ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/NOI 11 mic .pdf · 4 NOi, noiembrie...

$Page 1: ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/NOI 11 mic .pdf · 4 NOi, noiembrie 2013 capriciile muzei NOAPTE }NSTELAT+ Dumitri\a CARAMAN, cl. a VII-a Br=viceni,$
ISSN 1857-0798

REVIST+ PENTRU COPII {I ADOLESCEN|I

noiembrie

11, 2 013MAMA MEACezara |OPA, 11 ani

Liceul Prometeu, Chi[in=u

Caut razele de lumin=Ale dimine\ii{i tot ce m= leag= de trecutul...

pag. 1-5

Pentru mine, c=l=toriile s]nt impor-tante, c=ci ele ]mi alimenteaz= curi-ozitatea...

pag. 14,15

Cu c]t ve\i [ti mai multe, cu at]t ve\i fi mai ]nal\i. Orice carte citit=, orice lec\ie ]nv=\at= se vor a[eza sub voi [i v= vor ridica deasupra celorlal\i. Ve\i domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos dec]t aceasta.

pag. 21

{i totul a ]nceput cu o medalie... una nu oarecare, una din ciocolat=, ag=\at= la g]t pe la [ase-[apte ani, la gimnastica sportiv=, unde p=rin\ii au dus-o ca s= nu umble brambura.

pag. 27

NOI

antologie NOi

EXPEDI|IES= nu m= alungi niciodat=Din bra\ele tale, copil=rie.}ntr-o zi voi pleca singur=,C=ci s]nt om{i st= ]n firea oamenilorS= se gr=beasc= spre nic=ieri,Crez]nd c= popasul}ntr-un loc anume,}ntr-un timp anumeAl existen\eiEste ru[inos [i degradant.

Uneori, pur [i simplu,Trebuie s= ne oprim la jum=tate

de drumSpre dob]ndirea unui alt \elMai puternic, mai ]ntemeiat.

Pornim ]n c=utarea unui prilej,A unei posibilit=\iDe-a ne realiza visurile,

De[i, mul\i dintre noiNutresc visuri necunoscute chiar lor{i pornim ]n cautarea acelor visuri.P=[im atent.Din fric=, probabil,Din fric= de necunoscut.

Cunoa[tem at]t de pu\ine,C=ci s]ntem copii{i nu ]n\elegem c= ]nainte de-a porni

]n expedi\ieTrebuie s= ne cunoa[tem mai ]nt]i

pe noi

A[a se face c= unii se r=t=cesc pe drum{i renun\=}n momentul ]n care trebuie s= se

bazezePe propriul eu.Al\ii ]nnebunesc,

Dar s]nt [i cei care au mai mult noroc –

Se cunosc pe parcurs.

Cei mai mul\iMorFiresc.F=r= sens}ntr-un somn al metamorfozei

spirituale

{i, de[i s]nt b=tr]ni,Au r=mas copii,C=ci ]n tot decursul expedi\iei lorN-au [tiut cine s]nt{i ]ncotro se ]ndreapt=,}ncotro se risipe[teVe[nicia pa[ilor gr=bi\i.

Ionela BEJENARU, cl. a XII-aBute[ti, Glodeni

REVEDERE

Fotografie: Valerie TUDOR

2013, noiembrie NOi

O TOAMN+ INSPIRAT+

capriciile muzei

I onela BEJENARU (Bute[ti, Glodeni). P]nze poe-tice vaste, oarecum epice, care ]ns= nu cad ]n

prozaism. Fiorul poetic, metaforele, atmosfera vi-breaz= de emo\ie [i s]nt sus\inute de o expresie artis-tic= pe m=sur=. Felicit=ri!

Cristina CLIMA (Vadul-Ra[cov, {old=ne[ti). Se vede c= inspira\ia autumnal= e ”de vin=” c= nu ne-ai trimis un text ca de obicei, ci tocmai trei. }n toate p=strezi echilibrul [i m=sura care te caracterizeaz= [i nu lipsesc g=selni\ele – zbaterea de arip= ce ]n-sufle\e[te finalul [i te face s= revezi ]ntreg textul. Suc-ces ]n continuare!

Natalia POCIUMBAN (Cobani, Glodeni). {i po-eziile, [i proza se apropie de ni[te limite personale [i ]ncearc= s= le l=rgeasc=. E o tendin\= salutar=.

Doina STRULEA, cl. a XI-a (Criuleni). Am remar-cat c]teva texte/fragmente cursive din multele poezii sosite la redac\ie. Pe alocuri elanul poetic pe care ]l ai, cu prisosin\=, se consum= ]n texte confuze, am-bigue sau st]ngace, ]ncremenite la faza inten\iei sau

umbrite de descriptivism ori expresii nearticulate.Mihaela PATRA{CO (Ciripc=u, Flore[ti). O

toamn= interesant=, dar imperfect=. E[ti incon-secvent=. Aduni ]n poem diferite detalii f=r= a ]ncerca s= creezi o anumit= atmosfer=, s= sugerezi ceva anume.

Ionela COCIORV+, cl. a VI-a (Br=viceni, Orhei). Poezia despre mam= abund= ]n adjective, dar nu are o not= personal= [i o finalitate concis=.

Dumitri\a CARAMAN, cl. a VII-a (Br=viceni, Or-hei). Poeziile au o anumit= cursivitate, ]ns= nu ]ntru-nesc condi\iile unui text poetic. Locurile comune, in-consecven\ele, declara\iile neacoperite din punct de vedere artistic le fac nepublicabile.

Nu enumer=m autorii cu lucr=ri ocazionale sau modeste, totodat=, sf=tuindu-i s= insiste [i s= revin=.

V= dore[te inspira\ie [i succes

Leo BORDEIANU

1

ILUZIECaut disperat= ]n dulapul cu amintiriO poz=, un parfum, o c=ma[=,O dovad= c= ai existat,C= ai fost al=turi.Caut disperat= ]n dulapul cu amintiriO privire, un sur]s, o lacrim=,O dovad= c= nu te-am visat,C= tu ai fost al=turi.Caut disperat= ]n dulapul cu amintiriUn trecut, un s=rut, o-mbr=\i[are...Oare tu ai fost sau mai e[ti?Oare eu am iubit sau iubesc?A[ vrea s= vorbesc cu inima Ea e unica, ea cunoa[te r=spunsul,Dar nu vrea s= m= asculte...inima mea se zbate ca o pas=re...Care a uitat s= zboare.

NECUNOSCUTCine e[ti tu?Mi-am pus at]t de des aceast= ]ntrebare{i am ]mpletit at]tea r=spunsuri,Dar m= ]ntreb din nou:Cine e[ti tu?Contemplarea g]ndurilor mele ascunse?Nu, tu e[ti mai multTot ce am g]ndit [i voi g]ndi vreodat=.Cine e[ti tu?Perfec\iunea conceput= ]ntr-un chip?Nu, tu e[ti dincolo de perfec\iune.Cine e[ti tu?Un Luceaf=r eminescianSau un Lucifer deghizat?Cine e[ti tu?Universul strecurat ]n doi ochi ad]nciA c=ror lumin= m= arde?Cine e[ti tu?At]t de apropiat [i at]t de necunoscut.

Cristina CLIMA, 18 aniVadul-Ra[cov, {old=ne[ti

NOi, noiembrie 20132

cap ri ci ile mu zei

BIOGRAFIE

CA

SA

P+

RIN

TEA

SC

+V

lad

a E

NI,

11

ani

{co

ala

de

Art

e, C

=l=

ra[i

— Cum ]\i spune?— Copil.— Cine s]nt p=rin\ii t=i?— Mama [i tata.— Cum se numesc?— Mama [i tata.— Ce faci aici?— Colec\ionez vise.— {i at]t?— Privesc stelele.— Unde locuie[ti?— Acas=!

Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-aCobani, Glodeni

FULG

ER

Ana

BU

RD

INIU

C, 1

5 a

ni{

coa

la d

e A

rte,

Ocn

i\a

Caut un cuv]nt potrivit,Caut litere r=t=citeinsinu]ndu-[i independen\a,Caut semne prin care s= simt,S= aud,S= v=d,{i s= [tiuC= existF=r= de tine.

Caut s=rutul de ieriPe obrazul fierbinteSau pe buza uscat=.Caut razele de lumin=Ale dimine\ii{i tot ce m= leag= de trecutul...}n careSufletul meuEra doar Sufletul meuF=r= o parteDin tine}n el.Caut o umbr=,O ]nchipuire,O amprent=Sau o respira\ie umed=Pe oglind=.

Caut indicii ale...Crimei ]nf=ptuite.Dovezi{i motivePentru careEu, cea din trecut,Am muritTreptatCu acordul propriei con[tiin\eGhidat=De inima{i m]naUnui b=rbat.

Ionela BEJENARU, cl. a XII-aBute[ti, Glodeni

INVESTIGA|IE

INTE

RS

EC

|IE

Ana

sta

sia

BU

INO

VS

CA

IA, c

l. a

VII

I-a

Lice

ul L

. Da

mia

n, R

][ca

ni

2013, noiembrie NOi 3

CLOVN

Gabriela TATARI, 13 aniPetru[eni, R][cani

V}N

T D

E M

IAZ

+-N

OA

PTE

Ion

ela

B}R

DA

N, c

l. a

IX

-aLi

ceu

l N. V

orni

cesc

u, L

ozov

a, S

tr=

[en

i DESCHIDE OCHIIDeschide ochii,Spune ce sim\i,inima ]\i bate,Scoate-o din din\i.C]nd lac=tul cere cheie,Spune-i c= e codat.Codat e [i sufletul ]ntristat.

Valurile cad ]n amintiri,Amintirea cade ]n lacrimi,R]ul se revars=,iar eu nu mai potAcceptaLucrurile false.

MI-E DOR...Mi-e dor de tine, mam=,De ochii t=i tainici [i pustii, De sufletul t=u…C]nd oare ai s= vii?Simt lipsa ta zi de zi, C]nd oare ai s= vii?}\i v=d haina pe pat...S= m= ab\in nu pot, o ]mbrac...Simt foame, s= m=n]nc Nu pot.Te v=d pe tine Peste tot...Mi-e dor...

}N GAR+, IAR DOARETimpul ne str]nge pe to\i,Scurge din noi ani [i minute,iar oamenii pleac= ca trenul,Las]nd o gar= de urme durute.

Dorul a devenit obi[nuin\=Ce roade-n suflet cu ecou,Pl]nge amarnic acea fiin\=Ce-a[teapt= m=car un gest nou.

Toamna iar bate ]n geam,Din mine cad frunzeDe dragoste,De timp[i r=bdare.Doamne, f=cut-ai vreodat= un neam}n care r=sare doar soare?

Doina STRULEA cl. a X-a Liceul B. D`nga, Criuleni

CUVINTELE FERMECATES]nt ]n grai mii de cuvinte,Dar din ele [i din toateC]teva s]nt mai frumoase,Pentru c= s]nt fermecate.

Omul bine educat{i foarte manieratLe roste[te cu pl=cere:”V= rog frumos, v= mul\umesc, la

revedere”.

Po\i s= fii c]t de bogat,S= ai aur [i palate,Dar, de nu e[ti educat,Degeaba le ai pe toate.

iar de e[ti un pic s=rac,Cu o hain= mai modest=,Dar cuminte, educat,Asta-i cea mai mare zestre.

Marinela LUPU{OR, cl. a VII-aCobani, Glodeni

4 NOi, noiembrie 2013

cap ri cii le mu zei

NOAPTE }NSTELAT+Dumitri\a CARAMAN, cl. a VII-a

Br=viceni, Orhei

FERICIREAE xist= sau nu?

Se na[te dintr-un impuls de realizare [i moare odat= cu temerea de a pierde.

Fericirea – gram de sentimente afi[ate prin z]m-bete [i gesturi inexplicabile.

Realizarea const= ]n descoperirea ei, iar via\a ]n faptele s=v]r[ite pentru a r=m]ne l]ng= noi.

Au fost at]tea – crime, taine, coduri, solu\ii, dra-goste, pasiune, lini[te, nostalgie – ca, ]n final, ea doar s= dispar=.

A venit f=r= a anun\a [i a plecat f=r= a ne spune ”de ce?” .

Cei boga\i o cinstesc prin milioane de banchete, iar cei s=raci o doresc ]n c]teva firimituri de p]ine.

Orbii o cred o lumin= senin=. Cei care nu deslu[esc sunetele o nutresc [i o picteaz= ca pe cea mai fru-moas= melodie.

Fiecare inim= o vede sub forma g]ndurilor sale sau ]n ochii unei singure persoane.

{i doar mama o vede ]n pruncul ce are s= vin= ]n via\a ei, ca, mai apoi, fericirea pentru ea s= fie ges-turile, privirile [i r]sul sublim al copilului ei.

CURCUBEUL

UNIVERSUL CREAT DE Z+PAD+

G hemuit= sub pic=turile de ploaie, cu trupul tre-mur]nd de dor, cu pleoapele juc=u[e, dar ]nchise

de praful amintirilor, cu neputin\a de a percepe re-alitatea, am r=mas s= tr=iesc ]n propria temni\= a g]ndurilor. Simt cum v]ntul ginga[ se joac= ]n p=rul meu, ploaia ]mi ]neac= lacrimile [i se prinde ]n dan-sul responsabil, ]n urm=rirea fiec=rui gest.

Ador ploaia!...Totul a ]nceput cu prima pic=tur= c=zut= pe obra-

zul meu. Ca mai apoi, sufletul s= se av]nte ]n firele argintii pentru totdeauna. Fiind preocupat= de jo-curile copil=riei, a[teptam ploaia pentru a alerga descul\= prin iarba fraged= [i zglobie. }mi era inima mare c]nd [tiam c= ploaia m= va ajuta s= cresc. A[a au trecut ani [i ani... Plin= de g]nduri, pierdut= ]n iu-birile din romane [i vis=toare, am sim\it un fior pe bra\, ]n timp ce fr=m]ntam o poezie pe un deal singu-ratic ]n b=taia v]ntului, [i atunci sufletul fugar a ]n-ceput s= cutreiere lini[tea din c]ntecul unei t=ceri cutremur=toare.

}mi place c]nd plou=!...A[a au trecut fr]nturi de timp, a[a a r=mas, a[a

este [i acum.…Stau ghemuit= [i ]i ascult melodia. M= las con-

templat= de ea, ”de cea care ]mi este p=rta[ la toate”... Era copil c]nd eram [i eu copil. A crescut odat= cu mine. }mi picteaz= g]ndurile acele culori o-ferite de mine. S]nt culori stinse [i unele ard prea tare, dar [tie ea ce face... Acum se zbucium=, [i [tiu de ce, picteaz= ceva dureros...

}mi place ploaia, dar mereu am a[teptat curcubeul!

Natalia POCIUMBAN, cl. a XII-aCobani, Glodeni

O margine de sat. Totul ]n jur e alb ca p]nza de in. Timpul parc= s-a oprit pe loc [i hoin=re[te pe

dup= dealuri.E miez de ghenar. Dintr-odat=, din cerul f=r= nici

o umbr= de nor, ]ncep a c=dea, ca f=ina la cernut, fulgi. Fulgi pleto[i, fulgi mici [i mari, de tot felul. {i cade, cade puzderie m=runt= [i deas=. Din fulgi, pe p=m]nt, se ]mplete[te un covor argintiu. Z=re[ti o c=r=ru[=. E ]nghe\at= [i pustie ca [i sufletul ]n singur=tate. Mai ]ncolo vezi un c]ine, parc= ar fi Ciob=nil= din textul lui Vasile Voiculescu. Merge, s=rmanul, [chiop=t]nd cu o privire ]n care se arat= prin c]te necazuri a trecut.

Oare ce s]nt fulgii? Lacrimi ]nghe\ate. S]nt poate lacrimi de fericire, c= nu ne uit= Dumnezeu, s]nt poate lacrimile albe [i curate pe care le-au v=rsat [i le mai vars= mii de ]ndr=gosti\i de poezia emi-nescian=. Departe observi o c=su\= mic= de-i ajunge stre[inile la p=m]nt, dar ]n care lic=re[te o lumini\=. Po\i s= compari c=su\a aceasta cu bojdeuca lui Creang=, ]n care st= un copil [i admir= cu nesa\ geamul zugr=vit cu flori de marmur=. }n toate casele se aude vuietul sobei, ]n care trosnesc crengile de stejar. iarna sufletul se ascunde ]ntr-un col\ [i a[teapt= o raz= de lumin=. Stelele s]nt pierdute, s-au pierdut prin cl=bucii albi de fum. Copacii au ]m-br=cat straie de s=rb=toare. S]nt ca ni[te cavaleri la bal, nemi[ca\i [i elegan\i. Soarele este zg]rcit ]n privin\a razelor [i le \ine pentru vara viitoare. Totul e cuprins de-o melancolie nesf]r[it=.

Nicoleta NANI, cl. a VIII-aUlmu, Ialoveni

52013, noiembrie NOi

sarea g]ndirii

JOCUL NORILOR

P e plaja v]n=t= a cerului, fuga luminii sc=ldat= spre apus ]n insule de m=rgean risipise scoicile

trandafirii ale norilor de sear=.

Ionel TEODOREANU

C]nd cau\i comori, nu sapi ]n nori, ci ]n p=m]nt. Norii negri nu ]ntunec= curcubeul, ci-l arat= [i mai bine.

Lucian BLAGA

Nu c=uta dincolo de nori, vei g=si al\i nori.

Georgescu HARRY

Nu am [ti c]t de frumos e cerul dac= nu ar avea nori pe el.

Mai bine m-a[ face pescar de nori. Azi unul, m]ine altul. A[ aduce repede potopul. C= la nori am noroc.

Marin PREDA

Problemele s]nt ca [i norii care a[tern ]n treac=t o umbr= pe p=m]nt.

Victor HUGO

Soarele [i luna au p=r=sit cerul. Norii vars= lacrimi. }n seara aceasta inima mea vrea s=-\i spun= ce m= doare.

Atul Prasad SEN

L=tratul c]inelui nu pricinuie[te norului nici un r=u.

proverb arab

C]nd norii vor deveni mai grei dec]t p=m]ntul din noi dus o via\= de c=tre pa[ii Destinului fiec=ruia, vom ]n\elege c= nu ploaia clipelor din ei ne-au ]ntune-cat soarele vie\ii, ci lipsa de a fi noi ]n[ine.

Sorin CERIN

Jocul norilor – jocul naturii, ]n esen\= poetic.

NOVALIS

Furtuna – un r=zboi al norilor c][tigat de ploaie.

Aurelian SILVESTRU

Aforismele s]nt nori de cerneal= care ne str=bat respira\ia.

Donato Di POCE

Pas=rea s-ar vrea nor. Norul s-ar vrea pas=re.

Rabindranath TAGORE

S]ntem ca norii. Ne m=rim pân= la destr=mare.

Valeriu BUTULESCU

NOI — REVISTA COPIL+RIEI {I ADOLESCEN|EI TALE

D rag= prietene, A ]nceput abonarea pentru anul 2014.

Fiecare dintre colegii t=i merit= un abonament la revista NOi. }ndeamn=-i s= se aboneze!

Ar fi bine ca ]n fiecare clas= s= fie cel pu\in un abonament la revista NOi.

Pe parcursul mai multor decenii, au debutat [i au colaborat cu revista noastr= scriitori ca: ion Dru\=, Petru Zadnipru, George Meniuc, Liviu Deleanu, Liviu Damian, Vasile Coroban, Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Vasile Vasilache, Vladimir Be[leag=, Victor Teleuc=, Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu, Valeriu Matei, Leo Bordeianu, Leo Butnaru etc., arti[tii plastici: isai C]rmu, Gheorghe Vrabie, Alexei Col]bneac, Roland Vieru, ion Moraru, Eudochia Zavtur, Violeta Zabulic= etc., compozitorii: Eugen Doga, Petre Teo-dorovici; savan\ii: Mina Lozan, Andrei Munteanu, iurie Scutaru. S]ntem siguri c= [i cei care citesc [i cola-boreaz= azi cu NOi vor ajunge personalit=\i notorii.

{coala cu un num=r de p]n= la 400 de elevi care va perfecta peste cincizeci de abonamente anuale [i [coala cu un num=r mai mare de 400 de elevi care va perfecta peste o sut= de abonamente anu-ale la revista NOI, la prezentarea cotoarelor de abonamente, va primi gratuit pentru bibliotec= Dic\i-onarul universal ilustrat al limbii rom`ne, 12 vo-lume (Editura Litera), sau Cronica ilustrat= a ome-nirii, 16 volume (Editura Litera), sau Dic\ionarul enciclopedic (Editura Cartier), sau DEI Junior (Edi-tura Cartier), sau Cartea Ro[ie a Republicii Moldo-va (Editura {tiin\a), sau cele patru volume din colec\ia Lumea vegetal= a Moldovei, sau cele patru volume din colec\ia Lumea animal= a Moldovei (Editura {tiin\a), sau unul dintre cele zece volume, ap=rute p]n= ]n prezent ale Enciclopediei Localit=\ile Republicii Moldova (Funda\ia Draghi[tea), sau Enci-clopedia de ecologie (Editura {tiin\a) — la alegere.

Revista NOi apare lunar, inclusiv ]n vacan\a mare, f=r= numere comasate.

Pre\ul unui abonament anual – 180 de lei; semi-anual – 90 de lei.

Indicele PM 31239. Abonamentul la revista NOi poate fi perfectat la

orice oficiu po[tal.

abonament

NOi, noiembrie 2013

cu ta re r]nd mu[ c=

F iecare are propria clas= [i poate, uneori, se g]nde[te c]t e

de bun= sau nu prea. Acest mesaj vreau s=-l dedic colegilor de clas=. To\i s]ntem diferi\i, ]ns= indiferent de aceasta, colabor=m perfect, petrecem timpul ]mpreun= [i du-cem dorul peripe\iilor din clas=. Desigur, uneori, unii se uit= piezi[ la colegi [i poate au motive pentru aceasta, dar nu trebuie uitat faptul c= ei totu[i s]nt colegii no[tri. Oric]t de r=i ar fi, s]nt o p=rticic= din via\a noastr= de zi cu zi. S]nt si-gur= c= ]n fiecare clas= exist= un elev care se eviden\iaz=, dore[te s= fie superior celorlal\i [i poate, deseori, care v= cauzeaz= proble-me. Dori\i uneori ca el s= p=\easc=

ceva. Asemenea g]nduri apar atunci c]nd s]ntem plini de ur= [i nu ne d=m seama de consecin\e. El, totu[i, v= este coleg de clas= [i f=r= de el ar fi mai plictisitor.

Clasa mea nu e ideal=, dar pentru mine semnific= mult... S]nt bucuroas= c= am o asemenea clas=, s]ntem uni\i, veseli [i plini de duhul aventurii. A[ vrea s= v= dau un sfat: aprecia\i clasa pe care o ave\i [i respecta\i colegii de clas=... Ei s]nt unici! Vor r=m]ne ]n amintiri pentru totdeauna.

Cristina SUVEIC+, cl. a X-aLiceul M. Eminescu, Sudarca,

Dondu[eni

B+

IAT

UL

CU

PIS

TR

UI

Li

lia

{C

HIO

PU, 1

4 a

ni

Ga

ng

ura

, Ia

love

ni

{COAL+ F+R+ REVISTA NOI

N u demult ne-au picat ]n m]n= ultimele dou= numere ale re-

vistei NOi. Ne-a p=rut interesant= [i util= pentrtu elevii din toate cla-sele. }n pauz=, ne-am gr=bit la bi-bliotec= s= r=sfoim [i alte numere de revist=, ]ns= am g=sit doar c]te-va colec\ii din anii trecu\i, la fel de curioase pentru noi. De ce oare di-rec\ia [colii se aboneaz= la fel de fel de publica\ii, ce-o intereseaz= doar pe ea, ]n mare parte, dar re-vista NOi a fost trecut= cu vede-rea? Consider=m c= NOi e nece-sar= [i profesorilor. E bine c= ]n [coala noastr= se schimb= geamu-rile [i u[ile, dar unde e NOi?

Oare atunci c]nd maestrul Ni-colae Bodgros, cons=teanul nos-tru, ]nv=\a la [coal=, tot lipsea aceast= revist=? Nu credem.

Un grup de elevi din Badicul Moldovenesc, Cahul

AMINTIRI DIN VAR+V ara trecut= am tr=it-o din plin.

M-am odihnit ]mpreun= cu al\i c][tig=tori ai concursului de crea- \ie al revistei NOi ]n tab=ra Priete-nia din Co[ni\a, Dub=sari. E o ex-perien\= pe care o voi p=stra pen-tru tot restul vie\ii. Am avut ocazia s= cunosc oameni deosebi\i, care mi-au oferit lec\ii de via\=. }mpre-un= cu noi s-a odihnit un grup de semeni din Rom`nia. Ne-am ]mpri-etenit, am discutat despre c=r\ile citite, despre preferin\e, am f=cut un schimb de adrese. Regret c=

unii copii, din lips= de educa\ie, strecurau glume de prost gust sau cuvinte ur]te ]n limba rus= la adre-sa lor. Aceste mici incidente nu au fost o piedic= ]n rela\iile noastre de prietenie. Ei [i-au dat seama c= nu-i po\i pune pe to\i ]n aceea[i oal=.

La ]ntoarcerea mea acas=, m= sim\em mai ]mplinit= [i mai apre-ciat=.

Ionela BEJENARU, cl. a XII-a,Bute[ti, Glodeni

6

COLEGI DE CLAS+

ETERNITATE R =scolind prin arhiva familiei,

am g=sit o poz= ]n care era o b=tr]n= cu un copil mic ]n bra\e. }n planul doi o cas= mic=, ]n dreapta, ni[te rufe ce at]rn= pe a\= ca omul de via\=. Sub cupola cerului, ]nc= umed dup= ploaie, o b=tr]nic= \ine ]n bra\e un copil ]n straie albe cu o umbrel= ]n m]n=. E str=bunica Ma-ria cu sora mea Valentina. Tata a f=cut poza.

}n fiecare zi v=d casa din fotogra-fie, a\a de care at]rn= rufele... dar nu o v=d pe str=bunica. Valentina deja e mare. M= bucur c= a r=mas fotografia – eternitate de-o clip=.

Paula CHIRIAC, cl. a XII-a{uri, Drochia

Nici un lucru important nu a fost vreodat= realizat f=r= pasiune.

HEGEL


noi [i voi

1. Cu ce \i se asociaz= no\i-unea de migra\ie?

2. Ai pe cineva dintre apro-pia\i, p=rin\i, rude, prieteni care muncesc peste hotare ori s-au stabilit ]ntr-o alt= \ar= ?

3. C]\i colegi din clasa ta au un p=rinte sau chiar ambii pleca\i peste hotare?

4. Ai avut sau ai [i dintre acei care au plecat ]mpreun= cu p=rin\ii [i ]nva\= ]ntr-o [coal= din str=in=tate? |ii leg=tura cu ei?

5. De regul=, ce lucruri ][i iau copiii cu ei la plecarea peste hotare?6. Cuno[ti cum se adapteaz= copiii ]n mediul str=in? S]nt [i dintre cei care nu rezist= acelui mediu [i se ]ntorc acas=?7. Cum se integreaz= ]n siste-mul de ]nv=\=m]nt din acea \ar=? La ce discipline s]nt mai tari? Dar la care dintre ele mai slabi?8. Colegii t=i care tr=iesc peste hotare c]nd revin ]n \ar= r=m]n la fel sau se schimb= (s]nt cu nasul pe sus, s]nt mai ]ncrezu\i sau, din contra, au r=mas prieteno[i ca mai ]nainte)?

9. Din c]te cuno[ti, de ce le este dor cel mai mult?10. Cei pleca\i peste hotare vor s= se re]ntoarc=? De ce?

11. }n cazul colegilor cu ambii p=rin\i pleca\i peste hotare, ace[tia ]n grija cui s]nt l=sa\i?

12. Cum crezi, ce schimb=ri de comportament, de atitudine se produc ]n cazul copiilor cu p=rin\i pleca\i peste hotare?

13. Ce crezi c= se va schimba ]n viitorul apropiat ]n acest sens: vor pleca [i mai multe persoa-ne, vor reveni tot mai mul\i sau nu se va schimba nimic?14. Care s]nt consecin\ele migra\iei pe termen scurt, dar pe termen lung?

CHESTIO NAR

UN GHIOZDAN {I JUM+TATEO dat= cu modernizarea [i tehnologizarea societ=\ii, inclusiv a ]nv=\=m]ntu-

lui, g=sirea unui ghiozdan pe potriv= pentru materiale de studiu s-a com-plicat. Deoarece s]nt prea mari [i grele, se ]nt]mpl= s= le creeze suficiente probleme elevilor: dureri de spate, senza\ie de oboseal=, ]n special, ]n cazul celor din clasele primare. Care s]nt criteriile de alegere ale unui ghiozdan adecvat ]n opinia cititorilor no[tri, g=si\i din r=spunsurile la chestionarul din nr. 8 a. c.

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la ches tionar vor fi premia\i ]n decem-brie curent. Succes!

DE CE V-A|I DUS?

A utorii celor mai i n t e r e s a n t e

r=spunsuri la chestio-nar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

A utorii celor mai interesante r=spunsuri la chestionar vor fi desemna\i [i premia\i ]n decembrie curent.

1. }mi plac ghiozdanele moderne, colo-rate care pot fi purtate pe um=r.2. Obi[nuiesc s=-mi achizi\ionez un ghioz-dan nou o dat= la doi ani.3. Atunci c]nd inten\ionez s=-mi cump=r un ghiozdan m= uit, ]n primul r]nd, dac= are multe buzunare [i, desigur, dac= e frumos [i nu prea scump.7. Spre exemplu, nu am luat o carte la [coal=, baz]ndu-m= pe cea a colegului de banc=.8. Nu am avut ocazia s= ajut pe cineva s= duc= geanta. }n general, cred c= acesta e lucrul b=ie\ilor.9. De mai mul\i ani port geanta pe um=r, pentru c= a[a-mi place. Dar cred c= mai corect este s-o ducem ]n spate.10. Cred c= ghiozdanele cu rotile s]nt foarte eficiente; [i greutatea c=r\ilor nu se simte at]t de mult. Mi-ar pl=cea s= am un astfel de ghiozdan.12. Cel mai mult ]mi place geanta pe care o am acum, deoarece o port pe um=r, e mare, ]nc=p=toare [i are [i un accesoriu decorativ dr=gu\.

Nicoleta NANIUlmu, Ialoveni

4. }mi plac ghiozdanele de calitate, dar, ]n acela[i timp, s= mi se potriveasc=.8. Am ajutat-o de mai multe ori pe prie-tena mea Gabi s= duc= geanta.

Mihaela NEGRUS=rata Galben=, H]nce[ti

1. }n fiecare an preferin\ele mele se schimb=. }n clasele primare ]mi pl=ceau acele ghiozdane care aveau imprimate p=pu[ile Barbie, iar acum prefer ghiozda-nele ortopedice, fie [i de culoare neagr=.2. }n fiecare an am avut ghiozdan nou, chiar dac= nu se uza, mama ]mi cump=ra altul. Ultimul meu ghiozdan, pe care ]l voi purta ]n acest an este unul

ortopedic. Mi l-au procurat din italia. E foarte comod [i l-am p=strat. Bunica spunea ]n glum= c= ar costa c]t trei pen-sii de-ale ei.9. N-o pot numi [iretenie. Diriginta ne-a sugerat s= convenim cu colegul de banc= care [i ce c=r\i aduce. ideea e foarte bun=.

Ioana ANDRIE{Ungheni

2. Nu obi[nuiesc s=-mi achizi\ionez un ghiozdan chiar ]n fiecare an. Depinde de calitatea [i de pre\ul acestuia: dac= e p=strat [i-mi place [i-n anul urm=tor ]l pot purta cu ]ndr=zneal=.9. Eu cred c= e corect s= purt=m ghioz-danul ]n spate.

Virgina D}RUL=pu[na, H]nce[ti

4. Am avut dureri de spate din cauza purt=rii neadecvate a ghiozdanului.6. Cred c= cele mai multe c=r\i ]n geant= le am acum. 8. Am ajutat colegele de clas= care tr=iau ]n apropiere de mine s= duc= geanta.11. Cele mai frumoase gen\i le au fetele, pentru b=ie\i s]nt mai pu\ine op\iuni.

Mihai CIOBANUOrhei

3. C]nd vreau s=-mi achizi\ionez un ghiozdan, ]n primul r]nd \in cont de cali-tatea acestuia, dar [i s= fie comod, s= se asorteze cromatic la restul vestimen-ta\iei [i, nu ]n ultimul r]nd, s= nu coste prea scump.10. Consider c= ghiozdanele cu rotile s]nt foarte binevenite ]n aceast= peri-oad=, deoarece elevii au multe manua-le, rechizite, iar cu timpul pot ap=rea probleme de s=n=tate.

Nicoleta |URCANUChi[in=u


poezie

É щ щ «» ç Ö ”””

DIALOG DE IARN+

P=durea cade ]nspre stelecu iarba [i cu frunza moart=[i flutur= prin aer stemedin alte lumi ce-abia se-arat=.

Ulmi, carpeni, fagi, – cuprind ]n ramuri

partea din ceruri ]ntomnat=,frunza din tei ]nal\= flamuris-ating= luna argintat=.

Alunec= spre cer stejariicu luntrile zv]cnind ]n trunchi[i duhul p=s=rilor careazurul ]l adun=-n unghi.

Ce iarb=-n stele deas=, mareninge poleiuri – nestemate[i-n ram de soc doinesc cavaledureri din secole uitate.

Valeriu MATEI

VIZIUNE

Poetul [i istoricul Valeriu Matei s-a n=scut la 31 martie 1959, Cazangic, Leova. A absolvit cu men\iune {coala Medie Nr. 2 din ora[ul Leova. S-a remarcat ]n cadrul olim-piadelor [colare na\ionale la limba [i literatura rom`n= [i la istorie. A debutat ]n 1973 ]n revista NOI. A absolvit cu excelen\= Universitatea de Stat Mihail Lomonosov din Moscova, Facultatea de Istorie, specialitatea etnologie.Este autor a 14 volume de versuri, al unor eseuri, studii de istorie [i critic= literar=.Distins cu numeroase premii literare, printre care premiul George Bacovia (1991), Marele premiu pentru poezie contemporan= Nichita St=nescu (1995), premiul Mihai Eminescu al Academiei Rom`ne (1996), premiul pentru poezie al Academiei Interna-

\ionale Mihai Eminescu(1996), Marele premiu Nichita St=nescu pentru Opera Omnia [i Trofeul Nichita St=nescu (2002), premiul pentru literatur= al diasporei rom`ne din Germania (2004), premiul Frontiera Poesis la Festivalul Interna\ional Poesis de la Satu Mare (2007), premiul pentru poezie al Uniunii Scrii-torilor din Republica Moldova (2008, 2010), premiul Opera Omnia al Festivalului de Poezie Cezar Iv=nescu (2012). Este decorat cu medalia Mihai Eminescu (Rom`nia, 2000), Ordinul Na\ional Steaua Rom`niei ]n Grad de Comandor (2004), Ordinul Republicii (2010). Este membru de onoare al Academiei Rom`ne (din 2011).

Deputat ]n Parlamentul Republicii Moldova (1990-2001); vicepre[edinte al Parlamentului Republicii Moldova (1998-1999). Pre[edintele Comitetului de Cooperare Republica Moldova – Uniunea European= (1998-2001).

}n prezent, director al Institutului Cultural Rom`n M. Eminescu din Chi[in=u.

ZORI DE ZI DESCRIPTIO MOLDAVIE|inutul meu ]nstr=inat de mare]l str=juie livezile de pruni,corola lor se-nal\= peste zare –aur= pe morminte de str=buni.

}n plopii mari din v=g=uni rote[teun vultur ame\it de frumuse\i,cucoarele vegheaz= peste crestec]ntul de dor n=scut ]n dimine\i.

S=m]n\a tainic=, negr=itoarese scutur= prin ierbile de leac.Alb de cire[ prin flori aromitoare[i-o lini[te str=in= acestui veac.

Aud cum trece peste oseminteploaia de-april cu izul ei celest,]mi sprijin respirarea de cuvinte,de aburii p=m]ntului acest.

POEMELE ADOLESCEN|EI

roua s-a a[ternut pe pleoapecu toate razele soarelui, cu c]mpiasporindu-[i verdele ca o albin=, trec]nd prin flori,polenul

s-au imprimat ]n eaumbrele norilor, glasurilep=s=rilor nocturne, linia colineloradormite ]n singur=tatea clipei[i acum se destram= ca un fum]n adierea v]ntului

tremur= ]n privirea uimit=diamantul de rou=,tremur= ]n v=zduh ca o pas=re la primul ei zbor,primind s=rutul zilei ca pe o m]ntuire]n marea de azur.


AMURG Il

ust

ra\i

e: V

iole

ta Z

AB

ULI

C+

Prins=-n plase de p=ianjen luna peste codri trece,v]rcolacii nop\ii poart= suflul mor\ii palid, rece,vechi c=r=ri colind= frica printre casele b=tr]ne,sat din ]nceput de lume cu abise [i genune.

Bufni\a se-nal\=-n strig=t peste al t=cerii h=u,ofili\ii pomi [i-arunc= floarea pal=-n v]nt mereu, ]ntunericul adun= o[ti de umbre pe coline,patimi vii din vechi credin\e re]nviate din ruine.

V]ntul spumeg= prin scorburi cu trist sunet de caval,norii s]nger]nd ]n lun= se agit= val cu val,peste orizontul nop\ii ce ]ntoarn= ceru-n luturi.

Din misterele b=tr]ne eu m= nasc de la-nceputuri

Pierdut ]n miez de codru aud trezirea ierbiinu m= g]ndesc la moarte, la r=ni ce m-au durut,se sfarm= ora-n clipe c]nd trec ]n goan= cerbii,se-ntoarn= viitorul cu fa\a spre trecut.

Renasc mereu mai t]n=r din murmurul s=lbatecal zilei de pe urm= ce-n mine-[i face loc,nu [tie nimeni dorul din sufletu-mi n=valnicce-n fr=m]ntarea lumii ][i caut= noroc.

Doar tu, iubire pur=, mi-aduci lumini sub pleoape, aura ta de vraj= d= farmec astei vie\i,]n ochii t=i ca cerul vecia-i mai aproape,

balsamul t=u potoale a sufletului sete [i flamura de vise se-nal\=-n dimine\i –nu-i loc pentru triste\e, nici timp pentru regrete.

C+R+RI

PLAIDealuri verzi ca ni[te bouri bl]nziadormi\i la marginea c]mpiei,\ar= unde po\i ca s= deprinzi dintr-un c]ntec legea ve[niciei.

Murmurul curat str=bate – arardin ad]ncuri tainice ale firiipeste zgura ce se-a[terne iaralter]nd culorile amintirii.

Doar pam]ntu-n prim=veri rena[te pl=m=dit ]n m]na de \=ran, ca isus ]n ziua cea de Pa[ted]nd speran\elor un nou elan.

Prin pulberea voastr= nu-s urme de pa[i,

c=r=ri ale copil=riei mele,m-am re]ntors la voi,m-a chemat dorulde-a trece iar=[i descul\de-a lungul c]mpiei.

Prin ierbile-naltece v-au acoperit ]n lipsa mea,nu mai valur= [erpi, nu mai zv]cnesc [op]rle,doar spini cu ghimpi amari[i [erpuirea voastr= curmat=de colinele ce-alunec= spre [esuri.

Cire[ii [i-au pierdut bra\ele,gutuii [i-au fr]nt r=d=cinile,via s=lbatec= s-a destr=maturc]nd spre ceruri.

Demult n-au mai p=[it ]n umbra lorcopii cu plete arse-n soare,demult n-au r=sunat acele trilurice lini[tii d=deau str=vechea vraj=,c=r=ri ale copil=riei mele.

Se n=ruie cernite-n ploist]ncile ce v= str=juiesc,se duc ]n p=m]nt odat= cu mama...Doar ea v= mai calc=merg]nd la cules de rou=,la sem=nat lacrimi.

}n a[teptare, ]ndurerate ca maic=-mea –

c=r=ri ale copil=riei mele.

* * *


pa uz= de g]ndi re

GR+DINA DE BASM A BUNICILOR

"Bunicii mei au o gr=din= de basm”, a[a vede fiecare dintre noi atmosfera ]n care s]ntem primi\i de c=tre sf=to[ii no[tri bunici.

Precum ni[te comori binecuv]ntate, bunicii ne vegheaz= copil=ria, [tiu s= ne imortalizeze pe via\= cele mai minunate clipe.

Am rugat un grup de copii ce s-au odihnit vara aceasta la taberele din Vadul lui Vod=, mun. Chi[in=u s= ne spun= cu ce miracole ]i alint= bunicii lor [i ce au ei deosebit ]n gr=dina lor fermecat=. Ne-au spus de ce ][i iubesc at]t de mult bunicii [i c]t de mult au contribuit ace[tia la dezvoltarea lor. Mai jos v= oferim c]teva opinii:

Ana PRAJINA, 14 ani, {eptelici, Soroca: Bunicii mei au s=dit ]n gr=din= un pom atunci c]nd m-am n=scut eu. Avem aceea[i v]rst=, de[i roadele lui s]nt deja bogate [i foarte gustoase. La fel s]nt [i pove\ele bunicilor: pline de ]n\elepciune [i de r=bdare.

Onorina CALMA|UI, 9 ani, B=l\i: Gr=dina bunicilor mei este mic=, dar plin= cu bun=t=\i. Vara am par-te de cele mai bune fructe, iar toam-na str]ngem legume.

Adelina MALAI, 11 ani, M=l=ie[ti, Criuleni: }mi place s= merg vara la bu-nici, deoarece au un pom mare de cire[e care-mi ]ndulcesc an de an sufletul. Pe l]ng= odihn= le dau [i o m]n= de ajutor la str]ngerea recoltei din gr=din=.

Dumitri\a HARABAGIU, 9 ani, Cotiujenii Mici: Un vechi proverb spune: ”Cine nu are b=tr]ni s=-[i cumpere”. }n\elepciunea bunicilor mei este de nepre\uit. Afl]ndu-m= ]n bra\ele bunicilor, l]ng= un pom cu fructe, primesc cea mai mare dra-goste din lume.

Alina MARIAN, 11 ani, Cneazev-ca, Leova: Bunicii au o gr=din= de basm. Cu nuci r=muro[i, de zeci de ani, cu pruni, cu meri, cu c=pi\e de f]n, cu iarb= ]nalt= [i frumos mirositoare, cu flori, cu lini[te imens=. Este cel mai frumos loc de joac= pe care ]l am.

Nadejda HVOSTENCO, 12 ani, C=z=ne[ti, Telene[ti: Bun=voin\a, vorba tandr= [i protec\ia pe care

mi-o ofer= bunicii se exprim= prin libertatea pe care o am alerg]nd vo-ioas= ]n gr=dina lor, ca s= culeg c]-teva mere sau prune dulci. Eu ]i iu-besc enorm [i, de asemenea, le ofer gesturi frumoase pentru a le ]nseni-na chipurile.

Oxana GU|U, 11 ani, Victoria, Leova: Eu merg la bunici, pentru c= adesea mi-i dor de ei [i ]i ajut cu cel mai mare drag. Pove\ele lor s]nt cele mai bune. Gr=dina lor este ]mp=r=- \ia copil=riei mele. Pe l]ng= fructe am cules var= de var= z]mbetele mul\umite ale bunicilor [i sentimen-tul de dragoste [i de bun=tate.

Pentru NOI – Dana FLOREA

MODA VECHE} n una dintre zile am prins discu\ia a dou= fete care se ]ntorceau

de la [coal=. Una era blond=, cu o tunsoare modern=, cealalt= – brunet=, cu dou= cosi\e lungi [i frumoase. Blondu\a ]i spune bru-netei: e[ti de mod= veche cu cosi\ele tale...

I-am ]ntrebat pe elevii din Gimnaziul Borosenii Noi, R][cani, c]t de des apeleaz= la expresia de mod= veche [i fa\= de cine.

Alexandru EFRIM, cl. a VII-a: E o expresie pe care o utiliz=m din ce ]n ce mai rar. Str=duin\a tuturor de a se adapta, de a fi cool, de a fi ]n r]nd cu lumea, nu prea las= loc [i pentru moda veche.

Dumitri\a VASINE, cl. a VIII-a: S]nt multe privin\ele ]n care am pu-tea fi de mod= veche ]n felul de a ne primi musafirii, ]n moda vestimen-tar=, ]n comportamentul fa\= de prie-teni [i vecini [i ]n multe alte situa\ii. Dar moda nu e totul, mai s]nt [i luc-ruri sfinte care nu-[i pierd din valoa-re niciodat=.

M=d=lina CARABULEA, cl. a VI-a: Oric]te alte variante posibile ne ofer= via\a modern=, o f=r]m=, m=car, din moda veche se face prezent= une-ori involuntar. Trebuie s= lu=m partea bun= din tot ce-i vechi.

Victor LUNGU, cl. a VIII-a: Ci-neva spunea c= iubirea ne pune adesea ]n situa\ia de a fi de mod= veche. Floarea, plimbarea, condu-sul p]n= acas=, ducerea gen\ii, un bile\el de dragoste, r=m]n ]n topul procedeelor de cucerire a unei fete. Trebuie s= recunoa[tem, chiar dac= s]nt pa[i de mod= veche, te ajut= s= c][tigi simpatia unei domni[oare. Cred c= avea dreptate.

Dana G}NCESCU, cl. a VIII-a: Oric]t de moderni [i ]n\eleg=tori s]nt p=rin\ii no[tri [i ne doresc toat= li-bertatea pe care ei nu au avut-o, tot g=sesc prilejul ]n care moda ve-che s= se fac= prezent=.

Victoria SAJIN, cl. a VIII-a: Nu neap=rat hainele pe care le purt=m ne creeaz= imaginea, ci o privire sincer=, o atitudine pozitiv=, un z]m-

bet. Cine s-a g]ndit c= o s= revin= moda anilor ’60 – ’70? Totul se ro-te[te, cum spunea M. Eminescu, toa-te-s vechi [i nou= toate...

M=d=lina UNGUREANU, cl. a VIII-a: Moda veche are [i mai mul-t= savoare c]nd e combinat= cu tot ce e interesant [i cuceritor din lu-mea modern=. important e s= nu gre[im doza.

Daniel PLE{CA, cl. a VII-a: iar-na ]n [coal= nu ]nghe\=m de frig, gra\ie sobelor pe care le avem ]n fiecare clas=, de[i s]nt de mod= ve-che. Chiar dac= avem un cazan cu biomas=, acesta nu func\ioneaz=, probabil, s-a gre[it ceva la instala-re. Sobele s]nt salvarea noastr=.

Pentru NOI – Iuliana {CHIRC+Borosenii Noi, R][cani


EMO|II AMICALE

G abriela CARPENCO, 15 ani, Tigheci, Leova: De fiecare

dat= c]nd cineva dintre colegi iese ]n fa\a unui grup de persoane ca s= se prezinte, s= fac= un anun\, am emo\ii, de parc= a[ fi eu ]n locul lui.

Maria CARAULAN, 12 ani, Leova: }mi place s= joc fotbal. C]nd echi-pa noastr= are meciuri, eu s]nt cea cu emo\iile cele mai mari. }ns= ele nu s]nt pentru to\i, ci anume pentru portarul nostru. {i ori de c]te ori ]ncerc s= le controlez, nu pot.

Gabriela CARACU, 12 ani, Gura B]cului: Prezent=rile priete-nei mele, Valeria, pe scen= s]nt cele care m= emo\ioneaz= cel mai mult. Pentru nici un alt coleg, nici

pentru mine m=car, nu am a[a emo\ii cum am pentru ea.

Daniela REMCHEZ, 12 ani, Geam=na, Anenii Noi: S-a ]nt]m-plat acum, ]n tab=ra ]n care m=

odihnesc, s= am emo\ii at]t de pu-ternice pentru altcineva. Nu am crezut c= voi putea vreodat= s= stau cu sufletul la gur= [i s= m= rog ca ie[irea pe scen= a colegu-lui meu de banc= s= fie reu[it=.

Constan\a BLANARI, 9 ani, Orhei: Eu am avut emo\ii pentru colega mea de banc= atunci c]nd a sus- \inut examenul la pictur=. Ea era foarte calm=, eu ]ns= nu puteam sta locului din cauza emo\iilor pe care le aveam.

Lumini\a |UC+U, 14 ani, Fili-peni, Leova: Prima zi de [coal=. Mi-o amintesc ca pe cea mai emo- \ionant= zi din via\a mea. Ne \ineam de m]n= cu prietena mea,

eventuala coleg= de clas=. C]nd a p=[it ea prima pragul [colii, ceva ]n interior nu m= l=sa s= fiu lini[tit=. Acum am ]n\eles c= erau emo\iile.

Veronica R+DOI, Edine\: Nu s]nt o fire emotiv=. Nu am avut nici-odat= emo\ii nici pentru mine, nici pentru cei din jur. }ncerc s= fiu pu-ternic=, st=rile acestea nu fac bine.

Virgilia ORAC, 15 ani, Ale-x=ndreni, Edine\: De fiecare dat= merg ]mpreun= cu mama s= sus\i-n= examenele. Acele momente mi se par cele mai lungi, iar emo\iile cresc p]n= iese ea din sala de exa-minare.

Ana CURA{OV, 16 ani, Cahul: }n [coala noastr= se organizeaz=, deseori, competi\ii sportive. Atunci c]nd colegul de echip= din fa\a

mea trebuie s= dea [tafeta, eu ]ncerc s=-mi \in emo\iile ]n fr]u, dar nu prea ]mi reu[e[te.

Pentru NOI – Olesea CURMEI

DIVERGEN|EFotografie: Valerie TUDOR

} nc= din primele zile de [coal=, am ]nceput s= simt pe propria-mi piele ce ]nseamn= emo\iile, s= v=d [i s= ]n\eleg ce reprezint=

acestea. Eram o fire sensibil=, care se emo\iona chiar [i pentru in-secta ce zbura pe l]ng= mine. Dar, mai ales, c]nd cineva dintre colegi trecea ]n fa\a clasei s= recite, s= spun= ceva, de emo\ii nici nu m= uitam la el. Orice competi\ie, concurs, evolu\ie pe scen= m= ]nc=rca cu o doz= buna de emo\ii.

Curioas= fiind, am vrut s= aflu dac= mai s]nt [i ast=zi copii alde mine, care se emo\ioneaz= pentru prietenii, colegii [i semenii lor. R=spunsuri adecvate v]rstei ne-au fost oferite de c=tre mai mul\i copii din \ar=.


calea spre Olimp

Rubric= sus\inut= de Mariana JITARI, profesoar= de limba [i literatura rom`n=

L a Veni, Vidi, Vici (Am venit, am v=zut, am ]nvins) s]nt a[tepta\i elevii claselor a Vi-a – a Xii-a. Ne vom

]nt]lni ]n [ase etape, din luna octombrie p]n= ]n aprilie, iar ]n iunie ne vom bucura de bilan\ul [i de premiile concursului. }n acest an, 2013-2014, ele vor fi generoase:

Premiul I (unul): Dic\ionarul universal ilustrat al limbii rom`ne (12 volume), Editura Litera. Donator: Editura Litera.

Premiul II (dou=): DEI Junior, Editura Cartier. Do-nator: Redac\ia NOI.

Premiul III (patru): Volumul Republica Moldova. Edi\ie enciclopedic=. Donator: Academia de {tiin\e a Republicii Moldova (Institutul de Studii Enciclope- dice).

Diploma revistei NOI se va acorda tuturor ]n-ving=torilor.

Fiecare etap= va cuprinde patru subiecte:i. O problem= de limb=;ii. Exerci\ii de cultivare a limbii;iii. Un subiect de literatur=;iV. O lucrare creatoare (un microeseu).Pentru fiecare subiect se acord= 10 puncte, adic=

etapa va fi evaluat= cu maximum 40 de puncte.

ETAPA a II-a

I. Formeaz= substantive (la plural) care s= nu-measc= locuitorii urm=toarelor localit=\i: Afganis-tan, Mongolia, Madrid, Roma, Paris, Budapesta, Giurgiu, Baia Mare, V=leni, Vulc=ne[ti;

II. Completeaz= spa\iile punctate cu formele po-trivite ale compuselor scrise al=turat:

Rezultatul ... a fost concedierea sa. (rea-credin\=) I-am pictat ... bra\ele delicate. (stea-de-mare) Am dresat mai mul\i ... . (c]ine-lup) To\i ... au fost ruga\i s= p=r=seasc= sala. (gur=-

casc=) I-a cerut ... s= aduc= salate din Gr=dina Ursului.

(Hapar-Alb) Incinta ... era plin= de vizitatori. (Gr=dina Bota-

nic=)III. Din dramaturgia c=rui autor s]nt extrase titlu-

rile: Bastarzii, Pomul vie\ii, Abecedarul, Tata? Nu-me[te genurile literare abordate de autor, cu exem-ple. Indic= cinci evenimente importante din via\a scriitorului. Citeaz= strofa ta preferat= din crea\ia acestuia.

IV. Elaboreaz= o compunere despre cartea de care nu po\i s= te despar\i.

Volum – jum=tate de pagin=.

A[tept=m r=spunsurile tuturor ]ndr=gosti\ilor de cuv]ntul [i de scrisul matern timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

V= dorim inspira\ie [i angajare performant=!

VENI, VIDI, VICI

ex-libris

O NOU+ ANTOLOGIE A REVISTEI NOASTRE –

ACEIA{I NOIA utori: Ionela BEJENARU, Lu-

cia CHIRI|A, Marina CIO-BANU, Vasilisa CIOBANU, Cris-tina CLIMA, Irina CUCUTA, Marina DAMASCHIN, Maria F+R}M+, Dana FLOREA, Diana FRUMOSU, Ana IGNAT, Erica LAT}POVA, Ana MUSTEA|+, Natalia PO-CIUMBAN, Ana SPATARI, Doina ST}N+, Cristina |ARAN, Alisa VERDE, Cristina VREME{.

Unii dintre cititorii no[tri, pro-babil, nici nu [tiu c= o dat= la trei ani cele mai bune poezii pu-blicate ]n revista NOi apar ]ntr-o antologie editat= de redac\ie. Tradi\ia a ]nceput dup= depolitizarea publi-ca\iei [i schimbarea denumirii ei din Sc]nteia leni-nist= ]n NOi.

Prima antologie, cu titlul Dragoste amar=, a ap=rut ]n anul 1995. Ea a inclus texte poetice publicate ]n revist= din iulie 1992 p]n= ]n iunie 1995. Pe parcursul anilor [irul antologiilor nu s-a ]ntrerupt, fiind comple-tat de plachetele: Buletin de identitate, 1998; Pas=rea de cafea, 2001; Catargele luminii, 2004; Sufletul ca varul nestins, 2007; Alb-negru asimetric, 2010.

Antologia din acest an, numit= sugestiv Aceia[i noi, vine s= confirme ]nc= o dat= tradi\ia [i s= prezin-te cele mai bune lucr=ri poetice sosite la redac\ie ]n ultimii trei ani.

O parte forte a antologiei o constituie poeziile au-torilor care au fost publica\i [i ]n edi\ia anterioar=: Marina Ciobanu, Marina Damaschin, Dana Florea [i Ana Spatari. Desigur, poezia lor s-a maturizat, a de-venit mai atent= fa\= de lumea ]nconjur=toare, dar [i fa\= de propriile mi[c=ri suflete[ti.

}n mod firesc [i, am spune, chiar inevitabil apar ]ns= [i voci noi. C=ci fiecare genera\ie vine cu poe\ii s=i, cu viziunea sa asupra vie\ii, cu o sensibilitate aparte.

Ne bucur= c= autorii plachetei Aceia[i noi s-au do-vedit a fi preocupa\i nu numai de tema dragostei, care a fost una dintre temele centrale ale Dragostei amare (1995) sau de cea a autoidentific=rii prezent= ]n Buletin de identitate (1998), ci [i de alte aspecte ale vie\ii cum ar fi cele sociale, civice, existen\iale. Odat= cu l=rgirea limitelor tematice s-au extins [i cele ale expresiei artistice, nemaivorbind de limbajul elevat, rafinat sau u[or manierat.

Antologia, fiind ]ntr-o faz= de fierbere, cuprinde texte scrise ]n diverse tehnici poetice, de la versul cla-sic sau simbolist p]n= la cel modernist cu elemente de suprarealism sau postmodernism.

Decantarea urmeaz= [i, odat= cu ea, transforma-rea crisalidelor ]n fluturi multicolori.

Leo BORDEIANU

antologie NOI

ACEIAŞI NOI

Revista NOI, Editura IulianChişinău, 2013C

ezar

a ŢO

PA

Chişinău

antologie NOI

Dragoste amară1995

Buletin de identitate1998

Pasărea de cafea2001

Catargele luminii2004

Sufl etul ca varul nestins2007

Alb-negru asimetric2010


concurs-loterie

SOL LUCET OMNIBUSC}{TIG+ CU NOI

D rag= cititorule, dac= te-ai abonat la revista NOi pentru anul 2014, atunci ]ncearc=-\i norocul parti-

cip]nd la concursul-loterie. F= o copie a cotorului de abonament (particip= numai persoanele care au f=cut abonamente anuale), iar pe verso r=spunde la urm=toarele dou= ]ntreb=ri:

— Cine ]ngrije[te rubrica Carul-Mic?— }n ce num=r al revistei noastre a fost g=zduit

dialogul cu scriitorul Vladimir Be[leag=?A[tept=m copiile cotoarelor cu r=spunsurile corecte

p]n= la sf]r[itul lui ianuarie 2014. Vor fi extrase opt co-toare, iar c][tig=torii vor fi premia\i.

Premiile s]nt urm=toarele: 1. Enciclopedia Familiei tale. Lumea ]n date [i fapte

(Editura Prut interna\ional);2. Republica Moldova – Patrimonial (Editura Prin-

ceps); 3. Edi\ia Enciclopedic= Republica Moldova (institu-

tul de Studii Enciclopedice al Academiei de {tiin\e a Moldovei);

4. Unul dintre volumele Lumea vegetal= a Moldovei (Editura {tiin\a);

5. Unul dintre volumele Lumea animal= a Moldovei (Editura {tiin\a);

6. Enciclopedia ecologic= (Editura {tiin\a);7. Cartea Ro[ie a Republicii Moldova (Editura {tiin\a);8. O minge de fotbal;9. Un tricou sport [i un chipiu.Premiile au fost oferite de Federa\ia Moldoveneasc=

de Fotbal, de institutul de Studii Enciclopedice [i insti-tutul Patrimonial Cultural al Academiei de {tiin\e a Moldovei [i Editura Prut interna\ional.

Numele c][tig=torilor vor fi publicate ]n num=rul din martie 2014.

Abonamentul la revista NOi poate fi perfectat la ori-ce oficiu po[tal.

calea spre Olimp

Rubric= sus\inut= de Andrei MUNTEANU, doctor ]n biologie, profesor universitar

N atura este o comoar= armonios compus= dintr-o sumedenie de rela\ii dintre componentele sale

de diferite niveluri care func\ioneaz= conform legit=- \ilor create. Omenirea, pe parcursul secolelor, ]ncearc= s= p=trund= ]n secretele naturii pentru a le folosi ]n dezvoltarea civiliza\iei, ]ns= rezultatele ob\inute s]nt uneori modeste. Omul prin activitatea sa, con[tient sau incon[tient, c=ut]nd s=-[i m=reasc= profitul de pe contul naturii, duce la degradarea ecosistemelor natu-rale prin dispari\ia componentelor-cheie. La prima ve-dere, s-ar p=rea c= aceasta nu afecteaz= direct s=n=tatea omului. }ns= trebuie constatat c= anume acolo unde popula\ia nu respect= legile naturii bume-rangul este ]ndreptat asupra omului. Omenirea are exemple de urmat, din unele state dezvoltate, cum tre-buie protejate mediul ambiant [i func\ionalitatea na-turii. }n condi\iile noastre este necesar= o con[tientizare ]n mas= a popula\iei, prin acumularea cuno[tin\elor despre dezvoltarea durabil= a naturii [i a societ=\ii. Genera\ia t]n=r= este veriga principal= cu capacit=\i colosale de acumularea cuno[tin\elor noi ]n domeniul folosirii ra\ionale [i protec\iei naturii.

Concursul de fa\=, care se desf=[oar= mai mul\i ani la r]nd, are scopul de a atrage un contingent c]t mai mare de elevi, gimnazi[ti [i liceeni ]n procesul de acumulare a cuno[tin\elor despre natur= [i c=ile de protec\ie a ei. V= invit=m s= participa\i c]t mai activ.

Concursul se va desf=[ura ]n [ase etape. Fiecare din-tre ele con\ine trei ]ntreb=ri din biologie [i din ecologie.

ETAPA a II-a1. Care este avantajul speciilor de p=s=ri care

cuib=resc ]n colonii? Exemplifica\i.2. Care specie de plante lemnoase de tip medi-

teraneean este r=sp]ndit= ]n republic=? Carac-teriza\i-o succint.

3. Care s]nt rela\iile de simbioz= dintre p=s=rile indicatoride (fam. de cioc=nitori din Africa ) [i meli-vor (mamifer asem=n=tor cu bursucul)?

}nving=torii vor ob\ine premii b=ne[ti [i colete de

c=r\i cu tematic= ecologic=. Locul I – 400 de lei; Locul II – dou= premii a c]te 350 de lei fiecare; Locul III – trei premii a c]te 300 de lei fiecare. Al\i cinci participan\i activi se vor ]nvrednici de premii

de ]ncurajare – colete de carte cu tematic= ecologic=.Ministerul Mediului ]i va acorda liceului sau gimna-

ziului cu cel mai mare num=r de participan\i [i c][tig=tori Cartea Ro[ie a Republicii Moldova sau o alt= lucrare din domeniul protec\iei mediului.

Tuturor c][tig=torilor li se va oferi diploma revistei NOi.

A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei.

Succes!

ˇ


nimic altceva

Z}MBETUL UNEI VEDETE TV }NSEAMN+ JERTFIRE DE SINE

—Domnule Mir-cea Surdu,

s]nte\i o cunos-cut= personalita-te de televiziune, ]n special, tele-spectatorul v= a[-teapt= s=-l salu-ta\i ]n zilele de vineri prin inter-mediul emisiunii Bun= seara. A cui a fost ideea emisiu-nii [i c]\i ani au tre-cut de la apari\ia ei?

— ideea ]mi apar- \ine, iar autor [i prezentator al ei s]nt din 1990. La ]n-ceputuri, a fost un videomagazin, apoi – o emisiune cu actori, am avut o perioad= c]nd invita\ii mei erau nu-mai oameni de cultur=, o alt= perioad= – numai oa-meni de teatru, dar ]n ultimii ani emisiunea este mai mult una politic=. Probabil, m= voi ]ntoarce c]ndva iar=[i la cultur=, precum to\i b=tr]nii vor s= se ]ntoarc= la locul lor de ba[tin=.

— Cum selecta\i invita\ii la o emisiune concret=?— Mai ]nt]i stabilim tema emisiunii. Uneori, st=m p]-

n= joi seara [i ne g]ndim ca tema s= fie una de actua-litate pentru vineri seara. Dac= nu g=sim una care s= \in= de un eveniment deosebit, alegem o tem= general=, care e important= mereu, precum ar fi rela\iile cu Rusia sau cu Tiraspolul, bun=oar=. Ne str=duim ca subiectul s= fie de actualitate.

— Aproape ]ntotdeauna ave\i ]n studioul emisiunii foarte mul\i tineri. Cine s]nt ei?

— Acest tineret este barometrul emisiunii. Nu noi, cei din platou, ci ei s]nt seva [i mustul emisiunii. Chiar [i Stanislavski spunea c= importan\a regelui se vede prin ]nso\itorii s=i. Aplauzele, aprecierile [i dezapreci-erile celor din studio conteaz= foarte mult. Avem c]teva microfoane libere [i le punem la dispozi\ia tineretului, ca s=-[i spun= p=rerea, s= adreseze ]ntreb=ri. S]nt studen\i [i elevi, ]n func\ie de tema emisiunii. Adic=, s]nt tineri aviza\i ]n tema pus= ]n discu\ie.

— Pare-se, a trecut un an de c]nd a\i fost ales ]n func\ia de director al celui mai important post public de televiziune. Mul\i apreciaz= cu bine schimb=rile de la Moldova 1. {tiu c= au fost [i mai s]nt, probabil, probleme ]n acel colectiv. Cum e p]inea de [ef la TV Moldova 1?

— E amar=. Dar eu vin din interiorul colectivului dat. S]nt acolo oameni cu care eram ]n rela\ii rele, iar acum m= ]n\eleg foarte bine, dar s]nt [i din acei cu care tr=iam foarte bine, iar acum s-au schimbat rela\iile. Func\ia pe care o de\in m= face s= procedez nu a[a cum ]mi convine mie, ci cum e mai bine pentru institu- \ia pe care o conduc. Am mo[tenit un colectiv a[a cum este [i e foarte greu s= faci schimb=ri radicale. Din p=cate, nu s]ntem un post de televiziune printre cele mai bune din Europa. Spun asta, pentru c= aici, ]n Re-publica Moldova, nu prea avem cu cine ne compara.

Celelalte tele-viziuni au la baz= studiouri din Bucure[ti sau din Mosco-va [i nu putem concura cu ele. Ne-am permite asta doar cu dou= posturi ca-re au produc\ie local= pe tot parcursul zilei – Jurnal TV [i Publika.

De c]nd am venit ]n acest post, am reali-zat cu echipa

mea vreo zece campanii sociale, am lansat mai multe emisii ]n original [i, dac= m=car o mic= schimbare se observ=, m= bucur.

— Cum vi se par tinerii veni\i s= lucreze ast=zi ]n televiziune? Ce ar trebui s= fac= un adolescent care viseaz= s= ajung= la televiziune?

— Trebuie s=-[i doreasc= mult realizarea visurilor sale. Bun=oar=, avem ]n colectiv un t]n=r produc=tor care a venit la studioul Master clas pe c]nd avea vreo 18 ani [i a lucrat acolo timp de doi ani de zile f=r= bani. Apoi, l-am angajat ]n calitate de asistent la o emisiune [i primea doar 800 de lei pe lun=, cu care ][i acoperea doar cheltuielile de drum. Acum, Eugen Popovici este un element foarte important ]n mecanismul televiziunii – face [i regie, [i operatorie. Tineretul vine cu alte for\e, [tie [i s= filmeze, [i s= monteze, [i s= regizeze... Din p=cate, nu prea avem posibilit=\i de angajare, dar pentru candidaturi bune vom g=si solu\ii, mai ales c= tineretul ]ntotdeauna a reprezentat viitorul. Mai r=u e c= mul\i dintre asemenea tineri, pornind spre Dealul Schinoasei, se v=d, din start, vedete de televiziune. Gre-[esc amarnic. Z]mbetul unei vedete TV ]nseamn= jert-fire de sine [i tone de transpira\ii... Vreo cinci ani, ]m-preun= cu UNiCEF, am sus\inut studioul Master clas la care instruiam studen\i de la Jurnalism. La ]nceput, to\i se vreau vedete TV, dar c]nd au ]n\eles ce ]nseamn= aceasta, s-au retras tiptil-tiptil. Mul\i ]ncearc=, dar pu\ini rezist=. Adev=rul e c= ]n Republica Moldova nu putem vorbi de vedete, e cazul unor persoane publice. Se mai umfl= unii cu pretinsul lor vedetism, dar de-grab= se dezumfl=, c=ci la noi nu exist= un asemenea fenomen.

— {tiu c= a\i semnat [i c]teva filme documentare care au r=mas ]n memoria telespectatorilor. S= mai a[tept=m?

— Am f=cut c]teva filme ]mpreun= cu echipa de la emisiunile Focus [i Bun= seara. Dar am realizat ]n ulti-mii doi ani c]teva [i de unul singur – Marica, Filmele Vladei [i Apa noastr= cea de toate zilele. }n fotoliul meu de director t]njesc anume dup= filmele documen-tare. Asta m= cheam= ]napoi, ]n s=lile de montaj... iat=, a trecut un an, dar nu reu[esc s= montez un documen-tar despre un moldovean stabilit la Paris. Eroul are 93

Fotografie din arhiva personal=

DE VORB+ CU MIRCEA SURDU, DIRECTORUL POSTULUI NA|IONAL DE TELEVIZIUNE MOLDOVA 1

2013, noiembrie NOi

de ani [i trebuie s= fac un efort, ca s= reu[easc= [i el s= vad= cu ce ne-am ales. Filmul se nume[te Carnei Lup. Numele eroului era ini\ial Dionisie Boboc, dar, c]nd avea vreo 88 de ani, s-a rupt ceva ]n el [i l-a schim-bat ]n Carnei Lup, Lupu fiind numele bunicii sale din Durle[ti. A f=cut GULAG-ul [i pu[c=riile din Aiud, a fu-git ]n Fran\a ]n 1988 [i acum st= ]n centrul Parisului, unde l-am g=sit anul trecut... Dar cu echipa avem rea-lizate mai multe documentare, echipa ]nsemn]nd eu, Leonid Melnic, Diana Donic= [i, ]n ultimul timp, Eugen Popovici, despre care v-am spus.

— Ce vrea s= spun= oamenilor Mircea Surdu prin filmele sale documentare?

— Vreau s= ar=t soarta unor persoane deosebite, care tr=iesc printre noi sau care au plecat dintre noi. }n Apa noastr= cea de toate zilele ar=t via\a romilor din satul V=lc=ne[ti, care, r=ma[i cu f]nt]nile secate, a[teapt= s= le aduc= ap= cu c=ru\a un moldovean. Moldoveanul aduce apa ]n sat [i le-o vinde... Filmul a luat [i un premiu. Filmele Vladei este despre fosta mea asistent=, fiica scriitoarei Silvia Celac, stabilit= ]n Fran\a. Vlada a absolvit Academia de Teatru [i Film cu mul\i ani ]n urm= [i mereu spune c= vrea s= fac= film, dar filmele vie\ii sale bat orice film – ele ]nseamn= p=durile unde a copil=rit, g=inile din curtea casei, ]nt]l-nirile cu mama sa. Este un film cu profund dramatism, compus din opt filmule\e – Casa, Prietenii, Mama, P=durea... Marica este despre cunoscuta c]nt=rea\= Marica Balan, care s-a bucurat de toat= gloria pe sce-nele Moscovei, iar acum ][i tr=ie[te via\a ]ntr-un c=rucior cu rotile la un azil de b=tr]ni.

— Ce v= fr=m]nt= mai mult acum?— Lupta cu mine ]nsumi. Pentru c= eu nu pot fi omul

care s= dea ultima lopat= de \=r]n= peste speran\ele multora. Am f=cut filmele [i emisiunile pe bani proprii. Tot cu bani proprii am f=cut proiecte, am \inut o echip=. S]nt un administrator foarte bun ]n acest sens – calitate pe care m= str=duiesc s-o utilizez [i ]n func\ia de direc-tor al postului de televiziune.

— Vorbi\i des ]n anturajul prietenilor despre c=l=-toriile ]n str=in=tate. Merge\i peste hotare pe linie de serviciu sau din bani proprii?

— Rar de tot am mers pe linie de serviciu, mai re-cent – la Malmo, ]n Suedia, la Festivalul Eurovision. Dar fac parte dintr-o ga[c= [i, tradi\ional, o dat= pe an, alegem o \ar= sau mai multe \=ri, stabilim traseul [i mergem ]ncolo cu autoturismele. Prin Europa nu am fost doar ]n Spania [i Portugalia, care-s mai departe, dar vom ajunge [i acolo. Ceea ce ]mi place e c= astfel po\i s= vezi via\a obi[nuit= de prin satele lumii, c=ci ora[ele s]nt aproape toate la fel. Ajungi ]ntr-o \ar=, p=r=se[ti traseul, intri ]ntr-un sat [i vorbe[ti cu oame-nii. Chiar dac= nu cuno[ti limba lor, te ]n\elegi cu sufle-tul. Bun=oar=, ]n italia ne-am oprit ]n mijlocul unei mici localit=\i de munte pe unde nu mai intraser= str=ini de vreo 30 de ani. Ne-a ]nconjurat tot satul [i, p]n= la urm=, ne-am ]n\eles de minune. }ntr-un sat din Germa-nia, ne-am oprit la bar [i c]\iva localnici sau dovedit a fi foarte vorb=re\i, ]nc]t ne dureau m]inile de at]tea mi-mici ]n limba german=. Am mul\i prieteni care lucreaz= sau s]nt stabili\i ]n str=in=tate. Ceva timp ]n urm=, ni[te prieteni de studen\ie, care lucreaz= ]n Malaysia, m-au invitat la ei pentru trei s=pt=m]ni. Acolo, m-au ajutat s= ajung [i ]n Bangkok, [i pe insula Bali. Pentru mine, c=l=toriile s]nt importante, c=ci ele ]mi alimenteaz= cu-riozitatea...

— A\i citit mult ]n copil=rie? Care au fost c=r\ile preferate ]n acele vremuri?

— Am avut o profesoar= deosebit= – Varvara Bul-hac – [i asta m-a ajutat s= fiu cel mai bun elev la limb= [i literatur=, pe atunci, moldoveneasc=. Doamna Bul-hac era o doamn= bl]nd=, ]n\eleg=toare, [tia s= ]ncu-rajeze, dar [i s= fr]neze atunci c]nd trebuia. }n perioa-da copil=riei mele se citea foarte mult despre partizani. Cred c= am citit toate c=r\ile care existau atunci ]n bi-bliotec=. P]n= ]n clasa a patra am studiat la [coala din satul natal – Buda, C=l=ra[i – [i am citit toate c=r\ile pentru elevii din [coala primar= [i, folosindu-m= de privilegiul de a o avea ca bibliotecar= pe o veri[oar= a mea, cer[eam [i din c=r\ile destinate elevilor din clase-le mari. Una dintre c=r\ile preferate a fost Ghenka Pîjov, primul locuitor al Bratskului, scris= de Vasili Sîsoev.

Trebuie s= v= spun c=, peste mul\i ani, l-am cunos-cut pe acel Vasili Sîsoev. Eram deja student, lucram ca interpret pentru turi[tii rom`ni sosi\i ]n URSS, [i am mers la Novosibirsk, am ajuns [i la Bratsk. Eram toc-mai cu ghidul local c=ruia i-am spus despre cartea mea preferat= din copil=rie. Surpriz=: el ]l cuno[tea pe autorul c=r\ii [i seara am mers la el [i astfel am avut ocazia, la un ceai, s= vorbesc cu autorul c=r\ii Ghenka Pîjov, primul locuitor al Bratskului.

— La Buda a\i ]nv=\at doar patru clase, dup= care a\i trecut la [coala medie din satul vecin – P]rjolteni. Merge\i rar ]n satul de ba[tin=? Nu mai s]nte\i un budean?

— De[i profesorii din Buda erau contra, p=rin\ii m-au transferat la [coala medie din P]rjolteni, o locali-tate din apropiere. Zilnic parcurgeam pe jos doi kilo-metri ]ncolo [i doi ]napoi, inclusiv pe ploaie [i ninsoa-re. Nu circula nici un autocar. Pe atunci, nu func\iona nici m=car ruta Buda–Chi[in=u, iar cons=tenii veneau la P]rjolteni ca s= plece la Chi[in=u. Buda ]mi p=rea un sat ]n care se termin= lumea. Dup= el chiar exist= un s=tuc unde se termin= drumurile. Ca s= mergi mai de-parte, trebuie s= te ]ntorci ]napoi, spre C=l=ra[i. Sigur, cele mai frumoase locuri r=m]n acolo unde \i-ai petre-cut copil=ria, dar eu nu am prins r=d=cini la Buda. Dup= patru clase primare, am plecat la P]rjolteni, apoi – la Chi[in=u [i nu am reu[it, ca al\ii, s= slobod r=d=cini budene. Dup= absolvirea universit=\ii, am lucrat trei ani la postul public de radio, apoi am trecut la televizi-une. C]nd veneam acas=, cons=tenii nu m= priveau ca pe unul de al lor, ci ca pe unul de la televiziune [i t=b=rau asupra mea cu problemele lor. Credeau c= pot s= le rezolv orice problem=. Astfel, venit acas= s= m= odihnesc, s= m= relaxez, eu mai mult m= chinu-iam. Aceasta le explic celor care m= ]ntreab=: de ce mergi la munte, dar nu la Buda, unde, practic, e ca ]ntr-o zon= montan=? Totu[i, Buda e o a[ezare extraor-dinar de frumoas= [i ]mi place ba[tina mea. Cu ]nain-t=rile ]n v]rst=, mi-e dor tot mai tare de ea [i [tiu c= tot mai des voi dori s= revin acolo. Probabil, a[a se ]n- t]mpl= cu fiecare dintre noi. Am ]nt]lnit la Kiev un veri[or de-al meu, care s-a rupt de r=d=cinile budene de la v]rsta de 17 ani. Are acum vreo 70 de ani [i m= tot ]ntre-ba: Frate, ce mai face Dealul Boereasca? C]nd o s= urc=m pe Piscul |urc=ni\ei? Mi-a spus c= vede aceste dealuri tot mai des ]n visele-i nocturne. Probabil, acela[i lucru ne a[teapt= pe fiecare dintre noi…

Pentru NOI – Gheorghe BUDEANU

15


LUMINA CANDELEI

S f]ntul Nicolae (Velimirovici) ne spune c= aprindem candela, ]n primul r]nd, deoarece credin\a noas-

tr= e lumin=. Hristos a zis: Eu s]nt lumina lumii. Lumina candelei ne aduce aminte de lumina cu care Hristos lumineaz= sufletele noastre.

}n al doilea r]nd, ca s= ne aduc= aminte de ca-racterul luminos al sf]ntului ]n fa\a c=ruia aprindem candela – fiindc= sfin\ii s]nt numi\i fii ai luminii.

}n r]ndul trei, ca s= ne slujeasc= drept mus-trare pentru faptele noastre ]ntunecate [i pentru g]ndurile [i do-rin\ele noastre rele, [i s= ne cheme la calea sfin\eniei evanghelice, ca astfel s= ne ostenim cu r]vn= pentru a ]mpli-ni porunca M]ntuitoru-lui: a[a s= lumineze lumina voastr= ]nain-

tea oamenilor, ca s= vad= lucrurile voastre cele bune.}n al patrulea r]nd, ca s= aducem o mic= jertf= lui

Dumnezeu, Care a jertfit totul pentru noi. Un mic semn al marii noastre recuno[tin\e [i luminoasei noastre dragoste pentru Cel de la Care cerem ]n rug=ciune [i via\=, [i s=n=tate, [i m]ntuire, [i tot ce ne poate da nu-mai nem=rginita dragoste cereasc=.

}n al cincilea r]nd, ca s= fie o sperietoare pentru puterile cele rele, care n=v=lesc uneori asupra noas-tr= [i la rug=ciune [i ne abat g]ndurile de la F=c=torul nostru – fiindc= puterilor celor rele le place ]ntunericul [i fug de orice lumin=, mai ales, de cea care este ]nchinat= lui Dumnezeu [i sfin\ilor Lui.

}n al [aselea r]nd, ca s= ne dea imbold la ardere de sine. Precum untdelemnul [i fitilul ard ]n candel=, su-puse voii noastre, a[a s= ard= [i sufletele noastre cu flac=ra dragostei ]n toate p=timirile, supuse totdeau-na voii lui Dumnezeu.

}n al [aptelea r]nd, ca s= ne ]nve\e c= dup= cum candela nu poate s= se aprind= f=r= m]na noastr=, nici inima noastr=, aceast= candel= l=untric= a noas-tr=, nu poate s= se aprind= f=r= sf]ntul foc al harului Dumnezeiesc, chiar dac= ar fi plin= cu toate virtu\ile – fiindc= toate virtu\ile noastre s]nt ca un combustibil, iar de la Dumnezeu este focul ce le aprinde.

Rubric= sus\inut= de Daniela CODREANU

M+SURA LA {COAL+

cei şapte ani de-acas=

Rubric= ]ngrijit= de Ioan ALBU

lumin= din lumin=

CALENDAR CRE{TIN—ORTODOXDECEMBRIE

4 Intrarea ]n biseric= a Maicii Domnului.13 Sf. Ap. Andrei cel }nt]i Chemat; Sf. Irh. Fru-

mentie.19 Sf. Irh. Nicolae.

A m avut parte de un coleg cu un nume sonor ]n ale tr=sn=ilor ]n liceul nostru. Nu-l dau de gol, dar si-

gur se va recunoa[te dac= cumva num=rul de fa\= al revistei va nimeri la el. Colac peste pup=z=... mai avea [i pistrui! Nu [tiu cum se face (ba [tiu! [i mie ]mi pl=ceau peripe\iile), am intrat ]n c]rd=[ie cu el de c]teva ori [i ce am c=utat, aceea am [i g=sit. Un sunet fals dat ]n tim-pul unei lec\ii demonstrative m-a costat scump, dar... tot p=\itu-i priceput.

Atmosfera prielnic= ]n clas= [i rela\iile frumoase dintre elevi, profesori stimuleaz= acumularea cuno[tin- \elor pe lung= durat=. Educa\ia din familie [i succesul la [coal=, apoi integrarea armonioas= ]n colectiv s]nt ]ntr-o str]ns= leg=tur=. Rolul profesorului ]n acest sens este important. Dar [i al t=u, drag= cititor. Stabili\i ]m-preun= cu dirigintele vostru un set de reguli care va re-prezenta codul de comportament al clasei.

Salut= ]n fiecare diminea\= profesorii, colegii, dar [i personalul [colii. C]nd profesorul intr= ]n clas=, ridic=-te ]n picioare. }n fa\a profesorului este indicat s= adop\i o postur= respectuoas=: spatele drept [i antebra\ele spri-jinite pe marginea b=ncii. Chiar dac= uneori cele 45 de minute ]\i par o ve[nicie, ]ncearc= s= nu ]ncurci banca cu patul. Urmeaz= ]ntocmai indica\iile profesorului. Dac= vrei s=-\i impui punctul de vedere, f=-o politicos [i argumentat. Ascult= atent ]n timpul orei [i nu vorbi ne- ]ntrebat, nu ]ntrerupe discursul nim=nui. Cere\i permisi-unea ]nainte de a transmite vreun obiect str=in. }nva\= s= faci fa\= unui co-leg de banc= zgo-motos [i pus pe glu-me, ori ]l ignori, ori ]l invi\i s= discuta\i ]n pauz=.

Aten\ie, recrea\ia impune la fel disci-plin=. Fii amabil [i nu folosi cuvinte jig-nitoare la adresa nim=nui. Nu uita, bunele tale maniere la [coal= vorbesc despre eticheta fa-miliei din care vii. Nu risca s= fii acuzat c= nu ai cei [apte ani de-acas=, chiar dac= p=rin\ii ]\i tot repet= s= fii educat. Atitudinea politicoas= [i empatia sau capa-citatea de a nu trece cu vederea sentimentele [i dreptu-rile celorlal\i s]nt deprinderi care vor face s= fii apreci-at. Pe l]ng= aprecierea primit= de la profesori [i colegi, trebuie s= ]nve\i s=-\i dezvol\i stima de sine, un caracter demn [i un psihic echilibrat.

Respect= proprietatea altora [i nu ]\i ]nsu[i bunuri care nu-\i apar\in. Banca, scaunul, dul=piorul personal s]nt oglinda ta, iar m]zg=lelile de cerneal=, zg]rieturile, crea\iile proprii ]n[irate pe speteaz=, resturile de h]rtie nu-[i au locul aici. Actele de vandalism, precum [i de-senele pe pere\i, spargerea oglinzilor de pe hol, rupe-rea florilor din clas= s]nt de nejustificat. Asum=-\i regu-lile impuse ]n institu\ia ]n care ]nve\i. Jocul de-a [coala uneori poate deveni periculos, de la restan\e la exma-triculare. Orice gest indecent, fiecare fapt= nepermis= s]nt o bil= neagr= ]n defavoarea personalit=\ii tale. {i chiar dac= mai este loc de vreo glum=, ave\i grij= s= nu ]ntrece\i m=sura.

Ilustra\ie: Alexandru DIMITROV

2013, noiembrie NOi

C+

CIU

LI|A

RO

{IE

1 /

a s

peci

alit

=\ii

sa

le.

Fr]n

t d

e ob

o-se

al=

dup

= ]

ncer

c=ri

za

da

rnic

e,

dup

= o

tri

pl=

dez

am

=g

ire,

hot

=-

r]se

s=

apa

r= ]

nc=

o d

at=

]n

fa\a

pr

ivito

rilo

r, d

e[i e

i nu

ma

i cre

dea

u ]n

vic

tori

a lu

i. D

e d

ata

ace

ast

a lu

-a

se to

tul a

supr

=-[

i, ch

iar [

i pov

ara

ne

]ncr

eder

ii no

ast

re.

C]n

d a

ap=

rut p

e cu

lmea

tra

m-

bul

inei

, pri

ntre

bra

zi, m

ega

fonu

l a

]nce

put

s=-i

c]nt

e ”H

aid

ucea

sca

". To

nuri

le

asc

u\ite

, st

rid

ente

a

le

coru

lui

de

mun

teni

tre

bui

e s=

fi

aju

ns la

ure

chea

lui:

p=re

a c

= a

s-cu

lt=. A

ma

i sta

t ]n

c= m

ult

timp

[i

de

dou

= o

ri a

m f

ost

sig

uri

c= r

e-nu

n\=

s=

sa

r=.

Apo

i m

uzic

a a

]n-

ceta

t bru

sc. i

ar

el a

dis

p=ru

t. M

i-a

pier

it d

in o

chi..

.Pe

sem

ne

m=

or

bis

e so

are

le.

L-a

m z

=ri

t pe

Ma

rusa

rz a

bia

c]n

d

a c

=zu

t. S

-a p

r=b

u[it

c]t

era

de

lung

, cu

m]in

ile [

i pi

cioa

rele

]n

l=tu

ri;

corp

ul g

reu

i s-

a r

osto

gol

it ]n

p

ulb

erea

d

e z=

pa

d=

, sc

u-

fun

d]n

du-

se,

]nc]

t i

se

ved

eau

num

ai m

]inile

]ntin

se. A

r=

ma

s pe

ur

m=

nem

i[ca

t la

ca

p=tu

l pî

rtie

i.

Nu

s-a

put

ut r

idic

a.

De

und

eva

, o

fem

eie

a \i

pat p

relu

ng.

Am

v=

zut

c]nd

]l

rid

ica

u.

Se

cl=

tina

pe

pici

oare

le ]

ndoi

te d

e la

ge

nunc

hi, i

ar

una

din

m]in

i, fr

]nt=

, ]i

at]r

na m

oale

pe

um=

rul

cuiv

a.

Spu

nea

ce

va

]n

[oa

pt=

, r=

su-

fl]n

d g

reu.

L-a

u d

us s

pre

tri

bun

e;

]n u

rma

lui a

lerg

au

b=

ie\ii

cu

bin

o-cl

ul. C

el m

ai m

ic, ]

nl=

crim

at,

]i d

u-ce

a c

=ci

uli\a

ro[

ie.

{i

deo

da

t=,

din

toa

te p

=r\

ile a

iz

buc

nit

buc

uria

, ca

o

expl

ozie

; oa

men

ii ][

i a

r=ta

u un

ul

altu

ia

steg

ule\

ul m

uta

t m

ai

]na

inte

, ]n

tr-

un lo

c no

u: 9

1,5

! N

ou=

zeci

[i u

nu

de

met

ri [

i jum

=ta

te!

}l in

vid

iam

pe

Ma

rusa

rz p

entr

u s=

ritu

ra a

cea

sta

. D

e[i

c=zu

se [

i of

icia

l nu

i s

-a r

ecun

oscu

t re

cor-

dul

. D

ar

ce-i

poa

te f

i d

at

omul

ui

ma

i fr

umos

? S

=

sari

d

easu

pra

ca

pete

lor

celo

r ce

te p

rive

sc, s

= le

a

r=\i

cel

ma

i ]n

alt

zbor

om

enes

c.

Cu

o cl

ip=

ma

i ]n

ain

te,

s= a

scul

\i m

elod

ia p

refe

rat=

. {i p

e ur

m=

po\

i s=

[i c

azi

. Nim

eni n

u va

put

ea c

on-

da

mna

o a

sem

enea

c=

der

e.

8 /

Ka

zim

ierz

BR

AN

DY

S

}n

dim

inea

\a

ace

ea

Res

zel

d=

du

buz

na ]

n ca

mer

a m

ea,

f=r=

s=

ba

t= la

u[=

, str

ig]n

d:

—

Ord

in,

ma

estr

e!

Toa

t=

lu-

mea

la

tra

mb

ulin

=!

Sa

re S

tasz

ek

Ma

rusa

rz!

Vor

bin

d d

rept

, nu-

l pre

a a

vea

m

la

inim

=

pe

Res

zel.

Auz

isem

o

da

ta, ]

ntr-

un re

sta

ura

nt d

e no

apt

e,

cum

[ef

ul lo

calu

lui ]

i spu

nea

unu

i vi

oris

t ch

el c

a-n

pa

lm=

: ”M

aes

tre,

d

ac=

ma

i ]n

t]rzi

i, te

aru

nc p

e fe

r-ea

str=

” –

[i d

e a

tunc

i nu-

mi p

l=ce

a

de

loc

c]nd

mi s

e a

dre

sa c

inev

a c

u ”m

aes

tre”

.A

m ]n

cerc

at s

= m

= ]m

potr

ives

c,

da

r Res

zel m

i-a s

pus

hot=

r]t:

da

c=-

i vor

ba

a[a

, nic

i el n

u m

erg

e. P

]n=

la

urm

=,

tot

m-a

sco

s d

in c

as=

. E

ra o

zi m

inun

at=

, cum

po\

i ved

ea

num

ai ]

n m

un\i,

c]n

d ia

rna

se

]ng

]-n=

cu

prim

=va

ra.

Cer

ul f

ierb

inte

se a

[ter

nuse

pa

rc=

de-

a d

rept

ul

pe z

=pa

d=

, ia

r cr

este

le m

un\il

or,

ca [

i cu

m l

e-a

r fi

mut

at

cine

va ]

n tim

pul

nop\

ii m

ai

]n v

ale

, st

=te

au

la o

aru

nc=

tur=

de

b=

\, a

scu\

ite,

sc=

lda

te ]n

aer

ul p

roa

sp=

t, vi

zib

ile

p]n=

]n

cele

ma

i m

ici

am

=nu

nte.

Tr

=ia

m u

na d

in a

cele

clip

e d

ure-

roa

se c

]nd

min

una

ta s

tr=

luci

re a

lu

mii

umpl

e pe

om

de

ad

mir

a\ie

[i

-i st

reco

ar=

tot

oda

t= [

i un

str

op

de

ru[i

ne,

pent

ru c

= n

u e

[i e

l to

t a

t]t d

e fr

umos

ca

na

tura

.—

Spl

end

id=

zi,

a s

pus

Res

zel

[i m

-a lu

at d

e b

ra\.

Ave

a p

e ca

p o

c=ci

uli\=

de

l]n=

cu

cozo

roc

[i ]

n pi

cioa

re g

hete

nou

-nou

\e.

Tra

mb

ulin

a d

e sc

hi n

e-a

]nt]m

-pi

nat

cu g

lasu

l st

rid

ent

al

meg

a-

fonu

lui,

cu m

ul\im

ea d

e st

egul

e\e

[i

pulo

vere

co

lora

te.

Sus

, la

ca

p=tu

l ei

, m

i[un

au

silu

ete

ne-

N=

scut

]n 1

916,

la L

odz,

]ntr

-o fa

mili

e d

e in

tele

ctua

li; u

r-m

eaz=

Fa

cult

ate

a d

e D

rep

t la

Va

r[ov

ia. }

n a

nii 1

945-

1946

p

ublic

= t

rei

rom

ane

: N

a[t

erea

, C

alu

l d

e le

mn

[i O

ra[u

l ne

învi

ns,

ulti

mul

des

pre

Va

r[ov

ia ]

n a

nii

r=zb

oiul

ui,

pen

-tr

u c

are

a o

b\i

nu

t, ]n

194

8, P

rem

iul C

ap

ita

lei.

Tet

ralo

gia

}n

tre

r=zb

oaie

(19

48–1

951)

, a

lc=

tuit

= d

in r

oma

nele

Sa

m-

son

[i

An

tig

on

a,

Tro

ia –

ora

[ d

esc

his

[i

Om

ul

nu

mo

are

, ]n

f=\i

[ea

z= v

ia\a

soc

iet=

\ii

pol

onez

e ]n

tre

ani

i 19

34 [

i 19

47.

Pent

ru a

cest

rom

an

K.

Bra

ndys

a p

rim

it ]

n 19

50 P

rem

iul

de

Sta

t. Lu

cra

rea

s-a

ree

dit

at

]n a

nul

1962

su

b t

itlu

l Sa

mso

n [i

Ant

igon

a, f

iind

rev

=zu

t= d

e a

utor

.O

per

e:

rom

ane

le

Cet

=\e

nii

(195

3)

[i

Ma

ma

R

egilo

r 19

57),

volu

mel

e d

e p

oves

tiri

C=

ciul

i\a

ro[

ie (1

956)

, Scr

isor

i c=

tre

doa

mna

Z.

– ]n

tre

i vo

lum

e (1

957—

1961

) [i

Rom

an-

tism

(19

60).

{i-

a ]

ncer

cat

tale

ntul

[i

]n d

ram

atu

rgie

: O

a-

men

i dre

p\i

(195

3) –

pe

tem

a r

evol

u\ie

i din

190

5.

1. M

=ri

a K

onop

nick

a, s

criit

oare

cla

sic=

pol

onez

= (1

842—

1910

). M

ary

sia

– d

imin

utiv

de

la M

=ri

a.

NO

T+

NOi, noiembrie 2013

gre. Totul a

r=ta

foarte frum

os, da

r nu-m

i prea

st]rnea

interesul.

La

vremea

mea

, am

avut unele d

e-cep\ii la

s=ritura

]n ]n=l\im

e, apoi

a izb

ucnit r=zb

oiul – [i pe urm=

, sing

ur nu [tiu de ce, a

m ]nceta

t s=

ma

i fac sport.

Da

r tot ceea ce d

ai la

o parte

din via

\a ta

devine m

ai t]rziu un

motiv d

e nemul\um

iri. Am

cunoscut oa

meni ca

re ]n tinere\e s-au l=

sat

de tea

tru [i apoi, c]t a

u tr=it, s-a

re-sim

\it acea

sta ]n fa

milie; ]nclin=

rile tr=

da

te se cereau d

esp=g

ubite. C

u m

ine a fost a

ltfel: am

lansa

t teoria

ram

urilor t=ia

te. P]n

= la

o v]rst=,

]mi zicea

m, om

ul are la

dispozi\ia

sa

c]teva d

estine. Poate s=

ajung

=

milita

r de ca

rier= sa

u un siba

rit, un tip orig

inal sa

u, hai s=

zicem,

ceasornica

r. La un m

oment d

at, o

]nt]mpla

re sau un concurs d

e ]m-

prejur=ri ]l ]nd

reapt=

pe una d

in a

ceste c=i. {

i din clipa

aceea

totul ]n el a

c\ioneaz=

]n direc\ia

funda

-m

ental=

a

leas=

; d

evine tot

ma

i m

ilit=ros, tot m

ai convins sib

arit

sau

tot ma

i me[ter cea

sornica

r. }n

cepe s= sim

t= chem

area

]n el [i d

evine a[a

cum s-a

definit fa

\= d

e a

l\ii. Aleg

]ndu-[i a

stfel trunchiul [i ra

murile, celela

lte posibilit=

\i dis-

par pe nesim

\ite, se [terg [i, ]n cele

din urm

=, le poa

te t=ia

f=r=

du-

rere. ”Desig

ur, m=

g]nd

eam

, ma

i m

ult de o ra

mur=

de a

ctivitate a

r fi peste puterile noa

stre s= a

vem

]n via\=

, restul trebuie s=

r=m

]n=

mut.” {

i de a

ceea a

m t=

iat ]n m

ine ra

mura

sportului.A

pari\ia

mea

pe p]rtia d

e schi n-a

de[tepta

t aten\ia

nim=

nui. }n schim

b un roi d

e tineri bronza

\i l-a

]nt]mpina

t pe Reszel cu strig

=te [i

ag

it]nd m

]neci pestri\e. Pocitania

se b

ucura d

e simpa

tie. M=

uitam

cu d

ezgust cum

, care m

ai d

e care,

]l b=

teau pe um

=r. E

rau [i fete, un-

ele destul d

e dr=

gu\e.

Pe sub ochela

rii lui de b

ag

a,

Reszel a

runca priviri pline d

e sa-

tisfac\ie. }l a

uzeam

strig]nd

: ”E o

z=pa

d=

ca-n b

asm

e! Ca

-n ba

s-m

e!” A[a

a spus. Pe urm

=, c]nd

[i-a

b=

ga

t m]na

]n buzuna

r cu un g

est inten\ionat solem

n, [tiam

c=

dup=

o clip= va

ad

=ug

a: ”Lulea

ua

sco\ian=

nu-i rea d

e loc!—

Lulea

ua sco\ia

n= nu-i rea

d

e loc! a rostit R

eszel. Mi-a

venit s=

scuip, da

r tocma

i ]n clipa a

ceea

s-a a

uzit gl=

suind m

ega

fonul:—

A

ten\iune, aten\iune! S

are

Gonsienica

-Da

niel!”A

[ad

ar, G

onsienica, a

m m

ur-m

urat, cl=

tin]nd d

in cap – ei, [i

ce-i cu asta

?” Vorb

ind d

rept, [i d

in scutece da

c= [i-a

r da

drum

ul cineva

pe dou=

sc]nduri ]nd

oite, p]-n= la urm

= tot trebuie s= sar= c]\iva

metri.La

r=scruce, sus printre b

razi,

s-a z=

rit silueta m

=runt=

a unui

schior [i ]n acela

[i timp a

u ap=

rut nu

[tiu d

e und

e, sub

trib

una

noastr=

, trei b=

ie\a[i ca

de vreo

opt ani[ori, cu un cog

eam

ite bino-

clu str=vechi ]n m

]inile unuia.

— S

are Jend

rek! a strig

at R

eszel. M

onstrul ]ntreb

uin\a

dim

inutivul num

elor c]nd vorb

ea d

espre in[i m

ai cunoscu\i. O

da

t=, la

o ma

s=,

a[ putea

s= jur c=

a spus ”M

arysia

K

onopnicka”

1. Ce-i d

rept, se cutre-m

urase a

poi sub privirea

mea

.D

up= G

onsienica un schior cu

{i

deod

at=

totul

s-a

sf]r[it. M

ega

fonul a a

nun\at rezulta

tul: 89 m

etri. At]t c]t s=

rise [i prima

da

t=.

Nu ne venea

s= cred

em. B

=ie\ii

striga

u c= e o ]n[el=

ciune, unii au

]nceput s= fluiere. D

ar schiorii d

e pe pa

nt= a

r=ta

r= cu b

e\ele urma

proa

sp=t=

.E

ra cla

r c= M

arusa

rz nu va m

ai

s=ri ]n ziua

aceea

. Nu m

ai putea

. V

edea

m b

ine doa

r cum ]i sl=

biser=

puterile,

cum

a ]ngenuncheat

]n z=

pad

= [i a

poi, c]nd i-a

u scos schiurile, ce g

reu a r=

suflat; a

vea

ochii alb

i\i, orbi\i d

e sfor\are. C

u ul-tim

a s=

ritur= d

=d

use tot ce putea,

trebuia

s= renun\e; cel pu\in nou=

, celor d

in tribune, ne pierise orice

speran\=

, orice ]ncredere.

Ma

i a

[teptam

totu[i.

Meg

a-

fonul urma

s= a

nun\e sf]r[itul ]n-trecerii. C

iuda

t era c=

nimeni nu

se preg=tea

de pleca

re. Uneori ]\i

vine greu s= p=

r=se[ti locul proprii-

lor deza

m=

giri. B

=ie\a

[ii st=tea

u sprijini\i d

e st]lpul de lem

n al trib

-unei. B

inoclul r=m

=sese ]n m

]na

celui ma

i mic d

intre ei, un pu[ti cu c=

ciuli\a prea

ma

re, cu pompon.

— O

s= m

ai sa

r=, a

spus el, cu o u[oa

r= triste\e ]n g

las.

Ceila

l\i doi m

ai ]n v]rst=

nu i-au

r=spuns.Pu[tiul a

dus b

inoclul la ochi

[i a privit lung

spre v]rf. Pe p]rtie m

ai ]nt]rzia

u doa

r c]teva siluete

de schiori. To\i ceila

l\i cobor]ser=

spre trib

un=.

—

O s=

ma

i sar=

, o s= ved

e\i, a

repetat cel m

ic, suspin]nd.

—

Las=

prostiile, l-a d

ojenit cel m

ai m

are [i i-a

]nfunda

t c=ciuli\a

peste ochi.

Al treilea

r]dea

:—

Sa

ri tu. Al pa

trulea la

r]nd.

Da

c= \i s-a

ur]t cu via\a

.i-a

u lu

at b

ino

clul. M

icu\u

l se ]n

fierb]n

tase.

S-a

a

[ezat

ling

=

st]lp, m

u[c]nd d

intr-un bulg

=re d

e z=

pad

=.

— M

arusa

rz o s= sa

r=, [opti

el. O s=

sar=

. }[i scoase c=

ciuli\a,

privindu-[i pom

ponul smuls d

e la

locul lui.—

Aten\iune! url=

meg

afonul.

Ma

rusarz va

ma

i s=ri o d

at=

! Aten-

\iune!S

chio

rii s-au

]nto

rs ]na

po

i pe

p]rtie.

A

patra

s=

ritur=

a

lui M

a-

rusarz a

r=m

as celeb

r= ]n istoria

s=

riturilor cu schiurile. A fost una

d

in acele d

emonstra

\ii sportive pe ca

re speciali[tii [i-o a

mintesc m

ult tim

p, peste ani. A

[a se sa

re numa

i o d

at=

la un sfert d

e veac, d

up=

cum

mi

s-a

spus. M

arusa

rz se

n=scuse ]na

intea prim

ului r=zb

oi m

ondia

l. D

e cur]nd

, ca

mpionul

norvegia

n Birg

er Ruud

decla

rase

]ntr-un interviu acord

at zia

ri[tilor str=

ini c= M

arusa

rz ]ntruchipeaz=

un

fenomen

de

biruin\=

a

supra

timpului;

patruzeci

[i ceva

d

e a

ni, peste

dou=

zeci d

e a

ni d

e s=

rituri [i un loc neclintit p=stra

t printre frunta

[ii schiului mond

ial!

Birg

er Ruud

ad

=ug

ase c=

nu ma

i cuno[tea

un caz a

sem=

n=tor.

Da

r a

tunci, la

cea

d

e-a

pat-

ra s=

ritur=, M

arusa

rz a f=

cut [i m

ai

mult

dec]t

spusese B

irger

Ruud

. A a

juns la o rea

lizare ca

re d

ep=[e[te g

rani\a

presupunerilor specia

li[tilor; s-a rid

icat foa

rte sus, d

omin]nd

]ntind

erea

de

z=pa

d=

2/7 /

2013, noiembrie NOi

]nvi

ng=

num

ai p

e si

ne. C

= ]n

treg

ul

s=u

trec

ut,

ani

i d

e ex

peri

en\e

]n-

ver[

una

te,

voin

\a p

us=

la

]nc

er-

care

]n

at]t

ea v

echi

s=

ritu

ri,

toa

te

[i l

e va

ad

una

ca

s=

cuc

erea

sc=

a

cea

por

\iune

]ng

ust=

de

z=pa

d=

ca

re n

u i s

e su

puse

se p

]n=

atu

nci.

Ave

a ]

mpo

triv

= n

uma

i ur

ma

cel

ui

care

s=

rise

]na

inte

a l

ui [

i pr

ag

ul

alb

al

tra

mb

ulin

ei.

}n z

iua

ace

ea

aer

ul e

ra u

[or,

nu

opun

ea r

ezis

-te

n\=

. }nt

inse

bra

\ele

]n l=

turi

.A

s=

rit m

ai p

u\in

ca

]nt]i

a o

ar=

. C

]nd

a a

tins

z=pa

da

, tri

bun

ele

au

scos

un

ofta

t su

rd.

Pe c

]nd

]i

dez

-le

ga

u sc

hiur

ile,

a p

rivi

t cu

pa

lma

st

rea

[in=

la

och

i sp

re l

ocul

und

e r=

m=

sese

urm

a. M

i s-a

]ntip

=ri

t ]n

min

te c

um s

t=te

a c

u ca

pul

]n

tors

]n

dir

ec\ia

s=

ritu

rii f

=cu

te, s

ocot

in-

du-

[i

des

igur

fo

r\el

e pe

ntru

ce

a

urm

=to

are

; ]n

alt

[i z

velt,

dom

ina

cu

um

erii

s=i l

arg

i pe

cei c

e-i s

co-

tea

u sc

hiur

ile.

Nim

eni n

u a

ma

i ple

cat.

Am

]n-

\ele

s cu

to\ii

c=

el v

a lu

pta

ma

i de-

part

e. C

]\iva

in[

i ca

re v

enea

u to

c-m

ai d

in K

rupo

wki

, af

l]nd

]n t

rece

re

c= s

=rea

Mar

usar

z, s

e fu

ri[au

]n t

ri-

bun

e, ]

ntre

b]n

d ]

n [o

apt

= d

e ce

e

a[a

lin

i[te

. L]n

g=

min

e s-

a a

[eza

t o

cea

t= d

e m

unte

ni,

dup

= c

e ][

i l=

sase

r= s

=ni

ile l

]ng

= t

ram

bul

in=

. T=

cu\i,

cei

tre

i b

=ie

\a[i

\in

eau

sub

ob

serv

a\ie

v]r

ful,

trec

]nd

u-[i

pe

r]nd

b

inoc

lul d

in m

]n=

-n m

]n=

.”E

l es

te!

El

este

!”...

A

p=ru

se

foa

rte

sus,

la c

el m

ai ]

nalt

cap=

t al

pant

ei. C

inev

a a

pro

test

at,

spun

ea

c= e

o g

re[e

al=

... D

ar

b=

ie\ii

str

i-g

au,

ar=

tau

cu m

]na

. N

u er

a d

e lo

c u[

or

s=-l

dis

ting

i cu

oc

hiul

lib

er:

un

punc

t ne

gru

, a

proa

pe

nem

i[ca

t, la

]ng

em=

nare

a z

=pe

zii

cu v

=zd

uhul

.D

in n

ou s

-a a

[ter

nut

t=ce

rea

; se

a

uzea

u nu

ma

i cl

inch

etel

e ]n

-d

ep=

rta

te

ale

un

or

s=ni

i. E

l se

m

i[ca

. A

[tep

ta.

Uite

-l,

parc

=

a

r=m

as

pe

g]n

dur

i. N

imen

i d

in-

tre

cei

de

jos

nu-i

ved

ea

ochi

i, fa

\a.

Da

r el

sim

\ea

pri

viri

le n

oas-

tre.

{tia

c=

-l ve

dem

num

ai

pe e

l. N

ou=

, ini

mile

ne

s=re

au

din

pie

pt,

totu

[i e

l a

[tep

ta n

emi[

cat,

inim

a

lui

treb

uia

s=

se

lini[

tea

sc=

bin

e.

Om

ul ]n

ain

tea

s=

ritu

rii e

ste

sing

ur.

Nim

eni n

u-i p

oate

aju

ta; p

r=pa

stia

ca

re-l

des

part

e d

e sp

ecta

tori

nu

este

num

ai

o d

ifere

n\=

de

]n=

l\i-

me.

}ntr

e el

[i n

oi s

e a

fl= o

zon

= d

e t=

cere

, ea

des

part

e to

tal

pe o

mul

g

ata

s=

ia

o h

ot=

r]re

de

cei

care

-l pr

ives

c. D

ar

cum

pri

n s=

ritu

ra s

a

el

]nf=

ptui

e[te

ce

va

pent

ru

to\i,

no

i ne

id

entif

ic=

m d

e la

]nc

eput

cu

voi

n\a

lui

, cu

efor

tul

lui,

p=r]

nd

c= n

e d

espr

ind

em o

da

t= c

u el

din

pu

nctu

l cel

]na

lt...

Totu

l s-

a p

etre

cut

]ntr

-o f

rac\

i-un

e d

e se

cund

=:

a

f=cu

t o

]n-

toa

rcer

e a

bia

sim

\it=

cu

schi

urile

[i

s-a

aru

nca

t ]n

ain

te, ]

n jo

s. A

poi

i-am

z=

rit c

apu

l apl

eca

t dea

supr

a

noa

str=

, de

aco

lo d

e su

s. O

clip

= a

pr

ivit

spre

noi

din

v=

zduh

.A

]nv

ins!

str

iga

r= p

rivi

tori

i, si

-g

uri

c= W

iecz

orek

a f

ost

dep

=[i

t. C

u to

\ii s

-au

smul

s d

e la

loc

urile

lo

r. U

ndev

a, o

fat=

ca

re r

]dea

tare

a

fos

t ri

dic

at=

pe

bra

\e,

de

und

e ][

i flu

tura

ba

tista

vio

let=

dea

supr

a

cape

telo

r d

in j

ur.

Un

v]rt

ej n

e cu

-pr

inse

se p

e to

\i, a

me\

iser

=m

, ia

r b

=ie

\a[i

i ur

lau,

aru

nc]n

d b

inoc

lul

]n a

er.

Cin

eva

m-a

s=

ruta

t, m

i se

pa

re c

= R

esze

l.

3 /

6 /

— A

ten\

iune

! ur

l= m

ega

fonu

l. M

aru

sarz

va

ma

i s=

ri o

da

t=!

Ilus

tra

\ie:

Ad

ria

n M

OR

AR

U

NOi, noiembrie 2013

pulover negru a

s=rit [i el vreo

[aptezeci [i ceva

de m

etri, da

r fie c=

se sprijinise cu m]na

, fie c= a

a

juns cu picioarele str]m

be, nu i

s-a socotit totul. M

i-a [i p=

rut r=u

de el c]nd

l-am

v=zut scutur]nd

u-se d

e z=pa

d=

.Privitorii m

ai a

[teptau ceva

, poc-nind

cu picioarele ]n sc]nd

urile tri-b

unelor. Cei trei b

=ie\i se pocnea

u cu b

inoclul, iar R

eszel dem

onstra

stilul mi[c=

rii bra

\elor ]n mom

en-tul s=

riturii. Tocma

i voiam

s= plec,

c]nd un strig

=t fulg

er= d

e-a lung

ul trib

unelor: ”C

=ciuli\a

ro[ie!”...

[i d

eoda

t= se f=

cu t=cere.

Pe c=r=

ruia ]ng

ust= [i a

brupt=

ca

re [erpuia pe d

reapta

, spre v]rful a

lb a

l tram

bulinei, se urca

un nou concurent. B

a d

isp=rea

o clip= ]n

desi[ul d

e conifere, ba

ap=

rea d

in nou a

proape d

e v]rf [i atunci m

i se p=

rea c=

v=d

c=ciuli\a

lui de cu-

loarea

ma

cului de c]m

p cum urca

m

ereu, tot ma

i sus, spre bra

zi.B

=ie\a

[ii cu binoclul ]ncrem

e-niser=

; p=rea

u trei coma

nda

n\i ale

c=ror a

rma

te st=tea

u ga

ta s=

se a

runce la a

tac; ]nsu[i R

eszel t=cu,

str=juind

u-[i ochelarii cu m

=nu[a

sa

norveg

ian=

. U

n v]nt

c=ld

u\, b

l]nd se porni d

inspre p=d

urice, t=

indu-m

i o clip= r=

suflarea

. {i d

in nou r=

sunar=

]n tribune strig

=te d

e b

ucurie: sus, la ca

p=tul p]rtiei d

e z=

pad

=, pe m

uchia cerului, st=

tea

un om pe schiuri.

Nu-l

ma

i ved

eam

a

cum

pe R

eszel [i nici curcubeul d

e fete d

in jurul

lui. S

chiorul g

ata

s=

sa

r= d

evine singura

fiin\= vred

-nic=

de privirea

omenea

sc=. N

i-m

eni nu-i acolo a

t]t de puternic

ca om

ul care peste o clip=

se va

desprind

e de p=

m]nt. }nd

ep=rta

t [i ta

inic, mi[c=

rile lui ab

ia sim

\ite, ne]n\elese, ca

p=t=

pentru privitori o m

are ]nsem

n=ta

te. Lui ]i ajut=

a

cele mi[c=

ri, da

r dintre cei d

e jos, nim

eni nu le face. Lui ]i s]nt

necesare, el [tie b

ine de ce a

nume

are nevoie, ca

s= se preschim

be

]n pas=

re. A tres=

rit [i a rid

icat

bra

\ele. Da

, da

, a[a

se arunc=

o g

reutate d

e pe umeri. V

reme d

e o clip=

seam

=n=

cu o insect=, a

ten- \ie, scoa

te antenele... A

ten\ie ! Nu,

]nc= o secund

=, s-a

apleca

t pe schiuri... ]ndat=, nu... A

[a ! Da, da !

A s=

rit !A

s=rit 89 d

e metri, b

=t]nd

re-cord

ul la s=

rituri, pe care tot el ]l

stab

ilise c]ndva

. Zb

urase d

e sus, peste v]rfurile copa

cilor, [i o fr]n-tur=

de secund=, cu bra\ele ]ntinse ]n l=

turi, p=ruse a

g=

\at d

e bolta

cerului.

Apoi

b=

ie\ii cu

binoclul

au a

lerga

t s=-i d

ezlege schiurile.

El st=

tea sprijinit d

e umerii a

doi

concuren\i tineri, pu\in palid

, am

e- \it d

e zbor. C

]\iva privitori s=

rir=

peste b

alu

strad

ele tribu

nelo

r [i d

in to

ate p

=r\ile se a

uzir= ura

le.Pe p]rtia

alb

=, ]nclina

t=, se ]n-

gr=

m=

dea

u siluetele pestri\e: cer-ceta

u urma

s=riturii lui M

arusa

rz. C

]nd m

ega

fonul a a

nun\at rezul-

tatul, g

lasul cra

inicului tremura

de

emo\ie.E

ra a

proape d

e am

iaz=

, c]nd

mun\ii ]\i ia

u ochii cu luciul lor ]n soa

re. Urm

a s=

sar=

Wieczorek,

un concurent din S

ilezia, m

ai t]-

n=r

dec]t

Ma

rusarz

cu a

proape

dou=

zeci d

e a

ni. Trib

unele frem

=ta

u vesele, peste tot vedea

i

ba

tiste colorate [i fe\e b

ronzate,

z]mb

itoare. A

m intra

t ]n vorb=

cu cineva

care m

i-a spus c=

asta

a

fost ultima

s=ritur=

]n via\a

lui Ma

-rusa

rz. Pare-se c=

el ]nsu[i anun-

\ase cu o zi ]na

inte c= m

ai vrea

s=

simt= o dat= tram

bulina sub schiuri, [i pe urm

= nu-i m

ai r=

m]ne d

ec]t s=

se ocupe de cei tineri. ”{

tii dum

-nea

ta, spunea

cel de l]ng=

mine,

de c]te ori a

s=rit el d

e aici, c]\i a

ni a

dresa

t el nam

ila a

sta a

lb=

?”M

i-am

pus

ochelarii

ca

s=

privesc tra

mb

ulina.

}ntr-ad

ev=r,

era a

idom

a unui urs a

lb cu trupul

uria[ [i ca

pul cufunda

t ]ntre bra

zi. S

pinarea

nam

ilei, ]nclinat=

, slujea

schiorilor pentru s=rituri.

— A

ten\iune, aten\iune! a

nun\a

mega

fonul. S

are

Antoni

Wiec-

zorek!U

n fl=

c=u

musculos,

p]rlit d

e soa

re, ]ntr-un pulover cenu[iu cu reni a

lbi, uim

i tribunele cu s=

ritura

sa lung=

, splendid

=, 90 d

e metri!

Noul record

! Nim

eni nu se a[tepta

la

asta

. Sub

ochii no[tri stegule\ul ca

re ma

rca locul a

teriz=rii fu ]nfipt

cu un metru m

ai d

eparte. Privea

m

to\i plini de a

dm

ira\ie. D

e dou=

ori ]ntr-un sfert d

e or= tra

mb

ulina a

l=

sat s=

i se r=scolea

sc= z=

pad

a

ad

unat=

cu trud=

at]ta

vreme.

Socotea

m c=

totul s-a term

inat.

Mul\i p=

r=sea

u tribunele – se a

p-ropia

ora m

esei. Da

r din m

ega-

fon au ]nceput s=

r=sune ecouri

nedeslu[ite. C

rainicul d

iscuta cu

cineva m

ai la

o parte [i se putea

u d

istinge unele cuvinte: ”Cum

?... Nu,

z=u?... N

uma

idec]t, num

aid

ec]t!”... {

i, deod

at=

, vocea s-a

apropia

t, a

crescut, plin= d

e bucurie :

—

Da

! M

arusa

rz! M

arusa

rz a

tac=

record

ul pentru

a

doua

oa

r=!

Oa

men

ii au d

at b

uzna

]na

poi

]n tribune [i ia

r=[i s-a

u auzit ova

\ii prelung

i, ]n=b

u[ite. C=

ciuli\a ro[ie

se [i z=rea

la jum

=ta

tea pa

ntei.}n

sport exist=

un

frumos

principiu de lupt=

: cel ]nvins nu este tras la r=spundere. Victoria [i ]n- fr]ng

erea se exprim

= ]n cifre; cen-

timetrii [i secund

ele constituie o ]n-d

estul=toa

re satisfa

c\ie. Acea

st=

justi\ie precis= [i d

e nezdruncina

t a

atra

s ]ntotdea

una m

ul\imile pe

stad

ioane [i piste d

e alerg

=ri. A

m

v=zut

victorii r=

sun=toa

re [i

]n- fr]ng

eri minuna

te. Ce a

nume \i-a

r putea st]rni vreo ]ndoial=? C

lipa c]nd

ming

ea se a

runc= ]n p

las=

sau

c]nd pieptul a

lerg=

torului ating

e pa

nglica

este clipa unui a

dev=

r d

e net=g=duit, e un fapt de o des=v]r-[it=

clarita

te, care treze[te a

dm

i-ra

\ie sau d

isperare, d

ar niciod

at=

ur=

. Pe cine s= ]nvinov=

\e[ti oare?

Und

e ]n alt=

parte a

i putea g

=si

o ma

i ega

l= d

ezinteresare a

tri-um

fului [i a ]nfr]ng

erii? Aici nu e-

xist= vinova

\i. Jocul se desf=

[oar=

sub

semnul unit=

\ii mu[chilor [i a

voin\ei, a

ma

teriei [i efortului: s=

dep=[e[ti secundele, s= \inte[ti c]t ma

i b

ine, s= d

ai inim

ii [i pl=m

]nilor o m

i[care m

ai iute d

ec]t a g

]ndu-

lui, s= supui prin m

i[care tim

pul [i spa

\iul... }n acest joc d

rept st=

dem

nitatea

a

cestei a

rte, verid

ic om

eneasc=

, a sportului.

Ma

rusarz d

=d

ea d

e ast=

da

t=

lupta d

e unul singur cu tram

buli-

na. N

u avea

rivali. C

]nd a

ap=

rut la

r=sp]ntie [tia

m cu to\ii c=

vrea s=

se

4 /5 /


calea spre Olimp

HISTORIA EST MAGISTRA VITAE Rubric= sus\inut= de Adrian DOLGHI, doctor ]n istorie

Tudor CHIRIL+, actor, muzician, compozitor rom`n, a adresat pe blogul s=u o Scrisoare c=tre liceenii din Rom`nia. Este un apel profund, care con\ine mari adev=ruri, ce se preteaz= [i situa\iei din Republica Moldova. Public=m aceast= Scri-soare cu unele prescurt=ri.

N oi am pierdut. Dar voi, voi mai ave\i o [ans=. Noi am fost ferici\i c= am descoperit Coca-Cola [i ba-

nanele [i am crezut c= dac= noi citim, [i ei vor citi. {i c= to\i vom progresa [i \ara o s= aib= sc=pare. Noi ne-am ]n[elat. Unii dintre noi au plecat de aici. C][tig= bani acolo [i t]njesc dup= ora[ul =sta ]mpu\it. Voi ]ns=, voi ave\i o [ans=. Voi ave\i [ansa.

Nu v= g]ndi\i la furat. E calea cea mai simpl=. {tiu c= a\i aflat c= a[a te ]mbog=\e[ti. Dac= ai p=m]nt sau dac= faci afaceri cu statul. {ti\i voi ceva despre TVA [i cum ai putea s=-l furi, dar nu v= e ]nc= foarte clar. Nu =sta e drumul. Cu c]t se va fura mai mult, cu at]t se va construi mai pu\in, iar copiii copiilor no[tri vor mo[teni un imperiu de cenu[= (...)

Citi\i. Citi\i mult. Citi\i tot ce v= pic= ]n m]n=. Citi\i orice, f=r= discern=m]nt. Nimic nu e mai important ca lectura, acum (...) Dar nu cu g]ndul c= ve\i fura mai mult ca ei. Asta e calea simpl= care v= va sufoca mo[tenitorii. Ce-o s= face\i cu milioanele ]ntr-un ora[ mort? Ce-o s= cump=ra\i, cu banii gr=mezi? La ce-\i folose[te un Lamborghini c]nd n-ai o autostrad=? De ce s= ai o vil= ]ntr-un cartier sufocat de inunda\ii?

Nu v= du[m=ni\i profesorii. S]nt oameni am=r]\i, din ale c=ror drame pute\i ]nv=\a. }[i dau priceperea pe un salariu de nimic [i v= ]nva\= carte. Nu v= bate\i joc de ei. Au muncit, [i nu e vina lor c= p=rin\ii vo[tri s-au descurcat mai bine. N-ave\i nici un drept s=-i dispre- \ui\i. Nu le s]nte\i superiori. Banii p=rin\ilor vo[tri nu v= reprezint=. V= reprezint= doar ceea ce pute\i scoate pe gur=. Ave\i grij= ce scoate\i pe gur= (...)

Nu fuma\i iarb= [i nu v= da\i ]n cap cu alcool, cu orice pre\. O s= le da\i ap= la moar= incul\ilor [i ho\ilor de la putere. Le va fi mai simplu s= v= catalogheze drept o genera\ie de distru[i, iar banii destina\i salv=rii voastre ]i vor fura (...)

Nu alerga\i dup= bani cu orice pre\. Banii trebuie s= v= fie doar mijloc, nu scop. Scopul vostru trebuie s= fie

cunoa[terea. Cu c]t ve\i [ti mai multe, cu at]t ve\i fi mai ]nal\i. Orice carte citit=, orice lec\ie ]nv=\at= se vor a[eza sub voi [i v= vor ridica deasupra celorlal\i. Ve\i domina cu mintea. Nu e nimic mai frumos dec]t asta. Europa cump=r= inteligen\= (...)

S]nte\i tineri. Nu v= g]ndi\i c= s]nte\i slabi. Puterea voastr= st= ]n cur=\enie. S]nte\i cura\i, n-au apucat s= v= m]njeasc=, dar dac= dintre voi nu se vor ridica lupt=torii, o s= v= ]mproa[te cu noroiul str=zilor pe care nu le-au reparat. Fiecare pic=tur= de noroi s]nt

banii care n-au ajuns pe strada aia. Trebuie s= schimba\i asta. Care e ca-lea? S= citi\i. Literatura uni-versal= o s= v= ]nve\e s= deosebi\i Binele de R=u. Balzac, Stendhal, Dumas, Dostoievski, Dickens, Tolstoi, Goethe, to\i deosebesc Binele de R=u. Binele pute\i fi voi. {i cu c]t ve\i fi mai mul\i buni, cu at]t ve\i sufo-

ca r=ul. Nu e imposibil (...)Nu-i invidia\i pe oamenii cu bani. Nu v= faceti mo-

dele din b=ie\ii de bani gata, din b=ie\ii de ora[ (...)Nu v= resemna\i, asta nu duce nic=ieri. Capul ple-

cat sabia ]l taie. Protesta\i, lupta\i, protesta\i. Cu scop ]ns=. Nu degeaba, c= altfel se transform= ]n l=trat. }nv=\a\i legile. }nv=\a\i-v= drepturile (...) Ve\i [ti cum s= lupta\i dac= ve\i [ti legile. Apoi o s= vede\i c= legile s]nt proaste. {i ve\i ]ntelege c= trebuie s= le schimba\i. Pare greu [i cere timp. Dar, Doamne, voi ave\i timp [i pentru voi nimic nu e greu. Voi nu ]ntelege\i c= S}NTE|i SCHiMBAREA? (...) Alege\i dintre voi pe adev=ra\ii lideri. S=-i alege\i [i s= nu-i invidia\i. Lor le va fi cel mai greu. Vor avea gloria, dar [i co[marul. Vor fi sal-vatorii vo[tri, dar se vor pierde pe ei ]n[i[i. Liderii trebuie s= fie dintre voi. {i trebuie s=-i c=uta\i de pe acum. Uita-\i-v= unii la al\ii ]n fiecare zi [i c=uta\i-v= c=pitanii (...)

Salva\i-v=! Salva\i-ne! Este o singur= cale! Lupta cunoa[terii!! {i c]nd ve\i fi c][tigat lupta cunoa[terii, de-abia atunci ve\i cunoa[te s= lupta\i cu adev=rat!!!

Nu v= am=gi\i cu prezentul... Salva\i-v= ]n viitor. Noi am pierdut. Voi? Ce face\i?

Tudor CHIRIL+tudorchirilablogspot.com

ETAPA a II-a1. Nume[te dou= cauze [i dou= consecin\e ale evenimentului: Unirea Basarabiei

cu Rom`nia.2. Apreciaz= prin trei argumente rolul personalit=\ii lui Matei Basarab.3. Recunoo[te monumentul din imaginea al=turat=.A[tept=m r=spunsurile timp de 20 de zile de la apari\ia revistei. Pe c][tig=tori ]i

a[teapt= colete de carte cu tematic= istoric= [i beletristic=. Succes!

SCRISOARE C+TRE LICEENI

apropo


Carul-Mic

} n timpul expedi\iei ]n Antarctica a sta\iei ja-poneze Seva, nava a suferit un naufragiu. La

bordul ei se aflau unsprezece eschimo[i [i cinci-sprezece c]ini de sanie (de trac\iune). }n urma im-pactului toate produsele alimentare au fost pier-dute. Prin intermediul sta\iei de radio, japonezii au cerut ajutor americanilor, care dup= dou= ]n-cerc=ri au salvat eschimo[ii, cei cincisprezece c]ini ]ns= r=m]n]nd f=r= de ajutor. Dup= doi ani, cercet=torii din Japonia s-au re]ntors ]n Antarcti-ca. La cobor]re ace[tia au fost ]nt]mpina\i de doi dintre c]inii abandona\i. Animalele au supravie- \uit hr=nindu-se doar cu pinguini.

C ]nd avea timp, Hitler picta. El nu a devenit ]ns= niciodat= un mare artist, fiind chiar res-

pins de Academia de Arte, deoarece nu era capa-bil s= deseneze corect corpul uman.

Potrivit dasc=lilor lui, a fost un elev inteligent, dar f=r= nici o dorin\= de munc=. Nu-i pl=ceau [tiin\ele naturale [i matematica, avea talent mai mult ]n arte, pl=c]ndu-i, ]n special pictura [i muzi-ca clasic=. }n 1907, la 18 ani, Adolf avea ambi\ii s= devin= un cunoscut pictor, ca marii lui idoli. ilus-tra\iile sale cu diferite cl=diri din Viena, le vindea ]n cafenele.

C]\iva ani a dus o via\= singuratic= [i izolat=, c][tig]ndu-[i cu greu traiul din pictarea de c=r\i po[tale [i a unor reclame. Tat=l s=u a dorit s=-l fac= func\ionar public, ]ns= viitorul conduc=tor al Germaniei insist= tot mai mult asupra form=rii sale artistice.

C uvintele Fiat lux! s]nt originare din prima car-te a Bibliei unde se poveste[te facerea lumii:

Dumnezeu a zis: s= fie lumin= [i lumin= se f=cu! Dar, parc= presim\ind c= cel care va face lumin= va fi omul, genera\iile trecute au f=urit din aceste cuvinte biblice o deviz= a [tiin\ei [i nu numai. C=p=t]nd un sens profan, ele au devenit deviza ra\iunii care lumineaz= alung]nd ]ntunericul igno-ran\ei.

Deseori, ]nt]lnim ]n iconografie [i pe portrete aceast= inscrip\ie. De exemplu, Gutenberg, in-ventatorul tiparului, este reprezentat cu un sul de h]rtie desf=cut, pe care scrie Fiat lux! Dar expre-sia mai poate fi ]ntrebuin\at= c]nd se cere eluci-darea unui proces, a unei controverse, ]n care caz cuv]ntul lux (lumin=) cap=t= ]n\elesul figurat de clarificare, de deslu[ire.

D oamne, de am gre[it cu mintea sau cu g]ndul, cu cuv]ntul sau cu fapta, iart=-ne [i ne miluie[te pe

noi robii t=i.

MILUIE{TE-NE PE NOI!

C}NTEC A venit un lup din cr]ng{i-alerga prin sat s= fure,{i s= duc= ]n p=durePe copiii care pl]ng.A venit la noi ]n poart={i-am ie[it eu c-o nuia:— Lup flam]nd cu trei cojoace, Hai la maica s= te joace!Eu chemam pe lup ]ncoace, El fugea-ncotro vedea.

ieri pe drum un om s=rac}ntreba pe la vecine:— Poart=-se copiii bine?Dac= nu, s=-i v]r ]n sac!{i-a venit la noi la poart={i-am ie[it eu [i i-am spus:— Puiul meu e bun [i tace Nu \i-l dau [i du-te-n pace!Du-te, du-te [i s-a dus.

{i-a venit un negustorPlin de bani, cu v]lv= mare, Cump=ra copii pe care Nu-i iube[te mama lor.{i-a venit la noi la poart={i-am ie[it [i l-am certat:— N-ai nici tu, nici ]mp=ratulBani s=-mi cumpere b=iatul!Du-te-n sat c= mare-i satul, Du-te, du-te [i-a plecat.

FIAT LUX!

George CO{BUC


Rubric= ]ngrijit= de Olesea CURMEI

— E u cred, frate, c= e tocmai timpul s= ne ]n-t=rim [i noi un pic voin\a, ]i spuse Kostea

]ntr-o zi bunului s=u prieten Sevka.— Dar... cum? ]l ]ntreb= acesta mirat.— Foarte simplu: f=c]ndu-le pe toate de-a-ndoa-

selea.— Cum adic=... de-a-ndoaselea?— P=i... iat= cum: sim\i tu, de-o pild=,

c= \i-e poft=, uite, de ceva dulce; tu ]ns= nu bagi, cum \i-e obiceiul, linguri\a ]n borc=na[ul cu miere, ci ]n cel cu... mu[tar; ungi o felie de p]ine [i o ]nfuleci tot atunci... Dar [i mai potrivit ar fi s= te ]nfrup\i nu-mai din mu[tar, f=r= p]ine... O s= zici c=-i amar, frate, [tiu, ]ns= n-ai ]ncotro, hapul trebuie ]nghi\it!

— Nu... eu nu ]nghit a[a ceva... Mai bine m=n]nc o feliu\= de p]ine cu unt sau cu ca[caval.

— }nseamn= deci c= e[ti pur [i simplu un om lipsit de voin\=. Ai s=-mi fii toat= via\a un pap=-lapte, ce mai... Vorba sf]nt=-a celor mari: nu po\i avea, frate, o fire voluntar= dac= nu-\i antrenezi zilnic voin\a... Eu, spre exemplu, continu= Kos-tea s=-[i ]ndrume tovar=[ul pe calea cea bun=, stau ]n fiecare diminea\= ]ntr-un pi-cior pre\ de vreo dou=zeci de minute... Apoi ies pe balcon, s=... [tii ce? nu [tii!... s= privesc ]n jos tocmai de la etajul unspre-zece.

— {i la ce-\i folose[te?— A[a ]mi exersez eu voin\a. Pentru c=

la ]nceput, atunci c]nd ne-am mutat ]n acest bloc, ]mi era groaz=, frate, s= m= uit ]n jos de la o asemenea ]n=l\ime. Ba chiar, z=u, nu ie[eam deloc pe balcon. }mi era fric=, ce mai... iar dac= se ]nt]mpla totu[i s= privesc uneori de acolo ]n jos, imediat m= apucau ame\elile... Acum ]ns= nu mai am nici o team=, frate.

— {i dac=, s= zicem, ]n vreme ce tu-\i preg=te[ti temele pentru acas=, “pe sticl=”, iat=, se d= ceva foarte mi[to, ce faci, ]nchizi... “cutia cu maimu\e” sau cum? ]l ]ntreb= Seva.

— Bine]n\eles c= o ]nchizi! Doar ]\i antrenezi voin\a, nu?... De[i vrei foarte mult s= te ui\i la teleu,

trebuie s= procedezi exact invers, frate... Te dez-lipe[ti de el! Ai priceput?

— Priceput..., c=zu de acord Seva. Dar dac=..., ezit= el. Sper c= n-ai s= spui asta nim=nui, nu?... Ce s= fac eu, uite, dac=... nicidecum nu-mi pot dezlipi acum ochii, iat=, de la Lena {ev\ova?...

{i acum Kostea se cam pierdu cu firea.

— De la... Lena, zici? a[tept= acesta confirma-rea.

— P=i... da, se ]mbujor= Seva.— De la... Lena {ev\ova?...— }h].— ... dezlipi ochii, zici?— Da.— Ei... ce pot s=-\i spun eu... Asta-i cu totul alt=

treab=.

ASTA-I CU TOTUL ALT+ TREAB+

Ilustra\ii: Alexei COL~BNEAC [i Sergiu PUIC+

Alexei GLEBOV

Traducere din rus= de Valentin GU|U


HAIN+ FESTIV+ TIVIT+ CU DIAMANTE LICHIDE

Continuare ]n pag. 30, 31

U n cititor de-al revistei noastre ne scria acum c]teva luni: Timp de dou= s=pt=m]ni, c]t m-am aflat la

mama, nevoit= s= se angajeze temporar ]n Fran\a, pe l]ng= multe minun=\ii pe care mi-a fost dat s= le v=d [i s= le aud, mi-a atras aten\ia [i un titlu dintr-un ziar lo-cal – Moldova face s= fie vizitat= numai datorit= beciu-rilor de la Cricova. V= rog, povesti\i-ne ]n revista NOi despre aceste pivni\e misterioase.

C]\iva ani la r]nd, tot ]mi notam dintr-un carne\el ]n altul – Combinatul Cricova. Mereu am]nam plecarea ]ncolo, probabil, din motivul c= or=[elul cu acela[i nume se g=se[te la nici dou=zeci de kilometri de capitala repu-blicii. Dolean\a b=iatului, ]n sf]r[it, m-a f=cut s= las totul la o parte [i chiar a doua zi s= merg la Regatul Vinului.

Combinatul de Vinuri Cricova este declarat prin lege obiectiv al patrimo-niului cultural-na\io-nal al Republicii Moldova. El repre-zint= un complex subteran unic, da-torit= pivni\elor care

dep=[esc toate pivini\ile din lume, demn de Cartea Re-cordurilor, [i, desigur, e cunoscut prin vinurile sale de excep\ie. Francezii au numit Combinatul de la Cricova Artisan du grand vin ori A[a ceva nu a v=zut Parisul. Labirinturile s]nt un or=[el subteran vinicol, o adev=rat= metropol= ]n centrul c=reia exist= kilometrul zero. Tune-lurile se ramific= sub Cricova [i M=gd=ce[ti, ajung]nd aproape de sectorul R][cani al Chi[in=ului. Suprafa\a total= a galeriilor e de 53 de hectare, lungimea inte-gral= fiind de 120 de kilometri; p]n= ]n ziua de azi s]nt utilizate 80 de kilometri pentru producerea [i p=strarea vi-nului. Str=zile s]nt iluminate, cu indicatoare rutiere, unde te po\i deplasa u[or nu numai cu o ma[in= mic=, dar [i cu camionul, ce-i drept, cu viteza maxim= de 10 km/or=.

Publicistul [i scriitorul Zamfir Arbore men\iona des-pre Cricova c= provine de la Cric=u sau Cricovul S=rat

(unii istorici ]ns= sus\in c= prima denumire a fost Vadul Petrei). La ]nceput aici erau doar trei cocioabe [i o pu[c=rie, ca mai apoi s= se transforme ]ntr-o suburbie modern= a Chi[in=ului [i ]ntr-un adev=rat ora[ subte-ran al vinului.

}nceputul ]nceputurilor al or=[elului subteran al au-rului lichid e considerat anul 1952. Anume atunci, doi mari enologi, Petru Ungureanu [i Nicolae Sobolev, au venit cu ideea de a folosi ]n calitate de depozit de vinuri galeriile din min= din care se extr=gea piatra de costruc\ie. Vinul, pentru a atinge [i a p=stra cele mai bune calit=\i, are nevoie de o temperatur= redus= [i constant= tot anul. Cosult]ndu-se cu geologi, construc-tori [i cu al\i speciali[ti, au ajuns la concluzia c= subso-lurile de la Cricova s]nt de ne]nlocuit pentru p=strarea [i maturarea vinului. La ]nceput a fost adus [i pus la p=strare primul butoi cu vin. Peste doi ani aici erau deja patru cisterne, iar peste cincizeci de ani erau pline 2000 de cisterne. }n prezent s]nt 54 de rezervoare de inox, cu un volum de 4100 de decalitri fiecare [i dou= rezervoare a c]te 12 000 de decalitri (decalitru – unitate tradi\ional= de m=sur= a volumului de vinifica\ie, egal= cu zece litri). Vinul se matureaz= ]n butoaie baric doar din stejar de 200-500 de litri. Butoaiele se fac ]n Fran\a, din stejar deosebit din partea locului. Nu mai t]n=r de 150 de ani. Mai ]nt]i stejarul se cur=\= de coaj=, se usuc=, se debiteaz= [i iar se pune la uscare. De la t=ierea copacului p]n= la butoiul gata e nevoie de 3-4 ani. Azi la Cricova se p=streaz= 30 de milioane de litri de vin ]n cisterne, butoaie [i sticle. }n colec\ii s]nt circa un milion trei sute de mii de sticle de vin, acestea fiind mereu re]nnoite. }n total exist= 160 de denumiri de vin (unele ]n cantit=\i foarte mici), din Fran\a, italia, Rom`nia, Spania, Portugalia, Ungaria, Bulgaria, state-le ex-sovietice... Cea mai mare cantitate de vinuri din cele mai mai multe soiuri de struguri, ]n num=r de 20, este din \ara noastr=. Sticlele se p=streaz= orizontal, ca dopul s= fie mereu umed, pentru a nu admite un exces de oxigen, care provoac= ]mboln=virea [i o\etirea vinului. Apropo, [i dopul de la sticl= e unul special, produs ]n str=in=tate – ]n Portugalia – din coaja stejarului de plut=.

F=r= ]ndoial=, m]ndria hrubelor de la Cricova s]nt vinurile spumante, asem=n=toare celor franceze, nu-mite [ampanii. Aceste vinuri, datorit= unei ferment=ri suplimentare controlate, lente, se ]mbog=\esc cu bioxid de carbon, care, la deschiderea sticlei ]ncepe s= joace ]n [iraguri de bule mici, aidoma unor m=rgele aurii. Ele confer= vinului un [arm deosebit, cu alur= aristocra-tic=, fiind apreciate ]n ]ntreaga lume. }n 1957, ]n gale-riile de la Cricova au fost depozitate primele sticle cu vin spumant fabricat ]n Republica Moldova. }n iulie 1980 are loc punerea ]n func\iune a fabricii de vinuri spumante ]n conformitate cu metoda clasic= francez=, inventat= de celebrul c=lug=r Dom Pierre Pérignon – Methode Champeniose – prin fermentarea secundar= ]n sticl= [i maturarea ulterioar= ]n pozi\ie orizontal= cel pu\in trei ani [i este prima ]ntreprindere a vinurilor spu-mante ]n R. Moldova.

Dac= la ]nceputuri Combinatul de Vinuri Cricova dispunea de c]teva zeci de hectare de planta\ii de vie,

STRAD+ SECUNDAR+

totul e o minune

MUZEUL


CITIUS, ALTIUS, FORTIUS!

calea spre Olimp

Rubric= sus\inut= de Constantin OLTEANU

abc juridic

Rubric= sus\inut= de Tamara PL+M+DEAL+, avocat parlamentar pentru protec\ia drepturilor copilului

E ram ]ntr-un market din raionul nostru. Mergeam al=turi de un copil care era cam de v]rsta mea.

Acesta avea dou= sticle de b=uturi aloolice [i un pa-chet de \ig=ri, dintre cele mai scumpe. M-am uitat ]n jurul nostru, crez]nd c= este ]nso\it de cineva matur. }ns= ajung]nd la casier, s-a dovedit c= b=iatul era singur. Doamna nu ]l ]ntreb= pe b=iat dac= are vreun act la el, care i-ar confirma v]rsta. Pune cump=r=turile ]n pung= [i ]l las= s= plece fericit, f=r= a con[tientiza ce consecin\e pot aduce acele \ig=ri [i acele sticle de alcool. Nu am putut s=-i spun nimic doamnei, dar v= rog pe Dvs. s=-mi explica\i ce s= fac atunci c]nd m= voi afla ]n astfel de situa\ii.

Alex V., 15 aniCimi[lia

Drag= Alex, la ]ntrebarea adresat= men\ion=m c= se interzice prin lege comercializarea de c=tre mi-nori a produselor din tutun [i a b=uturilor alcoolice. Aceast= prevedere se con\ine ]n art. 91 al Codului contraven\ional.

}n cazurile ]n care v]nz=torul ]ncalc= aceste nor-me legale, corect ar fi s= anun\a\i inspectorul de sec-tor din localitate sau inspectoratul raional de poli\ie.

V ecinul nostru, mo[ ion, e un b=tr]n singuratic. De dou= ori pe s=pt=m]n= merg la magazin ca

s=-i cump=r p]ine. O fac cu pl=cere. Doar c= v]n-z=toarea are obiceiul s= rotunjeasc= suma. i-am ce-rut restul, dar d]nsa a ]nceput s= m= batjocoreasc=, cic= b=nu\ii nu au nici o valoare. Pentru mo[ ion au [i nu vreau ca el s= cread= c= eu m= l=comesc la ei.

Sandu R., 13 aniDrochia

Drag= Sandu, apreciem foarte mult gestul t=u de a avea grij= de o persoan= singuratic= ]n etate, iar ac\iunile v]nz=toarei pot fi calificate ca ilicite. V]nz=toarea este obligat= s= elibereze un bon de plat= [i restul, ]n caz contrar poate fi sanc\ionat= contraven\ional de c=tre agentul constatator (inspec-torul de poli\ie).

Nota redac\iei: Dac= ave\i anumite ]ntreb=ri ce \in de drepturile voastre, scrie\i-ne pe adresa re-vistei NOI.

AC|IUNI ILICITE

abonament

D ragi copii, ]n aceast= ultim= lun= de toamn= d=m start unei noi edi\ii a concursului cu ]n-

treb=ri [i, evident, r=spunsuri din sport. Concursul p=streaz= tradi\ionalul generic Citius, Altius, Fortius! S]nte\i la v]rsta la care [ti\i foarte bine c= sportul este, p]n= la urm=, expresia n=zuin\ei noastre spre perfec\iune, spre performan\=. C= ]ns=[i via\a este o competi\ie ]n care ne vedem ]nving=tori, ne vedem pe treapta de sus a podiumului, ne vedem aplauda\i de tribune ridicate ]n picioare. Sportul, al=turi de toate celelalte activit=\i ale vie\ii noastre, ne scoate ]n eviden\= ca personalitate, ca echip=, ca \ar=.

Ca [i ]n celelalte edi\ii, concursul din acest an va avea [ase etape. Fiecare etap= va include c]te trei ]ntreb=ri – o ]ntrebare din sportul moldovenesc [i dou= ]ntreb=ri din sportul interna\ional.

La finele concursului v= a[teapt= premii. Primii [ase clasa\i se vor ]nvrednici de articole sportive ofe-rite de Comitetul Na\ional Olimpic, Federa\ia Moldo-veneasc= de Fotbal, Federa\ia Moldoveneasc= de Hochei pe Ghea\=, de alte asocia\ii sportive. R=s-punsurile corecte vor fi notate cu 5, 4 [i 3 puncte, ]n func\ie de gradul de complexitate al ]ntreb=rii.

A[adar, START!

ETAPA I

1. Care este numele atletului moldovean califi-cat ]n finala probei de alerg=ri pe distan\a de 3000 de metri cu obstacole la Campionatul Mondial de Atletism din Moscova? (5 puncte)

2. Ce \ar= a reprezentat c][tig=toarea turneului de tenis US Open edi\ia 2013? (4 puncte)

3. A jucat sau nu Wayne Mark Rooney ]n meciul contra selec\ionatei Moldovei din septembrie 2013? (3 puncte).

R=spunsurile urmeaz= s= fie expediate ]n termen de 20 de zile de la apari\ia num=rului revistei.

Succes!


pa gi na mu ze lor

FERGIE

F ergie Duhamel, n=scut= cu numele Stacy Ann Ferguson, este o c]nt=rea\= de origine ameri-

can=, cunoscut= ca fiind vocalista trupei The Black Eyed Peas. A cochetat cu dansul de c]nd era mic= [i a ]nceput prin a face vocile unor personaje din desenele animate. }ntre anii 1984 - 1989 a luat parte la emisiunea Kids incorporated. A f=cut parte din forma\ia Wild Orchid. }n martie 1997, Wild Orchid a lansat primul album, peste un an pe cel de-al doi-lea. Dup= ce au terminat [i cel de-al treilea album, casa de discuri a refuzat s=-l lanseze, iar Fergie s-a retras din forma\ie.

}n 2003 Trupa The Black Eyed Peas a invitat-o pe Fergie s= interpreteze melodia Shut Up de pe primul lor album. }n anul urm=tor, era deja vocalista aces-tei trupe. A urmat hit-ul Where is the Love, care s-a bucurat de un enorm succes. Melodia Don't Phunk with My Heart a ajuns pe locul iii ]n topurile muzi-

cale din America [i le-a adus [i un premiu Grammy. }n 2007, Fergie a fost nominalizat= la premiile Grammy pentru cea mai bun= voce feminin= de mu-zic= pop.

Primul debut solo al lui Fergie a avut loc cu albu-mul The Dutchess, lansat ]n septembrie 2006, care s-a bucurat de un succes enorm ]n topurile muzi-cale. A cochetat [i cu actoria, ]n 2006 a ap=rut ]n filmul Poseidon, ]n 2007 – ]n Grindhouse [i ]n 2009 – ]n musicalul Nine.

}n 2013, cu trupa The Black Eyed Peas a lansat single-ul A Little Party Never Killed Nobody, fiind coloana sonor= pentru filmul The Great Gatsby.

Fergie s-a c=s=torit ]n 2009 cu actorul Josh Du-hamel, iar la sf]r[itul acestei veri a devenit mama unui b=ie\el.

Ana BRADU


ELENA ISINBAEVA

M oment istoric pentru atletismul din Rusia la Cam-pionatul Mondial de la Moscova din acest an:

Elena isinbaeva, regina s=riturii cu pr=jina, pune punct carierei sportive, cucerind la 31 de ani al treilea titlu mondial, trec]nd uimitor de spectaculos peste [ta-cheta ]n=l\at= la 4,89 m. De[i, a ]ncercat un nou record la 5,07 m, insinbaeva nu a reu[it s= bifeze aceast= performan\=, ]n=l\imea fiind cu un centimentru peste realizarea stabilit= anterior. A[adar, o retragere de aur! ”Con[tientizez c= aceast= evolu\ie ar putea fi ul-tima din cariera mea. S]nt foarte fericit=, am ob\inut un rezultat bun [i am cucerit aurul. Chiar dac= nu voi mai reu[i s= revin ]n sport, voi [ti c= am plecat cu suf-letul ]mp=cat”, a declarat sportiva imediat dup= victo-rie, fugind plin= de emo\ii ]n bra\ele antrenorului ei, Evgheni Trofimov. Recunoa[te c= dac= nu l-ar fi ]nt]lnit pe el, ast=zi nu ar exista legenda isinbaeva.

Atleta rus=, n=scut= la 3 iunie 1982, Volgograd, este singura s=ritoare cu pr=jina care se poate l=uda cu trei titluri mondiale. Dubl= campioan= olimpic= (Ate-na 2004, Beijing 2008); campioan= european= (Gote-borg 2006); medaliat= cu bronz la Londra 2012, este considerat= cea mai bun= s=ritoare cu pr=jina din is-

torie. Are 29 de recorduri mondiale ]nscrise ]n pal-maresul ei, fiind prima femeie din lume care a dep=[it 5 m la s=ritura cu pr=jina, record stabilit ]n iulie 2005. Victorii dup= victorii, dar [i sup=r=ri, orgolii, ]nfr]ngeri cu reveniri spectaculoase, cum este [i performan\a din acest an. {i totul a ]nceput cu o medalie... una nu oare-care, una din ciocolat=, ag=\at= la g]t pe la [ase-[apte ani, la gimnastica sportiv=, unde p=rin\ii au dus-o ca s= nu umble brambura.

Federa\ia interna\ional= de Atletism (iAAF) o nume[te Atleta Anului ]n 2004, 2005 [i 2008, dar [i Sportiva Anului Laureus ]n 2007 [i 2009. Se num=r= prin-tre cei [apte atle\i (al=turi de Valerie Adams, Usain Bolt, Veronica Campbell-Brown, Jacques Freitag, Jana Pitt-man, Dani Samuels) care au c][tigat campionatul mondi-al la tineret, juniori [i seniori la o prob= de atletism.

De[i a anun\at c= se retrage dup= Mondialele din acest an, inten\ion]nd s= ]ntemeieze o familie, ea nu ex-clude c= ar putea participa totu[i la Olimpiada de la Rio din 2016. Cine [tie, poate ne mai surprinde cu ges-turile ei de concentrare, ascunz]ndu-se sub prosop!

Daniela COJOCARU

time-out


II

L a ]nceputul erei noastre, imperiul Roman, extins pe trei continente, racola cei mai buni me[te[ugari din teritoriile ocupate, oferindu-le condi\ii priel-

nice de aplicare a abilit=\ilor lor. Printre ace[tia erau [i sticlarii sirieni, care cutreierau ]ntinsurile nem=rginite ale imperiului, ]ntemeiau ateliere de sticl=rie, construiau cuptoare de topire a sticlei [i ]mp=rt=[eau localnicilor tainele pro-ducerii obiectelor din sticl=. Astfel, deja ]n sec. i d.Hr., ]n Europa au ap=rut re-giuni ]ntregi cu o dezvoltare ]nfloritoare a sticl=riei [i unul dintre cele mai pros-pere era cel din valea Rinului cu centrul ]n Köln. }n diferite zone arta sticl=riei avea aspectele sale dominante – fie prin obiectele fabricate, fie prin tehnicile uti-lzate, fie prin culorile preferate. Aceasta a contribuit la diversificarea obiectelor de sticl= [i la cre[terea solicit=rilor. }n scurt timp, sticl=ria se r=sp]ndi [i pe teritoriile de azi ale Fran\ei, Belgiei, Marii Britanii (vesel=, bijuterii, vitralii pentru biserici).

}n laguna vene\ian= din italia exist= o insul= – Murano –, renumit= pentru obiectele de sticl= produse, adev=rate opere de art=. Se zice c=, dup= c=derea Bizan\ului (1453), cei mai buni me[teri-sticlari s-au refugiat ]n Vene\ia. Aici ei au adus artizanatul sticl=riei la cele mai spectaculoase ]n=l\imi, obiectele produse fiind apreciate ]n ]ntreaga Europ=. ini\ial, me[te[ugarii ][i aveau ate-lierele ]n Vene\ia, dar frecven\a ]nalt= a incendiilor i-a determinat pe conduc=torii Republicii Vene\iene s= dispun= amplasarea cuptoarelor de topit sticl= [i ate-lierele ]ntr-un loc izolat. Astfel, insula Murano a devenit s=tucul me[terilor sti-clari. Erau asigura\i cu tot necesarul pentru a crea opere de art= inedite, care constituiau o surs= foarte important= de venit. Me[te[ugarilor li s-au oferit drepturi largi, ca nobilimii, ]ns= nu aveau dreptul s= p=r=seasc= insula [i, sub pericolul mor\ii, li se interzicea s= divulge tainele me[te[ugului. Deosebit de apreciate erau vasele, pocalele [i cupele decorate cu smal\uri colorate [i din aur. Un timp ]ndelungat Murano era produc=torul monopolist [i al oglinzilor.

Sticlarii au determinat c= o culoare final= a sticlei depinde, pe l]ng= condi- \iile de topire ]n cuptoare, [i de adaosuri, de natura [i de cantitatea lor. Ad=u- g]nd oxid de cupru, puteau fi ob\inute culorile azuriu, verzui sau ro[u opac. Manganul [i cobaltul confereau culorile purpuriu [i, respectiv, albastru. impu-rit=\ile de fier, mereu prezente ]n materia prim=, erau responsabile de culorile verzui, brun [i g=lbui. Sticlele plate de diferite culori au generat o nou= art= – a vitraliilor, solicitat=, ]ndeosebi, de biserici [i m=n=stiri. Le admir=m [i azi, mi-nun]ndu-ne de m=iestria sticlarilor medievali.

Me[terii din Boemia (o regiune a Cehiei [i a Slovaciei actuale), unde prime-le sticl=rii au ap=rut ]n anii 1200, s-au ]nv=\at s= produc= din materia prim= local= sticl= de o transparen\= de invidiat, aidoma cristalului. Tradi\iile secu-lare, p=strate [i dezvoltate de me[te[ugarii din Boemia, au adus regiunii o faim= mondial=, [i azi fiind un reper important ]n industria sticlei.

}n 1615, ]n Anglia, a fost propus= utilizarea c=rbunelui pentru a ]ncinge fur-nalele de topire a sticlei ]n loc de lemne, ceea ce a permis s= fie atinse tem-peraturi mai ]nalte ale cuptoarelor. Aceasta, la r]ndul s=u, a contribuit la pro-ducerea sticlei cu rezisten\= sporit=.

}n 1784, ]n Fran\a, artizanii din partea locului au inventat o sticl= cu con\inut sporit de oxid de plumb, mai grea dec]t cea obi[nuit=, dar [i mai lucioas=, cu un joc feeric de lumini – sticla de cristal. Din ea realizau pocale [i vaze deose-bite, candelabre superbe. La astfel de re\ete s-a ajuns [i ]n Anglia, [i ]n Germa-nia – deja experiment=rile aveau scopul de a se ob\ine sticl= cu propriet=\i deosebite. Dar, cu adev=rat [tiin\ifice, aceste cercet=ri au fost ini\iate de ger-manul Otto Schott, care, ]n mod sistematic, a studiat dependen\a propriet=\ilor sticlei ]n func\ie de compozi\ia chimic= [i de condi\iile de fabricare. Astfel, ]n 1881 i-a reu[it s= ob\in= sticla termorezistent=, care suporta temperaturile ]nalte [i salturile termice. }mpreun= cu Abbe [i Carl Zeiss a fondat, ]n 1884, un atelier, devenit mai t]rziu fabrica de sticl= Schott & Cie, renumit= [i ]n prezent pentru calitatea deosebit= a sticlei de laborator. Care sticl= este supus= unor ]ncerc=ri mai dure dec]t cea de laborator? Noi realiz=m ]n vasele chimice reac- \ii ]n cele mai agresive medii [i condi\ii – ]n acizi agresivi la temperaturi ridi-cate, care ”perforeaz=” metalele c]t ai clipi din ochi, ]n medii bazice, caustice, sau cu cele mai violente substan\e organice. Altfel, cum am ajunge s= desco-perim [i s= implement=m materiale sintetice noi, cu cele mai diverse propriet=\i?

Iurie SCUTARU, doctor ]n [tiin\e

}NTR-UN CIOB DE STICL+ – MII {I MII DE ANI

aventura cunoa[terii

Ilustra\ie: Violeta ZABULIC+


anticamera fotografiei alb-negru

Rubric= sus\inut= de Valerie VOLONTIR

PROB+ DE DANS


totul e o minune

]n prezent, podgoriile lui cuprind peste 900 de hectare, din-tre care 200 ha chiar ]n preajma Cricovei, [i planific= ]n vii-tor s= m=reasc= planta\iile de vie p]n= la 1000 de hectare.

}n subterane, ca [i ]ntr-un ora[, ]\i atrag imediat aten\ia denumiri de str=zi: Cabernet, Chardonnay, Sauvignon, Feteasca, Aligoté, Muscat, Merlot, Trami-ner, Rar= neagr=... Fiec=rei str=zi ]i corespunde denu-mirea vinului din ni[ele ]n care se p=streaz=. L=\imea galeriilor variaz= ]ntre 6 [i 7,5 metri, ]n=l\imea e de 3–3,5 metri, ad]ncimea lor de la suprafa\a p=m]ntului

variaz= de la la 30 de metri la intrare p]n= la 80 de metri, iar ad]ncimea la fabrica pentru producerea vinu-lui spumant dep=[e[te o sut= de metri; temperatura aerului, [i var=, [i iarn=, variaz= ]ntre 12 [i 14 C°, umi-ditatea fiind de 97–98%, ceea ce corespunde unor con-di\ii optime de p=strare a vinului.

}n 1998, Combinatul fondeaz= [i un Centru de busi-ness [i turism Cricova – vin S.A. Orice ghid de aici, de regul=, te conduce, ]n primul r]nd, la un vitraliu cu o singur= sticl= de vin, care se nume[te ierusalim de Pa[ti, produs ]n Palestina, [i e din recolta anului 1902. E cea mai veche sticl= cu vin care se p=streaz= aici [i americanii inten\ionau ini\ial s-o cumpere cu o sut= de mii de dolari, apoi erau gata s= bat= palma cu trei sute de mii de dolari. La sigur c=, treptat, pre\ul ei va cre[te, ]ns= conducerea combinatului sus\ine c= nici un pre\ nu poate clinti sticla din loc.

Multe dintre vinurile de colec\ie, ]ndeosebi, cele ]n-vechite de-a binelea, nu mai prezint= un interes gastro-nomic, deoarece degradeaz= ireversibil. Ele ]ns= p=s-

treaz= ”aroma” unei epoci, soarele podgoriilor, m=iestria vinificatorilor, ”amprentele” tehnologiilor de adineaori [i constituie mesajul istoric [i cultural al ani-lor trecu\i. Cu anii, valoarea acestor vinuri cre[te.

}n ]mp=r=\ia subteran= se p=streaz= o colec\ie de sticle cu vin, care i-au apar\inut generalului Hermann Goering, succesor oficial al lui Hitler, un mare criminal de r=zboi, care avea o sl=biciune pentru capodopere de art=, femei frumoase [i pentru vinuri de elit=. La sf]r-[itul celui de al Doilea R=zboi Mondial a fost g=sit=

colec\ia lui de zece mii de sticle de vin, fiind ]mp=r\it= ]ntre \=rile U.R.S.S. Republicii Moldova i-au revenit dou= mii de sticle cu vinuri excep\ionale care dateaz= cu prima jum=tate a secolului dou=zeci: Moselle, de Rhein, de Bourgogne... O alt= parte din colec\ia lui Goe-ring se afl= ]n Crimeea.

Pe marginea unei ni[e, ]n capul unei colec\ii de vi-nuri, recunoa[tem stegule\ul de stat al Germaniei. Co-lec\ia din 460 de sticle apar\ine Cancelarului Angela Merkel, c=reia aceasta i-a fost d=ruit= fiind ]n vizit= la Chi[in=u. Al=turi, observ=m stegule\ul cu simbolistica Federa\iei Ruse. Circa 700 de sticle ]i apar\in Pre-[edintelui Rusiei Vladimir Putin, oferite cu ocazia afl=rii sale ]n \ara noastr= [i a jubileului s=u de 50 de ani. Putin, c=ruia ]i place mult vinul moldovenesc, cu anu-mite prilejuri, trimite pe cineva sau roag= s= i se trans-mit= o sticl=-dou= din aceast= colec\ie (b=nuim c= face acest lucru f=r= consim\=m]ntul lui Ghenadii Oni[cenko, medicul sanitar principal al Rusiei). }n beciurile de la Cricova se p=streaz= colec\ii de vin [i ale altor demni-tari [i mari personalit=\i din ]ntreaga lume.

SALA PREZIDEN|IAL+

Urmare din pag. 24

TURNUL DE LA INTRARE

SALA CASA MARE

SALA FUNDUL M+RII INTERSEC|IE DE STR+ZIIERUSALIM DE PA{TI


Av]nd ocazia s= fii ]n metropola subteran= de la Cricova, ]n afar= de colec\ii de vin, magazine [i resta-urante, e p=cat s= nu vizitezi [i cele cinci s=li: Prezi-den\ial=, European= sau Gagarin, Casa Mare, Fundul M=rii [i Sala cu {emineu. Reconstruc\ia capital= din anii 2005–2007, pe care a suportat-o Combinatul Crico-va, a schimbat cu totul [i aspectul s=lilor pentru acei 70-80 de mii de oaspe\i [i turi[ti anual. Un perete late-ral al S=lii Preziden\iale, cea mai mare dintre s=li, unde, adeseori, au loc diferite ]ntruniri neoficiale cu diferi\i demnitari de peste hotare, este decorat cu pa-nouri care redau cultura vinific=rii de la Zeul Dionisos

p]n= la producerea [i savurarea lui de s=rb=tori. Pe pe-retele de vizavi observ=m locuri istorice din Moldova – m=n=stiri [i cet=\i. Sala Casa Mare e decorat= cu ele-mente culturale na\ionale – covoare, tapiserii, instrumente muzicale, vesel=... }n Sala cu {emineu, de obicei, se pot retrage dou= sau c]teva persoane pentru discu\ii cu caracter personal. Sala Fundul M=rii, cu nuan\e ]mpru-mutate de la ad]ncurile m=rilor, cu acvarii cu pe[ti [i plante acvatice, vine s= ne aminteasc= de valurile M=rii Sarmatice, care acopereau aceste locuri cu mili-oane de ani ]n urm=. U[ile s=lilor au fost deschise de mul\i degust=tori de vin [i dornici de a vedea aceste fabuloase catacombe, printre care [i demnitari din ]n-treaga lume: pre[edin\i de \ar=, parlamentari, mini[tri, primari de metropole... Aici s-au rezolvat multe proble-me majore, iar unii politicieni str=ini care au cobor]t mai ]nt]i ]n pivni\e nu au mai ajuns s= p=[easc= [i pra-gurile Pre[edin\iei, Parlamentului sau ale Guvernului nostru. Uneori, dup= un pahar de vin, se f=ceau [i pro-misiuni, cum se mai ]nt]mpl=, care nu erau onorate ni-ciodat=. Pe l]ng= politicieni, galeriile au fost vizitate [i de alte personalit=\i cu renume din \ar= [i de pe ]ntre-gul mapamond: actori, interpre\i, scriitori, sportivi,

cosmonau\i... Aici se p=streaz= zeci de tomuri cu im-presiile celor cobor]\i ]n pivni\e. iat= c]teva dintre ele: Aici nu se bea... ap=; Comunismu n-o muritu, doar un \]r s-o hodinitu; Acei care coboar= aici s]nt dornici doar de o s=rb=toare a sufletului, de valori spirituale... iurie Gagarin, care a vizitat Chi[in=ul ]n octombrie 1966, a intrat ]n beciurile de la Cricova pentru dou= ore, dar a ie[it a doua zi, exprim]ndu-se astfel: A fost mai u[or s= zbor ]n cosmos dec]t s= ies de aici. }mi doresc s= se umple aceste galerii cu diferite medalii, iar dac= va lipsi metalul pe P=m]nt, ]l vom aduce de pe Lun= sau de pe alte planete... Num=rul medaliilor [i al altor dis-tinc\ii ob\inute de Combinatul de la Cricova e imens, nu [tiu dac=-l cunoa[te cineva cu exactitate.

Minele au fost s=pate ]n piatr= de de\inu\ii de la pe-nitenciarul Cricova. Exploat]nd noi galerii, pe pere\i se ]nt]lnesc desene [i fraze l=sate de pu[c=ria[i cu lac-rimi: Vreau mai repede acas=... Mam=, peste dou= luni ne vedem... Mi-i dor de copii... [i ]n prezent aici conti-nu= s= se extrag= piatr= ]n cea mai mare parte de c=tre condamna\i, l=s]nd dup= ei alte tuneluri, care m]i-ne-poim]ine vor fi completate cu tehnologii performan-te de fabricare a vinului, cu noi s=li de degusta\ie, cu noi colec\ii de vin... }ntr-un cap=t, de\inu\ii bat cu cioca-nul [i taie cu fier=str=ul ]n calcar, dornici la nebunie s= ias= mai repede la lumin=, iar ]n alt cap=t, al\i oameni, plini de libertate, a[teapt= cu mare ner=bdare s= co-boare mai repede ]n subterane pentru a se relaxa, a se distra, pentru a se ]mbr=\i[a, a rosti toasturi [i a ciocni pahare. Aici, sub p=m]nt, mult= lume ][i face noi prie-teni, ca, m]ine, sus, la lumin=, s= pun= \ara/\=rile la cale. O subteran= imens=, ]n care vorba c]ntecului: La un col\ de mas= c]nt=, la alt col\ de mas= pl]ng.

O delega\ie guvernamental= din China, vizit]nd be-ciurile de la Cricova, a decis s= realizeze un asemenea proiect [i la ei ]n \ar=. Chinezii s]nt o na\iune care [tie s=-[i respecte cuv]ntul.

Nu am povestit nimic despre tehnologia producerii vinului [i a vinului spumant, dar s]nt sigur c= cititorul nostru nici nu se intereseaz=, deocamdat=, de aseme-nea lucruri. }n schimb, r=sfoind mai mult= literatur= cu maxime [i aforisme despre b=utur= [i be\ie, m-am con-vins c= majoritatea nu s]nt prietenoase cu acestea: Be\ia o vindec= sapa [i lopata; D=-mi un prieten de la-crimi, un prieten de be\ie ]mi pot g=si singur; Feri\i-v= de animalele care merg s= bea [i de oamenii care se ]ntorc de la b=ut; Mai degrab= te ]neci ]n pahar dec]t ]n mare; Punga vecinului este sticla; Trecut-au pe la cramele de-aici [i voievozii,/ dar de-mb=tat s-au ]m-b=tat numai nerozii; Vinul este de la Dumnezeu, dar be\ia este de la diavol...

Valerie VOLONTIRFotografii de autor

Cricova, mun. Chi[in=u

P.S. Titlul de mai sus nu-mi apar\ine. Aceast= afir-ma\ie a f=cut-o dl Valentin Bodiul, director general al Combinatului de Vinuri Cricova S.A., ori, cum i se mai zice, patron al marelui vin sau generalul beciurilor. D]nsul a spus nu o singur= dat=: Cricova [i-a pus haina tivit= cu diamante lichide, pentru a ]nt]mpina oaspe\ii dragi de pretutindeni. Cei care [tiu c= Egiptul ]nseamn= Piramidele, iar China – Marele Zid, Basarabia ]nseamn= Vin de Cricova, care, spre deo-sebire de piramidele mute, are grai.

V. V.

COLEC|IA ANGELEI MERKEL PROASP+T }MBUTELIATE

VIN DE COLEC|IE


Rubric= sus\inut= de Elena LEAH

ex-libris

DIC|IONAR GENERAL DE SINO-NIME AL LIMBII ROM~NE. Doina Cobe\, Laura Manea. Chi[in=u: Gu-nivas, 2013, 2112 p.

Prin num=rul mare de cuvinte lu-ate ]n studiu (74 673), dic\ionarul dep=[e[te ca volum toate celelalte lucr=ri lexicografice de acest gen ap=rute p]n= ]n prezent. Lucrarea a fost conceput= ca una explicativ= de sinonime, ]n care ordinea sen-surilor cuvintelor nu se face av]ndu-se ]n vedere etimologia cuv]ntului sau criteriul istoric, ci uzul, frecven\a actual= ]n limb=. Noutatea dic\ionaru-lui const= ]n faptul c= sensurile [i vocabulele livre[ti, rare, neliterare, cele cu o anumit= valoare stilistic= etc. nu mai s]nt simple cuvinte literare, ci devin fie sen-suri livre[ti, rare, figurate etc. la cuvintele respective, fie cuvinte-titlu cu schem= proprie. Astfel, cititorul nu mai este nevoit s= caute la fiecare cuv]nt literar, la care se face trimiterea, sensul unde se g=sesc astfel de cuvinte pentru a se edifica asupra rela\iei lor cu acesta. Ca noutate absolut= ]n lexicografia sinoni-mic= rom`neasc=, ]n dic\ionar s-au utilizat paranteze cu preciz=ri explicative pentru ]n\elegerea sensului la toate p=r\ile de vorbire.

FOLCLOR DIN MOLDOVA. Lud-mila Romaniuc-Dutcovschi. Chi[i-n=u: Arc, 2012, 328 p.

Aceast= carte re\ine [i descrie, prin viul grai al informatorilor, tot ce e mai frumos ]n etosul popular: obi-ceiurile [i tradi\iile, formulele versifi-cate, c]ntecele [i colindele, desc]nte-cele, ora\iile, ur=rile rostite cu prilejul unor evenimente sau s=rb=tori. Pri-ma parte a c=r\ii include descrierea tradi\iilor [i zicerilor ce \in de ciclul vie\ii: na[tere, botez, cununie, nunt=, construc\ia casei, ]nmorm]ntare. Al doilea comparti-ment insereaz= datini, eresuri [i mostre de poezie ce ]nso\esc ciclul s=rb=torilor populare [i cre[tine – zile de sfin\i, legenda sfin\ilor, tradi\iile de Cr=ciun, Pa[ti, ur=turi, colinde etc.

ISTORIA BASARABIEI de la ]nce-puturi p]n= ]n 2003. Coord.: Ioan Scurtu. Bucure[ti : Editura Institutu-lui Cultural Rom`n, 608 p.

Aceast= carte, dup= cum afirm= coordonatorul lucr=rii, a fost g]ndit= [i scris= ]n contextul evenimentelor care au urmat Revolu\iei Rom`ne din decembrie 1989 [i afirm=rii viguroase a con[tiin\ei na\ionale a rom`nilor din st]nga Prutului. istoria Basarabiei este analizat= ]n conexiune cu eveni-mentele din ]ntreg spa\iul rom`nesc [i ][i propune drept scop restabilirea adev=rului, cunoa[terea realit=\ii privind trecutul acestui str=-vechi teritoriu rom`nesc.

punctul de pornire

—C um \i se par concuren\ii din alte \=ri? — }n ficare \ar= s]nt sisteme diferite de educa-

\ie [i de preg=tire. Am ]nt]lnit concuren\i mai slabi, dar [i mai puternici. Am realizat c= mai am mult de muncit ca s= ajung la un nivel ]nalt. Cu c]t mai mult [tii, cu at]t mai mult ]\i dai seama c= nu cuno[ti aproape nimic.

— De unde a pornit pasiunea ta pentru cifre?— Dragostea pentru cifre mi-a ap=rut de mic copil,

la gr=dini\=, ]nc= de c]nd ]ncepeam s= fac opera\ii simple de adunare [i sc=dere. Am ]nv=\at totul pe par-curs, cred c= pe la cinci ani am ]nceput a num=ra p]n= la 100, cu ajutorul unui joc. Tabla ]nmul\irii am ]nv=- \at-o ]n clasa ]nt]i. Aceast= pasiune a crescut cu c]t m= aprofundam mai ad]nc ]n materie.

— Matematicienii s]nt mai calcula\i?— Ca to\i oamenii, matematicienii au emo\ii. }n

via\= nu poate fi totul calculat, doar unele momente le calcul=m.

— Ai pe cineva drept model?— }ncerc s= iau c]te ceva bun de la toate persoanele

care ]mi plac, ]ns= un model unic nu am.— }n agenda ta se reg=sesc note insuficiente?— Desigur, ca orice elev am luat note de doi, ]ns=

mereu am lucrat pentru a le corecta.— |i se ]nt]mpl= s= fii ]n criz= de timp? — Dedic mult timp lec\iilor [i ]mi r=m]ne pu\in timp

pentru prieteni, sport, lectur=.… — Care-i cartea de pe noptiera ta?— Diamonds in inequalities. E o carte de mate-

matic=.— }n liceul ]n care studiezi, ]nva\= numai b=ie\i.

Nu v= lipsesc fetele?— Ne-am obi[nuit f=r= de fete ]n liceu, de[i le sim-

\im lipsa. Dac= nu s]nt fete ]n preajma ta, te concen-trezi mai u[or asupra unor discipline.

Pentru NOI – Iuliana BUNU

PRIETEN CU CIFRELEDeonisie NIPOMICI, elev la Liceul Orizont din Chi[in=u. Premiant al olimpiadelor In-terna\ionale (medalii de bronz matematica – Colum-bia, 2013; matematica – Ar-gentina, 2012; [tiin\e (fizic=, biologie, chimie) juniori – Africa de Sud, 2011) [i la Balcaniade (medalia de ar-gint – matematica, Cipru,

2013; medalia de bronz – matematica, Turcia, 2012; medalia de argint – matematica juniori, Cipru, 2011; medalia de aur – Clock Tower School Mathe-matical, Rom`nia, 2011.


fii s=n=tos!

AFEC|IUNI DE SEZON

poft= bun=!

I deea acestui articol mi-a venit av]nd ]n fa\= o far-furie cu migdale. Rude cu nucile, delicioase [i

aromate, migdalele constituie gustarea mea prefe-rat=, care am grij= s= nu lipseasc= niciodat= din cas=. Este o pl=cere s= le savurezi una c]te una, mai ales, atunci c]nd e[ti stresat sau obosit, s= le adaugi ]n cerealele de la micul dejun, s= le presori peste salate [i nu ]n ultimul r]nd s= g=te[ti cu ele deserturi deosebite — pr=jituri, ]nghe\ate, torturi, biscui\i etc. De[i s]nt extrem de s=n=toase [i ne aduc at]tea ben-eficii, cu regret, ]n \ara noastr= migdalele s]nt consu-mate mai mult ocazional.

Depozit de proteine deosebit de valoroase, de vi-tamine (A, C, D, E), precum [i de minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor [i potasiu), migdalele intr= ]n categoria alimentelor de sezon. Prin contribu\ia lor la construirea unui sistem imunitar puternic, acestea ne asigur= o protec\ie sigur= fa\= de virozele [i gripa care ]ncepe s= se instaleze. Ba mai mult, o cantitate de 100 de grame de migdale consumate zilnic ajut= la energizarea organismului, ]nl=tur]nd st=rile de oboseal=, at]t fizic=, c]t [i intelectual=. Dar meritul migdalelor de a fi l=udate nu se opre[te aici. S]nt generoase ]n vitamina E, omega 3, ]n special ]n cal-ciu. }mpreun=, acestea ne ofer= frumuse\e [i s=n=tate pielii, p=rului [i din\ilor. Dintre toate alimentele ve-getale, migdalele constituie cea mai bogat= surs= de calciu. Pare de necrezut, dar o m]n= de migdale (aproximativ 25-30 de migdale) con\in echivalentul de calciu al unui sfert de pahar de lapte. Migdalele ascund ]n miezul [i ]n pieli\a lor [i un con\inut ridicat de acizi gra[i omega 6 — esen\iali pentru buna func\ionare a creierului, [i anume pentru sporirea nive-lului intelectual [i a capacit=\ii de memorare. Nu au colesterol, ]n schimb, con\in gr=simi monosaturate, deci s]nt prietenoase inimii [i ]ntreg sistemului cardiovascular. Vestea bun= este c= migdalele nu con\in gluten, fiind o alter-nativ= pentru cei alergici la gr]u. Totu[i, o anumit= categorie de persoane ar trebui s= le evite. Din cauza con\inutului ridicat de oxala\i, celor care sufer= de calculi biliari sau renali consumul de migdale le este interzis.

Cel mai bine migdalele se p=streaz= ]ntr-un me-diu ]ntunecat [i rece. }nchise ermetic ]n pungi de plastic, ]n frigider acestea pot fi p=strate chiar [i un an.

Rubrici sus\inute de Valeria PRODAN

P e zi ce trece temperaturile scad tot mai sim\itor, iar v]ntul [i precipita\iile s]nt la ele acas=. Oric]t

de multe haine am pune pe noi, contactul fe\ei cu v]n-tul [i frigul este de neevitat, chiar dac=, din c]nd ]n c]nd, mai arunc=m un fular peste nas. Marea pro-blem= care ne afecteaz= pe to\i ]n sezonul rece s]nt buzele cr=pate. Acestea au de suferit cel mai tare — se usuc= [i crap= ]ndat= ce ai ie[it din cas=.

Fiind foarte sensibile, buzele cr=pate au nevoie de o ]ngrijire special=. Dac= nu se iau m=surile nece-sare, ele pot s]ngera [i provoca durere atunci c]nd ]ncerci s= vorbe[ti. Mai mult dec]t at]t, r=nile se pot infecta.

Atunci c]nd ]mi simt buzele uscate, le tratez cu miere de albine — cel mai dulce [i mai simplu reme-diu. Acest produs este un adev=rat elixir pentru buzele cr=pate. Procedura este una simpl=, tre-buie doar s= aplici un strat sub\ire de miere pe buze [i s= a[tep\i circa 20 de minute. Dac= rezi[ti [i nu o m=n]nci, o po\i ]ndep=rta cu ap= c=ldu\=. Mierea are un efect hidra-tant [i datorit= propriet=\ilor antibacteriale previne apari\ia infec\iei acolo unde exist= ran=.

Dac= stau s= caut ]n frigider, g=sesc [i acolo ceva remedii. Unul dintre ele ar fi untul, care este o surs= generoas= de gr=simi [i pe care ]l folosesc cu ]ncre-dere de foarte multe ori. Efecte miraculoase ]n trata-rea buzelor cr=pate are uleiul de m=sline. Acest ali-ment este bogat ]n acizi gra[i omega 3, care ajut= la ]nmuierea buzelor. Se recomand= s= se aplice ]n fie-care sear= c]teva pic=turi de ulei de m=sline pe buze. De[i este gras, nu trebuie ]ndep=rtat p]n= nu se va absorbi singur. La fel de bune s]nt uleiul de in [i u-leiul de ricin, care se aplic= u[or pe buze cu ajutorul unui disc de vat=, f=r= a se cl=ti apoi cu ap=.

O mare ]ncredere am ]n plante. De la un timp am descoperit propriet=\ile t=m=duitoare ale plantei de aloe, pe care o am chiar la mine acas=. Nu trebuie dec]t s= tai o frunz= [i s= aplici direct pe buze gelul extras din ea. La fel de eficiente s]nt [i florile de g=lbenele, aplicate pe buze sub form= de crem=, care este ]n farmacii.

Uneori buzele pot cr=pa [i din cauza unei deficien\e serioase de vitamine. }n acest caz este bine s= se ia un supliment de multivitamine sau s= se respecte un regim alimentar din care s= nu lipseasc= vitaminele, ]ndeosebi B [i C.

SIMBOLUL S+N+T+|II — MIGDALELE


abc-ul Af ro di teisimbolistica accesoriilor

SUB UMBREL+D e e soare, de plou=, de bate v]n-

tul, acest accesoriu ne este me-reu la ]ndem]n=. indiferent dac= este vorba despre umbrele de ploaie sau de soare, povestea acestora a luat na[tere cu c]teva mii de ani ]naintea erei noastre. Trebuie men\ionat ]ns= c=, la ]nceput, umbrelele nu aveau forma cunoscut= ast=zi, ci sem=nau mai degrab= cu un evantai mult mai mare sus\inut de un m]ner ]nalt, iar aspectul modern a fost adoptat urm]nd principiul formei corturilor utilizate ]n Antichitate pentru diferite festivit=\i.

Umbrelele erau cel mai des aso-ciate cu regalitatea, dovad= fiind basorelie-furile [i imaginile ]nf=\i[]nd regi ]nso- \i\i de slu-jitori care ]i protejau de soare cu ajuto-rul unor u m br e le m=rginite de ciucuri. Mai t]rziu, ]n basoreliefuri au fost reprezentate umbrelele prev=zute cu o perdea din p]nz= brodat= sau din m=tase. Egip-tenii aveau [i umbrele confec\ionate din frunze de palmier sau din pene colorate, ata[ate unui m]ner lung. La greci, pe l]ng= faptul c= era nelipsit= dintre accesoriile femeilor de rang ]nalt, umbrela era utilizat= [i ]n ritu-aluri religioase, desf=[urate ]n cins-tea lui Dionis (zeul vinului [i al vi\ei-de-vie), acesta fiind reprezentat ]ntr-un basorelief cu un astfel de obiect ]n m]n=. De asemenea, preotesele Ate-nei (zei\a ]n\elepciunii ]n mitologia greac=), ]n timpul s=rb=torilor dedi-cate acestei zeit=\i, ][i acopereau ca-petele cu umbrele confec\ionate cel mai adesea din piele.

Mult mai t]rziu, ]n secolul al XVii-lea, umbrela este reinventat= de ita-lieni, care au denumit aceste acce-sorii umbrellaces, fiind confec\ionate din piele [i av]nd o form= ase-m=n=toare cu cea a unui baldachin – cu ajutorul c=ruia se fereau de soa-re mai-marii ora[elor.

Ulterior, pe parcursul aceluia[i secol, umbrelele au devenit un acce-soriu din ce ]n ce mai utilizat de fe-meile din zona nordic= a Europei,

din cauza ploilor dese din aceast= regiune. Un secol mai t]rziu, scriito-rul englez Jonas Hanway s-a afi[at timp de treizeci de ani purt]nd um-brel=, astfel schimb]nd conceptul care sus\inea c= umbrelele s]nt ac-cesorii strict feminine [i populariz]nd obiceiul [i printre b=rba\i. Primul magazin de astfel de obiecte s-a deschis ]n Londra anului 1830 – Ja-mes Smith & Sons, iar primele um-brele erau confec\ionate din oase de balen= sau stinghii de lemn, acope-rite cu alpaca sau p]nz= uns= cu gr=sime, pentru a fi impermeabile. Umbrela cu spi\e din metal a fost in-ventat= la mijlocul secolului al XiX-lea, creatorul ei, Samuel Fox, ex-plic]nd c= ideea i-a venit ]n urma c=ut=rii unei solu\ii pentru a utiliza surplusul de suporturi folosite pentru crinolinele [i corsetele rochiilor pur-tate de femeile acelui secol.

Dac= ]n trecut o reg=seam la curtea regilor, printre accesoriile ghei-[elor sau ]n crea\iile unor pic-tori celebri (de ex. celebra La Pro-menade, la femme à l 'ombrelle,

1875 de Claude Monet), ast=zi este unul din-tre cele mai po-pulare obiecte personale. Se remarc= prin diversitatea ma-terialelor din care s]nt con-fec\ionate, for-me, culori sau m]nere. iat= c]teva crea\ii mai neobi[nu-

ite ale unor designeri ]n materie de umbrele: umbrela “cer senin”, um-brela transparent=, umbrelele cu imprimeu (fie c= s]nt imprimate ni[te pagini de ziare, fie c= reg=se[ti pe ele printuri florale etc), umbrela fashion (exist= um-brele cu dantel=, broderii, pietrice-le, panglici [i alte materiale care le dau un aer foarte elegant), um-brela dubl= (umbrela pentru dou= persoane), umbrela hands-free (aceasta nu ]\i protejeaz= doar podoaba capilar= de ploaie, dar [i spatele, [i fa\a, are forma unui se-miglobule\ invizibil [i se pozi\io-neaz= pe umeri, astfel ]nc]t ai me-reu m]inile libere).

PRIMA PE LIST+

D e c]te ori nu a\i v=zut per-soane care se implic= ]n tot

[i ]n toate. E[ti [i tu poate una dintre ele? Ai nevoie s= te sim\i indispensabil=, s= controlezi to-tul. Fiica [i nepoata perfect=, model ]n clas=, cea mai bun= prieten=. }n acest ritm cu u[urin\= ajungi la epuizare. Po\i s= fii res-ponsabil=, f=r= a fi indispensa-bil=.

}\i place ca lumea s= aib= ne-voie de tine, s=-\i cear= sfaturi, s=-i aju\i. }\i dore[ti s= fii prima pe list=! Probabil, crezi c= asta ]\i d= valoare [i nimeni nu-i ca tine. Dar las=-i [i pe ceilal\i s= se implice, ar avea de c][tigat toat= lumea. Nimeni nu este in-dispensabil – de[i impresia este c= numai tu po\i face anumite luc-ruri, cu u[urin\= vei observa c= te poate ]nlocui oricine, oric]nd.

}nva\= s=-i implici [i pe al\ii, uneori ei pot s= o fac= poate chiar mai bine dec]t tine. De unde po\i s= [tii, dac= nu ]i la[i s= se implice? }nva\= s= realizezi sarcinile [i s= ]\i organizezi mun-ca acas= [i la [coal= ]n a[a fel ]nc]t s= nu devii suprasolicitat= sau chiar epuizat=.

“}nva\= diferen\a dintre valo-ros [i indispensabil“, spune Mar-cia Eckard, specialist ]n dezvol-tare personal=. O persoan= valoroas= este acea care are abilit=\i [i realiz=ri ce s]nt pre- \uite de cei din jur. Ea [tie s= dea prioritate cererilor celorlal\i [i munce[te ]ntr-un ritm care i se potrive[te. O persoan= indispen-sabil= este bun= la toate, de ]ncredere, dar nu este neap=rat cea care ob\ine vreun trofeu. Cu c]t te sim\i “mai indispensabil“, cu at]t e[ti mai vulnerabil: to\i trag de tine. E ca [i cum s-ar fo-losi de tine f=r= s= ]\i recunoasc= talentul, s= te respecte, s= \in= cont de nevoile [i de dorin\ele tale.

Rubric= sus\inut= de Elena LEAH


SPADA CODATRONCA – ZBUR+TORUL CODAT

ieri [i azi

DECEMBRIE

P u\ini s]nt cei care au v=zut vreun supercar cu sigla ”Spa-

da”. Nimic straniu – istoria com-paniei produc=toare – Spada Vetture Sport nu a reu[it s= se acopere de pulberea anilor. Unul dintre animatorii firmei este ]nsu[i Ercole Spada, un faimos designer

italian de auto-mobile (n=scut ]n 1937), care a contribuit la as-pectul unor mo-dele Fiat, Lan-cia, Audi, BMW, Nissan, Aston Martin, Ford, ba chiar [i Ferrari,

acumul]nd un bagaj impresionant ]n designul automobilistic. De mic copil era pasionat de automobile-le Zagato [i visa s= ajung= odat= [i el creator de automobile. Soar-

ta i-a oferit o [ans= incredi-bil= – dup= absolvirea stu-diilor la institutul Tehnic Fertineli din Milano [i a ser-viciului militar, ]n 1961, vine s=-[i ]ncerce norocul la stu-dioul lui Zagato. Fiind ]ntre-bat dac= poate desena un automobil ]n m=rime natu-ral= [i dac= are permis de condu-cere, Spada r=spunde afirmativ [i este angajat. Astfel, a ]nceput ca-riera spectaculoas= a lui Ercole Spada ]n industria automobilis-tic=.

}n 2007, ]mpreun= cu partene-rul Domiziano Boschi, [i cu Spa-daconcept, atelierul de design auto al lui Paolo Spada, fiul lui Er-

cole, designer la Smart [i Honda, [i Woitek Sokolovski, au elaborat la Torino un model care a rupt pia\a – Spada Codatronca TS. Rar de g=sit un alt prototip, l=udat [i blamat de speciali[ti [i auto-mobili[ti ]n aceea[i m=sur=! As-pectul original, ]ndeosebi al p=r\ii posterioare, asem=n=toare unei cozi sau unei pic=turi ]n c=dere, dar [i interiorul, au l=sat publicul mut: dac= realizarea lui nu s-ar fi datorat unor personalit=\i notorii ]n domeniu, dup= cum afirmau unii jurnali[ti, lesne ar fi putut fi catalogat drept un proiect studen- \esc nereu[it. Dar caracteristicile tehnice nu l=sau loc pentru dubii: motorul V8 de 6,6 l, 630 c.p., pro-pulseaz= bolidul p]n= la 344 km/or=, pentru a atinge prima sut= ]n doar 3,4 secunde. Av]nd o dina-mic=, stabilitate [i manevrabilita-

te de invidiat, las= impresia c= zboar=. Nu, nu diletan\ii l-au proiectat. }n scurt timp a fost lansat= [i o modifi-ca\ie cu motor de 700 c.p. Recent compania a surpins cu modelul Spada Coda-tronca Monza – o ”fiar=” decapotabil= [i f=r= par-briz! Accelera\ia 0-100 km/or= – ]n doar 2,7 secunde! Un vulcan de adrenalin= este garantat [i pentru pi-

lot, [i pentru pasager. iar aceast= pl=cere cost= – fiecare exemplar personalizat, din edi\ia limitat=, ”sub\ie” contul viitorului st=p]n cu cel pu\in 250 de mii de euro. Ori-cum ]ns= pretenden\i s]nt mai mul\i dec]t num=rul anun\at de ”furii zbur=toare”.

Iurie SCUTARU

335 de ani de la prima atestare documentar= a M=n=stirii H]ncu (9 dec. 1678).

320 de ani de la stingerea din via\= a lui Dosoftei (Dimitrie Bari-la), c=rturar, poet, traduc=tor, teo-log, mitropolit al Moldovei (26 oct. 1624 – 13 dec. 1693).

510 ani de la na[terea lui Nostradamus, pe numele s=u real Michel de Nostredame, un faimos medic, cabalist [i farmacist fran-cez (14 dec. 1503 – 2 iul. 1566).

100 de ani de la na[terea lui Nicolai COSTENCO, poet, proza-tor, publicist [i traduc=tor, mem-bru de onoare al Academiei de {tiin\e a Republicii Moldova (21 dec. 1913 – 20 iul. 1993).

80 de ani de la na[terea lui Dan ZAMFiRESCU (Adamescu), teolog, editor, publicist, istoric lite-rar rom`n (21 dec. 1933).

190 de ani de la na[terea ento-mologului [i scriitorului francez Jean Henri FABRE (22 dec. 1823 – 11 oct. 1915).

290 de ani de la na[terea lui Carl Friedrich ABEL, compozitor [i instrumentist german (22 dec. 1723 – 20 iun. 1787).

90 de ani de la na[terea picto-rului [i graficianului igor ViERU (23 dec. 1923 – 24 mai 1988).

180 de ani de la na[terea picto-rului [i desenatorului rus Vasili PEROV (23 dec. 1833 – 29 mai 1882).

70 de ani de la na[terea lui Alexei COL~BNEAC, pictor, grafi-cian, cadru didactic ]n domeniul ]nv=\=m]ntului artistic universitar (25 dec. 1943).

70 de ani de la na[terea picto-rului Boris iSAC (26 dec. 1943).

170 de ani de la na[terea Regi-nei Elisabeta a Rom`niei (pseu-donim literar – Carmen Sylva), poet=, prozatoare, dramaturg [i traduc=toare, membru de onoare al Academiei Rom`ne (29 dec. 1843 – 18 febr. 1916).

125 de ani de la ap=ri\ia la Bucure[ti a foii literare F]nt]na Blanduziei, condus= de un comi-tet de redac\ie ]n frunte cu Mihai Eminescu (dec. 1888).

calendar


un de dai [i un de crap=

Rub ric= sus\inut= de Igor GRO SU

ORIZONTAL: 1. Protejeaz= corpul pe[telui – Chef de ceart=. 2. V]nzare – Adversativ. 3. A doua pe scara muzi-cal= – Slav – Parcel=. 4. V=zduh – De-al lui Bachus. 5. Angajate la ziare. 6. Exerseaz= pe tinerii solda\i. 7. Ei ]nse[i – Unit=\i romane de cavalerie. 8. Piept=n=tur= femeiasc= – Cursuri – inel. 9. Eur! – izvor fierbinte. 10. Cu dou= so\ii – Unitate de m=sur= (pl.).

VERTICAL: 1. Paznici – Corp geome-tric. 2. Olga Rucan-Enescu – Substan\e uleioase. 3. Pe sol – Os al picio- rului mielului. 4. P]nze vechi – Silaba g]scanului. 5. Scoate aur din nisip – Octavian Heliade-Marcu. 6. P]rp]-lit – Apucare. 7. Dup= do – Dram= biblic=. 8. Tabele – Dup= diminea\=. 9. Sum= de garan\ie – S]rguin\=. 10. Sub cap – Gre[eal=.

Cuv]ntul cutum= ]nseamn=:

1. Norm= de drept;2. C=ru\=;3. Obicei.

dezlegarea

cuvintelor

]ncruci[ate

publicate

]n nr. 9, 2013

ORIZONTAL: 1. Du[umea. Ol. 2. Esofagieni. 3. Roi. Ga. Mo\. 4. E. R. C=ldare. 5. Tipar. inar. 6. Alie-nare. 7. Car=. Utre. 8. Aripi. Ai. 9. Ramolit. Pi. 10. Ereditate.

VERTICAL: 1. Dereticare. 2. U[ori. Arar. 3. Soi. P=rime. 4. Uf. Calapod. 5. M=gari. ili. 6. Egal. Eu. it. 7. A. i. Din\at=. 8. Eman=ri. 9. Onorare. Pe. 10. Litere. Mi.

Cuv]ntul expia\ie ]nseamn= a isp=[i o vin=; a deceda.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

fr=m]nt=ri de minte

trei variante – un r=spuns

trei variante – un r=spuns

fr=m]nt=ri de minte

}ntr-un co[ s]nt cinci mere. Cum pot fi ele ]mp=r\ite egal ]ntre cinci persoane, pentru ca dup= aceas-ta ]n co[ s= r=m]n= un m=r?

Simplu de tot. Atunci c]nd scoate capul afar= prin oberliht.

ochiul al treilea

DIN NUM+RUL URM+TOR:

Daniel F. GERHARTZ (1965): SALCII }N NOIEMBRIE

Pictor american. }[i face studiile la Academia American= de Arte din Chicago. L-au inspirat pictorii francezi [i impresioni[tii americani, manifes- t]nd un interes deosebit [i pentru arta modern= rus=.

Picturile lui Daniel cuprind o gam= larg= de subiecte, decoruri pastorale sau spa\ii intime, ]ns= cele mai vizibile fiind subiectele despre sexul feminin. Crea\iile sale s]nt caracterizate prin atemporalitate, idealism, sensibilitate, intimitate [i onestitate. {i-a permis s= exploreze suprafa\a ]ntr-un mod liber [i pictural, ]ns= nu a uitat s= p=streze ]n acela[i timp sim\ul lumesc.

Lucr=ri: COMPASiUNE, iNDiGO, }NCEPUTUL TOAMNEi, }NF+{URAT iARNA, V}NTURiLE CALDE, PARFUM, APERiA, MAGNOLiA {i AMiNTiRi.

Bilan\ul concursurilor noi [i voi [i unde dai [i unde crap=.proz=: MARK TWAiN C+TRE FiiCA LUi SUSiE.Lerui Ler: Colinde culese [i ]ngrijite de folcloristul Andrei TAMAZL~CARU.nimic altceva: De vorb= cu artistul plastic Alexandru DiMiTROV.calendarul ilustrat 2014.pro [i contra: PRiMATUL SCRiSULUi SAU AL VORBiRii.dincolo de aparen\e: S+ CREDEM }N HOROSCOP?pagina muzelor: Naomi CAMPBELL.

time out: Reinhold MESSNER.

FON DA TOR:Mi NiS TE RUL EDUCA|iEi

Fondat 1930Serie nou= 1990

Re dac tor-[ef:Va le rie VO LON TiR

iuliana {CHiRC+secretar responsabil

Leo BOR DEiANUre dac tor de sec\ie

Elena LEAHre dac tor ar tis tic

Valentin GU|Ustilizator

Ana CEAP+co rec tor

Alina BODROVAcontabil-[ef

Olesea CURMEiope ra tor

Sergiu FRUNZ+[ofer

Co man da 2067For ma tul 60x90 1/2Co li de ti par 5Tiraj — 4000 ex.

WE(in Ro ma ni an Lan gu age)Monthly ma ga zi ne forchil dren and teenagers

AD RE SA RE DAC|iEi:Re vis ta NOi,str. Pu[kin nr. 22,MD 2012, Chi[in=uTe le fo ane:022 23 31 91; 022 23 37 25;022 23 36 45; 022 22 22 45Fax: 022 23 31 91E-mail: [email protected]/ Revistanoi Noiwww.revistanoi.md

Ti pog ra fia EdituriiUNiVERSUL

}nregistrat= la Camera }nregistr=rii de Stat pe 11.08.2008 cu nr. 1003600012713

V= ru g=m s= in di ca\i la sf]r [i tul tex te lor, pe ver soul de se ne lor [i fo to-g ra fii lor, pre nu me le, nu me le, v]rsta, cla sa ]n ca re ]n v=\a\i, ad re sa com-

ple t=, nu m= rul de te le fon.

indice 31239.Post-restant 34239Pre\ul 13 lei

}NTOARCERE }N TIMPFotografie: Teodor RADU PANTEA

Date post:	31-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	23 times
Download:	0 times

ISSN 1857-0798 - revistanoi.mdrevistanoi.md/sites/default/files/NOI 11 mic .pdf · 4 NOi, noiembrie...

Documents