Introducere in cutremurereferate.rol.ro/download-referate/geografie/liceu/... · Web...

Introducere in cutremure

Scopul acestui proiect multimedia este o buna intelegere a cutremurelor. Incercam sa analizam: cauza lor, mecanismele de distrugere, modul in care pot fi masutrate si posibilitatile de prezicere.

Cutremurele: marea problema a omenirii

In medie, 10 000 de oameni mor in fiecare an din cauza cutremurelor. Un studiu al UNESCO estimeaza ca intre anii 1926-1950 s-au inregistrat pierderi materiale in valoare de 10 miliarde de dolari, in urma cutremurelor. In Asia Centrala, in acelasi interval, doua orase si doua sute de sate au fost distruse. De atunci, mai multe orase printre care Ashkhabad(1948), Agadir(1960), Scopje(1963), Managua(1972), Gemona(1976), Tangshan(1976), Mexico City(1985), Spitaka(1988), Mangil(1990) si sute de sate au fost practic rase de pe fata pamantului de cutremureScrieri istorice vorbesc despre preocuparea omului cu privire la cutremure.

Miscarea pamantului - seismologia

Primul stimul modern pentru seismologie a fost in urma unei extinse "munci de teren" a inginerului irlandez Robert Mallett, dupa marele cutremur din 1857 din sudul Italiei. El explica fenomenul "maselor de pietre si mortar dizlocate" in termenii principiilor mecanice stabilind un vocabular specific cum ar fi "seismologie", "hipocentru" si "izoseismic". Astfel de legaturi stranse intre inginerie si seismologie au continuat inca de atunci. Seismologia explica si prezice amplitudinea in urma observarii distrugatoarelor cutremure de lunga durata. Oricum, in primii 60 de ani ai secolului trecut, s-a obtinut un avantaj in studierea undelor de la distanta folosindu-se seismografe foarte fine. Pentru ca amplitudinea undei unui cutremur cu magnitudinea 5 depaseste raza dinamica a unui seismograf obisnuit, nu s-au intreprins lucrari importante.

Ce stim astazi despre cutremure

In zilele noastre situatia s-a schimbat. Dupa cutremurul din San Fernando, 1971, sute de preziceri ale miscarilor puternice(strong-motion) record au fost adevarate in ceea ce priveste magnitudinea de 6,5 a cutremurului. Acceleratia de 1,2 de la Pacoima Dam a condus la intrebari asupra amplificarii topografice si construirea modelelor reale ale rupturilor si cailor de acces care ar putea explica structura miscarilor puternice. Aparate de inregistrat digitale si calculatoare rapide arata ca atat seismologii cat si inginerii pot aborda probleme mai fundamentale si reale ale cutremurelor. Cunostintele in acest domeniu avanseaza rapid, in mare parte datorita cresterii…………in locurile seismice de pe Glob. Spre exemplu…….. din California, pana in 1986 erau 325 instrumente in "campuri libere", 85 de cladiri si alte 30 de structuri instrumentate. Regiunile cu inclinatie spre cutremure, implica o analiza dinamica cantitativa privind structurile zgarienorilor si a altor cladiri inalte, a digurilor si podurilor. Sunt necesare de asemenea precziceri in timp asupra design-ului structural si vulnerabilitatii……

Parea I Cutremure

Din cind in cind, scoarta terestra se pune brusc in miscare si isi modifica suprafata: acest fenomen este cutremurul, unul din cele mai inspaimintatoare fenomene naturale. In orasele mari, cutremurele sunt cu adevarat distrugatoare.

In data de 17 ianuarie, 1995 la ora 5 si 46 minute, dimineata, orasul Kobe a fost zguduit de un cutremur puternic. Au fost darimate case, poduri si autostrazi suspendate, caile ferate au fost indoite. In casele prabusite s-au distrus cablurile de curent electric si conductele de gaz, ceea ce a ingreunat foarte mult actiunile de salvare a sinistratilor. Au murit peste 5300 de oameni; unii au fost striviti de constructiile prabusite, iar altii au pierit in incendiile izbucnite dupa cutremur. Pagubele nu au constat doar in pierderea unor vieti omenesti: dupa unele estimari, recuperarea pagubelor si reconstruirea orasului au costat peste 100 de milioane de dolari americani. Oamenii de stiinta prevazusera un mare cutremur in Japonia, dar au stabilit gresit locul in care se va declansa: se asteptau sa se produca in Tokio, capitala tarii.

Forte naturale uriase

Cutremurul este unul din cele mai distrugatoare fenomene naturale de pe Pamint. Poate provoca distrugeri de zece mii de ori mai mari decit bomba atomica aruncata in 1945 peste Hiroshima. Multe cutremure produc o miscare a solului, asemanatoare cu leganatul unui vapor. In functie de intensitatea cutremurului, solul este miscat in valuri fine sau smucit cu putere. Uneori unduirile solului sunt vizibile si la suprafata: martorii oculari sustin ca in timpul cutremurului din San Francisco din anul 1906 solul facea valuri inalte de un metru. Pina la oprirea cutremurului, locul de declansare al acestuia, linia de refractie Sf. Andrei s-a deplasat cu 6 metri. Majoritatea cutremurelor dureaza doar citeva secunde, dar sunt unele care tin pina la un minut, sau mai mult. Cutremurul din San Francisco din 1906 de exemplu a durat doar 40 de secunde, iar cel din Alaska, din 24 ianuarie 1964 peste 7 minute. Cutremurul principal este urmat de altele cu intensitate din ce in ce mai mica. Acestea sunt provocate de faptul ca rocile dislocate incep sa se reaseze intr-o pozitie stabila, ceea ce poate din nou provoca distrugeri enorme. In anul 1985, in centrul orasului Mexico, un cutremur de gradul 11 pe scara Mercalli a provocat pagube imense. Replica din ziua urmatoare, de intensitatea 10 pe scara Mercalli a distrus si ceea ce a mai ramas. Cele doua cutremure impreuna au provocat moartea a aproximativ zece mii de oameni si ruinarea cladirilor din oras.

Formarea cutremurului

Cutremurele sunt declansate adinc sub scoarta terestra. Invelisul extern al Pamintului este format din placi tectonice mobile. Cele mai puternice cutremure se produc in interiorul pamintului, la marginea acestor placi. Miscarea placilor nu este uniforma, se acumuleaza o tensiune de-a lungul marginilor, pina cind rocile se rup, iar placile intra in balans. Nergia acumulata se elibereaza sub forma unor cutremure mai mici sau mai mari. Efectul depinde de intensitatea cutremurului, de adincimea la care se produce si de natura rocilor de la suprafata. Pamintul se poate deschide, ridica sau surpa. In munti se pot produce avalanse, alunecari de teren, si chiar si pe pantele mai putin abrupte, solul argilos se poate scurge asemenea unei lave topite. Amestecul afinat de nisip si argila este supus unei forte atit de mari, incit se lichefiaza si se transforma in nisipuri miscatoare. Aceasta s-a intimplat la cutremurul din Alaska din 1964.

Cutremure subacvatice

Cutremurele marine pot provoca niste valuri imense, numite tsunami. Acestea pot avansa pe ocean cu viteza de 790 km/h,dar acolo sunt abia vizibile. Apropiindu-se catre mal, valurile incetinesc, dar in acelas timp se si ridica. Cind valurile se apropie de mal, marea initial se retrage, apoi inunda tarmul cu o serie de valuri. Valurile care patrund in golfuri inguste, se pot ridica pina la inaltimea de 20 de metri, maturind totul in cale. In 1775 dupa un cutremur, deasupra Lisabonei (Portugalia) s-a abatut un val de 17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de teren si incendii. Au fost distruse trei sferturi din cladiri si 60 de mii de oameni si-au pierdut viata. Pamintul este in miscare permanenta, dar din fericire, cutremurele catastrofale sunt rare. Specialistii in cutremure, seismologii, inregistreaza anual in jur de cinci sute de mii de cutremure, adica un cutremur pe minut. Majoritatea acestor vibratii ramin neobservate, fiind detectate doar de seismologi, cu ajutorul unui aparat sensibil, numit seismograf. Mai demult, seismologii

au masurat intensitatea cutremurelor- cantitatea de energie eliberata- pe scara Richter. Aceasta a fost numita dupa cercetatorul american C.F.Richter, fiind introdusa de catre el in 1935. Astazi se foloseste mai mult scara Mercalli; aceasta a fost conceputa de catre seismologul italian Giuseppe Mercalli, in anul 1902. In momentul in care se declanseaza cutremurul, din epicentru, adica din punctul situat deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de soc. Primele valuri care vor porni, se numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propaga asemanator cu undele sonore: produc miscari in sens inainte - inapoi, in directia de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau altfel zis undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe directia de mers. Al treilea tip, undele de suprafata, provoaca unduirea solului si accentuiaza efectul distrugator al undelor secundare.

Zone seismice

Oamenii de stiinta au inceput sa cartografieze locurile in care sint frecvente cutremurile inainte de A intelege motivul cutremurilor .Cutremurile se pot intilni in orice loc in care rocile se misca de-a Lungul liniilor ,dar majoritatea cutremurilor mari se produc in anumite zone ,bine determinate. Sunt deosebit de frecvente in regiunile vulcanice ,de exemplu in cerul de foc din jurul oceanului Pacific. Pe masura ce metodele de determinare a localizarii cutremurelor au devenit mai precise, si hartile au fost imbunatatite, conturindu-se o imagine mult mai clara despre activitatea seismica. Seismologia de fapt sa "maturizat" doar prin anii 60, cind au inceput sa studieze felul in care se poate respecta conventia referitoare la interzicerea experientelor nucleare. Cercetatorii au fost insarcinati sa studieze daca se pot detecta micile explozii nucleare subterane; ei au instalat citeva statii de detectare seismica, si au analizat toate vibratiile percepute de aparate. Harta activitatii seismice formata in acest fel, a aratat ca cel mai frecvent cutremurele se produc in scoarta oceanica si santurile oceanice,respectiv de-a lungul liniilor de refractie, lanturilor muntoase tinere si in zonele vulcanice. Aceste date au venit in sprijinul teoriei conform carea litosfera Pamintului -scoarta de 100 km grosime si stratul superficial solid - este formata din cinsprezece placi tectonice care plutesc deasupra stratului intern semitopit al Pamintului, numit astenosfera.

Miscarile placilor tectonice

Acest produs este extrem de lent, si nicidecum uniform. Multa vreme s-ar parea ca nu se intimpla nimic, datorita faptului ca frecarea rocilor mentine placile la locul lor. Atinci cind tensiunea depaseste forta de rezistenta a rocilor, placile se misca, prosucindu-se brusc o crapatura - un cutremur. Nimeni nu poate pronostica exact momentul declansarii cutremurului. Prin cartografierea si observarea temeinica a activitatii seismice, oamenii de stiinta au reusit sa identifice zonele seismice si au reusit sa stabileasca frecventa evenimentelor mai importante. Citeva cutremure mari si-au "anuntat" sosirea printr-o serie de cutremure mai mici, iar cercetatorii rusi au observat ca inainte de cutremurele majore se schimba viteza undelor P ale cutremurelor mai mici. Modificarile fine ale formelor nde suprafata, precum si unduirile locale ale cimpului magnetic al Pamintului sunt studiate ca posibile prevestitoare ale cutremurelor.

Semnale de avertisment

Schimbarea comportamentului animalelor poate schimba apropierea unui cutremur. Ciinii scheauna, caii se sperie , pasarile devin nelinistite si zboara in cerc. In 1975, locuitorii unui oras chinezesc au observat mai multe semne ale cutremurului, printre care comportamentul ciudat al animalelor, parasindu-si locuintile cu citeva ore inainte de cutremur. Cercetatorii studiaza si apele fintinilor in zonele seismice. Imediat inainte ca rocile subterane sa se sfarme in bucati, structura lor cristalina devine deschisa, apoi se inchide din nou, eliberind radon in apele freatice; radonul ajunge si in fintini. Cresterea concentratiei radonului in apele de fintina , poate fi un semnal de avertizare al cutremurului. Imediat inainte de seism se pot elibera si gaze cu incarcare electrica.acestea sunt slab incadescente; se numesc "lumini seismice". Cercetatorii au observat ca inainte de cutremur, concentratia de hidrogen poate fi 10 ori mai mare linga liniile de refractie. Din pacate, nu toate cutremurele sunt insotite de asemenea fennomene. Din acest motiv, oamenii de stiinta au dezvoltat diferite tehnici pentru o pronosticare exacta. S-au folosit aparate de masura speciale pentru detectarea unor cresteri de tensiune deasupra liniilor de refractie. Aceste crapaturi imense se pot intinde pe o lungime de citiva kilometri la suprafata pamintului sau in profunzime. Aparatele de masurare a inclinarii - acestea seamana cu nivela folosita de dulgheri si zidari - urmaresc miscarile produse la suprafata pamintului, iar aparatele de masurare a alunecarii - cabluri intinse de-a lungul liniilor de refractie - semnaleaza miscarile laterale.

Detectoare de cutremur

Seismografele sunt cele mai precise aparate de avertizare in cazul unor cutremure. Acest aparat sensibil sesizeaza si masoara cele si cele mai mici vibratii subterane pe le transforma in semnale electrice si le inregistreza intr-un grafic. Din citirea diagramei, seismologii pot observa imediat si cea mai mica tensiune produsa in roci. O alta metoda de observare a miscarilor pamintului este trimiterea unor semnale de pe sateliti la diferite statii de receptie terestre. Din reteaua de semnale prin satalit, oamenii de stiinta pot sa-si dea seama daca s-a schimbat pozitia una fata de cealalta a statiilor de receptie.

Diminuarea efectului distrugator

Desi nici una din metodele enumerate nu este infailibila, ele au contribuit foarte mult la imbogatirea cunostintelor nostre despre seisme. Cercetatorii studiaza posibilitatile de diminuare a efectului distrugator al cutremurelor. Dupa unii, cu mici explozii se pot provoca cutremure de intensitate scazuta, stabilind astfel tensiunea rocilor care determina cutrmurele puternice. In citeva locuri au injectat apa in liniile de refractie, provocind cutremure mai mici. De aici au tras concluzia ca prin cutremure mici induse si controlate artificial se pot elibera de-a lungul liniilor de refractie tensiunile acumulate. Constructorii din America si Japonia studiaza metode de constructie rezistente la cutremure. In timpul cutremurelor peretii care se prabusesc reprezinta unul din cele mai mari pericole. Aceasta se poate evita prin proiectarea unor cladiri fara ornamente grele si cosuri. Casele de locuinta si cladirile administrative trebuie construite pe un fundal special, care reduce cu o treime declinatiile in timpul seismului.

Partea aIIa cutremure

Cauzele unui cutremurCutremure tectonice

Pe timpul vechilor greci, cutremurele se asociau cu vulcanii din Marea Egee. Dar odata cu trecerea timpului a devenit clar ca cele mai devasatoare cutremure nu aveau legatura cu activitatea vulcanica.O explicatie destul de satisfacatoare referitoare la majoritatea cutremurelor sunt asa numitele placi tectonice. Ideea principala este ca partea cea mai tare a pamantului (numita litosfera) este compusa din niste bucati mari si instabile numite placi. Placile, care se misca, explica un numar mare de activitati seismice din lume. Marile cutremure devastatoare din Chile, Peru, America centrala, Mexicul de Sud, California, Alaska de Sud, Japonia, Taiwan, Filipine, Indonezia, Noaua Zeelanda si lantul Alpino-Carpato-Hymalaian, sunt de tip tectonic.Pe timp ce mecanismul placilor tectonice a fost inteles mai bine, se pot face predictii despre urmatoarele activitati seismice.

Cutremurul dintre placi

In timp ce o teorie simpla este importanta pentru a intelege activitate seismica si vulcanica, dar nu este de ajuns pentru a explica in detaliu. Acest tip de cutremure paote fi gasit aproape toate continentele. Un exemplu de un astfel de cutremur este si cel din 1968 din nord-estul Iranului.3. Dilatancy in the Crustal Rocks

Explozii

Cutremurele pot fi produse de detonarile subterane a dispozitivelor chimice sau nucleare, acest lucru ducand la eliberarea unei mari cantitati de energie. In ultimele decade astfel de detonari au produs cutremure cu magnitudinea de pana la 6. Undele seismice rezultate au calatorit prin interiorul pamantului fiind inregistrate de diferite statii seismografice.

Cutremurele vulcanice

Dupa cum se vede in fotografia alaturata, eruptia vulcanica si cutremurele au loc aproape simultan. La fel ca si cutremurele, sunt regiuni vulcanice importante, cum ar fi vulcanii Hawaiieni. In cuida aceste legaturi tectonice intre vulcani si cutremure……Aceste cutremure care pot fi asociate cu miscarile vulcanilor sunt relativ rare si se impart in trei categorii: i) explozii vulcanice; ii) cutremure superficiale, pornind din miscarile magmei si iii) cutremure tectonice.

Cutremure de prabusire

Acestea sunt cutremure mai mici ce se produc in mine si caverne subterane. Cauza principala este prabusirea acoperisului minei sau pesterii. Un lucru de observat este asa-numita "explozie a minei" care produce valuri seismice. Astfel de cazuri s-au intalnit in Canada si mai ales in Africa de Sud. Cutremurele de prabusire se produc uneori si datorita alunecariolor masive de pamant. Spre exemplu pe 25 aprilie 1974 de-a lungul raului Mantaro, Peru, s-au produs valuri seismice echivalente cu un cutremur de magnitudine 4.5. Volumul alunecariolor a fost de 1.6x109 metri cubi si a omorat in jur de 450 de oameni.

Large Reservoir-Induced Earthquakes

Ideea ca cutremurele pot…..nu este noua. In 1870, U.S. Corps of Engeneers au respins cererile de stocare a apei in Marea Sarata din sudul Californiei pe locuri unde o astfel de actiune ar cauza cutremure….

Sursele provocari cutremulelorSursele provocarii cutremurelor

Observatiile de teren au aratat ca schimbarile bruste in structura rocilor e un fenomen comun. In unele locuri un tip de roci poate fi vazut butting up impotriva altei roci de un alt tip de-a lungul liniei de contact. Asemenea offsets ale structurii geologice sunt numite "greseli", factori provocatori. Acestea se pot situa in lungime de la cativa metri la mai multi Kilometrii si pe hartile geologoce sunt desenate ca linii continue sau intrerupte (vezi foto). Prezenta unor asemenea "greseli" indica faptul ca, la un moment dat, in trecut, au avut loc de-a lungul lor diferite miscari. Astfel de miscari putaei fi ori alunecari usoare, care nu produc miscari de pamnt, ori rupturi bruste, acestea fiind cutremurele. In contrast, the observed surface faulting of most shallow focus earthquakes is much shorter and shows much less offset.??? Intr-adevar, in majoritatea cutremurelor, rupturile nu ies la suprafata si consecinta nu este direct vizibila. Hartile geografice si lucrarile geofizice intreprinse au aratat ca ??? faults seen at the surface sometimes extend to depths of tens of kilometers in the Earth's crust.Majoritatea "greselilor" indicate pe harti sunt inactive. Oricum, unele "greseli" active sunt descoperite in timpul unui cutremur. Fortele locale distructive din pamant pot exista acolo de mult timp si procesele chimice ce implica miscari ale apei ar fi vindecat rupturile, in special cele adanci. O astfel de "greseala" inactiva nu este locul unui cutremur si nu va fi vreodata.In seismologie si ingineria cutremurului, interesul primar este desigur pentru "greselile" active, inaintea asteptarii producerii unor deplasari de roci. Multe astfel de "greseli" se afla in zone bine definite ale pamantului cum ar fi crestele din mijlocul oceanelor si lanturile de munti tineri. Asemenea deplasari ale "greselilor" pot avea loc din regiuni fara activitate tectonica.Intr-un cutremur deplasarile "greselilor" pot fi aproape pe orizontala asa cum s-a intamplat in 1906, in San Francisco, dar cel mai des intalnite sunt miscarile pe verticala cum au fost cele din 1954, in Nevada, Dixie Valley.

Clasificarea faliilor

Aceasta clasificare depinde doar de geometria si directia relativa a alunecarilor. Sunt schitate in fotografie diferite tipuri. Din punct de vedere geometric putem vorbi de unghiul pe care-l face suprafata "greselii" cu planul orizontal, unghi rezultat in urma scufundarii pamantului, iar din

punctul de vedere al directiei vorbim de faptul ca linia "greselii" este indreptata relativ spre nord; aceasta directie este numita "lovitura". "Alunecarea loviturii" numita si "greseala" translucenta, implica deplasarea rocilor laterale paralel cu lovitura. Daca atunci cand stam pe o parte a "greselii" si vedem miscarea pe cealalta parte este de la stanga la dreapta, "greseala" transcurenta lateral-dreapta. Similar o putem identifica si pe cea lateral-stanga. "alunecarea infundata" este o miscare in mare parte paralela cu cea a "greselilor" avand totusi o deplasare verticala. O "greseala" normala este cea in care roca de deasupra suprafetei inclinate se misca in jos relative to the underlying??? "Greselile" cu alunecare in mare parte verticala sunt incluse in acesata categorie. "greseala inversa" este cea in care crusta de de-asupra suprafetei inclinate se misca in sus sub the block below the fault???. "Greselile impinse" sunt incluse in aceasta categorie, dar in general sunt limitate la cazurile in care unghiul de infundare este mic. In majoritatea cazurilor alunecarea este un amestec de alunecare-lovita si alunecare-infundata, si este numita "greseala oblica".

Incretiri tectonice(Tectonic creep)

De mai bine de zece ani se stia faptul ca deplasarile in zonele de "greseli" se produc nu numai in urma unei rupturi instantanee rezultand cutremurul, dar si de usoare alunecari ale diferitelor parti ale "greselilor". Acest lucru se numeste incretire tectonica. Viteza alunecarii variaza de la cativa milimetrii pe secunda la mai multi centrimetri pe secundaCele mai bune exemple ale unor incretiri sunt cele din zona San Andreas, langa Hollister, California, unde o crama s-a deformat usor; in oras, strazile, gardurile are being offset. ??? In estul San Francisco-Bay-ului multe cladiri au fost avariate in urma alunecarilor usoare de terenAlunecari orizontale au mai fost detecatate si in alte locuri ale lumii cum ar fi in nordul Anatoliei, in Ismetpasa, Turcia, sau de-a lungul Iordanului, in Israel. In general, astfel de episoade ale alunecariilor sunt aseismice - adica nu produc cutremure locale.Se discuta adesea despre faptul ca un cutremur devastator nu va fi generat de o alunecare subterana usoara, pentru ca din cauza crustei rocile nu se mai pot intinde fara o ruptura brusca. Oricum, este acceptat si un alt punct de vedere. Poate ca rocile cristaline elastice din adancul crustei si energia acumulata pentru a fi eliberata intr-un cutremur, materialul slab din gropi(gouge???) este carat de roci adiacente mai puternice, intr-o parte si dedesubt. Asta ar insemna ca alunecarea usoara in groapa observata la suprafata indica faptul ca in rocile subterane este stocata o anumita cantitate de presiune.Un cutremur de adancime paote rezulta in urma unei rupturi bruste dar care la suprafata ar fi redus. In portiunile unde alunecarile sunt mici sau nu exista, cutremurele adesea au intensitate maxima. Prezicerea unui astfel de fenomen se poate face dupa producerea unui cutremur langa locurile in care sunt frecvente alunecarile. Cateodata alunecarile aseismice se pot observa la suprafata pamantului de-a lungul unei rupturi care a produs un cutremur insemnat. Spre exemplu, in 1966 pe 27 iunie langa Parkfield, California, a avut loc un cutremur, iar la cateva zile dupa acesta pavajul strajulor s-a ridicat cu cativa centrimetrii. Acest lucru a fost cauzat probabil de post-socuri si de cedarea partilor subtiri de la suprafata rocilor datorita presiunii tectonice din regiune. Este clar ca alunecarea usoara, cand are loc in zone cu cladiri inalte, poate avea

consecinte economice nefavorabile(neplacute). Acesta e un motiv in plus pentru ca anumite cladiri nu ar trebui construite de-a lungul "greselilor".

Undele seismiceUnde seismice

Trei tipuri de baza ale undelor elastice produc cutremurele distrugatoare. Acestea sunt unde similare cu cele din apa sau din aer. Din cele trei, doar doua propaga odata cu ele si corpuri solide de roca. Cea mai rapida dintre aceste unde este numita unda primara sau pur si simplu unda P. Miscarea ei este aceeasi cu unda suntetului; in timp ce se imprastie, dilata si comprima simultan roca. Aceste unde P, la fel ca undele sunetului sunt capabile sa treaca atat prin roci solide, cum ar fi muntii de granit, cat si prin material lichid, cum ar fi magma vulcanica sau apa oceanelor. Cea de-a doua unda este unda secundara sau unda S. Cand o unda S se propaga taie roca formand unghiuri de 90 de grade cu directia in care merge. Totusi, la suprafata pamantului, undele S pot produce miscari verticale cat si orizontale. Undele S nu se pot propaga in substante lichide, cum ar fi oceanele si amplitudinea este redusa considerabil cand strabate sol noroios.

Viteza actuala a undelor seismice P si S depinde de densitatea si de proprietatile elastice ale rocilor si solului prin care trec. In majoritatea cutremurelor, undele P sunt primele care se simt. Efectul este similar cu cel al unei explozii sonice(sonic boom) care zgaltaie si sparge geamurile. Cateva secunde mai tarziu soseste si unda S astfel incat miscarea pamantului este si verticala si orizontala. Aceasta unda S are cel mai distructiv efect asupra cladirilor.

Al treilea tip de unda este numita unda de suprafata pentru ca miscarea sa este limitata doar la suprafata pamantului. Asemenea unde seamana cu valurile produse de vant pe suprafata unui lac. Undele seismice de suprafata se impart in doua tipuri: unde-iubire si unde Rayleigh. Miscarea undelor-iubire seamana cu cele S, doar ca nu se deplaseaza si pe verticala, ci doar pe orizontala intr-un plan paralel cu suprafata pamantului, formand unghiuri de 90 de grade pe directia propagarii. Undele R au acelasi efect ca valurile oceanice, maturand din calea lor rocile, cu miscari verticale si orizontale, intr-un plan vertical cu directia deplasarii undelor. Fiecare bucatica de roca se misca sub forma unei elipse pe masura ce unda R trece.Undele de suprafata se deplaseaza mai incet decat undele S si P, iar dintre cele doua unde de suprafata, unda-iubire se misca mai repede decat cele R. Cand undele P si S trec din stratul de roci in crusta, sunt reflectate si refractate, cum se vede in fotografie. De asemenea, cand o unda este reflectata sau refractata, o parte din

energia unui tip de roca trece odata cu unda in alt tip de roca. Cand undele S si P ajung la suprafata pamantului, majoritatea energiei ce o au sete reflectata inapoi in crusta, astfel incat suprafata este afectata aproape simultan de miscari de urcare si de coborare. Din acest motiv au loc la suprafata cutremure considerabile, uneori cu amplitudine dubla decat ar fi normal. Dupa mai multe cutremure, lucratorii din mine au raportat miscari mai mici, decat cei de la suprafata. Puterea undelor seismice de toate tipurile este diminuata datorita proprietatilor non-elastice ale rocilor si solului. Undele S sunt mai atenuate decat cele P, dar pentru amandoua atenuarea creste cu cat frecventa creste. Descrierea fizica este aproximatva si, desi s-au verificat indeaproape undele inregistrate de seismografe de la o distanta considerabila de sursa undelor ("terenul indepartat"), nu se pot explica detaliile importante ale miscarii grele din apropierea centrului unui cutremur mare ("terenul apropiat").Un cutremur este format dintr-o varietate de unde seismice care nu se pot distinge si sursa energiei seismice este imprastiata pe o suprafata mare. Acest lucru face ca distingerea undelor P, S si a celor de suprafata sa nu fie usoara. Oricum, in ultimii ani, in urma unor studii interne si realizarea unor modele tectonice, s-a progresat in clarificarea acestor probleme. Undele seismice sunt afectate atat de conditia solului cat si de topografie.

Mecanismul cutremurelorMecanismul distrugator al cutremurelor

Sunt mai multe cauze distrugatoare:a) fortele inertiale generate de miscarile serioase ale pamantuluib) earthquake induced firesc) schimbari in proprietatile fizice ale soluluid) deplasari directe ale placilor tectonicee) landslides??? Sau alte miscari superficialef) unde seismice cum ar fi tsunami sau miscari ale substantelor fluide "seiches"???g) distrugeri cauzate de mari schimbari tectonice, de inaltarea pamantului.Din aceste categorii, de departe cel mai periculos si mai raspandit cutremur, insotit de nenumarate pierderi de vieti, este cel cauzat de miscarile puternice ale pamantului.

Cutremur si foc

Amintrea marii conflagratii cea a urmat dupa cutremurul din 1906 in San Francisco si 1923 in Tokio este inca vie. In 1906, San Francisco, doar 20% din pierderi au fost cauzate de miscarea pamantului. Focul ce a urmat, in trei zile a distrus 12 km patrati si 521 de blocuri. In 1972 pe 23 decembrie, in Managua, Nicaragua a avut loc un alt astfel de cutremur. Etajul doi al sediului pompierilor (construit in 1964, deci era relativ noua), s-a prabusit,

omorand doi pompieri si ranind altii; focul izbucnit aici s-a intins imediat in intreg orasul si a fost stins abia dupa o saptamana.

Problemele solului

Dupa ultimele cutremure, problemele solului au cauzat mari pierderi economice. Un exemplu clasic este cutremurul din 1964 de la Niigata, Japonia(foto). Acceleratia maxima a fost de aproximativ 0,16 m/s si nu a fost considerata prea mare. Expansiunea orasului Niigata a cuprins si zona raului Shinano. Dar 3018 case au fost distruse si 9750 au fost avariate datorita craparii si asezarii inegale a pamantului. In jur de 15000 de case au fost inundate si au murit 26 de oameni in urma prabusirii barajului de pe raul Shinano.

Deplasari la suprafata

Poate ca deplasarile la suprafata sunt cel mai inspaimantator aspect al cutremurelor pentru oameni. Oricum, in comparatie cu miscarile puternice de pamant, deplasarile sunt rare. Chiar si intr-un cutremur foarte mare, zona expusa la deplasari de suprafata este mult mai mica decat cea afectata de miscarile putenice ale pamantului. Un exemplu foarte clar este cutremurul din 1972 din managua, Nicaragua, unde mai putin de 1% din distrugeri au fost cauzate de deplasarea la suprafata.

Avalansele si landslides

Un exemplu graitor este cutremurul din 31 mai 1970 din Peru, cu magnitudinea de 7,75, care a produs cel mai mare dezastru seismic de pana atunci din emisfera vestica. Urmarea a fost o avalansa, din nordul muntelui Huascaran, continand mai bine de 50 de milionae metri cubi de piatra, zapada si gheata, traversand 15 km pana in orasul Yungay, cu o viteza de aproximativ 320 km/h. Mai mult de 18 mii de oamnei au fost ingropati de vii de aceasta avalansa care a acoperit orasul Ranrahirca si o parte din orasul Yungay.

Inaltarea pamantului

O alta urmare a cutremurelor este inaltarea cutremurelor, dar acest lucru nu a cauzat pierderi de vieti omenesti sau raniri grave. Singura problema importanta sunt distrugerile in domeniul agriculturii, fiind afectate lucrarile de irigare.

Tsunami

Acestea sunt valuri uriase generate de deplasari bruste ale placilor tectonice sub apa, in asociatie cu cutremurele. Datorita marilor cutremure din pacific, acest ocean este predispu la producerea valurilor seismice. Pentru ca un cutremur sa produca un tsunami….

Placile tectonice

Suprafata de exterior a Pamantului este sparta in placi imense de scoarta terestra ,care sunt mobile si se misca pe o manta elastica si fierbinte care imprejmuieste nucleul Pamantului.

Miscarea acestor placi este treptata si neuniforma.Uneori aceste placi se bloceaza la limita dintre ele ,aceste zone purtand numele de falii.In zona faliilor se acumuleaza presiuni uriase care se elibereaza sub forma unui cutremur.in imagine este aratat "Cercul de Foc",cu epicentrele cutremurelor la limite.

In California, placa Nord Americana si placa Pacificului aluneca una sub cealalta de-a lungul sistemului de falii San Andreas.

Miscarea acestor placi este dramatic evidenta in unele locuri.

Locurile pe unde au fost eliberati aburii sunt bine expuse de-a lungul Campiei Carrizo,intindere a faliei San Andreas.Crapaturile scoartei terestre din imagine au aproximativ 130m sau 426ft.

Miscarea placilor si ruperea mecanica pot fi demonstrate cu ajutorul diagramelor.Placile tectonice adiacente sau bucati de placi asupra carora nu se exercita deloc o presiune sau aceasta este foarte mica pot caracteriza o falie inactiva ,una cu continue subductii,una in care energia a fost recent eliberata intr-un cutremur.

De-a lungul timpului de la decenii la milenii,presiunea se strange de-a lungul faliei pana cand ajunge la un punct in care cedeaza.

Alunecarea brusca apare cand presiunea este eliberata creand o miscare asemenea unui cutremur.

Miscarea placii Pacificului de-a lungul faliei San Andreas cara un segment al Californiei costale spre nord-vest, si anume ramasitele Californiei si a zonei de coasta a continentului Nord-American.

Aceasta miscare de alunecare orizontala ,care caracterizeaza falia San Andreas,este numai una din cele trei tipuri de miscari ale faliilor.Celelalte doua sunt miscari de alunecare normala si alunecare inversa.

In imagine se poate observa o miscare de alunecare normala a faliilor.

In aceasta fotografie se poate observa cum arata la suprafata scoartei terestre o miscare de alunecare normala.

Aceasta diagrama reprezinta o miscare de alunecare inversa a faliilor.

Seismicitatea in lumeSe poate calcula pozitia centrului unui cutremur, pornind de la citirea undelor unui cutremur din diferite observatoare seismologice. Astfel, s-a obtinut o schema a cutremurelor din lume(vezi foto.). Cordoane ale activitatii seismice separa portiuni din ocean si regiuni continentale, aproape fara centre seismice. Alte concentratii ale surselor cutremurelor pot fi vazute in oceane, spre exemplu pe centru Oceanului Atlantic si Indian. Aici se afla gigantul sir de munti submarini numiti…….. Eruptiile vulcanice sunt frecvente si cutremurele…….Centre cu dense concentratii seismice cu mai mult de 680 km……., coincid cu insulele cum ar fi cele din Pacific si Caraibe.In vestul oceanului Pacific, intreaga coasta a Americii Centrale si de sud este agitata de multe cutremure, mai mici sau mai mari. In schimb estul Americii de Sud este aproape lipsita de cutremure si poate fi dat drept exemplu la tarile cu seismicitate redusa. In figura se pot observa si alte regiuni cu seismicitate scazuta.In Europa, activitatea seismica e chiar impartita. In sud, Turcia, Grecia, Yugoslavia, Italia, Spania si Portugalia sufera si un mare numar de oameni au murit de-a lungul anilor din cauza cutremurelor. Un cutremur produs in Iberia la 1 noiembrie 1755 a produs un mare tsunami, care a adus moartea a 50000-70000 de oameni in Lisabona (Portugalia) si zonele inconjuratoare; cutremurul s-a simtit si in Germania si Tarile de Jos. In Alicante (Spania) pe 21 martie 1929, au murit peste 840 de persoane si au fost raniti inca cateva sute. S-a raportat distrugerea partiala sau totala a mai mult de cinci mii de case in apropiere de Torrevieja si Murcia. Pe 28 decembrie 1908, un cutremur devastator a lovit Messina, in Italia, provocand 120 000 de morti si nenumarate distrugeri. Cel mai recent (tot in Italia) a fost cel de pe 6 mai 1976, in regiunea Friuli langa Gemona; in jur de 965 persoane au murit si 2280 au fost ranite.Pe 27 decembrie, in Erzincan, Turcia, si-au pierdut viata 23000 de oameni intr-un cutremur major. In ultimii ani au avut loc cutremure ucigatoare similare.Europa din nordul Marii Mediterane este mult mai stabila. Cu toate acestea cutremure distrugatoare au loc din cand in cand in Romania, Germania, Austria si Suedia, chiar si in regiunea Marii Nordului si Scandinavia. Spre exemplu in 1927 pe 8 octombrie, s-a produs un cutremur langa Schwadorf in Austria provocand distrugeri in sudestul Vienei. Acest cutremur s-a simtit si in Ungaria, Germania, Cehia si Slovacia pe o distanta de 250 km de la centrul producerii. Seismicitatea in Marea Nordului este suficient de semnificativa pentru a atrage atentia asupra rezistentei la cutremure a platformelor de aici. Chiar si Marea Britanie a avut de-a aface de lungul timpului cu devastatoarele cutremure. Pe 17 decembrie 1896 s-au produs mai multe cutremure in serie, cauzand distrugerea orasului Hereford, un oras de 4565 locuitori. Au trebuit refacute in jur de 200 de case; suprafata afectata avea peste 1000 km patrati. Cel mai recent cutremur, moderat ca intensitate, a avut loc in Wales pe 19 iulie 1984.Un exemplu al seismicitatii dispersate si fara frecventa este cutremurul din Australia. Aceasta tara are cateva zone cu activitate seismica insemnata. Un interes particular l-a constituit cutremurul din vestul Australiei, in Meckering, pe 14 octombrie 1984.

Centrul cutremurelor

In cutremur, valuri seismice radiaza de la sursa cutremurului, undeva sub pamant. Desi in cutremurele naturale aceasta sursa este imprastiata in piatra, este mai usor sa se specifice ca sursa a cutremurului punctul din care au pornit prima data valurile seismice. Acest punct este numit "centrul cutremurului". Punctul de de-asupra pamantului situat direct peste "centru" se numeste "epicentrul cutremurului".Dar multe centre sunt situate in adancimi superficiale, iar in unele regiuni sunt la o adancime de cateva sute de kilometrii. Astfel de regiuni includ Anzii Sud Americani, Insulele Tonga, Samoa, lantul New Hebrides, Marea Japoniei, Indonezia si antilele Caraibiene. In medie, frecventa cutremurelor in aceste regiuni scade rapid sub 200 km, dar unele centre sunt la 680 km adancime. Pur si simplu arbitrar, cutremurele cu centre de la 70 la 200 km adancime sunt numite "centre intermediare" si cele de la o adancime mai mare "centre adanci". Unele dintre aceste centre sunt localizate departe de regiunea Pacificului, in Hindu Kush, Romania, Marea Egee si undeva sub Spania.Centrele ce se afla la adancimi mici fac cele mai mari pagube, si contribuie cu aproximativ trei sferturi la energia degajata de cutremure in lume. In California, de exemplu, toate cutremurele care au avut loc au fost ce centre de suprafata. De fapt, s-a aratat ca marea majoritate dintre cutremurele din California centrala, au la baza centre aflate la 5 km de suprafata pamantului, si putine sub 15 km adancime.Tot felul de cutremure, mici sau puternice, sunt urmate in orele de dupa aceea sau chiar in lunile urmatoare de numeroase cutremure mai mici. Aceste cutremure se numesc "replici", si la cutremurele mari in intensitate, aceste replici sunt in numar mare. Cutremurul din insula Rat de pe 4 febroarie 1965 a avut in urmatoarele 24 de zile mai mult de 750 de replici.

Statiile de avertizare Statiile Seismice

Sunt incinte speciale, amplasate in locatiile din teren si sunt destinate protejarii senzorilor seismici, a sistemelor de emisie radio si a sistemelor back-up.

Reteaua deTelemetrie.

Asigura infrastructura radio pentru transferul de date in timp real intre locatiile monitorizate din teritoriu si Centrul de Avertizare Seismica (C.A.S.) din Bucuresti.

Centrul de Avertizare Seismica.

-Unitatea de Receptie si Procesare a semnalelor seismice.

Include Sistemul de Receptie a semnalelor radio, Sistemul de Achizitie de Date si Sistemul de Procesare si Monitorizare al semnalelor seismice. Este alcatuita din receptoare radio placi de achizitie de date A/D, modem-uri radio si GSM, calculatoare industriale incinte cu atmosfera controlata etc.

-Unitatea pentru Decizie si Emisie a Semnalului de Avertizare Seismica.

Include calculatoare industriale, soft-uri specializate pentru analiza spectrala a semnalelor seismice, interfete de formare codificata a mesajului de alarmare seismica, statii de emisie radio-paging in cod POCSAG si FLEX, encoder RDS, server GSM pentru SMS-uri, sistem back-up, generator de tensiune independent pentru alimentarea cu energie electrica.

-Reteaua LAN pentru Localizari si Aplicatii Seismice.

Toate echipamentele importate au fost puse in functiune sub directa indrumare a furnizorilor.

La modul general , timpii de avertizare sunt relativ mici , de la cateva secunde la maximum un minut (MEXICO CITY). Totusi, chiar si cateva secunde sunt extraordinar de importante din punct de vedere decizional. S-a constatat ca reactia umana la perceptia unui cutremur este instinctuala . Capacitatea de a rationa este aproape in totalitate inlocuita de instinctul de conservare si exista in primul rand intentia de a fugi din cladire.

Implementarea unui S.A.S. elimina acest comportament, deoarece, de la semnalul de avertizare pana la sosirea undei de soc, sunt disponibile 25-30 de secunde, extrem de utile, interval de timp in care se pot lua deciziile cele mai corecte pentru protejarea vietii.

In cazul unor producatori sau distribuitori de utilitati ( gaz, electricitate, apa, etc. ) intervalul de timp poate fi utilizat pentru oprirea sau intreruperea acestora. Pentru activitatile cu grad ridicat de pericol ( reactoare nucleare, apa grea, combinate chimice, etc.) de asemenea exista timpul necesar pentru intreruperea acestora. La trenuri, timpul de avertizare poate fi folosit pentru decuplarea alimentarii cu energie electrica a liniilor, garnitura oprindu-se de la sine ( este cazul atat al trenurilor de suprafata, cat si al metroului ). Exemplele sunt nenumarate.

Cutremurele care ameninta Capitala sunt evenimente de adancime intermediara, cu magnitudini apropiate de 7 , la o distanta epicentrala aproape fixa de aproximativ 130 km.

Timpul de avertizare se obtine prin urmatoarea logica , transpusa si in practica: in adancime, ( in hipocentru), are loc cutremurul. Prima rezultanta a acestuia este unda " P ", unda de volum longitudinala, de compresie, care atinge suprafata solului in zona

epicentrala. In epicentru este instalat seismometrul racordat prin radio la statia de receptie din Bucuresti.

Socul perceput de seismometru este transpus in unda radio si transmis instantaneu la Bucuresti, unde se da alarma seismica, dupa o analiza spectrala a undei. Dupa un interval de circa 10 secunde se formeaza unda " S " , unda de volum transversala, ce-si incepe deplasarea destructiva in toate directiile, ca o unda sferica.

Diferenta timpului de parcurgere dintre unda epicentrala " P " si unda transversala destructiva " S ", care ajunge la Bucuresti, e intotdeauna mai mare de 25 secunde si poate ajunge pana la 30 de secunde pentru seismele produse la o adancime mai mica si o distanta epicentrala mai mare ( in regiunea Lopatari - Naruja ).

In cadrul I.R.S.A. am conceput un sistem de monitorizare pentru precursorii seismici, urmand sa realizam un criteriu de alarmare in colaborare cu furnizorii nostri de echipamente specifice si sa putem oferi in scurt timp date concrete despre valorile inregistrate in concordanta cu evenimentele seismice.

In urma studiilor efectuate, avand ca referinta marile cutremure din 1940 si 1977, s-a putut demonstra ca mecanismele din hipocentru sunt foarte stabile pentru toate evenimentele seismice, astfel incat o proiectie a nivelului de miscare a Pamantului ce se poate astepta in Vrancea se poate baza mai degraba pe amplitudinea undei epicentrale " P " decat pe o determinare greoaie de magnitudine si adancime. Aceasta trasatura specifica zonei Vrancea a permis construirea S.A.S.

S.A.S. JAPONEZ

Unul dintre primele S.A.S. a fost instalat de-a lungul liniilor de tren japoneze, la mijlocul anilor ’ 50.

Odata cu aparitia trenurilor foarte rapide au putut fi introduse sisteme imbunatatite. Accelerometre de alarma instalate la fiecare 20 km produc alarma daca valoarea de 40 cm/s² a acceleratiei orizontale este depasita. NAKAMURA (1996) a raportat ca sistemul a functionat corect in timpul cutremurului de pamant de la KOBE (17.01.1995, M = 6,9).

Sistemul original, care initial se adresa cailor ferate, s-a transformat intr-un Sistem de Detectie si Alarma Urgenta a Cutremurelor de Pamant (UrEDAS , Noda and Meguro, 1995) , care produce alarme dupa ce apare prima miscare de pamant. Sistemul se bazeaza pe detectarea si clasificarea miscarii undei " P ".

S.A.S. MEXICAN

S.A.S. mexican a fost construit in 1989 si functioneaza din 1991 ca " Seismic Alarm System " (S.A.S.) pentru MEXICO CITY . Douasprezece statii seismice sunt

distribuite de-a lungul Coastei Guerrero la distante de cate 25 km, pe un aliniament aflat la 320 km S-V de Mexico City, unde se produc puternice cutremure de pamant, datorate subductiei platoului Cocos pe sub platoul Nord American. Distanta mare intre epicentru si MEXICO CITY permite timpi mari de avertizare, intre 60 si 75 secunde. Un test critic cu cel mai mare cutremur de la inceputul fazei operationale s-a incheiat cu succes, prin transmiterea semnalului de alarma seismica cu 72 de secunde inaintea sosirii primei miscari puternice de pamant (14.09.1995, M = 7,3).

Cutremurul din 1999 produs in MEXIC, desi extrem de puternic ( M = 7,5 ), a facut doar 15 victime, date fiind programele de educare a populatiei puse in practica dupa cutremurul din 1985 ( M = 8,1 ), care a devastat tara si a lasat in urma 5.000 de victime. De atunci, posturile de radio au difuzat zilnic emisiuni referitoare la comportamentul din timpul unui cutremur, in programa scolara au fost introduse lectii pe aceasta tema, iar politia si alte servicii de securitate au organizat regulat demonstratii care simulau situatia din timpul si ulterioara unui seism. In plus, sistemele de alarma instalate din 1991, care declanseaza alarma cu cateva zeci de secunde inaintea aparitiei miscarii seismice, au avut un rol esential in reducerea drastica a numarului de victime.

S.A.S. TAIWANEZ

SAS taiwanez este bazat pe diferenta de timp intre detectarea evenimentului seismic de catre statiile seismice si sosirea undelor " S " in mari centre urbane apropiate, cum ar fi TAIPEI, la 300 km distanta. Cu 20 km adancimea focala si viteze standard in scoarta terestra, diferenta de timp intre detectia undei " P " si sosirea undei " S " este de aproximativ 17 secunde (TENG , 1997).

Dezvoltarea sistemului este in curs inca din 1992, iar un prototip a fost deja instalat, acesta bazandu-se pe semnalele seismice culese de 12 accelerometre si o statie seismica in HUALIEN.

S.A.S. CALIFORNIAN

S.A.S. au fost cerute pentru CALIFORNIA inca din timpul ultimului secol ( Cooper, 1868 ) Prima propunere realista a fost dezvoltata de HEATON in 1985, dezvoltata in continuare pentru California de Sud de catre acesta si altii in 1996, iar pentru Golful San Francisco de catre Laboratorul National Lawrence Livermore ( Harben,1991 ). Sistemul " AMOES " ( Monitorizarea Automata a Puternicelor Miscari de Pamant ) va imbunatati sistemul actual " CUBE " prin generarea rapida a unor detalii de distributie a miscarilor puternice de pamant si va evolua catre un S.A.S. ( Fort & Standley , 1994 ).

S.A.S. ROMANESC.

Romania , ca seismicitate , reprezinta un caz particular. Seismicitatea in scoarta este impartita variat de-a lungul majoritatii teritoriului, cu magnitudini de obicei mici, (M <

4,8), pe cand epicentrele de seismicitate adanca sunt concentrate intr-o arie restransa, denumita regiune.

Adancimile acestor evenimente se inscriu intr-un interval cuprins intre 70-200 km . Magnitudinile lor pot ajunge pana la M = 8 , asa cum se presupune ca a fost cutremurul din 1802. Riscul pentru Bucuresti este aproape in intregime determinat de cutremurele de pamant de adancime intermediara din regiunea Vrancea .

In ultimii 60 de ani , Romania a suferit 4 cutremure de pamant puternice , cu epicentrul in Vrancea :

-10 noiembrie 1940 (M = 7,7; adancime 160 km)

-4 martie 1977 (M = 7,5; adancime 100 km)

-30 august 1986 (M = 7,2; adancime 140 km)

-30 mai 1990 (M = 6,9; adancime 80 km) .

Evenimentul din 1977 a avut un caracter catastrofic, cu 35 de cladiri cu risc inalt prabusite si 1500 de victime, majoritatea in Bucuresti.

In acest caz, S.A.S. ROMANESC ar fi similar cu S.A.S. MEXICAN, unde originea puternicelor miscari de pamant este restransa la dimensiunea platoului, la o distanta semnificativa de MEXICO CITY. Bucurestiul se afla la o distanta de 130 km de epicentru pentru ambele surse de adancime.

Cum se pot aplica aceste particularitati pentru un S.A.S. in Romania ?

Reprezentarea in plan a puternicelor cutremure de pamant din ultimii 60 de ani arata o forma constanta a radiatiei de unda. Toate cutremurele au planul de ruptura orientat NE - SV . Toate solutiile geometrice arata o axa T aproape verticala. Deoarece unda de radiatie " P " are un maxim pe axa T verticala, toate statiile seismice localizate in zona epicentrala inregistreaza un puternic semnal dat de componenta verticala a undei " P ". Putem considera ca un puternic cutremur in zona Vrancea produce un puternic semnal al undei " P " in statiile epicentrale.

Intrebari si raspunsuir

Acestea sunt doar cateva din intrebarile la care ne-am gandit sau ne vom gandi in

viitor. Multe din aceste intrebari vin gandindu-ne la cutremurele pe care le-am simtit sau

cunoscand riscul seismic local.

Incercam sa oferim cadrelor didactice si personalului cu responsabilitati tehnico-administrative, cunostinte generale si specifice privind seismele si efectele lor asupra dotarilor si activitatilor din sistemul de invatamant, in vederea asigurarii protectiei in caz de cutremur si educatiei pentru pregatirea antiseismica a categoriilor de populatie implicate in procesul instructiv-educativ.

Aceste reguli de baza privitoare la protectia antiseismica sunt in deplina concordanta cu programele si reglementarile in vigoare legate de procesul de invatamant, oferind informatii de natura tehnico-stiintifica si sugerand masuri de protectie arhitectural-constructiva, personala sau de grup, care sa reduca sau sa previna efectele secundare ale cutremurelor.

Cunostintele prezentate sunt corelate cu materialele deja difuzate prin organizatiile de Aparare Civila in rindul locuitorilor din zonele seismice sub forma unor afise, pliante, brosuri ce cuprind reguli de baza de protectie si comportare rationala in caz de cutremur.

Pe baza experientei romanesti si internationale in domeniu, se considera ca informatiile cuprinse in text vor contribui in mare masura la reducerea sau evitarea unor pierderi de vieti si raniri in unitatile de invatamant, a panicii, zvonurilor si dereglarilor procesului de invatamant, ceea ce va contribui la reducerea perioadei de revenire la normal dupa seisme puternice.

Sectiunea privind instruirea cadrelor didactice este elaborata de Institutul de Cercetari in Constructii si Economia Constructiilor-INCERC si PRODMUS S.A., sub coordonarea Sectorului pentru Urbanism si Amenajarea Teritoriului din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului-MLPAT,in cadrul programului de educare a populatiei pentru pregatirea antiseismica.

REGULI DE BAZA PRIVIND PROTECTIA ANTISEISMICA IN CAZ DE CUTREMUR

1. CE TREBUIE SA INTREPRINDETI ANTICIPAT PENTRU PREVENIREA UNOR AVARIERI, ACCIDENTARI SI RANIRI INTR-O SITUATIE DE CUTREMUR ?

Aceste recomandari se adreseaza in principal cadrelor didactice, de conducere si personalului tehnic-administrativ din institutii, urmand a fi concretizate in sarcini de serviciu judicios distribuite. Este util insa ca si elevii, studentii si restul populatiei sa cunoasca scopul diferitelor masuri care se intreprind, spre a intelege sensul protectiei antiseismice si a participa la unele din ele:

Identificati mobilierul si obiectele grele care atarna peste pupitre, mese, paturi, locuri circulante, ce pot cadea peste acestea, inlocuiti-le cu altele mai usoare, fixati-le contra detasarii sau mutati-le astfel incat sa nu va pericliteze viata sau integritatea in caz de oscilatii sau cadere (lampi grele, tablouri, oglinzi, vaze, boxe, acvarii, material didactic, calculatoare, dulapuri, rafturi, etajere, etc.).

Asigurati piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse si inalte intre ele, si prin prindere de un perete, grinda solida, mai ales la etajele superioare si in locurile unde se aglomereaza de obicei copiii etc.

Amplasati toate aparatele grele pe rotile astfel incat sa nu fie in vecinatatea iesirilor din incaperi sau coridoare, spre a nu le bloca prin deplasari, la seisme.

Amplasati obiectele fragile si valoroase intr-un loc ma jos si sigur, iar vasele mari pentru chimicale si combustibili, in dulapuri in care sa nu se poata rasturna, in incaperi in care nu se aglomereaza elevii si nu exista pericol de comunicare si incendiu.

Limitati deplasarile echipamentelor tehnice si utilitare mari in asa fel incat in caz de cutremur, racordurile sa nu sufere deteriorari si sa se degaje gaze, sau sa se scurga combustibili, apa, chimicale etc.

Verificati periodic tavanele, podul, acoperisul, balcoanele, cornisele, calcanele, terasa si invelitoarea, astfel incat la seisme sa nu cada caramizi, placaje, tencuieli, ornamente, tigle, jardiniere asupra intrarilor, asupra aleilor inconjuratoare, strazilor sau la vecini.

Procedati similar fata de elementele care ar putea sa cada dinspre cladirea invecinata, inclusiv din imbinarea cu blocul alturat sau gardul de zid al vecinilor.

Consultati un specialist in structuri de rezistenta, cu privire la tipul si starea peretilor despartitori nestructurali, spre a nu prinde de acestia obiecte grele sau pentru a preveni caderea lor peste ocupanti.

Este recomandabil sa aveti in spatiile comune extinctoare, amplasate in locuri cunoscute si accesibile, langa surse potentiale de incendiu si sa stiti cum sa le utilizati, conform normelor PSI.

Este util sa aveti depozitate grupat, intr-un loc cunoscut, o rezerva speciala de alimente uscate si conserve, apa de baut, o trusa de prim ajutor cu medicamente, lanterne, un radio si baterii utilizabile in caz de urgenta si de intreruperea alimentarii cu energie electrica etc. pentru 3 zile.

Asigurati usile dulapurilor cu inchizatori eficiente la oscilatii, astfel incat vesela depozitata sa nu produca accidente.

Retineti locul de amplasare al comutatoarelor, sigurantelor, robinetelor generale si locale pentru electricitate, apa si gaze si modul lor de manevrare, astfel incat la nevoie, dupa seism, sa puteti lua unele masuri minime de interventie de urgenta (inchidere/deschidere). Pastrati la indemana truse de scule adecvate.

Informati-va despre indeplinerea obligatiilor legale ale detinatorilor de cladiri privind:

- evaluarea rezistentei antiseimice actuale a structurii cladirii;- reparatiile si consolidarile necesare;- proiectarea si executarea lucrarilor necesare;- asigurarea pentru daune seismice, forme si taxe necesare.Nu uitati ca timpul actioneaza si asupra cladirilor proiectate si executate spre a

rezista la seisme si ca viata dvs. depinde de masurile luate!Adresati-va numai institutiilor autorizate in acest scop, respectand prevederile si

termenele legale, mai ales daca la seismele precedente structura cladirii a manifestat deficiente sau sensibilitati.

Semnalati celor in drept si insistati sa se intreprinda masuri de control, intretinere si reparatii pentru oprirea degradarii unor fundatii, ziduri, acoperisuri, calcane, cornise, cosuri de fum, repararea si ancorarea cu tiranti.

Recomandati cadrelor didactice, personalului si elevilor sa retina in memorie particularitatile localitatii, cartierului si imprejurimilor locuintei, ale drumului pe care se deplaseaza zilnic la scoala sau acasa, avand in vedere eventualele pericole descrise in cele ce urmeaza:

-Caderea unor elemente de constructie nestructurale (ziduri, caramizi, tencuieli, placaje, ornamente, cosuri de fum, cornise, parapeti, etc.);

-Spargerea si caderea unor geamuri, in special la cladirile inalte;-Caderea unor obiecte, mobilier, etc.;-Caderea unor stalpi si linii electrice;-Incendii rezultand din scurt circuite, conducte de gaze rupte, rasturnarea unor

instalatii de gatit si incalzit, etc.-Alunecari de terenuri, avalanse in zona muntoasa, lichefierea unor terenuri

nisipoase.Obisnuiti-va sa va ganditi la protectie si atunci cand va aflati in alta situatie (in

concediu, in alta localitate, la spectacole, in vizita, etc.).Discutati cu toti membrii familiei despre procedura utilizata in caz de cutremur.

Consultati brosurile despre protectia antiseimica in diferite situatii.

Explicati anticipat adultilor si minorilor modalitatile de autoprotectie in caz de cutremur si recomandati exersarea periodica, ordonata, a unor astfel de masuri in spatiile de invatamant.

In scopul asigurarii controlului si autoritatii cadrelor didactice responsabile, se va selecta dupa caz modalitatea cea mai indicata pentru fiecare categorie de varsta. De exemplu, elevii pot fi solicitati sa execute autoprotectia sub banca/masa iar cadrul didactic va sta in picioare sub un element de constructie rezistent (grinda, toc de usa), spre a controla vizual si prin sfaturi, inspirand curaj. Pot fi insa cazuri concrete in care se va da catre toti ocupantii o singura modalitate de autoprotectie adecvata situatiei constructiei respective.

Explicati anticipat adultilor si minorilor ca in cazuri speciale se poate proceda la evacuarea cladirii dupa un seism puternic, dar aceasta se va efectua in liniste, ordonat, fara aglomerare si numai din dispozitia celor anume desemnati de conducere, dupa verificarea cailor de iesire si a faptului ca pericolele (hazardurile) de afara nu sunt mai mari decat la ramanerea in interior.

Efectuati periodic exercitii de evacuare controlata din diferite spatii, in corelare si cu recomandarile organelor de aparare civila sau a celor de prevenire si stingere a incendiilor.

2. CE TREBUIE SA FACETI IN TIMPUL UNUI CUTREMUR PUTERNIC?

Aceste recomandari se refera la o multitudine de situatii care se pot regasi in mod frecvent atat intr-o cladire de invatamant cat si in mediul construit inconjurator, pe durata calatoriilor zilnice, sau in locuri publice. Utilizatorii acestor recomandari pot fi deopotriva copiii sau adultii.

Pastrati-va calmul, nu intrati in panica, linistiti-i si pe ceilalti, protejati copiii, batranii si femeile. Nu va speriati de zgomotele din jur.

Preveniti tendintele de a se parasi sala de clasa, de curs, laboratorul, locuinta etc. deoarece durata redusa a fazei seismice initiale va face ca faza puternica a miscarii sa surprinda grupurile de persoane pe scari, in aglomeratie si panica, conducand la accidente nedorite.

Daca va aflati in fata unei cladiri, ramaneti departe de aceasta, feriti-va de tencuieli, caramizi, cosuri, parapete, cornise, geamuri, care de obicei se pot prabusi in strada.

Daca va aflati inauntru ramaneti acolo, departe de ferestre care se pot sparge, stati inspre centrul cladirii, langa un perete structural rezistent.

Protejati-va sub o grinda, toc de usa solid, birou, masa, iar copiii sub bancile din clasa sau mese, care sunt suficient de rezistente spre a feri de caderea unor lampi, obiecte, mobile suprapuse, tencuieli ornamentale etc.

(Consultati anticipat, in masura posibilitatilor, un specialist in structuri de rezistenta ,spre a cunoaste care sunt elementele rezistente).

Sprijiniti-va cu palmele pe podea sau tineti-va cu mainile de piciorul mesei sau tocul usii, spre a va asigura stabilitatea.

In lipsa unor astfel de posibilitati de a va mentine sub soc stabilitatea, va puteti proteja stand la podea langa un perete solid, ghemuit pe genunchi si coate, cu fata in jos: cu palmele impreunate va veti proteja capul (ceafa), iar cu antebratele pe lateral, fata.

Profesorii vor indica elevilor oportunitatea si maniera corecta de a aplica aceste masuri si vor inspira increderea in eficienta autoprotectiei.

Inchideti sursele de foc cat puteti de repede, iar daca a luat foc ceva, interveniti imediat dupa ce a trecut socul puternic.

Daca sunteti intr-un atelier, aplicati imediat, dupa caz, masurile de protectie specifice locului dvs. de activitate.

Nu fugiti pe usa, nu sariti pe fereastra, nu alergati pe scari, nu utilizati liftul, dar – daca puteti – deschideti usa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, in vederea eventualei evacuari dupa terminarea miscarii seismice si verificarea starii scarilor si a zonei de la iesire. Evitati aglomeratia.

Nu alergati in strada sau pe strada, deplasati-va calm spre un loc deschis si sigur, feriti-va de versantii de unde pot cadea roci sau de unde pot avea loc alunecari de teren.

Daca seismul va surprinde in autoturism, opriti-va cat puteti de repede intr-un loc deschis, evitand cladirile prea apropiate de strada, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene si stati inauntru. Feriti-va de firele de curent electric cazute.

Daca sunteti intr-un mijloc de transport in comun sau in tren, stati pe locul dvs. pana se termina miscarea seismica. Conducatorul trebuie sa opreasca si sa deschida usile, dar nu este indicat sa va imbulziti la coborare sau sa spargeti ferestrele.

In metrou pastrati-va calmul si ascultati recomandarile personalului trenului, daca acesta s-a oprit intre statii in tunel, fara a parasi vagoanele.

Daca va aflati intr-un loc public cu aglomerari de persoane (teatru, cinematograf, biserica, stadion, sala de sedinte) nu alergati catre iesire; imbulzeala produce mai multe victime decat cutremurul. Stati calm si linistiti-va vecinii de pe rand.

3 . CE TREBUIE SA FACETI DUPA UN CUTREMUR PUTERNIC? Aceste recomandari privesc actiuni deosebit de importante de revenire la normal

dupa impactul seismic prin colaborarea tuturor celor implicati.Importanta revenirii cat mai rapide la situatia anterioara este subliniata si de

necesitatea de a utiliza in unele cazuri spatiile de locuit sau scolile ca centre de prim-ajutor, evacuare-cazare temporara pentru alte persoane, daca exista zone invecinate grav afectate de seism.

Nu plecati imediat din spatiul in care va aflati. Acordati mai intai primul ajutor celor afectati de seism. Calmati persoanele speriate si in special copiii de varsta mai frageda.

Ajutati-i pe cei raniti sau prinsi sub mobilier, obiecte sau elemente usoare de constructii cazute, sa se degajeze. Atentie! Nu miscati ranitii grav (daca nu sunt in pericol imediat de a fi raniti suplimentar din alte cauze), pana la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat; ajutati-i pe loc. Curatati caile de circulatie de cioburi sau substante toxice, chimicale varsate, alimente, etc.

Ingrijiti-va de siguranta copiilor, bolnavilor, batranilor, linistiti-i, asigurandu-le imbracaminte si incaltaminte corespunzatoare sezonului, in vederea unei eventuale evacuari din cladire pentru o anume perioada, de la cateva ore la cateva zile.

Nu utilizati telefonul decat pentru apeluri la salvare, pompieri, sau organisme cu insarcinari oficiale, in privinta interventiei post-seismice, in cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele necesare altor actiuni.

Ascultati numai anunturile posturilor de radioteleviziune oficiale si recomandarile de actiune imediata ale organismelor in drept.

Verificati preliminar starea instalatiilor electrice, de gaz, apa, canal, verificati vizual si starea constructiei in interior.

In caz de avarii constatate, inchideti pe masura posibilitatilor alimentarea locala sau generala si anuntati imediat dupa aceea institutia de specialitate pentru interventie. Nu utilizati foc deschis pana nu ati verificat daca nu sunt scapari de gaze. Nu folositi in acest scop chibrituri sau brichete.

Parasiti calm cladirea numai dupa seism, pentru a permite verificarea cladirii fara a lua cu dvs. lucruri inutile; verificati mai intai scara si drumul spre iesire.

Pentru orice eventualitate, preveniti ranirea provocata de caderea unor tencuieli, caramizi, etc la iesirea din cladire utilizand o casca de protectie sau ,in lipsa acesteia, un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geanta, ghiozdan, carti groase, etc.).

Daca la iesire intalniti usi blocate, actionati fara panica pentru deblocare. Daca nu reusiti, iar acestea au vitraj, procedati cu calm la spargerea geamului si curatirea ramei si zonei de cioburi, utilizand un scaun , o vaza, etc.

Evitati cladirile grav avariate, cu exceptia unor cazuri de ajutor sau salvare ce trebuie intreprinse cu un minim de masuri de securitate si fara riscuri inutile. Evitati sa fiti confundat cu raufacatorii patrunsi in astfel de cladiri, nu aglomerati zonele calamitate fara rost. Deplasati-va intr-un loc deschis si sigur (parc, stadion, etc.).

Fiti pregatiti psihic si fizic pentru eventualitatea unor socuri ulterioare primei miscari seismice (replici), dar fiti constient ca aceasta se petrece in mod natural, cu intensitati variabile, fie in cateva ore, fie peste zile, saptamani sau luni. Numai intr-un numar redus de cazuri socul ulterior este mai puternic decat primul.

Pentru cutremurele de Vrancea, specialistii vor putea aprecia relativ rapid, pe baza inregistrarii miscarii respective, daca energia consumata indica un eveniment puternic de o anumita magnitudine si veti fi informati; este dificil totusi de evaluat probabilistic daca eventuala energie presupus neconsumata se va degaja ulterior brusc sau treptat si in ce succesiune din domeniul timp.

Ascultati in primul rand aprecierile specialistilor seismologi romani, buni cunoscatori ai activitatii focarului din Vrancea, care vor fi transmise suficient de repede prin mijloacele de informare in masa nationale si care trebuie considerate ca singurele surse de informare credibile.

In zonele care pot fi afectate de cutremurele locale, se pot uneori produce seisme mai mici de-a lungul unei anumite perioada de timp dupa socul principal, dupa care, de regula, activitatea seismica se reduce.

Dupa parasirea ordonata a cladirii cautati sa obtineti informatii corecte depsre intensitatea miscarii si efectele sale si verificati mai intai afara si apoi – cu precautii – si in interior, de regula ziua, starea structurii si a altor elemente si obiecte care ar putea provoca raniri prin caderea lor.

Nu ascultati sfaturile unor asa-zisi specialisti necunoscuti care apar ad-hoc.Prezenta unui specialist in structuri de rezistenta de a carui competenta nu va

indoiti, poate reduce unele incertitudini in acest context si va poate servi de ghid in analiza vizuala a cladirii si decizia finala de evacuare sau revenire.

Informati-va cum trebuie sa procedati pentru inregistrarea in termeni legali a daunelor complete (structurale si nestructurale) produse de cutremur, in vederea despagubirii prin sistemul de asigurari, inclusiv pentru evaluarea de catre specialisti a starii post-seismice a structurii cladirii si operatiunile de proiectare si executie a reparatiei sau consolidarii.

Nu trebuie sa dati crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice si urmarile lor, ascultati posturile de radio si televiziune, utilizati doar informatiile si recomandarile transmise oficial, receptionate direct de dvs. si nu din auzite. Dati concursul dvs. organizatiilor de interventie post-seismice, la analiza starii constructiilor, si la celelalte activitati, intreprinse de organele in drept.

Experienta cutremurelor precedente a dovedit ca este util sa aveti cunostinte necesare supravietuirii pana la interventia echipelor de salvare in cazul unei situatii extreme in care, de exemplu, ati fi surprins sub niste daramaturi, mobilier rasturnat sau intr-o incinta (spatiu) blocata, prin intepenirea usilor sau din alte cauze.

In primul rand trebuie sa fiti calmi, sa ii linistiti pe cei socati, sa nu permiteti reactii de panica, sa acordati prim ajutor celor raniti, iar daca dvs. sau alta persoana din grup are posibilitatea de miscare, sa faceti un mic plan de salvare.

Deblocarea caii de acces se poate incerca numai daca prin aceasta nu se inrautateste situatia (de exemplu prin miscarea daramaturilor sau mobilierului). O varianta clasica de comunicare cu cei din afara, care intotdeauna vor concentra personal specializat si aparate de ascultare ca sa identifice locurile cu persoane blocate, este sa bateti la intervale regulate cu un obiect tare in conducte invecinate sau in peretii incintei, iar daca ati stabilit controlul verbal, furnizati informatiile cerute si cereti prim-ajutor necesar.

La evacuare dati prioritate celor raniti sau copiilor, batranilor, femeilor, si ascultati recomandarile slavatorilor.

Nu va preocupati de durata pana la salvare, deoarece in astfel de conditii, desi timpul pare nesfarsit, corpul uman isi mobilizeaza resurse nebanuite pentru a trece peste o perioada critica. In acest mod se explica durate extreme de rezistenta de sute de ore in conditii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, inregistrate in tara noastra in 1977 si in mod similar in intreaga lume.

4 . POSIBILITATI DE TRANSMITERE A CUNOSTINTELOR

NECESARE PENTRU PROTECTIA ANTISEISMICA In tara noastra, activitatea seismica nu ne expune unor cutremure puternice atat de

des ca in Japonia, SUA, China, Turcia etc. Prin urmare, este variabil numarul celor care au experienta comportarii la un cutremur real. Copiii nascuti in perioada dintre doua mari cutremure nu au deloc experienta proprie. Scoala si familia pot sa compenseze aceasta lipsa de informatii prin cunostinte transmise corespunzator varstei concrete a seismicitatii tarii noastre, a localitatii si starii constructiilor din zona respectiva.

Analizand programele scolare generale si de specialitate, se constata ca, referitor la cutremure, cunostintele oferite sunt foarte reduse si insuficiente. Mai multe informatii ofera presa, literatura, radioul, televiziunea, desi nu intr-un mod unitar si adecvat varstelor scolare. In aceste conditii, elevii primesc informatii disparate, din partea mijloacelor de informare in masa mentionate, din familie, de la prieteni, fara a fi siguri de caracterul stiintific al acestora. Numai cateva facultati de profil tehnic (geografie-geofizica, constructii) au in programa probleme de seismologie si efectele cutremurelor. Cetatenii fara studii superioare din specialitatile mentionate, ies din scoala nepregatiti stiintific pentru viitoarele cutremure puternice. O cantitate minima de cunostinte generale poate fi predata in scoala, fie la obiectele stiintelor naturii si tehnice, fie in orele speciale de dirigentie, educatie fizica, etc.Ex. de tematica :

- cutremurele ca fenomene naturale, miscari de pamant;- seismicitatea tarii cu localizarea zonei Vrancea; sunt posibile cutremure puternice

ce se vor simti mai cu seama in sudul si estul tarii;- ce se poate intampla cu unele cladiri vechi la cutremure (exemple 1977);- importanta unei comportari normale in caz de cutremur ca si in cazul unui alt

fenomen natural (ploaie, ninsoare, furtuna) fara panica, fuga, aglomerare, zvonuri, etc.Cunostintele ce se vor transmite elevilor vor urmari ca acestia sa cunoasca anticipat

modul de manifestare al unui cutremur in conditiile concrete ale zonei seismice, amplasarii si alcatuirii cladirii scolare respective si modul de comportare recomandabil. Comportarea in scoala va diferi de cea din familie, in principal prin existenta grupului si a mai multor clase, cu o reactie dificil de controlat fara o pregatire dinainte de cutremur, aceasta situatie prezentand atat avantaje cat si dezavantaje. Nivelul de detaliere va fi corelat cu varsta, cunostintele generale dobandite pana atunci si in orice caz se vor folosi numai surse informative oficiale sau specialitati in domeniu. Cadrele didactice se vor documenta in mod corespunzator spre a raspunde curiozitatii specifice a elevilor.

Orientativ, elevii pot fi informati despre o serie de elemente utile pregatirii antiseimice, preluand informatii din ghidul practic, cum ar fi:

- intensitatea seismica maxima posibila in localitatea lor, conform hartii oficiale de zonare seismica. (Elevii din clasele superioare pot fi informati si depre efectele caracteristice fiecarui grad, conform scarii de intensitate modificata sau scarii MSK);

- durata unui cutremur de Vrancea poate fi mai mare (1-2 minute), in timp ce a seismelor de suprafata - cateva zeci de secunde;

- particularitati ale geologiei locale care pot pune unele probleme (versanti abrupti cu rostogoliri de roci, alunecari de teren, baraje in vacinatate sau amonte de localitate, terenuri nisipoase sau loessoide, unde pot avea loc lichefieri sau prabusiri, etc).

- faptul ca structurile noi sunt calculate sa reziste la seisme;- tipul constructiei scolare (in cadre, in zidarie, tip nou, tip vechi, inaltimea sa),

faptul ca in mod normal apar unele oscilatii mai mari daca structura este tip flexibil, faptul ca unii pereti se pot fisura fara a prezenta pericol imediat;

- locurile din cladiri si din imprejurimi, unde exista pericolul de a cadea parapete, cornise, cosuri de fum, dulapuri, rafturi de carti, materiale didactice si care trebuie evitate in cazul evacuarii organizate sau trecerii ulterioare pe langa ele;

- locurile organizate special pentru evacuarea organizata in cazuri deosebite;

-locurile sau laboratoarele unde pot izbucni incendii care trebuie evitate in perioada critica; totdata trebuie participat la stingerea incendiilor mici si evacuarea unor materiale dupa cutremur, in mod organizat, sub conducerea cadrelor didactice;

- faptul ca omul simte vibratiile date de cladire la cutremur si acestea il pot impiedica sa actioneze si sa se deplaseze liber in mod sigur, ii creaza o stare de neliniste, uneori frica. Din aceste motive, cat si din cele privind pericolele de accidente, de unele corpuri in cadere, este recomandabila ramanerea in cladire si evitarea lovirii de catre elementele nestructurale in cadere (ornamente, dulapuri zvelte, lampi, material didactic) prin adapostirea sub mese solide, banci, grinzi, tocul unei usi rezistente etc.

- faptul ca in cazul unor cladiri parter evacuarea colectiva in timpul cutremurului poate fi posibila (cu evitarea zonelor cu cosuri de fum), dar trebuie sa se bazeze pe un plan anterior stabilit si pe exercitii colective numai in cazul unui pericol iminent (incendiu, avarii grave constatate etc.);

- faptul ca in cazul cladirilor etajate evacuarea colectiva pe scari in timpul cutremurului poate pune probleme dificile de aglomerare si caderi, mai grave decat insasi efectele directe ale cutremurului. In practica, desi copiii si adolescentii au viteze de deplasare mai mari chiar sub efectul oscialtiilor (0.3-0.5 m/s sau 2 trepte pe secunda in cazul scarilor) coborarea va coincide cu oscilatiile cele mai puternice, in conditiile in care scarile sunt elementul constructiv cel mai periculos al cladirilor de orice fel. Evacuarea colectiva trebuie avuta in vedere numai dupa terminarea oscilatiilor, ca actiune organizata, in cazul in care cladirea prezinta avarii ce ar necesita analizarea de catre specialisti si se va face conform unui plan dinainte stabilit;

- acordarea primului ajutor eventualilor raniti de unele obiecte in cadere, intamplator sau in alte conditii, celor speriati de oscilatii etc. in liniste si fara panica; gasirea locului de amplasare a dulapurilor cu materiale sanitare in clasa si scoala;

- modul de comportare in cazul cutremurului in timpul serii sau in cazul intreruperii curentului electric;

- cunoasterea drumului de evacuare post-seimica in siguranta spre iesire;Toate aceste informatii, cunostinte si deprinderi pot fi cuplate cu predarea altor

cunostinte de specialitate dupa cum urmeaza:- problemele de seismologie, la geografie si stiintele naturii;- problemele de constructii si oscialtii, la fizica si alte materii cu caracter tehnic;- problemele de protectie contra incendiilor, la fizica, chimie etc.; -problemele privind efectele oscialtiilor seismice asupra corpului omenesc si

comportarii la cutremur, ajutor in caz de ranire, la obiectele: biologie, anatomie, psihologie etc.;

- problemele de comportare colectiva, la psihologie, dirigentie, stiinte sociale etc.;In afara de acestea, mai pot fi folosite activitatile de aparare civila, dirigentie,

cercuri tehnico-stiintifice si aplicative, cercuri sportive si turistice, dupa un plan unitar coordonat la nivel de scoala, in care sa se includa transmiterea de cunostinte si exercitii practice periodice. Scolile profesionale si liceele cu profil tehnic, inclusiv cele din domeniul constructiilor, pot lega mai strans predarea acestor aspecte de materia deja existenta in programele analitice in mod treptat si cu mult tact pedagogic.

Ca metode atractive mai pot fi intrebuintate diapozitive, planse, filme documentare, expuneri ale unor specialisti initiati, indicarea unor lecturi, intocmirea de compuneri sau

referate, observatii comune ale unor elemente ce prezinta pericol de cadere la cutremur in scoala, fotomontaje, distribuirea de pliante cu recomandari utile etc.

Avand in vedere ca o corelare cu programele scolare presupune o activitate de durata, pentru initierea acestor actiuni se poate considera ca minimala expunerea in fiecare nou an de studiu a regulilor de baza de autoprotectie, cu exemplificarea actiunii in clasa, in cadrul orelor de aparare civila.

5. RECOMANDARI PENTRU INTOCMIREA UNUI PLAN DE ACTIVITATI BAZAT PE REGULILE DE BAZA DE

PROTECTIE SI PREGATIRE ANTISEIMICA 5. 1 . GENERALITATI Recomandarile au un caracter orientativ, dat fiind faptul ca diferitele unitati

industriale,de invatamant, locuinte etc. prezinta o varietate de situatii.Experienta a demonstrat insa ca este mai bine sa existe un plan decat nici unul si ca

pe baza acestuia se poate lua mai usor initiativa unor masuri anticipate de reducere a hazardurilor seismice precum si masurile cerute de anumite situatii concrete in faza de urgenta a impactului seismic.

Prin urmare, se exemplifica cateva domenii de activitate, justificate din punct de vedere strict formal si legal; un astfel de plan trebuie sa corespunda si legislatiei de aparare civila si antidezastru, unor ordonante si decrete, precum si altor acte normative specifice.

Persoanele cu functii de conducere si administrative trebuie sa se informeze din timp despre reglementarile legale existente, din care rezulta responsabilitati in privinta modului in care s-au respectat cerintele de protectie antiseimica din subordine; aceste responsabilitati sunt in atentia organelor in drept mai ales cand se produc dezastre, la un cutremur puternic.

5 . 2 . ASPECTE PRIVIND PLANIFICAREA ACTIVITATILOR Necesitatea unui plan de activitati antiseimice specifice scolilor, liceelor sau

universitatilor se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:- un cutremur puternic care poate surveni pe durata programului scolar zilnic poate

produce efectele cele mai defavorabile pentru siguranta elevilor si cadrelor didactice;- cutremurul poate produce un lant de efecte negative in localitate, in zona

invecinata si direct sau indirect in unitatea de invatamant respectiva;- serviciile de transport, comunicatii, salvare, pompieri, politie si interventii pot fi

afectate sau supraaglomerate si nu vor putea interveni imediat;- masa formata din elevi/studenti, cadre didactice si personal tehnico-administrativ

sa fie capabila sa se autoprotejeze si sa aiba grija de elevi pana cand va fi disponibil ajutor din localitate sau din alta zona sau se va clarifica situatia efectelor cutremurului;

- fara un plan anticipat nu este posibila actiunea ordonata in conditii de impact seismic si protectia in unitatea scolara respectiva, efectele putand deveni dezastre seismice;

Planul trebuie intocmit pornind de la realitatile concrete ale unitatii scolare respective, de catre un colectiv operativ, cu sprijinul comitetului de parinti si al specialistilor, al organelor administratiei locale.

Colectivul operativ poate fi in principiu constituit din director, adjuncti, cadre didactice cu experienta in actiuni organizatorice, responsabili cu Crucea Rosie sau medicul, sora medicala, administratorul, unele cadre tehnice, secretarul unitatii de invatamant, reprezentanti activi ai parintilor, elevi din clasele mari.

5 . 3 . CONTINUTUL PLANULUI DE ACTIVITATI

In conformitate cu experienta de pe plan mondial si din tara noastra, apar drept

necesare urmatoarele activitati care pot contribui la protectia si pregatirea antiseismica;- identificarea hazardurilor seismice si a masurilor de eliminare, reducere sau

esalonare pe lista de asteptare;- exercitiile de protectie antiseimica;- planul de raspuns in caz de cutremur;- educatia antiseimica si programele de instruire practica;-planul de revenire la normal dupa cutremur si eventuala utilizare a unitatii pentru

cazare temporara a elevilor sau sinistratilor;- aparatura, echipamente si materiale necesare.Rolul planului de activitati nu este de a suplini angajarea unor specialisti pentru

indrumare si expertiza, ci de a accentua contributia colectivului din unitatea de invatamant respectiva pentru constientizarea necesitatii si posibilitatii reducerii hazardurilor seismice prin actiuni continue de educatie si protectie antiseimica.

5. 4 . HAZARDURI SEISMICE Pentru a oferi un tablou logic colectivului operativ, se va exemplifica amploarea

hazardului seismic si succesiunea cauzala a efectelor posibile in caz de cutremur in localitatea, cartierul, zona si unitatea de invatamant de care raspunde, in functie de urmatoarele elemente:

- seismicitatea (gradul seismic din harta de zonare si alte caracteristici);- hazarduri (pericole) suplimentare, posibile datorita elementelor de relief

invecinate (versanti, vai, ape, etc);- hazarduri (pericole) suplimentare, posibile datorita unor constructii mari (baraje),

si dotari industriale (triaje industriale, combinate chimice, centrale electrice, etc.) invecinate, trasee de linii electrice, canale si conducte de gaze, petrol, etc.;

- hazarduri (pericole) suplimentare, posibile datorita lipsei de rezistenta a structurii cladirii (ziduri, stalpi, grinzi) sau deteriorarii unor elemente nestructurale (cosuri de fum, clacane, ziduri despartitoare, geamuri mari, etc.);

- hazarduri (pericole) suplimentare, posibile datorita avarierii, deplasarii sau rasturnarii la cutremur a unor instalatii si echipamente din interiorul cladirilor sau din incinte;

- hazarduri (pericole) suplimentare, posibile datorita unei reactii de panica, evacuarii dezordonate si accidentarii in masa pe scari, pe coridoare inguste, in lipsa educatiei si antrenarii antiseimice, mai ales la unitati cu grad deosebit de ocupare cu elevi si cateva schimburi;

- hazarduri (pericole) posibile la plecarea dupa seism a unor mase mari de elevi in cartier si in localitate spre casa, in absenta parintilor si in prezenta unor posibile efecte de dezastru in localitate.

Dupa detalierea pe liste specifice, mentionand amplasamentele, cladirile si clasele identificate, fiecare din aceste hazarduri (pericole) vor fi date spre analiza specialistilor sau colectivului operativ, pentru eliminare, reducere sau esalonare pe listele de asteptare, in functie de complexitatea tehnica, posibilitatile locale si costul implicat.

Vor fi stabiliti responsabilii, metodele de studiu si interventie, sursa de finantare si termenul propus.

5. 5 . EXERCITII DE PROTECTIE ANTISEIMICA Deoarece in mod practic eliminarea sau reducerea tuturor hazardurilor structurale si

nestructurale consuma timp si fonduri, experienta internationala recomanda sa se efectueze de la bun inceput exercitii de protectie antiseimica pentru reducerea riscului de ranire a persoanelor.

Procedura standard este ghemuire culcat sub banca/masa, pe coate si genunchi, cu antebratele pe langa un perete rezistent, departe de geamuri.

Protectia se poate realiza si sub o grinda sau un toc de usa, daca exista siguranta privind rezistenta acestora.

Exercitiile de evacuare post-seismica au in vedere eventualitatea unui incendiu sau explozii de gaze datorita efectelor cutremurului.

Se urmareste evacuarea ordonata si calma catre un amplasament dinainte cunoscut si sigur, fara linii electrice, conducte de gaze, ziduri invecinate, etc.

Evacuarea cladirilor poate avea loc numai dupa ce dispozitia de evacuare a fost data de persoanele desemnate de comitetul operativ ca avand acest drept.

In cazul operatiunilor de salvare se pot avea in vedere si situatii neasteptate, cum ar fi:

- intreruperea curentului electric;- blocarea unor usi, gasirea altei iesiri;- blocarea scarilor cu tencuieli, caramizi, placaje;- procesarea unui soc seismic secundar pe durata evacuarii;

- existenta fumului pe coridor si pe scari;- un anumit numar de elevi raniti, netransportabili;- particularitati specifice fiecarui sezon. 5. 6 . PLANUL DE RASPUNS IN CAZ DE CUTREMUR Acest plan va cuprinde:- schema subordonarii intre cei autorizati sa dea dispozitii in etapa de urgenta;- procedee utilizate pentru: - evacuare post-seismica (in ce conditii se ia decizia, ce trasee sunt utilizate,

cum se evita aglomeratia, etc); - siguranta elevilor/studentilor, cadrelor didactice si personalului (cautarea si

salvarea celor prinsi in ruine sau mobilier cazut, primul ajutor, inregistrarea efectelor seismice, etc.);

- securitatea cladirii (prevenirea si stingerea incendiilor, verificarea retelelor utilitare, evaluarea avariilor, etc.);

- surse independente de electricitate, apa, caldura;- comunicatii in interior si exterior;- lista actiunilor specifice care revin fiecaruia in timpul si imediat dupa cutremur.

5 . 7 . EDUCATIA ANTISEISMICA SI PROGRAMELE DE INSTRUIRE PRACTICA IN SCOLI

In vederea educatiei antiseimice se va conveni cu fiecare cadru didactic modul in

care se vor integra in programa scolara a fiecarui obiect si an de studiu, cunostintele privind seismicitatea, efectele cutremurelor si protectia antiseimica.

In privinta instruirii practice, se va pune accentul pe insusirea procedeelor de protectie antiseimica individuala si de grup, in caz de evacuare ordonata, precum si pe constientizarea tipurilor de hazarduri (pericole) care trebuie evitate, reduse sau eliminate, in mediul respectiv si cu o contributie proprie.

In acelasi sens vor fi utilizate prelegerile si exercitiile de aparare civila si de prevenire a dezastrelor.

Prin planul de activitati se vor prevedea si actiuni de verificare/repetare periodica trimestriala la varstele mai mici si semestriala la elevii de gimnaziu/liceu sau studenti.

5. 8 . PLANUL DE REVENIRE LA NORMAL DUPA CUTREMUR SI EVENTUALA UTILIZARE A PENTRU CAZAREA TEMPORARA A ELEVILOR SI SINISTRATILOR

Pornind de la efectele de dezastru potentiale in varianta (scenariul de dezastru) cea

mai dezavantajoasa , se vor stabili anticipat intr-un plan special:

- care este procedura reala de solicitare a sprijinului tehnic si financiar pentru interventii de urgenta, care sunt organele locale/centrale si persoanele de legatura, cum se inregistreaza tipul si valoarea efectelor negative;

- cum se comensureaza avarierea unor spatii de invatamant in procesul educativ;- ce metode pedagogice sunt utilizate pentru ajutarea elevilor afectati psihic de

efectele seismice, spre a-si reveni la normal, la scoala si in familie;- cum pot fi utilizate dotarile proprii pentru eventualitatea cazarii temporare a unui

grup de elevi sau sinistrati din vecinatate, daca la nivelul localitatii unitatea este inclusa intr-un plan de urgenta.

5. 9 . APARATURA, ECHIPAMENTE SI MATERIALE NECESARE In vederea indeplinirii propriilor masuri de prevenire a efectelor de dezastru

sesimic, precum si eventualitatea contributiei unitatii de invatamant la efortul local de revenire la normal dupa cutremur, se vor identifica si cuantifica necesarul de aparatura, echipamente si materiale consumabile necesare in diferite variante si se vor cauta sursele de finantare posibile oficiale sau unele sponsorizari, etc.

In acest sens se pot mentiona:- materiale si obiecte de interventie (lanterne, scule, etc.);- radiouri cu tranzistori pentru receptionarea posturilor centrale si locale;- radiouri pe unde ultrascurte pentru legatura cu organe de salvare, interventie si

conducere locala;- telefoane, radiotelefoane; -materiale sanitare de prim ajutor, corturi, paturi, si alte piese sau materiale de

cazarmament si igienico-sanitare, daca unitatea este inclusa intr-un plan local de interventie post-seismica si cazare temporara;

- echipament de stocare, filtrare, purificare a apei si de bucatarie(masini de gatit, vesela, etc.);

- alimente conservate, in stocuri pentru caz de urgenta;Includerea unitatii scolare intr-un plan local de interventie si ajutorare in caz de

cutremur poate facilita dotarea cu cele necesare si progresul actiunilor proprii de educare si protectie antiseismica, cu sprijinul organelor locale administrative si de aparare civila.

RASPUNSURI SCURTE LA INTREBARI FRECVENTE LEGATE DE

CUTREMURE

* Exista vreo schema temporala de producere a cutremurelor?

Nu. Cutremurele se produc oricand de-a lungul celor 24 de ore ale unei zile: atat ziua, cat si noaptea, atat dimineata cat si dupa amiaza. * Exista vreo legatura intre vreme, anotimp si cutremure?

Nu. Multi cred ca unele cutremure au loc mai ales in anumite anotimpuri. De fapt, nu exista nici o corelatie intre vreme si cutremure, deoarece cutremurele se produc mult sub zonele afectate de vreme.

* Exista o periodicitate a aparitiei unor cutremure din aceeasi zona? Care este distanta in ani intre doua cutremure?

Nu. Mai degraba se poate vorbi de anumite regularitati in aparitia cutremurelor dintr-o zona seismica. Distanta in timp intre doua cutremure succesive de magnitudini comparabile, variaza foarte mult. De exemplu, cutremurele vrancene puternice din secolele 19 si 20 s-au produs in anii 1802, 1829, 1838, 1893, 1894, 1940, 1977, 1986. Din insiruirea acestor ani se observa, totodata, ca este gresita acea parere conform careia in Vrancea se produce un cutremur puternic (magnitudine egala sau mai mare decat 7) la fiecare 30 de ani. Aceeasi concluzie este valabila si pentru cutremurele dinainte de anul 1800.

*Este adevarat ca numarul de cutremure creste cu apropierea de anul 2000?Nu. Numarul cutremurelor mari, de magnitudine peste 7, a ramas aproximativ

constant de-a lungul timpului, crescand doar numarul cutremurelor mici cunoscute. Explicatia este data de faptul ca in ultimii 20 de ani centrele seismologice din intreaga lume au putut localiza mult mai multe cutremure pe an decat in trecut, datorita cresterii numarului de statii de inregistrare: in 1931 existau 350 statii seismice pe glob, spre deosebire de prezent cand sunt mai mult de 4000 statii fixe si un numar nedefinit de statii mobile, temporare.

*Ce este o falie?O falie este o zona ingusta de roca aflata intre doua blocuri, care poate avea orice

lungime, de la centimetri pana la mii de kilometri.Falia este o fractura in crusta Pamantului, de-a lungul careia rocile de pe o parte

se pot deplasa fata de cele aflate pe cealalta parte. Majoritatea faliilor sunt rezultatul miscarilor repetate de-a lungul unei perioade mari de timp.

*De cate tipuri sunt faliile?Sunt trei tipuri principale de falii:Falii normale – in care deplasarea pe planul de falie este gravitationala;Falii inverse – in care componenta verticala a deplasarii pe planul de falie este in

sens invers fata de sensul de actiune al gravitatiei;Falii de decrosare – in care cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza orizontal unul

fata de celalalt.*Ce se intampla cu o falie in timpul unui cutremur?Majoritatea cutremurelor se produc pe falii. In timpul unui cutremur, roca de pe o

parte a faliei aluneca in raport cu cealalta. Suprafata faliei poate fi verticala, orizontala sau oblica in raport cu suprafata Pamantului. Directia de alunecare difera si ea. In functie de tipul de alunecare pe falie cutremurele se impart in:

1.“Strike-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie aproximativ vertical si roca de pe o parte aluneca orizontal pe langa cealalta.

2.“Dip-slip” – cutremurele se produc pe un plan de falie care face un unghi diferit de zero cu suprafata pamantului, iar cele doua flancuri ale faliei se deplaseaza paralel cu directia de inclinare a faliei.

*Cum ne dam seama de existenta unei falii?Uneori cutremurele produc ruperi la suprafata, de-a lungul faliei. Alteori, cand

cutremurele se produc la adancimi mai mari, planul de falie se determina prin metode speciale.

*Cum apare o falie la suprafata?Ruperile de suprafata se produc, in timpul unui cutremur, pe zonele mai slabe de

la suprafata Pamantului, aflate in prelungirea unei falii din interiorul Pamantului.*Cum sunt prezentate cutremurele in mass-media?Presa, televiziunea, radioul primesc informatiile de la institutele de specialitate

( I.R.S.A. - Institutul Roman de Seismologie Aplicata; INCDFP – Institutul National pentru Fizica Pamantului – in cazul Romaniei) si le transmit prompt, mai departe, catre populatie.

*Cate cutremure sunt raportate de centrele internationale anual pe glob?De exemplu NEIC (National Earthquake Information Center – SUA) localizeaza

circa 12000-14000 cutremure pe zi (cu magnitudini care sa permita localizarea, adica sa fie inregistrate de cel putin 2-3 statii). Se produc, in medie, circa 18 cutremure cu magnitudinea intre 7 si 7,9 si unul cu magnitudinea mai mare sau egala cu 8 pe an .

*Cate cutremure se produc pe luna, pe zi, pe ora …?Folosind datele din tabelul mantionat mai sus, constatam ca:- se produc, in medie, aproximativ 80.000 de cutremure pe luna;- se produc, in medie, aproximativ 2.600 pe zi;- se produc, in medie, aproximativ 2 pe minut, deci, la aproximativ 30 de secunde

se produce un cutremur de pamant.*Ce pagube produc cutremurele?Casele afectate reprezinta 98% din pagubele produse de cutremure. Restul

pagubelor se produc la poduri, sosele, linii de tensiune, de cale ferata, terenuri, etc.*Care este cel mai mare numar de oameni ucisi intr-un cutremur?Cutremurul din China din 1556 a ucis aproximativ 830.000 de oameni.*Ce marimi sunt folosite cel mai frecvent pentru caracterizarea severitatii

miscarii seismice?- acceleratia maxima a solului, exprimata de cele mai multe ori in procente din

acceleratia datorata fortei gravitationale;- intensitatea macroseismica.*Ce este o harta cu izoseiste?Este o harta care da intensitatea macroseismica in diferite puncte. Punctele

caracterizate de aceeasi intensitate pot fi unite prin izolinii pentru a da o reprezentare a variatiilor miscarilor pe suprafata care inconjoara epicentrul unui cutremur.

*Cum putem masura miscarile pe care le simtim in timpul unui cutremur?Ceea ce simtim este foarte complex: miscari puternice, slabe, lente, lungi, scurte, de

leganare, de aruncare, de rotire, de rostogolire. Acestea nu pot fi descrise printr-un numar. Miscarea solului este descrisa de mai multe marimi: deplasarea, viteza de oscilatie si acceleratia maxima ale particulelor solului, frecventa de oscilatie, durata miscarii.

*Care sunt cei mai importanti factori care determina ce simtim in timpul unui cutremur?

1.Magnitudinea;2.Distanta epicentrala (sau hipocentrala);3.Conditiile locale de teren: anumite soluri pot sa amplifice puternic anumite

frecvente si sa atenueze sau chiar sa anuleze alte frecvente ale miscarilor seismice. Undele seismice se propaga cu viteze diferite in tipuri diferite de roci. La trecerea de la

roca de baza la sol “moale”, viteza undelor scade, dar amplitudinea lor creste. Un sol “moale” se va misca mai intens decat o roca tare, chiar daca se afla la distante epicentrale egale.

*Care sunt factorii care se iau in considerare la asigurarea impotriva cutremurelor?

apropierea de zone seismic active; istoria seismica a zonei (frecventa de producere a cutremurelor, timpul trecut de

la producerea ultimului cutremur); tipul constructiei ce urmeaza a fi asigurata:tipul fundatiei, materialele folosite,

proiectul arhitectonic, calitatea lucrului efectuat; conditiile locale. *Cum sunt inregistrate cutremurele? Cutremurele sunt inregistrate de retele de statii seismice. Fiecare statie seismica

din retea masoara miscarea solului in locul in care ea este instalata.*Ce este un seismograf ?Seismografele sunt instrumente folosite pentru inregistrarea miscarii solului in

timpul unui cutremur.Acestea sunt instalate pe/in pamant, in locuri special amenajate pe glob.

*Ce sunt seismogramele?Seismogramele sunt inregistrarile (pe hartie sau pe suport magnetic) produse de

seismografe. Pe axa x este timpul (secunde) si pe axa y este deplasarea solului (mm) sau viteza miscarii solului (mm/s). Intre doua cutremure, pe seismograma se inregistreaza o linie dreapta, exceptie facand micile onduleuri produse de zgomotul local.

*Ce este un seismometru?Seismometrul este partea interna a unui seismograf, senzorul, care este, de obicei,

un pendul sau o masa montata pe un arc.*Cand a fost inventat primul instrument de masurat cutremure?In 132 I.C., filozoful chinez Zhang Heng a inventat un instrument ce avea la baza

un pendul. Acest instrument putea simti cutremure mici, care nu erau percepute de oameni.

*Ce este magnitudinea moment, despre care se vorbeste atat in prezent?Momentul este o cantitate fizica proportionala cu marimea alunecarii pe falie,

inmultita cu aria suprafetei portiunii de falie pe care are loc alunecarea. Este legata de energia totala eliberata de un cutremur.

*Care este cantitatea de energie eliberata in timpul unui cutremur?In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de trinitrotoluen (TNT) necesare

pentru a produce o explozie echivalenta unei magnitudini date:

Magnitudine Tone de TNT

4,0 6 5,0 199 6,0 6.270 7,0 199.000 8,0 6.270.000 9,0 99.000.000

*Putem prevedea un cutremur? Sunt cunoscute zonele cu o seismicitate mai mare. Pagubele, distrugerile si

pierderile de vieti omenesti pot fi insa prevazute si reduse prin pregatirea individuala a populatiei, a cladirilor personale si a locurilor de munca pentru intampinarea unui eventual cutremur major.

*Pot fi prezise cutremurele? Exista doar incercari de predictie (extrem de putine reusite) si estimari

probabilistice ale producerii unui cutremur major intr-o fereastra de timp data. Specialistii optimisti considera ca se va ajunge sa se poata prezice cu precizie cutremurele puternice.

*Se schimba comportamentul animalelor inaintea unui cutremur?Da. Cainii, pisicile, serpii, caii, vitele, pestii, etc., se comporta ciudat inaintea unui

cutremur. Dar acest comportament poate fi cauzat si de alti factori. De aceea este foarte greu de stiut carui factor i se datoreaza comportamentul schimbat al animalelor.

*Apar anomalii inainte de un seism puternic?Da. Apar anomalii ale emisiei de camp acustic infrasonic, ale curentilor magneto-

telurici si a emisiei de radon. Sunt cunoscute in lume cutremure inainte de care au fost detectate anomalii ale precursorilor seismici.

*Pot fi prevenite cutremurele?Se poate micsora impactul unui cutremur asupra oamenilor si constructiilor prin

imbunatatirea structurilor, prin folosirea proiectarii antiseismice, prin aranjarea mai sigura a interiorului caselor si prin educarea populatiei.

*Care este diferenta intre o predictie si o prognoza a unui cutremur?Predictia unui cutremur implica determinarea unei date, a unui loc si a unei

magnitudini pentru un cutremur viitor. Prognoza asociaza o serie de probabilitati, un interval de timp si unul de magnitudine cu o regiune data.

*Pot fi cutremurele produse sau cauzate de om?Exista cazuri cand activitatea umana a indus cutremure. Cauza a fost injectia de

fluide in foraje adanci, pentru recuperarea secundara a petrolului si folosirea acestora ca rezerve de apa. Majoritatea acestor cutremure au fost minore. Cel mai mare s-a produs in 1967 in Colorado si a avut magnitudinea de 5,5. Acesta a fost urmat de o serie de alte cutremure mici. Barajele, lacurile de acumulare, haldele gigantice de steril etc. pot cauza cutremure. Este vorba de ceea ce se cheama “seismicitate indusa”. Exploziile subterane foarte puternice (nucleare) pot declansa cutremure in zone in care este deja acumulat stres tectonic, cu conditia ca exploziile sa aiba loc chiar in zonele tectonice respective.

*Cat de adanc se produc cutremurele?Cutremurele se produc in crusta si in mantaua superioara, de la suprafata si pana

la 700 km adancime.*Se deschide Pamantul in timpul cutremurelor, inghitind oameni, animale si

constructii?Nu. Aparitia crapaturilor si fisurilor de la suprafata Pamantului este un efect

caracteristic cutremurelor. Dar majoritatea acestora sunt mici si putin adanci. Doar in cazul cutremurelor foarte mari pot aparea schimbari ale nivelului si formei solului, putand rezulta fisuri mai mari, ce pot cauza distrugeri ale cladirilor, soselelor, etc. Dar

oamenii si casele nu sunt “inghititi” de Pamant. Faliile nu se deschid in timpul unui cutremur. Miscarile se produc de-a lungul planului de falie si nu perpendicular pe el. In teren se pot vedea aceste deplasari, de-a lungul faliei.

*Ce hazarde sunt asociate cu producerea unui cutremur?Hazardele cele mai intalnite sunt: miscare puternica a solului, falierea de

suprafata, lichefierea solului, alunecari si curgeri ale solului.*Ce inseamna lichefierea solului in timpul unui cutremur?Lichefierea terenului este procesul fizic de scadere a tensiunilor interne si

transformare a solului solid in unul vascos, sub actiunea undelor seismice de o anumita frecventa.

*Pot cutremurele sa produca vulcani?Nu. Cutremurele tectonice si vulcanii sunt procese geologice complet diferite.

Cutremurele pot aparea insa in zone unde se pregateste, sau are loc o eruptie vulcanica, aceste cutremure fiind insa produse de vulcan si nu cauzatoare de eruptie.

*Cum este reprezentata probabilitatea de depasire?De exemplu: pe o harta a probabilitatilor sunt reprezentate probabilitatile de

producere a unei acceleratii maxime a solului mai mare de 0,2g in 50 de ani.*Ce este acceleratia solului si ce este acceleratia maxima a solului?Matematic vorbind, acceleratia este rata de crestere sau de scadere a vitezei sau

cat de mult se schimba viteza in unitatea de timp. Acceleratia, la randul ei, poate sa nu fie constanta in timp, variind de la o valoare mai mica la una mai mare si invers. Valoarea cea mai mare atinsa de acceleratie este acceleratia maxima. O particula a solului se va misca neregulat in timpul unui cutremur. Aceasta miscare poate fi reprezentata in mai multe feluri: prin schimbarea pozitiei, a vitezei sau a acceleratiei ca functie de timp. In proiectarea antiseismica sunt alese acceleratiile, deoarece in codurile de construire a cladirilor sunt date fortele (deci implicit acceleratiile) orizontale pe care le poate suporta o cladire in timpul unui cutremur.

*Ce este % g?De obicei, in seismologie, acceleratia se masoara in unitati g, (unde g este

acceleratia datorata gravitatii). De exemplu, o acceleratie de 335cm/s2=335/980=0,34g=34%g (g=980cm/s2).

*Care tari au cele mai multe si mai mari cutremure?Aproximativ 75% din energia seismica este eliberata in Pacific, in locul unde placa

oceanica mai subtire intra sub crusta continentala mai groasa, de-a lungul zonelor de subductie. Aceasta banda de seismicitate are o lungime de 40.000 km si se intinde de la coastele vestice ale Americii de Sud si Centrale, America de Nord, Alaska, pana la Insulele Aleutine, Japonia, China, Filipine, Indonezia si Australia. 15% din energia seismica este eliberata in locul unde se intalnesc placile Eurasiatica si Africana, banda de seismicitate intinzandu-se de la Burma spre vest spre Himalaia si Caucaz pana in Marea Mediterana.

*Care este cel mai mare cutremur cunoscut?

Cel mai mare cutremur cunoscut este cel din Chile, din 22 mai 1960 cu magnitudinea moment egala cu 9,5 (circa 8,5-8,7 magnitudine Gutenberg-Richter). Cu magnitudini asemanatoare mai sunt si alte cutremure (vezi Anexa 1).

*Care este cel mai mare cutremur posibil?In teorie scara magnitudinilor cutremurelor nu este limitata superior sau inferior. In

realitate, insa, marimea unui cutremur este limitata de tensiunile ce se pot acumula in roci pana la limita de rupere si, mai ales, de volumul in care sunt acumulate tensiuni pana la limita de rupere.

*In timpul unui cutremur trebuie sa stam in dreptul usii?Da, dar doar daca locuiti in case mai vechi, de caramida. In casele moderne, zonele

unde sunt amplasate usile nu sunt mai puternice decat alte parti ale casei. In plus, usile se pot balansa si va pot lovi. In aceste case este mai sigura metoda prezentata mai sus, de adapostire sub o piesa de mobilier.

*Ce lucruri nu trebuie facute in timpul si dupa un cutremur?- nu incercati sa porniti gazul, in cazul in care l-ati oprit dvs. sau a fost oprit

automat. Lasati compania de gaze sa o faca;- nu folositi chibrituri, brichete, echipamente electrice, pana nu sunteti siguri ca nu

exista scurgeri de gaze;- nu folositi telefoanele decat in caz de urgenta, pentru a nu tine liniile ocupate in

timp ce altii chiar au nevoie de ele;- nu asteptati pompierii, medicii sau politia sa va ajute, deoarece s-ar putea sa fie

ocupati in alta parte.

Am extras din articolul lui Doug Copp despre "Triunghiul vietii", editat de Larry Linn (fragment)

Introducere in vulcani

Ce sunt vulcanii?

Vulcanii apar intodeauna pe o fisura a scoartei Pamantului. Prin fisuri, magma patrunde in scoarta la diferite adancimi, acumulandu-se sub forma unor imense pungi(pungi magmatice). Acestea reprezinta sursa de alimentare a vulcanului,"camara de provizii". Vulcanii sunt munti formati prin acumularea materialelor venite din interiorul scoartei in timpul eruptilor vulcanice Partile componente ale unui vulcan sunt vatra, cosul, craterul si cosul.

Vatra vulcanului reprezinta depozitul de magma care alimenteaza eruptiile.

Cosul vulcanului este canalul prin care magma si celelalte materiale fierbinti ajung la suprafata.

Craterul este situat in continuarea cosului, acolo inde lava ajunge la suprafata. Craterul are forma de palnie.

Conul este forma de relief rezultata din acumularea materialelor provenite din eruptie.

VULCANII

I Introducere Vulcan, munte sau deal format din acumularea materialelor ce au erupt prin una

sau mai multe deschizaturi (numite ventre vulcanice) facute in suprafata pamantului.Termenul vulcan poate desemna, ventrele propriu-zise.Vulcanele situate deasupra nivelului marii sun cele mai cunoscute, dar majoritatea vulcanilor lumii sunt situati sub mare, formati de-a lungul sistemelor de creste ce se intersecteaza in adancul oceanului planetar . Conform The Smithsonian Institution, 1511 vulcani situati deasupra nivelului marii au fost activi in ultimii 10.000 ani,539 dintre ei au erupt cel putin odata de-a lungul istoriei scrise.In medie, intre 50-60 de vulcani situati deasupra nielului marii ,sunt activi in fiecare an; jumatate din acestea sunt defapt continuarile eruptiilorr din anii precedenti, iar celelalte sunt noi .

Eruptiile vulcanice din regiunile populate reprezinta o adevarata amenintare la adresa oamenilor, a proprietatilor si a agriculturii. Pericolul provine , in cele mai multe cazuri , din jeturi fierbinti si ce se misca cu o viteza foarte mare, care contin materiale explozive, cenusa ,si cele mai distructive, raurile de lava. Pe langa eruptiile explozive chiar si vulcanele din regiuni nepopulate , pot arunca cenusa adanc in atmosfera, creand nori de cenusa, care reprezinta o amenintare serioasa la adresa avioanelor.

II FORMATIUNILE VULCANICE

Toate formatiunile vulcanice sunt formate prin acumularea de magma(roca ce se formeaza sub suprafata pamantului).Magma poate erupe prin unul sau mai multe ventre vulcanice, care pot fi o singura deschizatura, mai multe deschizaturi, sau o crapatura lunga, numita vent de fisura. Se formeaza in adancul pamantului, in general, in mantaua superioara. Pentru a se forma magma , este nevoie de temperaturi si presiuni foarte ridicate. Mantaua solida trebuie topita la conditii intalnite de obicei la adancimi de 80 pana la 100 km sub suprafata pamantului.

Odata ce mici picaturi de magma se formeaza, ele incep sa se ridice deoarece magma are o densitate mai mica decat rocile ce o inconjoara.Aceste picaturi se aduna, formand adevarate rauri de magma.Acestea se aduna in regiuni subterane numite rezervoare de magma.

Dupa fiecare eruptie, este ace o in daugat un nou strat vulcanului, acesta crescand in marime.

III MATERII VULCANICE

Trei tipuri de materiale erup dintr-un vulcan activ: lava, fragmente de roca si gaze.Tipul si cantitatea de material care erupe dintr-un vulcan activ depinde de compozitia magmei din interiorul vulcanului.

LAVALava reprezinta magma care se rupe, si erupe dintr-un vulcan.Daca magma este

foarte lichida, atunci va curge de-a lungul vulcanului , catre bazele sale. FRAGMENTELE DE ROCAAceste fragmente de roca sunt expulzate in aer. Ele include si cenusa care sunt

fragmente cu diametrul mai mic de 2 mm.Cenusa cea mai fina este numita cenusa vulcanica, si este formata din particule de au un diametrul mai mic de 0,06 mm

GAZELEGazele, in prima etapa sunt eliberate de vulcani sub forma unui jet. Eliberarea

instantanee de gaz vulcanic aflat sub presiune este forta ce duce la eruptii.Gazele provin din magma propriuzisa, sau din contactul dintre magma incinsa si apa.Majoritatea gazelor vulcanice cuprind vapori de apa, cu dioxid de carbon si dioxid de sulf.

IV Eruptiile

Vulcanii erup diferit, in functie de compozitia magmei ce se afla sub suprafata, cantitatea de gaz din magma, si tipul de ventru vulcanic din care erupe.In general, cu cat lava este mai vascoasa, cu atat ruptia va fi mai explosiva.Eruptiile explozive pot expulza o mare cantitate de material in aer.Eruptiile nonexplozive produc rauri de lava, si expulzeaza foarte putin material in aer.

ERUPTIILE EXPLOZIVEEruptiile explozive pot expuza atat lava lichida sau semisolida cat si fragmente

solide de roca vulcanica sau nonvulcanica care au fost carate de-a lungul magmei ce se ridica inainte de eruptie.Eruptiile foarte explozive sunt numite eruptii Plinian, dupa naturalistul roman Pliny cel Intelept.Acesre erupptii pot dura de la cateva ore pana la cateva zile.

ERUPTIILE NONEXPLOZIVEEruptiile nonexplozive ,sunt tipice pentru vulcanii din Hawaii,si produc rauri de

lava.Lava iese afara prin rifturile din suprafata vulcanului sau prin ventre.ele sunt caracterizate prin faptul ca lava produsa este de tip bazaltic, iar vulcanii ce sunt formati prin aceste eruptii sunt numiti vulcani scut.

V PERICOLELE VULCANILOREruptiile pun direct, si indirect pericole asupra oamenilor, si a proprietatilor, atat in aer cat si pe pamant.Asemenea pericole sunt : raurile de lava, cenusa. Unele rauri de lava, mai contin cenusa incinsa, fragmente de roca si gaze. Acestea sunt mortale datorita temperaturiilor inalte, peste 850° C si vitezei ridicate, de peste 250 km/h.De asemenea , acumularile masive de cenusa vulcanica , mai ales daca sunt udate de ploaie, duc la ruinarea recoltelor de cereale.

Pericole indirecte sunt deobicei efecte nonvulcanice, care acompaniaza eruptiile. Astfel sunt, cutremurele , tsunami, ploile cauzate de cenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiile vulcanice. Tsunami sunt, uriase valuri seismice, de-a lungul oceanelor, generate de miscarea instantanee a rocilor ce alcatuiesc platforma marina. Aceasta miscare instantanee este cauzata de cutremure uriase, sau de prabusirea unei insule vulcanice , in timpul eruptiei unui vulcan. De asemenea , depozitele de materiale vulcanice pot duce la defertilizarea pamanturilor, la moarea animalelor, si, in ultimul , la foamete. Intre secolele 17-19, tsunami si foametea ce preced eruptiile vulcanice au cauzat majoritatea deceselor legate de eruptii.

Incepand cu anii 80, un alt pericol , indirect legat de eruptii a inceput sa atraga atentia : Avioanelor ce survolau zonele, le-a intrat cenusa in motoare.VI PREZICEREA ERUPTIILOR

Cea mai mare problema a vulcanologiei este prezicerea urmatoarei eruptii a unui vulcan activ sau adormit. Oamenii de stiinta considera un vulcan activ daca a erupt cel putin odata. Vulcanii adormiti sunt considerati un potential pericol de a erupe pe viitor .Oamenii de stiinta prezic eruptiile masurand evenimentele ce duc la o posibila activitatee, ca , de exemplu cutremure, miscari a pamantului, si eliberarea de gaze. Rata de succes este mai mare la prezicerea eruptiilor nonexplozive la vulcanii bine monotorizati .De exemplu, aproape toate fluviile de lava rezultate din eruptii in muntii Saint Helens incepand din Mai 1980 au fost prezise cu zile, chiar saptamani inainte.Cel mai mare obstacol in imbunatatirea prezicerii eruptiilor este ca doar o fractiune din peste 500 de vulcani activi in lume sunt monotorizati adecvat, cu instrumente moderne, si de catre vulcanologisti bine instruiti.VII RESURSE VULCANICE

Desii eruptiile vulcanice constituie o adevarata amenintare la adresa omenirii, vulcanii pot deasemenea fi bogati in resurse. Probabil cea maimare resursa din vulcani este pamantul format din materialele ce sunt aruncate de eruptii.Activitatea vulcanica a creat unele dintre mai frumoase si fertile regiuni ale pamantului. Inca de la inceputul secolului 20, stapanirea caldurii naturale a sistemelor vulcanice a dat o sursa, aproape nepoluanta , de energie termica si energetica.De exemplu jetul de la Geyzerele din nordul Californiei , cel mai mare camp geotermic , este suficient pentru a alimenta cu curent un orase de milioande de locuitori, precum San Francisco.Multe depozite ce cupru,carbune, zinc, aur si argint, sunt continute in rocile vulcanice, sau in rocile magmatice , ce sunt bazele vulcanilor.Roca sparta de lava, pumice, carbunele si alte produse rezultate in urma eruptiilor sunt surse de materie bruta pentru construirea drumurilor, in constructii, industrie.VIII VULCANI EXTRTERRESTRI

Eplorarea spatiala di ultima decada a adus dovezi ale existentei vulcanilor si a produselor sale si pe alte planete si luni din sistemul nostru solar.Fotografiile facute de

satelitii ce orbitau luna Pamantului au aratat uriase campuri de lava mare.Mostre din aceste mare au fost luate de catre astronautii din programul Apollo ,si dupa analiza s-a constatat ca erau similare cu cele bazaltice, dar nu identice cu cele gasite pe Pamant.

De asemenea, imagini luate de sateliti ale suprafetei lui Marte si Venus au aratat vulcani si insusiri vulcanice asemanatoare, dar mai mari decat cele de pe pamant.De exemplu, Olympus Mons, un gigant vulcan scut de pe Marte, cu diametrul de 600 km , este mai mare decat lungimea insulelor Hawaii, puse una langa alta. Misiunea Mars Pathfinder din 1997 a adus date conform carora , rocile vulcanice de pe Marte seamana cu roci similare de pe Pamant,inclusiv dovezi de roca andesit. Activitatea vulcanica depe luna pamantului Marte, Mercur si Venus s-a petrecut acum millioane de ani ; aceste corpuri planetare,sunt acum ,reci si moarte.In orice caz, oamenii de stiinta au gasit dovezi in meteoritii de pe Marte care indica faptul ca activitatea vulcanica s-ar fi produs acum 150 de millioane de ani .

Dovezi bine documentate asupra vulcanilor activi au venit din imaginile de la satelitul Voyager 2. Asemenea activitati, desi putin intelese, par a fi diferite de cele din vulcanismul terestru. In 1979 acest satelit a capturat imagini de nori vulcanici, ce contineau dioxid de sulf, care tasneau pana la 280 km deasupra suprafetei lui Io, una din lunile lui Jupiter.Intre aprilie si septembrie 1997, naveta spatiale Galileo a adus deasemenea imagini ce aratao o dramatica activitate vulcanica pe Io. Activitatea vulcanica a lui Io indica prezenta de materiale locate in inima sau interiorul sau, dar cauza caldurii din mijlocul lui Io este diferita de cea de pe Pamant. Oamenii de stiinta cred ca Io este incalzit intern de frecarea rezultata din faptul ca luna este trasa in diferite directii de Jupiter si lunile din apropiere, Ganymede si Europa. Imaginile luate lunile alaturate, Ganymede si Europapiter si de Voyager 2 in 1989 ale lui Triton, o luna a lui Neptun, a aratat o punga de gaz, cel mai probabil nitrogen care se ridica la 8 km deasupra suprafetei, si care se intindea aproape 150 km.Aceasta punga de gaz sugereaza ca Triton poate avea deasemenea un miez fierbinte capabil de activitate vulcanica.

Vulcani se clasifica in: -vulcani incinsi -vulcani noroiosi

Vulcani moroiosi

Desi denumirea lor ne-ar putea duce cu gandul la ceva urias si inspaimantator, vulcanii noroiosi sunt - de fapt - niste ridicaturi conice (de forma unor palnii cu varful in sus), care seamana cu niste musuroaie mai inalte si mai intinse. Aceste conuri se formeaza la suprafata pamantului, prin eruptia gazelor degajate de zacamintele de hidrocarburi din subsol (hidrocarburile sunt compusi chimici, organici, formati din carbon si din hidrogen). Pornind de undeva din adancul pamantului, gazele emanate isi fac loc catre suprafata, impingand in drumul lor apa si noroiul pe care le intalnesc in cale. Astfel, in zona prin care gazele ies in atmosfera (degajand si un miros de sulf), apa si noroiul argilos aduse din subsol se

revarsa, depunandu-se in straturi conice si continuand sa bolboroseasca incet. Desi reprezinta un fenomen rar intalnit la nivel mondial, vulcani noroiosi putem admira si noi, in Romania, in zona subcarpatica a judetului Buzau.

Declarata inca din anul 1924 monument al naturii, zona Paclele Mari - Paclele Mici (situata in apropierea comunei buzoiene Berca) este singurul loc din Europa in care pot fi vazuti vulcani noroiosi, fenomene similare inregistrandu-se doar in Siberia si in Australia. De altfel, Romania este o tara - se pare - prielnica vulcanilor noroiosi: astfel de fenomene se produc frecvent in Subcarpatii de curbura (in special in zona Buzaului), dar au mai fost semnalate, in ultimii 150 de ani, si in alte locuri (langa Ocna Sibiului, la Homorod, la Bazna, pe dealurile Transilvaniei, dar si in anumite zone colinare din Moldova - unde micii vulcani noroiosi erau numiti “gloduri” sau “ochiuri de gloduri”). Totusi, formele cele mai interesante de vulcani noroiosi - si cu dimensiunile cele mai mari - pot fi intalnite in rezervatia mixta (geologica si botanica) situata la 12 kilometri de Berca, cu o suprafata de aproximativ 30 de hectare.

In zona Paclelor Mici, pe o suprafata de aproape 10 hectare, se afla cei mai multi dintre vulcanii noroiosi, de forme extrem de variate, dar de dimensiuni relativ reduse. Aici pot fi vazuti vulcani deja formati, cu cratere in forma unor trunchiuri de con, avand inaltimea intre 2 si 8 metri, iar in varf - mici lacuri de “lava” rece, mai exact un amestec de pamant si apa. Aceasta pare sa clocotesca, scotand bulbuci provocati de gaze. Noroiul, adus din straturile din adancimea scoartei pamantesti, este impins si el - continuu - de gazele naturale spre gura vulcanilor, de unde se prelinge pe versantii acestora, sub forma unor paraiase. Aceste mici rauri negricioase se usuca treptat, modificandu-se astfel in permanenta peisajul. In acelasi timp, se formeaza noi “cratere”, care au la inceput marimea unei monezi de 500 de lei.

Zi de zi, noroiul impins de gaze face ca aceste cratere sa se mareasca, intinzandu-se unele catre celelalte, pana se unesc intre ele, dand nastere astfel unor guri de vulcani cu diametre de 2 - 3 metri.

Marginile acestor cratere sunt foarte inselatoare: desi par solide si sigure, numai anumite portiuni sunt formate doar din noroi intarit, restul zonelor fiind acoperite de simple cruste sau ramanand inca umede pe directia lavei care se scurge incet.

La cativa kilometri spre nord-est este situat platoul Paclelor Mari, cu o suprafata de aproape 20 de hectare, numele acestuia fiind legat de dimensiunile foarte mari ale celor trei vulcani principali aflati in centrul platoului. Diametrul fiecaruia dintre acesti trei vulcani masoara peste 100 de metri (adica, este mai mare decat lungimea unui teren de fotbal!). “Poalele” vulcanilor de aici sunt foarte intinse, iar pe acestea apar mai multe cratere secundare si limbi lungi de noroi vinetiu, adesea amestecat cu suvite de titei.

Totul, in jurul acestor vulcani, pare pustiu. Multi dintre turistii care vin in zona vulcanilor noroiosi spun ca au impresia ca se afla pe o alta planeta.

Doar cativa copaci reusesc sa supravietuiasca - mai la departare de cratere - pe aceste terenuri sterpe, “inundate” de noroi si acoperite de un strat gros de namol solidificat. Totusi, ca prin minune, pe acest taram neprimitor traiesc doua plante foarte rare: Nitraria schoberi si Obione verrucifera - dupa denumirea lor stiintifica. Sunt plante halofile (adica se dezvolta intr-un mediu sarat, avand de asemenea nevoie de saruri pentru hrana), protejarea prin lege a acestora fiind unul dintre motivele pentru care zona Paclelor Mici a fost declarata rezervatie naturala.

Vulcani activi

Vulcan, munte sau deal format din acumularea materialelor ce au erupt prin una sau mai multe deschizaturi (numite ventre vulcanice) facute in suprafata pamantului.Termenul vulcan poate desemna, ventrele propriu-zise.Vulcanele situate deasupra nivelului marii sun cele mai cunoscute, dar majoritatea vulcanilor lumii sunt situati sub mare, formati de-a lungul sistemelor de creste ce se intersecteaza in adancul oceanului planetar . Conform The Smithsonian Institution, 1511 vulcani situati deasupra nivelului marii au fost activi in ultimii 10.000 ani,539 dintre ei au erupt cel putin odata de-a lungul istoriei scrise.In medie, intre 50-60 de vulcani situati deasupra nielului marii ,sunt activi in fiecare an; jumatate din acestea sunt defapt continuarile eruptiilorr din anii precedenti, iar celelalte sunt noi .

Eruptiile vulcanice din regiunile populate reprezinta o adevarata amenintare la adresa oamenilor, a proprietatilor si a agriculturii. Pericolul provine , in cele mai multe cazuri , din jeturi fierbinti si ce se misca cu o viteza foarte mare, care contin materiale explozive, cenusa ,si cele mai distructive, raurile de lava. Pe langa eruptiile explozive chiar si vulcanele din regiuni nepopulate , pot arunca cenusa adanc in atmosfera, creand nori de cenusa, care reprezinta o amenintare serioasa la adresa avioanelor.

II FORMATIUNILE VULCANICE

Toate formatiunile vulcanice sunt formate prin acumularea de magma(roca ce se formeaza sub suprafata pamantului).Magma poate erupe prin unul sau mai multe ventre vulcanice, care pot fi o singura deschizatura, mai multe deschizaturi, sau o crapatura lunga, numita vent de fisura. Se formeaza in adancul pamantului, in general, in mantaua superioara. Pentru a se forma magma , este nevoie de temperaturi si presiuni foarte ridicate. Mantaua solida trebuie topita la conditii intalnite de obicei la adancimi de 80 pana la 100 km sub suprafata pamantului.

Odata ce mici picaturi de magma se formeaza, ele incep sa se ridice deoarece magma are o densitate mai mica decat rocile ce o inconjoara.Aceste picaturi se

aduna, formand adevarate rauri de magma.Acestea se aduna in regiuni subterane numite rezervoare de magma.Dupa fiecare eruptie, este adaugat un nou strat vulcanului, acesta crescand in marime.

III MATERII VULCANICE

Trei tipuri de materiale erup dintr-un vulcan activ: lava, fragmente de roca si gaze.Tipul si cantitatea de material care erupe dintr-un vulcan activ depinde de compozitia magmei din interiorul vulcanului.

LAVALava reprezinta magma care se rupe, si erupe dintr-un vulcan.Daca magma este

foarte lichida, atunci va curge de-a lungul vulcanului , catre bazele sale.

FRAGMENTELE DE ROCAAceste fragmente de roca sunt expulzate in aer. Ele include si cenusa care sunt

fragmente cu diametrul mai mic de 2 mm.Cenusa cea mai fina este numita cenusa vulcanica, si este formata din particule de au un diametrul mai mic de 0,06 mm

GAZELEGazele, in prima etapa sunt eliberate de vulcani sub forma unui jet. Eliberarea

instantanee de gaz vulcanic aflat sub presiune este forta ce duce la eruptii.Gazele provin din magma propriuzisa, sau din contactul dintre magma incinsa si apa.Majoritatea gazelor vulcanice cuprind vapori de apa, cu dioxid de carbon si dioxid de sulf.IV Eruptiile

Vulcanii erup diferit, in functie de compozitia magmei ce se afla sub suprafata, cantitatea de gaz din magma, si tipul de ventru vulcanic din care erupe.In general, cu cat lava este mai vascoasa, cu atat ruptia va fi mai explosiva.Eruptiile explozive pot expulza o mare cantitate de material in aer.Eruptiile nonexplozive produc rauri de lava, si expulzeaza foarte putin material in aer.

ERUPTIILE EXPLOZIVEEruptiile explozive pot expuza atat lava lichida sau semisolida cat si fragmente

solide de roca vulcanica sau nonvulcanica care au fost carate de-a lungul magmei ce se ridica inainte de eruptie.Eruptiile foarte explozive sunt numite eruptii Plinian, dupa naturalistul roman Pliny cel Intelept.Acesre erupptii pot dura de la cateva ore pana la cateva zile.

ERUPTIILE NONEXPLOZIVEEruptiile nonexplozive ,sunt tipice pentru vulcanii din Hawaii,si produc rauri de

lava.Lava iese afara prin rifturile din suprafata vulcanului sau prin ventre.ele sunt caracterizate prin faptul ca lava produsa este de tip bazaltic, iar vulcanii ce sunt formati prin aceste eruptii sunt numiti vulcani scut.

V PERICOLELE VULCANILOR

Eruptiile pun direct, si indirect pericole asupra oamenilor, si a proprietatilor, atat in aer cat si pe pamant.Asemenea pericole sunt : raurile de lava, cenusa. Unele rauri de lava, mai contin cenusa incinsa, fragmente de roca si gaze. Acestea sunt mortale datorita temperaturiilor inalte, peste 850° C si vitezei ridicate, de peste 250 km/h.De asemenea , acumularile masive de cenusa vulcanica , mai ales daca sunt udate de ploaie, duc la ruinarea recoltelor de cereale.

Pericole indirecte sunt deobicei efecte nonvulcanice, care acompaniaza eruptiile. Astfel sunt, cutremurele , tsunami, ploile cauzate de cenusa, bolile si infometarea ce apar dupa eruptiile vulcanice. Tsunami sunt , uriase valuri seismice, de-a lungul oceanelor, generate de miscarea instantanee a rocilor ce alcatuiesc platforma marina. Aceasta miscare instantanee este cauzata de cutremure uriase, sau de prabusirea unei insule vulcanice , in timpul eruptiei unui vulcan. De asemenea , depozitele de materiale vulcanice pot duce la defertilizarea pamanturilor, la moarea animalelor, si, in ultimul , la foamete. Intre secolele 17-19, tsunami si foametea ce preced eruptiile vulcanice au cauzat majoritatea deceselor legate de eruptii.

Incepand cu anii 80, un alt pericol , indirect legat de eruptii a inceput sa atraga atentia : Avioanelor ce survolau zonele, le-a intrat cenusa in motoare.

VI PREZICEREA ERUPTIILORCea mai mare problema a vulcanologiei este prezicerea urmatoarei eruptii a unui

vulcan activ sau adormit. Oamenii de stiinta considera un vulcan activ daca a erupt cel putin odata. Vulcanii adormiti sunt considerati un potential pericol de a erupe pe viitor .Oamenii de stiinta prezic eruptiile masurand evenimentele ce duc la o posibila activitatee, ca , de exemplu cutremure, miscari a pamantului, si eliberarea de gaze. Rata de succes este mai mare la prezicerea eruptiilor nonexplozive la vulcanii bine monotorizati .De exemplu, aproape toate fluviile de lava rezultate din eruptii in muntii Saint Helens incepand din Mai 1980 au fost prezise cu zile, chiar saptamani inainte.Cel mai mare obstacol in imbunatatirea prezicerii eruptiilor este ca doar o fractiune din peste 500 de vulcani activi in lume sunt monotorizati adecvat, cu instrumente moderne, si de catre vulcanologisti bine instruiti.

VII RESURSE VULCANICEDesii eruptiile vulcanice constituie o adevarata amenintare la adresa omenirii,

vulcanii pot deasemenea fi bogati in resurse. Probabil cea maimare resursa din vulcani este pamantul format din materialele ce sunt aruncate de eruptii.Activitatea vulcanica a creat unele dintre mai frumoase si fertile regiuni ale pamantului. Inca de la inceputul secolului 20, stapanirea caldurii naturale a sistemelor vulcanice a dat o sursa, aproape nepoluanta , de energie termica si energetica.De exemplu jetul de la Geyzerele din nordul Californiei , cel mai mare camp geotermic , este suficient pentru a alimenta cu curent un orase de milioande de locuitori, precum San Francisco.Multe depozite ce cupru,carbune, zinc, aur si argint, sunt continute in rocile vulcanice, sau in rocile magmatice , ce sunt bazele vulcanilor.Roca sparta de lava, pumice, carbunele si alte produse rezultate in urma eruptiilor sunt surse de materie bruta pentru construirea drumurilor, in constructii, industrie.

VIII VULCANI EXTRTERRESTRI

Eplorarea spatiala di ultima decada a adus dovezi ale existentei vulcanilor si a produselor sale si pe alte planete si luni din sistemul nostru solar.Fotografiile facute de satelitii ce orbitau luna Pamantului au aratat uriase campuri de lava mare.Mostre din aceste mare au fost luate de catre astronautii din programul Apollo ,si dupa analiza s-a constatat ca erau similare cu cele bazaltice, dar nu identice cu cele gasite pe Pamant.

De asemenea, imagini luate de sateliti ale suprafetei lui Marte si Venus au aratat vulcani si insusiri vulcanice asemanatoare, dar mai mari decat cele de pe pamant.De exemplu, Olympus Mons, un gigant vulcan scut de pe Marte, cu diametrul de 600 km , este mai mare decat lungimea insulelor Hawaii, puse una langa alta. Misiunea Mars Pathfinder din 1997 a adus date conform carora , rocile vulcanice de pe Marte seamana cu roci similare de pe Pamant,inclusiv dovezi de roca andesit. Activitatea vulcanica depe luna pamantului Marte, Mercur si Venus s-a petrecut acum millioane de ani ; aceste corpuri planetare,sunt acum ,reci si moarte.In orice caz, oamenii de stiinta au gasit dovezi in meteoritii de pe Marte care indica faptul ca activitatea vulcanica s-ar fi produs acum 150 de millioane de ani .

Dovezi bine documentate asupra vulcanilor activi au venit din imaginile de la satelitul Voyager 2. Asemenea activitati, desi putin intelese, par a fi diferite de cele din vulcanismul terestru. In 1979 acest satelit a capturat imagini de nori vulcanici, ce contineau dioxid de sulf, care tasneau pana la 280 km deasupra suprafetei lui Io, una din lunile lui Jupiter.Intre aprilie si septembrie 1997, naveta spatiale Galileo a adus deasemenea imagini ce arata o dramatica activitate vulcanica pe Io. Activitatea vulcanica a lui Io indica prezenta de materiale locate in inima sau interiorul sau, dar cauza caldurii din mijlocul lui Io este diferita de cea de pe Pamant. Oamenii de stiinta cred ca Io este incalzit intern de frecarea rezultata din faptul ca luna este trasa in diferite directii de Jupiter si lunile din apropiere, Ganymede si Europa. Imaginile luate lunile alaturate, Ganymede si Europapiter si de Voyager 2 in 1989 ale lui Triton, o luna a lui Neptun, a aratat o punga de gaz, cel mai probabil nitrogen care se ridica la 8 km deasupra suprafetei, si care se intindea aproape 150 km.Aceasta punga de gaz sugereaza ca Triton poate avea deasemenea un miez fierbinte capabil de activitate vulcanica.

Inelul de foc –vulcanii Terrei

Prin maretia si puterea de distrugere eruptiile vulcanice au impresionat oamenii din cele mai vechi timpuri.Prima descriere stiintifica a unei eruptii vulcanice a fost aceea a lui Pliniu cel Tanar care a trait experienta unei eruptii a Vezuviului in anul 79 d.Hr.,eruptie ce a distrus orasele romane Pompei si Herculaneum.De atunci si pana in prezent vulcanologii au adunat date importante in vederea elaborarii unor metode de predictie,astfel incat pagubele produse de eruptii sa fie reduse la minimum.

Vulcanismul,departe de a fi un incident neglijabil din istoria Pamantului,este esential pentru definitivarea infatisarii actuale a planetei noastre.Rolul vulcanismului a fost,de asemenea,determinant in aparitia vietii,aceasta luand nastere si dezvoltandu-se datorita imenselor cantitati de elemente chimice volatile,solubile,emanate de aparatele vulcanice in timpul eruptiilor.Pulberile si cenusile vulcanice au contribuit la imbogatirea si fertilizarea solurilor,iar fumarolele sulfuroase,al aparitia zacamintelor de cupru,zinc,mangan,plumb si a multor alte elemente.In cea mai mare parte a lor,manifestarile magmatice sunt legate de dinamica placilor litosferice si de procesele de dezintegrare radioactiva ce au loc in interiorul litosferei.Vulcanologii au apreciat ca,in trecutul geologic,peste 2 milioane de kmp din suprafata uscatului au fost acoperiti de lave,a caror grosime oscila intre 500 m si 3000 m.Fundul actualelor oceane este alcatuit din lave bazaltice care au erupt sub apa. Manifestarile vulvanice se produc in zonele de riftogeneza,in zonele de convergenta a placilor litosferice,ca urmare a procesului de subductie,si in interiorul acestora,ca urmare a actiunilor ,,punctelor fierbinti ” din mantaua inferioara.Vulcanii reprezinta partea superioara,terminala a sistemului magmatic,prin care magma ajunge la suprafata sub forma de lava(magma din care a fost degajata o mare parte a gazelor volatile).

Structura unui vulcan Aparatul vulcanic este alcatuit din cos,crater si con vulcanic. Cosul vulcanic(canalul de alimentare)reprezinta calea de acces a magmelor in timpul eruptiei,care se dezvolta sub terminatia craterului,facand legatura dintre acesta si camera magmatica(cuptorul).Acesta poate prezenta o pozitie verticala sau inclinata,iar spre lateral pot aparea ramificatii.Poate fi umplut cu lava topita,material piroclastic sau brecie vulcanica. Craterul vulcanic are aspectul unei depresiuni aproape circulara,de forma conica sa tronconica.,dezvoltata in centrul conului.,de unde incepe cosul vulcanic.Craterul vulcanic reprezinta deschiderea canalului de alimentare(a cosului vulcanic) si difera de la cateva sute de metri la peste 1 km(caldera).Un vulcan poate avea mai multe cratere. Conul vulcanic este principalul edificiu generat de eruptiile vulcanice,fiind o suprastructura a aparatului vulcanic propriu-zis,aproximativ conica.Ia nastere din curgerile de lava succesive sau depuneri de straturi de piroclastice fine si grosiere,cu inclinari divergente in jurul conului vulcanic.Un aparat vulcanic de acest fel este specific vulcanilor cu eruptie centrala.Exista si vulcani de tip liniar,din care lava ajunge la suprafata printr-o deschidere in forma de fractura,ce poate depasi cativa kilometri lungime.Eruptiile vulcanice sunt permanent insotite de emanatii de gaze volatile si de vapori de apa,care antreneaza fragmente de lava consolidata sau bucati de roca din conul vulcanului,pe care le expulzeaza la distante diferite de locul eruptiei.Fragmentele mici de lava consolidata,cu diametrul de 4-32 cm,avand aspectul pietrisurilor,se numesc lapili.Se acumuleaza sub forma unor depozite stratificate,din a caror consolidare si cimentare rezulta tufuri lapilice.Fragmentele de lava expulzate prin aparatul vulcanic,cu diametrul mai mare de 10 cm,se numesc bombe vulcanice,iar prin acumularea si consolidarea lor se formeaza aglomerate vulcanice.Cel mai fin material expulzat in mari cantitati prin aparatul vulcanic,cu diametrul particulelor de sub 4 mm,este cenusa

vulcanica,material care,prin acumulare si cimentare,da nastere cineritelor sau tufurilor vulcanice.

Tipuri de eruptii vulcaniceEruptiile se diferentiaza in functie de vascozitatea,compozitia,continutul de gaze si temperatura lavei,dar si in funtie de pozitia geografica a vulcanului.Ascensiunea lavei la suprafata scoartei terestre este generata de energia acumulata in cuptorul magmatic.,de presiunea exercitata de fortele tectonice si de diferenta de densitate dintre magma si rocile strapunse.

Eruptiile de tip,,hawaian ” sunt caracterizate prin expulzari linistite de lave fluide,bazaltice,prin intermediul unor cratere.Prin racirea lavei rezulta conuri vulcanice aplatizate,de dimensiuni considerabile(Mauna Loa,Kilauea din Insulele Hawaii).Vulcanii din Hawaii sunt rezultatul activitatii asa-numitelor ,,puncte fierbinti ” ce se formeaza in mantaua inferioara.Acesti vulcani se insira ca un lant,in functie de directia de deplasare a placii litosferice strapunse de magma.Vulacanii hawaieni furnizeaza,prin eruptii,cantitati impresionante de lava fluida,care se deplaseaza rapid sub forma de torente de lava,ce se scurg chiar pe versantii cu inclinare redusa.Lava rezultata din eruptia vulcanului Mauna Loa,din 1840,s-a deplasat cu o viteza de pana la 40 km/h.Acest vulcan erupe,in medie,o data la 3,5 ani,generand imense torente de lava ce pot ameninta viata locuitorilor din zona. Eruptiile de tip ,,islandez ” se caracterizeaza prin expulzari periodice de lava bazaltica,fluida,in lungul unor fisuri ce pot depasi uneori 20 km lungime,lava care,prin consolidare,da nastere unor platouri bazaltice foarte extinse.In islanda sunt peste 130 de vulcani stinsi si peste 30 de puncte active de eruptie.Este locul unde se poate observa la zi ce se intampla de obicei sub apa marii,avand in vedere ca vulcanismul de acest tip este legat de zona de rift a Atlanicului de nord.Riftul medio-atlantic,ce strabate Islanda,separa placa Americii de Nord de placa Eurasiatica..Vulcanul Laki se afla in mijlocul unei falii de 25 km lungime,in sudul Islandei.El a dat nastere,in anul 1783,celei mai puternice eruptii de lava din istorie,scurgerea de lava avand la un moment dat un debit de 5000 mc/s,acoperind o suprafata de 565 kmp.Eruptia a fost precedata de cutremure puternice,ce s-au succedat timp de o saptamana,si care au dat nastere unei falii din care a erupt un torent de lava ce s-a revarsat pe o lungime de 80 km. IEruptiile de tip,,strombolian ” se caracterizeaza prin explozii ritmice,lavele evacuate fiind mai vascoase.Numele este dat de vulcanul Stromboli,situat in Mediterana,insulele Lipari,supranumit de navigatori ,,Farul Mediteranei ”,fiind folosit pentru orientarea pe timp de noapte.Stromboli este considerat drept unul dintre cei mai activi vulcani din Europa.Pe baza marturiilor scrise,se pare ca acest vulcan,cu o inaltime de peste 900 m,erupe incepand cu anul 300 i.Hr.,la fiecare cateva minute,expulzand bucati incandescente de lava,zgura si cenusa.La intervale de cativa ani au loc eruptii violente,cu revarsari de lava,ceea ce a dus la depopulare masiva a Insulelor Lipari,astazi locuind acolo doar cateva sute de persoane.Datorita activitatii continue,a zgomotelor produse,in antichitate insula era considerata a fi lacasul lui Eol,zeul vantului. Eruptiile de tip,,vulcanian ”sunt caracterizate prin eruptii violente,ca urmare a lavei vascoase(andezitice)expulzate,care are tendinta de a se solidifica,la partea

superioara a cosului vulcanic,sub forma unui dop.Acumularea gazelor si ascensiunea lavei impun o presiune crescanda asupra dopului format,pe care il expulzeaza impreuna cu portiuni din conul vulcanic.Cei mai cunoscuti vulcani de acest tip sunt Vulcano si Vezuviu.Vezuviul,unul dintre cei mai violenti vulcani ai Europei,s-a facut remarcat prin eruptia din 79 d.Hr.,cand au fost distruse orasele Pompei si Herculaneum.De atunci,Vezuviul a mai erupt de vreo cateva zeci de ori,unele dintre aceste eruptii fiind foarte puternice.In urma exploziei din 472,norii de cenusa au fost purtati pana aproape de Constantinopol.Una dintre cele mai recente eruptii a Vezuviului(3-6 iunie 1929),a dus la expulzarea a aproape 12 milioane mc de lava si tephra(cenusa,lapili si bombe vulcanice) si a peste 1,5 miliarde mc de gaze.Temperatura lavei la locul eruptiei a atins 1400 de grade Celsius,localitatile Pagano si Campetelli fiind inundate de lava. Eruptiile,,ultravulcanice ” sunt de o violenta extrema,ca urmare a acumularii gazelor si a vaporilor de apa,rezultati din contactul apei marii cu rezervorul subteran de magma.Cea mai cunoscuta eruptie de acest tip fiind cea a vulcanului Krakatau(sau Krakatoa),din anul 1883,considerata drept,,catastrofa mileniului ”prin violenta,spectaculozitatea,si numarul de victime provocate.La 26-27 august 1883 au avut loc o serie de explozii,una dintre ele fiind socotita,,cel mai mare zgomot geologic ”,fiind auzita de la aproape 5000 km distanta.Cenusa vulcanica a fost expulzata la 80 km inaltime,formand un nor ce a produs intuneric total pe o raza de circa 150 km ,si care a durat trei zile.Norii de cenusa au inconjurat Pamantul de cateva ori,insolatia scazand cu 87 % din valoarea normala.Cantitatea de tephra expulzata a depasit 16 milioane mc,atingand in unele locuri 70 m inaltime si acoperind o suprafata de 750.000 kmp.Explozia principala a fost urmata de formarea unui val urias,tsunami,cu o inaltime de aproape 30 m,care a,,maturat” tarmurile insulelor Java si Sumatra,provocand moartea a peste 36000 de oameni si pagube materiale imense.Caldera care a luat nastere in urma acestei explozii avea fundul la 270 m sub nivelul oceanului,jumatate din Insula Krakatau disparand.In anul 1930,in urma unor eruptii submarine,a luat nastere o noua insula,cu diametrul de circa 1,4 km,numita Anak Krakatau(copilul lui Krakatau). Eruptiile de tip,,peleean”sunt caracterizate de prezenta ,,norilor arzatori”,care se revarsa pe pantele conului vulcanic in urma eruptiilor vulcanice.Numele vine de vulcanul Mont Pelee,situtat in arcul insulelor Antilele Mari si Mici(Insula Martinica).Acesti nori arzatori sunt alcatuiti din cenusa si gaze,ei coborand pe versantii vulcanului cu peste 200 km/h.Temperaturile ating valori de peste 700 de grade Celsius.Eruptia vulcanului Mont Pelee,din anul 1902,la 8 mai,ora 8.00,a provocat o explozie foarte puternica aruncand in aer un dop format in craterul vulcanului.Norul arzator,cu temperatura de peste 600 de grade Celsius,format in urma eruptiei,s-a pravalit pe versantii vulcanului cu o viteza de peste 160 km/h,fiind urmata de o unda de soc puternica.Din cei 30.000 de locuitori ai orasului a supravetuit doar doi. Raspandirea vulcanilor pe Glob In prezent,pe Pamant exista peste 500 de vulcani activi si cateva sute de mii de conuri vulcanice inactive(stinse).Majoritatea vulcanilor se gasesc sub apele marii,sau varfurile lor se ridica de sub ape.Circa 60%din vulcanii activi se afla in jurul Oceanului Pacific,fiind cunoscuti sub numele de,,Inelul sau centura de foc a

Pacificului”.In Oceanul Atlantic se remarca vulcanii din Marea Caraibilor si cei din lungul marii dorsale medio-atlantice(Canare,Azore,Islanda),cu peste 100 de vulcani activi.In Africa,activitatea vulcanica este legata in primul rand de ,,Marele rift est-african”sau grabenul est-african,iar in sudul Europei si in Asia de sud-vest,cei mai cunoscuti vulcani sunt in jurul Mediteranei. In ultimele decenii,vulcanologii se preocupa sa elaboreze metode eficiente de prognozare a eruptiilor vulcanice,astfel incat populatia sa fie evacuata la timp din zonele afectate,iar distrugerile materiale sa fie reduse.Acest lucru se impune imediat,avand in vedere ca,numai in ultimii 250 de ani,in urma eruptiilor vulcanice,au murit peste 250.000 de oameni.In 1975,in Peninsula Kamceatka,vulcanul Tolbacik a avut o eruptie exploziva prognozata exact de vulcanologi,astfel ca mai multe echipe de televiziune au sosit chiar la inceputul eruptiei,pentru a transmite in direct fenomenul.Vulcanologii americani au reusit,in anul 1980,sa prognozeze eruptia vulcanului Saint Helens,din zona pacifica a Statelor Unite ale Americii,una dintre cele mai puternice eruptii din secolul al XX-lea.

Date post:	31-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	10 times
Download:	0 times

Introducere in cutremurereferate.rol.ro/download-referate/geografie/liceu/... · Web...

Documents