ingrij paliat

8/8/2019 ingrij paliat

1/28

Definitie

Ingrijirea paliativa este ingrijirea activa si totala acordata pacientilor care sunt confruntati cu

problemele asociate unei boli amenintatoare de viata si care are ca scop imbunatatirea calitatii vietii

bolnavilor si a familiilor acestora,prin prevenirea si inlaturarea suferintei.

Ingrijirea terminala este parte integranta a ingrijirii paliative.

Principii de baza ale ingrijirii paliativeAsigura terapia durerii si a altor simptome

Afirma valoarea vietii si considera moartea ca un proces natural

Amelioreaza calitatea vietii si poate influenta pozitiv evolutia bolii

Nu intentioneaza nici sa grabeasca,nici sa amane moartea

Integreaza aspectele psiho-sociale si spirituale in ingrijirea pacientului

Ofera un sistem de sprijin,dand pacientului posibilitatea sa traiasca pe cat posibil activ,pana la sfarsitul

vietii

Ofera sprijin familiei in timpul bolii pacientului si in perioada de doliu

Utilizeaza o echipa interdisciplinara pentru a satisface nevoile complexe ale pacientului si familiei

BENEFICIARI

Pacienti cu boli progresive maligne sau non-maligne care produc disconfort,limiteaza activitatea

zilnica si au un prognostic rezervat.

Populatia de pacienti vizata include:

Copii sau adulti cu boli sau leziuni congenitale care duc la dependenta de tratamente de sustinere a

vietii sau ingrijire de lunga durata pentru realizarea activitatii cotidiene.

Copii sau adulti cu boala terminala

Copii sau adulti cu boli acute severe care ameninta viata (traumatisme severe,leucemii acute,accidente

vasculare)unde vindecarea este un scop realist,dar boala insasi sau tratamentele asociate aduc cu sine osuferinta semnificativa.

Copii sau adulti cu boli cronice progresive(cancer,boala vasculara periferica,insuficiente renale sau

hepatice,boli cardiace sau pulmonare avansate,boli degenerative neurologice).

Copii sau adulti cu sechele care limiteaza speranta de viata rezultate in urma unor accidente sau

traumatisme severe.

Ingrijirea paliativa se realizeaza la doua nivele:

1.Abordarea paliativa prin servicii ne-specializate de ingrijire paliativa.Ea este acordata de personalmedical cu o pregatire minima in ingrijiri paliative-medici de familie,spital,as.medicale,care au in

afara pregatirii de baza,un curs introductiv de 40 ore in ingrijire paliativa.

2.Servicii specializate de ingrijiri paliative


2/28


3/28

incurabile ca in cazul artritei reumatoide.Scopul tratamentelor paliative urmareste mentinerea confortului si calitatii vietii,indiferent daca boala este tratabila sau nu. In functie de preferinte, tratamentulpaliativ poate fi asociat altor tratamente care prelungesc viata sau vindeca boala.Ingrijirea pacientilor muribunzi poate fi facuta acasa, la spital sau intr-unsanatoriu. O alta alternativa o constituie ingrijirea in cadrul unui azil, careasigura ingrijiri paliative sau suport emotional si spiritual pacientilor cu boli instadiu terminal. Medicul specialist poate continua ingrijirea pacientilor siorientarea lor catre alte alternative terapeutice. Familia, prietenii si mediculspecialist sunt cei care pot asigura ingrijirile necesare pacientilor muribunzi.In mod ideal ar trebui sa ne gandim la mai multe aspecte legate de sfarsitulvietii, atat timp cat suntem activi si capabili sa ne comunicam dorintele. Facandaranjamente din timp, se poate folosi timpul ramas pentru alte chestiuni maiimportante ca: petrecerea timpului cu persoanele dragi, influentarea (orientareacatre) sau dirijarea altor relatii.

Se recomanda luarea in considerare a urmatoarelor:

- modalitatea de ingrijire si procedurile medicale folosite- scrierea unor instructiuni cu anticipatie (in avans) care includ un testament si oimputernicire legala medicala: un testament este un document legal, careexprima dorintele in ceea ce priveste modalitatea de ingrijire in cazul in carepacientul nu poate vorbi sau nu poate lua decizii singur; o imputernicire medicalalegala (sau o imputernicire pe termen lung asupra modalitatii de ingrijire) iipermite pacientului sa numeasca o persoana care sa ia decizii in locul lui asupratipului de tratament, nu numai pentru persoanele muribunde, ci si in cazul incare pacientul nu poate vorbi singur- daca se doreste donarea de organe: in acest caz se completeaza un card pentru

donare de organe, un document care atesta dorinta pacientului de a donaanumite organe in momentul decesului; multe dintre state permit editareaacestor dorinte pe permisul de conducere.

Atitudinile unei societati asupra mortii ajuta la conturarea sentimenteloroamenilor despre moarte si despre diversele tratamente pe care ei vor sa leurmeze catre sfarsitul vietii. In societatile dezvoltate atitudinea despre moarte aevoluat, de la un eveniment comun la unul pe care multi oameni incearca sa-levite sau sa scape. In trecut moartea unei persoane era privita deschis siacceptata ca atare. O persoana muribunda era aproape intotdeauna ingrijita

acasa. Progresele in tehnologiile medicale au facut ca procesul mortii sa disparadin ce in ce mai mult din viata de zi cu zi. Persoanele aflate catre sfarsitul vietiisunt acum ingrijite in spitale sau in azil. In consecinta multi oameni sunt maiputin familiari sa mai putin obisnuiti cu moartea.

Interventii medicale agresive au prelungit viata, chiar in cazul bolilor cronice (dedurata). Astfel unii oameni vad boala ca pe un obstacol care poate fi depasit simoartea ca pe ceva care ar trebui evitat pe cat posibil si cu orice pret, fara satina seama de calitatea vietii.Atunci cand se aleg optiunile de tratament pentru sfarsitul vietii, trebuie avute in

vedere atitudinea proprie fata de moarte si orizontul cultural. Discutarea acestorprobleme cu persoanele apropiate ii va ajuta pe acestia sa inteleaga si sa sefamiliarizeze cu preferintele privind modalitatea de tratament si sa fie pregatitidin punct de vedere emotional pentru pierderea persoanei dragi
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/paliativ_4385.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sanatoriu_4605.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Medicamente/DONA__pulbere_24006.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/moarte_8582.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fata_6012.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/paliativ_4385.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sanatoriu_4605.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Medicamente/DONA__pulbere_24006.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/moarte_8582.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fata_6012.html


4/28

Se recomanda persoanelor aflate la sfarsitul vietii, sa ia multe decizii importanteatat timp cat sunt active si isi pot comunica dorintele despre felul cum vor sa fieingrijite la sfarsitul vietii. Facandu-se planuri din timp se poate petrece timppretios alaturi de cei dragi.Ingrijirea sanatatiiAlcatuind din timp niste instructiuni care cuprind preferintele despre ingrijireasanatatii, o persoana se poate asigura ca dorintele ii vor fi respectate atunci candnu le mai poate comunica. Aceste instructiuni pot fi modificate pe masura ce seschimba scopurile si nevoile personale.Aceste instructiuni pot include :- un testament lasat in timpul vietii, care este un document legal, ce exprimadorintele de ingrijire medicala ale unei persoane, in cazul in care este incapabilasa vorbeasca sau sa ia decizii pentru ea; acest document ii permite sa pastrezecontrolul asupra deciziilor asupra tratamentului medical pe care sa-l urmeze lasfarsitul vietii; trebuie verificate legile despre testamentul facut in timpul vietii,

existente pe teritoriul respectiv;- o imputernicire medicala (o imputernicire pe termen lung asupra modalitatii deingrijire la sfarsitul vietii) este un document care permite numirea legala a unuiagent de ingrijire medicala, pentru a lua el deciziile asupra modalitatii de ingrijiremedicala, nu numai la sfarsitul vietii dar si oricand persoana este incapabila de alua o decizie; se poate si ar trebui sa se ia decizii ci privire la tratamentulmedical, atat timp cat persoana este capabila sa le comunice. Cu toate acestea,cand nu este posibil, agentul de ingrijire a sanatatii poate folosi atat informatiiledin testament cat si ceea ce cunoaste despre pacient, pentru a lua personaldecizii despre modalitatea de ingrijire.

Donarea de organeDonarea de organe este o alta decizie importanta care trebuie luata inconsiderare la sfarsitul vietii. Multi oameni au nevoie de transplant de organedatorita unor afectiuni ca insuficienta renala, afectiuni ale corneei sau disfunctiicardiace. Dupa moarte unii oameni pot dona anumite organe in functie deafectiunile preexistente. Trebuie consultat medicul, care stabileste dacaafectiunea existenta permite sau nu ca organele sa fie donate.In cazul donarii, organele pot fi distribuite unuia sau multor persoane, in functie

de tipul sanguin si compatibilitatea genica, de gravitatea situatiei primitorului, detimpul de asteptare al primitorului si de locatia geografica.

O persoana interesata in a dona organe o poate specifica intr-un document, careatesta cu martori dorinta de a dona organe. Pe acest document se poate stabilicare sunt organele care urmeaza a fi donate sau se poate alege donarea oricaruiorgan, de care este nevoie la momentul mortii. In multe tari li se permiteoamenilor sa specifice dorintele privind donarea de organe pe permisul deconducere.Copiii sub 18 ani trebuie sa aiba consimtamantul parintelui sau tutorelui, pentru

a dona organe.Chiar daca se completeaza un document sau se indica pe permisulde conducere, este important sa se discute acest lucru cu familia. Dupa moarte,familiei i se poate cere consimtamantul inaintea donarii organelor. De aceea esteimportanta implicarea familiei in luarea deciziilor.Donarea organelor nu va
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/pacient_4379.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/transplant_4940.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/insuficienta_3538.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/moarte_8582.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Medicamente/DONA__pulbere_24006.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/genica_9465.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/organ__donare_de__6990.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/pacient_4379.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/transplant_4940.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/insuficienta_3538.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/moarte_8582.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Medicamente/DONA__pulbere_24006.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/genica_9465.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/organ__donare_de__6990.html


5/28

desfigura cadavrul si nici nu va avea influenta asupra inmormantarii, chiar dacaaceasta se desfasoara cu sicriul deschis. Familia decedatului nu va suportacosturile asociate donarii organului, acestea sunt platite de persoana careprimeste organul.

Gestiunea posesiunilorAtunci cand se iau decizii pentru sfarsitul vietii, un avocat poate consilia despremodalitatea optima de organizare a averii, pentru ca familia sa poata preluaafacerile dupa moarte. De asemenea, un planificator financiar sau un asistentsocial poate fi disponibil in cadrul comunitatii, prin intermediul unui spital sauunui ospiciu. Daca finantele sunt limitate, unii avocati si contabili ofera servicii curata redusa sau pe gratis.

Gestiunea posesiunilor poate include:- scrierea unui testament: daca exista unul deja, poate fi necesara actualizareaacestuia; daca nu sunt specificate dorintele intr-un testament, decizia despre ce

se intampla cu proprietatile dupa moarte, poate fi luata de catre stat(In general averea este distribuita sotului, sotiei, copilului sau altor rude; dacanu exista rude in viata, averea va fi luata de catre stat. Se poate lua in calculnumirea unei persoane care sa gestioneze averea dupa moartea acesteia:aceasta este numita executor).- odata ce testamentul este scris, trebuie pastrat intr-un loc sigur si instiintatexecutorul si membrii familiei despre locul unde se afla- numirea unei persoane pentru luarea deciziilor financiare, in cazul inabilitatiiproprietarului de a face asta- alegerea uneia sau mai multor persoane pentru ingrijirea copiilor minori

(tutele); tutela este un aranjament legal prin care un adult este imputernicit decatre un tribunal sa aiba in grija un copil sub 18 ani sau un adult handicapat- asigurarea ca actele sunt intr-un loc sigur si accesibil; documentele despreasigurarea de viata, pensie, cont de pensii sau anuitati, ar trebui pastrate intr-unloc sigur, impreuna cu informatiile despre contul bancar, actele de proprietateimobiliara sau informatii despre investitii; membrii apropiati ai familiei,executorul proprietatilor imobiliare si avocatul, ar trebui sa stie unde suntpastrate aceste informatii.Alegerea tratamentului dorit

Cand cineva este diagnosticat cu o boala incurabila, este dificil de stiut daca artrebui sa se concentreze asupra tratamentului curativ sau incercarii de prelungirea duratei vietii, sau asupra tratamentului paliativ care urmareste diminuareadurerii sau mentinerea confortului fizic.Mai multi factori pot avea impact asupra deciziilor despre tipul de ingrijire doritasi anume:- tipul de boala: in cazul diagnosticarii unei boli severe, exista posibilitatea unuitratament curativ; anumite boli ca, cancerul de piele, testicular si cervical sunttratate cu tratament medical potrivit; alte boli grave ca diabetul sau infectia cu

HIV, nu pot fi vindecate, dar pot fi controlate timp de mai multi ani; din contra,unele boli sunt mai agresive si limiteaza posibilitatile vietii- optiuni terapeutice: multe optiuni de tratament medical ofera sansa vindecariibolii cu putin impact asupra calitatii vietii; totusi alte tratamente pot prelungi
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/calcul_2663.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/curativ_8789.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/paliativ_4385.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/piele_4440.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cervical_8092.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/calcul_2663.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/curativ_8789.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/paliativ_4385.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/piele_4440.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cervical_8092.html


6/28

viata, dar se asociaza cu efecte secundare care scad mult calitatea vietii- varsta si alte afectiuni asociate: spre deosebire de oamenii mai tineri si maisanatosi, este mai probabil ca persoanele varstnice, cu multiple probleme desanatate, sa aleaga o ingrijire care se concentreaza asupra confortului decatasupra prelungirii duratei de viata.Atunci cand este pus un diagnostic de boala incurabila, este important sa secomunice medicului specialist fara echivoc, preferintele si preocuparilepacientului. De asemenea, este de asteptat ca medicul specialist sa comunicedeschis si intr-o maniera sensibila cu pacientul si rudele sale. Acesta poate oferiinformatii, raspunsuri la intrebari si sfaturi. Totusi, deciziile apartin in intregimepersoanei. Se recomanda informarea cat mai detaliata asupra bolii, iar in cazulunor nelamuriri, trebuie puse toate intrebarile necesare. Poate fi de folosredactarea intrebarilor importante inaintea intalnirii.

Intrebarile importante care pot fi puse medicului specialist sunt urmatoarele:Care este diagnosticul?Care sunt optiunile de tratament?

Care sunt efectele secundare ale tratamentului?Ce se poate intampla in cazul in care pacientul refuza tratamentul?Cat timp mai are de trait?Cat de repede trebuie sa se ia o decizie, asupra tipului de tratament care trebuiesau nu folosit?Cum ii va afecta boala pe cei apropiati?Trebuie explorate toate posibilitatile impreuna cu specialistul si cu rudele. Existaposibilitatea unei ameliorari fizice si psihice a pacientului comparativ cu altipacienti.Pot fi momente cand sunt dificultati in intelegerea medicului specialist.

Cateodata este dificil de efectuat o buna comunicare, mai ales cand este vorbadespre chestiuni legate de sfarsitul vietii. Atunci cand specialistul nu comunicadeschis sau evita intrebarile, persoana se poate simti frustrata. Intelegereafaptului ca aceste probleme apar cateodata, pot diminua frustrarea persoanei sisa ajute la gasirea unor moduri de imbunatatire a comunicarii.

Comunicarea vestilor proaste unei persoane este totdeauna dificila. Poate camedicul specialist a oferit ingrijire indelungata persoanei, poate ca se simteapropiat de aceasta. Trebuie sa ne amintim ca si acesta este o fiinta umana sidesi se doreste cunoasterea a cat mai multe despre boala, nu se poate prezice

cand se va termina viata pacientului. Un studiu recent arata ca, cu cat un medicisi cunoaste mai bine pacientul, este probabil ca acesta sa supraestimezesperanta de viata a pacientului si sa intarzie momentul ingrijirii specificeultimelor clipe de viata. Medicul specialist poate supraestima timpul desupravietuire, pentru ca nu vrea sa creada ca un pacient care i-a fost apropiat,nu se simte bine. Poate fi de ajutor consultarea unui alt medic care sa emita si oalta parere.

Anumitor medici le este foarte dificil sa le vorbeasca pacientilor despreproblemele de la sfarsitul vietii, pentru ca ei vad moartea ca pe o nereusita

profesionala. Medicii au fost invatati sa vindece bolile si sa salveze pacientii,astfel incat ei pot simti ca au esuat in fata pacientilor. In concluzie trebuiecomunicate clar si concis scopurile.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sanatate_7055.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/diagnostic_2961.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/medic_4111.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/pacient_4379.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fata_6012.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sanatate_7055.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/diagnostic_2961.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/medic_4111.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/pacient_4379.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fata_6012.html


7/28

Pana recent scolile medicale nu predau despre ingrijirea pacientilor muribunzi.Prin urmare, multi medici pot avea dificultati in a comunica cu oamenii despremoarte. Pe masura ce, din ce in ce mai multe facultati de medicina, cuprind inprograma ingrijirea acordata pacientilor la sfarsitul vietii, medicii vor invata sacomunice cu mai mult tact cu pacientii aflati pe moarte. Cautand sprijin dinexterior, cum ar fi un grup de sprijin pentru pacientii cu boli incurabile, pot ajutao persoana sa treaca prin acest moment emotional dificil.

Anumiti medici simt ca ofera cea mai buna ingrijire posibila numai daca ofera celmai avansat tratament din punct de vedere tehnologic, ca ventilatia mecanica.Unii medici au temeri ca pot fi dati in judecata pentru malpraxis daca nu oferatratamente de inalta tehnologie, chiar si in situatia in care moartea este sigura.Cea mai buna cale de a evita tratamente medicale nedorite la sfarsitul vietii, estestabilirea tratamentelor care sunt sau nu dorite de catre pacient, care trebuie sa-si comunice gandurile in mod clar si direct si sa-si consemneze dorintele in scrisprint-un document.Boala poate impiedica o persoana sa vorbeasca deschis cu medicul specialist. De

asemenea, acesta poate explica situatia in termeni care sunt greu de inteles.Este de ajutor cooptarea unui membru al familiei la intalnirea cu mediculspecialist. O alta persoana poate fi de ajutor in intelegerea alternativelorterapeutice. Nu trebuie ezitat sa se ia notite, daca acest lucru este consideratnecesar sau ca medicul sa fie rugat sa explice mai lent.Nu trebuie evitata discutarea chestiunilor spirituale cu medicul, mai ales dacapersoana are credinte religioase care afecteaza optiunile de tratament. Desi nu tepoti astepta ca medicul sa rezolve problemele spirituale, discutarea acestora cuel poate face pacientul sa inteleaga mai bine problemele emotionale. Timpul

limitat petrecut cu un medic specialist a fost intotdeauna o preocupare pentrupacienti, dar si pentru medici. Intalnirile trebuie pregatite prin consemnareapreocuparilor si intrebarilor intr-un document si prezentarea acestora in cadrulintalnirii. Aceasta ajuta la amintirea chestiunilor celor mai importante. Daca unmembru al familiei sau un prieten insoteste o persoana la intalnire, trebuierepetat cu aceasta persoana ce parti din discutie trebuie acoperite in cadrulintalnirii.

Pe masura ce boala avanseaza, persoana se poate afla in incapacitatea de a sedeplasa la spital sau sa-i vorbeasca la telefon. In cazul in care pacientul doreste

sa ramana acasa in ultimele clipe, este bine sa desemneze un singur membru alfamiliei care sa comunice cu medicul specialist. Alegerea unei persoane deincredere pentru a transmite mesajele, va fi de ajutor pentru evitarea confuzieiprovocata de mai multi oameni care ar incerca sa comunice cu medicul specialist.a se poate afla in incapacitatea de a se deplasa la spital sau sa-i vorbeasca latelefon. In cazul in care pacientul doreste sa ramana acasa in ultimele clipe, estebine sa desemneze un singur membru al familiei care sa comunice cu mediculspecialist. Alegerea unei persoane de incredere pentru a transmite mesajele, vafi de ajutor pentru evitarea confuziei provocata de mai multi oameni care arincerca sa comunice cu medicul specialist

Trebuie consultati medicul specialist si rudele asupra tratamentului pentrusustinerea vietii.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/moarte_8582.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/medicina_4115.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/simt_4791.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cale_5537.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/membru_6777.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/moarte_8582.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/medicina_4115.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/simt_4791.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cale_5537.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/membru_6777.html


8/28

Resuscitarea cardio-respiratorieO decizie dificila poate fi aceea de a hotara daca se doreste sau nu, efectuarearesuscitarii cardio-respiratorii (CPR), in cazul in care apare stop cardio-respirator.In cazul in care apare stopul respirator si este efectuata CPR, un ventilator sauun aparat de respiratie artificiala poate fi folosit pentru respiratia mecanica. Desirespiratia mecanica poate prelungi viata, ultimele zile din viata pot fi petrecuteintr-o unitate de terapie intensiva a unui spital, conectat la un echipament deintretinere a vietii. Persoana poate sa nu fie pe deplin constienta si poate fiincapabila sa vorbeasca.Trebuie consultat medicul specialist despre boala, optiunile de tratamentspecifice si sansele de recuperare. Familia este o parte integranta a acestuiproces si trebuie exprimate in mod clar dorintele fata de restul familiei. Uniipacienti care infrunta moartea, au sentimente precise si puternice despre CPR sidecizia pro sau contra asupra mentinerii vietii cu aparatura artificiala poate fiusor de luat. In cazul altora, aceasta decizie este foarte dificila.

Alimentatia si hidratarea artificialaO alta problema importanta a tratamentului este decizia daca se doreste folosireacateterelor intravenoase (IV) pentru alimentatia parenterala, in cazul in carepersoana nu mai este capabila sa se alimenteze singura. Acest lucru se numestealimentatie si hidratare artificiala. Un IV este un ac plasat la nivelul unei vene,prin intermediul caruia se administreaza lichide, suplimente nutritionale, lichidesau medicamente. O sonda de hranire poate fi ori un tub inserat in stomac pe lanivelul orificiului nazal (sonda nasogastrica) sau o sonda inserata chirurgical instomac pe la nivelul abdomenului (gastrostomie sau sonda perigastrica sau

songa G). Cat despre o linie IV, suplimentele nutritive lichide, lichide saumedicamente, pot fi administrate prin intermediul unui cateter. O a treia formade hidratare artificiala, hipodermatocliza, implica injectarea fluidelor direct lanivelul tesutului celular subcutanat.Pacientul trebuie sa discute cu medicul daca este necesara alimentatia sihidratarea artificiala. Stabilirea unui plan pentru administrarea fluidelor pe caleIV si pe calea sondei naso-gastrice inca de la inceputul bolii, poate fi de folos maitarziu in luarea deciziei de a continua sau a abandona aceste tratamente. Nutrebuie uitata comunicarea in mod clar a dorintelor cu familia si medicul.

Dializa renalaA hotara intreruperea dializei renale, poate fi o decizie dificila pentru pacientii cuinsuficienta renala. Un pacient cu insuficienta renala poate necesita dializa sau untransplant de rinichi pentru a supravietui. Insuficienta renala apare frecvent dupa10 sau mai multi ani de la afectarea initiala renala. Cauza obisnuita ainsuficientei renale este o boala cronica ca insuficienta renala cronica saudiabetul, care afecteaza lent rinichiul si ii reduce din functii de-a lungul timpului.Desi dializa intretine viata, nu este un tratament curativ pentru insuficientarenala cronica. In Statele Unite una din 4 persoane aleg sa intrerupa dializa si sa

primeasca doar tratament paliativ. Multi oameni cu insuficienta renala traiesc oviata activa in timp ce isi continua in mod regulat dializa. Totusi, altii, nu se simtla fel de puternici si se confrunta cu complicatiile dializeiOPTIUNI DE INGRIJIRE
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/respirator_7438.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/aparat_5346.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/respiratie_7439.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/terapie_4902.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fata_6012.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/alimentatie_5241.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/hidratare_6320.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sonda_7636.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/stomac_4854.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gastrostomie_6153.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cateter_2737.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/subcutanat_4865.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cale_5537.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/insuficienta_3538.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/pacient_4379.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/dializa_2963.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/transplant_4940.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/rinichi_4566.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/curativ_8789.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/paliativ_4385.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/simt_4791.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/respirator_7438.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/aparat_5346.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/respiratie_7439.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/terapie_4902.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fata_6012.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/alimentatie_5241.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/hidratare_6320.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sonda_7636.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/stomac_4854.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/gastrostomie_6153.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cateter_2737.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/subcutanat_4865.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cale_5537.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/insuficienta_3538.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/pacient_4379.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/dializa_2963.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/transplant_4940.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/rinichi_4566.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/curativ_8789.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/paliativ_4385.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/simt_4791.html


9/28

Decizia unde sa se acorde ingrijirile pe masura ce boala progreseaza poate fidificila, dar un plan efectuat in prezent pentru ingrijire, iti poate diminuaanxietatea mai tarziu. Trebuie discutat cu cei apropiati despre tipul de ingrijirecare va fi acordat la sfarsitul vietii. Trebuie discutate atat asteptarile cat sidorintele, nevoile, finantele si nevoile familiei. Alegerea se poate schimba pemasura ce se schimba si boala. Mai multe optiuni de ingrijire sunt disponibile.Acestea includ ingrijirea in cadrul unui azil, ingrijirea la domiciliu, ingrijirea ladomiciliu asistata de sora medicala sau mentinerea vietii asistata artificial.Ingrijirea in cadrul unui azilPe masura apropierii mortii, pacientul poate alege ingrijirea in cadrul unui azil.Aici se poate pune accentul pe folosirea terapiilor paliative, cu scopul exclusiv deameliorare a durerii si a altor simptome, in cazul in care nu exista tratamentcurativ, iar sfarsitul se asteapta in urmatoarele 6 luni. Mare parte a acestui tip de

ingrijire asigura mentinerea activa si confortabila a pacientului, intr-un mediufamiliar, inconjurat de familie si prieteni. In cazul alegerii azilului ca si modalitatede ingrijire, pacientul va renunta la tratamentele curative sau la cele care mentinviata in mod artificial. Cu toate acestea, pacientul isi poate modifica modalitateade tratament in orice moment.Ingrijirea in cadrul unui azil, este asigurata de catre o echipa de persoane ceinclud asistente, asistenti sociali, voluntari, consilieri si asistenti medicalipersonali. Medicul specialist care l-a ingrijit inainte, poate continua saingrijeasca bolnavul si sa colaboreze cu pacientul si echipa de la nivelul azilului.Ingrijirea de tip azil se desfasoara cel mai frecvent acasa, desi poate fi acordata

si intr-un azil, spital sau ospiciu. In cazul in care se desfasoara acasa, echipa depersoane specializate, va sprijini familia in acordarea ingrijirii. Iar familia nuconsta numai in sotie (partener) sau rudele de sange. Prietenii de la servici,biserica, comunitate sau vecinii, pot fi considerati ca facand parte din familie.

Ingrijirea de tip azil cauta sa amelioreze simptomele fizice si sa satisfaca nevoileemotionale, sociale si spirituale, ca si nevoile persoanelor apropiate. Azilul oferao sansa de rezolvare a unor chestiuni dificile dar obisnuite, pe care pacientul sipersoanele apropiate le pot avea, in legatura cu moartea si disparitia uneipersoane, ca durerea, chestiuni nerezolvate si nevoi de ingrijire. In cazul alegerii

suportului si sfaturilor oferite in cadrul unui azil, exista posibilitatea de rezolvarea unor chestiuni spirituale importante si de reparare a unor relatii importante.Echipa din cadrul azilului se poate ocupa de chestiunile legale si financiare,precum si de editarea documentelor privind modalitatea de ingrijire. Deasemenea, personalul sanitar poate raspunde intrebarilor privind tratamentul si aceea ce se intampla in timpul procesului de incetare a functiilor vitale. Suportuleste necesar si in ceea ce priveste nevoile fizice, ca spalarea si controluldurerii.Serviciile azilului reprezinta un beneficiu al multor polite ale asigurarilorde sanatate private.

Ingrijirea la domiciliuPacientul poate alege sa fie ingrijit acasa, mai ales daca beneficiaza de ajutorulfamiliei si prietenilor. Alt factor care poate determina pacientul sa ia aceasta
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/curativ_8789.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sange_8207.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sanitar_4608.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sanatate_7055.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/tratament_4946.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/curativ_8789.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sange_8207.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sanitar_4608.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sanatate_7055.html


10/28

decizie, o reprezinta existenta resurselor financiare pentru angajarea unorpersoane specializate, care vor contribui alaturi de familie, la oferirea ingrijiriinecesare pacientului. In acest caz ingrijirea pacientului acasa, inconjurat de unmediu familiar, poate fi cea mai buna alegere facuta. Serviciile comunitatii suntoferite familiei in vederea ingrijirii pacientului acasa. Se recomanda consultareamedicului curant, in vederea obtinerii de ajutor din parte unui azil sau a unuisanatoriu. Pacientul poate edita o lista cu persoanele care pot ajuta familiapentru ingrijirea pacientului, incluzand persoane de la serviciu, de la biserica saudin cadrul comunitatii. In cadrul comunitatilor numeroase, exista institutii privatede management al serviciilor necesare pentru ingrijirea pacientului acasa.Ingrijirea in cadrul unui sanatoriu particularExista si situatia cand pacientul nu poate fi ingrijit acasa si in acest caz el poatealege sa fie ingrijit intr-un sanatoriu particular. Un sanatoriu particular poate fi ooptiune si in cazul in care se doresc servicii mai avansate decat cele care existaacasa, sau in cazul in care celalalt membru al familiei nu poate ingriji pacientul

din cauza ca ea sau el, este fie bolnav(a), fie handicapat(a), fie este preainvarsta.O lista sistematica a sanatoriilor, poate ajuta pacientul sa se decidaasupra unuia dintre acestea, in functie de serviciile oferite.

Ingrijirea in unitati de asistenta socialaUnitatile de asistenta sociala sunt o alternativa a sanatoriilor particulare, in cazulpersoanelor care se pot ingriji singure. Ele ofera in general camere individuale,cu facilitati minime de bucatarie in fiecare unitate. Persoanele care locuiesc in elese intalnesc in sufragerie pentru a servi masa. In general sunt oferite servicii de

gospodarie si de spalatorie, activitati sociale si acces la sistemul sanitar.Unele unitati de asistenta sociala au legaturi cu un sanatoriu particular; in acestcaz un pacient care nu mai poate avea grija de el, poate fi transferat intr-unsanatoriu unde poate fi ingrijit adecvat. Se recomanda ca pacientul sa-si exprimeclar preferintele de ingrijire, in cazul in care el nu se mai poate ingriji singur.Majoritatea unitatilor de asistenta sociala recomanda mutarea pacientului intr-unsanatoriu sau angajarea unei persoane care sa ii ofere ingrijirea necesara.Regulamentele in cazul serviciilor de asistenta sociala variaza de la stat la statDIAGNOSTIC DE MOARTE

In cazul persoanelor muribunde, pot aparea o serie de intrebari si preocuparilegate de ceea ce o sa se intample, din punct de vedere fizic si emotional, lamoartea unei persoane. Urmatoarele informatii pot fi de ajutor pentru clarificareaacestor intrebari.Semne ale mortii apropiateProcesul mortii este la fel de instabil (variabil) ca si nasterea. Ora exacta a mortiinu poate fi precizata ca si mecanismul exact prin care o persoana moare. Cu

toate acestea, pacientii aflati in stadiul terminal al bolii, pot prezenta o serie desimptome similare in ultimele momente ale vietii, indiferent de tipul de boala.

O serie de modificari fizice si emotionale pot aparea la sfarsitul vietii, ca de
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sanatoriu_4605.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/membru_6777.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/pacient_4379.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sanatoriu_4605.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/membru_6777.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/pacient_4379.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.html


11/28

exemplu:- somnolenta si slabiciune excesiva pe masura ce perioadele de constienta devintot mai rare si energia generala scade- disfunctii respiratorii: ca perioade de polipnee (respiratie rapida) alternand cubradipnee (respiratii rare)- halucinatii vizuale si auditive: pacientul vede persoane sau lucruri pe careceilalti nu le vad- inapetenta, cu diminuarea metabolismului si pierderea apetitului- disfunctii intestinale si urinare, ca hematurie sau urina neagra si tranzitintestinal diminuat (constipatie)- modificari ale temperaturii corpului, ca stari de hipertermie (febra), alternandcu stari de hipotermie- disfunctii emotionale, ca pierderea interesului pentru lumea din jur si scadereacomunicarii cu persoanele din jur.Persoanele muribunde pot prezenta simptome legate de boala specifica. Mediculpoate fi intrebat asupra acestor simptome. In cazul in care pacientul a ales azilul,ca si modalitate de ingrijire, echipa de specialisti din cadrul acestuia poate oferi

raspunsuri la intrebarile legate de procesul mortii. Informarea asupra acestora vafacilita intelegerea a ceea ce urmeaza sa se intample.TRATAMENTUL DURERII

Tratamentul paliativ poate ameliora o serie de simptome legate de boala, cagreata sau dispneea (respiratia dificila). Durerea si controlul simptomelor este oparte importanta a tratamentului bolii si a imbunatatirii calitatii vietii.Daca o persoana prezinta dureri in zilele dinaintea mortii, acest lucru sedatoreaza tipului de boala. Unele boli terminale ca si cancerul osos sau

pancreatic, sunt mai frecvent acompaniate de dureri decat alte boli terminale.Durerea si alte simptome pot fi asa de importante, incat pacientul se poate gandila eutanasie. Cu toate acestea, durerea asociata mortii poate fi usor controlata.Orice durere trebuie comunicata medicului. Multe medicamente si metodealternative (ca masajul) sunt disponibile pentru tratamentul durerii aparutainainte de procesul mortii. In cazul in care afectiunea impiedica pacientul sacomunice cu medicul, se recomanda ca acesta sa comunice cu persoaneleapropiate. Exista pacienti care vor sa-si protejeze familia in legatura cu suferintalor. Cu toate acestea, este indicat ca acestia sa comunice gradul de tolerabilitateal durerii, pentru a putea fi informat medicul curant.

SPIRITUALITATEA

Spiritualitatea se refera la sensurile si scopul in viata a unei persoane. Se referade asemenea la relatia persoanei fata de o putere superioara sau o energie careda sens vietii.Unii oameni nu se gandesc frecvent la problemele spirituale. Pentrualtii spiritualitatea face parte din viata zilnica. Catre sfarsitul vietii, oamenii segandesc din ce in ce mai frecvent la chestiunile spirituale. Organizatiile religioaseofera confort spiritual multor persoane aflate catre sfarsitul vietii. Altii pot gasialinare in explorarea naturii, prin intermediul comunitatii, consolidandu-si relatiile

sau dezvoltandu-si noi relatii. Se recomanda unei persoane aflate in stadiulterminal, sa se gandeasca la lucrurile care-i ofera confort si suport emotional, laintrebarile si problemele care o framanta si sa nu ezite sa ceara ajutorul in randulprietenilor, familiei, in cadrul azilului sau consilierilor spirituali.
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/respiratie_7439.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/bradipnee_2618.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/hematurie_3278.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/urina_7976.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/constipatie_2820.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/hipertermie_8479.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/hipotermie_6396.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/paliativ_4385.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/greata_6229.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/eutanasie_5951.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/durere_5761.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fata_6012.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/respiratie_7439.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/bradipnee_2618.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/hematurie_3278.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/urina_7976.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/constipatie_2820.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/hipertermie_8479.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/febra_3098.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/hipotermie_6396.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/paliativ_4385.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/greata_6229.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/eutanasie_5951.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/durere_5761.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fata_6012.html


12/28

INGRIJIREA UNEI PERSOANE DRAGI

Perioada dinaintea mortii unei persoane, poate fi un timp al maturizarii. El oferapersoanei muribunde, familiei si prietenilor, posibilitatea consolidarii unor relatii,impartasirii unor amintiri si acceptarii pierderii persoanei dragi. In cazulpersoanelor ce ingrijesc pacienti muribunzi, se recomanda comunicarea deschisacu pacientul. De asemenea este benefic cererea ajutorului altora si ingrijireaproprie, pentru a evita extenuarea fizica si psihica.AUTOPSIA

O autopsie este o examinare minutioasa a unui cadavru, cu scopul de a stabiliicum si din ce cauza s-a produs decesul. Autopsiile nu mai sunt efectuate la fel defrecvent precum erau in trecut, mai ales in cazul in care moartea era iminenta. Oautopsie nu este necesara atunci cand o persoana moare din cauza unei boli sauafectiuni care fusese diagnosticata. In cazul in care diagnosticul si cauza mortii

au fost neclare, unele familii pot cere efectuarea unei autopsii. Aceasta poatefurniza membrilor familiei informatii despre bolile sau afectiunile pe care ei insisile pot dezvolta pe viitor. Membrii familiei ar trebui sa se intereseze despre costulunei autopsii, inainte de a cere efectuarea uneia.PLANGEREA UNEI PERSOANE DRAGI

Durerea cauzata de moartea unei persoane este o reactie normala si sanatoasa.Este un proces treptat, care ajuta oamenii sa accepte pierderea suferita si sa seadapteze la o viata fara persoana draga. De obicei dureaza 2 sau mai multi ani,

pentru a trece prin procesul emotional de pierdere a unei persoane dragi. Desidurerea pierderii scade cu timpul, semnificatia pierderii persoanei dragi nudispare niciodata.

Oamenii traiesc durerea fizica si emotionala in moduri diferite. Dupa pierdereacuiva, supravietuitorii se intreaba daca durerea lor este normala. Socul, negarea,supararea si vinovatia, sunt toate reactii obisnuite la pierderea unei persoanedragi. De exemplu o persoana poate simti manie (furie) fata de ceilalti membri aifamiliei, fata de o putere suprema sau chiar fata de persoana care a murit. Sausupravietuitorii se pot simti vinovati, in cazul in care persoana care a murit a

avut o boala de lunga durata si acum ei se simt usurati ca aceasta a scapat desuferinta. Acestea sunt reactii normale la pierderea unei persoanedragi.Supravietuitorii trebuie sa fie rabdatori cu ei insisi si ar trebui sa cauteajutor si suport din partea celorlati. Consilierii specializati pot ajuta unii oamenicu dificultati in depasirea procesului de pierdere a unei persoane

PREAMBULDE CE NGRIJIRE PALIATIV ?NGRIJIREA PALIATIV N ROMNIAHOSPICE "CASA SPERANTEI" BRASOVPrincipiul 1. ACCESUL LA NGRIJIREPrincipiul 2. SCOPUL NGRIJIRII PALIATIVEPrincipiul 3. DOMENIUL NGRIJIRILOR

PALIATIVE

Principiul 4. ECHIPA INTERDISCIPLINARPrincipiul 5. PLANUL DE NGRIJIREPrincipiul 6. NUTRITIAPrincipiul 7. CONTINUITATEA N NGRIJIRE
http://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/autopsie_2545.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cadavru_2654.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/manie_4096.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fata_6012.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/simt_4791.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/autopsie_2545.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/cadavru_2654.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/viata_8072.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/sunt_7759.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/manie_4096.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/fata_6012.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/boala_5448.htmlhttp://www.sfatulmedicului.ro/Dictionar_medical/simt_4791.html


13/28

Principiul 8. COMBATEREA SI PREVENIREA INFECTIILORPrincipiul 9. MEDICATIA, MATERIALELE SANITARE SI CONSUMABILEPrincipiul 10. ORGANIZARE SI CONDUCEREPrincipiul 11. MBUN T TIREA CALIT TII Principiul 12. EVIDENTA SERVICIILORPrincipiul 13. MEDII DE ACORDARE A SERVICIILORPrincipiul 14. PRINCIPII ETICEPrincipiul 15. RESURSE FINANCIARE SI UMANE

Principiul 16. EDUCATIE SI INSTRUIREPrincipiul 17. SUPORTUL ACORDAT PERSONALULUIPrincipiul 18. NGRIJIREA PALIATIV N PEDIATRIEPREAMBULDocumentul de fat este prima standardizare a serviciilor de ngrijiripaliative din Romnia.Proiectul redact rii unor Standarde Nationale n ngrijirea paliativ s-a n scut din dorinta de-a ameliora ngrijirea medical oferit unei categorii de pacienti foarte vulnerabili si insuficientasistati, si anume aceia cu boli incurabile n stadii avansate.Standardele se pot constitui ntr-

un set de criterii care ar trebui ndeplinite de orice potentialserviciu de ngrijiripaliativepe cale de a se naste si de asemenea pot fi utilizate deautorit tile sanitare si finantatori caun instrument concret de evaluare a serviciilor de ngrijiripaliative care au nceput s sedezvolte n Romnia.ntr-un cuvnt, echipa care a contribuit la conceperea si redactareaacestor standarde nu a v zutn ele un prag al aspiratiilor c tre care ar tinde serviciile existente sau cele n devenire, ci oserie de cerinte de baz care s asigure existenta unor servicii paliative de calitate pentrubolnavii incurabili n stadii avansate si terminale.Standardele de ngrijiripaliative sunt rodul colabor rii ntre Hospice Casa Sperantei Brasov,

ANIP (Asociatia National de ngrijiri paliative) si NHPCO(Organizatia Nationala de Hospice singrijire Paliativ ) din Statele Unite, n cadrul unui proiect de parteneriat RASP (RomanianAmerican Sustainable Partnership) finantat de USAID - WorldLearning. Contributia exceptional aexpertilor Stephen R. Connor, Carla Alexander, Marcia Lattanzi-Lichtsi George Brunjes din parteaNHPCO a fost hot rtoare pentru ca acest document s se poat naste n timpul scurt alocatproiectului. Echipa romn multumeste pe aceast cale deopotriv finantatorilor si celor patruconsultanti din SUA.Din partea romn , n acest program au fost invitati s participe specialisti din spitale siinstitute oncologice: Institutul Oncologic Bucuresti, SpitalulSf.Luca (Bucuresti), InstitutulOncologic Cluj-Napoca si UMF Trgu Mures, precum si reprezentanti aiunor organizatiineguvernamentale care desf soar (constant sau ocazional) servicii

de ngrijripaliative ladomiciliul bolnavilor: Hospice Casa Sperantei (Brasov), HospiceEmanuel (Oradea), Fundatia pentru


14/28

ngrijiri Comunitare (Bucuresti), Fundatia pentru ngrijireaVrstnicului (Cluj Napoca), AsociatiaCLEV (Bucuresti), Mobilmed (Bucuresti).Prin participarea tuturor celor mentionati la elaborareastandardelor, documentul de fat estematerializarea experientei membrilor Asociatiei Nationale dengrijiri Paliative (ANIP) si aresustinerea asociatiei. ANIP are n prezent peste 100 de membri

individuali si colectivi, medici,asistenti medicali si alte specialit ti nemedicale, toti avnd interese comune pentru ridicareacalit tii ngrijirii bolnavilor incurabili, prin asigurarea de serviciipaliative de calitate nechip interdisciplinar (medici, asistenti medicali, asistenti sociali, psihologi, preoti,terapeuti, farmacisti, etc.)Consultanta si materialele furnizate de parteneri, al turi de contributiile participantilor dintar , au f cut posibil adaptarea experientei partenerilor la conditiile socio-economice si

reglement rile specifice sistemului sanitar din Romnia.

DE CE NGRIJIRE PALIATIV ?ngrijirea paliativ ar putea fi considerat una dintre cele mai vechi forme de ngrijiremedical . C ci ce oare a f cut medicina secole de-a rndul, pn la aparitia antibioticelor, dects aline suferinta si durerea cu mijloace empirice. ncepnd cu secolul XX, medicina a fostdominat de progrese farmacologice si tehnologice care se concentreaz asupra actului curativ sistrict medical, pierznd din p cate tot mai des din vedere realitatea crud a bolilor nc incurabile si a inevitabilului lor deznod mnt final. n replic ,

anii '60 au marcat certificatulde nastere si apoi recunoasterea oficial a disciplinei de "ngrijiripaliative", disciplin ceavea s readuc n atentia medicinei latura psiho-emotional si spiritual , pe lng aspectele fizice, ca parte integrant a "omului" ce trebuie tratat.Conform definitiei Organizatiei Mondiale a S n t tii, "ngrijirea paliativ este ngrijirea activ si total a pacientilor a c ror boal nu mai r spunde la tratament curativ. Controlul durerii sial simptomelor, asistenta psihologic , social si spiritual sunt esentiale. Scopul ngrijirii

paliative este asigurarea calit tii vietii pacientului si familiei acestuia"1.ngrijirea paliativ a fost initial, si nu ntmpl tor, desinat bolnavilor cu cancer n fazeavansate, cancerul fiind una din principalele cauze ale mortalit tii n lume. ngrijirea paliativa modificat perceptia asupra bolii si a f cut ca lumea medical s accepte responsabilitatea de atransforma ultima parte a vietii pacientului ntr-o perioad tr it n demnitate si confort.Debutul insidios si evolutia lent fac ca boala canceroas s fie depistat cel mai adesea n

stadii avansate. n t rile n curs de dezvoltare majoritatea cazurilor noi sunt diagnosticate nstadiile III sau IV, cnd sansele de supravietuire sunt limitate iarngrijirea paliativ sitratamentul durerii sunt singurele optiuni realiste de ngrijire2.


15/28

Ulterior ngrijirilepaliative au devenit accesibile si altor tipuride patologii cronice care

prezint n fazele terminale simptome necontrolabile cu tratament etiologic si care necesitpaliatie (insuficiente de organ, unele boli neurologice, SIDA, etc).ngrijirea paliativ n pediatrie prezint particularit ti att n privinta patologiei, ct si ametodelor de tratament si comunicare. Beneficiarii serviciilor dengrijiripaliative sunt copiisau adolescenti a c ror boal a fost diagnosticat n copil rie, respectiv cei cu: cancer,malformatii congenitale, distrofii neuromusculare progresive,insuficiente de organ, fibrozchistic , spina bifida, SIDA si alte boli cu prognostic limitat."Pe m sur ce boala avanseaz c tre deces, m surile de reducere la minim a suferintei seintensific . Pacientii terminali au nevoie de o ngrijire comparabil sau chiar mai mare decteforturile curative... Chiar dac tratamentele curative nu mai sunt

indicate, personalul medicalsi familia sunt datori s fac apel la toate metodele adecvate pentru alinarea suferintei fizicepsihice si spirituale."3ngrijirea paliativ este deci o ngrijire complex , activ si intensiv , care promoveaz calitatea vietii bolnavilor si familiilor acestora. Cndtratamentele curative nu mai suntoportune sau eficace, ngrijirea paliativ devine esential si indispensabil pentru ca bolnavuls moar linistit, mp cat cu sine si cu cei din jur, n demnitate si mai ales f r dureri sau

alte simptome ap s toare. n fazele avansate ale bolilor incurabile, ngrijirea paliativ seconcentreaz asupra nl tur rii durerii, mbun t tirii calit tii vietii bolnavului terminal siasupra suportului acordat familiei nainte si dup decesul celui drag.NGRIJIREA PALIATIV N ROMNIAngrijirea paliativ si controlul durerii n cancer sunt cteva dintre problemele actualenerezolvate ale s n t tii publice n Romnia, ca si n alte t ri est-europene. Aceasta face cagradul de asistare si respectiv calitatea vietii bolnavilorincurabili n faz avansat sau terminal s fie nesatisf c toare. Sunt probleme nc insuficient abordate la nivelulautorit tilor sanitare cu putere de decizie, n ciuda experientei internationale privind existentaunor metode de tratament eficace si cost-eficiente. AplicareaRecomand rilor OMS4 privindintroducerea n sistemele nationale de s n tate public a ngrijirilorpaliative si a metodelormoderne de control al durerii n cancer ar avea un impactconsiderabil asupra calit tii vietiibolnavilor de cancer si a bolnavilor terminali.Primul serviciu de ngrijiripaliative, "Hospice Casa Sperantei", s-

a nfiintat la Brasov in 1992.10 ani mai trziu, conform unui studiu recent5, n Romnia exist 21 de centre de ngrijire


16/28

paliativ care includ: 1 unitate hospice cu paturi de sine st t toare, 1 centru de zi pentru adulti , 4 echipe mobile de ngrijire la domiciliu, 10 servicii dengrijiripaliative pentrucopii, 5 serviciipaliative n spital.n Romnia serviciile de ngrijiripaliative sunt sporadice si nu ausustinere financiar dinpartea autorit tilor si a sistemului sanitar de stat. Legislatia

medical nu confer nc ngrijiriipaliative un statut legal, care s i ndrept teasc accesul la fonduri bugetare si dinasigur rile de s n tate. Termenii de "hospice" si "ngrijiri paliative" nu apar n actelenormative care reglementeaz acordarea asistentei medicale n Romnia, desi este stipulat dreptulbolnavului oncologic la tratamente gratuite. Enumer ri de tipul "profilaxie - diagnostic -tratament - recuperare" n legislatia medical pierd constant din vedere realitatea bolilorincurabile si respectiv necesitatea moral si etic de a prevedea

fonduri pentru acordarea deservicii bolnavilor aflati dincolo de fazele curative ale bolii.Un pas important c tre reglementarea acestei situatii l-a constituit recunoasterea n anul 2000(OMSF nr. 254/9 iunie 2000) a ngrijirilorpaliative ca supra-specializare medical (ulteriortransformat n competent prin OMSF nr. 418/9 iulie 2001). n prezent obtinerea competentei nngrijire paliativ presupune absolvirea unui curs de 8 s pt mni de teorie si 4 s pt mni de practic clinic la Centrul de Studii pentru Medicin Paliativ nfiintat n anul 1997 n cadrulFundatiei Hospice Casa Sperantei de la Brasov. Cursurile suntacreditate de DGPPMFAM si MSF.Centrul organizeaz de asemenea cursuri pentru asistenti medicali si pentru alte categorii depersonal implicat n acordarea ngrijirilorpaliative. n prezentexist deja personal medicalinstruit si capabil de a crea nuclee de ngrijiripaliative.

Se estimeaz c n Romnia 90% din decesele prin cancer se produc la domiciliu; dintre pacientiicu cancer 15% primesc analgezie cu opioide, iar 50% din pacienti audurerea necontrolat . n

conditiile n care incidenta cancerului este n crestere (n 1999 s-au nregistrat 37840 deceseprin cancer, 168,2 la 100 000 de locuitori), iar majoritateacazurilor noi sunt diagnosticate nstadii incurabile, nevoia de ngrijire paliativ devine o necesitate de loc neglijabil 6.Initiativa Ministerului S n t tii si Familiei de a numi o comisie de specialisti responsabilpentru stabilirea obiectivelor unui plan national de ngrijiripaliative este salutar . Ea trebuiens coroborat cu recomand rile OMS7 pentru dezvoltarea de programe nationale: educatie,finantare prin programe nationale si acces usor la medicatie.HOSPICE "CASA SPERANTEI" BRASOVHospice "Casa Sperantei" este o organizatie de caritate nregistratan Romnia (Nr. nreg.


17/28

9774/1992), nfiintat la Brasov n 1992, n parteneriat cu fundatia Hospice Ellenor din Dartford,Kent (Marea Britanie). Scopul organizatiei este ameliorareacalit tii vietii bolnavilor de cancern stadiu avansat si terminal, prin introducerea si dezvoltarea deserviciipaliative pentruaceast categorie de pacienti si prin contributia la extinderea acestor servicii si n alte

judete ale t rii.Hospice Casa Sperantei Brasov este prima unitate hospice dengrijire la domiciliu a bolnavilor decancer n stadii avansate si terminale. Serviciile hospice(ngrijiripaliative) ofer o ngrijirecomplex pentru bolnavii incurabili de toate vrstele, prin tratamentul simptomelor specificebolii, suport psiho-emotional, social si spiritual, precum sisprijin pentru familiile bolnavilor.n anul 1996 serviciul de ngrijii hospice la domiciliu a fostextins prin nfiintarea unei echipede pediatrie destinat copiilor cu boli incurabile avnd prognostic

limitat (cancer, malformatiicongenitale, distrofii neuromusculare, etc.)ngrijirea hospice la domiciliu s-a dovedit util si cost-eficient , reusind s asigure nprezent, printr-o echip relativ mic , asistenta a peste 25% din bolnavii oncologici din judetulBrasov care au nevoie de astfel de ngrijiri n stadiile terminale.Serviciile hospice vin ncompletarea celor oferite prin sistemul public de s n tate, asigurnd continuitatea n ngrijiren fazele incurabile si stadiile terminale ale bolii.n perioada 1992-2002 peste 2000 de bolnavi adulti din municipiulBrasov si localit tile limitrofe

au beneficiat de ngrijiripaliative la domiciliu, asigurate printr-o echip interdisciplinar format din medici, asistenti medicali, asistenti sociali, psiholog si preot".Pentru a contribui la extinderea serviciilor de ngrijiripaliativesi n alte zone ale t rii, nanul 1997 a fost nfiintat, sub egida Fundatiei Hospice CasaSperantei, Centrul de Studii pentruMedicin Paliativ . Centrul organizeaz cursuri acreditate de Ministerul S n t tii si Familiei pentru initierea si perfectionarea medicilor, asistentilor medicalisi a altor categorii de

personal implicat n ngrijirea bolnavilor incurabili. Centrul abeneficiat de finant ri externe(PHARE, Loteria National Britanic , OSI, CPSS) care permit transformarea lui dintr-un centrunational n centru regional de resurse pentru aceast zon a Europei.Gama serviciilor oferite de Hospice Casa Sperantei a fost completatprin darea n functiune nanul 2002 a primei unit ti hospice destinat intern rii bolnavilor incurabili n stadii avansatesi terminale. Unitatea dispune de asemenea de un centru de zi pentruadulti si unul pentru copii

cu boli incurabile n faze relativ stabile de boal , precum si de un cabinet de consult nambulator pentru aceeasi categorie de bolnavi, de servicii deconsiliere si protezare mamar si abolnavilor stomizati.


18/28

n prezent toate serviciile oferite bolnavilor incurabili aflati nevidenta hospice suntgratuite. Fondurile necesare function rii serviciilor sunt asigurate n proportie de peste 80% dinfinant ri str ine (fundatia partener Hospice Ellenor din Marea Britanie, programe de finantarePHARE, USAID, SOROS, Loteria National Britanic , Cooperating Netherlands Foundation for EE,

Ambasada Marii Britanii si Canadei), restul fondurilor fiindobtinute de fundatie prinsponsoriz ri si activit ti locale sau nationale de strngere de fonduri).

ACCESUL LA NGRIJIREPrincipiul 1. ngrijirea paliativ se acord tuturor pacientilor care, prin natura bolii lor, aunevoie de astfel de ngrijire.Standard 1.1. Serviciile de ngrijire paliativ pun la dispozitia publicului larg informatiiprivind serviciile oferite.

Standard 1.2. Beneficiarii serviciilor de ngrijire paliativ sunt pacientii cu boli croniceavansate progresive confirmate si speranta de viat limitat , cu simptome necontrolate si/saunevoi psiho-sociale si spirituale.Standard 1.3. ngrijirea paliativ este acordat n mod nediscrimina-toriu, indiferent de vrst ,nationalitate, religie, sex, apartenent social . Standard 1.4. Pacientul si familia (sau persoanele identificate cafiind semnificative pentrupacient) reprezint unitatea de ngrijire.Standard 1.5. Pacientii vor fi admisi n programele de ngrijire

paliativ cnd tratamentele cu

tent curativ nu mai sunt eficiente si/sau pacientul si familia decid s renunte la tratamentulcurativ.Standard 1.6. Serviciile de ngrijire paliativ au stabilite politici si proceduri privindcriteriile de admitere. De ex.:* Exist consimt mntul informat scris al pacientului (si/sau al reprezentantului legal) cuprivire la serviciile acordate* Pacientul este trimis de:- medicul de familie;- medicul specialist (caz n care se va obtine si acordul medicului

de familie);- familie (cu acordul medicului de familie).SCOPUL NGRIJIRII PALIATIVEPrincipiul 2. Scopul serviciilorpaliative este oferirea uneingrijiri complexe, orientat sprenevoile pacientului si familiei, de c tre o echip interdisciplinar .Standard 2.1. Serviciile de ngrijire paliativ sunt acordate att timp ct este nevoie si sebazeaz pe o evaluare initial si reevalu ri periodice sau de cte ori este necesar.Standard 2.2. Serviciilepaliative se acord de c tre o echip

interdisciplinar de ngrijire.DOMENIUL NGRIJIRILOR PALIATIVEPrincipiul 3. Domeniul ngrijirilorpaliative cuprinde o gam larg de servicii (medicale,


19/28

psihologice/emotionale, spirituale si sociale) pentru pacientii cuboli incurabile n stadiiavansate nainte si dup deces, precum si pentru familiile acestora.

Page 6Standard 3.1. Pentru a asigura servicii de calitate, ngrijireapaliativ trebuie s includ urm toarele servicii: medical, de nursing, de asistent social , consiliere si sprijin spiritual,

voluntari, sprijin n perioada de doliu.Standard 3.1.1. Serviciile medicale se asigur de un medic calificat, care este responsabil decoordonarea ngrijirii.Standard 3.1.1.1. Serviciile medicale cuprind: decizia de preluaren ngrijire, evaluareainitial , stabilirea planului de tratament, re-evaluarea si monitorizarea, supervizarea medical ,externarea/scoaterea din evident , comunicarea si educarea pacientilor si familiei/ngrijitorului,instruirea personalului, cercetare.Standard 3.1.2. Serviciile de nursing se asigur de c tre asistenti

medicali calificati, care iauparte la elaborarea si implementarea planului de ngrijire.Standard 3.1.2.1. Activit tile de nursing cuprind: observarea/evaluarea pacientului, implementareaplanului de tratament, ntocmirea si adaptarea continu a planului de ngrijire, comunicarea cupacientul / familia / ngrijitorul si echipa, educarea pacientuluisi familiei, supervizareainfirmierelor/voluntarilor, ngrijirea familiei nainte si dupdeces, educatie, cercetare.Standard 3.1.3. Serviciile sociale se asigur de c tre asistenti sociali calificati, care acord

sprijin psihologic si social bolnavilor, familiilor si altorapartin tori apropiati pacientului,nainte si dup decesul acestuia.Standard 3.1.3.1. Serviciile sociale includ: evaluarea psiho-social , participarea la stabilireaplanului de ngrijire, ntlnirile interdisciplinare, consiliere,relatia cu alte servicii,educatie, ap rarea drepturilor pacientului/familiei, sprijin pentru organizarea serviciilorfunerare, suportul familiei n perioada de doliu, planificareaextern rii, participarea laselectarea voluntarilor, promovarea ngrijiriipaliative,supervizare, cercetare.Standard 3.1.4. Serviciile de suport spiritual/religios suntesentiale n ngrijirea pacientilorsi familiilor pentru a face fat efectelor bolii incurabile grave, decesului si doliului .Standard 3.1.4.1. Serviciile de ngrijire spiritual / religioas sunt asigurate de clerici (sau opersoan cu experient si calificare similar ) si pot cuprinde: consiliere, rug ciune, servicii siritualuri religioase specifice, ascultare si prezent activ , meditatie, participare la serviciide nmormntare si funerare.Standard 3.1.5. Consilierea este acordat la nivelul de baz de

c tre oricare membru al echipeiinterdisciplinare. Pentru probleme psihologice complexe se vaasigura accesul la profesionisticalificati.


20/28

Standard 3.1.5.1. Serviciile de consiliere pot cuprinde: consiliereindividual / familial / de grup, interventie n criz , consilierea familiei nainte si dup decesul pacientului.Standard 3.1.6. Serviciile de voluntari sunt parte integrant a ngrijiriipaliative.Standard 3.1.6.1. Voluntarii si desf soar activitatea f r a primi beneficii materiale.

Standard 3.1.6.2. Selectia voluntarilor se face pe baza urm toarelor calit ti: capacitate de lucrun echip , abilit ti de comunicare si ascultare, compasiune, sensibilitate si ntelegere n fatabolii si pierderii, ntelegere a limitelor resurselor personale,confidentialitate, respect pentruconvingerile pacientilor, integritate moral , cazier judiciar.Standard 3.1.6.3. Voluntarii care au avut experienta pierderii uneipersoane apropiate nu vor fiimplicate n servicii directe adresate bolnavilor/ familiilor timpde 1-2 ani.Standard 3.1.6.4. Voluntarii care lucreaz n servicii de ngrijire

paliativ beneficiaz de

Page 7instruire de baz si supervizare din partea coordonatorului de voluntari.Standard 3.1.6.5. Activitatea voluntarilor se bazeaz pe un contract scris, care includespecificarea programului si a activit tilor desf surate Standard 3.1.6.6. Activit tile voluntarilor includ: munca direct cu pacientii si familiileacestora (de ex. companie, cump r turi, transport, menaj, sprijin n perioada de doliu etc.),activit ti administrative (de ex. lucr ri de birotic , activit ti de

strngere de fonduri, ajutorn organizarea evenimentelor speciale, lucr ri de constructie si ntretinere).Standard 3.1.7. Sprijinul n perioada de doliu ("Bereavement") esteo parte esential a ngrijiriipaliative si are ca scop sprijinirea pacientilor si familiilorpentru a face fatpierderii/durerii n timpul bolii incurabile grave si dup decesul pacientului.Standard 3.1.7.1. Serviciul de bereavement este asigurat de c tre: coordonatorul serviciului debereavement (asistent social sau consilier), membri ai personaluluisi voluntari, toti cu oinstruire adecvat .Standard 3.1.7.2. Serviciile de bereavement pot cuprinde: suportulfamiliei nainte si dupdecesul pacientului, consiliere individual si familial , corespondent / telefoane/vizite lafamiliile ndoliate, consiliere spiritual si pastoral , grupuri de sprijin, leg tur cu alte surse de sprijin n comunitate.Standard 3.1.8. Fiecare serviciu de ngrijire paliativ trebuie s asigurecoordonarea/managementul cazului pentru toti pacientii aflati nngrijire.

Standard 3.1.8.1. Coordonatorul de caz se stabileste n functie denevoile pacientului si deresursele existente ale serviciului (asistent medical, asistentsocial, medic).


21/28

Standard 3.1.8.2. Responsabilit tile coordonatorului de caz cuprind: comunicarea cu membriiechipei inter-disciplinare si cu pacientul / familia / ngrijitorul,n vederea coordon riiactivit tii, astfel nct toate nevoile identificate s fie abordate corespunz tor.Standard 3.2. Serviciile de ngrijire paliativ ofer sprijin personalului si voluntarilor n

munca lor curent cu bolnavii si familiile confruntate cu moartea si pierderea.ECHIPA INTERDISCIPLINARPrincipiul 4. Serviciile de ngrijire paliativ sunt acordate de c tre o echip interdisciplinar . Standard 4.1. Structura minim a echipei interdisciplinare este: medic, asistent medical, asistentsocial/consilier, preot/cleric si voluntar. Optional: psiholog,fizioterapeut, terapeut prin joc,terapeut ocupational, alt personal cu experient clinic sau educational corespunz toare, n functie de necesit tile pacientilor.Standard 4.2. n scopul evit rii sindromului de "burn-out" n serviciile de ngrijiripaliative ladomiciliu, coordonatorii de programe vor avea n vedere urm toarele rapoarte personal/pacienti: 1medic la 3 asistenti medicali, 1 asistent medical la 10-15 pacienti,1 asistent social la 25-30pacienti, 1 cleric la 50-60 pacienti.Standard 4.3. Personalul echipei trebuie s aib calificare adecvat n ngrijire paliativ .Standard 4.3.1. Medicul: minim 3 ani de practic medical , supraspecializare /competent nngrijire paliativ (12 s pt mni). Standard 4.3.2. Asistentul medical: minim 2 ani experient ca

asistent medical, diplom de curs dengrijire paliativ , 12 s pt mni de supervizare din partea unui asistent/medic calificat nngrijire paliativ .

Page 8Standard 4.3.3. Asistentul social: diplom de colegiu/universitate de asistent social , 1 an experient ca asistent social cu diferite grupuri/indivizi (preferabil experient n consiliere),curs de baz de 1 s pt mn n ngrijire paliativ , curs de asistent social n ngrijire paliativ , 3 luni practic supervizat lng personalul medical si de asistent social . Standard 4.3.4 Preotul/clericul: educatie teologic , instruire n consiliere, curs de baz de 1s pt mn de ngrijire paliativ , 3 luni practic supervizat al turi de personal medicalcalificat.Standard 4.3.5. Voluntarul: 1 s pt mn curs de baz n ngrijire paliativ dup recrutare (incluznd subiecte ca: filosofia de ngrijire hospice, abilit ti de comunicare, lucrul n echipinterdisciplinar , ntelegerea necesit tilor bolnavilor terminali, rolul voluntarilor), si

practica sub supervizarea responsabilului de caz.Standard 4.3.6. Toate celelalte discipline implicate n ngrijireapaliativ trebuie s aib


22/28

calificare adecvat , instruire de baz n ngrijire paliativ si s beneficieze de practicsupervizat , dup necesit ti. Standard 4.4. Echipele de ngrijire paliativ acord servicii n limita competentei/ calific rii.Standard 4.5. Educatie continu este o cerint pentru toti membrii echipei interdisciplinare.PLANUL DE NGRIJIRE

Principiul 5. Echipa interdisciplinar hospice, mpreun cu pacientul si familia, elaboreaz siaplic planul de ngrijire individual.Standard 5.1. Pacientii / familiile preluate n ngrijirebeneficiaz de servicii pe baza unuiplan de ngrijire.Standard 5.2. Pacientul si familia particip la elaborarea planului de ngrijre bazat penecesit ti.Standard 5.3. Planul de ngrijire n echipa interdisciplinarcuprinde: enumerareaproblemelor/posibilit tilor de tratament, prescriere de tratamente, materiale si medicatie,interventii ale echipei bazate pe evaluarea initial si re-evalu rile ulterioare .Standard 5.4. Planul initial de ngrijire este elaborat n termen de2 zile de la admiterea ncadrul programului, de c tre reprezentanti a cel putin 2 discipline din cadrul echipei.Standard 5.5. Planul de ngrijire n echipa interdisciplinar este dezvoltat la prima sedint deechip dup admiterea pacientului si este revizuit n functie de necesit ti sau cel putin o dat pe lun n cadrul sedintei interdisciplinare.Standard 5.6. Sedintele de echip interdisciplinar se desf soar

cel putin o dat pe s pt mn . NUTRITIAPrincipiul 6. Nutritia este adaptat nevoilor pacientului, pentru mentinerea calit tii vietii.Standard 6.1 Serviciile de ngrijire paliativ elaboreaz si recomand ghiduri de nutritieadaptate necesit tilor individuale si specificului cultural.Standard 6.2 Pacientul si familia vor fi educati cu privire lanevoile nutritionale specificestadiului bolii.

Page 9CONTINUITATEA N NGRIJIRE

Principiul 7. Pentru asigurarea continuit tii de ngrijire, serviciile de ngrijire paliativtrebuie s asigure comunicarea adecvat n rndul personalului, cu familia sau cu alte programe,ori de cte ori intervine o modificare semnificativ n starea clinic a pacientului.Standard 7.1. Serviciile de ngrijire paliativ au politici si proceduri bine definite de transfersi externare a pacientilor.Standard 7.2. Cnd ngrijirea pacientului la locul de resedint nu mai este posibil , procedurilede transfer trebuie s asigure coordonarea transferului, n functie

de nivelul de ngrijirenecesar.Standard 7.3 Serviciile hospice au politici si proceduri binedefinite pentru ngrijirea post-mortem, n functie de dorintele familiei si pacientului.


23/28

COMBATEREA SI PREVENIREA INFECTIILORPrincipiul 8. n scopul identific rii si diminu rii riscurilor de infectie a personalului,pacientilor si familiilor, serviciile de ngrijire paliativelaboreaz / si implementeaz m suri de combatere a infectiilor.Standard 8.1. Personalul cunoaste si aplic m surile universale de protectie mpotriva

infectiilor.Standard 8.2. Serviciile de ngrijire paliativ asigur eliminarea n conditii corespunz toare areziduurilor cu potential infectios.MEDICATIA, MATERIALELE SANITARESI CONSUMABILEPrincipiul 9. Serviciile hospice asigur dispozitive, echipamente, medicatie si consumabilenecesare ngrijirii n fazele terminale ale bolii.Standard 9.1. Serviciile de ngrijire paliativ asigur medicatie, materiale sanitare, echipamentemedicale si consumabile pentru pacienti, n m sura disponibilit tii. Standard 9.2. Aprovizionarea, stocarea si eliberarea medicamentelorse face conform legislatieisi regulamentelor n vigoare, ntr-o manier sigur , cu beneficii maxime si riscuri minime.Standard 9.3. Medicatia minim de baz n ngrijirea paliativ cuprinde: aspirin , paracetamol,diclofenac, ibuprofen; codein , tramadol; morfin injectabil si oral ; naloxon; amitriptilin ; carbamazepin , clonazepam; prednisolon, dexametazon injectabil si oral ; mexiletin; scobutil;metoclopramid injectabil si oral, haloperidol injectabil si oral,levomepronazin; bisacodil,lactuloz ; diazepam, midazolam, haloperidol, levomepromazin,

lorazepam.

Page 10Standard 9.4. n functie de disponibilit ti medicatia mai poate cuprinde: diflunisal, naproxen,indometacin; dihidrocodein , detropropoxifen; sintalgon, hidromorfon, fentanyl; imipramin ,fluoxetin , paroxetin , acid valproic, valproat de sodiu, fenitoin ; prednison, betametazon ;flecainid , ciclizin ; senna, docusat; hidroxizin; baclofen. Standard 9.5. Materialele sanitare de baz necesare n ngrijirea paliativ sunt:* Materiale pentru pansamente, prevenirea si ngrijirea escarelor;

* Materiale pentru efectuarea injectiilor si punctiilor;* Canule traheale pentru traheostome;* Catetere urinare;* Materiale pentru proceduri de mic chirurgie;* Materiale pentru recoltarea produselor biologice;* Pungi de colostomie, colectoare urinare, pungi colectoare;* Dispozitive automate/mecanice si consumabile necesare pentruadministrarea continu subcutanat amedicatiei antalgice sau antiemetice.ORGANIZARE SI CONDUCEREPrincipiul 10. Serviciile de ngrijire paliativ au n organizare un consiliu de administratie

care detine responsabilitatea general pentru functionarea organizatiei.Standard 10.1. Consiliul de administratie are urm toarele responsabili-t ti: management financiar,


24/28

elaborarea bugetului, strngere de fonduri, politicaorganizational , numireadirectorului/consiliului director responsabil de desf surarea activit tii curente a organizatiei.Standard 10.2. Consiliul director r spunde de recrutarea personalului adecvat necesar desf sur rii programelor, de mentinerea unui raport corespunz tor ntre num rul personalului si cel al

bolnavilor asistati, n scopul evit rii fenomenului de "burn-out".Standard 10.2.1. Toate posturile din organigram au fise de post si specificarea calific riinecesare.Standard 10.2.2. ntregul personal beneficiaz de instruire initial corespunz toare si educatiecontinu .Standard 10.3. Responsabilii de departamente elaboreaz politicile operationale, care suntaprobate/revizuite anual de Consiliul de administratie.Standard 10.4. Serviciile de ngrijire paliativ se desf soar n conformitate cu normele silegislatia n vigoare n Romnia.MBUN T TIREA CALIT TII Principiul 11. Serviciile de ngrijire paliativ au forme sistematice de mentinere si mbun t tire a performantei.Standard 11.1. Programele hospice asigur un proces de evaluare si mbun t tire a calit tii ngrijirii. Procesul include formarea unui grup de lucru careidentific , monitorizeaz , evalueaz si implementeaz metode de mbun t tire a calit tii. Standard 11.2. mbun t tirea calit tii este evaluat folosind instrumente ca: evaluarea

Page 11satisfactiei pacientului/familiei, a personalului, evaluareacontrolului durerii.Standard 11.3. Serviciilepaliative au un sistem propriu deevident , monitorizare si r spuns la plngeri, erori sau incidente. Sunt aplicate reglement rile n vigoare referitoare la raportareaincidentelor.EVIDENTA SERVICIILORPrincipiul 12. Serviciile hospice p streaz evidenta complet , corect si confidential a serviciilor asigurate, indiferent de locul n care este ngrijitbolnavul.Standard 12.1. Serviciile de ngrijire paliativ au politici si proceduri scrise referitoare lacontinutul, p strarea, securitatea si accesul la evidentele clinice.Standard 12.2. Documentatia referitoare la serviciile acordatepacientului cuprinde cel putin:date biografice, anamneza, evaluarea initial (medical , nursing, social , spiritual ), evidenta derul rii ngrijirii acordate de toate disciplinele din cadrul echipei - de la admiterea nprogram si pn n perioada de doliu, evidenta medicatiei, alte servicii implicate n ngrijire,alte documente conform legislatiei n vigoare.

Standard 12.3. Evidentele clinice cuprind un rezumat al scoateriidin evident pentru fiecarepacient iesit din evident .MEDII DE ACORDARE A SERVICIILOR


25/28

Principiul 13. Serviciile de ngrijire paliativ sunt acordate n diferite medii, n functie denecesit tile pacientilor.Standard 13.1 Serviciile de ngrijire paliativ se pot furniza ca si ngrijiri la domiciliu,ngrijiri n spital, n unitate cu paturi sau n centre de zi.Standard 13.2. Serviciile oferite trebuie s se bazeze pe resursele disponibile (financiare,

umane, materiale).Standard 13.3. Sunt preferate serviciile de ngrijire hospice ladomiciliu, dar unit tile cupaturi sunt recomandate pentru controlul simptomelor grave saupentru degrevarea familiei.Standard 13.3.1. Dac n zon exist echipa de ngrijire paliativ la domiciliu si unitate hospicecu paturi, sunt necesare:* Acordul scris asupra unei politici comune ntre serviciul dengrijire la domiciliu si unitateacu paturi;* Coordonarea ngrijirii acordate de echipa de ngrijire ladomiciliu si cea din unitate;* Compatibilitate ntre evidentele clinice;* Evaluarea pacientului de c tre medicul si asistentul serviciului hospice de ngrijire ladomiciliu si medicul din unitatea cu paturi nainte de internarea nunitatea cu paturiStandard 13.3.2. Dac n zon exist numai echipa de ngrijire paliativ la domiciliu, suntnecesare:* Domiciliul pacientului s fie n raza de cuprindere a serviciului;* Disponibilitatea ngrijitorilor (rude, voluntari, orfelinate,c mine);* Politici si proceduri de evaluare a riscului pentru pacienti,

familii si personal;* Politici si proceduri pentru asigurarea continuit tii n ngrijireStandard 13.3.3. Dac n zon exist numai unitate cu paturi (unitate hospice, echip mobil de spital, sectie de ngrijire paliativ ) sunt necesare:* Evaluarea pacientului de c tre medicul hospice, nainte de internarea n unitatea cu paturi;

Page 12* Acordul pacientului si familiei asupra politicii de internare siexternare;* Politici si proceduri pentru asigurarea: administr rii tratamentului medicamentos 24 de ore din

24, ngrijire permanent , asigurarea necesarului nutritional, asigurarea unui ambient n conditiide sigurant (ambient asem n tor celui casnic), igien si securitate, accesul membrilor familieietc.PRINCIPII ETICEPrincipiul 14. Scopul ngrijiriipaliative este de a asigura sprijinpacientului f r a-i face r u.Standard 14.1. Serviciile de ngrijire paliativ au proceduri specifice care permit pacientului s -si exprime dorinta referitor la oprirea tratamentelor, cum ar fi

hidratarea artificial ,alimentarea si respiratia artificial , resuscitarea, etc.Standard 14.1.1. Pacientii primesc informatii corecte n leg tur cu stadiul bolii, prognosticul


26/28

si tratamentele disponibile, despre eficienta si efectele adverseale tratamentelor.Standard 14.1.2. Pacientii au dreptul la decizie n cunostint de cauz asupra tipului detratament, a tratamentelor alternative, a ntreruperii sau arefuz rii tratamentului, ngrijire sisprijin indiferent de alegerea lor.Standard 14.1.3. Pacientii au dreptul la medicatie adecvat , n

scopul alin rii suferintei sipentru asigurarea unei bune calit ti a vietii.Standard 14.2. ngrijirea paliativ nu prelungeste si nu scurteaz procesul mortii.Standard 14.2.2. ngrijirea paliativ asigur mbun t tirea calit tii vietii bolnavului, princontrolul simptomelor si al durerii.Standard 14.3. Pacientii trebuie s aib acces la cele mai convenabile forme de medicatie simodalit ti de tratament ct mai putin invazive.Standard 14.4. Dac pacientul este n incapacitate de a lua decizii (inconstient) si dorinta sa nueste cunoscut , familia are dreptul de decizie asupra tratamentului si a ngrijirii.Standard 14.5. Echipa medical are responsabilitatea de a actiona ntotdeauna n interesul si sprebinele pacientului.Standard 14.6. Echipa medical are dreptul de a refuza administrarea sau participarea latratamente considerate a fi mpotriva celei mai adecvate deciziimedicale sau a convingerilorpersonale.RESURSE FINANCIARE SI UMANEPrincipiul 15. ngrijirea pacientilor terminali implic importante resurse financiare si umane,

pentru asigurarea accesibilit tii, continuit tii si calit tii ngrijirii medicale.Standard 15.1. Pacientii terminali nu trebuie discriminati nalocarea fondurilor n cadrulsistemului de s n tate. Standard 15.2. ngrijirea paliativ are nevoie de resurse suficiente pentru a asigura medicatia,consumabilele si echipamentele medicale, personalul instruit sicalificat, n scopul satisfaceriinevoilor de ngrijire.

Page 13EDUCATIE SI INSTRUIRE

Principiul 16. Educatia este parte integrant a ngrijirii paliativesi va fi asigurat la unnivel corespunz tor pentru profesionisti, voluntari, pacienti, familii, ngrijitori si public.Standard 16.1. Furnizorii de servicii de ngrijire paliativ au nevoie de instruire care scuprind tematica specific , n functie de discipline. Standard 16.2. Instruirea n ngrijire paliativ se face pe baza unei programe avizate, carecuprinde subiecte ca: filosofia hospice, etic , comunicare, controlul durerii si al altorsimptome, pierdere si durere, sprijin psihologic, social si

spiritual, roluri n echipainterdisciplinara.Standard 16.3. Elemente de baz de consiliere sunt integrate n instruirea si practica tuturor


27/28

profesionistilor implicati n ngrijirea paliativ .Standard 16.4. Furnizorii de ngrijire paliativ particip la programe de supervizare si instruirecontinu .Standard 16.5. Serviciile de ngrijire paliativ pun la dispozitia pacientilor, familiilor,ngrijitorilor si publicului materiale educationale si resurseinformative.

Standard 16.6. Serviciile de ngrijire paliativ sunt ncurajate s promoveze educatia nngrijire paliativ si s coopereze cu facult tile de medicin si cu alte colegii si scoliprofesionale implicate n formarea personalului, implicate n acesteservicii.SUPORTUL ACORDAT PERSONALULUIPrincipiul 17. ngrijirea bolnavilor terminali si a familiiloracestora constituie o muncstresant pentru personal (medical, voluntari, familie).Standard 17.1. Se vor lua n considerare complexitatea cazurilor,num rul de pacienti (n functiede tipul si aria de acoperire a serviciilor) si programul de lucrual personalului.Standard 17.2. ngrijirilepaliative ofer sprijin adecvat personalului implicat n asistentapacientilor si familiilor.Standard 17.3. Personalul este instruit pentru a putea recunoaste siface fat situatiilordificile, limitelor personale, pentru utilizarea strategiilor deadaptare si pentru a apela lasprijin.Standard 17.4. Sprijinul personalului se face prin diferite metode,si poate fi de ordin fizic,emotional, spiritual si social; formal/informal, intern/extern,

supervizare. De ex. grupuri desprijin, consiliere individual si de grup, supervizare.Standard 17.5. Echipa de ngrijire paliativ este evaluat periodic pentru depistareavulnerabilit tii, prin supervizare de c tre superiorul direct. Standard 17.6. Membrii personalului care trec printr-o experientpersonal de pierderebeneficiaz de sprijin.NGRIJIREA PALIATIV N PEDIATRIEPrincipiul 18. ngrijirea copiilor n serviciile de ngrijirepaliativ prezint caracteristici distincte si unice.

Page 14Standard 18.1. Serviciile de ngrijire paliativ pediatric sunt acordate copiilor siadolescentilor a c ror boala a fost diagnosticat n copil rie, respectiv:* Boli pentru care tratamentul curativ este posibil dar poate esua(cancer, insuficiente de organetc.);* Boli cu prognostic limitat, la care tratamentul intensiv poatembun t ti calitatea vietii (fibroz chistic , distrofie neuromuscular progresiv , etc.); * Boli progresive unde este posibil numai tratamentul paliativ de la

nceput (mucopolizaharidoza);* Boli care cauzeaz o fragilitate si susceptibilitate crescut pentru complicatii, deseori


28/28

nsotite de deficit neurologic (encefalopatie congenital infantil , defecte de tub neural).Standard 18.2. Personalul (inclusiv voluntarii) beneficiaz de instruire adecvat privindspecificul dezvolt rii copilului.Standard 18.3. Pentru asigurarea calit tii si continuit tii n ngrijire, este necesar bunacomunicare ntre personal, p rinti, spital, specialistul pediatru,

medicul de familie.Standard 18.4. Este important suportul psihologic al familiilor siapartin to

Date post:	10-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	icehotangel18
View:	240 times
Download:	0 times

ingrij paliat

Documents