПѴ*.ПЛ«Л-І

şi înghite torai. l'»»BU«. p*n'íu s domni fără grlje, tei *яі"с6 copfii imediat dupft neştei» an pripfctiile oele mai **Ягкі м pământului. Soţia «a ГеъслаІ* «• aceasta, crimă, st utte«ţe cen­tra lui împreuna cn cei 4î» г<ЦЛ ce-i umi ríxuimm, tiutuiţi Ti­tani. OAOSK deeco«evu mo !ьЩ ttsrat, dfln oare tae* \щ ( M W -

ment fn forma unei- secaye dqefcuj de mare şi täios^Eici i n u l djnţ • • i-ii n'a avut êeraju! $ă иЙНЙ

s. cd ma l rn j c dar 'înm-ăznet'şi í r . res , pâDdeşte pe tatăl la o гл»Г>лпй»)( *і cir a*ma c»» a^ea avr.iriicA t i produée o tana," peri­culoasă (castraţie ?) (Figi 1>.

pdn paŞterşa Aphroditéi #ră« t |ndu)ne to | t ă ' fru|nus|ţe«! ce elÖfbseíla/'prEcímt şi pămăfttul

rá«>*Ul său prin producerea urjllor, ne arata , sforţările şi

diferitele ferme ale lucrurilor né conţine. '

Dupö *aceasta. S*tur n — prin vWeşug, linguşire şi ajutorul maniej sale — înduplecă pe fra­te** său mai m*re să îi cedeze locul la domole, cu făgaduialâ olt йвра el va urma dftnsul/asi-gurându-1 că nu va ; evea ritel un copil. Pentru aceasta el îşi înghiţea pe rând fiecare copil, Ш а У *-» »- -..steh. (Fig. 2). F ap ,

tAVând aeforrai' djrpăpuşe, pe cá« re SaUjjrn —Кше avea vederea scurtă ^аг strJmaenl foarte mare — II înghite luànô'u-1 drept co« Pil. (Fig. 3).

Notă. — Această piatră înghi­ţită de Sa tum e cunoscută *ib «uffiele de Boetyle (Bettlion ege BetUos) delà cuvântul grec Veti* ce însemnează stofă de lààft, dţaT cauză că acest bolovan fU0ÜP înfăşură* Jntţ 'o Asemenea p&n«, ză. T â r f e i ? , « і в і acesta * jucat un mare rol m mitologie considerat Шп<| ca înzestrat cu putere divină, şi de aceea dân^ du-i-ee o formă conică era, a*, saţ.

rig. I, Saturn, avfniu secera Tn cnànà. galii s& ataco p« tatăl '

<• .; aă»<*Uranus. .'.<•. " > i

©in sanet i* cure pe pământ s'a; ntccSpf fw/d«,fiar 'din aeela o*, eu» in mare a eşH ApUrodiU sau; *M!usi atHa jfrurouectel. In ur*; tna acuftei şi шді cu tteose-' W« a*«ecas(4pi produs. Uranu* a «ittrl№>i«WK»An4u-st copil şi ; рг*чт\іѵе*Ш cele mai mart oiiitfooţrt^Mii Saturn îi prezic^ ШІЯІКСШ. < Л fi »t va avea ace-/ l»n SORTI* dc a îl detrotwi de Ш •Sfe*. E» 9Ш»т |w«4co.-iaoaöllca: a #<-»**іи4 Ml'tí-e următoarea da* tă de Нв*(о*е t Cuvântul Chro-

нміѵа ce toseamenga A , '.•eitipiia!, ttjfpuee ordine şi mă-sur.1 îi \mîc. Deci Chionos care гііиЬР.чагй pe tniăl său, stabi­l e s c J ^ i r a ^ b puterea ie re-ѴШШо % «SCetumţ; 'cate da Лйг--ШШІ- ''«prit»-. progenitura, яг li |«>t infinită Şl colosală ; i *r r*" di • a l tă pa rte, sänge]« e-ş.;„ oij, p r i t t ta ica .!иГ Uranus şi sŞ*ul l e g a r e şi.pe pământ, e-s-. tc p i ţ%ea ,s^b i !Hu de Chrono*, In \eü«re cjl şi "celelalte elsmeu-[2 din urily>rş a? lie şi elo puse lu coiaUbiitje, de a produce, iar uu s» ră/jiue sterile. Deci timpul, aJ»2u Chrono*, ai'ätiiudu-gt е.лЪз-pjnta« р&?'эепіІіс& ' îiideplji'.i» f.'u ті;?сГлііог cc-rcşfi şi pune uu ier rriçn dg product-reo fenomenelor, jâ a'íévuf. JSr.'d'e lui, puter j^ paHWit? # . r iwnnîl-'sfaf. .în n'rrr

fig. 'i. Saturu înghîţiuctu-si uu copiii

iui acesta simbolizează iarăşi, că timpul îşi .distruge el însuşi tot ce produce- fje imtcdiat eau cfupfr o perioadă mai repede, sau mai lungă. Soţia sa Cybela, — ce avea numele çi'de Rhe'a, Ops, (putere), Tfíllus (pămAnt) Vcsf«. Zeiţa cea, №unő> Mania Zeilor —

'fiind'indignată, a căutat să «ca­ne prin' diferite, subterfugii 'pi ; un'fi, djn copii săi • între аЦИ' po (

xVcp/un, dâmî tn locul .său o gă- j inii ziefmdu-i cu «tuta a născut, • Înv ţn locul lui JupUvr i-a dat | m. іоіоѵ.чг, infiisnral in s e i f : c e . '

in locurile cele măi e*pusê W derei personificând1 diferite sinii bolc. Acestor micj statuete l{ se aduceau un cult si ei'au foarte adorate nu mimai la Greci' Şl la Romani dar şj Ia popoarele din Asia până chiar şf l a ^Ь**! Cultul ce Ji se ded'ea consta tîi ungci'u ou ulei, vin sun.îe. ti Liban S Í găseau un mar« иитал dc accslc Betile spuindu-sc mu] tn mimihi despre ele. De асее# li se puneau coroane pe'cöp, 1 se aducea rugu'chmî- far Іцтег în,wa;u:.->iia inrcUifiM 1er. în sm

ХішѵЕКЬиС LI r£RAR;

fiúi ca să ontic riffln, сіо realizarea celor dorite. Lângă templul uela Delphi ee nfla- o asemenea pin-trfc, сйге în íiéc* 2Í se ungea eu j ,Hl#j, i a r la epoca serbărilor re a-'j coperea cu o ştofă de 'iartă cu-( ratft, nouă dar nesv í t aM Pi- t ra !

mari pilii ţipcle SI jorvin, pentru ca astf'-l р1ап«е{с1е copilului sä nu ii'' auzite.' Aceste jocuri con­stau in lovituri cu săgeţi pe pa­razite d? aramă şi prin încru­cişarea mumelor unii cu alţii, de unde şi numele Dactyle ce

'n;1 scuti do Шіеса există si ur­mătoarea legendi}, egiptiaco-hţlc-•Щcă reprezentând relaţiunilo « Grecii aveau djn cele ma i .vechi timtptîri cu Egipteaii, Astfel . sflec că tlheea aeşi" er$c «oţta Soarelui, totuşi avea legutyri.a-

*"ig. 3. Cybela oferă lai Saturn un bolovan de piatră, in lăsui" ' scutece.-în locul lui Joe 'hon născut.

aceasta se credea că este însăşi aceia pe care o îngiţise Saturn. De altfel, in Grecia pietrile a-cestea se сщафефц;,^ şlrniţ^e' djvine, tu aftecjaiicft.iii^fe аѳІ-о-> Jite căzute din Cer. După! o le­gendă- se crec?ea că Betyle era Însuşi fiul Cerului $1 aj pămân­tului şi ф е і / О Д е cu 'Saturn'/ Л-doraţfilfte* ^ n ţ r u . Pietre se vede şi. la RodiŞa^i, .unde, Тегтіпця, Zeul proprietăţei este figurat sub form* иоЦ mari pietre, c a simbol der ât abilita te. La pherii-cîeni numei* D # Betyle e cunos-.cut sub numele aceia de Abadir.

Cibela, ca să nu fie surprinsă de soţul ei; ascunde pe Joe în­tr'o peşteră,, iar după alţii pe vârful muntelui Ida. unde fu dus in peştera numită Die tea din in­sula Qntm * unde toate Nim­fele îi ţ«9URL un leagăn de Ho?!. Acolo yufte pe,, păstori şj pe trebfí'Curètï eb fflcfi. eeometé,

s'a MX ящ/^^Щі, & altă pari i ; o %арт%. M m i t ä «' i malthca îi d'à lapte să sugă, ? a ! Ruinai ca hrană, dar şi ca injj-loé >să tacă atunci cuad vedea că ţipă1 prea mult, iar două nim-pbe: Adrcste şi Ida, ficelé rege­lui Melius din Creta, îl brăniau cu miere, pep tw care fură n i t miţe. 3fe{ise albine. Pig. 4. Alma-

,tli«£ rupându-şi un corn ÎNTR'UFT arbore fu găsit de o Nymphă. pe care învăluindu-1 cu frunze verzi şi încăreund'u-l cu fructe 4 du­cea la buzele lui Jupi'ter. Acest corn a devenit cornul abunden­ţei, iar Alrmatbea fu pusă pè bolta cerească, unde străluceşte .sub numele de constelaßunea caprei (Capricorn). Din pielea ei s'a ffreut vestita egidu

cnpră) sau scutul " Mi-Уіегѵег. prin rare nu putea ştră1-bate nici o săgeata.

Relativ l a naşterea. roDiilor

moroase cu Saturn, C Â N D şt R L -I mase însărcinată*. Speriată DE a I cest lucru, Saturn, care N U vc's

Fig. 4. Joe nutrit de capra '! malthea, iar Coryban|ii îo pi zenţa Cybelei fac stfomote yovea şi instrumente, ea, să

sc audă planşetele copilulu* Să aibă copii, o asigură că dân. sa n 'are să nască în nici una din i ^ l e .anului Da ţ această situa-

CHTVeitSUL L U K K A *

U* eu convenea deloc Zeiţei Rheea, de oarece pântecele eres-rund mereu luase o proporţie cu totul incomoda. A&iaei danpa intălojad pe Mercur i se plânge ie.eceet lucru, Kl .ine*.... îa йщ-*pt*ciúnea lui, imediat găseşte

r-rrnediul în c h i p u l următor; pro-. uae a a / Î O C ti a zar teu.va.nt ce îa • laeşte se cidamâ datam, a . -fi «eeace e dßt; la noroc), cu <jţd JL*n&% Condiţia insă . era,

;4jEjţft ţ a cuştlga, să aibă drep. •'11Â;,a " S - a parie iiijn fiecare zi

: afruluâ. Beiultatui a fost cu Iwjlli,. fie p r i a ştiinţa- t*e prin

aaţa şwlatanie, a cà'fti-• .'Ppartldfl.

Notfc «-...iccasju imaginaţie e mai Jtrejsü« de orjce Închipuire, ît» adevăr, p ? t 'mpuţ *cela, , а п ш ' -ra tot din Vi Unii, dar flecare iinft jfiind tOiupi.:.-u din 30 z i l e Ѵ-áe* Щ"Ш pe a»; Deci făcând fotoţe»iia 'tetU-m, ça o. al a v f t a d i i e i e late ІНСІ ш íiutf- iar a ( ÏÛ f a r te e.-.c 20 minute, car© і ь т Д О * f.« К У «i*4ţ face 720Ó0 i minute sait V*'1 oi* adkă. tocmai i Ville-!? pe «tunici а й і s'a făcut j ŞC5 şllr- Aaiţc» ftlftă, Hheea î n ! îlmpu) acesta (!•; 5 zile coippli-ir»fntare « (llcut 'succesiv 5 copii isj'ftuúme:, рг. Üi-рЫ«, Wutone, Jw>wwe. Cens £ VÍsiV.- zeităţi tar i la Eg i i ; ' !ù t«r«ipun<t eu

Osirls» Isis, Haroerj, Nefti şi Typhon, iarăşi zei de primul rang. Cûmi insă) Rheea vede c& toţi сорЦі ce a născut au fost în­ghiţiţi de Saturn,, atunci ca »ă scape pe cél de-al VI-len, imediat dup* naştere d& Iu] Saturn acel .bolovan, înlocuind astfel pe Joe, ce cu i ukkJu í acesta a fost scăpat delà moarte. Cât priveşte fapt"! cá o fiinţă umană a fost înlo­cuia* cu o piatra, aceasta, simbo­lizează cá în naturfi. partea a-noţgaaicâ & preeedaţ P* c#a or. gaaicS, şţabiindu-ie astfel ordi­nea regulată în luiue.

Tifon însă — fratele cel mai mare al lui Satura — aflând de existenţa copiilor şj crezontfu-l de rea credinţa ц declară război cu,a jutorul celorlalţi fraţi, pre­cum şl a giganţilor Oi-eonos, jdpethus şi Tethys, câad reu­şind a-1 învinge, fu pus în lan­duri . ai n. Închide* Atunci Joe, care avea apia etatea de un a Ji­vine în ajutorul tatălui »*u Sa­turn, şi pi in puterea Iul de Zeu 11 liberează. El însă, în loc de re­cunoştinţă) ae tnâpălmuntă de a-ceastă minune, şi temându-se ca nu cumva mai târziu să fie de­tronat de cTânsul, caută să-1 plarză întinzundu-i dlterite cur­se. Joe aflând de acest lucru şi fijUd deja mare, se luptă contr*

lui; tl învinge, îl detronează »i îl goneşte din Cer. I a aceaeU întreprindere Joe a fost ajutat de J/f/і.ѵ. care după legendă, dând un vomitiv lui Satura a--cesta vşi-a vărsat: roţi' copift—ce-i înghiţise, dintre çari mai cu tteoeebire Junorm * Plutfffte Şi УерЫп, au fest de mare folos lui Joe. Metis, zeiţa ІЦЦИПі |B nel şi a prudenţei, era primul І . mor al lui Joe..- când şi .aăscu»« cu. ei o fat*;. Dânsa îaeât lajeiain-du-i că după aceasta.v*.ií*é*Hin băiat- Zevs, ee va dornai Ія*ф»си1 său, el ca să. împedîce această prezicere a înghiţlt-o. Câatf- * sosit în*â termenul de .^•ащ%«, Joe fu coprins de asa^msr i dw-reri de cep, încât fu silit *.' sA cheme pe Vulcan, care «apltate-cându-i capul cu un topo», -vşjje cu surprindere că iese-. ЛЦпф-ѵш În toata întregimea ei:-pe deplin îmbrăcată şi cu coli ui pe c*p. După; aceasta Joerădbăa* ' - î i -nişt i t .- • ...

Saturai după.ce a n i a r i t ajfrirt transformat în planetă ce p»aA*ă numele oău, considerată îneă'.ca prevestitoare de nenorociri pi când Venera transformată- «bç* în planetă p reves t i t e 1еіажЙ*у • (Ya чътя) . i • Щ.І

щ {AlîTEA M E A in bsrftsa miâ sunt c&ntecele nopţii ir-vUte 'ncat de buze 'ntrigurate — ( 4 foi 'tît cizeiat ca scrisul sorţii VM vers duios dm vremi de mult uitate

\ - J •# : V . !

Уvr pi$Agfi jsiea 'ncet pentru cel l'jr {aş*. ţScrJ inimii rănite kl $'çr rv£& pentru ШІ vis pribeag.

rag

In cartea mià eu Însumi plâng povestea Ca am eseu itat \n ploaia iunei pline £u plàrg povestea vieţii noastre toată, Cuci î r e s $t zi'ele-s puţine.

loa SterioBol

UN V E R S ' — S O N E T —

Mi-am aşternut simţirea pe nartia Ca să-rai hrănesc suprema m ă n g i a r e : Ca d intr 'o viaţă numai de himera Ca vers abia, In urma-mi t ă tâmâe,. .

Ua vers născut din iungâ privefhér* C'a dona II doar nimeni să ûn ştie ".* Că peittru el în muta-mi sihăstrie, A foat ori-ce avant şi or i -ce Yrşre, ';;

De va muri sau va trăi sub soare, Eu nu voi şti... Dar el va ii o floare Ce va vorai cuiva de ai ei faur

Şi-atunci. ua visător printre morminte Hai mult ca ori-ce slavă care » l a t a , O Ucrimă 'mi va da. în loc de laur.

Seb. Hertopaa

•J-Dia volumnl JFati tarait* ce va

T E A T R U Ş l O Ş T I . тНт i n t e l m e «laôetrul

effftTïfeeca »а і а о * educaţia «effer^sr-ä a t i n e r i ' ° r v f ă -»*»re n a rnnneittsrijor. ni d ° -y e t l o e u siafomul Wiauffural de

f-áed ho tă râ t aă pun* • r e t i n t J e dispoziţia copiilor si

•» pToietajàatubii sala Ateneu • t e i «i maree * fefene» e»m--baje*. , €» fofoeaele ee v a t r a e e % » a d*n a*«et « » t e m v o r fi * a * r e t « » e . « r â e m i n t e lurui-

ѵя i«ţ«w«itf. căei muiurrf . l ă r# «leWătare» s«fle*n|ui nu Slf v a pu tea e * roadele a#.ep-

(tap* cum si o d«*f ă taw. ,..<*!* teu*** slAreefte Prin

. Іщ e*»n«enele « m f o n i e e i..«дамкйогіі *ti vor cnră ţ j «n-ІМиІ iar miotea H>r *e v a Je-ш*п.а «ii iacetaj, "Vor « h u l i ewn * m a«°r*i rMe f«-fajie«i «e v a äeepr ind* mutre*, •fevăerata pâatfbie a т і е# і »i Щ ve r miefeee rostul . oăn*i ди»г «іій^ «шв în eejp шаі bi-рвй*<«Мй t a i n i ţ e a b sufletelor • r s$» та streeur* n n f'r de

Vor hofha eebii ц vor eäet-a • e r a ** a o a f b * ои taeomie » с и т п и « е ф | е ţ ţe t ieăchii te ale «•iei. c e r e a r t e «ea и»аі dejsă-* * r » « « 4e*i»re«È»«e. a m«n*ni *4 ipeee ţ i . . '

4Ü e i Wrie№ ae vor simţi ei'-' Prüfer'© a*wiati*- de idei m ă

fapdea jn la o»*àeii noçtrî , Pe tariă ăewlain la re*fernl Naţ io -•4* la reprôswntat ia piese*:

Ärmtwam »bttiiv? în іадті

4 . - r

>tHr»"rM«ai <„ -soft«*-, taftt?« іеірйе. «* n» t«-*w ţ*ţ#4f».. i $ ** *а'гі», тевже»^ c* «в

áo»r »» jribtatat — *ir«ai« pe f».

Bf* tins**.— <** • * -««as

meu o ate»oeif«ră $ătu]â. Bueu-reŞteni} ,**u ш«і b ipp Tjs bur-írbe«!a « sa tu}* a* .aetfei rle p ieee ma i afes câf»d ele vin nna «""Pa a l t a . .

r e toe i a m srhicif intenţia, di-rfx^eruiui jt«n«r*l »I ie3»trej«r. intenţii» care M ia&é einst^ ?5 тѵе »rgta na, p P ?»n«ă darurile artietio*. я-»а mai posedă si еелаее тюі Tiïimim dragoetede t a ră . erriia de vi i torul «i.

, jViaieu-Vodă" r^Prf^întă o pagina dp is torie cKn ináé** / -tatul t r w n t al Ţărilor R o m â -

• ne ei nu ѵа|оаѵ'ея ei *ro**jcă a Hotărât atâr-a pe d. Vîetor Eit imni s'a pue ţn scenă, eăt oportunitatea. f*enită impe-rjos de nerîreptăfi le c> s e fa<; Ro-mârt 'é ' . astăzi.

Tată unde. vreau să ajung: iéfialul »<жѣгп. ea s» fie pe d t -plin în făptu i t . v 3 frebui să ne a^teptăni h un nou războîu. fip el cât de îndepărtat щ vi i tor .

î n legătură eu sisiemul inau­g u r a t de sor-ielatea пшгка|а „jr"iiar m , >nif 'ä ' ' . propun d-'ui Vietor Ef t im 'u să-şi ' п с т й ц -пежр opera îneeputâ cu atâÏA яолоев prin a d«eonide 0. r.i \m s ă p t ă m â n ă ţ>orţale teatrului şi reerutifOr graTni^oane; Bueu-reétí .

Ostaşii nosirj nu au a ? « t -.ni •,niéi odatăT' pHlé«jnl să" сліплааса •treeutul neamului d<n openţe -istorice aje Ju} Alexandri . H a i d e u . D a v î a Şj nici farme-o«l basmelor tosiiite cu méçte-euír în Соесщп] Хежги. P ro -ntoteu, Inair'fe Mărifăr i te ?. ».

B'a'de. 'fiUïè V ic to r Eft îmiv Eşti p rea boga t 00 iseflèt""

Ш din al dumi ta le si 0»*«t car i . mâjţie d*. v» eţţP* d • non b u c i u m a i t e ѵог.У*ѵ.ѵ vi i-ai î n v ă ţ a t fcă câţ^te. Ä'ö*.-.' frainog rlîn ffinte '

Tlşurfeaaă-le v i a t a de şa^v. mă! v e i fa( ţ<s 0 fap t i şf o a

t r iot ică m nobilă.. овіЦіЙ d mjtale va fi î.mHat Щ t'--.-' fea t re 'e din cuPrineul r<y •' • neSc şi se va t rans forma t impul în 'tradiţie. . V

Vei r ăuş i ş i vei Кі««я'?.*»*, dela ţrenprat'fli vii\oà,rC i.léi'•; v n r sărbători' in d-t'a п ' і " " І ч ma» pe uri poet ei 4 ! - Éè\ indrnmltot pi tarifa ' - V .

Dacă mă vei întreba. ^ • partea matéri.? Ш " сгегД Щ\ vei face d'n po'îtatf. eăo| *{?•-: eiarur eă jrftT.di«sc: Q»»i d-'j/>\V--~ reţeta aceloţ r i le o îa Qelelă'te 9;-'Se. " ' '

Cp a r fi dec i sVr urca n ^ ; P r e t u r i 1 e ţ o e n r i ' o r ?

Le vom p|ăt|. b"c-"rn*î (й facem operă d ? con ' e i ^ î » vi;*orn|ni ţoril* contribuind s поГ'с,і а^оІ^а^и' - ses in i \ educaţia acelora e»ri t» a.' loc formeaxă Pnvă?a căei să mi ne Jă>Ş «nfefl'aţl de mi ra ju l fericirii mppfaifr'

şi prin fori m gfpâiuţ), şoarelt. «iii «dnâ qxAntyt P« rdisoo?... fiw rtf' рі#Ш

• - ' - - ''••- »»Y r e t r o ţ ^ î i v

йч- (îereri: şţ »Ла»<КЧ as» pÜ«« pe frjp*» ««iB^irii. i * rk» еМрід_, «ватві іЁ*Цк *• »ri

stjet ртіаш»к — -an ті» гашм B € .

яврііагіеі tíaasariL ая « Й » * " ?г*йм..,

»u t* .»m"р&вяК- ^_ aar «î c z*t.. — <#*Ь& é> j u w í b a ам»;.„: *o»re — a. râbiiTCf. «• *a Ài*er i»»er*re...

fJHTVEKSULXITERÄK

CARTEA AUNTILOR ü«5u вц s,'sr Prezint» *ub Гѵ E «şniţel^ ca s ä poată purta t;^. , d« b u n simţ, ce j . a dat aaton. i_ dacă tema ar fi lărgită si 8 .

incită, î n sfera hitnitiej ea]e dc >Hă ?i armonit«să regeuer.IRE. i am numi ac©a»t^ c a r t o • Evati.

Firii". i.'iir'edevăr ea este schiţarea 8 . -*t«i mari evanghelii, <-*re, jude. J I L D - o după fragmentele de nobila mpatfe a vieţii Pi'eeărată îa

-'laite lucrări e b Bueurei Dun«, гаѵа, V* trebui să fi« quintesenţu polizărilor aegtei scriHoaro cla. i

•ce. Căci au uumaj munţii Г А Ш А Ц :-.ub

nriama acestui spectru Javietop сл mreaga scară a dealurilor, a ceas.

telor ţi HnişţHelor şeeuri, *<•

Î H O l u n g e ^ iu chip fire,4-, din psa ieto lor_ î r i depărtare, acolo unde bazele acestor u r i a ş i «g, pierd iu oţelul temeliilor mării.

Autoarea, însă. rămâne im.pre.-a.-rată si ilomjuatá de munţi căci ei sunt «oficiul românesc Éxpaoelu-nea ecfcsţui suftet, de o «ощеш. pl aţi ane eu. adâncuri <ifl росм^ dur ou atitudinea unei onnrgii is­torioare, în neîncetata i » e o d T o e hunei, s'-* irf>roPi«t mw^cle, ! ' a

posïdat. Sufle) ul romanes..: nu este 'ni

suflat de şes. El wie încurcat en. abuciumul temiiemnicntului aptiv, ou care munţii. îşi poţ confnud" crestele b ob cari v]œotomv abte»-rilo văilor repezit". Aoe*| fir se. fjetese se tlopriudc din lhijile tns-

De BUCURA DUMBRAVA

j o r e al .C'.iii'ţii Mamţiier".- Şi el « cere eă aşleptam carte* ad«vir»*ă;

s acofltei scriitoare; Plină d « - u r a ­mul larg n r e z e m a t ă pa «tliwH» unei yândiri s i d i s o i p l i M soi Je« tfcti. de o rară morală intuMivf.

Descripţia e u supără. B» îmbo» găteşte aceste c u ] n i j , cu flori z&n»w btfoare btiiigâiij u n e o r i , armonia joi- vu--tá, l i n i e r i i , a p r o a p e minticăj

.Cartea Munţilor'' ,aşa cm»..«k« le, rămân 7. i n * « , cea dintâi ewrte de edoceţ.ie do accet fel, seriei: ln româneşte. Ea vino în c«a m»i hotărâtă criză a simţirilor sft le reinoia^t-ă iubirea de culmi, i&an. fiânju.it v ; aţe .

M. CÜLABIAííÜ;

A l e x á m M a c e d o n s k i Miercur i Ja ora 4 si ju-m., a

bice t a t din v ia ţ ă Ig locuinţa ?a tlin Pălea Dorobanţilor. în ur­ma тіцеі grele suferinţi. M Ă I E ­

strul A l e x a n d r u Macedonski . Poe t d in t r e cei mai m a r i . cu­

ge tă tor în c-ei mai adânc în­ţeles s? cuvântului , m â n u i t o r maes t ru al versului , Macedón-ьк\ înfSţişează în l i t e ra tura noa-stră una dint re ce 'e іпці pu te rn ice Personalităţi .

Iu opera s a . v a s t ă , cu caro à îmbogăţi t in mod epral lite­r a tu ra noas t ră 'si «ea franceza Macedomskj s'a a ^ r m a t ca un.

ta lent dc o ne bănu i t ă pu te re , de o sânddre a d â n c ă şi Hmped de o d e s ă v â r ş i t ă ;U'tä şi d<> un idealism cu a ţâ ţ mai luminos cu cât împre ju ră r i l e ; ' -au f°st niai potrivnice-

A r fi p u t u t să fie bogat , d a r riK-are sărat - Гі'»ікка a fost- jo-al. Л,- f; putut ou d i spună de s t 'hHa lui ca ja nevoie t a câş­tige s imPaiHV puternici lor si. l-oi. d a r ol n'a despă r ţ i t nie-i-i-d-tă sufletul do aeţiur.oa *a.

Deplânsei» s ineer dispar i ­ţia acestui О Г О Ц al j iândi r ' i r°~ uiâneşii . înc red in ţa ţ i îiind. ea

Pe lâtiftă u u m a r c POoţ a p îer l t , fi un mai 'e n e d r e p t ă ţ i t &] l^é* Ц-aturü r o m â n e ş t i de p â n ă as.'

tăz i . Macedon-äki-шоагѳ însă în

cea mai c u r a t ^ ffjorie creiaja de versul lui profund 9i fier­b in te . ^ (C

Cât de JBU|t a іпаеиуіл* el P e n t r u c u l t u r a uoamujui nos' ţ ru . se v a vedea u u m a i a tunci când opere l e lui eonipfecte voi fi d a t e la iveală, pen t ru a .o -M'l»ndi iu dp. v a s t a personalii t ä t e a marş iu i r j cs t r u dispărui?

P O Ş T A R E D A C Ţ I E I

O- Gruia, Se publa-a. I . L i i w u s . Vă ruffslm i r ia i i -

leţi-ne a ' t -ecva. ейсі cele fl«v.fi strofe nu intercseaz-ä.

Teodor Ati«Jr«evitî. Ol^cr-Fa'ti biîMs t-a nu s u n t v.i*i.

Eu-renia i Nic«Je*VII. Xu o PubiiecVüü. de şi Vi 'r i- i i ' .co­r e c t

Ionel f'bivn. Prea p e r s o n a l . Mart 'ela Bhl i l e scu . Mânui ţ i

l)inc versul, d a r nog]ij;iti f°i'.-

Ynier. Observaţi că nu c So­uci.

Iîa''p.ca. 711 c<'' nt'-nt! T F I M O . - ;

A V E Ţ I versur : І П И Ц О ; . ^ ,

I N I - І Л І S::ni и-.И^ел^ні

Custilctus. Si Proza si versu­rile sunt p rea banale .

N . Mără&escu. Maíerjaiul dhi care aţi fă eut nuvela este a e e b al umii s implu fap t di-V C J > .

TfcCilorn. IM; credeţi ver-da,- în suri , dar nu s a n i

A d m i n i s t r a i i a z i a r u l u i , , l \ ï \ i J î S l i . " r o a ^ ă

m a n d a t u l u i s c o p u l p e n t r u c a r e Ir i i i i i t s u m e l e r e s ­p e c t i v e , m ă s u r u f ă r ă d e «'-iţee-nu * e p o a t e Ha ««urs

-- ІДОПЯХІЬ»!* J W - R S l ' L " s c f a c l a i 1*5 a l e тЖ-Ф Stofei lnn l . p e t r e i , s e n s e s i !•> luiffî

r l a .JIJXIVTEIÎSL'L U T F . K A R " 'ia . .Vfr iSFLI.V* Щ . .ZIARUL C Ă L Ă T O R I I L O R Ş l A L .ŞTlîXŢF.LOR

P O P U L A I R E ' , a b o n a m e n t e l e g e i 'ae n u m a i p e c â t e u n an .

Щ eftHie şi interesante Ш a d m i n i s t r a ţ i a z i a r u l u i

= UNIVERSUL = Se găsesc de v leza re armatoarele volume :

ALMANAHUL ZIARULUI „UNIVERSUL" pe anul 1921. . . . Lei 4 —

2— 1.50

M w f r t i l e Regelui Carol, 17 volume colecţia compléta. . , . . Lei 10.

Oarol I Regele României. : . І й в о М е Principesei Luis» a Saxonlei P ă ţ a i i l l e minunate ale Iul PWre

Schlemll. . . . « Regina bucătăriei. „ . . . . ConversaţitiBi modeme Ш 6 limbi. Călătoria la India, 2 volume. . Iragoste din alte timpuri, 2 voi.. Tragedie cerească . . , , . Boale Y i n e r i e e . . , .

Aveatarile unui саіадаг. щ

Două iovele, te Carmen Silva.

Ыт R05EN •"•гЩ^АИР™11

BOALE NERVOASE si Interne. — îngrijirea feţei, (Sinuruls) specialist). Vindeca : Neurastenia, fobii (frica, pr in m e t Duboig, Paralizii, IMPOTEMŢA, Boale de piept. etc. Distruge peri i de pe obraz, pistrui, pete negi ŞÎ toate defectele de pe obraz. Strada Soarelui 3 (prin Covaci). Consult. 8-1 a, m. şi 2-6 ium. d, a. 3923

C o s t u l pii

este următorul

I n s e r ţ i i s i r e c l a m e 1 l e u l i n i a . '

A n u n ţ u r i f i n a n c i a r e , 7 5 h a n i l i n i a .

Anunţur i d e I a Institu­ţi i le m u r i , c a r i n u c a d in « • a l e g o r i a c e l o r f i n a n ­c i a r e 3 0 b a n i l i n i a .

A n u n c i i i r i p e n t r u L o t e ­r i a S t a t u l u i H o r n a u , b a n i l i n i a . M i n a p u b l i c i t ä t e 5 b a n i c u v â n t u l .

C e l e l a l t e c a t e g o r i i d u p ă î n ţ e l e g e r e .

Linjerie de Damă special b ă r b ă t e a s c a

lucrează D-ЛА IONESCU — STR. CAMELIEI 1 — Direcţii OIŢE! REVIS 9 LITERARE

foarte răspândită doreşte a'şi pune coloanele, la dispoziţia d-lor autori, de lucrăr i origi­nale. Pentru amănunte set iţi : Orăşianu, str. Academiei 5.

346

C I T I Ţ I Z I L N I C l

„UNIVERSUL" j MARE ZIAR COTIDIAN cu cele din urmă ştiri 4in lumea întreaga telegrafice

şi telefonice ABONAMENTE

IN .ŢARA.-Lei 30 pe 3 luni

» & " 6

IN STRĂINĂTATE • Lei 40 p e 3 luni

" 12 *

„ 80 „ 160

6 12

— 5 0 Bani Extnplirai—

UltmrRSUL ІЛТЕКЛк

S a l v a t o r • tá*a* iMdlaal fondat în 1Я» -

» Mtd4ei »ptdaliati pentru boale *4^№LE, SIFIUS şIVENERICE TfaüUMetal Blanoraffei cronice #І^ІШяшй* Electroterapeatlce

99ÓŰ0 fi Llectro-..л.решгн firoetatite. Шптммм cu Неомітажш IU 4teftib*tiattl&i' dinte pria -. AJtALIZrA SÂNGELUI

Vreertco'ne.» Mttroeeapie * РА8А0ШІ ROMA« No. » -('f e*Ulil N»ţi<*«ţi. Bucuwstl,

Dr, I. Mitulescu Hrtte-f«! il saiitoriiiitf

шіті&Шѵр ;tGr. ilexaaţratei ' ЩфЯШіІГ- ţii зЩс pentru

1 № | а PIEPT í t t ó m c i ûituz) îo, 19 6t. 4*1» Івіиш.—ii )иш. i. Ш.

Ufc t t Йе Dumineci) 50"

P ê t ô f inea & fio. Htrttisţrni Asuciuţun Generate

]• ' Hörnum Stiy Btezojana No. 4. bis ţk» de Hotel Ргіасшг)

. ледг» tărbăteştti :1н~ - - «-- ' : c«jyâ»wl deta L«»

' , . ^JO-^Q perechea : i'tnfeqMJl wime. tncepánd delà V |«f и|И i e i le.eO perechea ; Plei*lftí мыйма pură. VUUJR1 v Ш 90 perechea;

AÀ- ЬЛграфі, inceuûnd WiJet»; Ыі U per. ;

' woítoane, fineturi ...ce 4*»'4V, J»,.-'o mitre*. liijáeuí de cravate,

b. tt t« {ájdiverse artí-çirtrM* / 'ßanzirie, Lingerie,

PREŢURI EXCEPŢIONAL DE ggţm»i,t. • 3431 , ÉIÍÉI u n t e r fHie ftotfi LI masfl, albe. ?«Mt litra, lel 10. TeW «аШ. 1 м „ ig. jBitt «Ht. Il „ ,, 14. i 'ret««tít ts ţelag, 4Ш stiel* -•ft tei t t l la, domiciliu. Cornea-

ßß

MARILE MAGAZINE

Societate îo Nume Colectiv B-dul Ilisabata No. 2. Telefon 1*72

Liv reazăU í a w í a t ö şi lu ORTET OFIT/to România Я а г в , mar i can t i t ă ţ i DO :

Ä H O L U R X M U C A V A alba, gris si bniii*

P R E S S P A N C U I E D E S ITA S A R M A - Я А й А * ^ :

VASE SMĂLŢUITE roşu-graMt L A C Ă T E S I B R O A Ş T E Crema de ţhete „PWMK"

HART E ѳ lot ietttl ŢESĂTURA de SARMAщі ji ; n i H Í M

T H I a t O H a Ы » s u p ţ i l o r ОІЕІІИ c i t r i c O J.ETI x l n c i t e

РЗЩШН $1 OrtiC* A R T I C O L ! D U Menaj, Ferârie; Librărie, Tapiţerie,

Sticlarii Techijice, etc. P r e ţ u r i E x c e p ţ i o n a l i

. sub cu r su l zilei n e u t r u p o s t u r i a a r i ' '

I

I I i

Se llvreexă ii .adiat şi s«ict«siv O b i e e t e d e C a s ă aji

V*se de aluminium fi email, tacâmuri şl шц tot feiul dç articole dé tinichea, articole de porţelan, flţiaJi sticle In vagoane complecte sau în lâzi.

Se c*ut i reprezentant se/ios cere * mai lucrat fa artfe Ле шаі aut ţ i e bine introdus. % #. W№ * Co- Vits, » ItWrstr.

eleien 4663« Adresa teleewJieà » Cettfriae*. :