Source:www.aea-energy-and-environment.com

PLANUL Cladire Inteligenta Energetic

Promotion of Intelligent Energy Building PLAN

Instalaii de incalzire termica si racire prin ventilare sau climatizare(HVAC) pentru eficienta energetica si aer interior curat

In sectorul residential se consuma majoritar energie pentru incalzire si racire- ventilare mecanica sau climatizare,necesar si pentru a diminua efectele schimbarilor climatice:in Finlanda normele comune impun o calitate a aerului

interior ,corelat cu energetica de ventilare si pentru consum minor!.

Initiativele pentru un viitor durabil si al confortului termic (spatiu racit in aer proaspat-[Programul EU ATLAS])trebuie

sa actioneze pentrutab.1:

-dezvolterea cercetarii impactului microclimatic,poluat si de metabolismul ocupantilor, necesar pentru a facilita ventilatia naturala;

-etichetarea produselor din cladire corelat si cu emisiile acceptabile ,modul de masurare si reducere a poluarii;

-sistem integrat de incalzire prin ventilatie,control al miscarilor de aer interior-exterior,izolare dinamica;

-dezvoltarea sistemului de ventilare eficient energetic in cladirile existente;

-comuna legislatie despre calitatea aerului pentru sanatate si confort,cu necesitati energetice ale sistemului.

Directiva 2005/32/EC referitoare la stabilirea cadrului pentru definirea cerintelor de ecodesign pentru produsele

utilizatoare de energie (Energy using Products EuP) identifica parametrii de eco-design ai EuP, cerintele specifice pentru eco-design, cerintele referitoare la informatie, la fabricant, la marcajul CE, s.a. va fi urmata de un plan de implementare, prin care se

vor identifica produsele si termenele de conformare a acestora.

Pentru echipamente i produse care conin anumite substane, OG nr.89 /1999 privind regimul comercial i introducerea unor restricii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon impune norme de interzicere in urma importului, exportului, vnzrii, utilizrii.O etichet n care pe lng denumirea comercial sunt nscrise: denumirea tehnic a agentului de rcire/stingere sau a solventului, formula chimic, precum i coninutul, exprimat n procente de mas, de substan reglementat, atunci cnd aceasta se afl n amestecuri sau n izolaii nglobate n produsul finit; inscripia: "Prieten cu ozonul" ale produselor i echipamentelor care conin substanel chimice prevazute in act..

Elementele anvelopei cladirii determina gradul de ventilare naturala-dar cu un mediu curat exterior si cu infiltratii minime si

incalzire:

-fluxul de caldura ce intra sau iese,cu o anumita pondere, prin geamuri si pereti sau pardoseli(pentru cele unietaj) ;

-transferul de aer intre interior si exterior,programat prin tuburi sau canale si accidental prin sparturi sau uscarea rufelor.

Tabelul 1 Elementele componente ale sistemului incalzire si racire

Instalatie Tehnologie

Incalzire Furnizeaza energia termic ce se pierde n exterior, pentru o temperatura interioara prescris; asigur i apa cald menajer de max. 95oC: de la sursa termica tip cazan de nclzire, reeaua conductelor de distribuie i corpurile de nclzire din ncperi -radiatoare, convectoare, registre.

Centralele cu condensatie-utilizare a combustibili,emisii de noxe reduse la maxim; randamentul termic-

105-112%;pe racordul de evacuare a gazelor arse este un recuperator de caldura ce foloseste caldura

gazelor arse pentru incalzirea agentului termic-40-500C .

Racire

Surse de caldura necesar a fi eliminate :

- interne -degajari prin: iluminat, functionare aparataj casnic sau echipamente de birou si ocupantii spatiului.

-din exterior-prin energia solara .

Ventilatia mecanica:asigura puritatea aerului,introduce aer proaspat din exterior pentru racire si

evacueaza aerul cald viciat,nociv pentru corp uman. Instalaia de ventilare se realizeaza prin: priza de aer proaspt, filtru de praf, canalele de aer, ventilatorul de introducere, gurile de refulare a aerului n ncperi, gurile de aspiraie a aerului din ncperi i ventilatorul de evacuare(la o ventilare mixt se schimba ventilatoarele, cu introducere mecanic i evacuare natural n suprapresiune, respectiv, cu evacuare mecanic i introducere natural n depresiune);baterii de nclzire a aerului proaspt;!!!!!!

Aerul conditionat-furnizeaza frig:aerul rece din exterior este introdus pentru a regla temperature si

calitatea aerului poluat interior(eliminarea mirosuri si CO2 din arderile locale ,dar si respiraie sau fum de igar; substante contaminate de la materialele de construcie-gaze, vapori, mirosuri sau de la procese de fabricaie plastifianti,solveni;mobilier-tesaturi,lacuri;echipamentul casnic);un dispozitiv de reglaj verifica gradul de caldura necesar a fi eliminat. Source:Recensamantul din 2001 Instalaia de climatizare asigura si anumiti parametrii fixati de temperatur(rece in sezon cald si cald in sezon rece) i umiditate al aerului interior:in plus, contin baterii de rcire i sisteme de umidificaresau uscare aer - prin aparatul mural de aer conditionat, cazane pentru caldura si cu aparate frigorifice si cu

turnuri de racire pentru a furniza frig.

Reglaj- Repartitoare de caldura si robinete termostatice -Dispozitive care preiau radiatia emanate de calorifer

Structura consumului de energie termica

a.c.m.

25%

incalzire

57%

prepararea

hranei

7%

electricitate

11%

masurari ,regleaza circulatia agentului termic si conduce la economii 30%-45% din consumul de caldura pentru o

temperature necesara de 20C(un grad peste aduce un consum inutil de energie de 5-7%).

Reglarea sisteme de incalzire si de racire prin:termostate de camer, regulatoare electronice;contoare de caldura si apa calda menajera , ceas programabil pe cazane, panou de programare temperaturi pe zone:

aduc economii de energie de circa 20%( ex.-la instalatii HVAC-o parte din aerul evacuat care inca este cald

poate fi recirculata, utilizand filtre de carbon activ pentru a curata aerul, astfel incat acesta sa nu fie poluat).

Structura consumului de energie termica - Sectorul rezidential este al doilea mare sector consumator energetic, structura

acestuia in functie de destinatie fiind reliefata in OUG nr.107/2006 privind acordarea de ajutoare pentru nclzirea locuinei cu lemne, crbuni, combustibili petrolieri, precum i a unor faciliti populaiei pentru plata energiei termice:familii i persoane singure care n majoritate, circa 85%, se afl n mediul rural;aproximativ 4.270.000 de familii i persoane singure, din care circa 2.700.000 au venituri de pn la 500 lei/membru de familie.

1.Instalatii de incalzire si pregatire a apei calde menajere Prin convertirea, din surse externe,a energiei electrice(prin rezistente) sau chimice a combustibililor se obtine caldura,racirea

sau apa fierbinte necesara prin utilizarea-tab.2 sau figura 1:

-cazane prin combustie;

-pompe de caldura(incalzire -HP) prin ciclu termodinamic-absorb caldura de mica temperatura si o transforma la inalta

temperatura;invers absorb caldura din un spatiu mediu rece si o rejecteaza-cu vapori de compresie(prin compresia mecanica) si absortie(se obtin temperaturi de 100 C);pe piata de desfacere se utilizeaza cele cu vapori de compresie,care poate avea si motor electric sau motor pe gaz-refrigerantul ca fluid trece prin fazele de compresie,condensare,expansiune si evaporare;

-ventilator pentru incalzire: aerul circulat se incalzeste de la un radiator prin care circula apa fierbinte.

Calculul consumului de energie si al eficientei energetice a instalatiilor de apa calda de consum

Clasificare Numar surse de energie si zone de distributie:conform celor 4 sisteme constitutive-

-furnizare;

-distributie-reciclare;

-preparare/acumulare;

-producere energie termica in proces.

Sistem central de preparare in functie de sistemul de incalzire prin:

-centrala termica locala sau centrala(preferat-cogenerare sau prin surse neconventionale)-ansamblu

sau o cladire;

-combustibil-gazos,lichid,solid natural,brichetat;

-regim de alimentare cu apa rece-continuu sau intermitent cu 8-15 C.

Necesar specific de apa calda[l] de consum de 60C

Locuit 1.preparare centralizata

2.preparare locala in cazan

-pe gaze

-carbune

75

60

55

Birou 1 functionar pe schimb 5

Club preparare centralizata 15

Restaurant 2 mese pe zi 36

Hotel 4 stele Cu spalatorie 225

Bai publice Cu cazi de baie 100

Energia

utila/auxiliara

Suma celor 4 sisteme si depinde de :volum si pierderi de apa calda, pierderi totale de

energie/consumata de echipamente-pompe,vane,echipament control si automatizare.

Temperatura Apa calda-preparare:45-60 C si utilizare:igena corporala-35-40 C,iar spalat/degresat-50-60C.

Apa rece-10 C.

Necesar apa calda zilnic [l/persoana] in cladire unifamiliala-dimineata-d,

pranz-p,seara-s

Toaleta d-6;s-6

Spalat maini p-2;s-3

Dus 30

Baie la cada (75)/15

Preparare hrana 2

Spalat vesela d-1;p-3;s-2

Curatenie si spalari usoare

5

Total mediu[l/omxzi] 75

Necesar anual 27375 l/omxzi si energie-5730xmil. J/an

Volum necesar V Saptamanal -locuinta unifamiliala functie de suprafata si indice specific de consum a [l/mp] :

V[l/zi]=axSloc[mp]

Sloc a V

14-40 45 630-1800

70 38,02 2661,17

100 32,73 3272,87

125 29,24 3655,56

150 26,45 3968,24

200 22,31 4461,61

225 20,73 4663,61

250 19,38 4844,31

Pierderi de energie

la utilizare

P[kCal/zi] si p

La consumator in raport cu:C-consum [l/utilizare], temp.de utilizare t [C],N-numar de utilizatori/zi,c-

consum total [l/zi]:

[kW/zi] Receptor C t N

1-2 3-4 5-6

c

1-2 3-4 5-6

P/p

1-2 3-4 5-6

lavoar 6-10 40 4 6 10 24 36 60 480/0,55 720/0,84 1200/1,4

bideu 6 40 - 2 3 - 12 8 -/- 240/0,27 360/0,42

dus 30-40 35 1 1,5 3 30 45 90-120 750/0,87 1125/1,31 2250/3,0

cada 120-150 40 0,3 0,6 0,8 36 72 90-120 720/0,84 1440/1,68 2100/2,26

spalator 20-30 50 2 2 4 40 40 80 - - -

masina spalat

100 70 0,15 0,15 0,3 15 15 30 - - -

Consum

total

l/zi 145 220 374-428 1950/2,26 3525/4,1 5370/6,66

Consum

mediu

l/om.zi 72,5 73,5 74,8-71,5 975/1,13 1175/1,36 1146/1,33

Mc 001/3-2006 Auditul si certificatul de performanta a cladirii

Tehnologia pentru cazan cu gaz sau petrol,fata de cea cu lemn,este pentru un pret ce scade cu 15-20% pana in 2010 in Nordul

Europei si profitul crste prin generare de 995 PJ in EU-25:

-reducere noxe de dioxid de azot NOx si alte emisii(monoxidul de carbon ;dioxidul de azot;dioxidul de sulf;particule cu sau fr produi chimici ataai;hidrocarburi nearse;aldehide);

-incorporare condensatie si temperaturi de joasa temperatura pentru cresterea eficientei.

Deosebit de relevant si necesar este Sinteza- Emisii asociate combustibililor fosili conventionali pentru orice studiu :

Combustibil CO2

Tone/Toe

SO2

Kg/Toe

NOX

Kg/Toe

Compusi organici

volatili

Kg/Toe

CO

Kg/Toe

Avantaj Dezavantaj

Carbune moale 3.9 36.7 11.3 2.9 4.2

Carbune brun 4.2 58.2 9.2 2.9 4.2 Pret convenabil. Murdar si uneori poluant ;Intretinere mai

dificila;Eficienta redusa

Motorina 3.1 5.9 4.2 10.5 0.42

Pacura 3.3 51.1 8.6 5.9 0.42 Operare si stocare simpla

;Utilizare larga ;Pret

rezonabil

Probleme de murdarie

PLG (butan,

propan)

2.7 0.9 2.1 18.3 0.42

Gaz natural 2.3 0.084 5.2 - 0.42 Foarte curate ;In general

eficienta ridicata ;Intretinere

mai redusa a echipamentelor

Sunt necesare mai multe

masuri de siguranta ;Pret mai

ridicat

Source: www.energytraining4europe.org

Tabelul 2 Sistemele uzuale de nclzire in Romania

Pozitionare si

statistica

Instalatie Combustibil si evolutie proces tehnologic

Locale

-Sobe-gaze-

4%

-Sobe com. solid-57%

-Centrale

termice-8%

-Centrale termice

-Sobeceramice

-eminee

-Cazane de apa

-Cuptoare

1.Gaz natural sau gaz lichefiat,petrol- aer de ardere poate fi insuficient pentru

arderea complet a combustibilului;arztorul se deregleaza. 2.Lemn- tratat sau verde,deseuri

3.Crbune- grtar defect 4.Kerosen- tiraj slab

Procesele de ardere emana substanele poluante:gaze i particule de praf sau funingine(dupa tipul instalaiei,mentenanta,tip combustibil,gradul de ventilare a aerului interior).Combustibili fosili-ieiul, gazul natural, crbunii precum lignitul si huila. Gazul natural -surs de energie puternica; cel mai ecologic dintre combustibilii fosili-cele mai sczute emisii de CO2.

1.Centrale de

imobil comun

2.Termoficare

de cartier-

Cazane:

-cu condensaiea vaporilor de ap din gazele de ardere si eliberand cldura latenta de vaporizare;

1.Gaz sau petrol 2.Poluanii cei mai comuni produi n instalaiile de ardere din cldiri sunt:monoxidul de carbon ;dioxidul de azot;dioxidul de sulf;particule cu sau

fr produi chimici ataai;hidrocarburi nearse;aldehide 3.Gaze evacuate de la motoare cu ardere intern stationate in apropiere sau activiti incidentale -suduri, lipituri, arderea ramuri

31% -fr condensaie

Pompe de circulaie

Reeaua de conducte (termoizolaie, pierderi de sarcin, debit vehiculat);

4.Se produc vapori de ap-cu umiditate ridicat i suprafee umede ce conduc la apariia de bacterii i a mucegai.In interior se afla montate:

Sistemul de telegestiune-reglarea furnizrii cldurii

Corpurile de nclzire cu eficien termic si termostate

Contoare de energie termic

Staia de tratare a apei de adaus

Instalaii de evacuare a gazelor de ardere:canal sau co.

Filtre tip sac si electrostatice: elimina particule mari praf sau scame.

Resurse

regenerabile 1.Pompe de caldura

2.Colectoare solare

1.Apa sau aerul asigura:incalzire sau racire economica-prin aparatura

monobloc,split sau multisplit;eficienta ridicata.

2.Colecteaza Energia termo-solara

Source:APICT

Sistemul de termoficare centralizat ,cu pierderi de retea(de 30-45%, iar in locuinta sunt de 30-45%, fata de standardele

europene),instalatii nemodernizate si cu fiabilitate redusa sub 70%, oferit de catre autoritatile locale sau societati in domeniu

confera costuri maxime,debransarea fiind in mare crestere:se elimina si subventiile pentru energia termic si gestiunea

financiara este deficitara; incalzirea prin sistemul individual este mai ieftina cu cca. 58% in medie lunara fata de sistemul

centralizat-[APICT].

condens evacuat

gaze de ardere

alim. cu comb.

Schimbtor

de cldur

retur - ap

rece

tur - apa cald

Schimbtor de cldur

recuperator

Fig.1:Schema de principiu a unei instalaii de nclzire cu condensaie Source:ipconsult.ro

1.1 Eficienta generarii

Cazanele noi pentru apa calda, care functioneaza cu combustibili lichizi sau gazosi ,introduse pe piata si puse in functiune,

trebuie sa fie sigure, sa nu pericliteze securitatea si sanatatea persoanelor sau a mediului.Prin armonizarea legislatiei din Uniunea

European in legislatia romaneasca se doreste asigurarea conditiilor pentru libera circulatie a marfurilor intr-o Piata Unica Europeana, fara bariere comerciale, bazata pe recunoastere mutuala si armonizare tehnica.

Hotararea de Guvern nr. 574/2005, care aplica Directiva 92/42/EEC de eficienta energetica a cazanelor de apa calda, stabileste

cerintele referitoare la eficienta cazanelor noi(standard,de joasa temperatura si cu condensare de gaz-unde vaporii de

apa continuti in gazele de aredere sunt condensati) pentru apa calda care au puterea nominal de la min. 4 kW la max. 400 kW:un cazan este un ansamblu corp cazan-arzator destinat s transmita apei caldura degajat la arderea combustibilului in scopul incalzirii spatiului de locuit unde este instalat.

Se admite introducerea pe piata si punerea in functiune numai a cazanelor care indeplinesc urmatoarele conditii-tab.3:

a) respecta cerintele de randament

b) au aplicat simbolul de eficienta energetica

c) daca poarta marcajul european de conformitate CE, aplicat de un producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia,

persoana juridica cu sediul in Romania sau pe teritoriul unui Stat Membru al Uniunii Europene.

Tabelul 3 Atribuirea simbolului de eficienta energetica pentru performantele energetice la puterea nominala Pn

si la o temperatura medie a apei din cazan

Eticheta daca

randamentul

este > val. standard

Randament % la

Pn si 70C Randament %la

0,3Pn si >50C Randament %la

70C Randament % la o

sarcina de 30% si

>50C

>84+2 logPn >80+3 log Pn 86 la 87+2 logPn >83+3 log Pn 87 la 31,6 kW 84,5 la Pn de 31,6 kW

>90+2 logPn >86+3 log Pn 88 la 100 kW 86 la Pn de 100 kW

>93+2 logPn >89+3 log Pn 89 la 316 kW 87,5 la Pn de 316 kW Source:HG nr.574/2005 si Directiva 92/42/EEC

Pentru cazanul din locuinta centrala termica CT se impune: o Pn utila< de 37 kW,destinat sa asigure caldura prin emiterea de caldura de corpul sau ce are un vas de expansiune deschis,furnizand apa calda prin circularea acesteia in sistem

gravitational;au inscrisa pe carcasa indicatia de folosire.

Directiva aplicata si toate cazanele inlocuite contribuie la reducerea:de combustibili de 7,2% din cerere ;in 2010 economie de

energie de 11,2 Mtoe.an;mai ales ca ca la conventionale scade la 65%(normal este 70-75%) eficienta daca incarcarea este de 25% si la cele de inalta eficienta la 76-80%;la incarcari sezoniere eficienta pentru cele vechi este de 50%,iar la cele

moderne de 70%.

1.2 Reducere de emisii GHG

Prin imbunatatirea eficientei reducerea de emisii CO2 este de 5-10% pentru echipamentul existent de incalzire;in 2010

reducerile vor fi de 26 mil.tone de CO2 conform previziunilor de aplicare a Directivei 92/42/EEC; si cu 100% prin

trecerea la surse regenerabile (RES-in Danemarca sau montat 2000 cazane pe biomasa in 1996)

Sistemul de inalta eficienta al pompelor de caldura(HP) ofera un potential de economii al emisiilor:cu motor pe gaz si cu gaz

de absorptie(tab. pe baza mediei EU din sistemul generarii mixte a electricitatii),in comparatie cu instalatiile conventionale cele mai

bune(36%) si cazane cu condensare pe gaz(22%);pompa electrica ofera beneficii peste cazanul cu condensare pe gaz-tab.4 :

Tabelul 4 Eficienta sistemului si emisiile de CO2

Technologie de

incalzire

Eficienta

(%)

Emisii de CO2

(kg/kWh incalzire)

Electrica din

sistemul national

35 0,55

Direct Gaz in spatiu 80 0,24

Cazan pe petrol si

apa calda

80 0,29

Cazan pe gaz si apa

calda

80 0,21

Cazan cu

condensare pe gaz

si apa calda

95 0,19

HP electrica 110 0,14-0,22

HP cu gaz de absorptie

130 0,17

HP cu motor pe gaz 150 0,12

Source:Program ATLAS

Sistemul HP ofera avantaje si pentru celelalte emisii-tab.5 ,in halocarbonati,recomandat fiind pentru emisiile de HCFCs-

hidrofluorocarbonati si pierderile energetice mici.Este dorit ca intreg sistemul de cazane sa reduca ,prin functionare,emisiile de NOx

local si regional si sa devina tehnologic de mica emisie:amplasare directa a incalziri electrica si cazane electrice cu HP conduce la

un potential de 10-2-% reduceri emisii,dar si a eficientei.

Tabelul 5 Impactul de mediu al pompelor de caldura in punctul de uz

Emisii gazoase

(g.GJ)

HP

electrica

HP cu

absorbtie

HP cu motor pe gaz

CO2 dioxid de carbon 0 44.000 36.000

CH4 metan 0 1,0 70-170

N2O dioxidul de azot 0 ? ?

CFCs carbonat 0-13 0 0-9

SO2 dioxidul de sulf 0 0 0

NOx oxidul de azot 0 30 6-150

CO monoxidul de

carbon

0 12 150-3.000

VOC 0 0,2 7-17

Source:Program ATLAS

Maturitatea procesului de implementare tehnologica a sistemului este stabilit de piata ,dupa anumite caracteristici si pret-

tab.6:

Tabelul 6 Caracteristici ale sistemului de incalzire prin cazane si HP-cu vapori

(electric sau cu motor cu gaz ) si absorptie( cu uni sau dublu efect) in anul 2010 in EU

Caracterizare Petrol Gaz Lemn HP HP electrica

Marime kW 20(-70) 20(-70) 40 10 10

Capacitatea majora 18-19 19 36 Caldura Caldura eliberata

kW utilizata eliberata GJ/kW/an-8

GJ/kW/an-12

Eficienta combustibil

% la Pn

93-conventional

103-condensare

95-conventional

108-condensare

90- conventional

Rata proprie de

consum kW

0,2-pierderi

0,2 electricitate pt ardere 0,2-pierderi

0,2 electricitate pt ardere

0,8-pierderi

0,2 electricitate pt gaze evacuate

0,3-0,5 0,3-0,5

Factor emisii CO2

g/MJ

73 73 100

Factor emisii SO2

mg/MJ

0-20 0,1 20

Factor emisii NOx

mg/MJ

15-25 50-70 200-300-in scadere

Factor emisii celelalte mg/MJ

5 usor in scadere 0-1 200-300-in scadere

Source:Program ATLAS

1.3 Centrale termice(CT) din spatiu de locuit Necesare sunt centralele cu condensare de gaz ,echipate cu vas de expansiune,cu schimb de cldur mai intens, ceea ce permite vaporilor de ap s condenseze nc n interiorul centralei: in plus,se elibereaza cldura de condensare;fata de centralele termice tradiionale unde se pierde prin evacuarea gazelor arse,avantajele sunt: -consumuri de combustibil cu pn la 40% mai mici; randamentul poate creste pana la 109% ;

-emisiile de bioxid de carbon sau noxe-NOx mai reduse(emisie de 15% din cat emite un cazan pe motorin). Utilizarea gazului confer un nalt standard de siguran, putand fi inlocuit cu GPL mpreun cu sisteme moderne de evacuare a gazelor;

-dimensiunile sunt adecvate si un sistem de automatizare control este montat.

Instalaiile de ardere trebuiesc ,conform normelor,sa fie bine instalate, utilizate, inspectate i ntreinute:conform Ordinului nr.713/2004 al MEC incepand cu 2008 trebuie montate dispozitive detectoare de monoxid de carbon in

spatiu(detectoarelor automate de gaze naturale pentru ncperile n care sunt aparate de utilizare a gazelor naturale i suprafeele vitrate necesare, sunt parial sau n totalitate constituite din geamuri cu grosimea mai mare de 4 mm sau din geamuri de construcie special -securizat, termopan ), iar Normativul I 13-02 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de nclzire central este ghidul in domeniu-tab.7.

Tabelul 7 Consumul maximal pe tip de apartament si nr. de persoane pentru o centrala cu

condensare de gaz

Nr.

crt.

Apartament Nr.

persoane

Gaz-consum mediu /

luna- Nm3

Apa-consum mediu /

luna- m3

Energie electrica-

Kw/h

1. 2 camere 2 persoane 125 5.5 2530 Kw

3 persoane 140 8.2

4 persoane 155 11.0

2. 3 camere 2 persoane 150 5.5 2530 Kw

3 persoane 165 8.2

4 persoane 180 11.0

3. 4 camere 2 persoane 175 6.5 2530 Kw

3 persoane 183 9.7

4 persoane 205 13.0

Source:APICT Sursa interna, conform parametrilor tehnici de functionare ai centralei termice

2.Instalatii de racire prin ventilatie si climatizare Racirea climatului interior necesara pe timpul verii este corelata cu supravegherea sau reglajul umiditatii aerului(cu

valori normale intre 40-7-%) prin ventilatie,ca o politica energetica necesara in sector,chiar daca in 2002 doar 0,5% din locuinte

erau dotate:

-sub 30%(in cursul iernii si prin utilizarea unor elemente de nclzire uscate-calorifere sau radiator electric) ca umiditate relativ apare un disconfort ce conduce la senzaia de uscciune, iritare nazala;necesar elemente umidificatoare-ca evaporare apa din cana sau farfurie si dispozitive de ionizare adecvate;

-aerul rece exterior este uscat i ptrunde n cantiti mai mari n cldire datorit diferenelor mai mari de temperatur (cureni convectivi inteni, diferene mai mari de presiune ntre interior i exterior).

Daca umiditatea din exterior patrunde si trebuie evacuat si excesul de umiditate produs la interior este necesar o

anvelopa cu ventilatie naturala sau mecanica.

Calculul consumului de energie si al eficientei energetice a instalatiilor de ventilatie si climatizare

Proces 1.Ventilare-se aduce aer proaspat-exterior si se dilueaza/elimina cel

poluat(umiditate,gaze,vapori,praf) din incaperi:

Sursa

energie

circulatie aer

1.Naturala- prin diferente de presiuni int.-exterior create de factori naturali-

diferente de temperatura si vant:

-organizata-conform normelor sanitare;

-neorganizata-aerisire prin neesentaietati cladire sau deschidere ferestre.

2. Mecanica- prin ventilatoare(mono sau dublu flux)-dupa tratare aer:

-numai ventilare;

-simpla sau complexa-climatizare sau conditionare aer

3. Hibrida -ventilatoarele intra in functiune cand diferentele de presiuni sunt

insuficiente pt.realizare debit de aer necesar.

Circuite aer Instalatiile:

Unul-introducere sau evacuare aer ;

Doua- introducere si evacuare aer.

Presiune aer

incapere

Instalatiile:conform resiunii aer din incapere,in raport cu cea ext.:

-suprapresiune-cu un circuit de introducere;

-depresiune- cu un circuit de aspiratie;

-echilibrate.

Dimensiune

spatiu

Ventilare realizata:

-locala;

-generala;

-combinata.

2.Climatizarea asigura o temp.int.prescrisa-se cupleaza cu ventilarea,fiind si de ventilare;realizata

cu control umiditate interioara sau partial(iarna) sau fara control:

Realizare 1.Cu aparate de climatizare

2.Sisteme numai aer(cu 1 sau 2 canale de aer) sau aer-

apa(ventilo/ejectoconvectoare,grinzi de racire)

3.De aer conditionat-caz particular pentru-temp. si umiditate aer,cu limite mici

de variatie-se pot controla si viteza curenti si concentratie praf(Sali

operatie,laboratoare).

Calcul temp. int.-

vara

Fara sistem climatizare(racire)-pentru alegere instalatie:prin analogia electrica pentru modelarea

proceselor de transfer termic la int. si ext. cladire.

Caracterizare-elementele de delimitare sunt :ext.opace usoare/grele si

transparente(ferestre,luminatoare,usi vitrate).

Se calculeaza-

-coeficienti de transfer de caldura;

-temperaturi exterioare echivalente;

-flux caldura in nodurile de temperatura;

-temperatura interioara vara-utilizand valori recomandate pentru:

1.Debit de aer de ventilare prin numar schimburi de aer prin aerisire(n-1/h) pentru ferestre deschise ziua si noaptea(a.) sau noaptea si inchise ziua(b.) functie de suprafata de deschidere

efectiva a ferestrei si cea totala a ei(Sf)

1 fatada a.Sf=0,5;n=1,5

b.ziua-Sf=0,5;n=1,0;noaptea- Sf=0,5;n=2,5

2 fatade a. Sf=0,5;n=4,0

b.ziua-Sf=0,5;n=4,0;noaptea- Sf=0,5;n=7,5

2.Putere surse interioare de caldura-prin valori recomandate ale fluxului de caldura de la surse interioare(W/mp)

Ora Bucatarie Sufragerie Dormitor

Rezidential 1 5 0 5

12 10 10 0

24 5 0 5

Nerezidential

-Proiectare

-Conferinte

-Restaurant

Oameni W/pers Iluminat W/mp Echipamente-W/mp

155 22 7

130 9 5

150 20 3

Calcul necesar

energie -racire si

climatizare/lunar

Cladiri climatizate,fara control umiditate:

-flux de caldura prin transmisie si ventilare;

-contributie surse interne si aport solar;

-necesar si consum anual pentru racire sau auxiliar-racire si ventilare.

Date necesare:caracteristici elemente de anvelopa si sisteme de ventilare;surse interne de umiditate si caldura;climat exterior;descriere cladire;date privind sistemul de incalzire,racire,apa

calda ,ventilare si iluminat-partitionare cladire in zone de calcul,pierderi de energie la surse de

caldura sau pe traseu distributie,debit aer si temp. aer refulat,elemente comanda si control.

Bilant de energie la nivel cladire prin:transfer de caldura prin transmisie prin diferente de temp. sau

pentru incalzire/racire sau transmisie/ventilare;surse interioare de caldura sau solare;caldura acumulata sau cedata in masa cladirii.

Energia necesara pentru racire/luna:

Q[MJ]=Qsurse de caldura-Nfactor de utilizare pierderi de calduraxQtotala transferata intre cladire si

mediu.

Etape de calcul:

-transfer caldura prin transmisie-energie disipata prin transmisie/luna sau zona;coeficienti de

transfer termic prin transmisie;efectul protectiei nocturne;situatii speciale-pereti solari

ventilati,surse interioare de joasa temp.

-transfer caldura prin ventilare-calcul energie disipata ; coeficienti de transfer termic prin

ventilare;situatii speciale-utilizare recuperatoare de caldura,ventilare nocturna;

-degajari de caldura de la surse interioare-energie disipata(caldura metabolica,degajata- de aparate

electrice si iluminat, prin curgere apa calda/rece si canalizare ,instalatii ventilare,incalzire sau

racire,producere hrana);flux de caldura mediu degajat de sursele interioare;

-aporturi de caldura solara-calcul,arii de captare/element vitrat,opac;

-calcul parametrii dinamici-factor de utilizare pierderi de caldura,constanta de timp a cladirii pentru

racire;

-conditii interioare de calcul-functionare in regim continuu/intermitent/perioade mari de

intrerupere;

-energie consumata anual pentru racire-necesar/zona sau combinatie de sisteme;pentru sisteme de

racire si ventilatie-pierderi,rezultate pe zone si cladire,utilizare anuala de energie suplimentara.

Calcul necesar

energie -racire

/orar

Alternativa de calcul:pe baza unui model analogic termic-electric cu schema de tip R-rezistente si C-

capacitati;pentru reprezentare relativ simpla a fenomenelor de transfer si formulare

matematica;realizare nivel de acuratete ridicat.

Calcul debite de

aer pentru

ventilare

mecanica si naturala

Domeniu de aplicare:cladiri ventilate si climatizate-mecanic,cu evacuare naturala prin

cosuri,sisteme hibride,deschidere manuala ferestre.

Debite calculate-zona si cladire.

Calcul ventilare mecanica-eficienta,coeficient de control local al debitului de aer,coeficient de permeabilitate la aer,debit de aer evacuat si refulat pe cale mecanica,ventilare pasiva si

hibrida,debite de aer pentru ardere,debit prin aerisire.

Consum anual prin:

-sistem distributie aer/incapere-;

-sistem centralizat centrala,ventilator local,aeroterma;

-coeficient de presiune dinamica;

-repartizare rosturi si neetanseitati la nivel anvelopa;

-concentratii exterioare de calcul pentru poluantii gazosi la evaluare aer exterior-recomandare de

concentratii

CO2-ppm

CO-

mg/m

NO2-

ug/ m

SO2-

ug/ m

Total-PM

mg/m

PM10-

ug/ m

Rural

Oras mic

350

375

30

INT2 m/(spers)

l/ spers)

36-54

10-15

72-108

20-30

INT3 m/(spers)

l/ spers)

22-36

6-10

43-72

12-20

INT4 m/(spers)

l/ spers)

-camere de amestec;

-preincalzire aer;

-preracire aer;

-umidificare izoterma aer iarna.

Calcul consum

anual de energie

la alte sisteme

Sistem centralizat si descentralizat de climatizare si aer conditionat-numai aer sitip aer-apa.

Metoda de calcul prin :

-consum la sarcini de caldura latente ;

-inertie termica elemente de constructie;

-varietate instalatii.

Calcul:

-necesar pentru racire si dezumidificare;

-umidificare aer;

-vehiculare aer.

Mc 001/3-2006 Auditul si certificatul de performanta a cladirii

2.1 Ventilatie naturala

Ventilarea natural ,ca infiltrare datorat numai diferenelor de presiune dintre interiorul i exteriorul cldirii(sub influenta diferentei de temperatura) sau forta vant,este uzuala si reglementata,regland si consumul energetic:prin ferestre deschise,clapeta

deschisa a ventilatorului din fereastra ,prin bariere de aer, hidroizolaii, elemente de construcie care s fereasc pereii de ploaie. Depinde pentru eficienta si fara aspecte medicale de gradul micro-climatic local,pentru care trebuiesc extinse studiile in

domeniu:

-control sursa de poluare-cunostiinte,sursa lor,emisii aceptabile de siguranta si nivel medical impus;

-proceduri de audit sau expertiza si control in cladiri.

2.2 Ventilatie mecanica si climatizare

Aerul conditionat de calitate prin un sistem eficient are ca:tinta de incalzire de 10% la casele existente si 30% la cele noi

construite[ATLAS] asigura microclimatul si caldura sau racirea necesara in cladirile industriale si comerciale pentru :a reduce nivelul

poluarii,controlul miscarilor de aer sau scurgeri de aer,economie de energie-in EU in jur de 10% se consuma pentru incalzire aer(desi

se reduce eficienta ventilarii)-tab.8.

Extragerea si/sau introducerea aerului din/in spatiu se realizeaza prin sistemul adecvat mecanic si controlat de evacuare a aerului

natural sau vice versa.

Tabelul 8 Tipurile de sisteme de ventilare i/sau climatizare se aleg n funcie

de clim, nivelul de confort, utilizare i funcia cldirii, precum i de capitalul disponibil.

Tip Elemente componente

Sistem de camera

sau spatiu de lucru

Ventilator si aparat de aer conditionat condiionat

Sistem central

pentru o cladire sau

cartier

Ventilatoare pentru tranzit aer cu :

-priza de aer proaspt , filtrul de praf si guri de refulare sau aspiraie aer;

-reeaua de canale de aer;

-organele de reglaj-clapete, jaluzele.

Instalatii de condiionare mari pentru nclzirea sau rcirea aerului cu :

-camera de amestec;

-baterii de nclzire sau rcire a aerului ;

-agregatul pentru producerea apei rcite;

-recuperatorul de cldur sau frig din aerul evacuat;

-pompele de circulaie ageni termici;

-sistemul de telegestiune.

Conceperea i realizarea instalaiilor de ventilare i climatizare se face n conformitate cu prevederile Normativului I 5-98 privind proiectarea i executarea instalaiilor de ventilare i climatizare :

Aerul ca

surs de cldur sau frig

Ventilator

de mentare

Element de

nclzire

Pomp de

cldur

Ventilator de evacuare

Fig. 2 Schema de principiu a unei instalaii de climatizare Source:ipconsult.ro

3. Utilizare Resurse RES pentru instalatiile HVAC

Cel mai modern si eficient mod de a realiza climatizarea (incalzirea, ventilatia si racirea aerului in interior) si de a produce

apa calda este si prin utilizarea unor instalatii adecvate.

3.1. Utilizarea energiei eoliene pentru inclzirea cldirilor

Un studiu indica ca pentru nclzirea cldirilor de locuit cu consum energetic anual relativ mare este necesar un generator eolian de ordinul zecilor de kW,dar cu o elice de 20 m diametru,fara a putea fi amplsat si cu investiie ridicata:se recomanda combinaia cu alte sisteme regenerabile(cele solare) si producerea de energiei electrica, transformata prin tehnologiile clasice in caldura.

3.2 Tehnologii de incalzire cu ape geotermale

Pentru incalzirea locuinte,in balneologie sau cultivarea in sere chiar si in timpul iernii sau acvacultura (crestere pesti,

creveti, moluste si aligatori ) se utilizeaza echipamente geotermale-conform hartei in domeniu:

-direct pentru incalzire( rezervoare geotermale putin adanci si cu temperatura joasa de 15-150C);

-generare electricitate in centralele electrice geotermale(foraj pana la o adancime de peste 3,8 km,apa fierbinte si aburul de 120-

370C se ridica in mod natural sau sunt pompate in circuitul centralei;apa geotermala utilizata este retrimisa prin sonda de injectie); -sistemul de schimb geotermic prin pompa de caldura,care nu utilizeaza rezervoarele geotermale supraadanci si reduc consumul

de electricitate cu 30-60% .

Tehnologiile prin pompa de caldura sunt dezvoltate prin utilizarea ca detinatori de energie: aerul, apa panzei freatice si solul,

iar repartitia zonelor hidrogeotermale este detaliata. Utilizarea unei pompe in raport cu arderea clasica cu combustibili conventionali la un cazan aduce emisii poluante limitate: la aparitia ploii acide si probleme de respiratie- oxizi de nitrogen redusi cu 70%, dioxidul

de sulf cu 30%; dioxidul de carbon ce creeaza efectul de sera .Fara ardere si poluare cu se realizeaza transferul caldurii necesar de

a fi relativ constanta din / in pamant in cladire. Prin reversibilitate cu pompa de caldura se produce atat racirea prin aer conditionat

cat si incalzire:

-vara se extrage caldura acumulata de la energia solara si se transfera in exterior, dispersat n pamnt, printr-o unitate de condensare;

-iarna ,caldura este captata din exterior, comprimata si transmisa in interior- se bazeaza pe energia termala naturala constanta a Pamntului(solul la o adncime de de 15 m are o temperatura ntre 8 - 12 grade C;cu cat adancimea creste, temperatura solului este mai mare).

Fig.3: Harta resurselor

Source:www.oer.ro

Cel mai eficient sistem este cu pompa geotermala de caldura conectata la adancimea pamantului-apa sau sol unde temperatura este relativ constanta pentru caldura si apa calda,si invers frigiderului ca principiu:

-Exterior:circuit 1-sistem colector ce preia direct apa din sol si intra in vaporizator(schimbator de caldura)- unde se produce transferul de caldura de la sursa de energie la agentul frigorific sau de racire(tip Freon-dar neecologic, propanul, bioxidul de

carbon sau tipul R407C , R134a sau similari: lichid la intrare si cu vapori reci la iesire, usor cedand aceasta caldura);indirect - prin

care circula agentul de transport al energiei-apa si antigel de la caldura sol, printr-o pompa de circulatie;

-Interior:circuit 2-agentul frigorific,deja gaz intra in compresor si primeste o crestere a temperaturii cu zeci de grade si presiune ridicata,iesind ca vapori fierbinti ;circuit 3-gazul trece prin alt schimbator de caldura(condensator) si transfera caldura

agentului termic(apa cu 35C pentru incalzirea in pardoseala si de 50C pentru calorifere) din circuitul 4-clasic al cladirii,gestionat

de o pompa de circulatie; agentul frigorific devenit lichid intra in ventilul de expansiune unde temperatura si presiunea ii scade

la (-2) C sau 1,7 bar si se se reia ciclul.

Source :www.pompedecaldura.ro

Source:www.pompedecaldura2005.ro

a.Din sol -prin intermediul unor elemente de bucla inchisa, prin care circula un agent de lucru (de tipul apa cu antigel), se realizeaza colectarea,deoarece dupa 15 m temperatura ramane relativ constanta-8-16C si accesibila functionarii instalatiilor (cu fiecare 30m in adincime temperatura crescand doar cu cca un grad Celsius):

- sonde subterane ca puturi paralele cu adancime de pana la 100 m,chiar si 250;

-colectoare plane in subsol la 1-1,5 m,preferabil in nisip pentru protectia plantelor, se plaseaza serpentine de teava -distanta dintre acestea va fi de min. 50 cm.

Sistemul de nclzirea este pentru un consum energetic mai mic de 3,5 kW,deoarece valorile fluxului termic disponibil qg, sunt cuprinse ntre 10 i 35 W/m2,:

Tipul solului

qg

W/m2

Sol nisipos uscat 10..15 Sol nisipos umed 15..20 Sol argilos uscat 20..25 Sol argilos umed 25..30

Sol cu ap freatic 30...35 Source:www.oer.ro

b.Incalzire directa(poate fi si pentru racire pasiva) cu apa geotermala(poate avea si temp. maxime de 28-30 C; inclusiv din lacuri, fluvii, ape de tunel, baraje unde temperature depaseste 10 C).)- daca este conventional curata,panza freatica poate fi utilizata direct utilizata in instalatiile de nclzire, fiind sursa cea mai eficienta ecologic si energetic(indirect, prin intermediul instalatiei descrise ,cu rezistenta la aciunea coroziv a apei si la alte elemente din compozitie -gaze combustibile, minerale si poluanti).Functie de debit i densitatea sarcinii termice de nclzire se poate valorifica energia prin realizarea unui sistem de alimentare- din un put se extrage apa si este distribuita in schimbatorul de caldura din pompa ,apa fiind rejectata in sol prin al doilea

put la min. 15m in aval fata de directia de curgere a apei in panza freatica:

-descentralizat(peste 5MW- de la o sond sau mai multe,prin folosirea in cascada a pompei; se poate instala si un schimbtor de cldur cu surs de energie suplimentar ;se alimenteaza sistemul clasic; -local(sarcin termic de 1-4 MW);pentru fiecare kW termic instalat este necesar un volum minim de apa de 160litri/ora, adica 0.16mc/ora (la min 8 C), debitul trebuind asigurat in orice moment de putul de extractie).

c.Sistemul pentru climatizare pe timp de vara functioneaza precum un frigider si ca un aparat de aer conditionat -prin

intermediul ventilatorului se introduce aerul din mediul inconjurator in pompa de caldura unde cedeaza caldura agentului frigorific:

-iarna precum pompa geotermala de caldura (concentreaza aceasta energie si o transmite/ distribuie in cladire sub forma de aer

si apa calda);

-vara, excesul de caldura este extras de pompa de caldura si este dispersat in pamant.

Pentru temperature scazute ( sub -15 C),pot functiona bivalent- paralel monoenergetic prin folosirea unei rezistente electrice .

d.Pentru aplicatii mari, se folosesc mai multe pompe integrate conectate cu alte instalatii solare (doar de energie

electrica necesara la un nivel de 30% din consumul din sistemul classic-HVAC), care opereaza zone diferite, cu necesitati de

ncalzire si/sau racire diferita, situatie n care se foloseste energie dintr-o zona care trebuie racita, la alta care trebuie ncalzita. Se ofera:

-economii pana la 66% din energia electrica;

-confort- sistemul este automat cu un termostat de incalzire si racire localizat central;

-curat si fara poluare ca la o ardere.

Coeficientul de performanta COP al unei pompe de caldura reprezinta comparatia dintre capacitatea de incalzire si energia electrica consumata:la 15 kW iesiti/4,5 kW intrati, COP=3,3),adica o economie finaciara. La cuptor electric COP este 1,iar la pompa

de caldura cu extras de apa geotermala COP este estimat la 5,4 - 5,5-la un 1 kWh de energie electrica absorbita se produce 5,4 -

5,5 kWh energie termica pentru incalzire in sistemul pardoseala ,fiind mai mic la cea prin calorifere.Valori uzuale sunt de 3,5-5,5-

scazute la aer-apa,dar simplu de montat.

Stabilirea Eficienta energetica de racire pe timpul verii,care reprezinta valoarea COP, este necesara la proiectarea si alegerea

pompei reversibile-compresorul ales dupa necesarul de racire.

O extindere tehnica ar fi ecuatia teoretica -coeficient de eficienta dupa ciclul Carnot inversat:

COP-Carnot=Temp(inalta obtinuta a agentului termic)K: Temp(inalta)-Temp(scazuta uzuala de la sursa-sol,apa sau aer);prin pierderi clasice si de echipament(termice, mecanice, electrice) valoarea reala este 50% din valoarea ideala calculata prin

aceasta formula.Dar este necesar ca diferenta de temperatura sa fie mica,pentru eficienta pompei ,realizabil prin sisteme de distributie a caldurii cu temp mai mici-30-40 C(sistem in pardoseala,ventiloconvectoare sau in pereti).Producatorii si furnizorii detaliaza in livrari valoarea COP ,precum si ecartul de temperatura detaliat.

3.3 Utilizare casnica a biomasei din lemn

Energia coninut n biomasa este deosebit de utila ,prin fraciunea biodegradabil a produselor, deeurilor i reziduurilor din agricultur, inclusiv substane vegetale i reziduuri de origine animal, silvicultur i industrii conexe, precum i fraciunea biodegradabil a deeurilor industriale i comunale, oreneti i municipale.Pentru sobele de puteri mici si cazane de apa calda, pe langa traditionalul combustibil ca butuci, trebuie a se implementa tehnologii cu pelete de lemn(obtinut ca rumegus preset sau aschii in tehnologia de tamplarie a arborilor ,si apoi uscat , presat uniform ca cilindru cu diametru de 4-10mm) sau aschii(intre 1

-100 mm, prin macinare tuturor produselor din lemn),dar si sub forma de lemn recuperat si turba (tip carbune). Utilajele moderne

au emisii sub 100 mg CO/m si randamentul atinge valoarea de 90%-tab.9.

Tabelul 9 Echipamente pentru incalzire

Tip Functionalitate

Sobe cu placi ceramice si Modalitatea traditionala cea mai eficienta,existand posibilitatea aprinderii electrice automate si

cazane pentru butuci din lemn

masurare nivel de oxigen in gazul de fum prin senzori(arata cat de completa este arderea, astfel incat sa se asigure o cantitate optima de aer secundar pentru procesul de ardere prin supape reglabile).

Arderea lemnuluiconsta: gazeificare si,apoi, arderea la temperatura inalta intr-o camera

speciala.Cazanul incalzeste un rezervor de apa calda pentru utilizare continua.

Cazane si sobe pentru

pelete

Segmentul cu cea mai mare dezvoltare-cu depozitare redusa si confort ridicat.

Cazane pentru aschii din

lemn

Aplicatii mari de peste 15kW pentru o cladire de dimensiuni mari si o imobile ale unei

societati:alimentare automata cu combustibil, comanda electronica(variatii ale umiditatii

combustibilului).

Source: www.energytraining4europe.org

4.Tehnologii sau proceduri dezvoltate in piata EU

Tendinta este limitata in instalare tehnologica-5% ,cu exceptia -in Scandinavia si Franta ,75% din cladirile nou construite pentru

rezidential sector sunt echipate cu sisteme de ventilare mecanice pentru alimentare si evacuare -tab.10: Necesar a combina:schimbul initial de aer inainte de preincalzire;pompa de caldura si pentru apa calda;izolare controlata cand

evacuarea aer este in cladire izolata;utilizare de motoare cu viteza variabila.

Tabelul 10 Impactul energetic al sistemelor de ventilatie naturala(N) si mecanica(M)

Regiune Potential de

dezvoltare in 2010

Nivelul

dezvoltatii (% din stoc)

Regiune Potential de

dezvoltare in 2010

Nivelul dezvoltatii

(% din stoc)

Franta-rezidential -10% pentru incalzire

la o locuinta

existenta;

-30% la una de

curand construita Consum ridicat

electric pentru

ventilare(motor):

1.Nou construite -Unifamilie

N-scade

M-creste

-Multifamilie

M 2.In stoc

-Unifamilie

N-constant

20

80

100

75

Finlanda Rezidential

1.Nou construite -Unifamilie

N-5

M-95

-Multifamilie

M-100 2.In stoc

-Unifamilie

N-75-80

35

40-de evacuare

aer;25-caldura

88-evac;2-caldura

-850 MkWh/an-unifamilie;

-535 MkWh/an-

multifamilie;

-1200-comercial

sector Prin eficiente

motoare cu viteza

variabila-65%

eficienta.

M-creste -Multifamilie

N-constant

M-creste

25

70

30

M-20-25 -Multifamilie

N-30

M-70

85 10-evac.;5-caldura

40

60-evacuare aer

Source:Program ATLAS

In sectorul tertiar aerul este controlat si este extins sistemul de climatizare:in Franta sunt profituri de 8 miliarde in

comercializare;in Anglia peste 50% din noile oficii au instalatii de climatizare;Polonia-95% din locuinte sunt pe ventilatie naturala si 5% mechanic in multifamile;Rusia-predominant natural cu 3-4 schimbari/ora la unifamilie si 1-1,5 la multifamile;Cehia-in cladiri

administrative dezvoltat sistemul mechanic;Ungaria-in sectorul tertiar introdusa ventilatia mecanica.

4.1 Viitorul tehnologic

-aplicarea si extinderea cazanelor cu condensare de gaz-cu cel putin 90% eficienta;

-incalzire prin pereti-umeda si uscata,la temperature joase-economii de pana la 30%;prin pardoseala -eficacitatea maxim, deoarece ea funcioneaz la temperaturi joase i poate fi combinat cu sisteme care economisesc energia cum sunt pompele de cldur i instalaiile solare; -reducere emisii la sistemul de incalzire prin cazane,optimizare a incalzirii prin introducere RES;

-dezvoltarea unui ghid pentru obtinerea unei eficiente energetice a cladirii cu o calitate buna a aerului si sistem cu eticheta al

produselor si materialelor;

-dezvoltarea unei calitati pentru confort ,cu energice masuri pentru acceptarea climatului interior si calitatii aerului;

-corelare cu masuri de eficienta energetica si elaborare plan pentru cladire; -produse eficiente-pentru incalzire,ventilatie,control miscari aer,pre-conditionare al alimentarii cu aer;izolare dinamica;

-sistemele de reglare,care monitorizeaza necesarul de caldura al cladirii si actioneaza sistemul- thermostat,temporizator, senzori

de umiditate, de CO2, sisteme de optimizare (la cladirile mari se gestioneaza functionarea simultana a racirii si ncalzirii prin comutator orar programat sau controlul temperaturii ;prevenirea functionarii echipamentelor de racire pe vreme rece sau stopeaza

functionarea echipamentelor pe vreme calda ;rencalzire aer rece pentru a optimiza confortul n fiecare zona a cladirii;fezabilitatea

racirii economice, un mod de racire care foloseste automat aerul din exterior cnd este nevoie de racire si cnd acesta este mai rece dect cel din interior, poate fi de asemenea studiata-ENERO Ghid) -operare si mentenanta prin sistemul de management al cladirii-pentru mbunatatirea reglarii, confortului si securitatatii ;reducerea timpului de exploatare al unui echipament, a consumului de energie si emisiilor de gaze cu efect de sera; implicit se reduce si gradul de uzura al echipamentelor ;monitorizare mai buna a cladirii si a echipamentelor, incluznd necesarul de electricitate, temperatura, costurile de functionare- ENERO Ghid.

Studiu de caz privind auditul energetic al unor cladiri- Solutii necesare de modernizare energetica a instalatiilor de incalzire si preparare a apei calde de consum aferente

Aplicatie Imbunatatire a confortului termic Avantaje

Cladire de locuit

individuala

S+P+1E

1.In urma expertizei,inlocuire cazan. 2.Termoizolare conducte de distributie din subsoluri si

boiler. 3.Dotare puncte de consum apa calda cu armaturi cu

consum redus de apa si montare debitmetru pe circuit la nivelul centralei

1.Randament de producere superior si durata de viata;evaluat dupa masurile de

modernizare ale cladirii.

Cladire

de locuit colectiva-bloc

S+P+10E

1.Termoizolarea conductelor de distributie din subsol din

cochilii din vata minerala. 2.Instalatia de incalzire: -montare contor de caldura general;

-montare robineti cu cap de sfera pe racordul de retur,termostatici,repartitoare de costuri cu evaporare,ventile de aerisire la nivelul corpurilor de

incalzire;spalare instalatie interioara. 3.Instalatia de apa calda: -montare contor general, armaturi cu consum redus si

debitmetre pentru apartament.

2.Evidentiere a consumului si regla functie de

gradul de ocupatie. 3.Urmarirea si adaptare la consumul casnic

4.2 Solutii moderne si eficiente propuse

Tehnologie Performanta de asigurat

Solutie propusa si realizata

Thermal Technology

Consum energetic ridicat

Incalzire prin fibra de sticla -Reducere consum cu 40%:fibra este incorporata in membrana termoconductibila,aplicata pste mai multe straturi si plasata sub pardoseala sau

pereti ,pe acoperis sau pe conducte,inclusiv sub pavaj sau pe tavanele teraselor ,si incalzire

apa din piscine;fiind alimentata de un circuit principal;nu emana radiatii electromagnetice;la

case noi se instaleaza sub sapa ,peste un strat de polistiren;distribuie in medie 55 W/mp

,fiind gestionabila si prin calculator; www.thermaltechnology.ro

Junkers

Grupul Bosch

Durata de viata Caldura pentru o viata Centrale termice Eurostar pentru reducerea cantitii de combustibil gazos consumat. (cu condensare au consumuri de combustibil cu pn la 40% mai mici, iar emisiile de bioxid de carbon sunt corespunztor mai reduse) - www. Junkers.ro

Termomax Eficacitate Noi va tratam cu caldura -Cazane,preparatoare pentru apa calda,generatoare de aer

cald,sisteme de climatizare,Surse de incalzire alternativa-panouri solare ,pompe de

caldura www.Termomax.ro

Kber Productie Puterea culorii si centrale Motan;Centrala in condensatie www.motan.ro;

nationala

Variotherm Diversitate tehnologica

Sistemul de nclzire prin perete sau podea, prin canal n pardoseal www.variotherm.ro

Romstal Economicitate si mentenanta

Centrale murale,ventilatoare si Sisteme de climatizare www.romstal.ro

Baxi Romania

Sistem centralizat

ineficient

Centrale murale si de pardoseala pe baza de gaz,standard si in condensare-marca Baxi(pana la 348 kW) si Western(produse medium);dotare cu cronotermostate ;si pe baza

de combustibil solid;centrale in condensare cu panouri solare-www.baxi.ro

Buderus Randamente mici

in sistem

centralizat

Caldura este elementul nostru -cazane murale ,cu condensatie si conventionale;cazane

fonta sau otel-www.buderus.ro

Eltim Eficienta Ieftin,Curat si Sigur-cazane de incalzire si apa calda,boilere,-incalzitoare electrice de apa

cu acumulare de caldura sub presiune,cazane de baie,schimbatoare de caldura,hidrofoare www.eltim.ro

Danfoss Control eficace

Totul pentru confort interior prin-termostate pentru radiatoare,robinete de echilibrare

termica,substatii,incalzire electrica prin pardoseala,regulatoare si vane,schimbatoare de caldura- www.danfoss.ro

Schenderlein Functionare necontrolata

Centrale termice controlate prin computer;panouri solare

Casitherm Diversitate Cazane ,arzatoare pe gaz,pompe de circulatie,aparate de conditionat www.Casitherm.ro

Electromec Temperaturi ridicate vara si

necompensate

Sistem de aer conditionat,ventilare,incalzire si frig

Dipet Durabilitate Aparate de aer conditionat cu control al temperaturii,umiditatii si puritate aer

Keston Emisii ridicate de

noxe

Perfectiunea caldurii centrala termica in condensare cu instant de apa calda www.celsius2000.com

Laing Diversitate in

solutii

1.Pompa de apa calda instantanee ,cazane electrice pana in 15 kW,sistem de incalzire

prin pardoseala,radiatoare tip panou-www.laing.hu

2.Calitate germana garantata-cazan pe combustibil solid,boiler mixt,cazan electric,pompe-

www.laing.ro

Atmor Siguranta in

functionare

Instant Electric De Apa calda incalzitor de apa calda-Platinum www.atmor.ro

Wolf Instal Performanta 1.Boiler pe gaz www.wolf-heiztechnik.de

2.Boilere,ventilatoare,conducte www.Negarra.com

Purmo Elemente durabile

Radiatoare panou in instalatii de incalzire dotate cu pompa si agent termic apa www.purmo.ro

Eurato Diversitate

technologica

Instalatii frigorifice-vitrine,insule,centrale www.eurato.ro

Wesper Air Durabilitate Echipamente de aer conditionat www.promoterm.ro

Systemair Cercetare pentru calitate

Centru de cercetari-Suedia-calitate a aer interior:masurare viteza pentru determinare camp dinamic in incapere;testare a functionarii grup de ventilare;temp.bobinaj motoare

Clima Therm Asigurare confort si calitate

Instalatii pentro viata termice,climatizare ,ventilatie www.ClimaTherm.ro

ClimaLux Control eficace

Servicii la cheie-climatizare,incalzire,ventilare,purificare,tratar aer www.ClimaLux.ro

MultiSplit Siguranta Sisteme profesionale convenabil si eficient unitati interioare si exterioare www.Ige.ro

MatriXclima Elemente

durabile

Unitati terminale de tratare a aerului instalatii,racitoare,panouri termoizolante,centrale termice www.ascomi.ro

Ferroli Siguranta Incalzire si climatizare-minicentrale de tratare aer,ventiloconvectoare

Frigorex Eficacitate Totul pentru technica frigului-echipament ventilare-conditionare www.frigorex.ro

Unicomp Performanta Solutii complete pentru aer conditionat,incalzire si ventilatie www.unicomp.ro

Neura Diversitate Pompe de caldura-valoare COP de 8; modu complex de ventilatie si aerisire AERO300

Kapitherm Asigurare confort

si calitate

Distributia caldurii si frigului in pereti printr-o retea de vase capilare pentru a realize racirea

pasiva in sistemele cu pompa de caldura tip apa-apa

Stiebel-

Eltron

Durabilitate Sistem mixt :panouri solare si pompe de caldura aer- apa pentru apa calda menajera si

incalzirea de iarna!

Trapec Cldire eficient- mediu confortabil cu consum

minim

www.trapec.ro

Consultanta: temperatura recomandat pentru birouri -19oC ; clase de curs-16oC 18oC.Combustibil pentru nclzire:electricitatea este un combustibil curat dar relativ scump;factorul de putere necesar -0.9;gaz natural -ieftin i curat, dar nu e disponibil n toate locurile;pcura este furnizat la anumite densiti i puteri calorifice- mai ieftin dar are

putere calorific mai mic i necesit nclzire pentru a asigura vscozitate necesar pentru arztor-mai multe emisii nocive;combustibil solid nu e scump dar necesita spaii de depozitare si impact mai mare asupra mediului;GPL este curat (n mod normal Propan sau Butan), dar scump.Economii de energie prin montare: repartitoare de costuri i robinei termostatici-minim 25-35%.

5.Ghid Practic

Recomandarile vizeaza pentru economii importante:sistemele de incalzire sau HVAC,distributie si reglaj.

Climatizare Inlocuire frecventa a agentului frigorific clorofluorocarbon CFC

Consum de gaz natural Esti mai bine informat=Esti mai bine protejat -Persoanele cu venituri reduse primesc ajutoare

banesti pentru achizitia de centrale termice individuale sau arzatoare automatizate.

www.anrgn.ro

-De la 1.09. 2007,conform Directivei 55/2003 privind reglementarea pietei interne de gaze

naturale si Codului fiscal:facturarea gazelor este in functie de puterea calorifica a lor-difera

dupa regiune sau tara si amestec in transport(in Muntenia cu 10% mai mare fata de Ardeal);

Legea gazului nr .351/2004-factura exprimata in unitati de Energie-[kWh]=Volum

gaze[mc]xPuterea calorifica superioara(PCs)[kWh/mc];

-Grad de deschidere:noncasnici-100% de la 01.01.2007 si casnici-100% de la 01.07.2007;

-Instalare aparat de utilizare gaz:1.obtinere accord de la distribuitor;2.realizare,proiect si

executie instalatie de alimentare de la o firma autorizata ANRGN;3.montaj aparat de o firma

autorizata ISCIR;

-Verificare si reparare aparate de utilizare-firme autorizate ISCIR;verificare-la max. 2 ani si

revizie periodica-10 ani instalatii de utilizare.

Taxa de reciclare taxa

verde

Taxa- pentru electronice si electrocasnice-de la 1 .04.2007-va fi calcultata in functie de greutatea produsului- pana la 20 euro la electrocasnice albe, si 10 la echipamentele IT

Montarea detectoare

automate de gaze

Ziarul Adevarul:Necesar sa avertizeze sonor sis a ntrerup automat alimentarea n cazul n care au loc scurgeri de gaze: de la aragaz, central termic, arztor etc.si suprafeele vitrate sunt parial sau n totalitate constituite din geamuri cu grosimea mai mare de patru milimetri sau din

geamuri de construcie special (securizat, termopan etc.)"-Ordin MEC nr. 713/ 2004(in 2005 erau conectati 2,3 milioane de consumatori

casnici

Obligativitatea instituiilor i

unitilor de interes public

De a numi personal tehnic responsabil pentru prevenirea accidentelor i avariilor produse la echipamentele din domeniul ISCIR-exploatarea acestor bunuri s se fac numai prin personal tehnic de specialitate, autorizat de ISCIR.

Centrale termice pe

combustibil gazos pentru

spatii de locuit

Verificare eticheta CE si de Randament;inlocuirea uneia vechi pe timp de iarna conduce la o

scadere a facturii cu 30%;verificati temperatura anormala a gazelor de ardere ,indiciu a

randamentului scazut-www.iscir.ro

Avantajele centralelor

termice si ale beneficiarului

Avantajele centralelor termice

eficienta termica mare: 90 - 109 % flexibilitate fata de spatiile de montare: bucatarii, vestibul, bai, debarale, pivnite, etc. conform normelor n vigoare functioneaza si la presiuni scazute ale gazului natural echipamente compacte emisii reduse de noxe varianta cu tiraj fortat funtioneaza cu accesorii minime - tubulatura dubla pentru admisie aer proaspat / evacuare gaze arse

complet automatizate - ex. termostat camera, regulator cu senzor exterior

Avantajele beneficiarului centralei termice

autodeterminarea confortului independenta fata de sistemul centralizat - ex. Vara - lipsa apei calde menajere, toamna cand temperatura exterioara este scazuta

consum redus de combustibil confort optim de caldura si a.c.m. 24/24 h Source:Asociatia Producatorolor si Importatorilor de Centrale Termice www.apict.info

Impuneri prin reglementari 1. Ordin MEC nr. 713/2004- Toate ncperile n care se monteaz aparate de utilizare a gazelor naturale se prevd cu suprafee vitrate, sub form de ferestre, luminatoare cu geamuri, ui cu geam sau goluri, toate la exterior sau spre balcoane ori spre terase vitrate cu suprafa minim total de: -0,03 m2 pe m3 de volum net de ncpere, n cazul construciilor din beton armat; -0,05 m2 pe m3 de volum net de ncpere, n cazul construciilor din zidrie. Pentru nclzirea de apartament, centrala termic se monteaz n buctrie, balcon, vestibul, la subsol sau la alt nivel unde nu blocheaz calea de evacuare a persoanelor.

Rezervor de stocaj Rezistenta electrica produce noaptea caldura, stocata in rezervor si utilizata ziua.

Optimizare echipamente Apa calda -dusuri sau robinete cu debit redus pentru consum cu 30% mai mic:izolare/ curatare

rezervor sau conducte si fara scurgeri; temperatura apei de maxim 60C prin reglaj de preselectie(economie de pana la 50%)

Alegere pompa de caldura si

tip de furnizare sura

Marimea obiectivului ce urmeaza a fi incalzit si terenul cladirii;zona geografica -apa, aer,sol in

care se afla obiectivul; -posibilitatile de instalare a altor sisteme de incalzire (gaze,

combustibil lichid,gaz lichefiat, etc.) ; conditiile de alimentare cu energie electrica (retea mono sau trifazica, puterea electrica maxima permisa pe racordul electric).

Pardoseala radianta Distribuie caldura cu valori optime de umiditate si stratifica temperature- economii de energie de 20-30%;prin conducte din polietilena reticulata la distante de 10 30 cm una de cealalta, la 3-5 cm sub suprafata pardoselii. Circulatia apei la 45C asigura o temperature a pardoselii de 29C. Source: www.energytraining4europe.org

NU,daca vrei economii de

energie pe ansamblul cldirii 1.Ghid ARCE:Nu acoperiti caloriferele si robinetele termostatice cu draperii sau cu piese de mobilier ; Pentru a asigura circulatia corecta a aerului in incapere, nu asezati mobilier la distante

mici de calorifer ;In timpul iernii, deschideti ferestrele pentru aerisire numai pentru scurt timp si

numai dupa ce puneti termostatul pe pozitia antiinghet.Montaj n spatele radiatoarelor, pe faa interioar a peretelui exterior, a unei plci izolatoare i reflectorizante, pentru creterea eficienei corpului de nclzire. 2.Mentenanta asigura economii un consum de 5% si reduce emisiile:

-Instalaii de nclzire termica prin:nlocuire vane defecte de pe circuitul de distributie, pentru

eliminare pierderi de agent termic;termoizolarea conductelor de distribuie; eliminre depuneri prin splarea chimic a tuturor elementelor din instalatii;(re)echilibrarea hidraulic a instalaiei de nclzire i montarea pe coloane a unor dispozitive de reglaj adecvate;montarea ventilelor de dezaerisire la nivelul corpurilor de nclzire i la capt de coloane;revizia arzatoarelor;

-Sobe casnice: montare elemente de obturare a tirajului pe durata nefuncionrii;curarea lor si a canalelor sau cos de fum;verificare tiraj;

-Instalaii de ventilare si climatizare:reparare grile de evacuare a aerului viciat de la bi i buctrii;verificare funcionalitii canalelor verticale de ventilare natural si montaj organe de nchidere i reglaj la gurile de ventilare care funcioneaz ca prize de aer proaspt; -Instalaii de ap cald menajer:repararea tuturor armturilor defecte;utilizarea perlatoarelor pentru reducerea debitului de ap cald;montarea debitmetrelor pe branamentul de alimentare cu ap cald la intrarea n cldire.