Universitatea „Petru Maior”, Tg.-MuresFacultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi
Administrative, specializarea: Economia comerţului, turismului şiserviciilor
LUCRARE DE DIPLOMA
Coordonator ştiinţific:
Conf.Dr.Ing. Tripon Avram Absolvent:
Bojoga Florina
2015
Universitatea „Petru Maior”, Tg.-MuresFacultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi
Administrative, specializarea: Economia comerţului, turismului şiserviciilor
TURISMUL CULTURAL, TRADIṬII ṢI OBICEIURI ALE ORAṢULUI SẴRMAṢU
Coordonator ştiinţific:
Conf.Dr.Ing. Tripon Avram Absolvent:
Bojoga Florina
2015
UNIVERSITATEA “PETRU MAIOR” din TÎRGU MUREŞ LUCRARE DE LICENŢĂ FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, Candidat(a)BOJOGA FLORINA
JURIDICE ŞI ADMINISTRATIVE
Programul de studii : ECONOMIA COMERŢULUI, TURISMULUI
ŞI SERVICIILOR
Anul absolvirii : 2015
Coordonator ştiinţific : Viza facultăţii
Conf.Dr.Ing. Tripon Avram
a)Tema lucrării de licenţă :
TURISMUL CULTURAL, TRADIṬII ṢI OBICEIURI ALE ORAṢULUI SẴRMAṢU
b) Problemele principale tratate :
Traditiile si obiceiurile oraşului Sarmaşu Elementele de cultura materiala Turismul cultural si obiectivele turistice
c) Bibliografia recomandată :
1. Dinuca Burian, Sarmasu File de monografie, Editura Nico, Tg.-Mureş, 2011
2. Mioara Borza, Marketing turistic sustenabil, Editura Tehnopress, Bucuresti, 2014
3. Aurel Gheorghilas, Geografia turismului Ed. a III-a, Editura UNIVERSITARA, Bucuresti, 2014
d) Termene obligatorii de consultaţii :
1
e) Locul şi durata practicii :
Primit tema la data de :
MAI 2013
Termen de predare : 24.06.2015
Semnătura Director Departament Semnătura coordonatorului
Semnătura candidatului
Cuprins
2
Introducere__________________________________________________________________5
1.Notiuni introductive_______________________________________________________6
1.1 Istorie______________________________________________________________________6
1.2 Aezare geografica si limite_____________________________________________________8
1.3 Evolutia paleografica_________________________________________________________8
1.4 Tectonica___________________________________________________________________9
2.Cadrul natural al Orasului Sarmasu_________________________________________10
2.1 Relief si limite______________________________________________________________10
2.2 Clima_____________________________________________________________________14
2.3 Hidrografia________________________________________________________________17
2.4 Resurse naturale____________________________________________________________17
3.Elemente de cultura materiala______________________________________________20
3.1 Gospodaria________________________________________________________________20
3.2 Portul.____________________________________________________________________21
3.3.Ocupatii ale locuitorilor______________________________________________________22
3.4 Alimentatia________________________________________________________________23
4.Populatia si Economia_____________________________________________________24
4.1 Date privind evolutia populatiei________________________________________________24
4.2 Cultura. Sanatatea___________________________________________________________28
4.3 Activitati agricole___________________________________________________________31
4.4 Transporturile si telecomunicatiile______________________________________________34
5.Traditii si obiceiuri_______________________________________________________36
5.1 Nasterea. Copilaria__________________________________________________________36
5.2 Nunta. Inmormantarea_______________________________________________________37
5.3 Evenimente locale___________________________________________________________40
5.4 Povestiri din batrani_________________________________________________________41
6.Turismul________________________________________________________________43
6.1 Obiective turistice___________________________________________________________43
3
6.2.Pachet turistic, Pliant Sarmasu________________________________________________51
Concluzii si propuneri________________________________________________________55
Bibliografie :________________________________________________________________57
Introducere
Turismul reprezintă prin conţinutul şi rolul său, un fenomen caracteristic civilizaţiei
actuale, una din componentele majore ale vieţii economice şi sociale ce polarizează interesul
4
unui număr tot mai mare de ţări. Receptiv la prefacerile lumii contemporane, turismul
evoluează sub incidenţa acestora, dinamica sa integrându-se procesului general de dezvoltare.
La rândul sau, prin vastul potenţial uman şi material pecare îl antrenează în dezvoltarea sa, ca
şi prin efectele benefice asupra domeniilor cu carese interferează, turismul acţionează ca un
factor stimulator al progresului.
Turismul rural, ca parte integranta a întregului angrenaj al turismului, implica o
activitate turistica. Mediul înconjurator si comunitatile locale sunt elementele sale de baza si,
de aceea, sunt direct implicate în receptarea de beneficii si costuri.Turismul rural poate fi
considerat un raspuns la necesitatile micii exploatari agrare, cu probleme de continuitate, care
permite familiilor de agricultori sa ajunga la un nivel de viata care compenseaza dificultatile
vietii rurale si aduce o anumita autonomie fata de sectorul agroindustrial.
Exista o multitudine de argumente în favoarea dezvoltarii turismului rural, constând în
efectele imediate sau pe termen lung, de natura economica, sociala, culturala etc. induse de
organizarea rationala a spatiilor rurale. Necesitatea turismului rural raspunde unei triple
perspective: cea a operatorilor, în masura în care diversificarea ofertei poate modifica
cresterea competitivitatii sectorului; cea a turistilor, pentru ca se ofera raspunsuri oportune
privind satisfacerea noilor necesitati de relaxare si, în sfârsit, cea a autoritatilor publice,
deoarece aplica strategii de îmbunatatire calitativa a turismului, atât în timp, cât si în spatiu.
Locuind în această regiune şi dorind să crească numărul turiştilor pentru o mai bună
valorificare a potenţialului turistic, lucru care, evident,ar determina o ridicare a nivelului de
trai în regiune, am considerat că dacă voi reuşi să identific câteva soluţii în această direcţie,
voi contribui cu lucrarea mea la dezvoltarea acestei activităţi economice.
In aceasta lucrare am ales sa prezint Orasul Sarmasu deoarece este locul meu natal , voi incerca
sa prezint frumusetile orasului asa cum sunt in prezent dar si cum au fost in trecut.
1.Notiuni introductive
1.1 Istorie
Cele mai vechi urme ale civilizației omenești din această zonă sunt resturile de
ceramic din perioadă neolitică specific culturii Cotofeni(2500-1800i.H.) descoperite la
Sarmasu, Balda, și Sarmasel Sat.
5
Varietatea formelor de ornamentare prezentate din abundență pe vasele de ceramică
descoperite ne dovedește faptul că locuitorii acstor meleaguri aveau un deosebit simț artistic ,
folosit că mijloc de înfrumusețare a vieții lor materiale și spiritual.Alături de resturile de
ceramică au mai fost descoperite diferite obiecte de uz casnic,obiecte de podoabă, chirpici de
la construcția locuințelor,ciocane și toporașe din piatră.Casele lor erau construite din bârne,
împletituri din nuiele, lipite cu pământ și acoperite cu trestie sau paie.
Din materialele descoperite rezultă că se ocupau cu vânătoarea, cultivarea pământului,
creşterea animalelor, torsul şi ţesutul firelor de in şi cânepă, ocupaţii concretizate prin
obiectele aflate în cadrul muzeului şcolar al oraşului Sarmasu: un străpungător din corn de
cerb folosit la cusutul pieilor pentru imbracamite, câteva greutăţi pentru fusul de tors şi pentru
războiul de ţesut etc.
Podişul Transilvaniei, unde se află aşezarea Sarmasu, păstrează mărturii ale existenţei
populaţiei daco-getice autohtone(800i.H.-sec.I.d.H). Dacă amintim şi faptul că în aceată zona
au fost descoperite alături de materialele arheologice amintite şi monede din timpul
împăraţilor români Marcus Aurelius,Antonius Pius, Septimius Severus, precum şi însemnele
unor legiuni şi cohort române ce au staţionat în bazinul carpatic(sec.I-III.d.H.), putem afirmă
că teritoril oraşului nostrum a fost inclus şi a făcut parte din provincial română Dacia.Această
afirmaţie a fost dovedită şi de faptul că după retragerea aureliană în anul 271 d.H.
continuitatea daco-română se menţine după cum rezultă din descoperirea unor fragmente de
ceramică cenuşie,lucrată la roată, ornamentată cu decor învăluit descoperite la Sarmasu
(sec.IV.d.H) şi Balda (sec.IX.d.H.) Locuitorii au luat parte activă la frământările social-
politice ce au avut loc în Transilvania în perioada feudalismului şi capitalismului, fapt
confirmat de menţiunile scrise aflate în documentele vremii şi păstrate în arhivele din ţară
noastră.
Documentele scrise amintesc această aşezare la 10 aprilie 1329 că moşie a regelui
feudal maghiar Carol Robert de Anjou, alături de alte moşii aflate pe teritoriul localităţilor de
astăzi:Silivaş, Cămăraş, Luduş etc. în următorul context “Villa Sarmas”(satul Sarmas sau
aşezarea Sarmas).
Din 1830 datează prima menţiune documentară a şcolii din Sarmasu, fregventata de
fii de preoţi şi de ţărani cu dare de mâna.Matricolele se păstrează de la anul 1838. La 6
februarie 1908 se instalează prima sondă de exploatare a gazului metan din Sarmasu, dusă
până la adâncimea de 627m.La 4 aprilie 1914 se finalizează lucrările la conducta de gaz
metan Sarmasu-Turda.Are lungimea de 50 km, cu un diametru de 25,9cm, cu un debit de 4-7
mc/sec.
6
În primul război mondial (1914-1918) şi-au pierdut viaţă zeci de fii ai oraşului
Sarmasu.
Un eveniment important la care au participat activ locuitorii Sarmasului l-a constituit actul de
la 1 decembrie 1918 prin care se împlinea dorinţa de veacuri a românilor din Transilvania
privind desăvârşirea statului naţional român. La 12 mai 1945 armata română îşi încheie, după
aproape patru ani de lupte în răsărit şi în vest,participarea la al doilea război mondial.Jertfă de
sânge a Sarmasului a fost de 42 de tineri căzuţi pe câmpul de lupta,numeroşi răniţi şi orfani de
război.
În 1950 iau fiinţă Căminul cultural şi Biblioteca publică a comunei Sarmasu,unităţi
care în timp îşi dezvoltă baza materială şi documentară de practică culturală.
În anul 1955 ia fiinţă Spitalul raţional Sarmasu, devenit din anul 1968,spital territorial,
având arondate 7 comune limitrofe şi funcţionând cu secţiile de medicină generală,
ginecologie-obstretică şi pediatrie.
Între anii 1990-1999 au loc transformări în viaţă politică, economică, social şi cultural-
spirituală a comunei Sarmasu,în conformitate cu evoluţia democratică a întregii ţări.
Între anii 2000-2003 localitate Sarmasu continuă să fie o aşezare importantă din
Câmpia Transilvaniei,cu perspective de urbanizare, de dezvoltare că centru agroindustrial al
zonei.
La 30 septembrie 2003 prin adoptarea şi promulgarea Legii nr.382/2003, comauna
Sarmasu din judeţul Mureş se declara oraş.
La 6 noiembrie 2003 au avut loc festivităţile declarării publice a oraşului Sarmasu.
1.2 Asezare geografica si limite
Oraşul Sarmasu este aşezat în Câmpia Sarmasului, în partea de sud vest a Câmpiei
Transilvaniei, ocupând bazinul mijlociu al Pârâului de Câmpie.
Oraşul Sarmasu ste situate la intersecţia paralelei de 46 45’ latitudine Nordică cu
meridianul de 24 10’ longitudine estică, în zona central a ţării, la contactul unităţilor
administrative Mureş, Cluj şi Bistriţa Năsăud.
7
Sarmasul se învecinează la nord cu satul Tagsoru, la est cu satele Tusin, Satu Nou,
Dâmbu, la sud-est cu satul Răzoare, la sud cu comună Mihesul de Câmpie, la sud-vest cu
comună Frata, la vest cu comună Camarasu, şi la nord-vest cu comună Mociu.
Suprafaţă oraşului între, limitele administrative, este de 77,57km, adică 7.757 ha.
Figura 1.1 Harta Sarmasu
Sursa Google images
1.3 Evolutia paleografica
Bazinul mijlociu al Praului de Câmpie face parte din marea depresiune a Transilvaniei,
ce aparţine tectonic lanţului carpatic.
Scufundarea a început la sfârşitul cretacicului, iar datorită transgresiunilor şi regresiunilor
marine rând pe rând o serie de porţiuni din cuprinsul regiunii ies de sub apă rămânând supuse
agenţilor externi.
Depositele sarmatice de la suprafaţă au un character salmastru, dovadă că apele au început să
se îndulcească din ce în ce mai mult datorită pierderii legăturii cu bazinul Panonic.Grosimea
mare a depositelor de peste 5000 m arată că odată cu depunerea lor regiunea suferă continuu o
mişcare de subsidenta. Agenţii externi au dus la grefarea unor suprafeţe de eroziune, din
această se păstrează foarte puţin din cauza friabilităţii rocilor.
În post pliocen a avut loc cutarea în domuri şi brahianticlinale, iar cutarea s-a produs că
urmare a ridivarii lanţului carpatic şi a presiunii mari a sedimentelor(M.Ilie, 1958)
După cutare, agenţii externi au erodat foarte mult domurile, unde au format adevărate
butoniere (depresiuni).În cuaternar are loc evoluţia reţelei hidragrafice caracterizate prin cela
4 faze (Ion Alexandru Maxim, 1941): faza de vale largă , faza de adâncire pe vertical(defileu),
faza de lăcuire(inmlastinare), faza de reintinerie.
1.4 Tectonica
8
După clasificarea structurilor de domuri şi brahianticlinale făcută de A. Vancea(1960)
domul de la Sarmasel este cuprins în grupul de nord.
Domul este înconjurat de sinclinalul ce trece pe la sud de Balda, prin Tusin, Dâmbu,
Silivaş, Tagu, pe la sud de Cătină şip e la est de Naoi şi Vişinel.Apexul domului se află în
jurul băilor de la Sarmasel.
Din analiză profilului geologic,s-a constatat că teritoriul oraşului Sarmasu este alcătuit dintr-o
succesiune de depozite sarmatice formate din marne, nisipuri cu intercalatii calcaroase
dolomitice, marne nisipoase şi nisipuri marnoase.Aceste depozite sunt separate de tufuri
dacitice în număr de trei, care au servit la determinare structutii domale a teritoriului oraşului
Sarmasu.
Grosime stratelor creşte de la parte superioară spre cea inferioară.Datorită
caracteristicilor rocilor sarmatice agenţii subaerieni au erodat pe o graime foarte mare
formaţiunile din acest bazin.Apă împreună cu structura geologică a format un relief îmbătrânit
cu culmi domoale rotunjite, cu vai largi şi cu procese de pantă dezvoltate.
Alternarea marnelor,nisipurilor şi a tufurilor,structura în domuri şi reţeaua hidrografică au
dus la dezvoltarea unui relief tipic,caracterizat prin cueste şi suprafeţe structural.
Reţeaua hidrografică a erodat centrul domului,fiind ajutată şi de coeziunea mai slabă a
rocilor şi a format adevărate butoniere, inversiuni de relief.Aşa este la S Teritoriul
oraşului Sarmasu este acoperit de suprafaţă cu depozite ale cuaternaruluiprin aluvii şi coluvii.
armăşel unde în centrul domului s-a dezvoltat o adevărată depresiune.
În centrul butonierelor sunt bine dezvoltate cuestele duble.Structura geologică face să se
dezvolte în relief disimetria văilor.Reţeaua hidrografică s-a adaptat la structura formând vai
subsecvente, consecvente şi chiar obsevente.De asemenea este bine evidenţiat caracterul
radial al văilor .Gazul metan este acumulat în orizonturile nisipoase ale sarmatianului.
2.Cadrul natural al Oraşului Sarmaşu
2.1 Relief si limite
După Gr.P. Pop(2001) unitatea analizată se încadrează Câmpiei Sarmasului,
subunitare a Câmpiei Mureşene, cu atitudini mai reduse, valorile de peste 500 m fiind
prezentate numai în câteva areale: dealul Dosului (516m), Ţiglă Morutului (504 m), după care
cele de 400-500 m caracterizează zonele de interfluvii, iar de-a lungul tuturor văilor, până în
zona de obârşie, înălţimile coboară sub 400 m.
9
Zonele cele mai înalte se datoresc formaţiunilor nisipoase puţin cimentate şi a
tufurilor cuprinse între ele. În funcţie de înălţimi şi litologia teritoriului energia reliefului va fi
şi ea diferită. Analizând harta energiei reliefului în bazinul Pârâului de Câmpie (M.Călinescu,
1963) rezultă că energia reliefului este cuprinsă între 125-225m.
Partea de nord-est a domului de la Sarmasel are energia reliefului cuprinsă între 125-175m.
Fragmentarea reliefului este în strânsă legătură cu reţeaua hidrografică, constituţia litologică
şi energia reliefului.
În zonele marnoase fragmentarea este mai slabă, iar în zonele nisipoase este mai mare.
Pe colinele interfluviilor până la 50 ; în lunca pantele au valori de 30 ; la contactul
interfluviilor cu versanţii văilor pantele au valori cuprinse între 5-200. La acest contact este
adevăratul loc unde încep să se producă alunecări de teren, precum şi locul de începere al
eroziunii de suprafaţă şi de adâncime. În zonele de abrupturi pantele depăşesc 450.
Agenţii exerni, în special apă, au acţionat foarte mult asupra litologiei dând forme
caracteristice complexelor nisipoase la cre le corespund în cele mai multe cazuri abrupturile.
Aici intervin de multe ori şi tufurile dacitice puţin rezistente. Complexelor marmoase le
corespund zone mai domoale, mai uşor vălurite.
Aproape toate abrupturile sunt afectate de procese de pantă (alunecări de teren, prăbuşiri,
eroziuni) în special acolo unde lipseşte vegetaţia.
Interfluviile
Interfluviile formează una dintre formele dominante ale bazinului mijlociu al Pârâului
de Câmpie.
În ansamblul regiunii interfluviile au o orientare generală nord-vest, sud-vest. Numai în
centrul domului la Sarmasel interfluviile au versanţii egali dezvoltaţi ceeea ce se datoreşte şi
structurii geologice (stratele în bolţile domurilor sunt aproape orizontale). Datorită coeziunii
slabe a rocilor (permeabile şi impermeabile) şi a înclinării slabe a stratelor (cutarea în domuri)
şi datorită acţiunii agenţilor externi, interfluviilor sunt în majoritatea lor dominate de relieful
structural:cueste şi suprafeţe structurale.
Versanţii abrupţi sunt în unele cazuri lipsiţi de vegetaţie, foarte degradati, cu procese
de pante accentuate.
Versanţii mai domoli ai interfluviilor sunt mai bine păstraţi, sunt luaţi sub culturile
agricole şi nu prezintă multe procese de pantă.
Reţeaua a acţionat foarte mult în centrul domurilor, formând adevărate inversiuni de
relief (butoniere, depresiuni), cum este la Sarmasel. Formarea inversiuniloe de relief 10
(butonierelor) se explică prin acceea că reţeaua hidrografică organizată şi neorganizată
atacând centrul domului, unde stratele din boltă au o coeziune mai slabă,au permis o eroziune
mai accentuată, în butonieră de la Sarmasel.
Văile şi tipuri de vai
Caracteristică pentru văile bazinului mijlociu al Pârâului de Câmpie ,că de altefel
pentru văile din Câmpia Transilvaniei, este lăţimea lor foarte mare faţă de debitul actual al
pârâului. Această se datireste structurii litologice, proceselor de versanţi. Aceste două cauze
au dus la o maturizare foarte avansată a reliefului şi în special al versanţilor văilor.
Fundul văilor este foarte ridicat datorită materialului acumulat prin procesele de pantă.
În unele locuri văile sunt foarte dezvoltate (foarte largi) încât au format adevărate depresiuni.
În alte locuri văile se îngustează foarte mult şi au versanţii destul de abrupţi. Această
îngustare se datoreşte structurii geologice şi formaţiunilor nisipoase puţin cimentate.
Exemple de vai care se îngustează sunt cele de la sud de localitatea Vişinel, cele din zona
centrală a domului de la Sarmasel.
Ţinând seama de aspectul morfologic al văilor, putem să le grupăm astfel:
a) vai radiare –cele ce izvorăsc din zonele central ale domurilor şi coboară spre zonele lor
periferice. Aşa sunt văile estice ale domului de la Sarmasel.
b) vai inelare, sunt acelea care înconjoară domul de jur împrejur.
Din punct de vedere al adaptării la structura, văile bazinului studiat pot fi grupate în:
a) vai subsecundare
b) vai consecvente
c) vai obsecvente
Văile subsecvente corespund de obicei cu văile radiare cu versanţii asimetrici
dezvoltaţi. Pe un versant se dezvoltă o suprafaţă structurală, iar pe celălalt o cuestă; aproape
toate văile de la Sarmasel.
Văile consecvente sunt vai care de obicei au un character torrential temporar, izvorăsc
din centrul domului şi sunt foarte scurte (Valea Tusinului).
Văile obsecvente sunt văile ce taie transversal axele domurilor, versanţii lor sunt
aproape simetrici şi dau în relief cueste duble. Sunt bine dezvoltate la Sarmasel.
Luncile
În cadrul bazinului mijlociu al Pârâului de Câmpie luncile au o mare extensie însoţind
întotdeauna reţeaua hidragrafica. Ele încep să se dezvolte încă de la izvoarele pârâurilor mai
mari şi chiar ale afluenţilor. De obicei ele au lăţimi foarte mari şi sunt cuprinse între 0,3-2km; 11
aşa este la confluenţa Văii Frata cu Valea Vişinelului. Luncile care însoţesc pârâuri mari
mici au lăţimi ce variază între 50-300m.
Energia reliefului luncii este aproape inexistentă (0,1-0,3 m).
În lunca are loc un process de acumulare destul de dezvoltat şi această datorită
înclinării sale redusă.
În perioadele ploioase aproape toată lunca este acoperită cu ape aproximativ 6-20 zile.
Inundaţiile sunt favorizate de: pantă mică de scurgere, prezenţa vegetaţiei acvatice (care
măreşte coeficientul de rugozitate), lipsa unui canal de regularizare, incolmaterea albiilor
râurilor.
Ele se manifestă foarte mult în pieţele de adunare a apelor: Valea Frata-Valea Vişinel; Valea
Vişinel-Valea Largă; Valea Morilo-Valea Ludusului.
Colmatarea albiei minore a pârâurilor contribuie mult la inundarea luncilor prin aceea că
micşorează secţiunea de scurgere şi apă este nevoită să se reverse în lunca. Cauzele amintite
fac că în lunca să predomine mult procesele de acumulare.
Mlaştinile
Mlaştinile ocupă suprafeţe destul de inseminate în cadrul luncilor ,dar se întâlnesc şi în
zonele mai înalte, dezvoltate în spatele alunecărilor.
Mlaştinile din cadrul luncilor s-au format datorită pantei mici de scurgere a apei, prezenţa
pânzei de apă freatică la suprafaţă proceselor de versanţi. Această contribuie la inundarea
luncii şi la formarea unei vegetaţii de mlaştina. Ele sunt dezvoltate la confluent Văii Frata cu
Valea Vişinelului.
Figura 2.1 Mlaştina din Sarmaşu
Relieful structural
12
Caracteristic pentru bazinul mijlociu al Pârâului de Câmpie este relieful structural.
Aici se poate observ a foarte uşor legătură strânsă ce există între structura geologică şi
morfologică (A.Vancea,1960).
Făcând o analiză atentă,se observă forme de relief aproape identice, ale căror înălţimi se
succed unele după altele şi se prind în maximă lor atitudine, aproape pe un singur plan.
Analizându-le atent abservam cum
De jur împrejurul domurilor se desfăşoară unele după altele cline etajate tot mai pierdute spre
poale.
Cuestele
În bazinul mijlociu al Pârâului de Câmpie se observă foarte bine cele trei tipuri de
cueste: cueste simple, duble, etajate.
Cuestele simple formează majoritate cuestelor din bazinul Pârâului de Câmpie. Ele
înconjoară domurile din jur împrejur, astfel că făcând o cartare a lor,putem delimita foarte
bine structura în domuri.
Cuestele duble sunt bine dezvoltate în cadrul domului de la Sarmasel, mai precis în
inversiunile de relief (butoniere). Există două şiruri de cueste duble în cadrul domului de la
Sarmasel între Tagu şi Sarmasel.
Cuestele etajate s-au format în urmă unor eroziuni differentiate de către reţeaua
hidrografică în cadrul domului pe fondul constituirii litologice.
Sunt bine dezvoltate pe flancul de est al domului de la Sarmasel.
Datorită structurii litologice friabile şi a expoziţiei sudice a versanţilor, toate cuestele sunt
foarte degradate, dând naştere la o serie de procese de vărsământ, cum sunt: eroziunea de
suprafaţă, eroziunea de adâncime, prăbuşirile.
Suprafeţele structurale ocupă cea mai mare parte din cuprinsul regiunii, şi de regulă
coincid cu înclinarea stratelor. Ele se păstrează foarte bine datorită înclinării foarte mici a
stratelor. Printr-o cartare a suprafeţelor structural se poate delimita uşor structura domala a
bazinului.
Toate suprafeţele structural sunt orientate spre centrul domului,se observă cum se suprapun
celor din centrul domului, parcă una ar fi în prelungirea celeilalte la un nivel superior. Din
această încălecare a suprafeţelor structural ne putem da seama cât de mult au fost erodate
depozitele din centrul domului.
Putem remarcă faptul că suprafeţele structural sunt mai bine dezvoltate în părţile de nord,
nord-vest, nord-est, a domurilor unde înclinarea stratelor este mai mică şi energia reliefului
este mai redusă. În părţile de sud, sud-vest, sud-est a domurilor unde înclinarea stratelor este 13
mai mare, energia reliefului mai accentuate, la care se adaugă şi puterea mai mare de
degradare (datorită expoziţiei sudice) suprafeţele structural sunt greu de urmărit datorită
degradărilor.
Suprafeţele structurale sunt afectate de o serie de procese de pantă: alunecări de teren de
diferite tipuri, fenomene de solifluxiune.
2.2 Clima
Sub aspect climatic Câmpia Sarmasului este înscrisă în domeniul influenţelor de aer
nord-vestic.
Regimul temperaturilor
În general temperature este aproape constanţa în tot bazinul văii Pârâului de Câmpie şi
această se datoreaza în mare parte uniformităţii reliefului,a micilor diferenţe de altitudine.
Excepţie fac doar micile bazinete depresionare care datorită aşezărilor fac să se acumuleze
mase de aer rece care duc la inversiunile de temperatura.
Pe baza înregistrărilor de la Staţia Meteorologică Sarmasu (tabel 1) analiză temperaturilor
medii anuale reflectă o situaţie relative constanţa cu valori ce depăşesc 80C.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 8-90C, ceea ce denotă că este o regiune cu o
temperatura destul de ridicată.
Tabel 2.1 Variatia temperaturilor medii anuale la
Statia Meteorologica Sarmasu,
in perioada 1990-2011
Anul Temperature medie anuala (0C)
1990 8,51995 8,42000 8,72004 8,92007 8,82008 8,62010 8.72011 8,92012 8,9
14
Sursa:Statia Meteorologica Sarmasu
Iarnă temperatura medie este cuprinsă între -2 şi -30C. această se datoreşte invaziei de
aer polar a anticiclonului euroasiatic şi a bilanţului radiativ caloric scăzut datorită zilelor
foarte scurte.
Primavera temperature medie este cuprinsă între 9 şi 100C, o temperature destul de
ridicată ce se datoreşte creşterii bilanţului radiativ caloric sub influenţă intensităţii radiaţiei
solare,precum şi datorită circulaţiei vestice determinate de extinderea anticiclonului Azoric pe
continental european.
Vara temperature medie este cuprinsă între 19 şi 200C .
Toamna, datorită zilelor scurte , bilanţul radiativ caloric se reduce, se accentuează
invazia de aer rece, apoi ddatorita răcirii nocturne temperatura scade destul de repede.
Temperatura medie se menţine între 9 şi 100 C.
Tabel 2.2 Table cu temperaturile medii anotimpuale
Iarna Primavera Vara Toamna-2;-30C +9:+100C +18;+190C +9;+100C
Sursa:Dinuca Burian Sarmasu File de monografie
Din analiză tabelului temperaturilor anuale şi a anotimpurilor vedem că avem o climă
temperat-continentală, cu veri calde şi ierni geroase. Cea mai mare parte a cantităţii de căldură
este primită în sezonul cald.
Tabel 2.3 Variatia temperaturii lunare la
Statia Meteorologica Sarmasu
Lunile anului I F M A M I I A S O N DTemperatura in grade C
-4-5
-1-2
45
1011
1314
1819
2021
1920
1516
1011
45
-10
Sursa:Dinuca Burian Sarmasu File de monografie
Precipitaţiile
Între mersul mediilor anuale de temperature şi precipitaţii se înregistrează o relaţie
destul de strânsă, în sensul că izohietă de 600mm/an pătrunde pe valea Pârâului de Câmpie.
15
Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse de regulă între 550 şi 700 mm.
Tabel 2.4 Cantitatea medie de precipitatii lunare
(valori medii multianuale)
Lunile anului I F M A M I I A S O N D
Cantitatea medie a
precipitatiilor(mm/an)
45 35 35 65 55 45 95 65 55 25 65 25
Sursa:Dinuca Burian Sarmasu File de monografie
Cantitatea mică de precipitaţii în ianuarie se explică prin faptul că suntem într-o regiune
relativ adăpostită.
Din analiză datelor prezentate rezultă că regimul precipitaţiilor are un caracter
continental.
2.3 Hidrografia
Principala arteră hidrografică este Pârâul de Câmpie sau ,,Valea Câmpiei” (numire
dată de localnici).
Acesta este un pârâu care are apă permanentă, însă în unele perioade cu seceta mare
poate seca. Are un curs cu o pantă foarte mică de scurgere. Pantă medie este de 20/00.
Datorită colmatării albiei de către foarte multe procese de vărsământ el a dat naştere la multe
inundaţii ale luncii formând adevărate mlaştini. Odată cu formarea unui canal collector
(1955), bine întreţinut, nu au mai avut loc procese de inundaţii aşa de accentuate, iar lunca a
început să fie valorificată în legumicultura.
Pârâul de Câmpie izvorăşte de sub dealul Urmusel (528m) şi dealul Mesteceni (542m)
din satul Budeşti. Se varsă în răul Mureş în localitatea Luduş. Are o lungime de 59 km,iar pe
teritoriul oraşului Sarmasu are o lungime de 14 km. Lăţimea medie a bazinului Pârâului de
Câmpie este de 13,95km; cea maximă în dreptul satului Sarmasel de 17 km, iar cea minimă de
4,5 km la Tagsor. Altitudinea medie este de 373m; cea maximă în amonte de 410m, iar cea
minimă în aval de 266m. Coeficientul de sinuozitate este de 1,30. Pârâul de Câmpie are un
16
debit mediu de 1,204 m3/s. Debitul msxim s-a înregistrat în anul 1970, fiind de 3,382 m3/s.
Debitul minim s-a înregistrat în anul 1995, fiind de 0,085 m3/s. Suprafaţă bazinului Pârâului
de Câmpie este de 643 km .
2.4 Resurse naturale
Domurile gazeifere pe care este aşezată localitatea au oferit zonei o bogăţie
inestimabilă: gazul metan.După estimarea specialiştilor este cel mai curat din punct de vedere
calitativ şi al conţinutului de metan. Sarmasul a fost situate în rândul primelor localităţi din
Europa în care s-a început exploatarea industrial a gazului metan, în 3 aprilie 1914.
Descoperirea gazului metan a avut loc în 1908, la Sarmasel, cu ocazia efectuării unor
prospecţiuni pentru săruri de potasiu.
Trecerea la folosirea pe scară largă a gazului metan, inclusiv în industrie, a solicitat instalarea
întâilor conducte, prima dintre acestea urmărind traseul Sarmasel-Turda-Ocna Mureş(1914).
Constitue zona cea mai veche de exploatare a acestei resurse.
Gazul metan din Câmpia Transilvaniei prezintă avantajul că este situate la adâncimi
mai reduse (500-1000m) deoarece formaţiunile sarmatice sunt prezente la suprafaţă.
Datorită exploatării îndelungate resursele de gaz metan s-au diminuat în ultima perioada. Cu
puţin înainte de anul 2000, urmare a necesităţilor de gaz metan pentru partea nord-vestică a
României, a început instalarea unui gazoduct de 600 mm în directive inversă faţă de firele
amintite, acestea intrând pe teritoriul ţării la Halmeu (din Ucraina),după care urmăreşte traseul
pe văile Someşului, Someşul Mic şi Fizesului, ajungând la Sarmasel.Importul de gaz metan
dintr-un gazoduct ucrainean pe lângă necesităţile de consum industrial şi casnic îndeplineşte
şi rolul de transport a unei anumite cantităţi de gaz ce este depozitat în structura Sarmasel în
perioada de consum redus (vara) după care acesta este retrimis în circuitul de consum în
sezonul rece al anului.
Resurse naturale de suprafaţă
Principala resursă naturală de suprafatţă o reprezintă solurile fertile ale zonei, în cea
mai mare parte de soluri din categoria cernoziom, precum şi soluri brune slab roşcate, care au
permis practicarea cu eficienţă a agriculturii, aceasta fiind ocupaţia de bază a populaţiei din
zonă, suprafaţa arabilului sărmăşean întinzându-se pe 4649 ha iar viile şi livezile pe 24 ha.
Păşunile şi fâneţele, întinse pe 1985 hectare, au permis ca a doua ocupaţie de bază a
agricultorilor să fie creşterea animalelor, ale căror efective se ridică în prezent la 1800 bovine,
aproape 7000 ovine, peste 500 porcine, 23000 de păsări, cca 600 de familii de albine,
gospodării fiind constituiţi în 5 asociaţii de crescători de animale cu 311 membrii.
17
Resurse naturale ale subsolului
Domurile gazeifere pe care este aşezată localitatea au oferit zonei o bogaţie
inestimabilă - gazul metan, fiind după aprecierea specialiştilor, cel mai curat din punct de
vedere calitativ şi al conţinutului de metan. Sărmăşel se află în rândul primelor localităţi din
Europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914.
O altă categorie de resurse naturale ale subsolului în zona oraşului Sărmaşu, este reprezentată
deargile (inclusiv luturi de coastă şi de terasă), utilizateca materiiprime la fabricarea
materialelor de construcţii ceramice (cărămizi, ţigle, etc.) în unităţi industriale locale.
De asemenea, în localitatea Sărmăşel există surse de nămol sapropelic, cu proprietăţi
terapeutice confirmate de către laboratoarele de specialitate, care sunt momentan neexploatate
organizat.
Resurse hidrografice
Hidrografia este slab reprezentată. Pâraiele şi bălţile ce rezultă din apele pluviale au o
rezistenţă efemeră. Pârâul de Câmpie, care colectează apele pluviale dintr-un areal mai întins,
pe timp de secetă îşi reduce debitul până la secare.
Lipsa unei ape curgătoare cu debit permanent a constituit o piedică în dezvoltarea social -
economică a localităţii în epoca modernă. În ultimii ani localitatea a fost racordată la sistemul
judeţean de alimentare cu apă, amenajându-se şi o staţie de epurare a apelor uzate şi un
început de reţea de canalizare.
18
3. Elemente de cultura materiala
3.1 Gospodaria
Veche ţărănească era alcătuită din curtea “din faţă” unde, de regulă, erau flori şi alee
ce ducea la intrarea principal, gardul împrejmuitor confecţionat odinioară din nuiele
împletite , apoi din scânduri, mai nou din plăci de beton,fier forjat, plasa de sârmă (după
puterea economică a gospodarilor). Porţile erau simple fără decoraţiuni speciale, aşa cum sunt
şi azi.
Casă era ridicată mai spre drum sau mai departe în curte. Avea în continuare curtea mare în
care se aflau: bucătăria de vara, sură cu grajd, gabănasul pentru păstrarea cerealelor , costeiul
pentru depozitarea porumbului, coteţele pentru porci şi păsări, cuşcă pentru câine, fântână
acoperită pentru a proteja apă.
19
Lângă casă, sau în continuarea “cuhniei” (bucătăriei) era construit din pământ , cu fundaţie de
piatră, cuptorul pentru pâine.
Vechile case , pe fundaţie de piatră erau alcătuite din târnaţ, tindă, “casă dinainte”, un fel de
camera de oaspeţi,o a două încăpere (bucătărie şi camera în acelaşi timp).
Interiorul casei tradiţionale din Sarmasel se distinge prin bogăţia şi varietatea elementelor
decorative, prin aspectul lor ornamental.
La loc de cinste se află şi lada de zester lucrată din lemncu incrustaturi. Ţinea loc de dulap.
Azi aproape că nu mai există în casele ţărăneşti.
Când a început exploatarea gazului metan, în Sarmasel s-au introdus lămpile cu gaz care
dădeau o lumina alb-albăstruie destul de puternică.azi se mai află câteva , că amintire, în
unele case.
În timp, multe din obiectele care mobilau interiorul vechilor case ţărăneşti au fost înlocuite cu
piese de mobilier modern, iar covoarele din iută sau persane au înlocuit pe cele ţesute din
lână.
3.2 Portul
Este specific unei zone folclorice mai întinse, prezentând asemănări cu cel din zona
Bistriţa-Năsăud.
Portul femeiesc era alcătuit din : cămaşă din bumbac, poalele albe decorate în partea
de jos cu cipcă frumos lucrată; peste poale se îmbracă o fustă (rochie) ţesută din în cu broderie
de mâna în partea de jos. Peste ea se puneau zadiile (fotele) din bumbac cu alesături în care
domină negrul, albastrul. Zadiile, una în faţă, altă în spate , erau prinse la mijloc cu un brâu
negrucare, la sărbători, era înlocuit cu tricolor. Mai recent zadiile erau din catifea cusută cu
mărgele şi paiete, iar marginea era împodobită cu dantelă sau ciucuri. Iile erau confecţionate
din pânză albă, cu mâneci largi, încreţite la gât. Ornamentaţia era dispusă pe piept şi la mâneci
mai puţin pe spate. Peste iie se purta un laibăr tot din catifea şi cu aceleaşi ornamente că şi
zadiile.
La gât se purtau mărgele, în urechi cercei din aur sau argint, după posibilităţi.
Încălţările erau mai demult opinci, apoi pantofi negri fără toc.
20
Portul bărbătesc constă din cămaşă albă din bumbac sau în. Era ornamentată la guler,
în jurul gurii cămăşii, pe umeri, în partea de jos a mânecilor, pe poale cu motive geometrice
cusute şi brodate negru şi roşu. Cioarecii (pantalonii) erau confecţionaţi din pănură albă
groasă, dată la piua, cu croiala simplă, strâmţi pe picior şi fără ornamentaţii. La brâu purtau un
chimir din piele sau catifea neagră frumos ornamentat cu motive florale cusute cu aţă şi
mărgele colorate.
Peste cămaşă purtau un pieptar din piele, lung, despicat pe jumătate în faţă.
Încălţămintea constă din opinci, iarnă se purtau ghete şi, mai târziu cizme.
Azi, elementele de port popular sunt rare.
Figura 3.1 Poza cu portul din Sarmasu
3.3. Ocupatii ale locuitorilor
Agricultură a fost dintotdeauna ocupaţia de baza.Pământul de sub dealuri şi din şesul
în care se află satul a constituit mereu un bun teren de cultură a cerealelor. În zona se cultivă
grâu, porumb, orz, floarea soarelui, sfeclă de zahăr (mai rar în prezent), secară, cartofi,
lucerna.
Pământul era lucrat cu plug (de lemn, de fier) cu schimbător, grapă, iar uneltele
folosite erau: coasă, sapă, furcă, greblă. Recoltarea se făcea manual. Azi pământul nu mai este
lucrat manual, recoltarea se face cu ajutorul maşinăriilor.
21
Păstoritul a fost o ocupaţie permanentă şi datorită păşunilor din zona. Oamenii cresc
bovine, cabaline, pe lângă casă se cresc porcine, caprine. Cei care au oi le trimit la stana, cu
ciobani plătiţi, unde rămân din mai până la sfârşit de octombrie.
Apicultură este îndeletnicirea unor gospodari datorită pădurilor da salcâmi din zona.
Torsul şi ţesutul este o îndeletnicire tot mai puţin practicată azi de femeile din sat
deoarece dezvoltarea industriei textile a determinat pătrunderea în gospodării a produselor
fabricate, de o mare diversitate.
Existenţa interprinerii de gaz metan a facilitat, de la înfiinţare până în present, calificarea şi
angajarea a numeroşi localnici. Este în prezent fabrică de mobilă, cărămidă,şi croitorie.
3.4 Alimentatia
Alimentaţia locuitorilor este destul de modestă odinioară. ţn post mâncau, de obicei,
de două ori pe zi de regulă mălai cu zeamă de varză, iar la amiază mâncarea obişnuită era
fasolea şi supă de cartofi. Primăvară se fierbeau ciorbe de verdeţuri: lobodă, salată, potbal.
Se gătea rar cu ulei, mai mult cu untură sau slănină afumată. La mâncare se folosea frecvent
usturoiul. Uneori în ciorbe se punea bucăţi de mălai. Mămăligă nu lipsea de la masă şi, când
se putea, era însoţită de puţină brânză.
De sărbători se pregăteau sarmale cu păsat şi foarte puţină carne. Câte un ciolan
afumat se punea în oală, între sarmale. Se mâncau cu mămăligă, rar cu pâine.
La câmp primavera şi vara se mâncau palaneti, un fel de plăcintă groasă din aluat de
pâine nedospit, sărat pe deasupra,uneori umplut cu brânză,ceapă. Dacă mai rămânea din iarnă
se mânca şi slănină.
Cu toată alimentaţia modestă, speranţa de viaţă era destul de ridicată.
Azi alimentaţia oamenilor din Sarmasu este foarte bogată, cele menţionate mai sus sunt
consumate foarte rar şi doar de către bătrâni locului.
22
4.Populatia si Economia
4.1 Date privind evolutia populatiei
Conform datelor statistice populatia orasului Sarmasu era la 1 iulie 2010 de 7829 locuitori.
În ce priveşte populaţia urmele arheologice atestă prezenţa omului în oraşul Sarmasu din
epoca bronzului, apoi din epoca română, Evul Mediu.
În anul 1733, pe timpul episcopului Micu Klein,apar date concludente privind populaţia
oraşului Sarmasu că fiind de 350 de suflete. De atunci numărul populaţiei a crescut datorită
sporului natural, mişcării migratorii, astfel în anul 1857 aşezarea avea un număr de 759
locuitori.
După 1894 au fost colonizaţi în Sarmasu ţărani maghiari: 130 familii din comitatul
Vespren şi 80 de familii din alte părţi ale Transilvaniei.
Datele cele mai precise le avem extrase din recensămintele populaţiei
Tabel 4.1 Evolutia numerica a populatiei Sarmasu in perioada 1910-2011
Anul Populatia
1910 2661
1930 4006
1956 7750
1966 8867
1977 8439
23
1985 7561
1992 7206
1997 7493
2002 7595
2011 6942
Sursa : Institutul Naţional de Statistică
Conform prognozei populaţiei elaborată de către Institutul Naţional de Statistică, efectivul
populaţiei Regiunii Centru va scădea până în anul 2025. Cauzele acestor evoluţii sunt, înainte
de toate, nivelul scăzut al fertilităţii, prin care generaţia de părinţi este înlocuită doar parţial, şi
migraţia, mai ales cea externă care afectează mai ales tinerii cu un grad de profesionalizare
înalt.
În viitorul apropiat pe piaţa forţei de muncă se va resimţi un deficit de forţe tinere de lucru,
grupa de vârstă între 15 şi 25 de ani se va reduce în mod evident. Pe piaţă vor lipsi tinerii
specializaţi în diverse profesii, datorită insuficienţei efectivelor de persoane. Se presupune că
profesiile cele mai afectate vor fi cele din domeniul IT, medicină, automatizări, construcţii şi
instalaţii, etc. Aceştia sunt cei mai motivaţi să emigreze pentru a găsi un loc de muncă în afara
ţării pe o piaţă de muncă care este în căutarea acestor calificări.
Dinamică populaţiei
În funcţie de modul de manifestare a factorilor social-istorici, economici şi naturali, evoluţia
populaţiei nu este liniară, nici uniformă pentru un teritoriu. Populaţia se comportă că un
sistem deschis în care intrările sunt reprezentate prin naşteri şi imigrări, iar iesiorile prin
decese şi emigrări.
Pentru a anliza mişcarea naturală (sporul natural) este necesară studierea natalitaii şi
mortalităţii la nivelul oraşului Sarmasu.Valorile natalităţii se diferenţiază în funcţie de
stratificarea socială, de naţionalitate.
Mobilitatea spaţială a populaţiei este procesul care cuprinde suma deplasărilor populaţiei în
spaţiu, determinate de diferite cauze (natural, social-economice, politice etc.)
Migraţia netă sau sporul migratoriu este cea de-a două component a mişcării totale a
populaţiei sau a creşterii demografice.
Tabel 4.2 Migratia neta a populatiei orasului Sarmasu
24
Anii 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2007 2009
Spor
migratori
u
59 18 84 149 115 -8 15 36
Structura popolatiei pe sexe
Structura şi repartiţia populaţiei pe sexe şi pe grupe de vârstă sunt rezultatul evoluţiei
differentiate a natalităţii, mortalităţii, populaţiei etc.
Structura pe sexe şi grupe de vârstă influenţează evenimentele demografice (naşteri, decese
sau migraţii) care se produc în strânsă relaţie cu structura. De grupele de vârstă se leagă
fenomenele economice: productivitatea muncii, cerinţele de servicii şi consum, migraţia forţei
de muncă. În funcţie de structura pe grupe de vârstă se poate identifica tendinţa de întinerire
sau de îmbătrânire a unei populaţii.
Divizarea populaţiei pe grupe de vârstă se prezintă astfel:
între 0-14 ani: 1458 locuitori
între 15-59 ani: 4666 locuitori
peste 60 de ani, 1369 locuitori.
Tabel 4.3 Structura pe sexe
Anul Total Masculin Feminin Nr femei/100
barbati
1966 8867 4347 4520 104
1977 8439 4138 4301 104
1992 7206 3601 3605 100
2010 7488 3790 3698 97,5
Structura socio-profesională
Populaţia activă reprezintă totalitatea persoanelor care exercită o activitate profesională. Sunt
cuprinse totalitatea persoanelor ocupate precum şi şomerii.
25
Populaţia ocupată
Din datele statistice se constată o reducere a numărului populaţiei civile active la nivelul
oraşului Sărmaşu, precum şi o reducere a ratei de activitate a populaţiei în vârstă. Principalele
cauze care au determinat această evoluţie sunt reducerea vârstei medii de pensionare şi
creşterea numărului persoanelor care urmează o instituţie de învaăţământ superior şi implicit
îşi prelungesc perioada de inactivitate.
La nivelul oraşului Sărmaşu se înregistrează în anul 2004 un număr de 1776 persoane
ocupate, aferente unui procent de 36.7 % din totalul populaţiei, inferior procentului de
ocupare la nivel judeţean (48.2%).
Evoluţii similare cu cele ale populaţiei active şi ratei de activitate au înregistrat şi populaţia
ocupată civilă şi rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă.
Industria şi agricultura deţin ponderi aproximativ egale din totalul populaţiei ocupate, deşi în
ultima perioadă se constată o scădere a numărului de persoane care lucrează în agricultură
concomitent cu creşterea celui ocupat în industrie şi comerţ.
Din totalul de 1776 persoane ocupate, un număr de 652 persoane lucrează în agricultură, 588
în industrie, 150 în comerţ, 21 în activităţi financiar-bancare, 69 în construcţii, 19 în
restaurante, 74 în administraţia publică, 126 în învăţământ, 52 în sănătate şi 25 în alte
sectoare.
Numărul mediu al salariaţilor la nivelul razei administrative a oraşului Sărmaşu este de 1124
persoane, cu tendinţa de reducere în special în domeniul agricol.
Scăderea numărului de salariaţi din agricultură şi industrie poate fi explicată prin restrângerea
sectorului de stat ca urmare a încetării activităţii unor societăţi sau reducerii efectivelor de
salariaţi ale acestora, astfel crescând numărul de salariaţi în ramurile enumerate mai sus.
Tabel 4.4 Structura populatiei active si inactive pe localitati aferente orasului Sarmasu.
Localitatea Populatia active Populatia inactiva
Sarmasu 1307 2570Balda 336 920Larga 7 65Morut 15 91
Sarmasel 267 550Sarmasel Gara 194 569
26
Titiana 6 33Visinelu 158 405
Structura etnică a populaţiei
Din punct de vedere al structurii etnice, conform recensământului din 2002, populaţia oraşului
Sărmaşu este compusă din:
români: 5086 locuitori (67,88%)
maghiari: 1820 locuitori (24,29%),
romi: 577 locuitori (7,70%)
alte nationalităţi: 8 locuitori (0,13%).
Pe teritoriul oraşului diversitatea religioasă se concretizează în următoarele religii:
ortodoxă: 5340 locuitori
reformată: 1429 locuitori
adventistă de ziua a şaptea: 450 locuitori
greco catolică: 143 locuitori
romano-catolică: 44 locuitori
penticostală: 18 locuitori
alte religii: 69 locuitori.
Şomajul
Statisticile arată că la nivel judeţean rata şomajului înregistrează o scădere în ultimii
ani. Acest fapt se regăsesşe şi la nivelul oraşului Sărmaşu. Numărul şomerilor la nivelul
anului 2002 a fost de 325 persoane.
4.2 Cultura. Sanatatea
Cultură
În emanciparea culturală şi informarea cetăţenilor un rol important îl are biblioteca publică a
oraşului. Fondată în anul 1950, că urmare a actelor normative intrate în vigoare pe plan
naţional, Biblioteca din Sarmasu continuă şi dezvoltă rolul fostei case de citit, înfiinţate la
Sarmasu în 1946. În perioada 1952-1960, Biblioteca publică din Sarmasu a avut rol metodic
în zona, că Biblioteca raională. În prezent deţine peste 21000 de volume, oferite la sala de
împrumut cu acces liber la raft şi la sala de lectură cu 25 de locuri.
27
Tradiţia folclorică este fundamental pe care s-a ridicat un ultimul secol o bogată mişcare
artistică populară, îndeosebi în cadrul organizatoric al căminelor existente în Sarmasu şi în
satele aparţinătoare. Căminele culturale se închiriază pentru nunţi, înmormântări, spectacole.
Unităţele social culturale şi de cult din oraşul Sărmaşu sunt prezentate în cele ce
urmează:
Oraşul are 19 unităţi de învăţământ cu 69 săli de clasă, repartizate astfel:
– grădiniţe: 7/15
– şcoli primare: 6/21
– şcoli gimnaziale: 4
– şcoli profesionale: 1/3
– licee: 1/22, precum şi 3 laboratoare specializate (câte unul pentru
materiile fizică, chimie şi informatică) şi 2 săli de sport.
Instituţii de asistenţă medicală şi farmacii:
– 1 centru de sănătate cu un număr de 80 de paturi;
– 6 cabinete medicale individuale;
– 2 farmacii;
Instituţii de asistenţă socială:
– 2 case de copii tip familial
Instituţii culturale:
– 1 bibliotecă orăşenească cu peste 20 000 de volume;
– 1 Casă de Cultură şi 3 Cămine Culturale
Instituţii de cult:
În oraşul Sărmaşu activitatea religioasă se desfăşoară în:
– 7 biserici ortodoxe
– 3 biserici catolice;
– 3 biserici reformate;
– 3 case de rugăciune adventiste de ziua a şaptea;
– 1 Sala Regatului a Martorilor lui Iehova;
Cimitire şi monumente:
– cimitirul reformat, situat în oraşul Sărmaşu, în care au fost găsite un
număr de 39 de cadavre ale martirilor de naţionalitate română, civili şi
militari, luaţi prizonieri de război de la Oarba de Mureş;
– 3 biserici muzeu, câte una în Sărmaşu, Vişinelu şi Sărmăşel Gară;
– Monumentul Femeie-Simbol, ridicat în anul 2003 în Parcul Central al
oraşului în memoria eroilor căzuţi timpul celor două războaie mondiale,28
pe care urmează a fi inscripţionată plăcuţa.
– Monumentul lui Alexandru Chiorean zis Bătrâneanu, fost prefect al
Câmpiei Transilvaniei;
– Statuia lui Vasile Simonis, luptător paşoptist, tribun în cadrul
administraţiei lui Avram Iancu;
– Troiţa amplasată în Parcul Central al oraşului Sărmaşu ridicată în
memoria eroilor căzuţi pe câmpul de luptă în timpul celor două războaie
mondiale;
– Troiţa amplasată în localitatea Sărmăşelu ridicată în memoria eroilor
căzuţi pe câmpul de luptă în timpul celor două războaie mondiale;
– Monument ridicat în cinstea soldaţilor căzuţi soldaţilor căzuţi în timpul
celui de Al Doilea Război Mondial – Ioan Găinuşă şi Gheorghe Pană;
– Monumentul eroilor sărmăşeni amplasat în Sărmaşu pe strada 30
Decembrie în cinstea celor căzuţi pe câmpurile de luptă.
– Monumente construite în incinta bisericilor din localităţile componente în
cinstea eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale.
Sănătate
Că în orce mare aşezare, un obiectiv importanat al unei vieţi modern,cu respect şi grijă faţă de
persoană umană este sănătatea publică.
Centrul de sănătate Sarmasu cuprindea :
Spital de pediatrie şi interne, punct primire urgenţe, radiologie, momentan există doar
punctual de primire urgenţe celelelte au fost desfiinţate.
Cabinete individuale sunt în număr de 4, în care lucrează 4 medici de familie care au
absolvit Facultatea de medicină; 4 asistente medicale principale dintre care au absolvit
Postliceal sanitar şi două Şcoală postliceală sanitară.
Cabinet de stomatologie unde lucrează un medic stomatolog care a absolvit Facultatea
de stomatologie şi un technician dentar.
Mai sunt 2 cabinete de stomatologie private.
Laborator clinic unde lucrează un medic, un chimist ambii au terminat facultatea
corespunzătoare postului, şi două asistente principale de laborator.
29
Figura 4.1 Spitalul Sarmaşu
4.3 Activitati agricole
Înainte de 1990 au existat două C.A.P.-uri la Sarmasu şi Balda, S.M.A şi I.A.S.-fermă
Sarmasel-Gara.
Gospodaiile erau în număr de 2467 din care C.A.P. au fost 1742 gospodării şi 725 au
fost gospodării individuale.
Suprafaţă totală a oraşului Sarmasu este de 7600 ha din care:
-6279 ha teren agricol,
-528 ha teren intravilan,
-436 ha păduri
-357ha ape şi alte terenuri
Înainte de 1990 suprafaţă Agricolă a fost de 6469 ha din care:
-4775 ha teren arabil
-69 ha livezi
-1576 ha păşuni
Industria: ramurile industriale principale ale oraşului sunt: industria prelucrătoare, extractivă
şi de distribuţie a gazului metan, construcţii şi materiale de construcţii, transport şi comerţ.
Agricultura: Agricultura este a doua ramură în economia oraşului Sărmaşu şi are o pondere
importantă în economia oraşului Sărmaşu, fiind ocupaţia tradiţională a locuitorilor datorită
30
condiţiilor propice de desfăşurare, suprafaţa agricolă totală fiind de 6658 ha şi o suprafaţă de
436 ha pădure.
În anul 2010 suprafaţă agricolă este de 6658 ha din care:
-4649ha teren arabil
-24ha livezi si vii
-1985ha păşuni
Terenurile arabile deţin aproximativ 75% din totalul suprafeţei agricole a oraşului Sarmasu.
După anul 1990 ponderea suprafeţei agricole s-a redus.
Înainte de 1990 în C.A.P.-uri şi la fermă din Sarmasel Gara se creşteau 90% din totalul de
animale, iar 10% se creşteau în gospodării.
Structura economică sectorială din localitate
Principalele ramuri economice ale oraşului Sărmaşu, raportate la ponderea ocupaţiei
populaţiei sunt:
industria: 59%
agricultura şi creşterea animalelor: 25,5%
servicii:15,5%.
După anul 1990 în gospodăriile familiale se cresc 90% din totalul de animale şi 10% în
asociaţii. Ferme de creştere intensivă nu există.
Agricultura
Producţia agricolă se repartizează relativ echilibrat pe cele două componente, cultura vegetală
şi creşterea animalelor. Principalele culturi sunt: plante tehnice (sfecla de zahăr, in şi cânepa,
tutun), cereale (orez, orzoaică, grâu, porumb, secară, etc.), legume, fructe, viţă de vie,
zootehnia fiind prezentă prin crescătoriile de porcine, bovine, ovine şi păsări. Principalele
culturi agricole sunt: cereale pentru boabe: 65%; leguminoase pentru boabe: 2%; plante
uleioase: 3%; plante industriale: 5%; cartofi: 2%; legume: 2%; plante de nutreţ: 10%; plante
pentru producerea de seminţe: 3%.
În cea mai mare parte a teritoriului oraşului Sărmaşu, agricultura îşi găseşte condiţii bune de
dezvoltare. Suprafeţele întinse de păşuni şi fâneţe naturale sunt favorabile creşterii animalelor,
iar clima mai rece şi regimul pluviometric specific fac ca aici să fie mai puţin simţite efectele
perioadelor mai secetoase din timpul anului.
Creşterea animalelor este relativ bine dezvoltată în zona oraşului Sărmaşu constituind
principala activitate agricolă. De asemenea crescătorii de bovine din raza Sărmaşului sunt
renumiţi pentru calitatea efectivelor, care însumează 2700 capete. Există un număr de 5200
porcine, obsevându-se o tendinţă accentuată în aplicarea rezultatelor obţinute în ameliorare de
către fermele specializate.31
Numarul de ovine şi caprine este de 7600, cu tendinţa de scădere. Păsările ouătoare sunt în
număr de 26000, de asemenea cu o tendinţă de scădere a efectivului.
Formele asociative de creştere a animalelor sunt reprezentate de Asociaţia crescătorilor de
bovine din Sărmăşel Gară, Asociaţia crescătorilor de taurine din Balda, precum şi alte
asociaţii locale fără statut juridic.
Parcul de maşini agricole cuprinde un număr de 161 tractoare, 61 remorci după tractor, 114
pluguri, 16 cultivatoare, 83 semănători, 13 maşini pentru împrăştiat îngrăşăminte, 17 masini
pentru erbicidat 41 combine pentru recoltat păioase.
Suprafaţa agricolă a oraşului Sărmaşu şi a zonelor aparţinătoare este de 6658 ha reprezentând
87,45 % din suprafaţa administ
Tabel 4.5 Efectivele de animale din orasul Sarmasu
Anumale U.M. Inainte de 1990 In 2010
Bovine Cap . 4950 1900
Ovine Cap . 10675 6295
Porcine Cap. 5965 4850
Cabaline Cap. 207 180
Iepuri Cap. 495 100
Albine Fam. 836 600
Sursa:Dinuca Burian Sarmasu File de monografie
Industria
Primii germeni ai industriei apar în 1818 când s-a construit prima moară cu tarctiune
mecanică, având o capacitate de 6 tone în satul Balda, în 1822 în satul Visinelu, iar în 1938 s-
a construit moară de la Sarmasel Gara cu o capacitate de 20 de tone în 24 de ore. În prezent
această moară de la Sarmasel Gara nu mai funcţionează.
În prezent industria este slab reprezentată, în zona existând următoarele unităţi industriale :
Sarmasu Industrial Mobilă: fabrică de mobile cu capital ramano-francez, cu 600 salariaţi
Obirom Sarmasu: fabrică de mobilă
Gaz metan: extracţie, transport, distribuţie gaze, cu 300 salariaţi.
Interprinderea de gaz metan a luat fiinţă în 1913, primele exploatări efectuându-se cu sondă
nr.2 în anul 1914.32
S.C. Kalmin Cărămidă –Material de Construcţii cu un nr. de 40 salariaţi.
În oraşul Sarmasu mai există 4 interprinderi de morărit şi două brutării
Comerţ
Sectorul comercial este bine reprezentat la nivelul oraşului, cunoscând după 1990 o dezvoltare
continuă prin aparitţa de numeroase unităţi cu specific mixt alimentar şi bunuri de larg
consum (57) şi pentru desfacerea materialelor de construcţii şi accesorii (4).
În ceea ce priveşte comerţul exterior, trebuie menţionat faptul că o mare parte din produsele
rezultate în fabricile locale de mobilă sunt destinate exportului în diferite state din UE.
Până la finele anului curent va fi inaugurat un magazin universal cu două nivele şi o hală
agroalimentară nouă, care să îndeplinească nivelul cerinţelor actuale, pentru comercializarea
produselor provenite de la producătorii agricoli locali.
4.4 Transporturile si telecomunicatiile
Transporturile prezintă o ramură principal a producţiei material şi o condiţie generală
a economiei naţionale. Ele sunt legate în mod complex cu toate ramurile economice, atât în ce
priveşte procesul de producţie, cât şi circulaţia şi desfacerea mărfurilor.
Din punct de vedere geografic transporturile prezintă o importantă specială datorită faptului
că asigura legăturile între regiunile industrial şi cele agricole, între aşezări şi locuri de muncă,
contribuind la valorificarea teritoriului.
În cadrul oraşului Sarmasu cunosc o dezvoltare transporturile rutiere şi cele feroviare.
Căile de comunicaţie rutiere sunt reprezentate de drumul judeţean ce face legătură
între oraşele Luduş şi Bistriţa şip e care sunt înşirate 4 localităţi component ale unităţii
administrative Sarmasu, pe o lungime de 13 km. Acesta intersectează în localitatea Sarmasel
Gara drumul naţional 16, care face legatuta oraşelor Reghin şi Tg.Mureş cu Cluj Napoca, cu o
lungime de 4 km pe teritoriul localităţii Sarmasel Gara.
În cele de mai sus se adaugă reţeaua de drumuri şi străzi locale în lungime totală de 52,6 km,
din care modernizate 0,9 km; Sarmasu - 26 străzi; Sarmasel – 11 străzi; Balda – 11 străzi;
Largă – 10 străzi; Morut – o stradă; Titiana – o stradă; Sarmasel Gara – 13 străzi; Visinelu –
13 străzi.
Tabel 4.6 Lungime drumurilor de pe teritoriul orasului Sarmasu
Drum national 4 km
33
Drum judetean 13 km
Drum local 52,6 km
Sursa:Dinuca Burian Sarmasu File de monografie
Transporturile feroviare deţin un rol preponderant în transporturile de mărfuri şi
călători. Sunt mai rentabile decât cele rutiere fiindcă nu suferă atât de mult din pricina
condiţiilor natural.
Oraşul Sarmasu este străbătut de la sud la nord de calea ferată cu ecartament normal ce face
legătură între oraşele Luduş şi Bistriţa, şi care trece prin patru din cele opt aşezări component
ale Sarmasului.
Transporturile speciale sunt reprezentate de liniile electrice de înalta tensiune care racordează
termocentralele Iernut şi Fântânele la sistemul energetic naţional, precum şi de liniile de
tensiune mijlocie şi joasă care distribuie curentul electric în localităţi; de asemenea de
conductele care transporta gazul metan de la punctele de extractive la locurile de destinaţie. O
astfel de conducta face legătură între Sarmasel-Turda-Ocna Mureş.
Principala reţea de alimentare cu apă este racordată la reţeaua judeţeană de apă şi este
concesionată de către SURM, are o lungime de aproximativ 15,78 km şi deserveşte un număr
de 1371 gospodării. O altă sursă de alimentare cu apă potabilă a populaţiei oraşului o
reprezintă captările de la Geargeu, cu o reţea în lungime de 3 km şi captarea din Balda cu o
reţea de distribuţie în lungime de 9 km.
Reţeaua de canalizare a oraşului este în lungime de 1,2 km, în perspectivă urmând a fi extinsă.
Staţia de epurare ape uzate existentă este nefuncţională, urmând a fi modenizată şi pusă în
funcţiune . Există surse de apă care permit realizarea unor lucrări de alimentare cu apă: Balda
cu fântâni colectoare Fântânilor, Fanate şi Visinelu cu Fântâni colectoare Şandru.
Reţeaua de canalizare în Sarmasu cuprinde arteră principal şi zona blocurilor de
locuinţe cu o lungime de 1,8 km. Starea reţelei de canalizare este bună. Nu există scăpări de
ape uzate ce să infecteze pânză freatică. Reţeaua de canalizare are o vechime de peste 10 ani.
Există o staţie de epurare, treaptă mecanică.
Domurile gazeifere pe care este aşezat oraşul Sarmasu au oferit o bogăţie inestimabilă-
gazul metan. Reţeaua de gaz metan se desfăşoară pe o lungime de 60 km. în toate localităţile
component se distribuie gaze naturale. Numărul utilizatorilor este de 2230.
Numărul de abonaţi la sistemul de telefonie fixă este de 1200, din care personae fizice 1145 şi
unităţi cu servicii pentru public 55.
34
Accesul la reţeaua de internet : SIM Sarmasu, Primăria Sarmasu, Grup Şcolar Sarmasu,
persoane fizice .
Reţeaua de televiziune prin cablu : Sarmasu, Sarmasel.
5. Traditii si obiceiuri
5.1 Nasterea. Copilaria
Momentele importante din viaţă omului sunt marcate, în mod firesc, în comunitatea
săsească printr-o serie de obiceiuri specifice locului.
Moment essential în viaţă omului, ivirea lui în lumea pământească prin naştere este un
eveniment cinstit cum se cuvine în lumea satului.
Odinioară, femeile năşteau acasă fiind asistate de moaşe, în general femei bătrâne, pricepute
datorită experienţei îndelungate şi mai puţin printr-o pregătire de specialitate. Acestea aveau
un rol important în primele zile de viaţă a copilului.
Imediat după naştere copilul era îmbăiat de moaşă sau de nasa lui. Pentru baie există o
covăţică de lemn şi în prima apă se punea un bănuţ că să-I fie copilului de noroc. Uneori se
puneau şi măghiran, busuioc şi flori de câmp că pruncul să fie frumos şi sănătos. Copilul era
înfăşat în scutece făcute din pânză ţesută în casă sau cumpărată. Era înfăşat strâns “că să fie
oblu”.
Copiii plăpânzi erau botezaţi după trei-patru zile de la naştere pentru a nu muri necreştinaţi.
Naşii noului născut erau, de obicei, naşii de cununie ai părinţilor, de la care primeau şi numele
de botez sau era ales un nume al cuiva dintre rudele apropiate (părinţi, bunici).
Nasa avea îndatoriri rituale : spală copilul în primele zile că s-o lase pe mama să se
odihnească, îi pregătea acesteia mâncarea, aducea haine nou născutului.
35
La 40 de zile de la naştere, mama mergea la biserica unde preotul făcea o slijba specială
(molitvă) pentru curăţare sufletească.
În casă, nou născutul era ţinut într-un leagăn confecţionat din scânduri în care era o saltea
umplută cu paie. Neexistând suzete mamele puneau pâine înmuiată în apă cu zahăr într-o
bucăţică de pânză legată la un capăt.
Botezul avea loc la biserica la şase săptămâni de viaţă a copilului. După botez, la casă
părinţilor acestuia se organiza o petrecere la care participau rudele care aduceau copilului
haine şi bani.
Dacă se îmbolnăvea, copilului I se descântă de deochi crezându-se că, prin puterea privirii
cuiva acestuia I se adduce necazuri. Babele descântătoare puneau într-un vas de lut apă în care
aruncau cărbuni aprinşi; dacă aceştia se scufundau era semn de deochi. Cu vasul în mâna ,
bătrână rostea descântecul:
Fugi deochi/dintre ochi
Cum se potoleşte / şi se linişteşte
Vântul pe pământ / aşa să se potolească
……………….(numele copilului)
Să se liniştească /să fie curat
Că argintul strecurat.
Azi aceste obiceiuri s-au pierdut în mare parte : femeile nasc în maternităţi,petrecerile de
botez au loc la restaurant .
Dintre jocurile care erau jucate de către copii amntim “de-a mijitul”, fetele jucau “pietricele”,
“de-a orbutul”.
Primele rugăciuni le învăţau copii în familie, de la bunici şi părinţi. Cu aceştia mergeau şi
merg şi azi la slujba duminicală de la biserica.
5.2 Nunta. Inmormantarea
Căsătoria că etapă existenţială cu semnificaţii multiple,asigura trecerea tinerilor în
categoria adulţilor fiind însoţită de o suită de obiceiuri specific zonei la care de obicei
participa toată comunitatea satului. Nuntă era, prin proporţii şi conţinutul bogat şi complex,
cel mai relevant ritual al satului.
Băieţii treceau în categoria feciorilor la 16-17 ani, iar fetiţele în cea a feţelor pe la 14-16 ani.
Adolescenţă dvenea perioada de pregătire a tinerilor pentru viaţă.
36
Dacă vorbim de nuntă tradiţională, trebuie să remarcăm existent unei perioade de timp ce
anticipează evenimentul apoi desfăşurarea acestuia.
Când fetele ajungeau la vârstă măritişului şi feciori buni de însurat se cunoşteau cu diferite
prilejuri: colindatul, şezătorile, clacă, hora, târgurile.
Unul din locurile de întâlnire a tinerilor era şi hora duminicală. La hora participau fete şi
băieţi , fetele însoţite de părinţi care vroiau să vadă cum şi cu cine joacă.Petrecerea începea
după amiază şi ţinea până seară, se ţinea în curtea sau sură închiriată de la o gazdă sau chiar
pe uliţă, aproape de fântână Cuniosa. Din timp erau angajaţi ceteraşi, fetele şi băieţi erau
îmbrăcaţi în costume populare.
Uneori tineri se întâlneau la clacă cu ocazia secerişului când fetele secerau şi bairtii legau
snopii.
Târgul săptămânal de joia de la Sarmasu era un alt prilej pentru tinerii să se întâlnească, mai
ales la târgul tradiţional din 29 august care avea caracterul unui iarmaroc.
Fetele depindeau de mici îndatoriri ce reveneau femeii în gospodărie. Învaţă de la mama să
coase, să toarcă şi sa ţese cânepă.
După ce tinerii se cunoşteau bine şi credeau că pot întemeia o familie, cereau consintamantul
părinţilor. Aceştia îi ascultau, le dădeau sfaturi , îşi spuneau părerea, uneori, mai rar, erau
situaţii în care părinţii nu se învoiau căci faţă sau flăcăul erau săraci sau deoarece se
înţeleseseră mai demult împotriva voinţei fiului sau ficei cu părinţi unei alte fete(băiat) şi se
tocmiseră chiar asupra zestrei.
În cazul în care tineri care se iubeau nu obţineau consintamantul părinţilor băiatul fură
faţă.Cei doi fugeau acasă la băiat sau la o rudă apropiată şi stăteau până se cununau civil, până
la urmă părinţii trebuiau saaccepte şi se făcea cununia la biserica,dra foarte discret cu naşii şi
rude apropiate iar mireasă nu purta coroniţă albă şi voal.Apoi urmă vizitele între părinţi fetei
şi ai băiatului pentru a se cunoaşte mai bine , uneori părinţii fetei cercetau gospodăria
viitorilor cuscrii.Uneori familiile îşi luau în secret informaţii unii despre alţii. După ce se
înţelegeau pentru zester stabileau toţi împreună dată logodnei şi alegeau naşii.Logodnă se
făcea cu un preot de regulă la casă miresei, tot atunci se alegea şi dată nunţii.Cununia civilă
avea loc joia sau sâmbătă,iar nuntă sâmbătă sau duminică.Petrecera de nuntă era condusă de
un staroste ales de mire şi mireasă dintre sătenii care cunoştea foarte bine momentul
ceremonialului şi se ocupă că totul să decurgă după tradiţie.Era obiceiul să fie două perechi de
naşi, de regulă naşii de botez iar dacă erau prea bătrâni copiii lor deveneau nănaşi.Azi tinerii
obişnuiesc să îşi aleagă naşi tineri, fraţi sau prieteni căsătoriţi.
Ceremonia nunţi nu se putea desfăşura fără ceteraşi ce asigurau muzică nunţii de la
început până la sfârşit, erau plătiţi de mire.37
Ceremonialul nunţii se desfăşura pe timpul zilei pentru că sătenii să poată vedea alaiul căci
evenimentul era o sărbătoare a întregii comunităţii.Mireasă era pregătită dimineaţă de către
surorile ei , ea se îmbracă în costum popular, coroniţă era concepută din flori de câmp iar
voalul îi era pus pe cap de nasa când venea cu alaiul s-o ducă la biserica.Există un repertoriu
folkloric substanţial legat de ceremonialul despărţirii miresei de casă părintească la fel şi a
mirelui, despărţirea miresei de casă părintească este mai încărcată de dramatism decât cea a
mirelui care , de regulă rămâne acasă unde îşi aduce şi mireasă.
În timpul cununiei religioase afară, în drumul di faţă bisericii, tineretul încingea jocul pe
muzică ceterasilor.La ieşirea din biserica în faţă mergea tarostele urmat de miri, nănaşi şi
nuntaşi.
Dansul se deschidea cu jocul miresei, nasul o juca primul şi punea taxa într-un surt care I se
lega miresei la mijloc. Dacă mireasă era furată nasul cu mirele trebuiau să o răscumpere,
petrecerea continuă până în zori şi se încheia cu Periniţa. A două zi după nuntă tinerii soţi îşi
vizitau părinţii.
Azi multe obiceiuri s-au pierdut şi nunţile din Sarmasu se desfăşoară orăşeneşte.
Înmormantarea –încetarea din viaţă a omului e un moment trist şi deosebit de
important pentru comunitatea sătească, acceptat că mers firesc pe drumul vieţii care are un
început şi un sfârşit,există o serie de credinţe,obiceiuri şi practice de înmormântare.
În vechime se cunoşteau o serie de prevestiri de moarte sunandu-se că atunci când cânta tărca
ori cucuveaua, urlă câinii sau când visează cineva că îi cade un dinte, va muri un om.
Dacă moartea nu intervenea fulgerător era bine că muribundul să fie spovedit şi cuminecat de
către preot pentru a fi iertat de păcatele lumeşti.
Decesul e anunţat în sat prin trasul clopotelor trei zile la rând iar la poartă casei se pune steag
negru.
Priveghiul (slujba de rămas bun) este o manifestării a încercării de a mângâia familia
decedatului prin prezenţa rudelor, a vecinilor alături de preot.
După ce a fost spălat de rude de acelaşi sex, decedatul este pus în sicriu pe catafalc (masă). În
sicriu i se pun bani că să-şi poată plăti trecerea în lumea de dincolo.În cele trei zile cât stă în
casă mortul, rudele bărbaţii umblă cu capul descoperit şi femeile cu broboade negre.În aceste
zile rudele şi vecinii pregătesc mâncare şi colaci pentru pomană,cei apropiaţi aduc familiei
câte o găină, ouă, vin şi alte alimente pentru pomană.
A treia zi are loc ceremonialul religios al înmormântării.Mortul era dus la groapă cu car cu boi
care aveau în coarne prosoape, azi este dus mai rar cu căruţă şi mai des cu maşină.
La casă defunctului are apoi loc masă de pomană la care iau parte familia,vecinii şi invitaţii.
38
În timpul cât morul era ţinut în casă se efectuau diferite practice, majoritatea având că scop să
împiedice întoarcerea acestuia sub formă de strigoi; oglind era întoarsă cu faţă la perete sau
acoperită cu pânză neagră, obiceiul există şi astăzi.
Mortul ne scos cu picioarele înainte afară, tot atunci se sparge o farfurie că să-l uite sis a nu
mai vină înapoi când se face anul.Se deschid larg geamurile şi se face casă cu tămâie.
Prin grijă părintelui paroh şi a enoriaşilor, cimintirele din Sarmasu sunt bine întreţinute în
memoria celor dispăruţi.
5.3 Evenimente locale
Tradiţii - cântecele şi dansurile populare, tradiţiile şi obiceiurile moştenite, fac din
manifestări populare consacrate adevărate festivaluri de etnografie şi folclor. Satul, reprezintă
o zona în care de multe ori spiritualitatea românească a interferat cu cea a naţionalităţilor
conlocuitoare, realizând o simbioză plină de originalitate
Zilele Sarmasene - au loc, în fiecare an, în ultimul weekend din luna august (vineri, sâmbătă,
duminică). Programul se extinde pe o perioada de trei zile, timp în care, tradiţiile, obiceiurile
şi cultură se desfăşoară la ele acasă. Programul conţine o gama variată de evenimente
culturale, sportive, educaţionale, dar şi dedicate crescătorilor de animale.
Festivalul de colinzi "Lerui Doamne lerui" : 26 decembrie a fiecărui an
Hramul bisericii ortodoxe "Sfinţii Ardeleni" - Sarmasel Gara: 21 octombrie a fiecărui an
Hramul bisericii ortodoxe "Schimbarea la faţă" - Visinelu: 6 august a fiecărui an
Hramul bisericii ortodoxe "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" - Sarmasel: 8 noiembrie a
fiecărui an
Târguri şi oboare: săptămânal în ziua de joi
Exemplu program de Zilele Sarmasene :
39
Figura 5.1 Program zilele Sarmaşene
5.4 Povestiri din batrani
Cei în vârstă, mai ales femeile, îşi amintesc câte o legendă a locului, câte un obicei azi
aproape uitat sau “vorbe din bătrâni”.
Legendă Cuniosei:
Se spune că , pe livada , în dosul bisericii locuia un sătean care avea un copil.Într-o noapte a
visat că i se va îneca în fântână copilul aşa că i-a făcut acesteia un capac şi l-a închis cu
lacăt.Degeaba însă căci şi-a găsit copilul mort pe capacul fântânii,iar în amintirea copilului a
îngrijit mereu fântână .
Tot despre Cuniosa se spune că nu seacă niciodată şi apă este aşa de bună deoarece ar avea
trei izvoare, din care unul vine de sub biserica .
Căutatul în cibar:
Pentru descoperirea hoţilor se caută în ciubăr cu ajutorul crucii şi a aurului.
Într-un ciubăr nou se pune apă, se introduce crucea primită de la biserica şi o verighetă.Şapte
copii sub 7 ani, acoperiţi cu tol, se uitau în ciubăr şi povesteau ce vedeau. Căutarea se făcea în
timpul Sfintei Liturgi.
40
Am participat şi eu de două ori la căutarea în ciubăr, o dată am văzut tot şi am rămas uimită şi
a două oară nu am mai văzut nimica, cred că îmi era un pic frică.
Vorbe din bătrâni:
Când furnicile sunt agitate, e semn că vine ploaia
Dacă strici muşuroiul de furnici, vine ploaia
Când iese fumul drept pe horn va fi vreme bună, când se lasă, va fi vreme
moale
Când muştele pişca tare, vine vreme rea
Când plouă cu soare îşi bate dracu nevasta
Când asfinţitul e roşu, a două zi va fi vânt
Dacă baţi merele unul de altul, cade grindină
Când e furtună mare, se trag clopotele
Când cânta tărca în apropierea case, primeşti o veste
Când apare păianjen în casă primeşti vizitatori
Să nu te uiţi în oglindă după asfinţitul soarelui căci vei visa urat
Dacă arunci gunoiul spre soare, e de rău
Tinerii necăsătoriţi să nu fie măturaţi peste picioare, că nu se mai însoară
În lunile cu ‘r’ în cuvânt nu e bine să stai culcat pe pământ
Trifoiul cu patru foi adduce noroc şi fericire cui îl vede şi necaz cui îl rupe
41
6.Turismul
6.1 Obiective turistice
Este slab dezvoltat în zona oraşului Sarmasu.
Biserica de lemn "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" Sarmasu - secolul XIV
Figura 6.1 Biserica de lemn "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril
Sursa : Google images Sarmasu
Program de vizitare :
Luni - Vineri 13:00-17:00
Sâmbătă 10:00-14:00
Duminică ÎNCHIS
Biserica ‘Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavri’ din localitatea Sarmasu , monument
istoric al cărei ultima restaurare cu refacerea picturii a avut loc la 1812.Printre piesele cele
mai valoroase ale acesteia se află multe cărţi vechi ce fac parte din patrimonial naţional, iar
clădirea este declarantă muzeu.
Biserica de lemn "Sfinţii Arhangheli" din Sarmasel
Băile Sarmasel - nămolul sapropelic are proprietăţi terapeutice confirmate de
laboratoarele de specialitate
În anul 1986, exista un bazin dalat cu apă minerala sărată, iodată şi bromurată. Pe fundul
bazinului exista un strat de nămol.Toate acestea apăreau la suprafaţă, pe lângă tubulatura unei
sonde de gaz. Intre anii 1940-1944, aici exista o mini-staţiune balneară cu cabine vestiar şi
vane pentru tratament individual.Exista pe aici si un restaurant. Statia CRF era “ici-colea”, la
“Sărmăşel gară”, trenul făcea o haltă pentru a aduce pacienţi, mai ales din orasul Luduş. După
inundatiile din 1972 si 1975, batalul de nămol şi apă sărată, s-au colmatat iar cabinele au 42
dispărut. În anul 1986, staţiunea a renăscut din propria sa cenuşe, cu sprijinul cooperativelor
agricole din zonă, dar în haosul anilor 1989, amenajările au fost devastate. Anul Revolutiei, a
fost în cele mai multe cazuri şi anul sfârşitului multor staţiuni balneare mai mari sau mai mici
din ţara noastră.
Astăzi, perimetru băilor a devenit un depozit de betoane. Lacul sărat, deşi devalizat de
instalatiile anexe, mai rezistă eroic, cine ştie pentru cât timp.
Figura 6.2 Baile Sarmaşel
Sursa :Google images Sarmasu
Focurile veşnice - în craterul format de erupţia Sondei nr. 2 ard în permanentă gazele
rebele de suprafaţă, încă din 1909.Sunt câteva mici cratere prin care gazul metan de suprafaţă
se scurge şi fără posibilitatea captării şi utilizării în industrie, arde liber.
43
Figura 6.3 Focurile care ard veşnic
Sursa:Google images Sarmasu
Sondă nr. 2 Sarmasel - sondă datează din anul 1909,fiind printer primele sonde din
lume, constituie un reper în descoperirea zăcămintelor gazifere din Bazinul Transilvaniei.
Există un proiect Romgaz de a transformă obiectivul în "Sondă Muzeu".
Figura 6.4 Sonda nr.2 Sarmaşel
Gazele naturale în Sarmasu
44
În România, primele emanaţii de gaz natural au fost descoperite la Sarmasel,
jud.Mureş în anul 1909. Sondă 2 Sarmasel, destinată iniţial extragerii sărurilor de potasiu, a
accesat unul dintre cele mai bogate zăcăminte de gaze naturale ale lumii din acea perioada.
Anul 1910 marchează prima intenţie din Europa de transport a gazelor finalizată în 1914 cu
prima conducta de transport gaze naturale din Europa, de la Sarmasel la Turda pe o distanţă
de 55 km. Un an mai târziu, 1915, se produce constituirea primei societăţi din Europa,
Ungarische Erdgas Gesellschaft (UEG), având că obiect de activităţi exclusiv explorarea,
forarea, exploatarea, transportarea şi distribuirea gazelor naturale din bazinul Transilvan.
În 1925 s-a fondat Societatea Naţională de Gaz Metan,“ Sonametan” care va prelua activele
UEG în anii următori. 1928 include în premieră europeană finalizarea montării staţiei de
comprimare a gazelor la Sarmasel, dotată cu 3 motocompresoare orizontale Ingersol Rând
În anul 1933 se realizează la Sarmasel prima prospecţiune gravimetrică din România pe o
structura de gaze;
Primul depozit de înmagazinare a gazelor naturale din România s-a clădit în 1958, la Ilimbav,
jud.Sibiu
România devine prima ţară din Europa în care se construieşte, în 1965, pe traseul unei
conducte magistrale, o staţie de comprimare gaze;
În anul 1969 România deţine locul IV în lume în ceea ce priveşte producţia de gaze cu un
procent de 2,54% din producţia mondială;
În anul 1974 se introduce în funcţiune conducta de gaze ce tranzitează teritoriul României
pentru transportul gazelor în Bulgaria.
În 1978, România începe importul de gaze din URSS.
În 1996, are loc semnarea Convenţiei între România şi Federaţia Rusă, pentru dezvoltarea
unor noi puncte de import, creşterea cantităţii de gaze importate şi a capacităţii de tranzit a
gazelor pe teritoriul României, pentru Turcia, Grecia şi alte ţări din Balcani.
Noile tehnologii au dus la o dezvoltare firească a industriei, în 2009 împlinindu-se 100 de ani
de exploatare a gazelor naturale în România.
Mănăstirea
Mănăstirea Sarmasu, este în faza de organizare. A fost ridicată din iniţiativa preotului din
Sarmasu, Ilie Bucur, om cu suflet mare pentru credinţă străbunilor. În prezent se pictează
biserica de către prof. Şerban Gherasim. S-a ridicat şi un corp de chilii, pe care părintele a
încercat să le facă cât mai frumoase.
45
Se preconizează că în scurt timp să fie terminat şi un aşezământ social pentru bătrâni şi copiii
orfani. Întreg ansamblul mănăstirii este ridicat pe un deal la est de oraşul Sarmasu oferind o
panorama extraordinară asupra împrejurimilor şi beneficiază de toate facilităţile de vieţuire.
Figura 6.5 Manastirea Sarmaşu
Sursa:Google images Sarmasu
Monumentul ,,Femeie-Simbol” ,ridicat in anul 2003, in Parcul Central al orasului,in memoria
eroilor cazuti in timpul celor doua razboaie mondiale.
Masacrul de la Sarmasu
Cimitirul evreiilor este un obiectiv turistic important in Sarmasu de accea vreau sa dezvolt
mai mult aceasta crima produsa cu barbaritate as putea spune.
Pe data de 23 august 1944, România trece de partea Aliaţilor, armatele germane şi ungare
trecând la o puternică ofensivă contra noului inamic şi pătrunzând în Câmpia Transilvaniei pe
o adâncime de circa 30-60 km peste linia de frontieră existentă atunci.
La 5 septembrie 1944 armata maghiară ocupă comuna de atunci, Sărmaşu. Din acest moment
începe opresiunea împotriva evreilor şi românilor de aici, în urma aşa zisei Consfătuiri secrete
de la Sărmaşu. Pe data de 7 septembrie 1944, a avut loc o consfătuire secretă, ce s-a ţinut la
locuinţa farmacistului Varga Iuliu, din localitate. Au luat parte Biro Jozef, ofiţer în rezervă,
care a fost instalat de autorităţile militare în funcţia de prim-pretor al plăşii Sărmaşu, Betegy
Sandor, Wakszman Karoly şi Wakszman Elemer (tată şi fiu), Bethlen Daniel, Kemeny Bela,
Maitelely Istvan, Gall Jozsef, mari proprietari din zona respectivă.
A doua zi, pe data de 8 septembrie 1944, a fost declanşată acţiunea de arestare şi internare a
tuturor evreilor din localitatea Sărmaşu, într-un lagăr improvizat pe teritoriul localităţii. Pe
data de 16 septembrie 1944, cpt. Lancz Laszlo, care se afla în localitatea Sărmăşel, la 3 km de
46
Sărmaşu, acesta a transmis telefonic la compania de jandarmi din Sărmaşu ordinul de a se
trece la executarea evreilor.
Ordinul a fost recepţionat de către telefonista Elisabeta Păcală, de la oficiul telefonic Sărmaşu,
care mai târziu, după eliberarea localităţii, a făcut cunoscut acest act Comisiei de anchetă.
În aceeaşi zi, de dimineaţă, 20 de evrei apţi de muncă au fost duşi de jandarmii unguri în
hotarul localităţii Cămăraşu, pe dealul numit Suscut, unde au fost obligaţi să sape două gropi
mari. În după-amiaza aceleiaşi zile, cei 126 de evrei aflaţi în lagărul improvizat din Sărmaşu,
au fost îmbarcaţi în care cu tracţiune animală, duşi la locul numit Suscut, iar în noaptea de
16/17 septembrie, au fost ucişi de jandarmii şi militarii unguri, împreună cu câţiva români din
satele şi comunele din zonă. Corpurile lor au fost apoi îngropate în cele două gropi comune
săpate de dimineaţă, de cei 20 de evrei aduşi aici pentru această acţiune ordonată de către
maghiari.
Populaţia maghiară din zonă ce sprijinea cauza Ungariei, în dorinţa recâştigării întregii
Transilvanii împreună cu garda maghiară, încep să jefuiască casele evreilor şi românilor.
Pe data de 9 septembrie 1944, echipa de jandarmi maghiari ridică din casele lor toţi evreii din
Sărmaş, în numar de 126. Ei au fost duşi într-un lagăr improvizat din localitate, alături de alţi
câţiva români ce îndepliniseră funcţii importante în administrarea românească a comunei.
Timp de mai multe zile cu toţii au fost supuşi unui tratament ostil din partea ocupanţilor
unguri.
În ziua de 15 septembrie 1944, unii dintre români au fost eliberaţi, iar alţi 18 au fost deportaţi
în Ungaria. Deportaţii au fost duşi cu camionul la Cluj, iar aici au fost încolonaţi pe jos, sub
escortă de poliţişti maghiari civili, pe drumul înspre Jibou şi apoi spre Budapesta. Unul dintre
cei deportaţi, apoi declarat mort a fost Iuliu Moldovan, tatăl artistului Ovidiu Iuliu Moldovan.
Pe data de 16 septembrie 1944, cei 126 de evrei sunt scoşi din Sărmaşu şi ucişi pe dealul
Suscut, din apropierea localităţii Cămăraşu. Generic, acest tragic eveniment este cunoscut sub
numele de masacrul de la Sărmaşu.
Localitatea Sărmaş, în perioada interbelică a fost reşedinţa plasei Sărmaş din judeţul Cluj. În
anul 1952, Sărmaşu devine sediul raionului cu acelaşi nume din cadrul judeţului Cluj până în
1960 când comuna este arondată raionului Luduş. La noua reforma administrativă din anul
1968 localitatea a fost alipită judeţului Mureş. Începând cu 30 septembrie 2003, prin Legea nr.
382, fosta comună Sărmaşu a fost ridicată la rangul de oraş, în cadrul judeţului Mureş.
Localitatea Sărmaşu, din judeţul Mureş şi din vecinătatea noastră, este atestată documentar
din anul 1329, aşa cum am menţionat mai sus, ocupând un loc aparte în istoria generală a
României, nu numai prin importanţa sa geografică ca drum de răscruce între regiuni, ci şi prin
importanţa sa istorică în curgerea istoriei şi a vremii.47
Şi oraşul Sărmaşu, în perioada 5 septembrie – 10 octombrie 1944 (timp de 35 de zile) s-a aflat
sub ocupatia invaziei ungaro-horthyste. În aceste zile şi nopţi de inimaginabilă teroare,
jandarmii unguri cu pene de cocoş şi membrii din Gărzile Naţionale Maghiare, sub
conducerea căpitanului de jandarmi Lancz Laszlo, au împuşcat sau au dus pe drumul fără de
întoarcere al morţii, peste 126 de evrei şi 39 de români din zonă, militari luaţi prizonieri de
război din luptele crâncene de la Oarba de Mureş – Luduş – Cheţani.
Monumentul evreilor asasinati in septembrie 1944
Cei 126 de evrei asasinaţi de trupele maghiare în septembrie 1944, îşi dorm somnul de veci la
Cămăraşu, localitate aflată în raza judeţului Cluj, iar de mormintele lor şi de micul monument
se îngrijeşte Comunitatea Evreiască din acel judeţ.
Localitatea Cămăraşu se situează lângă hotarul comunei Sărmaşu, din judeţul Mureş, iar
comunitatea de aici se simte, cum este şi firesc, legată de cei care odihnesc acolo. Cei
asasinaţi erau din Sărmaşu, iar părinţii sau bunicii celor de azi i-au cunoscut pe acei nefericiţi.
Cu toţii ştiu de tragedia aceasta de neimaginat, întâmplată în urmă cu 67 de ani.
Iată unele mărturii elocvente ale acestui masacru:
“Pe la orele 2, după miezul nopţii, am văzut cum evreii au fost ridicaţi şi duşi pe coasta
dealului spre felinar. Am auzit atunci multă larmă şi vaiete între evrei. La vreo jumătate de
oră după ce evreii au ajuns sus, am auzit împuşcături de mitralieră.
Speriat, mi-am pus nevasta şi copii la adăpost şi m-am ascuns în porumbişte la vreo două sute
de metri de locul unde se împuşca. Era noapte şi nu am putut vedea nimic, dar am auzit
vaietele şi ţipetele victimelor. Un geamăt de băiat tânăr s-a auzit mai mult decât toate. După
ce a încetat şi acesta, s-au oprit şi împuşcăturile…” (Ioan Moceanu, comuna Cămăraşu,
judeţul Cluj, unul din martorii audiaţi la anchetă).
“…tot ce am trăit, văzut, simţit şi auzit în acei patru ani de urgie nu pot sta alături de ceea ce
am văzut la Sărmaşu. Am pipăit cele 126 de cadavre… Am văzut copii de 5, de 3 şi de 1 an,
neatinşi de gloanţe care au fost şi ei azvârliţi şi îngropaţi de vii. Am văzut soţ şi soţie încleştaţi
într-o ultimă îmbrăţişare şi am văzut un tată cu mâinile crispate strângându-şi în braţe copilul
de un an…” (dr. Matatias Carp, preşedintele Federaţiei Uniunilor de Comunităţi Evreieşti din
România, delegat oficial ca membru al comisiei de cercetare a masacrului de la Sărmaşu şi de
exhumare a victimelor).
“Primul strat de cadavre era alcătuit aproape numai din copii. Erau unii mititei de tot, să fi
avut 2 sau 3-4 anişori. Cei mai vârstnici dintre ei nu treceau de 15 ani. La câţiva s-au putut
constata orificiile de pătrundere a gloanţelor ucigătoare, la alţii s-au putut găsi ţestele
sfărâmate, (probabil cu patul armei, n.n.) iar la unul ambele picioare sfărâmate.
48
Dar au fost copii la care, căutându-se cu multă grijă, nu s-a găsit nici un semn exterior care să
indice cauza morţii. Este de presupus că au fost îngropaţi de vii…” (dr. Emil Mora, medic
legist, unul dintre cei care au participat la deshumarea cadravelor).
Evreii împuşcaţi de jandarmii horthyşti în zona Plasei Sărmaşu, sunt menţionaţi de Matatias
Carp în volumul său: “ Sărmaşu, una din cele mai oribile crime fasciste “ – Editura Atelierele
Grafice Socec, SAR, Bucuresti, 1945 şi mai nou, de către inimosul şi regretatul Vasile T.
Suciu, în volumul: “ De unde atâta ură? “, cărţi care vorbesc de la sine, în mod exemplificativ
şi elocvent, despre atrocităţile şi crimele comise atunci, de către ocupantul ungar în
complicitate şi responsabilitate directă cu unii exponenţi ai etniei maghiare din zona cu
pricina, motiv esenţiat pentru care nu-i mai amintim în documentarul de faţă.
Vom aminti în schimb, martirii români, pentru care nu s-au facut încă cercetări şi investigaţii
mai ample, fie din partea cercetătorilor români, sau din partea autorităţilor înditruite cu aceste
cercetări.
Din documentele de arhivă studiate şi din declaraţiile martorilor date la Tribunalul Poporului
din Cluj, rezultă că crimele şi masacrele au fost comise multe din initiativa proprie pe plan
local, fără să fi avut vre-un ordin sau directivă oficială superioară, din exces de zel a
Membrilor Gărzii Naţionale Maghiare, sau pur şi simplu de către honvezii cu pană de cocooş.
Dovadă este, în acest sens, faptul că atunci când banda criminală a căpitanului Lancz Laszlo,
comandantul jandarmeriei din Plasa Sărmaşu – Mureş, se pregătea să repete masacrul din
noaptea de 16/17 septembrie 1944, avand “pregătiţi” alţi 45 de evrei şi români arestaţi din
ascunzătorile lor, la intervenţia umanitară şi subliniem acest lucru, a locotenentului-colonel
ungur Ujhazi, masacrul nu a mai avut loc, eliberându-i din Lagărul de la casa picherului Ioan
Pop din Sărmaşu – Mureş, redându-le viaţa şi libertatea.
Fgura 6.6 Cimitirul Evreilor
Sursa: Google images Sarmasu
Din pacate momentan nu putem vorbi despre ecoturism in Sarmasu
49
6.2.Pachet turistic, Pliant Sarmaşu
Propun tuturor celor interesaţi să ne viziteze şi să
descopere frumuseţea din oraşul Sărmaşu, care se situează
geografic în zona centrală a ţării, la întretăierea limitelor administrative ale judeţelor Mureş, Cluj şi Bistriţa Năsăud.
SARMASU
50
zestrea
portul
corul
pompierii
liceul
caminul
primaria
biserica
51
Pachet turistic :
Detalii :
Durata : 2 zile , 1 noapte
Cazare la : Pensiunea Lara
Ghid pentru drumetii si traseele turistice
Locul de sosire /plecare : Sarmasu
Perioada : Aprilie-Mai
Grup : minim 15 persoane
Pret :100 ron
Intinerariu :
Ziua 1 :
-la ora 9 :00 este plecarea din Sarmasu spre Sarmasel-Gara unde se viziteaza
Cimitirul Evreilor,Biserica de lemn Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil
-la ora 10 : 30 din Sarmasel-Gara se pleaca spre Sarmasel-Sat unde se viziteaza
Focurile care ard vesnic, Baile din Sarmasel, Sonda Muzeu nr 2
-la ora 12 :00 din Sarmasel se pleaca la Sarmasu unde se serveste pranzul la Restaurant
Mariadi
Intampinare cu platou taranesc cu bunatati culinare si placinta specifica zonei,dupa care se
viziteaza Biserica de lemn si Manastirea .
De la Sarmasu se placa spre Zau de Campie.
-la ora 16 :00 se ajunge in Zau de Campie unde se viziteaza Rezervatia Naturala Bujorul de
Stepa
-la ora 19 :00 se ajunge la Lara pe Valea Ierii la cazare
Cina : in meniu
Ciorba taraneasca adevarata
Specialitate de pastrav cu garnitura de legume
Desert :clatite cu ciocolata si gem de afine
Dupa cina grupul va avea timp pentru odihna si recreere si un foc de tabara
Ziua 2 :
-micul dejun cu diverse specialitati
-la ora 9:00 se pleaca sa se viziteze Salina Turda-traseu cu dificultate medie,grupul va fi
insotit de un ghid .
-la ora 12 :00 se serveste pranzul la Restaurant Dracula Turda52
Pranzulcu meniu Surpriza , dar cu siguranta care va fi un adevarat festin culinar
-la ora 14 :30 se ajunge la Cheile Turzii care este o Rezervatie Naturala
Pentru cei mai activi , si cu energie se organizeaza o drumetie sus pe munte cu durata de 3ore
insotiti de un ghid.
Pentru cei care dorescsa se relaxeze pot ramane la poalele Cheilor,la terasa si sa savureze o
discutie prelungita cu persoana sau grupul preferat .
Plecarea la orele 18 :00.
Concluzii si propuneri :
53
Procesul de dezvoltare a ecoturismului in zona este un proces de lunga durata (5-10
ani), ce necesita un efort sustinut din partea tuturor celor implicati dar care poate aduce
beneficii majore pe termen lung. Decizia privind initierea unui asemenea proces trebuie luata
de catre comunitatile locale, fiind nevoie de initierea unei planificari complexe a dezvoltarii
ecoturismului in zona, planificare care sa integreze toate aspectele sociale,economice si de
mediu.
Am realizat in aceasta lucrare un pliant si un traseu turistic,deoarece sunt ferm convisa
ca si locuitori acestui oras, ma refer in mare parte la populatia tanara ,nu au vizitat toate
obiectivele turistice din acest oras si din imprejurimi.
De asemenea putem observa o scadere a populatiei, in anul 2002 erau 7595 de locuitori iar la
recensamantul din 2011 populatia era de 6942 , mortalitatea locuitorilor este mult mai mare
decat natalitatea .
In prezent cresterea animalelor este mai mult pentru consum propriu deoarece costurile
intretineri unui animal sunt mult prea mari, deasemenea si intretinerea terenurilor agricole
cele mai multe sunt lanuri de buruieni tot datorita costurilor lucrarilor pamanturilor .
Cel mai trist este ca perimetru băilor cu apa sarata de la Sarmasel a devenit un depozit de
betoane, lacul inca mai exista dar nu pentru mult timp. Daca autoritatile ar incerca sa faca
ceva in privinta asta si sa redevina ce a fost in anii 1940-1944 adica o mini statiune balneara ,
numarul turistilor ar creste.
După părerea mea, câteva metode care ar putea fi puse în aplicare pentru creşterea numărului
de turişti ar putea fi :
1. Crearea unei pensiuni ecoturistice în imediată apropiere a mănăstirii din Sarmasu. Una
dintre ocupaţiile de baza a locuitorilor din Sarmasu este agricultură. S-ar putea astfel crea,
într-o zona cu o privelişte deasupra oraşului Sarmasu, o pensiune ecoturistica, care să
folosească materiale cât mai ecologice, să fie cât mai independenţa din punct de vedere
energetic, şi care să folosească alimente exclusiv din cultură proprie. Pensiunile ecoturistice
sunt la mare căutare, în special de către turiştii străini, care vor să se deconecteze de agitaţia
urbană, şi să se relaxeze într-un mediu natural, savurând mâncare gustoasă, tradiţională şi
naturală. Acest lucru i cimpune şrearea unui web-site de promovare care să facă cunoscută
pensiunea şi natură acesteia, cu o interfaţă cât mai atrăgătoare ;
2. Realizarea unui proiect cu titlul « Să ne cunoaştem oraşul », implementat în cadrul
programului Şcoală Altfel. Programul Şcoală Altfel este un alt mod de învăţare, de aceea
consider că, în locul excursiilor la diferite obiective şi mall-uri situate înafara oraşului, este
mai bine să ne cunoaştem mai întâi identitatea locală.Sunt multe obiective foarte rare în oraşul
nostru, cu o poveste interesantă şi legende care cu siguranţă ar aprinde imaginaţia elevilor. 54
Vorbesc aici atât despre obiectivele cu importantă deosebită pentru ţară (prima sondă de gaz
metan din România) cât şi obiective interesante din punct de vedere al apariţiei lor ( focurile
veşnice).
Pentru realizarea acestor obiective este necesară o bună comunicare cu autorităţile locale, care
ar putea finanţa mai multe proiecte care să promoveze oraşul Sarmasu :
1. Crearea unei hărţi turistice situată în Parcul Central Sarmasu în care să fie
prezentate obiectivele studiate în acest proiect, precum şi o mică descriere pentru fiecare
obiectiv în parte
2. Crearea de broşuri şi pliante , disponibile în mod gratuit elevilor, prin intermediul
unităţilor şcolare şi a bibliotecii
3. Crearea de proiecte de accesare a fondurilor europene care să vină în ajutorul
turismului local ( crearea unei pensiuni ecoturistice, Proiect de amenajare a focurilor veşnice,)
Având în vedere motivele economice, psihologice, obiective precum şi subiective, pentru care
investiţia în turismul rural este justificată şi este promiţătoare de profit şi bunăstare, ne
permitem să alcătuim o listă cu zece motive pentru care un turist ar trebui să îşi dorească să
petreacă o vacanţă sau un concediu în mediul rural:
1. Pentru că acolo, la sat, îţi regăseşti obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti;
2. Pentru că acolo, în mijlocul naturii, îţi regăseşti rădăcinile;
3. Pentru că de multe ori, cel mai bine te simţi în mijlocul naturii, la o pensiune liniştită;
4. Pentru că de multe ori, cel mai bine te simţi înconjurat de oameni ospitalieri;
5. Pentru că acolo, în mijlocul naturii, îţi regăseşti liniştea şi relaxarea;
6. Pentru că acolo uiţi de probleme şi de stresul cotidian;
7. Pentru că acolo găseşti noi prieteni, la care te vei întoarce întotdeauna cu mare drag;
8. Pentru că acolo poţi evita zonele aglomerate, foarte intens vizitate;
9. Pentru că acolo posibilităţile de petrecere a timpului sunt cu totul diferit faţă de locurile
oferite de turismul de masă, tradiţional;
10. Pentru că acolo ar putea fi o alternativă pentru reducerea şomajului şi ridicarea nivelului
de trai al locuitorilor.
Contributia mea persoala adusa acestei lucrari este pliantul si pachetul turistic cu
Orasul Sarmasu.
55
Bibliografie :
1. Dinuca Burian, Sarmasu File de monografie, Editura Nico, Tg.-Mureş, 2011
2. Lygia Rodica Ilies,Sarmasel.Adevar, Istorie, Legenda. Monografie, Editura Orientul Latin, Braşov, 2008
3. Dumitru Chisalita si Marcel Adrian Piteu. Descoperirea gazelor naturale aşa cum a fost ea. 1909-Sarmaşel. Centenarul descoperirii gazelor naturale.Editura AGIR,Bucureşti, 2009
4. http://www.desteptati-va.ro/index.php/2011/04/07/masacrul-de-la-sarmasu-noi-dezvaluiri/ibliografie, data: 6.05.2015
5. http://www.orasulsarmasu.ro/, data: 22.04.2015
6. Mioara Borza, Marketing turistic sustenabil, Editura Tehnopress, Bucuresti, 2014
7. Aurel Gheorghilas, Geografia turismului Ed. a III-a, Editura UNIVERSITARA, Bucuresti, 2014
56