Integrare a Copiilor Cu Ces

7/23/2019 Integrare a Copiilor Cu Ces

http://slidepdf.com/reader/full/integrare-a-copiilor-cu-ces 1/71



În numeroase ţări din toatalumea, se pune stringentproblema integrarii copiilor cu

cerinte educationale speciale incadrul unitatilor scolare obisnuite,

alaturi de ceilalti copii.



Educaţia specială este un

concept fundamental utilizat încadrul procesului instructiv-

educativ al copiilor cu deficienteşi care se desprinde tot maimult de conţinutul

învăţământului special.



Principiile care stau la baza

educaţiei speciale!"oţi copiii trebuie să înveţe împreună,indiferent de dificultăţile pe care le

întâmpină aceştia sau diferenţele dintreele.

!#ocietatea şi şcoala trebuie să leacorde tot spri$inul suplimentar de careau nevoie pentru a-şi realiza educaţia înşcoala publică.



ââ

! %ormarea şi dezvoltarea şcolilorinclusive, atât în mediul urban cât şi în celrural prin asigurarea resurselor umane câtşi a celor materiale.

!Educaţia egală se realizează prinacordarea spri$inului necesar

pentru fiecare copil cu deficienţe înfuncţie de cerinţa individuală.



&opilul cu cerinţeeducative speciale poatefi definit ca fiind

'copilul ale căruicapacităţi sunt dezvoltatesub media vârstei(.





Pentru că aceşti copii nu se

pot descurca singuri. Ei au nevoie de a$utor, pentru că toţi audreptul la educaţie, pentru că toţi sunt

capabili să înveţe, pentru că toţi au decâştigat, c)iar şi cei cu dezvoltare normală,care se vor obişnui cu diversitatea, cu faptul

că nu e nicio problemă dacă aceşti copiisunt diferiţi.





În primul rând părinţii ar

trebui,deoarece ei sunt 'martorii( primilorani de viaţă ai acestora, apoi educatoareaşi învaţătoarea.

Ei sunt parte a grupului de copii,participând, după posibilităţile lor, laactivitaţi şi program.



*acă, pe o perioadă anume, învăţătorul observă că problemele suntfrecvente, trebuie să ceară spri$in de la

specialişti+ de asemenea să antrenezefamilia în demersurile de ameliorare aproblemelor descoperite.



Depistarea dificultăţilor de învăţare

Eistă două criterii principale pentrudepistarea dificultăţilor de învăţare.Primul, este criteriul excluziunii.

&u a$utorul lui se determină dacăun elev are o anumită dificultate de învăţare sau dacă dificultăţile sunt

asociate altor afecţiuni.



caracteristică comună aelevilor cu dificultăţi de învăţare este prăpastia ce eistă între aptitudini şirealizările lor .

*e eemplu, un elev poate aveaaptitudini superioare la nivelul limba$uluivorbit, dar să prezinte grave deficienţe

în limba$ul scris. ceastă diferenţă esteal doilea criteriu tradiţional de depistarea deficienţelor de învăţare.



*acă un elev corespunde acestor

două criterii generale, cadrului didactic îi revine sarcina de a determinamodificările programului, pentru ca

acesta să corespundă cerinţelor sale.





Elevii cu dificultăţi de învăţare sedisting prin caracterul unic pe care îl

prezintă dificultatea fiecăruia.



#e observă o incapacitate de a trata

anumite informaţii , ceea ce se traduceprin dificultăţi în stilul de organizare+

dificultăţi în orientare+dificultăţi în colaborare şi socializar

predispoziţie spre accidente+adaptare dificilă la sc)imbare+

)iperactivitate sau inerţie+

lipsa de atentie+



Din punct de vedere al procesuluide prelucrare a informaţiilor seobservă la elevi, ineficienţa

proceselor de bază, în special în :

recepţia mesa$elor+conversaţii+producere de informaţii+

concentrarea atenţiei.



ceste dificultăţi se observă cel

mai bine în activitatea şcolară, şi potavea influenţă asupra socializării .

Este afectat cel puţin unul din

domeniile următoare /ascultarea,

/rationamentul;/memoria;

/limbajul oral şi scris+



/lectura;

/ortografia;/caligrafia;

/calculul;

/rezolvarea problemelor +/relaţiile spaţiale;

/ interactiunile sociale.



Prin urmare, elevii cu dificultăţi de învăţare vor fi mai sensibili şi maineadaptaţi la şcoală.

*in atitudinea adulţilor faţă de ei seva naşte o imaturitate, un comportament

egocentric, de izolare.



Ei se tem de şcoală şi cu greu îşi facprieteni. &)iar dacă reuşesc să-şiînsuşească informaţiile folosindu-şi memoriaei răspund greu la întrebări şi odata opriţi dinepunere, nu ştiu să reia.

#e simt depăşiţi de sarcinileşcolare, ceea ce duce la pesimism în

abordarea rezolvării problemelor.



Pentru a realiza integrarea copiilorcu &E#, trebuie să acţionăm asupradiferitelor nivele de dezvoltare apersonalităţii lor, şi anume

! la nivel biologic+!la nivel psi)ic+

!la nivel social.



0 clase diferenţiate integrate în structurile

şcolii obişnuite+0 grupuri de câte doi-trei copii deficienţi

incluşi în clasele obişnuite+0 integrarea individuală a acestorcopii în aceleaşi clase obişnuite.





1umele şi prenumele 2..

3ârsta

4coala cu clasele 5-53

&lasa

67 ani

a 555-a



Informaţii despre starea de sănătate a elevului

Tipul de deficienţă:

Stare bună de sănătat

Deficienţă mentală uşoară

Tulburări de limbaj



Informaţii despre mediul social:

Locuieşte împreună cu familia şi un unchi familia avnd în componenţa sa:

mama, tata şi o soră mai mică!

"amilia nu are niciun venit şi prezintă condiţii de locuit modeste!



ââDomeniul de intervenţie Limba şi literatura romnă

Numele cadrului didactic: -----------------------------------

Data elaborării P.I.P:

Data revizuirii:

#$!%&!#%%'

$%!%#!#%%&



Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral(

Dezvoltarea capacităţii de e)primare orală(

Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris(

Dezvoltarea capacităţii de e)primare scrisă(

http://images.google.ro/imgres?imgurl=http://www.timis.anofm.ro/anunt/images/papirus1.gif&imgrefurl=http://www.timis.anofm.ro/anunt/index.html&usg=__ElxFAvNwbD957tWyt2igYjpECUw=&h=259&w=230&sz=46&hl=ro&start=9&tbnid=ciYFLV_SWg1z1M:&tbnh=112&tbnw=99&prev=/images%3Fq%3DPAPIRUS%26gbv%3D2%26hl%3Dro%26sa%3DG



Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral:

să înţeleagă semnificaţia globală a mesajului oral;să distingă cuvintele într-o propoziţie;

să distingă sunetele şi silabele dintr-un cuvânt dat.

Dezvoltarea capacităţii de e)primare orală:

să construiască enunţuri logice simple;





să identifice litere, silabe, cuvinte şi enunţuri întextul tipărit; să asocieze forma grafică a cuvântului cu

sensul acestuia; să citească în ritm propriu cuvinte monosilabice

şi bisilabice.

să scrie cu ajutor, litere, silabe, cuvinte scurte; să scrie cu ajutor, folosind semnele de punctuaţie

punctul, semnul întrebării;






să înţeleagă semnificaţia globalăa mesajului oral

să distingă cuvintele într-opropoziţie

să distingă sunetele şi silabele dintr-un cuvânt dat.

exerciţii de ascultare şiconfirmare a mesajuluiascultat;

exerciţii de delimitarea cuvintelor într-opropoziţie;

exerciţii de identificarea sunetelor din structurasilabei;

exerciţii de identificare

a silabelor dintr-un cuvânt.




să construiască enunţurilogice simple;

exercitii de construire a unor enunturi simple .




să identifice litere, silabe,

cuvinte şi enunţuri întextul tipărit

să asocieze forma grafică a cuvântului cu sensul acestuia

să citească în ritm propriu cuvinte monosilabice

şi bisilabice.

exerciţii de asociere

a sunetului cu litera; exerciţii de identificarea literelor mari şi mici,de tipar sau scrise demână;

exerciţii de asocierea textului cu imaginea;

exerciţii de exprimare

a înţelesului unor cuvintedintr-un text citit;

exerciţii de citirea cuvintelor pe silabe.




să scrie cu ajutor, litere,

silabe, cuvinte scurte;

să scrie cu ajutor, folosind

semnele de punctuaţie punctul, semnul întrebării;

exerciţii de scriere corectă aliterelor, silabelor, cuvintelor scurte;

exerciţii de alcătuire apropoziţiilor simple pe bază de imagini sau cu cuvinte date;

exerciţii de scriere folosindsemnele de punctuaţie învăţate+

jocuri






Ascultă un mesa şi confirmă înţelegerea lui;

!elimitează cuvintele într-o propoziţie dată;

"dentifică sunetele în structura silabei;

"dentifică silabele dintr-un cuvânt dat,precizând numărul lor.


Construiete oral enunţuri lo!ice simple cu cuvinte date"



Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris:

#sociază sunetul cu litera $n citirea i scrierea cuvintelor"

#sociază textul cu ima!inea i forma !rafică a cuv%ntului cu sensul acestuia"

Citete $n ritm propriu cuvinte monosilabice i bisilabice

i propoziţii scurte.



Dezvoltarea capacităţii de e)primare scrisă:

scrie după dictare cu sprijinul $nvăţătorului litere& silabe& cuvinte scurte i propoziţii scurte"

Copiază i transcrie sin!ur& fără sprijinul $nvăţătorului litere& silabe& cuvinte i propoziţii"

Participă activ la desfăurarea activităţilor de joc.



#valuarea orală şi scrisă;

#valuarea cu mai multe reveniri;

Aprecieri stimulative;

#valuări curente formative;

$robe scrise, fişe de lucru;





Nume i prenume: N.'.

Clasa :

#ntecedente medicale:

a I()a

- fără probleme deosebite;



!ezvoltarea armonioasă a conduitelor psi"ometrice;

!ezvoltarea trăsăturilor de personalitate din domeniul

afectiv, motivaţional, caracterial şi al socializării;

!ezvoltarea conduitei morale, religioase şi a simţului estetic;

!ezvoltarea deprinderilor.



#levul %.&. din clasa a "'-a prezintă

Din punct de vedere psi*opeda!o!ic:

- deficit mintal moderat #$.%.&'();- predomină memoria de scurtă durată;- atenţia deficitară;- limbaj sărac;- deficit de calcul matematic;

- instabilitate psi"ică uşoară;- dislexie;- disgrafie.



Din punct de vedere al competenţelor

colare:Limbă şi comunicare:

nu citeşte corect, coerent şi expresiv texte cunoscute;

în scris apar omisiuni, inversiuni şi înlocuiri de grafisme;

greşeli de realizare a acordului gramatical;nu respectă ortografia şi punctuaţia într-un text dat.



*atematică:

nu efectuează operaţii de adunare şi scădere cu numere în concentrul *- + *** ***;

nu efectuează înmulţiri în concentrul* + *** ***;



Pro!ramul oferă elevului posibilitatea:

de a întâlni o mare varietate de stimuli în cadrul activităţilorterapeutice;

de a efectua o gamă variată de exerciţii prin intermediul unor activităţi simple, accesibile şi în ritm propriu atât la clasă cât şi individual în cadrul cabinetelor de terapie;

de a cunoaşte lumea prin intermediul tuturor canalelor derecepţie tactil, inestezie, văz, auz, etc.



abilitatea subiectului pe planurile motric, senzorial,

perceptiv, de gândire, de limbaj şi comportamental,

astfel încât să devină mai apt pentru activitatea

educativ terapeută din şcoală şi pentru activităţile

sociale în general;

descoperirea şi folosirea potenţiabilităţilor psi"ice

de învăţare ale subiectului a ritmului propriu, deac"iziţie prin observarea zilnică a comportamentului



diminuarea dizabilităţilor sale printr-un antrenament continuu şi gradual atât la clasă cât şi în cabinetele de terapie pentru aducerea subiectului la un nivel mai bun de funcţionalitate psi"ică generală pentru a putea dobândi o experienţă cognitivă şi superioară celei dobândite

spontan;

abilitatea copilului pentru o mai bună inserţie socială în şcoală şi societate.



R i î ă f ă lă



Recuperarea prin învăţare afectivă şi motivaţională; învăţarea morală şi motrică; învăţarea socială;

metodele verbale esenţiale în învăţarea intelectuală+

Recuperarea prin psihologie- acţionează pozitiv asupra spiritului personalităţii, reuşeşte să înlăture stările psi"ice conflictuale, sentimentele de inferioritate, unele trăsături

negative cu motivaţii superioare pentru activitate. e foloseşte cu precădere psi"oterapia sugestivă şipsi"oterapia de relaxare.;

Recuperarea prin terapie ocupaţională : ludoterapia,

artterapia, meloterapia, terapia prin dans şi ergoterapia urmărindu-se prin aceste metode înlăturarea unor comportamente aberante, dezvoltarea afectivă,

dezvoltarea activităţii psi"omotorii şi formarea

obişnuinţelor de tip adaptativ.





Activitatea Activitatea TermenTermen

+. !ezvoltarea funcţiilor+. !ezvoltarea funcţiilorneafectate de "andicap;neafectate de "andicap;

ăptămâna %- /%%ăptămâna %- /%%

0. 1ecuperarea tulburărilor0. 1ecuperarea tulburărilor

de limbaj prin procedeede limbaj prin procedee

specifice;specifice;

ăptămâna %- %2ăptămâna %- %2

3. 4ducarea personalităţii,3. 4ducarea personalităţii,

înlăturarea negativismului înlăturarea negativismului

şi dezvoltarea optimismului;şi dezvoltarea optimismului;

ăptămâna %- %%%ăptămâna %- %%%

5. 1ecuperarea învăţării5. 1ecuperarea învăţării

intelectuale folosindintelectuale folosind

metode verbale;metode verbale; ăptămâna %%%- %2ăptămâna %%%- %2



Activitatea Activitatea TermenTermen

(. 6meliorarea(. 6meliorarea

comportamentelor aberante,comportamentelor aberante,pentru formarea de atitudinipentru formarea de atitudini

favorabile învăţării şifavorabile învăţării şi

activitpţii, pentru stimulareaactivitpţii, pentru stimularea

dorinţei de a participa ladorinţei de a participa laviaţa colectivului;viaţa colectivului;

7arcursul anului şcolar;7arcursul anului şcolar;



4valuarea rezultatelor obţinute în urma aplicării acestui program,a evidenţiat integrarea subiectului în colectivul de elevi, celelalte obiective

realizându-se parţial;

e constată necesitatea reluării unor anumite activităţi care să ducă la

realizarea obiectivelor propuse;

e recomandă ca în cadrul tuturor activităţilor, subiectul să fie stimulatpozitiv pentru dezvoltarea motivaţiei intrinseci privind activitatea de învăţare terapie.



#bilitatea socială este definită drept



#bilitatea socială este definită dreptcapacitatea de a iniţia şi întreţine relaţii

personale, de a fi acceptaţi si de a neintegra în grupuri, de a acţiona eficient camembri ai unei ec)ipe.

Prin dezvoltarea abilităţilor decomunicare şi relaţionare interpersonală,putem preveni scăderea performanţelorşcolare, problemele emoţionale şi decomportament, dificultăţile de adaptaresocială.





8n eerciţiu etreme de simplu este

cunoscut sub numele de 'te*nica ziaruluivorbitor (, prin care se cere elevilor la începutul unei ore să-şi eprime sentimenteleproduse de ziua respectivă acţionând asupra

unui ziar pe care l-a primit de laprofesor+astfel, ruperea ziarului poatedesemna sentimente de frustrare accumulate

de elev.

altă te)nică este aceea a '!rupurilor



altă te)nică este aceea a '!rupurilorzumzăitoare(+ elevii sunt împărţiţi în grupe de

câte patru persoane pentru a le permite si celormai timizi să-şi eprime opiniile.

9ezultatele muncii în ec)ipă vor fi

prezentate de un singur elev, fără a senominaliza elevii care au avut o anumită idee.

:a început prezentarea o vor face elevii care

nu au probleme de comunicare+ pe măsură ceelevii se vor familiarize cu această te)nică,sarcina prezentării rezultatelor finale va reveni si

celor mai timizi.

h i



2. Tehnica

“Obiecte gãsite”Este o te)nică producătoare de

amuzament şi energie, contribuind ladezvoltarea abilităţilor de comunicare şinegociere.

#e va cere elevilor ca timp de câtevaminute să iasă din clasă şi să revinăaducând cu sine un obiect pe care l-au găsit

în afara clasei. Ei au sarcina de a prezentacât mai frumos obiectul respectiv şi, c)iarmai mult, să convingă învăţătorul să îl

cumpere.

3 Jocul de rol



3. Jocul de rol

Pentru a putea utiliza metoda $ocului de

rol, este recomandabil ca numărulparticipanţilor să nu fie mai mare de zece.

*e asemenea, metoda nu trebuie

aplicată înainte ca participanţii să secunoască unii pe alţii ; în caz contrar,implicarea va fi stereotipă şi rigidă,neatingându-se obiectivul principal al $oculuide rol, acela de implicare şi motivare agrupului de participanţi în vederea realizăriiunei pregătiri< eperienţe comune=.



Prin $ocul de rol, copiii au prile$ul dea-şi forma, consolida şi perfecţiona

următoarele abilităţi şi componenţe socio-afectiveleagă prietenii şi au încredere unii în ceilalţi+

negociază şi rezolvă conflicte+eperimentează sensul puterii, imitând adulţii+eprimă fără teamă sentimente de veselie,

tristeţe, supărare+ îşi modifică propriul comportament în interesul

grupului+ acceptă şi punctual de vedere al altor persoane.



4. iteratura pentru

copiiPoveştile pot fi utilizate în scop educaţional

după înc)eierea lecturii, învăţătorul poate realiza împreună cu elevii caracterizarea persona$elorpornind de la faptele lor, pot fi imaginate alte finaluri

de poveşti, pot fi căutate soluţii alternative laproblemele persona$elor.

altă alternativă la citirea poveştilor esteaceea de a încura$a copilul să creeze o poveste+

astfel el va proiecta ideile din viaţa sa asuprapersona$elor sau se poate include pe sine capersona$ în poveste sau poate descrie înpoveste evenimente din propria sa viaţă.

& iii î l i d d l d



&opiii, în general, au nevoie de un model dela învăţător pentru a înţelege procesul de crearede poveşti.

*e obicei, începem prin a le spune copiilor“Astăzi ne vom spune poveşti unul altuia. Eu voincepe şi c!nd mă opresc aş vrea să continui tu" .

ceasta îi va permite învăţătorului să aleagăo temă şi să încura$eze copiii să eplorezeproblemele asemănătoare cu ale lor.





6. Încura$ează, încura$ează, încura$ează.

>. Întotdeauna spune-i copilului ce are de făcut,nu ceea ce trebuie să facă.

?.Începe activitatea cu o secvenţă în care copilulpoate obţine rezultate positive.

@. tunci când rezolvi o problemă cu un copil,acordă-i întotdeauna timp să se gândească lao soluţie alternativă.

A. %aciliteazăB ; feră-i copilului situaţii cât

mai variate de eersare a deprinderii=



C. 9ealizează cercul de feed bacD-uluisocial. Este posibil ca un copil să înţeleagă că

prin comportamentul său a făcut rău coleguluisău, dar să nu înţeleagă de ce nu este bine săfacă rău celorlalţi.

9ealizând cercul feed- bacD-ului socialfacem în aşa fel încât consecinţele propriuluicomportament să se răsfrângă asupra copilului+de eemplu când îţi loveşti colegul îl faci să

sufere, îl răneşti şi când îl răneşti el nu va dorisă se $oace cu tine.



9emediul constă în felul în care îi pregătimpe tineri pentru viaţă.

În concluzie,sonda$ele efectuate asupra

unui număr mare de părinţi şi profesori indicătendinţa mondială a generaţiei actuale de copiide avea mai multe probleme emoţinale decât întrecut sunt mai singuri şi mai deprimaţi, maifurioşi şi mai nestăpâniţi, mai emotivi şi mai

înclinaţi să se îngri$oreze din orice, mai impulsivişi mai agresivi.

Date post:	13-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	mihaela-bogdan
View:	262 times
Download:	2 times

Integrare a Copiilor Cu Ces

Documents