Initiere Si Practica in Apicultura pag de Nicolae Nicolaide

5/17/2018 Initiere Si Practica in Apicultura pag de Nicolae Nicolaide

Inventarul apicol

Inventarul apicol reprezintu totalitatea uneltelor neccsare pcntruefectuarea unci anurnite lucrari apicole sau pentru asigunarea prccesuluide lueru intr-un anurnit domeniu de activitate cum 81' fi : adaposturtpentru Iarniliile . de albine ; cchipament pentru protectia apicultorului,unelte pentru dif'erite lucrari in stupina, pentru cresterea si transportulmatcilor, pentru extractia si conditionarea mier.ii, pentru extragerea siprelucrarea cedi, psntru recoltarea si conditionarea polenului etc.

Inventarul apicol cuprrnde dsci tctalitatea uneltelar, obiectelor ~ " tconstructiilor apicole care apartin si reprezinta lntreaga dot are a unciexploa U'iri apicole.

ADi\POSTURI Pl':Nl'IW FAMILULE DE ALBINE (STUPH).In mod natural, albinele Isi cladesc adapostul In scorburi de copaci,criipaturi de stinci pre cum si in difcnite loeuri ferite de intemperii. Omul,

aducind albinele in preajma locuintei sale, a cautat sa Ie asigure unadapost cit rnai asemanator eu eel natural.

Cum adaposturi le naturale cit si in stupii artificiali primitivl Iagu-rii construiti de albine erau fiG:;i~i nu perrniteau interventia ornului,ulterior ingcniozitatea ap.cultorilor (1 ccndus Ia ap: ritia stupilor cu ramamobila.Stupul de a~tizi esto rczultatul sintezei observatiilor efectuate incursul


!NVENTARUL APICQL 59

- S a fie usor d e manipulat f a r a s a se stinjeneasca acti vitatea fa-miliei de albine ;- partile componente sa aiba aceleasi dimensiuni spre a putea Hfolosite de 18.un stup Ia altul ;- s a fie adaptate pentru transportul Iainiliilor de albine Ia dife-rite culesuri - stuparit pastoral;

- .s~l perrnita aplicarea rnetodelor avansats de crestere $i intre-,in ere a al bi nelor ;

- 'il. fie rezistent.Urrnare observatiilor si cercetarilor efectuate in tara noastra pre-cum si a faptului di. 0, apicultura moderns cere 0 restring ere la minimum

ati t a numarului de tipuri si modele de stupi cit si a dimensiunii rame-lor 5131'e a se usura circulatia materialului biologic asigurindu-se tot-odata coriditiile optirne pentru producerea de stupi si inlocuirea elernen-telor de stupi precum $1 a celorlalte utilaje apicolo afcrentc s-a trecut1 0 1 tipizarca stupilor si principalelor unelte folosite .n apiculture.In accst scop au fast tipiza t i si standardizati stupii sisternatici ee seconfecticneazti in tara noastra. Astfel, in prezent deosebim t.purtle destupi prezentati in tabelul 3.

Tgbelnl 3Tipurile de stuui folosi~i in Romania

Tipul de I Den.u ml.r ea \ Num1irul de corpuri ~i ramestup stuputuivertical stup multletajat trei corpuri eu 10 rame fiecare de 435XSTAS nr. B 1 :1 8 /7 7 - - X 23'0 rnrn psntru cuib ~ L recolta, la ce-rere $i un magazln ClJ 10 rame de 435X------ X162 mm,vertical stup vertical ell un corp un corp cu 10 rame de 435X300 mrn pen-~i magazin tru culb st un magazin cu ; t o rame deSTAS nr. 1 1 ; 38 3 /{ lO 435X162 mm. ,vertical stup RA-I001 un corp eu 10 rame sl d iafragrna (sau 11N,I, nr, (l137/7B rarne de 435X300 mrn) pentru cuib si doua

magazine cu cite 10 rame fiecare de 435XX162 mm.orizontal I stup orizontal un corp ell 20 rarne de 435X300 mm.STAS nr. 4170176

o data ell staridardizarea stupilor au fast standardizate si ramsleace stora, in sensul ca ramele de cuib ale stupului vertical eu un corp ~imagazin (RA-IQOl) $i orizontal sint idsntice avind dirnensiunile sxteri-oare de 435 X 300 mrn iar cele .interioare .de 415 X 270 mm si a supra-f a t . a a Iagurclui in rama de 112 050 mmp.

Ramo. de cuib a stupului multietajat are dirnensiunile exterioare de435 X 230 mm, iar cele interioare de 415 X 202 rnm .i0 supralata a Ia-gurelui in rarna de 83 830 mmp.


INITIERE $I PRACTlCA IN APICULTUR.


INVENTARUL APICOL 61

8 ' 1 5

296

1 0

751 7161 149 , 120

Fig. 26 - Stup multietajat STAS 8128/77 - par pIe cornponente :1,1 Corpul stllpuilli; 2) Capacul stupului ; 3) F'un du] stupuiut : 4) Romi!inranitor : :.;)Hama ventila~ie ; 0) Podranr ; 7) Podi~or snenarove ; 8) scin-d\.!rele capac; 9) Sc1ndclrele pocnsor ; 10) Scindurele podisor s nettgrov :)1) Plutitor I1riinjtor : ,12) Rame corp; a - rame magazm ; 13) Bloc re-ductor urdlnis ; 14) Bloc urdtnis : 15) Invel itoare tabla capac: 16) Stingl1i,jsusttnere h rarritor ; 17) PIasa sirma ; 18-19) 'I'Ij e fixi\!'e o i pilllita,


G2 INITTERE $1 PRACTICA IN APICULTURA

Podisorul despartitor (Snellgrove) se aseamana cu pcdisorul pro-priu-zis de-osebindu-se de acesta prin faptul di rama ce incadreaza plat-forma podisorului este de 30 X 30 111m avind prevazute urdinise pearr.bele parti eft si pe cele trei laturi ale ramei, totalizind 6 urdinisurisuprapuse.

Inaltirnea urdiniselor este de 5 mm, parte a extericara a acestoraIiind de 50 nun iar ceo intcrioara de 10mm.Hranitorul se compunc dintr-un cadru de lernn si 0 tava metalica,prevazuta 'in interior ell un gratar plutitor din lemn. Pe peretii interiori

ai rarnei hranitorului, in dOU[1 scobituri, se Iixeazii doua leaturi de lemnde 15 X 400 X 300 111m ce all rolul de a sustine tava metalica a hra-nitorului.

Dimensiunils tavii sint de 384 X 375 X 45 mm, accasta Iiind con-Iectionata din tabla galvanizata (zincatii). Hranitorul are 0 capacitate decirca 6 Iitri.

Fig. 27 - Stup multietajat STAS 3128/77 :oJ - secttune longitu.djnal;~ ; O J Secttl..lne tr-ansversatn


INVENTARUL APICOL G8

nama de ventilatie se compuna dintr-o rarna cu inaltimea de 20 mmpeste care 51" Iixeaza plasa de sirrna ell ochiuri de 2-2,5 rnrn, HEnna' deVt'ntilatie se prinde de partile laterals de doua bars de lernn de5;;00 X 50 X 30 mm, PI" aceste bare se sprijina capacul telescopic ';]1stupului.

Capacul este telescopic avind suprafata superioara plana, Rarnalaterala a capacului are grosimea de 20 mm si inaltlmea de 91 mrn.Dirnensiunile exterioare all" capacului sint 534 X 453 mm : ; ; i inaltimeade 101 mm.

Tijele de fixare. Pcntru f'ixarea partilor cornponcnte all" stupuluiin vederea transportului, acesta este prevazut eu dcua tije de otel e L Idiametrul de 6-8 mm si 0 lungime de 991 mm. Partea superioar.i atijoi este Iiletat i pc 0 lungi.me de 70 mm si prevazuta eu 0 piulita C O 2se poate insuru ba. Partsa .inferioara a tijei are un orificiu cu diameirulde 3,3 mm pe ntru introducerea unui stift de Iixare.

Volumul total de incarcare al stupului multietajat en trei corp.irieste de 0,263 m3 sau 126 lib-i.

Stupul vcrti cal cu corp ~jmagazin STAS nr, 11 383/198UE5t0 un stup de capaci-tate mare, vulumul putind fivariat prin adaugarca sou scoa-

terea de magazine. Grosirneatuturor pcrctilor stupului cit~i SJU 8,1 1 cu dou:) ma-glzmc.Acest tip de ship. dabriLl

din.ensiunilor asemanatoaro ellale stupului, mutietsjat, permitutilizarea de elernerrte de 1.:1acesta cum sint Iundul, l11C1.fTCl.-zinul, ruma de vcntilatic, ra~:Jahrsnitor si hranitorul. 1'8111;) S:C-paratonra 1'01. dispozitivul d ~impachctare, blocul do ur Iinisetc,

Prill. Iolos.rca rnagazinclor,stu pul parmi tc re aliza re a cb Fiq. 28 - Stup rnul tictajat


64 INITIERE sr PHACT!CA IN APICULTURA

32 .. ,I45

69 12

1 9 1 8

14 31 0 181 9

Fig. 29 - Stup vertical ell un corp si magazin, STAS11333/80 - partlle components :1) - Tabla capac; 2 - 3) - Capac; 4) - R,am~ de veri-utaue ; 5) - Hdtnitor ; 6) - capac podlsor nranttor ; 7) -Fund h anitor ; 8 - 9) - Magazin ; JO ) - Cor pu l stupulut .11) - Fundul stupulur ; 12) - Harne magaztn ; 13) - Ramacorp ; 14) - DiaIragm!'t ; 15) - Reduclor urdtnis ; 16) - Blm,urdtnts ; 17) - Tije de fixare ; 18) - conare ;19) - PHlcu!a



4 7 0 i

Fig. 30 _ Stup vertical cu nn corp ~i magaztn, STAS 11383/80:(I) secjtune longitudinalll ; b) secuune rranaversata

miereJn sectiuni cit si pe sortimente de flora si calltate, asigurtnd tot-o'data folosirea tehnologiilor moderne de intretinere a familiilor de albine.

Este de asernenea un stup vertical avind urmatcarele parti cornpo-nente : corp, doua caturi, soclu ' san fund, diafragma, pcdisor, hrani-tor, capac.

Echipamentul stupului este format din 10 rame de cuib cu dimen-siunile exterioare de 435 X 300 mm . ; ; i 0 diafragrna si cite 10 rarne pen-tru fieeare magazin eu cite 10 rame eu dimensiunile exterioare de435 X 1G2 mm, Prin elimin area diafragrnei, corpul stupului poate-neehipat eu 11 rame in lac de 10. Grosimea peretilor stupului este de33 mm Ia peretii din fata si spate in timp ce peretii Iaterali au 0 grosimede 25 mm. Dirnensiunile exterioare ale corpului sint de 524 X 436 XX 312 mm iar eele interioare de 450 X 386 X 312 mrrravind un volumde 0,114 ro::!sau 114 1 eu doua magazine. Aut corpul, in partsa superioara,cit $i magazinels pe ambele parti, sint prevazute eu faltur i ee permitimbinarea si fixarea tuturor partilor stupului. Stupul este prevazut eudoua magazine de recnlta eu dimensiunile exterioare de 524 X 436 X ,X 175 mm si cele intericare de 450 X 386 X 175 mm echipat eu cite10 rame fiecare,

540. . .

~'ll < ! ? !f" }ffi I. 4 1 5 ]'i 415

1i Ilf)05 5 0aStupul RA-l 001 N.I. nr. 8137/197"8

5'- c. 202

I~~ I~~ ~ ~ ~ r n m'l _mr-

. .= l :! : " -- -- -'_1 - 4 2 0 1b


66 INI'rIERE ;;I PRACTICA IN APICULTGRA

Fig. 31 - Stup RA-IOOI- pihi;ilecomponente :1) capDeul; 2) Hr!i.nirorul (~i!l1"t pepcdrscr) : 3) Magazin ; .) corpul stupu-,lUI eli rarne : $) Fundul stuputur :6) Scindu ra de zbor; ,) lHagazin;

8) DiSpozi tlv fi>:~re pen \l"U transport

Fundul stupului este reversibil, folosind urdinisul pe t';J.t5. lungi-mea. ReversibHitatea Iundulul asigura 0 Ina1tinle c1iferita a urdinisuluide 18 rom, atunci cind este folosit pe una din part,i si de 8 mm at uncicind este Iolosit pe cealalta parte. Scindura de zbor este detasabllafiind ~ixata in fata urdinisului ell doua cuie fara cap. Scindura de zbor,datorita unei sipci fixate pe partea sa inferioare, poate inchide perfecturdinisul pe timpul transportului fiind fixata de capac cu ajutorul a douaIoraibere.

Capacul este prevszut si el cu un Ialt care se imbin5 eu Ialtulcorpului sau al magazinului. Suprafata capacului este plana jar inal-tlmea sa este de 170 mm, Peretii din f a t a si spate au pravazute douadeschideri dreptunghiulare pentru ventilatie, fiind protejate cu plasa desirma prevazuta in mteriorul capacului pe toata suprafata 53., imediatsub cele doua deschideri de ventilatie,

Podisorul este reversibil ~i permite ca prin Iolosirea sa pe 0 partesa formcze Intre spetezele superioare ale rarnelor si podisor un spatiumai mare de 10 mm, iar pe cealalta parte un spatiu mai mic, de 5 mm.In platforms podi~oruluieste decupats 0 portiune dreptunghiulara careservcste la aplicarea hranitorului. Atunci cind nu S8 folosesto hranitorul,spatiul respcctiv se acopera eu un capac de lenm.

Pentru transport, fundul S8 fixez5 de earp eli ajutoru1 a deuscirlige Iaterale iar magazincle 9i capacul eu ajutorul unor balarnaleexterioare.

Pe ling5 cele 10 rame de cuib stupul RA-l 001 dispune si de 0diafragma care servests la restringsrea sau largirea cuibului dupii nevoie,Diafragma perrnite trecerea albinelor dintr-o parte jn alta, in par-tea ei inferioara, partite lajerale ~icea superioara fiind etansa,


TNVENTARUL AC'ICOL 67Stupul orizontal STAS rir. ~t170/19'16Este singurul tip de stup standardizat in tara noastra ce face partedin categor ia stupilor orizontali. La acest tip de stup, dezvoltarea cuibu-

lui Iamiliei de albine s:: Iace pe orizentalii fata de sol, spre deosebire destupii verticali uncle dezvoltarea cuibului are loc pe verticala.Partile cornpanente ale stupului sint : corpul cu 20 de rame,

2 cliafragme, sisternul de fixare al rarnelor pentru transport, scinduralelede podisor, pre-cum si capacul stupului.

Corpul are forma paralelipipedica peretii hind grosi de 24 rum.Dimensiunile extericare ale corpului slnt de 516 X 828 X 400 1 1 1 m , iarcele interioare de 450 X 780 X 380 mm, avind un volum uti! de0,11Gm'' sau 116 1 . Peret ele frontal are in partea sa inferioarii doua urdi-nisuri inalte de 20 mm, unul avind 0 lungime de 300 111m iar celalaltde 150 mrn. Fundul stupului este fix Hind inhirit pe partea posterioaraau doua bare transversale cu sectiunea de 50 X 30 mm :;;10 Iungime de516 mrn, Capacul este rabatabil imbriicind mcrglnea superioara a corpu-lui pe 20 mm SPl ijinindu-se pe briul corpului,

Partea supcrioara a capacului cste plana iar celc doua part! late-tale ale capacului au prevazute doua Iante (deschideri) Iongitudinale,lungi de 380 rnm ~i inalte de 30 nun avind rolul de a asigura ventilatia,1 '1 interiorul capacului pe partile sale laterals, se afla cite 0 piasa desirrnji asezata oblic Hind iinlti"l eli 0 stinghie asigurindu-se astfel venti-latia pe timpuI traasportului, Capacul este Iixat de corp cu ajutcrula doua balarnale pornele.

Dirnensiunile sxterioare ale capacului sint de 917 X 605 X 110 rom.1n afara rarnelor, stupul orizontal este prevazut ~i ell doua diafrag-

me si 6 scindurele de podisor.Ramele, in numar de 20 au dimensiunile exterioars de 435 X

X 300 rnm iar cele interioare de 415 X 270 mm.Dialr-agrnele, in numar de doua, una etansa pe toate partile Iorrninddlafragrna separatoare inr a doua mai scurta in pnrtea mfcricara ell

20 mrn perrnitind albinelor accesul dintr-o parte in alta.Podisorul este formt din 6 scindurele de 481 X 130 X 10 mrn,

spatiul format intre podisor ~i capacul stupului Ioloseste pentru refugiulalbinelor in timpul transportului sau pentru introducerea pernitetor ne-cesare protejarii caldurii euibului pe timpul iernii. -

Pentru transport, ramele sint fixate cu ajutorul dispozitivului elefixare al acestora care este alcatuit dint .. -o bani de Iixare cu sectiuneade 50. X 40 mm :';1 11!ngjmea de 778 mm si doua stinghii cu scctiuneade 10 X 10 mm.

'


68 INITlERE ';>1PRACTICA IN APICULTURA.

15------:::;>o""'~-10-----,;;.._9--~17----~-.2

----3

13 -------oDH--+17--"'iiii~~;:;:::

54----'=--=:-='"""""l,.6------------~~

Fig. 32 - Stup orizontal, STAS 4170176 - par\:ile componente:I) Perele Jateral ; 2) Rami! ; 3) Fum!ul sruputut ; 4) Bloc urcnms ; 5) scrn-duri\. de zbor ; 6) Bare transversale de intarire ; 7) Rame :- 8) Scirujurcle po-disor; 9-10) Capac; 111 Cl


INVENT."illUL AP]COL 69

. 8 7 2832780

~ ;~-.~,- "'-_"A f - I" - ' , , , " , ' "~r; r(

A v ~~ . ,V I V0 ~ v....;t ~~ I ~,~

in In l ! : l i > ' J Ie ! lc i ' : :I. v :~ ~ I~ J 1 4 0 1 l 5 0 ~ l j A 1 4 0 . . ]I I

Fig. 33 - Stup orizontal, STAB 4170/76 _:_ sectiune transversala. .

Fig. 34 - Stop orizontal


70 INq'IEHE $1 PRACTICA IN APIC1JLTUHA

l\Jasc.a apicolaProt ejeaza capul, Iata $1 Inspecial, cchii de intepaturile albinelor,Mastile apicole se realizeaza din materials diverse, avind totodata forme

diferite. in general se pot dsosebi trei tipuri de miisti .a - rnasca mctalica coriiectionata din plasu de slrrna avind forma

ovala cu marginile intarite intr-o rama de tabla cositorita de care seprinde 0 pinza ce pro ejeaza capul : o ; i gitul ;

b - rnasca cu palarie fermata din doua piese separate - palariadin plnzii cu bar mare intarita pe margine CLI sirma de otel peste carese imbraca Lin vaal in forma de sac care in dreptul Ietei are un vizorpatrat contectionat dintr-o r etea de fire negre de plastic S2:lU din parde cal;c - rnasca pliantfi este Iormata dintr-un schelet metalic pliabil,acoperit cu 0 tesatura cu ochiuri de 2,5 mm, 1n partea superioara mascaest e confectionata din pima alba avind Iii mijloc un oriticiu previizu]; ellun elastic perrnitind astEel etansarea ell palaria respectiva, in paden in-Ierloara mi1SCU are previizut un sistern de Iixare si etansare ele corpulapicultorului,

Salopota si halatulapicolFac parte din echipamentul de lucru al apicultorului, Salopeta se

confectioneaza dintr-o singura piesa din doc inchise la git, la mimi ~iplcioars. 'Hcllatul se confecticneaza din pima alba, minecile Hind strinsecu ajutorul unui elastic. Am salopeta cit si halatul slot prevazute ellbuzunare.

~ortul apico]Se Ioloseste in special la executarea unor anumite lucrari in stu-

pina, avind rolul de protectie a imbracamintii. Se conlectioneaza dinp.v.c. pe suport textil.

l\1anuo;;ile apicoleSint Iabricate din cauciuc subtire sau piele avind cinci degete. Ingeneral apicultorii eu cxpcrlenta nu folosesc manusile apicole in timpullucrului.

UNELTE PENTRU LUCRARILE DIN STUPINAUtilajul pentru minuirea ~i. Ingrijirea familiilor de albine este

foarte variat si se ccrnpune din obiectele de inventar necesare executarii1a un nivel corespunzator a Iucrari lor eurente din stupina.

Rolul utilajului respectiv este de a usura rnunca apicultorului 9ia-i cia posibilitatea s~ execute ingrijirea familiilor de albine in conformi-tate ell normele tehnice de deservire. In acest scop sint Iolosite : daltaaptcola, afumatorul apicol, perra, scaunul apicol, lad ita pentru transpor-tat rame, roinita, caruciorul apicol gratiile de urdinis, custile pentru


r ; . ; [ \'Ei\: r ARUL APICOL 71---~-~--------~--------

~,,> . , >

4 .Fig. 35 - Echipament de protectte,

J) ComlJwewn aptcol ; 2) M~nu$1 aptcote : 3) Masc~ ~plc


190 t . . 72 lNITIERE $1 PRACTICA !N APICULTURA

b~t [J~2 ~ ~ j 1 3 0 + 4 [ 4 0 j cI' I I IQ d

Fig. 36 - Dlferlte tipuri de dAI~i apicole .:II) DIlIt~ apical!! STAS; b) DallA din otet Inaxldllb!l rnontata in miner de iemn :

C) Dalta multiphi. ; oJ Daltll Rooth

])alta In~tiplaEste 0 dalta eu mijlocul rotund, are Ia 0 extremitate latim.ea de35 rom, iar la cealalta extremitate un mic ciocan ~i un dispozitivde scos euie.Mai exista 0 serie de alte modele de dalti apicole a carer minuire

este identica eu C ea a modelelor descrise.Scararul sau ridicatorul de zameEste format dintr-o lama de otel zimtata eu virful eprbat, fiindfolosita la desprinderea $i ridicarea ramelor din stup.Afumatorul apicolPrezinta 0 garna variata de tipuri si dimensiuni, Indiferent de tipulde afumator, acesta se compune dintr-un recipient in care se arde ma-terial care produce rnult fum (putregai, scoarta de copac, cirpe vechi etc.),

IIiI 140Fig. 37 - Ridicator de rame (scarar).


INVENTARVL APICOL 73

precum si cu un sistem de Ioale ell ajutorul carora se pornpeaza in par-tea inferioara a recipientului aer peste materialul fumigen. Fumul rezul-tat este eliminat printr-un orificiu amplasat in partea superioara a afu-matorului. In raport eu cantitatea de aer pompat rezulta 0 cantitate maimare sau mai midi de fum.

Dintre eele mai raspindite modele de afurnatoare apiccle din taranoastra amintim urrnatoarele :Afumatorul STAS nr. 10707/1976Se compune din corp, capac : ; ; i Ioale. Corpul are 0 forma cilindrica,avind in interior un pahar mobil de andere prevazut in paresa infericaraell un gratar metalic, Capacul rabatabil este conic Iorrnind un cos deevacuare a furnului. De capacul afumatorului este montat sistemul deinsutlare a aerului (foale) reaiizat din doua palete asezate in unghi ascu-ti t si acoperite lateral cu 0 imbracaminte din policlorura de vinil. Pa-letele sint mentinute departate una de alta ell ajutorul unui arc spiralIixat intre ele, Burduful este .actionat manual - prin stringere se ali-menteaza afurnatorul cu un jet de aer dirijind astfel fumul rezultat princos in directia dorita,AfumatC!rul apicol ell capac bomhatSe compune de asemenea din corp, capac $i foale. Capacul estebornbat, de unde Ii vine si denumirea. Inaltimea capacului este de167 rnm iar corpul pina. 13 virful eonului de evacuarea Iurrmlui are 0

inaltime de 230 rum: In interior are un pahar mobil pentru combustibil.Mentionarn ca in afara afumatoarelor descrise exista inca 0 gamavariata de tipuri $i modele de.afumatoare din care amintim afumatorulA.C.A. model mare si mic, afumatoruT'pipa sau tigar eta, aiumatorul me-canic, electric, aiurnatorul cu gaz sub presiune etc.Materialul fumigen ce se v.a fclosi este in rapor t si de posibilitatilelocale existente. Se recornanda folosirea ell succes a putregaiului de lemn'I i in special de salcie, iasca, coceni de porumb, scoarta de copac, conuride brad, cirpe din plarrte textile etc., toate acestea dau un fum rece ~ide culoare alba.Perla apicolaFoloseste pentru indeparterea albinelor de pe faguri, peretii stupu-lui etc, fiind conf'ectionata din par de cal sau fire de relon de culoarealba ell 0 lungime de circa 65-67 mm. Minerul este confection at din

lemn sau material plastic, Multi apieultori folosesc cu succes in loculperiei apicole pana de pasare. Cele mai indicate sint penele provenitede la aripile de gisca de culoare alba.

Scaunul apicolAre forma unui taburet de 40-50 em inaltime si este prevazut

eu 2-3 compartimente pentru scule ! ? i materials, Are rolul atit de scauncit ~i de lfadita pentru ti'oinsportul sculelor apicole necesare Iucrarilor instupina,


74 I ITIERE ~I PRACTICA IN APICULTURA

4 5 6 7I

2

I I9 10Varian ta I2 60

Varian ta IV

Vorbn to II

Fig. 38 .- Afumatoare apicolc.- Val'bnla r. tip mare: 1) Orificiul de evacuare II rurnutut : H Corp", aIumo[orullli :3) Cai.}:.~cul atumatcrutut : ~) T'oart.a capacutut : 5) Pluca supnrt bur nut : ~, r;ur~dt1' ~7) Re.


75

Q. b.n:l.Ju - Scaunul apicol cu lilzi de lucru :

"J lIiocld taburet ; bJ Mud el A.C.A.

Lada de IucruSa Ioloseste pentru protectia ramelor scoase din stup, de atacul al-binclor hoate, in acesr seop se foloseste 0 lad.a confectionata din foi deplacaj prime pe un schelet de lernn. Capacitatea este de 5-6 rame iar

dimensiunea Iuzii este in raport eu dirnensiunea ramelor existente instupina,Custile (coliviile) pentru IllatdSlnt de ncnumarate modele si sc Ioloscsc de apicultori pcntru pro-

tectia m.itcii. Arninthn C l l $CC I tip Zander, tip Titov, coli via Miller", pre-cum si colivia tip capac (rotunda sau dreptunghiulara), precum si cusca(coli vi a) Be lit h 0 11 f 0105i tii pen t ru tra nsportul m5.tci lor im perec hen te.

Coliuia tip Zander este folosita in special pentru eclozicnarea mat-cilor. Se confectioneaza din Iemn, metal sau material plastic. Peretii co-

Fi9. 41 - Scaun apical tip A.C.A. eu afurnator, dalta $i perl apicola


76 INITIERE $I PRACTICA IN i,.P1CULTURA

Iiviei sint din material plastic perforati sau din plasa de sirrna, In par-tea superioara a coliviei exista un orificiu circular ln care Sf' introduce. dopul eu botca respective pentru ecloziune.In intsriorul coliviei exista un mic spatiu pentru a putea cuprindeciteva picaturi de miere, .,Colioia Titov este confectionata dintr-un cadru de tabla alba co-sitorita avind pe toate cele patru parti prevazute orificii acoperite euplasa de sirrna. In partea inferioara a coliviei exista un capac rabatabildin lemn, iar in partea superioara are un sistem de mcludere alcatuitdintr-un subar metalic care acopera un orificiu circular, cu diametrulde 15 rum" precum . ; ; 1 0 Ianta dreptunghiulara de 14 X 4,2 mm.Colivia Miller se compune diner-uri corp realizat in intr egirne dinplasa de sirrna avind la unul din capete un orificiu de 11 X 11 mrn,placat eu doua placute oositorite. In interior, la capatul opus, culiseazao sipca de lemn.Coliuia tip capac (rotunda sau dreptunghiulara) este confectionatadintr-o rama de tabla circulara sau drsptunghiulara, accperita pe parteasuperioara cu plasa de sirrna, iar ill partea inferioara avind 0 serie depicioruse metalice ell ajutorul careia se fixeaza in faguri.Coiioia Benthon. se foloseste pentru transportul matcilor irnpere-cheate, Se cornpune dintr-un corp de lemn de forma dreptunghiulara,avind prevazute in interior trei compartimente cireulare ce comumca:lntre ele, din care unul este destin at pentru hrana, La un capat al 00-"liviei s gaseste un orificiu circular cu dimensiunea de 9 mm. Pe partilelaterale sint sapate doua canale prev8zut eu orificii pentru asigurareaaerului necesar.Suprafata coliviei ell eele trei compartimente e.steacoperita eliplasa de sirma care se continua ~j peste orificiul de Ia capa.tl~colivieide 9 mm diametru.

UNELTE PENTRU tNslRM:AREA RAMELOR $1 FlXAREA FAGUIULORARTIFICIALI ::'Pentru incheierea ramelor, perforarea si insirrnarea acestora pre-cum ~i pentru fixarea in rams a foilor de Iaguri artlficialicse Iolosesc

urrnatoarele unelte : sablonul pentru Iixarea distantei orificiilol", de per-forate, perforatorul si dispozitivul pentru insirmarea ramelor; calapodulpentru Iixarea fagurilor artificiali, pintenul apicol ~i canitt pentrutopit ceara ..Planseta calapod universalaRaspunde tuturor cerintelor, fiind adaptata pentru maio multe ti-puri de rame, $i anurne atit pentru rama stupului orizontal cit si pen-tru cea a stupului multietajat sau rarna de magazin, Acesta se ..realizeazacu ajutorul unor sipci glisante prin care se modifica clupa nevoie gaba-ritul plansetei,Sablonul pentru fixarea distanjei orWciihnServeste pentru rnarcarea corecta a locurilor unde urrneaza a fipracticate orificiile necesare trecerii sirmelor de care se Iixeaza foaiade fagure artificial. Este confectionat din lemn, tabla sau carton.



Fig. 42 - Diferite custl (colivii) apicole :iJ Ollilrle Titov.; 2)CoJivie mode! capac ; 3) Colivte Ain lemn $1:tesAtUf(l din sirmA :4) Cu~cA tip Benton; 5) Ooli"le model Zander; 6) couvte model Miller


78 INITIERE $1 PRACTICA lN APICULTUBA

Fig. 43 - Plansetfi calapod univer-. sala Fin. 44 - Per-fO;Ol tO': : manualcu 1 . : 1 1 1 acPerfora toru IThte Iolosit 13 gaurirea ramelor 10 vederea Insirmarii, poate Ii de

mal multe Ieluri, 'in raport de productivitatea ce se intenticneaza a serealiza, De Ia folosirea sulei de cismarie, la perforatorul ell un ac saucu mai multe ace (5 ace) actionat manual sau meconic 1 1 1 care C(lZacesta este action at de un electromotor.

Pintenulap leo IFoloseste la IngroJDarea !)I Iixar ea sirrnelor in cearn Iagurelui arti-ficial. In practica exists 0 gama variata de pinteni apicoli .: pinten apical

simplu (drept), pinten apicol ell rozeta 9i pinten apical ell rola. Pintenulapicol se executa din aluminiu iar rozeta din alama. Acesta ere formaunei rotite dintate care se invirteste usor in juru! axului central, avind

.. sC lpat pe muchie un 'iiin~nlet care irnbracasirrna si, prin apasare, 0 ingroapa inceara. Inainto de Iolosire pintr-nul seincalzestc 10. CCR 70cC. Exista, de asernc-nca, ~i pintcn apical electric In care incal-zirca se face cu ajutorul unci rczistcnteelcctrice montata in interiorul p,1r;ii me-talice a pintcnului,

Randalina a~1icoliiScrveste la insirmarca fagllri;cr ar-tificialr f5n) a Ii necesara incalziroa prea-Iabila a accstcia, Lungimca totala cste de

Fig. 45 _ Perforator manual eu ) 70 111m. La capat arc 0 rola confectionatamai multe ace din alama ('1.1 diarnetrul de ]" 7 !TIm. avind


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~h"\!VENTARUL APICQL 79

236

.Fig. 46 - Pinten apicoL

Fig. 47 - Pinten apicol electric:1) Firul cu stecher; 2) Miner; 3) Rezistenttt electrtca ;

4) Rotita

imprirnatc pe partes cxterioara 0 serie de nervuri spiralatc.Randalina (valtul) se roteste usor in juru] axului sau iarprin apasare ~i deplasarea simultana a randalinei de-a lun-gul sirrnei, aceasta se ingroapal1~ cCE!Ui fagurelui artificial,UNELTE PENTRD EXTRAC1'lA ~I CONDIl,'IONAR:EAPRODUSELOR APICOLE

Uncltele folosite pentru extractia si conditionarea pro-duselor apicole sint, de asemenea, foarte variate si se utili-zeaza in functie de rnarimea stupinei ~i a productiei cc serealizeaza cantitativ : : , ; i sortimental, Pentru stupinele mari,uneltelc sint perlectionate si adaptate specificului lucr5rilorcare necasita executarea unui velum mare de rnunca intr-operioada de timp scurta. In asemcnea cazuri, mccanizarcasi electrificarea uneltelor este absolut neccsarii.

NN-s

Fig. 48-R.:tndalinii>apicola

Unelte pentru extractia ~i conditionarea mieriieel mai important produs obtinut de om de In albine urrnare cre~-terri fi t intr etinerii familiilor acestora, este mierea. Uneltele folositepentru extragerea mierii din faguri se cornpune din: cutite de descapacit;

obisnuite sau incalzite ell abut sau ielectrice, masina de descapacit demare capacitate (in cazul stupinelor industriale), tava de descapacit,rnasa pentru descapacitul fagurilor ell miere, extractoare de diierite-modele si capacitati, strecuratori pentru miere, filtre speciale ~i matura-.


8 0 llN11'IERE $1 PRACTICA IN APICU'LTURA

toare de diferite marfrni. In cadrul stupinelor mar i, procesul de extrac-tie a mierii se organizeaza in centre specials de extractie unde se folo-sese masini s! unelte de inalta productivitate,Cuiiiul de descapacit se foloseste pentru a se putea extrage mie-rea din celulele fagurilor, acestia trebuind in prealabil s a fie descapaciti,In acest seep practice aplcola foloseste cutitul de descapacit, ce se fa-brica in diferite variante eu marimi si grosimi variabile. Principaleleti.puri de cutite de descapacit sint : cutitul de descapacit STAS 4188/53 ;cutit de descapacit din tabla de inox (cu lama subtire) ; cutit de desca-pacit cu abur ; cutit de descapacit electric.Cuptul de desciipiicit STAS nT. 4188/1953 este confectionat din-tr-o lama de otel lunga de 220 mm, lata de 45 mmsi groasa de 3 mrnrnontata lntr-un miner de Iernn. Marginile cutitului sint tesite siascutite ..Cuiitu! de desciipiici: din icblii inox are lama de 40 X 220 mm,grosimea acestuia Iiind 1nsB.recluse. Ia 1 rnrn. Marginile sint d e asemeneabineascutite.

~~~~&:-:".'=;;~='2~_';~;~()

cFig. 49 - Cutite de descapacit :

A} Cu abur ; B) SlmpW ; C) ElectriC

Cutitul de desciipiicit incaizi: cu abUT sau electric este incalzit, a:;;acum po~rta si denumirea, ell abur proven it de la un generator deabur sau cu ajutorul unei rezistsnte alectrice, montata pe camasa cutitu-lui ee este acoperita de teaca cutitului propriu-zis. Reg1ajul ternperaturiise realizeaza automat La 50-70"C cu ajutorul unui termostat montat inminerul cutitului respectiv,

Furculiia de desciipiicit serveste, de asernenea, la descapacirea fa-gurilor eu miere capadUi. Se confectioneaza in mai multe variante :furculita din aluminiu turnat eu ace de otel, furculita din tabla de i n O J ! 1. de 2 mm cu ace de otel $i miner de lemn : furculita din tabla de inoxstantata precum ~i furculita de descapaclt electriea ce are montata ininteriorul ei 0 .rezistenta electric. prevazuta eli terrnostat, In generalfurculita de descapsci t se compune dintr-un miner de Iernn sau mate-:



Fig. 50 - Diferite tipuri de furculite pentru descapacit

.'

";I".'

rial plastic ce se continua cu 0 placa de metal lata de 40-50 mrn in caresint fixate 18-22 ace din otel lungi de circa 30 mrn ~i dispuse sub for-ma de pieptene. Se foloseste in general la Iagurii cu suprafetele neuni-form capacite, denivelari etc. precurn si la descapacirea unor portiunireduse de tagure. Inainte de folosire Iurculita de descapacit precum sicutitul de descapacit se incalzeso in. prealabil in apa fierbinte (nu si celeIncalzite cu ebur sau electric).Ttioa $i masa de desccptici; este confectionata din tabla cositoritade 0,5 mm, avind marginile intarit> eu sirrna zincata, Peretii sint obliciiar Iundul este prevazut eu 0 sita din sirrna zincata cu ochiuri de 2 mm.In peretii tavii sint montate doua stinghii de lemn paralele, prevazute eucite doua crestaturi in partea lor superioara.Sub sita tavii se afla un vas colector in care se str inge miereaSCUr5a prin orificiile sitei, in urrna operatiei de descapacire. Vasul colec-tor este prevazut ell un tub pentru scurgere,Masa de descapacit are forme sl marim! diferite, Scopul este iden-tic, avind in vedere un randament de lucru sporit,in practica apicola, in cazul unor exploatari de tip industrial, la

descapacirea fagurilor sint folosite descapacitoare mecanice de marerandament, dintre care mentionam : descapacitor mecanic cu cutit vi-brator incalzit electric sau cu abur; descapacitor mecanic cu ace; des-capacitor automat pentru corpuri.

Extractorul este un utilaj care serveste la obtinerea mierii dinfaguri. Extractia mierii din celulele fagurilor se face ell ajutorul Iorteicentrifuge prin supunerea fagurilor cu miere la operatiunea de centri-fugare. In prezent se. construiesc 0 serie intreaga de modele de extrac-6 - c. 20t:


82 IN'JTIERE sr PRACTICA [N AP]CULTUIlA

2 5Fig. 51 Tava pentru descapacit _

J) s uporr sit;;; 2) Tay;;' co,lectOfrre; 3) Suport:rama ; i) SUa: 5) Qrlficiu de goure

1 . " - - - - ' O ~ _ : : _ O _ _ ~

Fig. 52 - Masa de descapacit (detalii constructive) :1) pereU! latcrali: 2) Miner: 3) Capac; 4) SUpOTt pentru rame;oj R"-m~ ; ff) Sita pcntru impuritiiti marl; 7) Sita. fina : 8) ]/ll1'-er;9) vas pentru colectnrca mlcrti ; 10) P!c!o~l"e


INVENTARUL APICOL 8 3

toare, in marc, accstca clasif i-cindu-se dupa pozltia rameif a t a de axul centrifugci, Astfclsin t ex tractoaro fad ial c, a tu ncidnd ruma S0 2~2a7,a ell spc-teaza inferioara spre con tru!centrifugei si tangentialc, atuncicind fa ta fagu rclui os to a sczattpcrpcndiculcr pc r\ZQ dispozi-tivului,

In ceca C-2 priveste ccntrl-fugclo tanqentialo, cxtracti-irnicrii arc lac mai intii pe 0parte a fugurolui, apoi dupa iJ-tcurccrca accsteia $i pe par tenopusii

La ccntrifugelc tungcnti-ale rovcrsibilc, accasta opera-tiune se poato face mr-eanic,automat 1 < 1 taate r a r n c l n din in-teriorul cxtractorului, La 'C('11-trif'ugclc radiale oxtractia mio-rii arc Ioc simultan de pc am-bele parti ale Iagurelui.

4 :1 I j l l 5

I I I

I I II

I7

Fig. 53 - Extractor tangential pentru mlere :l) cazanut extractorurut : 2) surubur; de nxare :3) Angrenaj de antrenare; 4) Suportul ..xutut ;5) CO~u! Intertor : U) Axul central : 7) FLlnc! L:::!inar ; 8) c:\ne-a de scurgere

Fin. 54 - Extractor radial electric


84 INITIERE ~l PRACTICA IN AP!CULTURA

Fig. 5.'}- Extractor electric eu po-sibilitatea de a it euplat La bate-rla autoturlsmulutFig. 56 - Extractor care poate fiactionat dupa dorinta, manual sauelectrio. In imagine, varianta echi-pata pentru act ionare manuala

Marimea si deci ranrlamentul centrifugelor (extractoarelor) este deassmenea Ioarte difcrit de la 3 rame la 56 rame si mai multo Binelnte-les la centrifugele radiale de capacitate mare de 12, 16, Z S - , 36 sau 56rame, actionarea se face eu ajutorul unor eleetromotoare, fiind prevazutecu frine puternice cu Ierodou ce incetineste sau opreste, dupa dorinta,cursa rotorului.

Sita pentru rniel"e ajuta Ia strecurarea mierii ce se colecteaza de laextractor pentru a iudeparta cC!paedele de ceara si alte corpuri _strainegrosiere ce OI l \ ajuns intimplator in urma procesului de extractis.

Sita are doua rinduri de piasa metalica, primul avind ochiurtlede 2,5 mm iar al doiles cu ocnrurile de 1.5 mm,lIIuturatol'ul Ioloseste Ta depozitarea mierii extrase, in vase decapacitate mare pentru a avea loe decantarea, limpezirea ~i in unele ca-zuri maturarea definitiva a acesteia prin eliminarea exccdentului de aps.Maturatorul se confectioneaza din tabla cositorrts sau inoxidabila, fiindtoto data suficient de rezistenta. Maturatoarele se ccnfectioneaza de

dimensiuni diferite Hind cuprinse intre ~OO---;-l00 Iitri sau chiar maimulto In partea inferioara maturatoarele sint prevazute cu 0 canea degolire,

Pentru decantarea $i maturarea mierii sint In general necesare10-12 zila in cazul In care temperatura mediului ambiant este in jurula 25cC $i eu 0 umiditate normala.



Fig. 57 - Extractor de miere manual - radial

1 2

Q.

3b.

Fig. -58 - Site pen tru strecurat rnierea :(I) SUII. d1.1blil. pentru miere; b) Sit~ dublli. ell ramii extensibrla ; 1) Miner:2) SWi superioara ; 3) Sil;ii mrerioara ; ~) Rama e:ctensibilll

Unelte pentru extragerea ~i conditlonarea ceriiUn aIt produs apical ce se cbtine de la albine este oeara, ee se

xtrage atit din Iagurii crescuti de albine in acest scop, precum sl dinfagurii reforrnati, capacelele de ceara rezultate Ia extractia mierii sialtele.

Pentru extragerea si condition area cerii Ia nivel de stupina sefolosesc diterite utilaje si procedee dupa eum urrneaza : topitorul solarce se foloseste in stupina, prese de diferite tipnri pentru xtragereacerii, vase pentru limpeairea cedi.


8 6 INITIERE Sl PRACTICA iN APICULTURA

Fig. 59 - Ba:erie de maturatoare pelltru' micrc 1


l8~-~~-- 'JO;)IdV 'lO -HV,LN3:ANI

VIoE 7

?o60

rN


8 8 INIrIERI!: ~I PRACTICA IN APICULTURA

diafragrna de forma unui trunchi de con. In orificiul conului se toarnaapa ce patrunde astfel in jumatatea de jos a vasului, Gura conului seacopera apoi cu un capacel semisferic prevazut cu un orificiu eli rolulde a dirija aburii in cornpartimentul superior la fagurii introdusi ante-rior pentru topire ~i 8$eZ89 in acest scop in cosul de topire. Cosul estegaurit in partea inferioara avind i a i doua minere necesare rnanipularii,Topitorul este acoperit ell un capac etans fix at cu un sehelet de sirrnade cele doua minere ale '(_asului. Aburii dirijati astfel in compartimen-tul in care se gaSe$te ceara, 0 vor topi, aceasta curgind intr-un vas cuepa asezat in dreptul tubului de evacuare al topitorului,

Presc: de ceara, se conlectioneaza in diferite modele $i capacitati,formatul preset fiind patrat sau circular. Indiferent de marime si forma,presele de ceara se compun in general dintr-un vas d e lemn C 13 peretiicaptusiti cu sipci, in intsriorul caruia se introduc saculetele eu faguriitopiti, Peste saculete se pune capacul iar presarea se face cu ajutorulunui surub filctat ce se invirteste intr-un jug solid de lemn sau metal.IncaLzirea dispozitivului $i a cerii respective se face ell apa fierbinte,Un alt sistem de press perfectionata este incalzita cu ajutorul unor re-zistents electrice inglobate in corpul si capacul acesteia. In acest caz,pentru a S0 preintimpina cresterea ternperaturii peste limita, presa esteprevczuta si ell doua termostate, Cu acest tip de presa se poate extrageceara din fagurii ce nu au fost topiti anterior in apa,

Unelte pentru recoltarea ti i eonditionarea polennluiSe cornpune din cclectoarele de polen, de diferite modele $1 usca-toare de polen, pentru conditionarea acestuia, Recoltarea unei parti apolenului, transportat de catre albine in stup pentru nec.esi~e Iarrnlieid .e albine se face cu ajutcrul unor dispozitive speciale ce poarta denu-mirea de colectoare de polen.

In prezent, 1n practica apicola exists 0 gams variata de colectoarede polen, care pot fi clasificate, in mare, astfel: colectoare d polenexterioare sau de urdinis ! ? i colectoare de polen interioare, care pot fiasezate sub capacul stupului sau pe fundul stupului.

Indif'erent de tipul colectorului, partea actfva a acestuia 0 Iorrneazaasa-numita placa activa contectionata, in general, dintr-o foaie de vini-lin (material plastic) prevazuta cu perforsfii circulare in rlnduri supra-puse cu diarnetrul de 4.,9 mm. La unele tipuri de colectoare exists douaplaci active prin care albinele sint obligate de a trece, marind astfelcantitatea de polen recaltat. Polenul ce se desprinde in momentul trece-rii albinei prin orificiile placii active, cade printr-o plasa metalica insertarasul de recoltare.

Coleetorui de polen de urdinis se cornpune din trei piese princi-pale: un corp realizat dintr-un cadru de lemn, un sertar in care se adunapolenul dupa ce a trecut prin ochiurile unci plase metalice asezatadeasupra sertarului 9i plaea activa propriu-zisa ell oriticiile clrcularede 4.,9mm.


Fig, 62 - PreSE! de ceara

71 3 a1 7b 1 3b

(5 860

1 ~3 -


90 INITIE:r: st PRACTICA IN APICULTURA.

Fig. 64 - Diferite modele de placi active

420

IE 5 1_ L ~ ~ : : : : : ; ; : : : : : : ; : ~ ~

Fig. 65 - Colector de polen exterior (de urdirus)


lK'/l!:;-.!"!'AROL APICOL 91Unele tipuri de colectocre de urdinis sint inzestrate ~i ell 0 strea-

~ll1(l. din lemn, tabla sau pinza spre a proteja mal bine pclenul recoltatde umiditatea atmosterica precurn '? i de razele directe ale sor.relui.

Colectoarele de poiea ce se Jolosesc sub capacul Sl,nplllui scm pefllndul acestuia, unele constituind chiar Iundul stupului respcctiv avind~i rolul de col ector de pclen, se bazeazii pe acclasi principiu de Iunctio-nare. La uriele tipuri de colectoar e, placa activa este asezata in pozitiecrizcntala .. la altele oblica sal! verticala. 'I'otodata majoritatea colectoa-relor de po len e l i spun de un sistem de a asigura nes tinjenit zborul trin-torilor spr e a se ev: ta astfel blocarea placii active de catr e acestia.

2

_ _ 4 9 _ 5 . ~I

Fig. 65 - Colector de polcn pentru fundul siupulutColectoarele de pel en interioare prczintii avantajul, f a t a de cele

extericare, co. Icrcste mai bine polenul recoltat de intemperii (ploaie,praf, soareintens etc.),Usc/iiocu! de poten. serveste la uscarea polenului proaspat rccoltat,spre a S2 putea pastra. Uscarea -trtrbuie efectuata la 0 temperaturaconstanta care s a nu depaseasca +4D"C, pina cind umiditatea va sea-dea la su/~.

In practicu sint Iolcsite multe tipuri de uscatoare de polen, In mare,dupa sursa de energie ce 0 Iolosesc aceste uscatoare S2 impart in : usca-toare ~;D13rc; uscatoars cu aer sau apa calda, realizate cu ajutorul unciIampi de petrol: uscatoare 'electr ice.

Indiferent de tipul uscatorului, principiul de sxploatars al aces-tub este urmatorul :~ polenul destinat uscarii se asterne pe sitele de USC8re in stra-turi subtiri, unif'orme de maximum 1,5-2 cm grosime ;~ temperatura de uscare 58 nu d(>fJ~l~easca In n.ci un caz +45"C;~ s a existc 111 permanents 0 Luna circulatic a acrului in vcderea

elimin.irii excesului de umiditate .. In marilo intrcpr inderi de specializare, uscarea cantitatilor 1 1 1 0 x i de

polen se lace cu ajutorul unor instalatii industriale, de mare capacitatesi care functioneaza pe baza de flux continuu.Unolto pentru recoltarea Iaptisorului de matca ~i apilarniluluiSe compune din cutite b.ne ascutite, necesare scurtarii botcilor sau

a celulelor cu larve de trintor, ace din lemn sau material plastic si spa-tule din lemn sau din material plastic pentru extragerea din botci a


92 INITlERE ~I PRACTICA IN APJCULTURA

Fig,_ 67 Colcctor de polen subcapacul stupului

Fig. 68 - Uscator de polen electric - schema:l) Electrovent:llator; 2-3) Sertare ell polen; 4) Capacul uscatorului j;5) Diapozi\1v de tncnteere ; 6) Vedere general!l a uscatorunn


lNVENTARUL APiCaL 93

Aeestea sint c':e constructie $1 mo-dele diferite. In prezcnt Ia rccoltarca ve-nlnului sint folosite difer ite metodc $i dis-pozitive, cunoscut hind f'aptul d1 secretiade venin variaza in limite largi, in raportde virsta albinelor, anotimp, hrena etc.La recoltarea veninului rezultate bune aufost obtinute eu aparatul de recottat care se bazeaza pe ernlterea unorsocuri electrics de joasa tensiune. Albinele sint obligate sa .treaca pesteo rretea de conductori lectrici, dispusi la 0 distanta de circa 3,.2 rnrn 91a carer atingere produce socul electric, urrnare careia albinele inteapatesatura fina de material sintetic ee ffite arnplasata sub conductorii res-pectivi pe suprafata unci sticle. Veninul cristalizat se recolteaza prinrazuire, J

Iaptisorului de matca, In timp ce Iaptiso-rul de matca se extrage din botci in careau fost erescute in mod special Jarve dematca dupa un interval de 72 are (3 zile)si dupa prealabila lndepartare a acestora.Apil a rnil ul consta in reeol tarea din eelulode tr intor a Iarvelor de trtntor at unci cindaeestea au ind coloratia alba. deci inainteca acestea s a se pigrnenteze.

Alit rcccbtarea Iaptisorului de matcacit ~i a apilarnilului 5e poate face manualsau mecanizat, ell ajutorul uno!" pompespeciale de vid,

Unelte pentru recoltarea veninuluide albine

R 1 ,2 5/! 8S 1 2 0 1 .

Fig. 69 - Uscator de polenelectric

1 9 0. .

no. 70 - Lanteta pentru transvazarea larvelor


9 - 4 TNTTIERE /ill PRACTTCA IN A[,IC~LTe:o.'._

Fig. 71 - $ablon pentru C07lf, cttonarca botcllorartificiale

-~~~~~--~~--. ~Fig. 72 - Transvazarca .arvelor in bJlr;iart if icialo ,1) L~n~et~ ce transvazare : 2) Fagure cu 1 ~ r-ve o J . . : v zl ; 3) LUl"ve; 4) Dele] hr:ifi("ia:e;~) ~ipca pentru Ilxarna tiotcnor


IKVENTARUL APICOL

Fis]. 73 - Utilaj pentru recol tarea ven inului de albine.Varianta a II-a:A) C""~l'iltor de trnputsurt ; B) Lacasul batertitor j C) Grila deexcHape

Unelte pentru recoltarea propolisu luiPrcpolisul Sa l ! cleiul albinelor, este folosit de ( :Clt re acestsa pentruprcpoliza rea j nterior ului stupului, celulelor Iagurilor, astuparoa si nive-larea eventualelor crapaturl din pcretii stupului etc,Recoltnrca propolisului se face prin razuirea pisselor componente alestupului (r a 11 1 1:', urdlnis, peretii stupului, podisor etc.) precurn $i prlnf'olosirea unor dispozitive speciale dcnamite colectoars de propolis, Dis-pozitivele respective sint de diferite tipuri sau modele, trebuind insa,ca regula generala, urrnari t Iaptul C d irrdi ferent de moclelul Iolosi t, aces-tea sa acopere 0 suprafatii cit mod 1118re in stup, fiind montate directpeste I aturile super ioare ale ramelor. In acest caz S '2 in locuiesc scin-dude de podisor sau podisor ul tip planscta ell 0 plasa de nylon cuochiurilo de 1,5-2 mm peste care se intinde 0 pinzu deasa de prelata.Pentru a se mari suprafata pentru propolizat, intre pinza de nylon si

speteaza supericarri a ramelor se mai poate introduce un cadru dinsirrna metalica.

1---

FiJ. 7-1- Utila] peritru recoltarea propol isului1) Pll,",~ cclect oare , 2) Piasa din material plastic; 3) GL~-

IIII' iamerat


96 INITrERE;lr PRACTICA IN APICUL TURA

C O L E C T OA R E

Fig. 75 - Mcdul de reccltare alpropolisulul prin amplasarea grata-rului lamelat, plase! de materialplastic ~i ptnzei colectoare In loculpodisorului

Fig. 76 ~ Modul de reccltare alpropolis ul ui



Unelte pentrucresterea si transportul matci!orSe compune din Iantete pentru transvazarea Iarvelor, rame cu lea-

turi de sustinere a botcilor fixate pe dopurile de crestere, rame izolatorpentru obtinerea larvelor de 0 anumita v:irnta cit si pentru protectiaboteilor in familiUe crescatoare neorfanizate, custi de eclozionare, nu-cIee pentru imperecherea matcilor si custi pentru transportul matcilorIrnperecheate.SpatuUi. (lanfetii) de transvazare este confectionata din sirrna deotel inoxidabil, eu 0 grosime de 2 mm, avind 0 Iungime de 15-20 nun.Capetele sint aplatizate sub forma de lingura si usor curbate eu aju-torul carora se face transvazarea Iarvei de pe fundul celulei in botca.Pentru transvazarea oului, din celula fagurel:ui in botca artificiala, sefoloseste ereionul de transvazare care deeupeaza 0 portiune din fundul

celulei de transvazare.lzolaiorul pentru mated are formatul unei rarne de cuio avindcele doua Iete Iaterale aooperite cu gratie despartitoare(Hanneman).In izolator se introduce rama cu fagurele ~imatea respective in vedereaobtinerii unor larve de virsta cit mai apropiata.Coliviade tip Zander sefoloS!1te in special pentru eclozionareamatcii ~i protejarea celorialte botci de a nu fi distruse de catre primarnatca eclozionata, Peretii laterali ai coliviei sint protejati cu plasa desirrna sau din material plastic spre a permite albinelor de a hranlmatcile eclozionate. In partea superioara a coliviei sa a m i . un orifiducircular - in care -se.fntroduce dopul oonfectionat din lemn sau materialplastic. de care este fixat.a botca in care se gaseste larva de matedrespective,~ablonul pentru confecfionarea boteilor se construieste din lemnde tel strunjit, cu 0 lungime de 10 e m i'i av1nq unul din capete eu un

,b .

dFig. 77 - Utilaj pentrn cresterea rnateilor :

a) Nucleu Zander; b) Sablon pentru conteeeionat bote:!:; _cj _Bot~ Hxat!i dedopul de crestere ; d) Lanteu. pent", tr ansvazatea tarvetor

7 - c, 202


98 INITIERE $I PRACTICA IN ,APICUL'.l'URA

, diarnetru de 8,5 mm cu virful usor rotunjit si putin conic. Sablonulpoate Ii cite until singur sau rnai multe montate pe un suport,Dopuriie de cre$tere se confectioneaza de asemenca din 1 e 1 1 1 0 detei strunjit sau din material plastic ell un diarnetru de 14 mm, inpartea superioara avind un gulcr, eu 0 1l1altime de 2 mm ~i un dia-metru de 18mm ~i foloseste la fixarea botcilor.Sipcile de cre$tere sint confectionato din lernn si se Tixcaza Inlumina interioara a rarnei de crestero eli ajutorul unor clerne rnetalicesau a cite unui ouisor spre a fi astfel rabatabile. In lumina interroaraa unei rarne de crestere de stup orizontal seintroduc 4 sipci 'iar Incazul ramei stupului multietajat, un n 1 . 1 ) 1 1 , a r de 3 sipci. Sipcile de crestcreau prevazute pe toata Iungirnea Ior .un numar total ,de 15 orificii 'circu-lare en diametrul de 15 mm, orificii In care sc introduc dopurilc .de

crestere.Nucleele de' impe1'echere servssc 'La 'lmpcrcehcrC-3 matcilor nclo-!zieoate. ,_.A.eesteapotfi clasificate dupa mJrimea 100rin : -nuclee mari,"cu cite 2_:_3 rame STAS stup orizontal sau multietajat, nuclee mijlocii,eu 2-3 rame de rnagazin, -nuclee mid cu 2--3 rame care prezinta1/2, 1/4' sau 118 din rarna v d e stup -'orizontal sau multietajat, precumsi micronuclee ee contin de regula circa 10 g albino Iiccare.

Dintre nucleelecele mai uzitate amintirn- nucleul Zander si nucleuitip ACA. .

"

a bFig. 78 - NucJeu Zander pentru tmperscherea matcllor :

OJ Nucleul proprru-zls ; b) Adiltlostul pentru doufl nuctee, Nucleul Zander face parte din categoria nucleelor rnici. Se cornpunedin trei compartimcnte, unul ssrvind ca hranitor, al doilea pentru ada-postrtul coliviei Zander, iar al treilea rezervat pentru albine ~i fagl1ra~ul

ee-l vor construi. Fundul nucleului are prevazuta 0 fanta de ventilatieacoperita ell plasa de sirrna. Nucleul Zander are 0 singura rarna 1acare, inainte de populare, se fixeaza de speteaza superioara 0 fl.~ie defagure artificial de circa 1 em. Peretii Iaterali ai nucleului stnt din stic1ii(geam) ceea ce perrnite 0 verificare usoara a acestuia. Toste cele b:ei


/INVENTARUL APICOL 9\}

cornpartimente, in partea superioaraa nuelcului, sint acoperite de un ca-pac de Iernn. Nuclcele sint transpor-tate cite 8 bucati cu ajutorul uneilaz1 spcciale prevazuta ell aerisireanecesara, pe tren, in adaposturilerespective se introduc numai 2 nu-dee. '

Nucleul tip A.C.A. este formatdin faille de stup multietajat care, cuajutorul unor balamale, prin plicre,reprezinta 1/2- din rarna stu pului re~-pectiv, Una este pr{'V;lzuta ~i ell un, . hranitor tip uluc. F'iecare _'comparti - , . i 'ment (nucleu) are- de asemenea unprodiser din plasa de sirma, Inada-'postul respectiv intrlnd un numar -de4 nuelee .avind prevazute 4 urdinlsepc eels 4 latur] ale adapcstului, oucite 0 5'cillduri~a de zbor fiecare.

'. ,

Con....truqii apicolc Fig. 79 - Nucleul cu rama plian1:.


100 INITIER.E $1 PRACTICA ;_N APICULTURA

Pig. 81 ~ Adapostul nucleului tip A.C.A. en patru corn-partimente (nuclee) in interior

Fig. 82 - Cabana aplcola


INVENT'ARUL APICOL 101eamere anexe pentru depozitarea corpurilor eLI mierc, pentru preincal-zireafagurHor ell miere, pentru descapacire si extractie, pentru condi-tionarea si depozitarea mierii ; depozit pentru pastrarea fagurilor ; cabaneapicole. .,In cazul stupinelor ell un numar mic de familii de albine, 0 cameralaborator si 0 cabana apicola sint constructiile care asigura spatiulcorsspunzator pentru organizarea normals a activitatii apioultorului.Trebuie mentionat ca intr-o stupina, in afara de inventarul apicalpropriu-zis, 'in cadrul procesului de productie mai sint necesare ~i alteunelte $i materiale ca: topor, Ierestrau, ciocan, cle$te, dalti, rindea,cazma, lopata, cuie de diferite marimi si tinte, sirma pentru insirmatcarne, sapun, soda de rute, ,vopsele de ulei, benzina, petrol larnpant sialtele [30].

t .

\

Date post:	20-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	aurelianul
View:	300 times
Download:	7 times

Initiere Si Practica in Apicultura pag de Nicolae Nicolaide

Documents