INFORMATICA SI PSIHOLOGIE

Titi Paraschiv

MODELUL COMPUTATIONAL AL CREIERULUI

1.ELEMENTE INTRODUCTIVE2.RELAłIA CREIER MINTE

3.PRELUCRAREA LIMBAJULUI NATURAL4.NIVELURI ALE PROCESARII LIMBAJULUI

NATURAL5.REPRODUCEREA SENTIMENTELOR UMANE

6.INTERPRETAREA CIBERNETICĂ A LIMBAJULUI

1. ELEMENTE INTRODUCTIVE

Una din cele mai recente dezbateri pe tema sistemului optic individual, cu implicatii filozofice si estetice tulburatoare, este cea declansată de cercetătorii din domeniul asa-numitei cognitive science (stiinte cognitive). In ultimele trei decenii, acestia investigheaza din perspectiva psiho-fiziologica sistemul de relatii din interiorul creierului uman ce duce la paritia imaginii. Caracterul „virtual“ al principalului lor obiect de studiu, imaginea mentala (imagine „simulativa“; „imateriala“, dar totusi prezenta; „inexistenta“ optic in mod „real“ si „consistent“, dar totusi „vizualizabila“, contrastind cu „materialitatea“ neurologica a proceselor ce determina formarea ei), va fi principalul punct in dezbatere al studiului de fata.

In opinia lui Stephen Michael Kosslyn, in prezent poate cel mai cunoscut psiholog cognitiv, ceea ce conteaza intr-un studiu al mecanicii optice nu este atat imaginea, cat sistemul de reprezentare al acesteia; de aceea, teza principala din Image and Mind (1980) este că, de fapt, imageria mentală rezultă dintr-o activitate cerebrală similară ca operatiuni cu cea a computerului, această activitate determinand, prin calitatea procesării, acuratetea iconică a fiecarui individ: „Ipoteza este ca imaginile vizuale sunt ca niste display-uri pe un tub catodic (CRT), generate de un program computerizat (plus data).“

2. RELATIA CREIER MINTE

Definirea procesului „introspectiei“ si secventializarea nelimitata a relatie observator /observat in interiorul mintii umane face si obiectul unor speculatii fictionale, marcate prin diferitele teorii de echivalare a realului exterior cu realul mental. In cazul lui Thomas Pynchon, activitatea mentala e perceputa fie ca atomizator cerebral (The Crying of Lot 49, 1965), fie ca dispersor identitar (V, 1963).

Emblemele iconice alese de Pynchon pentru a ilustra relatia entropica dintre realul exterior si cel mental sunt spray -ul care se pulverizeaza in mici explozii intr-o camera de motel in The Crying of Lot 49 (un soi de proiectie abisala a dispozitivului termodinamic si informational numit The Nefastis Machine) si litera V sub grafia căreia se ascund persoane si nume de locuri adevarate sau imaginare in romanul V.

Alături de atomizatorii si dispersorii narativi ai lui Pynchon stau virusii mentali imaginati de John Barth in The Last Voyage of Somebody the Sailor (1991); acestia functioneaza ca niste colonizatori cerebrali, a caror actiune e independenta de vointa

individului, pe care o dubleaza fictional: „Imagineaza-ti un obiect nazdravan – el poate avea diferite forme in epoci diferite – care, odata ce ti-a cazut privirea intimplator pe el, are puterea sa-ti ia mintea incetul cu incetul in stapinire, in maniera in care un virus electronic ia in stapinire memoria computerului unei banci. El ar putea sa fie o agrafa sau scrumiera de pe biroul tau sau un pin oarecare dintr-o padure de pini sau caramida cu totul si cu totul nediferita de celelalte caramizi ale cladirii sau o fata oarecare in decupajul vizual al unei multimi.“

3. PRELUCRAREA LIMBAJULUI NATURAL

Din punct de vedere stiintific, limbajul natural (uman) constituie obiectul de cercetare a numeroase discipline si, in primul rand, al lingvisticii sau "stiintei limbii". Acelasi obiect de investigatie intereseaza insa si filozofia, psiholingvistica, lingvistica matematica, lingvistica computationala, prelucrarea limbajului natural.

Lingvistica matematica este un termen general folosit pentru un numar de aplicatii ale modelelor si procedurilor matematice in studiul lingvistic. Ca disciplina, lingvistica matematica urmareste sa gaseasca un formalism matematic prin care sa descrie limbajul natural si concepe teoreme, leme, corolare etc. prin care vrea sa descrie fenomenele, schimbarile limbii.

Ea nu foloseste tehnici computerizate. Lingvistica matematica inseamna, de fapt, studiul fenomenelor din limba cu mijloace

matematice. Au fost examinate, spre exemplu, tipurile de opozitii lingvistice in corelatie cu tipurile de multimi (finite sau infinite), problema de interes in toate compartimentele limbii, dar cu precadere utila in studiul lexicului. Modelele matematice ale limbii(asupra carora vom reveni), sunt analitice si generative si reprezinta constructii matematice care retin unele aspecte relationale ale fenomenelor lingvistice.

4. NIVELURI ALE PROCESARII LIMBAJULUI NATURAL

Structura oricarei limbi naturale (umane) se imparte in cinci niveluri diferite: fonologie, morfologie,sintaxa, semantica si pragmatica. Aceste niveluri coincid cu formele de cunostinte relevante si, in acelasi timp, necesare pentru intelegerea limbajului natural. Dintre toate acestea, lucrarea de fata se concentreaza asupra nivelului sintactic si a celui semantic, precum si a legaturii existente intre acestea. Inainte de a trece la studiul sintaxei si al semanticii computationale, ne propunem o scurta incursiune la toate nivelurile analizei limbajului.

Fonologia se ocupa cu studiul fonemelor (ca entitati abstracte, care se realizeaza printr-o infinitate de sunete). Cunostintele fonetice si fonologice sunt cruciale pentru sistemele bazate pe vorbire (inprocesarea vorbirii).

Morfologia, in gramatica traditionala, este o stiinta a cuvantului urmarit sub aspect gramatical, adica sub aspectul variatiei formei sale (al flexiunii) pentru exprimarea diverselor categorii gramaticale, prin opozitie cu sintaxa, care studiaza combinarea cuvintelor si functiile pe care acestea le iau in cadrul combinatiilor. Odata cu aparitia structuralismului, interesul cercetatorilor s-a deplasat de la cuvant la morfem, ca unitate minimala de expresie purtatoare de semnificatie lexicala sau gramaticala . Efectul acestei deplasari il constituie estomparea granitei prea rigide dintre morfologie si sintaxa, caci ambele discipline studiaza combinatii de morfeme si comporta tipuri asemanatoare de relatii, avand ca efect aparitia morfosintaxei. In masura in care unii structuralisti (L. Bloomfield, J. Vendryes) pastreaza autonomia celor doua discipline, morfologia studiaza regulile care guverneaza structura interna a cuvintelor atat in cadrul flexiunii, cat si al formarii cuvintelor, incluzand o morfologie flexionara si una derivationala.

5. REPRODUCEREA SENTIMENTELOR UMANE

Asa cum am explicat mai sus cu ajutorul acestor extrem de sensibile analize realizate de un computer si un electroencefalograf, cercetătorii au găsit, definit si izolat niste structuri emotionale umane plecind de la semnalele de joasă amplitudine ale creierului uman. A urmat stocarea lor pe computere si incercarea de a le folosi pe un alt subiect uman. Si au reusit să facă acest lucru prin tehnologia firmei Silent Sounds Inc sau cum a explicat Edward Tilton, “aceste structuri sunt apoi plasate pe purtătoarele de sunet Silent Sound si vor declansa aceleasi emotii umane intr-o altă persoană”. Desigur totul nu s-a oprit la analiza acestor simple semnale subliminale ci s-au adaugat o multime de alte descoperiri stiintifice in scopul de a se putea opera cu aceste semnale pe o arie cit mai mare si cu un impact cit mai puternic. In practică s-au definit două metode sigure de a utiliza aceste semnale si structuri emotionale. Prima metodă poate fi aplicată de la o distantă relativ mică utilizind inductia de microunde direct către creierul subiectilor. Cea de a doua oferă o mai mare aplicabilitate utilizind ca purtător al semnalelor frecventele radio sau de televiziune.

6. INTERPRETAREA CIBERNETICĂ A LIMBAJULUI

Omul isi duce activitatea in mediul social. Aceasta presupune schimburi de informatii intre oameni. Schimburile de informatii sunt realizate prin sistemele de comunicatie; de aceea, un capitol important al psihologiei este reprezentat de psihologia comunicatiilor.

Prin sistem de comunicatie, intelegem de obicei in tehnica totalitatea instalatiilor si mediilor situate intre sursa mesajului transmis si receptor. Sistemul de comunicatii natural prezent la oameni cuprinde creierul-sursa, organele fonatorii, aerul, urechea, creierul-destinatar. Rolul sistemelor de comunicatie este acela de a permite vehicularea semnalelor intre sursa si receptor. Semnalele sunt organizate in mesaje purtatoare de sens; semnalele sunt purtatoare de informatie semantica.

Mesajele care asigura o circulatie de informatie intre un sistem cibernetic biologic sau tehnic si un altul, sunt exprimate in anumite limbaje. Aici se poate vorbi de limbaj natural si limbaj artificial (create pentru dialogul om-masina).

In cadrul limbajului trebuie sa facem distinctieintre limba (care reprezinta instrumentul folosit) si operatiile care se executa in cadrul comunicarii unor informatii cu ajutorul limbii respective. Aceste operatii sunt obiectul de studiu al psiholingvisticii.

Formalizarea limbii: Progresul realizat in domeniul limbajului se datoreste si faptului ca limbile (privite ca

instrumente pentru comunicare) au putut fi formalizate si modelate. O limba dispune de o colectie de elemente sau evenimente (sunete, semne grafice) care

constituie unitatile limbii respective. Aceste unitati apartin unei multimi care constituie repertoriul limbii (alfabet, vocabular, dictionar). In cazul alfabetelor, aceasta multime este finita. Unitatile unei limbi mai sunt numite si simboluri.