4 Bursa Construcþiilor nr. 4 / 2018 I nvestiþii Implementarea conceptului de "Smart City" este un proces continuu care se desfãºoarã în Regiunea Centru ºi care îºi propune sã transforme fiecare oraº într-o comunitate cu un nivel de trai cât mai ridicat, din toate punctele de vedere, ne-a spus Simion Creþu, director general al Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã (ADR) Centru. Domnia sa ne-a precizat, într-un interviu: "Evoluþia pentru proiecte integrale smart se va desfãºura gradat, momentan fiind acoperite mai mult nevoile funcþionale de tip parcãri inteligente, un aer urban mai curat, o colectare selectivã de deºeuri, mijloace de transport inteligente. Drumul pentru a atinge ceea ce este definit ca «Smart City» are un parcurs de cel puþin câþiva ani, deoarece un «Smart City» pentru un oraº inteligent sau proiect este un compendiu de soluþii ºi tehnologii bazate pe IT&C, care, aplicate la nivel local ºi regional, pot transforma comunitãþi în oraºe inteligente, cu acces liber la produse ºi servicii de calitate, cu sisteme de sãnãtate ºi educaþie moderne ºi cu administraþii publice transparente, care guverneazã pentru cetãþean ºi împreunã cu acesta". Interviu cu Simion Creþu, director general ADR Centru Implementarea conceptului de "Smart City" - un proces continuu în Regiunea Centru
Transcript
4 Bursa Construcþiilor nr. 4 / 2018
Investiþii
Implementarea conceptului de
"Smart City" este un proces
continuu care se desfãºoarã în
Regiunea Centru ºi care îºi
propune sã transforme fiecare
oraº într-o comunitate cu un
nivel de trai cât mai ridicat, din
toate punctele de vedere,
ne-a spus Simion Creþu,
director general al Agenþiei
pentru Dezvoltare Regionalã
(ADR) Centru.
Domnia sa ne-a precizat,
într-un interviu: "Evoluþia
pentru proiecte integrale smart
se va desfãºura gradat,
momentan fiind acoperite mai
mult nevoile funcþionale de tip
parcãri inteligente, un aer
urban mai curat, o colectare
selectivã de deºeuri, mijloace de
transport inteligente. Drumul
pentru a atinge ceea ce este
definit ca «Smart City» are un
parcurs de cel puþin câþiva ani,
deoarece un «Smart City»
pentru un oraº inteligent sau
proiect este un compendiu de
soluþii ºi tehnologii bazate pe
IT&C, care, aplicate la nivel local
ºi regional, pot transforma
comunitãþi în oraºe inteligente,
cu acces liber la produse ºi
servicii de calitate, cu sisteme
de sãnãtate ºi educaþie
moderne ºi cu administraþii
publice transparente, care
guverneazã pentru cetãþean ºi
împreunã cu acesta".
Interviu cuSimion Creþu,director generalADR Centru
Implementarea conceptuluide "Smart City" - un proces
continuu în Regiunea Centru
Reporter: Care a fost evoluþia Re-giunii Centru?
Simion Creþu: ADR Centru arerolul de Organism Intermediardoar pentru implementarea unuiprogram operaþional ºi a fonduri-lor alocate prin acesta, la nivelul re-giunii. Pentru celelalte programeoperaþionale existã structuri minis-teriale care au rolul de Autoritãþide Management ºi entitãþi subor-donate, pe care AM-urile le coor-doneazã, iar proiectele, fondurilederulate ºi rezultatele obþinutesunt monitorizate prin acestea.ADR Centru nu are rol de organism
administrativ sau executiv, delegatsau împuternicit la nivel regional,motiv pentru care analiza dezvol-tãrii Regiunii Centru a fost con-stant un proces voluntar, pe careinstituþia l-a realizat independentºi care a avut la bazã interpretareadatelor statistice ºi a celorlalte in-formaþii publice emise de cãtre en-titãþi regionale sau judeþene. Deºipoate nu este vizibilã dezvoltareaprin numãr de kilometri de auto-strãzi ºi creºterea PIB pe cap de lo-cuitor, pe parcursul anului 2017, lanivelul regiunii, se vãd investiþiileîn clãdiri de afaceri, modernizãri
realizate în oraºe, creºterea rezul-tatelor economico-financiare alemediului de afaceri.
Raportat la datele statistice caresunt publice la momentul actual,vã putem transmite cã valoareaPIB/locuitor (33.587 lei, în 2015) si-tua Regiunea Centru pe poziþia atreia la nivel naþional, dupã Regiu-nea Bucureºti-Ilfov ºi RegiuneaVest. Calculat la paritatea de cum-pãrare standard, PIB/locuitor erade 7.400 euro, la paritatea oficialãde schimb, reprezentând 52% dinmedia Uniunii Europene (2015).Structura economicã a RegiuniiCentru a suferit modificãri sub-stanþiale în ultimii zece ani. Ponde-rile unor sectoare economice pre-cum agricultura, industria extracti-vã s-au redus mult, crescând înschimb ponderea altor ramuri eco-nomice ºi a celor din sectorul ter-þiar cu precãdere. În prezent, servi-ciile asigurã 54,4% din valoareaadãugatã brutã, iar industria 34%la nivel regional. Soldul investiþiilorstrãine directe în Regiunea Centrua urcat, la finele anului 2016, con-form datelor Bãncii Naþionale a
României, la 6,379 miliarde euro(9,1% din totalul investiþiilor strãi-ne directe din România), RegiuneaCentru plasându-se pe poziþia ad ou a, d u pã R e g i u ne a Bu c u-reºti-Ilfov, în ceea ce priveºte tota-lul investiþiilor strãine. Dacã în tre-cut industria uºoarã ºi industrialemnului ocupau poziþii importan-te în structura investiþiilor strãinela nivel regional, în prezent indus-tria auto, industria aeronauticã,IT-ul ºi industria farmaceuticã suntprincipalele domenii în care seconcentreazã investiþiile strãine înRegiunea Centru. Companiile eu-ropene ocupã o poziþie fruntaºã înrândul investitorilor strãini, mariconcerne optând pentru RegiuneaCentru în ultimii 10-15 ani. Expor-turile au avut o contribuþie impor-tantã la creºterea economicã a Re-giunii Centru. Valoarea exporturi-lor regionale a înregistrat o evolu-þie puternic ascendentã în ultimiicinci ani, nivelul acestora ajungândla circa 8,49 miliarde euro în anul2016, cu 46% mai mult comparativ
5
"Pentru a evalua procesul de dezvoltare al Regiunii
Centru, înregistrat pânã în 2017, avem nevoie de
mai multe date statistice. Punctual, însã, la nivelul
celor ºase judeþe (Alba, Braºov, Covasna, Harghita,
Mureº ºi Sibiu), prin programul Regio 2014-2020 au
fost contractate pânã la sfârºitul anului trecut
aproape 100 de proiecte în valoare totalã de
154,73 milioane euro, prin care au fost alocate
144 milioane euro - fonduri nerambursabile".(continuare în pagina 6)
cu nivelul înregistrat în anul 2011.Se exportã în principal mãrfuri dingrupele mijloace de transport,maºini, aparate ºi echipamenteelectrice, materii textile ºi articoledin acestea, produse din lemn,produse ale industriei chimice,mobilã.
În prezent, în Regiunea Centrufuncþioneazã 17 parcuri industria-le. Alãturi de parcurile industriale,în Regiunea Centru funcþioneazãcâteva zone industriale, zone dedezvoltare economicã, centre deafaceri ºi incubatoare de afaceri,dezvoltate prin iniþiative publicesau private, pentru a rãspunde ne-voilor în creºtere ale mediului deafaceri. Un proces economic re-cent este crearea clusterelor eco-nomice. Pânã în prezent, în Regiu-nea Centru s-au format clustere îndomenii precum prelucrarea lem-nului ºi mobilei, energie verde,electrotehnicã, prelucrãri metalice,sectorul agroalimentar, industriatextilã ºi de confecþii, sectorul IT ºial industriilor creative, turism.
Din punct de vedere turistic, Re-giunea Centru dispune de un po-tenþial turistic ridicat ºi diversificat,atât natural, cât ºi antropic. Forme-le de turism cu cel mai ridicat po-tenþial de dezvoltare sunt: turismulmontan, turismul balnear, turismulcultural ºi turismul rural. Capacita-tea de cazare existentã, la 31 iulie2017, era de peste 71.000 de locuri(21% din capacitatea de cazare lanivel naþional), ceea ce îi conferãregiunii poziþia a doua pe þarã. Nu-mãrul total de turiºti cazaþi în anul2017 (2,8 milioane, ceea ce repre-zintã 23,5% din totalul turiºtilor ca-zaþi in România), situeazã Regiu-nea Centru pe primul loc la nivelnaþional.
Pentru a evalua procesul de dez-voltare al Regiunii Centru, înregis-trat pânã în 2017, avem nevoie demai multe date statistice. Punctual,însã, la nivelul celor ºase judeþe(Alba, Braºov, Covasna, Harghita,Mureº ºi Sibiu), prin programul Re-gio 2014-2020 au fost contractatepânã la sfârºitul anului trecut apro-ape 100 de proiecte în valoare to-talã de 154,73 milioane euro, prin
care au fost alocate 144 milioaneeuro - fonduri nerambursabile. Înlista proiectelor contractate în2017 prin ADR Centru, intrã 26 deobiective de patrimoniu cultural,biserici ºi cetãþi, trei drumuri jude-þene, infrastructura din douã sta-þiuni balneare, dar ºi 60 de mi-croîntreprinderi. La acestea se adã-ugã ºi proiectele derulate la nivelregional prin AFIR pentru dezvol-tarea mediului rural, proiectele dedezvoltare localã finanþate prinProgramul Naþional de DezvoltareLocalã, derulat tot prin MinisterulDezvoltãrii Regionale ºi Adminis-traþiei Publice. Prin PNDL, la nivelul
Regiunii Centru au fost contractate771 de proiecte ºi s-au alocat celorºase judeþe peste 3,43 miliarde leipentru modernizarea reþelelor deapã, ºcolilor, infrastructurii rutiereºi altor obiective locale care erauprioritare pentru investiºii.
Reporter: Ce proiecte de tipsmart se afla în aprobare/derulare?
Simion Creþu: Dacã luãm în con-siderare terminologia "smart" pro-movatã în ultimul an în domeniuldezvoltãrii oraºelor ºi al tehnolo-giei, respectiv faptul cã "un oraºsmart (inteligent) însemnã un oraºmai inclusiv ºi care creeazã oportu-nitãþi egale pentru toþi, smart ºi
6 Bursa Construcþiilor nr. 4 / 2018
Investiþii
"Doar în primele douã luni ale acestui an,
la nivelul Regiunii Centru au intrat în implementare
8 proiecte majoritare ºi prioritare de reabilitare a
drumurilor intra ºi interjudeþene din
Regiunea Centru. Sunt proiecte dezvoltate în
parteneriat de cãtre consiliile judeþene cu
administraþiile publice locale, ce vizeazã
reabilitarea de drumuri judeþene ca alternative la
drumurile naþionale sau noi conexiuni rutiere cu
zone turistice din Regiunea Centru".
urmare din pagina 5
tehnologizat înseamnã "mai edu-cat, mai sãnãtos, mai puþin costisi-tor, mai implicat în tot ceea ceînseamnã procesul de administra-þie publicã, mai multe oportunitãþipentru mediul de afaceri ºi cetãþe-an, beneficii care se traduc peîmbunãtãþirea calitãþii vieþii - o in-teracþiune mai uºoarã ºi prietenoa-sã a oamenilor cu oraºul, cu me-diul, cu semenii ºi orientat cãtre unviitor susþinut de tehnologii inteli-gente integrate". În acest caz, pu-tem afirma cã toate proiectele au ocomponenþã smart ºi inovativã,deoarece, prin proiectele finanþateprin POR 2014-2020, se solicitãfonduri pentru soluþii tehnologicede ultimã orã, se implementeazãproceduri de producþie sau mo-dernizare cu echipamente de ulti-mã generaþie, prin care se urmã-reºte îmbunãtãþirea comunicãriidintre pãrþile public - privat impli-cate, implicarea cetãþenilor ºi obþi-nerea unui feed-back pozitiv, atâtla locul de muncã, dar ºi în proce-sul administrativ de dezvoltare alunui oraº.
Însã proiecte exclusiv de tipsmart, inovative, cu soluþii de tippionierat, nu se regãsesc în acestmoment nici în lista de proiecteeligibile pentru finanþare, nici înnecesitãþile identificate de cãtrecetãþeni sau de administraþia pu-blicã localã ca fiind prioritare pen-tru un nivel de trai mai bun ºi o co-munitate concentratã doar pe teh-nologii inteligente. Dacã faceþi re-ferire doar la conceptul de "SmartCity", acesta este mai degrabã unproces continuu care se va des-fãºura pentru cetãþean ºi împreunãcu acesta ºi care îºi propune sãtransforme fiecare oraº într-o co-munitate cu un nivel de trai câtmai ridicat, din toate punctele devedere. Însã evoluþia pentru pro-iecte integrale smart se va des-
7
"Celor din mediul privat le stãm la
dispoziþie atât prin finanþãrile
derulate prin POR care genereazã
noi locuri de muncã, dar ºi prin
serviciul de identificare a unor
parteneri internaþionali de afaceri
cu care sã colaboreze".
(continuare în pagina 8)
fãºura gradat, momentan fiindacoperite mai mult nevoile func-þionale de tip parcãri inteligente,un aer urban mai curat, o colectareselectivã de deºeuri, mijloace detransport inteligente. Drumul pen-tru a atinge ceea ce este definit ca"Smart City" are un parcurs de celpuþin câþiva ani, deoarece un"Smart City" pentru un oraº inteli-gent sau proiect este un compediude soluþii ºi tehnologii bazate peIT&C, care, aplicate la nivel local ºiregional, pot transforma comuni-tãþi în oraºe inteligente, cu acces li-ber la produse ºi servicii de calita-te, cu sisteme de sãnãtate ºi edu-caþie moderne ºi cu administraþiipublice transparente, care guver-neazã pentru cetãþean ºi împreunãcu acesta.
Reporter: Care este suma decare beneficiaþi din exerciþiul fi-nanciar 2014-2020?
Simion Creþu: Prin ProgramulOperaþional Regional 2014-2020,Regiunea Centru are alocatã sumade 697,29 milioane euro din FEDR,la care se adaugã 139,03 milioaneeuro contrapartida naþionalã.
Reporter: Ce proiecte vor fi deru-late în exerciþiul 2014-2020?
Simion Creþu: Pornind iniþial cu12 axe, bugetul POR 2014-2020 afost recent completat cu o nouãaxã de finanþare - Axa Prioritarã 13.Punctual, prin aceste axe ºi din bu-getul POR 2014-2020, la nivelulRomâniei se finanþeazã proiectelece vizeazã investiþii în moderniza-rea, îmbunãtãþirea ºi promovareatransferului tehnologic, a competi-tivitãþii întreprinderilor mici ºi mij-locii, sprijinirea tranziþiei cãtre oeconomie cu emisii scãzute de car-bon, sprijinirea dezvoltãrii urbanedurabile, regenerarea urbanã ºi apatrimoniului cultural, infrastruc-tura de transport rutier, valorifica-rea potenþialului turistic, infra-
Prin fiecare axã se finanþeazã unasau mai multe activitãþi punctuale,fiind clar identificate ºi entitãþile carepot depune cereri de finanþare.
Toate proiectele aduc soluþii mo-derne în implementare. În cazultransferului tehnologic, prin Axaprioritarã 1, se finanþeazã activitã-þile de transfer tehnologic, respec-tiv pentru linii de producþie, soluþiiIT, procese de cercetare-dezvolta-re, implementate în parteneriat cuunitãþi de cercetare-inovare acre-ditate.
Doar în primele douã luni ale acestui an, la nivelul Regiunii Centruau intrat în implementare 8 proiec-te majoritare ºi prioritare de reabi-litare a drumurilor intra ºi interju-
deþene din Re-giunea Centru.
S u nt pr oi e c t edezvoltate în parte-
neriat de cãtre Consi-liile judeþene cu adminis-
traþiile publice locale, ce vizeazãreabilitarea de drumuri judeþeneca alternative la drumurile naþio-nale sau noi conexiuni rutiere cuzone turistice din Regiunea Cen-tru. Câteva zeci de proiecte ce alo-cã fondurile nerambursabile pen-tru finanþarea lucrãrilor de repara-þii, conservare, restaurare a diferitebiserici, cetãþi, muzee din Regiu-nea Centru sunt implementate deorganisme care valorificã patrimo-niul cultural regional. Câteva sta-þiuni din regiune, printre care BãileTuºnad, Covasna ºi Ocna Sibiului,au alocate fondurile necesare pen-tru refacerea infrastructurii rutiere,a spaþiilor verzi, iar oraºele Gheor-gheni ºi Luduº au semnat contrac-te pentru fondurile europene ne-
8 Bursa Construcþiilor nr. 4 / 2018
Investiþii
"Se finanþeazã
proiectele ce vizeazã
investiþii în sprijinirea
tranziþiei cãtre o
economie cu emisii
scãzute de
carbon".
urmare din pagina 7
cesare amenajãrii ºi modernizãriiparcurilor din localitate. Tot prinPOR 2014-2020, mai multe imobile(licee, unitãþi medicale, blocuri delocuinþe) au intrat în reabilitarepentru creºterea eficienþei energe-tice a clãdirilor. O serie de mi-croîntreprinderi, 17 firme medii auprimit fonduri nerambursabilepentru modernizare ºi dezvoltare.
Valoarea totalã a celor 234 pro-iecte contractate în primele douãluni ale anului este de 1,6 miliardelei, respectiv 352,72 milioane euroîn Regiunea Centru, din care suntsolicitate fonduri europene neram-bursabile în valoare de 1,47 miliar-de lei, respectiv 317,34 milioaneeuro.
Reporter: Ce estimãri aveþi pen-tru perioada care urmeazã?
Simion Creþu: Agenþia pentruDezvoltare Regionalã Centru rãmâ-ne fidelã ºi consecventã în misiu-nea sa, ºi anume ca, prin activitãþilederulate, sã valorifice oportunitãþi-le de dezvoltare inteligentã, sã sus-þinã ºi sã contribuie la îmbunãtãþi-rea nivelului de trai ºi de informarea cetãþenilor. Pentru a ne atingeaceste obiective vom continua ac-tivitatea de implementare transpa-rentã ºi echidistantã a fondurilorderulate prin Programul Operaþio-nal Regional 2014-2020 în celeºase judeþe ale Regiunii Centru.Vom susþine, participa ºi ne vomimplica în evenimentele ºi proiec-tele locale, regionale, naþionale ºiinternaþionale care promoveazãimaginea regiunii, care susþin ega-litatea de ºanse a cetãþenilor, infor-marea lor în ceea ce priveºte opor-tunitãþile ºi drepturile pe care leau, în dezvoltarea unui mediu deafaceri competitiv, în atragereaunor noi investitori ºi în dezvolta-rea regiunii. Discutãm direct saufurnizãm informaþii telefonic sauelectronic, organizãm evenimentesau susþinem evenimentele orga-nizate de cãtre alte entitãþi, pentrucei ce doresc sã afle mai multe des-pre fondurile nerambursabile exis-tente la nivelul regiunii, prin carese pot dezvolta sau pe care le-auatras autoritãþile publice localepentru a dezvolta o unitate admi-nistrativ teritorialã. În mãsura încare avem un cuvânt de spus, sus-þinem la nivel naþional nevoia de ase dezvolta infrastructura rutierã ºi
9
Structura distribuirii fondurilor UE
Axa Prioritarã Activitãþi BeneficiariAlocare FEDR
Regiunea Centru(mil. EUR)
AP 1Promovarea transferului tehnologic
crearea, modernizarea, extinderea, dotarea entitãþilorde inovare ºi transfer tehnologic (ITT)
IMM, APL urban ºi rural, ONG – carefurnizeazã activitãþi de transfertehnologic cf. Legislaþiei în vigoare
20,8
AP 2Îmbunãtãþirea competitivitãþiiîntreprinderilor mici ºi mijlocii
construcþia/ modernizarea ºi extinderea spaþiului deproducþie/servicii al IMM-urilor, inclusiv dotare cu activecorporale ºi necorporale;
IMM 125,19
AP 3Sprijinirea tranziþiei cãtre oeconomie cu emisii scãzute decarbon
eficienþã energeticã a clãdirilor publice, rezidenþiale,inclusiv investiþii în iluminatul public;
(comunitãþi marginalizate) clãdiri pentru activitãþi edu-cative, culturale ºi recreative; zone verzi de micidimensiuni, pieþe publice, scuaruri, pãrculeþe etc. Strãziurbane ºi utilitãþi de bazã la scarã micã
integrarea datelor existente ºi extinderea înregistrãriisistematice in zonele rurale ale României; Serviciiîmbunãtãþite de înregistrare cadastralã;
ANCPI -
Axa 12Asistenþã tehnicã
Implementare POR 2014-2020 MDRAP ºi OI-uri -
AP 13Regenerare oraºe mici ºi mijlocii
Îmbunãtãþirea serviciilor sociale, educaþionale ºi cul-tural-recreative; îmbunãtãþirea spaþiilor publice urbane
APL urban sub 100.000 locuitori, cuexcepþia reºedinþelor de judeþ;parteneriate între UAT ºi instituþii /furnizori servicii sociale/ ONG
18,13
(continuare în pagina 10)
feroviarã, turismul ºi valorificareaoptimã a resurselor naturale aleRegiunii Centru, pentru a puteaîmbunãtãþi nivelul de trai al cetãþe-nilor, pentru a atrage noi investiþii,pentru a îmbunãtãþi resursele in-vestitorilor locali ºi strãini din re-giune. Celor din mediul privat lestãm la dispoziþie atât prin finanþã-rile derulate prin POR care genere-azã noi locuri de muncã, dar ºi prinserviciul de identificare a unor par-teneri internaþionali de afaceri cucare sã colaboreze. Susþinem tine-rii, elevii, studenþii ºi ºomerii prinactivitãþi practice, evenimente deinformare, proiecte educaþionale,care sã îi motiveze în orientareaprofesionalã, în dezvoltarea perso-nalã pe plan privat, în implicarealor în viaþa publicã ºi în dezvoltareacomunitãþii.
Dupã cum spuneam, Agenþiapentru Dezvoltare Regionalã Cen-tru a fost, este ºi va continua sã fiededicatã misiunii sale de a depunetoate eforturile, prin fiecare mem-bru al echipei ºi prin acþiunile încare ne implicãm, pentru a-ºi înde-plini atribuþiile ce au rolul de a con-tribui la dezvoltarea durabilã ºiechitabilã a Regiunii Centru pentruînlãturarea disparitãþilor ºi dezechi-librelor dintre zonele regiunii, în fo-losul celor peste 2 milioane de locu-itori, precum ºi pentru a ne remarcala nivelul Uniunii Europene cafãcând parte din regiunile-etalon.
Simion Creþu: Regiunii Centrui-au fost alocate, prin ProgramulOperaþional Regional, în perioada2007-2013, 483,62 milioane euro,reprezentând 10,90% din totalulfondurilor derulate prin POR. Dis-tribuþia fondurilor s-a realizat peAxele prioritare ale ProgramuluiOperaþional Regional. Au fost 5 axeprioritare disponibile finanþãriiproiectelor elaborate de cãtre dife-riþi beneficiari, pornind de la Auto-ritãþi Publice Locale, ONG-uri ºiIMM-uri, unitãþi de cult etc. Fiecare
10 Bursa Construcþiilor nr. 4 / 2018
urmare din pagina 9
"Vom susþine, participa ºi ne vom implica în
evenimentele ºi proiectele locale, regionale,
naþionale ºi internaþionale care
promoveazã imaginea regiunii".
Investiþii
axã prioritarã a avut alocat un anu-mit buget ºi a cuprins un numãr dedomenii de intervenþie care au ur-mãrit realizarea unor obiective dedezvoltare regionalã. Prin Progra-m u l Ope r aþ i onal R e g i onal2007-2013, gradul de absorbþie lanivelul Regiunii Centru a fost depeste 82%, calculat la luna decem-brie 2016.
La data de 31.12.2016, situaþia încadrul Programului OperaþionalRegional REGIO 2007-2013 la nive-lul Regiunii Centru (ce include ºiproiectele de Asistenþã tehnicã), afost urmãtoarea: s-au depus 1200proiecte, s-au contractat 499 pro-iecte, iar 76 de proiecte au rãmasîn lista de rezervã. Cinci proiecteerau încã în implementare, avândtermen de finalizare 31.12.2018.Din toate proiectele contractate,432 au fost finalizate. Beneficiariiau cheltuit 394,75 milioane eurodin bugetul alocat, iar gradul deabsorbþie a fost de 82,03%, calcu-lat la un curs de 4,4505 lei/euro.
Reporter: Care este valoarea fon-durilor UE atrase în 2016?
Simion Creþu: Lansarea call-urilorpentru a fi depuse proiecte spre fi-nanþare prin POR 2014-2020 a avutloc la jumãtatea anului 2016 - înce-putul anului 2017. Contractareaproiectelor depuse ºi evaluate peProgramul Operaþional Regional2014-2020 a început doar în anul2017, motiv pentru care, la fineleanului 2016, nu erau fonduri atraseprin programul Regio 2014-2020.
Reporter: Cum apreciaþi regle-mentãrile din domeniu ºi procedu-rile de lucru pe care le aplicaþi?
Simion Creþu: În ceea ce priveºte
procedurile de lucru dintre ADRCentru ºi beneficiari în implemen-tarea proiectelor, acestea sunt cla-re ºi feed-back-ul beneficiariloreste pozitiv, referitor la modul decolaborare pentru susþinerea im-plementãrii proiectelor. Conside-rãm în continuare cã unele proble-me în implementarea proiectelorse vor datora, ca ºi în perioada pre-cedentã 2007-2013, abordãrii ne-corespunzãtoare a aspectelor pri-vind achiziþiile publice. Deºi au fostaduse modificãri legislaþiei aplica-bile în domeniul achiziþiilor publi-ce, considerãm cã existã în conti-nuare anumite disfuncþionalitãþipentru clarificarea unor aspecte ºiun exces realizat prin cerinþele le-gale. Dar suntem siguri cã fiecarebeneficiar va respecta legea, vaîncerca sã se încadreze în timp, neva solicita puncte de vedere ºi vomîncerca sã clarificãm cât mai multeaspecte, în aºa fel încât sã facilitãmprocesul de implementare al unuiproiect. În acelaºi timp, am realizato centralizare a problematicii apã-rute în procesul de pregãtire a ce-rerilor de finanþare, referitoare laregimul proprietãþii ºi al eligibilitã-þii cheltuielilor ºi am menþinut ocorespondenþã activã cu AMPORpentru soluþionarea problemelorsau pentru simplificarea procedu-rilor, unde a fost posibil.
Reporter: Ce obstacole întâlniþiîn activitatea dumneavoastrã?
Simion Creþu: Din punctul de ve-dere al implementãrii proiectelorcu finanþare Regio 2014-2020, pelângã o întârziere clarã a lansãrii ºicontractãrii proiectelor, aspectecare nu þin de activitatea ADR Cen-
tru, nu existã o stare avansatã dederulare a proiectelor derulate decãtre autoritãþi, care au proceduricomplexe de achiziþii publice dederulat ºi anumite criterii de res-pectat. Ca de obicei, mediul privatde afaceri ºi proiectele lor se miºcãfoarte repede ºi aici, iar nevoia definanþare acoperitã acum prin con-tractarea proiectelor a generat dejaºi proiecte finalizate.
R apor t ând u - ne la pe r i oad a2007-2013, principalele problemeidentificate la proiectele depusespre finanþare prin Programul Ope-raþional Regional, au fost:
à Întârzieri în derularea proce-durilor de achiziþii ºi încheiereacontractelor;
à Modificãri ale proiectelor teh-nice, datorate neconcordanþelorcu realitatea din teren;
à Întârzieri în execuþie, datorateneînþelegerilor dintre firma deconstrucþii ºi proiectant, respectivbeneficiar.
Pentru actuala perioadã de finan-þare, 2014-2020, principalele pro-bleme pe care le putem menþionapentru etapele derulate din imple-mentarea programului sunt în-târzierile datorate lansãrilor tardi-ve a depunerilor de proiecte peaxe ºi prioritãþi. În plus, încã inter-vin ºi probleme generate de regi-mul de proprietate, pentru proiec-tele din sectorul public.
Reporter: Ce mãsuri a adoptatADR Centru pentru a trece pesteobstacolele întâmpinate?
Simion Creþu: Pe parcursul im-plementãrii POR 2007-2013, aufost adoptate o serie de mãsuripentru fluidizarea programului. Au
existat unele întârzieri în ceea cepriveºte graficul de lucrãri cetrebuie executat de cãtre cons-tructori, însã beneficiarii au recu-perat o mare parte din decalaje.Acestea au fost remediate fie prinrecuperarea întârzierilor semnala-te, fie prin prelungirea perioadeide implementare ºi implicit a dura-tei de execuþie a lucrãrilor, fie prinprelungirea perioadei contractelorde finanþare. ADR Centru a coordo-nat mai multe reuniuni de lucru cubeneficiarii de finanþare ºi cons-tructori, pentru fluidizarea blocaje-lor de lucru.
În ceea ce priveºte licitaþiile, dato-ritã modificãrilor legislative aduseultima datã în 2016, în domeniulachiziþiilor publice, în special prinstabilirea termenului maxim de 14zile în care ANAP va emite acceptulasupra unei documentaþii depuseîn SEAP, s-a încercat soluþionareaacestor probleme prin accelerareaprocedurii de atribuire. Din pãcate,existã încã blocaje ºi disfuncþionali-tãþi, semnalate de partenerii noºtriºi de cãtre autoritãþile contractantecare deruleazã proceduri de atribui-re. În principal, aceste blocaje aparca urmare a faptului cã, la nivel na-þional, nicio autoritate nu rãspundeîn mod unitar ºi predictibil la între-bãrile operatorilor sau ale autoritã-þilor contractante, apãrând astfel in-terpretãri aleatorii ale legii, iar rãs-punsurile nu au caracter obligato-riu pentru toate pãrþile implicate înprocesul de achiziþii, nici pentru au-toritãþile cu rol de control. Încã exis-tã cazuri de nerespectare a terme-nelor-limitã de rãspuns pentru veri-ficarea documentaþiilor de atribuireºi s-au adâncit neconcordanþele înprocedurile de achiziþie directã,existând inclusiv diferenþe între ce-rinþele legale ºi facilitãþile efectiveoferite de sistemul electronic SEAP.Astfel, modul cum se deruleazãproiectele, bazat pe procedurile deachiziþii publice, are în continuarede suferit. În ceea ce priveºte întâr-zierile lansãrilor, respectarea unuicalendar ºi funcþionalitatea depli-nã a sistemului electronic MySMISar putea accelera procesul de de-punere, contractare, implementa-re proiecte ºi absorbþie fonduri.
