Investiții internaționale – Teste de verificare a cunoștințelor

1. Conform definitiei acceptate de FMI, principalul criteriu în identificarea unei

investiţii directe este:

a) mărimea sumei investite;

b) domeniul în care se face investiţia;

c) exprimarea aportului la capital in euro sau dolari SUA;

d) influenţa pe care o are investitorul în administrarea investiţiei.

2. Conform definiţiei din manualul de balanţă de plăţi al FMI, principalul criteriu

în identificarea unei investiţii directe este :

a) influenţa pe care o are investitorul în administrarea investiţiei;

b) mărimea sumei investite, exprimată în valuta convertibila;

c) realizarea investiţiei în acel domeniu al economiei care are cresterea cea mai

mare;

d) numărul de locuri de muncă create in sectorul tertiar;

3. Una dintre formele de materializare a investitiilor internationale de capital este:

a) investitii realizate pe baza asistentei nerambursabile acordata de Uniunea

Europeana;

b) investitii de portofoliu;

c) investitii realizate pe baza asistentei bilaterale acordata pe baza de acorduri

interguvernamentale;

d) investitii realizate de persoane fizice

4. Investiţiile străine directe implica intre investitorul străin si firma in care s-a

realizat investitia:

a) o relaţie conjuncturală, determinata de evolutia sezoniera a preturilor

internationale;

b) o relaţie pe termen lung;

c) o relaţie pe termen sub 1 an;

d) o relaţie de comerţ exterior.

5. În cazul investiţiei străine directe:

a) investitorul străin participă în mod semnificativ la conducerea firmei;

b) investitorul străin face doar un plasament de capital;

c) investitorul străin apelează la serviciile unor agenţi de bursă;

d) investitorul străin cumpara obligatiuni guvernamentale.

6. Conform practicii internaţionale, în cazul investiţiei străine directe, investitorul

deţine din acţiunile obişnuite sau din puterea de vot cel puţin:

a) 50 %;

b) 75 %;

c) 10 %;

d) 25 %.

7. În cazul investiţiilor de portofoliu, investitorii străini sunt interesaţi de:

a) protejarea capitalului lor şi sporirea acestuia;

b) preluarea conducerii firmei;

c) alegerea domeniului de activitate al firmei;

d) creşterea volumului exporturilor firmei

8. In cazul investitiilor de portofoliu, valorile mobiliare participative sunt

reprezentate de:

a) acţiuni;

b) cecuri;

c) cambii;

d) bilete la ordin.

9. In cazul investitiilor de portofoliu, valorile mobiliare de natura datoriei sunt

reprezentate de:

a) cecuri;

b) obligaţiuni;

c) cărţi de debit;

d) devize convertibile.

10. Intre componentele tranzactiilor de capital aferente investitiilor directe se afla

si:

a) garantiile acordate de stat investitorilor;

b) imprumuturi intra-firma;

c) sume obtinute din vanzarea de utilaje catre terti;

d) dobanzi obtinute din depozitele la termen ale firmei.

11. Dacă o firmă infiintata de un investitor strain in România decide să

reinvestească o parte din profitul obţinut, acest profit reinvestit:

a) este considerat investiţie străină;

b) nu este considerat investiţie străină;

c) este considerat investiţie străină numai dacă este investit în aceeaşi firmă;

d) este considerat investiţie străină numai dacă este investit in acelaşi domeniu de

activitate;

12. Stocul de investiţii străine directe reprezintă:

a) suma investiţiilor străine directe realizate de la un moment de referinţă

pînă la momentul considerat;

b) investiţiile străine materializate în stocuri de materii prime şi materiale;

c) investiţiile străine incepute dar nefinalizate;

d) volumul investiţiilor străine realizate intr-o tara in perioada 1 ianuarie - 31

decembrie.

13. Stocurile de investiţii străine directe diferă de fluxurile de investiţii străine

directe prin faptul că:

a) se referă numai la contribuţia investitorului străin la capitalul social;

b) se referă numai la participarea în natură a investitorului străin la capitalul social;

c) se referă la valoarea investiţiilor străine directe efectuate într-o perioadă

cuprinsă între un moment de referinţă şi data curentă;

d) se referă numai la investiţiile efectuate de persoane juridice nerezidente.

14. Fluxurile de investiţii străine directe reprezintă:

a) schimburile de valori între două sau mai multe ţări;

b) sumele aferente investiţiilor realizate de investitorii straini, într-o perioadă

de timp, de obicei un an;

c) intrările curente de capital străin;

d) plasamente de capital efectuate de firme pe piaţa financiară a unei tari.

15. Investiţiile internaţionale constau în:

a) investiţii directe şi investiţii de portofoliu;

b) investiţii străine directe;

c) investiţii efectuate de societăţi transnaţionale;

d) investiţii efectuate de organisme financiare internaţionale.

16. In ultimele trei decenii investiţiile străine directe au fost efectuate în cea mai

mare parte de către:

a) ţări în dezvoltare;

b) ţări dezvoltate;

c) ţări în tranziţie;

d) organisme financiare internaţionale.

17. In ultimele trei decenii investiţiile străine directe investiţiile străine directe au

fost realizate în cea mai mare parte în:

a) ţările în curs de dezvoltare;

b) ţările dezvoltate;

c) ţările în tranziţie;

d) ţările cel mai puţin dezvoltate.

18. În perioada postbelica investiţiile străine directe:

a) au sprijinit fenomenul de globalizare;

b) au încetinit globalizarea;

c) au redus integrarea economică mondială;

d) nu au afectat în nici un fel economia mondială.

19. Cea mai mare parte a investiţiilor străine directe din economia mondială este

realizată de :

a) băncile de investiţii din Uniunea Europeană;

b) băncile de investiţii din ţările membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi

Dezvoltare

Economică;

c) societăţile multinaţionale din industria petrolului;

d) societăţile multinaţionale definite conform Fondului Monetar

Internaţional.

20. Valoarea vânzărilor globale ale filialelor din străinătate ale societăţilor

multinaţionale se află în următorul raport cu exporturile mondiale:

a) reprezintă circa 50 % din acestea;

b) reprezintă circa 75 % din acestea;

c) sunt egale cu acestea;

d) sunt de peste două ori mai mari.

21. Pe plan mondial, ponderea cea mai mare în fluxurile de investiţii străine directe

este detinuta de:

a) investiţiile noi (greefield);

b) fuziunile şi achiziţiile internaţionale;

c) investiţiile în privatizare;

d) investiţiile în protecţia mediului.

22. Elementul principal care a contribuit la creşterea remarcabilă la nivel global a

investiţiilor străine directe în perioada 1990 - 2000 a fost reprezentat de:

a) investiţiile în ţările din Europa Centrala şi de Est ;

b) investiţiile în China şi India ;

c) investiţiile în domeniul telefoniei mobile ;

d) fuziunile şi achiziţiile internaţionale ;

23. În ultimele două decenii cea mai mare pondere în totalul mondial al

investiţiilor străine directe a fost deţinută de:

a) investiţiile în ţările din Europa Centrală şi de Est;

b) investiţiile în China şi India;

c) investiţiile în domeniul telefoniei mobile;

d) fuziunile şi achiziţiile internaţionale;

24. Cea mai mare parte a fuziunilor şi achiziţiilor internaţionale se desfăşoară între

firme provenind din:

a) ţările în dezvoltare;

b) ţările în tranziţie;

c) ţările din Asia de Sud Est;

d) ţările dezvoltate.

25. Majoritatea fuziunilor şi achiziţiilor internaţionale au avut loc mai ales în

domeniile:

a) agricultura;

b) industrie textila;

c) bancar;

d) educatie.

26. În ultimii ani, cea mai importantă sursa de finanţare pentru ţările în dezvoltare

a fost reprezentată de:

a) împrumuturile de la Fondul Monetar Internaţional;

b) împrumuturile de la Banca Mondială;

c) fluxurile de investiţii străine directe;

d) împrumuturile de la Uniunea Europeană.

27. In timpul perioadei de tranzitie la economia de piata, în ţările din Europa

Centrală şi de Est, fuziunile şi achiziţiile internaţionale s-au realizat mai ales prin

intermediul:

a) restituirii proprietăţilor agricole;

b) vânzării către populaţie a imobilelor şi apartamentelor;

c) procesului de privatizare;

d) emiterii de titluri de valoare de către stat.

28. Investiţiile străine directe în Europa Centrală şi de Est au o pondere în totalul

mondial de:

a) circa 50 %;

b) 25 %;

c) sub 1 %;

d) intre 5 % si 10 %.

29. După 1990 pe plan mondial numărul de acorduri bilaterale privind garantarea şi

stimularea reciprocă a investiţiilor:

a) a crescut substanţial;

b) a scăzut;

c) s-a menţinut la acelaşi nivel ca în anii ’80;

d) a cunoscut oscilaţii de la un an la altul în funcţie de conjunctura economiei

mondiale

30. Printre factorii care motivează decizia realizării investiţiilor străine directe se

numără:

a) accesul la pieţe;

b) cursul de schimb valutar din ziua incheierii contractului;

c) deficitul balanţei comerciale;

d) deficitul contului curent.

31. Printre factorii care motivează decizia realizării investiţiilor străine directe se

numără:

a) evolutia cotatiilor la bursa ;

b) asigurarea accesului la resurse;

c) rata dobânzii;

d) deficitul contului curent.

32. Din punct de vedere istoric, printre primii factori de atragere a investiţiilor

străine directe s-a remarcat:

a) accesul la pieţe;

b) raţionalizarea producţiei şi dobândirea de active strategice;

c) accesul la resurse naturale;

d) accesul pe piaţa ţărilor cu economie planificată.

33. Strategiile de transnaţionalizare punctuale au avut în vedere:

a) crearea unor reţele de comercializare internaţionale;

b) crearea de filiale străine autonome, de mari dimensiuni;

c) exploatarea resurselor naturale;

d) dezvoltarea cercetării ştiinţifice.

34. Strategiile de transnaţionalizare bazate pe integrarea simplă au avut în vedere:

a) exploatarea resurselor naturale;

b) dezvoltarea de legături strânse între filiale şi firma mamă;

c) crearea unor reţele de comercializare internaţionale;

d) accesul pe piaţa ţărilor în dezvoltare.

35. Strategiile de transnaţionalizare bazate pe integrarea complexa au in vedere:

a) investitii in industria de textile si confectii;

b) decompunerea procesului economic in activitati si functii specifice;

c) accesul la fonduri din Uniunea Europeana;

d) investitii in industria petroliera.

36. In contextul societatii informationale pentru investitorii straini conteaza

existenta in tara de destinatie a:

a) resurselor naturale;

b) resurselor financiare;

c) resurselor create, de inovare si creativitate;

d) infrastructurii de transport rutier.

37. Printre implicaţiile economice ale investiţiilor străine directe se numără şi:

a) creşterea veniturilor la bugetul statului;

b) reducerea veniturilor la bugetul statului;

c) creşterea nivelului impozitelor;

d) creşterea nivelului accizelor.

38. În principiu, efectul investiţiilor străine directe asupra volumului exporturilor

ţării receptoare este de:

a) creştere;

b) reducere;

c) nici un efect;

d) creştere urmată de reducere pe termen lung.

39. Investitiile straine directe stimuleaza cresterea investitiilor interne in tara de

destinatie prin:

a) plata taxelor si impozitelor;

b) cresterea concurentei;

c) accesul la piete dedesfacere;

d) imprumuturi pe termen scurt.

40. Luarea deciziei de a investi într-o ţară străină este influenţată favorabil de:

a) existenţa unor strategii economice clare pe termen lung în ţara receptoare;

b) existenţa planificării centralizate;

c) nivelul de dezvoltare şi diversificare al mass-media;

d) nivelul de dezvoltare al organizaţiilor non-guvernamentale.

41. Printre masurile de promovare a investitiilor in strainatate initiate de tarile

sursa se numara si:

a) amanarea la plata a TVA;

b) furnizarea de informatii si asistenta tehnica;

c) reducerea impozitelor;

d) imbunatatirea infrastructurii de transport.

42. In cadrul masurilor de promovare a investitiilor in strainatate initiate de tarile

sursa, acordarea de garantii are in vedere acoperirea:

a) riscurilor determinate de concurenta;

b) riscurilor determinate de evolutia cursului de schimb;

c) riscurilor necomerciale;

d) riscurilor legate de calamitati naturale.

43. Din punctul de vedere al investitorilor străini opacitatea climatului de afaceri

are următoarea semnificaţie :

a) reprezintă echivalentul unui impozit suplimentar ;

b) mediul de afaceri nu satisface cerinţele acquis+ului comunitar ;

c) nivelul impozitelor este prea ridicat ;

d) legislaţia nu este tradusă în limbi de circulaţie internaţională.

44. Opacitatea mediului de afaceri determină o:

a) creştere a investiţiilor străine directe;

b) pierdere de investiţii străine directe;

c) creştere a exporturilor;

d) substituire a importurilor.

45. Împrumuturile externe ale ţărilor caracterizate de opacitate ridicată a mediului

de afaceri vor fi realizate cu:

a) dobânzi mai ridicate;

b) dobânzi mai scăzute;

c) dobânzile practicate pe piaţa londoneză - LIBOR;

d) dobânzile zilei.

46. Politicile minimale de atragere a investiţiilor străine sunt caracterizate de:

a) atragerea investitorilor străini în domeniul resurselor naturale;

b) acordarea permisiunii de a desfăşura activităţi economice într-o ţară;

c) atragerea investitorilor străini în zonele libere;

d) limitarea sumei maxime ce poate fi investită.

47. Politicile de menţinere a investitorilor străini pun accentul pe:

a) acordarea de servicii în faza premergătoare realizării investiţiei;

b) acordarea de servicii post-investiţie;

c) facilităţi vamale;

d) facilităţi fiscale.

48. Politicile de atragere a investiţiilor străine pun accentul pe:

a) difuzarea de informaţii;

b) utilizarea Internetului;

c) contactarea directă a investitorilor străini potenţiali vizati;

d) promovarea generală.

49. Politicile de atragere a investiţiilor străine directe prevăd în plus faţă de

politicile de

promovare :

a) menţinerea investitorilor deja existenţi în ţara gazdă ;

b) acordarea permisiunii de a desfăşura activităţi economice şi in industriile

strategice din

ţara gazdă ;

c) existenţa unei componente de negociere activă, cu acordarea de stimulente ;

d) orientarea investitorilor spre zonele defavorizate şi zonele libere.

50. Acordarea tratamentului national pentru investitorii straini inseamna:

a) o discriminare pozitiva;

b) o discriminare negativa;

c) tratament egal cu investitorii locali;

d) tratament determinat pe baza de negocieri.

51. Stimulentele financiare sunt acordate mai ales de:

a) Uniunea Europeana;

b) tarile in dezvoltare;

c) tarile dezvoltate;

d) societatile transnationale.

52) Stimulentele fiscale sunt acordate mai ales de:

a) Uniunea Europeana;

b) tarile in dezvoltare;

c) tarile dezvoltate;

d) societatile transnationale.

53. Din punct de vedere al formei de prezentare, in raport cu stimulentele fiscale,

stimulentele

financiare sunt:

a) mai numeroase;

b) la fel de numeroase;

c) mai putin numeroase;

d) conditionate de acordarea stimulentelor fiscale.

54. In anii ’90 fluxurile de investiţii străine directe către Europa Centrală şi de Est

au crescut

faţă de media mondială:

a) mai rapid;

b) mai încet;

c) în acelaşi ritm;

d) au prezentat oscilaţii mari de la an la an.

55. În anii ’90, în ţările Europei Centrale, agenţiile de promovare a investiţiilor

străine:

a) au avut un rol important în atragerea de investiţii străine directe;

b) nu au avut un rol semnificativ;

c) au avut un caracter birocratic;

d) au defavorizat transparenţa mediului de afaceri.

56. În România, în perioada 1991 – 1996 procesul de privatizare a determinat:

a) o creştere apreciabilă a volumului investiţiilor străine directe;

b) o contribuţie redusă asupra volumului investiţiilor străine directe;

c) cea mai mare parte a investiţiilor străine directe;

d) o accelerare a intrărilor de capital străin.

57. În perioada 1997 – 2000 faţa de perioada 1991 - 1996,în România cadrul

instituţional şi

legislativ privind investiţiile străine directe a fost:

a) mai stabil;

b) mai instabil;

c) similar;

d) nu se pot compara.

58. În perioada 1991 – 1996 oferta României către investitorii străini a fost:

a) foarte largă;

b) redusă;

c) bazată pe oferirea la privatizare a utilităţilor publice;

d) bazată pe oferirea la privatizare a băncilor.

59. În comparaţie cu ţările Europei Centrale, la sfârşitul perioadei 1991 – 1996

Romania

avea din punct de vedere al numărului:

a) mai mulţi investitori străini;

b) mai puţini;

c) un număr similar;

d) mult mai puţini.

60. In perioada 2004 – 2006 potenţialul de atragere a investiţiilor străine directe în

România:

a) a scăzut puternic deoarece România nu a reuşit să adere la Uniunea Europeana

odată cu

ceilalte tari din Europa centrala si de Est;

b) nu a fost afectat deoarece Romania a atras investitori din alte zone geografice;

c) a crescut datorită perspectivei aderarii si avantajelor legate de costurile mai

reduse

de operare pe piaţă;

d) a scăzut datorită existenţei fenomenului de corupţie.

61. Stocul de investitii straine directe la 31 decembrie 2010 reflecta faptul ca, din

punct de

vedere al repartiţiei teritoriale, investiţiile străine directe în România sunt

concentrate în:

a) Transilvania;

b) Moldova;

c) Muntenia;

d) regiunea Bucureşti - Ilfov.

62. În perioada 1991 – 2010, din punct de vedere al capitalului subscris, investitiile

straine

directe in România s-au orientat prioritar spre:

a) comerţ;

b) turism;

c) industrie;

d) agricultura.

63. Din punct de vedere numeric, cei mai mulţi investitori străini în România sunt

reprezentaţi de:

a) firme străine;

b) persoane fizice străine;

c) societăţi multinaţionale;

d) organisme financiare internaţionale.

64. În perioada 1991 – 2010, din punct de vedere al numarului de societati

comerciale cu

participare straina la capital capitalului subscris, investitiile straine directe in

România s-au

orientat prioritar spre:

a) servicii profesionale;

b) turism;

c) industrie;

d) agricultura.

65. Fata de anul 2008, intrarile de investitii straine directe in Romania in anul 2009

au fost:

a) mai mari:

b) mai mici;

c) aproximativ egale;

d) nu se pot compara.