INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFO

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO�INFO�INFO�INFO�INFOPUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI �� Nr. 34 �� Aprilie 2015

MALINIPaștele la româniCu prilejul sfinte-

lor sărbători dePaşti, primarul co-munei Mălini, PetruNistor, ConsiliulLocal al comuneiMălini şi aparatuladministrativ alPrimăriei Măliniadresează tuturorlocuitorilor urăride sănătate depli-nă, bucurie, ferici-re, linişte sufleteas-că, împliniri şi sa-tisfacţii în trudacea de fiecare zi!

Sărbători fericitealături de cei

dragi!

Așa cum deja este cunoscut, de câ-teva luni bune, lângă sala de sport dinMălini (și legată de aceasta) funcţio-nează o anexă pentru hidroterapie.Anexă este puţin spus, ceea ce s-a rea-lizat aici se poate numi un mic com-plex de sănătate și recuperare fizică șipsihică.

Pentru buna funcţionare a com-plexului se folosesc o parte din faci-lităţile sălii de sport: instalaţia elec-trică, instalaţia pentru apă curentă, in-stalaţia de canalizare, instalaţia pen-tru încălzire, dușurile, toaletele , ve-stiarele.

Numele de anexă vine de la faptulcă lângă peretele din spatele sălii desport s-a construit o încăpere caregăzduiește bazinul de apă sărată șișezlongurile.

Bazinul are o lungime de 7,8 metrilungime, 3,6 metri lăţime și 1,45metri adâncime. Capacitatea bazinu-lui este de aproximativ 40 metri cubi.

Apa este adusă de la salina Cacica. Odeosebită atenţie s-a acordat calităţiiaerului și a apei.

Apa este permanent împrospătată(în fiecare săptămână se aduc douătone de apă sărată din mina de la Ca-cica). Din bazin apa este preluată de o

pompă, trecută printr-un filtru de-osebit de complex, este încălzită (pro-ces la care participă și un acumulatorde căldură de două tone) și trimisă înbazin la 35 de grade. De precizat că apadin bazin are tot timpul 35 de grade.

continuare în pagina 4

Sărbătorile românilor ortodocși îmbină două mari cicluri: cel al sărbăto-rilor religioase cu cel al trecerii omului (viaţa omului). Ciclul sărbătorilor re-ligioase ( douăsprezece praznice împărătești) se îmbină cu marile momen-te ale vieţii individuale: naștere, nuntă, înmormântare, muncă, toate pro-iectând individul în Spiritual. Învierea cuprinde întregul Pământ și îi dă untrup nou. Un trup străbătut de o putere nouă: de puterea Învierii.

În sărbătoarea Paștelui, putem identifica asemănarea cu vechi ritualuri derenaștere simbolică, prin sacrificarea zeului adorat care moare și învie în fie-care an. Săptămâna patimilor, când Iisus este chinuit, umilit, răstignit, cândspiritele morţilor părăsesc mormintele, este o apoteoză a stării de dezordi-ne, comparabilă cu aceea de la cumpăna dintre Anul Vechi și cel Nou.

con nuare în pagina 2

O nouă inițiativă, o nouă investiţie a prins viațăPENTRU SĂNĂTATEA LOCUITORILOR COMUNEI MĂLINI

Concetăţeanul nostru, VasileCatana împlinește peste puţintimp 97 de ani. A avut o viaţă tu-multoasă, marcată de evenimen-te adesea dramatice, dar a avutparte și de satisfacţie, de împlini-re a dorinţelor și ambiţiilor salenormale, omenești. Nu cu multtimp în urmă, am avut o discuţiecu bădia Vasile. S-a dovedit unpartener de dialog agreabil, cuun simţ al observaţiei deosebit șicu o memorie surprinzătoare.

Vasile Catana își sistematizea-ză mersul prin această lume întrei capitole mari: 1. Sosirea laValeni – Stînișoara, copilăria șiadolescenţa; 2. Participant la celde al 2-lea război mondial. Prizo-nier la ruși; 3. Viaţa după venireaacasă în octombrie 1945.

continuare în pagina 4

DE LA 1 MAI, FOLOSIREA CARDULUI DE SĂNĂTATE DEVINE OBLIGATORIEDin data de 1 mai devine

obligatorie folosirea carduluide sănătate. Orice prezentare lamedicul de familie sau într-ounitate sanitară este deconta-tă numai cu folosirea carduluide sănătate.

Persoanele care refuză să fo-losească acest card sau celecare încă nu l-au primit trebu-ie să se prezinte la medic cu oadeverinţă de la Casa Naţionalăde Asigurări de Sănătate, în ca-zul locuitorilor comunei Mălinide la Casa Judeţeană de Asi-gurări de Sănătate Suceava.

FOARTE IMPORTANT!Odată cu introducerea obliga-tivităţii folosirii cardului desănătate este de așteptat capacienţii să se planifice dintimp pentru prezentarea la me-dicul de familie. În situaţia încare nu se efectuează o aseme-nea planificare vor apărea com-plicaţii greu de rezolvat, pre-cum și pierderi considerabilede timp.

Nu mergeţi la medicul defamilie în ultima clipă!

Planificaţi-vă vizita din timp,astfel veţi fi scutiţi de neplăceri!

VETERAN DE RĂZBOI ȘI VETERAN AL VIEȚII

A apărut o nouăediție a revistei„Vorba vine…”Am primit zilele acestea un exemplar din

noua ediţie a revistei „Vorba vine…”, pu-blicaţia Școlii Gimnaziale Suha. Înainte deorice comentariu, vreau să o felicit cu căl-dură și cu cea mai mare sinceritate pe ini-ţiatoarea și pe realizatoarea acestei sua-ve publicaţii: pe profesoara Liliana Po-pescu.

continuare în pagina 2

2 INFO M|LINI

Oul

Simbolic, oul a fost mereu asociatcu renașterea, cu începuturile, apoicu Învierea Domnului. Obiceiul vop-sirii ouălor și oferirii lor ca simbol alfecundităţii și al ciclului vieţii esteprecreștin și doar a fost preluat decreștini. Se știe că, cel puţin la înce-puturile tradiţiei vopsirii ouălor dePaște, se folosea exclusiv culoarearoșie. După vopsire erau așezate într-un coș și duse la biserică pentru sfi-nţirea lor. Culoarea roșie ar trimite lajertfa făcută de Hristos pe Cruce.

Mai târziu apar ouăle încondeiatecu teme și motive diverse, rezultat di-rect al dorinţei gospodinelor de acontribui cu ceva frumos și semnifi-cativ la tradiţiile de Paște.

În folclorul creștin s-au păstrat maimulte legende privind motivul pen-tru care ouăle de Paște se vopsesc înroșu. Cea mai vehiculată povesteștecă Maica Domnului a pus un coș cuouă la baza crucii pe care era răstignitIisus – ouăle din coș s-au înroșit da-torită sângelui care a picurat din ră-nile Mântuitorului. Iisus, văzândouăle roșii, ar fi spus:„ De acum în-ainte să faceţi și voi ouă roșii întruaducere aminte de răstignirea mea.”

Mielul

Simbolizează inocenţa, blândeţea

și puritatea. Cel pe care Sfântul Ioanl-a numit Mielul întruchipează mani-festarea puterii primăverii, triumfulînnoirii, victoria ciclică a vieţii asupramorţii. Mielul sau oaia întruchipeazăanimalul de sacrificiu, credinciosulca membru al turmei lui Dumnezeu,pe Hristos care s-a sacrificat pentrumântuirea oamenilor, biruind răul,ideea de sacrificiu, ideea că fărămoarte și sacrificiu nu există Înviere.

Salcia

De Florii se duc la biserică ramuride salcie. La iudei, palmierul (fini-cal, cum e numit în Biblie) simboli-zează supunere în faţa luiDumnezeu și e simbol al lui Dum-nezeu Însuși. În creștinism, pal-mierul simbolizează dreptatea,Învierea, intrarea lui Hristos în Ie-rusalim și pelerinajul pe PământulSfânt. În Europa, palmierul a fostînlocuit cu salcia. Salcia plângă-toare este pusă în legătură cu tri-steţea și moartea. Ea este însăsimbolul legii divine a nemuririisufletului. Dacă luăm o ramură desalcie și o înfigem în pământ, eagenerează rădăcini și un nou ar-bore. Moare și învie. Este pomulvieţii.

Lumânarea aprinsă

Este simbolul luminii în toateculturile. În creștinism lumânareaaprinsă în noaptea Învierii simbo-lizează lumina divină a lui Hristos,Învierea, credinţa, șansa fiecăruia

de a se înălţa. Arzând și luminând,ea simbolizează o viaţă dedicatăiubirii unice; topindu-se în tăcere,simbolizează sacrificiul.

Pasca creștinilor

Este ca o pâine rotundă, gus-toasă, semnificând promisiuneaînvierii trupurilor și a vieţii ve-șnice. Dulceaţa aluatului sugereazăîmplinirea sufletească ce urmeazăstrădaniei din post. Pasca estedusă obligatoriu la biserică, pentrua fi sfinţită. Prin stropire cu vin,pasca devine ritualic o reprezen-tare a jertfei Mântuitorului. Pasca

este împodobită cu o cruce, inclu-zând astfel toată simbolistica Cru-cifixului, iar pe margine sunt douăfâșii de cocă răsucite, întruchipândcoroana de spini a lui Hristos.

Peștele. Este simbolul apei, vie-ţii, fecundităţii și înţelepciunii.Este unul dintre cele mai timpuriisimboluri creștine, Iisus numindu-i pe Apostoli pescari de oameni șihrănind mulţimile cu doar doipești și cinci pâini. Pe lângă unireacu Hristos, peștele simbolizeazăbotezul cu apă, viaţa și hrana spi-rituală.

SSiimmbboolluurriillee ppaassccaallee

Într-o duminică din a doua partea lunii martie, la Baia, a avut loc unspectacol-concurs din cadrul festi-valului folcloric „Comori de sufletromânesc”.

Comuna Mălini a fost reprezen-tată de grupul folcloric „Flori demălin”. De această dată, formaţianoastră a apărut într-o formulă

nouă, cu mulţi artişti tineri. Alăturide membri mai vechi ai formaţiei,proaspeţii veniţi au dat dovadă detalent autentic, de voinţă, de ambi-ţia de a urca tot mai sus pe trepteleperformanţei artistice.

Sigur, grupul se află la un nou în-ceput de drum. Un drum al unorexigenţe deosebite, dar în acelaşi

timp, un drum frumos, un drum alcontinuării tradiţiilor şi obiceiurilornoastre, un drum al cultivării feno-menului cultural local, original.

Primele rezultate sunt promiţă-toare. Aşteptăm, cu încredere, par-cursul artiştilor noştri şi nu neîndoim de faptul că vor avea suc-ces.

GGrruuppuull ffoollcclloorriicc „„FFlloorrii ddee mmăălliinn””îînnttrr--oo nnoouuăă ffoorrmmuullăă

urmare din pagina 1

Săptămâna Luminată își trage sevadin miracolul Învierii, restabilind înlume ordinea și liniștea. Postul în-seamnă mai mult decât interdicţii.Este timp de rugăciune, conștienti-zare, umilinţă, plâns interior, ilumi-nare și înălţare spirituală cu și întruHristos. Ceasul bucuriilor lumești s-aoprit la Lăsata Secului. Urmează vre-mea strădaniei interioare conștienteși a bucuriilor ori împlinirilor spiri-tuale.

De Lăsata Secului se petrece, se facmese bogate, se bea și se mănâncă pesăturate, se dansează. Omul trebuie sămănânce un ou fiert spunând:„Ou,oușor…sa-mi fie postul ușor!” În anu-mite zone se bate alviţa, prilej de bu-curie, de vieţuire împreună a bucurieiîn familie.

Sâmbăta dinaintea Floriilor este de-dicată morţilor și femeile fac plăcintede post cu varză sau cu prune, pe carele dau de pomană. În familii, spreeducare întru facerea binelui, se spunlegende despre Lazăr cel Sărac și fra-tele său bogat și lacom.

Floriile sunt o sărbătoare cu datăcalculată în funcţie de Paște. Floriilecomemorează intrarea lui Hristos înIerusalim, înainte de patimile șimoartea sa. Pe vremuri, aspiranţii labotez începeau o săptămână de in-tensă pregătire. În Duminica Floriilor,românii merg la biserică ducând floriși salcie, și se întorc cu inima plină debucurie și credinţă și au voie să mă-nânce pește. Salcia se pune la icoanăși la ușa casei, pentru a proteja. Sespune că așa cum e vremea de Florii,așa va fi și de Paște.

În Săptămâna Mare încep deniile.În Joia Mare sau Joia Neagră, se vop-sesc ouăle cu fierturi de plante pregă-tite de cu seară, se împistresc și seașează frumos într-un coș. Mamele șibunicile spun copiilor legende despreoul roșu. Cei mai robuști ţin postnegru de joi până de înviere, sau o va-riantă de post, postul aspru, cu o sin-gură masă pe zi: pâine cu o cană deapă. Un astfel de post nu este la înde-mâna oricui și se cere cumpătare șicunoaștere de sine.

În Vinerea Mare nu se muncește,dar se face Pasca. Ea este rotundă, fi-indcă se crede că scutecele prunculuiIisus au fost rotunde. Faţa copturii seîmpodobește cu o cruce de aluat răsu-cit și se spune: „Cruce-n casă/ Cruce-n piatră/ Dumnezeu cu noi la masă/Maica Precista pe fereastră!” Cojileouălor folosite pentru pască se aruncăîntr-o apă curgătoare. În Noaptea deÎnviere, noaptea de sâmbătă, cândtoate pregătirile s-au încheiat, în că-mine se lasă liniștea, liniștea fizică darși cea sufletească întreţinută cu pacesufletească și rugăciuni. Creștinul depe vremuri se primenea spălându-secu apă neîncepută, în care se puneabusuioc, o monedă de argint și un ouroșu, îmbrăca cămașă nouă, dormeaun ceas, două, și la timpul cuvenitpleca la biserică. După ce preotul anu-nţa Învierea, oamenii luau lumină,cântau, se îmbrăţișau și se întorceauacasă cu lumânarea aprinsă și o stin-geau făcând semnul crucii cu fum îngrindă.

În prima zi de Paști, la masa deprânz se adună toată familia: bunici,părinţi, copii, nepoţi, mătuși, unchi,veri, nași, fini etc. și se pune o masămare, bogată și veselă, în care se tră-iește bucuria Învierii, dar și bucuriareunirii familiei.

Masa pascală nu se ridică timp detrei zile.

Paștele la români

urmare din pagina 1

Este greu să realizezi o publicaţie,chiar și la acest nivel, pentru că o ase-menea întreprindere presupunemuncă, imaginaţie, cunoaștere, con-secvenţă, talent, respect pentru lite-rele și cuvintele care alcătuiesc limbaromână. Dar dincolo de cele enume-rate mai sus, este greu să faci o pu-blicaţie pentru că acest lucrupresupune, înainte de orice altă exi-genţă, multă responsabilitate: cescrii?, cum scrii?, cui te adresezi?, veifi înţeles?

Referindu-mă la noua ediţie a re-vistei „Vorba vine…”, vom spune căeste o revistă magazin, care respectănivelul cititorilor săi, care cuprindeteme serioase, grave, dar și unele deamuzament – toate necesare acestuigen de publicaţie.

Surprinzător prin seriozitate șicandoare este grupajul de interviuripe care îl realizează elevii cu per-soane mai mult sau mai puţin cunos-

cute din comuna Mălini. Experimen-tul, reușit sută la sută, se materiali-zează în lecţii multiple.

Prima lecţie ar fi pentru realizatoriiinterviurilor, ei învăţând (sigur i-a„școlit” cineva) câte ceva din exige-nţele și tehnica acestui gen jurnalis-tic. Dar și mai importante suntcelelalte lecţii despre muncă, despreviaţă, despre profesii, despre împli-niri în carieră pe care le oferă cei in-tervievaţi.

Grupajul acesta de interviuri este,cum spuneam, o reușită totală.

Sunt de remarcat, de asemenea, di-versitatea tematică, ţinuta exprimă-rii, folosirea corectă a limbii române(foarte important), dar și tehnore-dactarea: simplă, sugestivă, inspi-rată.

Ca semn al aprecierii noii ediţii arevistei „Vorba vine…” vom repro-duce în „Info Mălini” o drăguţă în-semnare aparţinând elevei LoredanaIlișescu.

Dumitru AMARIEI

A apărut o nouă edițiea revistei „Vorba vine…”

Poate vă așteptaţi să citiţi aiciun vers, un vers cu caracter popu-lar, despre un haiduc pierdut într-o pădure de mălini, cu cușma pe-oureche și umerii adunaţi sub uncojoc. Dar nu…Satul meu este elînsuși un fost haiduc, sau un plu-gar, ori un cioban, ori o fată fru-moasă cu privirea pierdută printreramuri de mălini, ori toate acesteala un loc.

Satul meu e azi locul în careVechi și Nou se împletesc, se ar-monizează, cântă și dansează îm-

preună. În satul meu, cântul șipoezia erup în sunete magice, încuvinte ce pun la indoială însășiinexistenţa perfecţiunii.

Și iarăși vine primăvara… și ia-răși pomii vor înflori, și iarăși sevor aduna în codri cântăreţi veniţide pe cele mai îndepărtate plaiuri.

Și-atunci, pășesc și eu, din nou,prin satul meu… ca printr-o ba-ladă:

„ Pe-un picior de plai,Pe-o gură de rai…”

Loredana ILIȘESCU elevă în clasa a VIII-a

Balada despre satulmeu…

Grupul folcloric „Flori de mălin” pe scena căminului cultural de la Baia

3INFO M|LINI

COMUNA MĂLINIÎN ANUL 1894

Concetăţeanul nostru, tenorul Teo-dor Ilincăi a susţinut recent un specta-col extraordinar în salaAuditoriumului ,,Joseph Schmidt” dinSuceava. Teodor Ilincăi, unul dintrecei mai apreciaţi tenori români ai mo-mentului, a evoluat pe scena suce-veană alături de mezzosopranaEmanuela Pascu și pianistul LucianDușa. Cei trei artiști au încântat publi-cul interpretând fragmente din operecelebre, canţonete, precum și scurterecitaluri la pian.

În sala de spectacol s-a aflat mamatenorului, o parte din fraţii săi, rude șiprieteni din Mălini și Suceava.

Teodor Ilincăi s-a aflat pentru adoua oară pe o scenă din Suceava, iarspectacolul a fost organizat de Univer-sitatea ,,Ștefan cel Mare’’ și Casa deCultură a Studenţilor din localitate.

Spectacolul s-a bucurat de un realsucces, Teodor Ilincăi dovedindu-seîncă o dată un artist desăvârșit.

TTeeooddoorr IIlliinnccăăii -- ssppeeccttaaccoolleexxcceelleenntt llaa SSuucceeaavvaa

Atunci când vine vorba despre trecut, des-pre istorie, înaintașii noștri au formulatfoarte multe și foarte interesante îndemnuri,reflexii și maxime:

„Un om care nu-și cu-noaște trecutul nu are unviitor!”

„Un popor care nu-șicunoaște istoria este caun copil care nu își cu-noaște părinţii.”

Ne-am amintit de aceste exigenţe ale înain-tașilor noștri celebri atunci când am consultatlucrarea „Dicţionar geografic al judeţului Su-ceava”, o lucrare elaborată de Serafim Io-nescu, revizor școlar, și publicată în 1894,adică acum 121 de ani. Dicţionarul acesta,premiat la vremea respectivă de Societatea

Geografică Română, este de o rigoare știinţi-fică fără cusur și oferă, între multe altele, in-formaţii despre locurile noastre, desprecomuna Mălini și satele care o alcătuiau în

anul 1894.Plecând de la în-

demnurile de a ne cu-noaște trecutul, amgăsit de cuviinţă să re-producem din „Dicţio-

narul geografic al judeţului Suceava”, tipăritla 1894, acele pasaje care se referă strict la co-muna noastră. Cititorul va observa că Măliniera o comună rurală situată în partea vestică aplasei Moldova și că, încă din acea vreme, erao comunitate socială și economică deosebită,complexă.

Cine se simte tânăr trăiește mai mult

Să te simţi tânăr, „să fii tânăr înmintea ta” are o influenţă reală asuprasănătăţii cardiovasculare. Concluzia aapărut în urma unui studiu realizat înAnglia, studiu la care au participat6.480 de adulţi, în vârstă de 65 – 75de ani. Aceia dintre ei care au declaratcă se simt cu cinci – zece ani mai ti-neri decât arătau datele din buletin, audovedit un procent de mortalitatemult mai redus decât cei care se si-mţeau mai bătrâni decâterau în realitate sau secomportau în acord cucele scrise în buletin.

Reprezentarea mentalăoptimistă a stării de sănă-tate are o influenţă incre-dibilă asupraorganismului, concluzio-nează autorii cercetării.Cele mai bune medicamente se află încap, în mintea noastră.

Consumarea cerealelor integrale prelungește viaţa

Consumul regulat de produse dincereale complete, nerafinate prote-jează organismul de bolile cardiovas-culare și prelungește viaţa. În urmaunui studiu care a început în anii '80și la care au participat 118.000 de per-soane, medici de la prestigioasa Uni-versitate Harvard au concluzionat căcerealele integrale au o influenţă pozi-tivă accentuată asupra sănătăţii ini-mii, a întregului aparat

cardiovascular. Oamenii de știinţă austabilit că persoanele care au consu-mat regulat pâine de tărâţe și graham,paste din grâu nedecorticat și orezroșu sau negru s-au confruntat în pro-porţie mult mai redusă cu un atac decord sau cerebral decât persoanelecare au consumat produse din făinăindustrială.

Din păcate, efectul benefic, salvatorse reduce la bolile de inimă. În cazulcancerului, cerealele integrale nu auavut nici un efect.

Concursurile debăut fac victime

Între cele foarte multeconcursuri inventate deamericani se află și unulcare constă în a bea câtmai mult alcool într-uninterval cât mai scurt. Re-zultatele sunt catastrofale:

2.200 de persoane decedate într-unan.

Conform unui raport al centrului decontrol al maladiilor, 38 de milioanede americani participă la astfel de con-cursuri de patru sau mai multe ori pelună. La fiecare întrecere de acest fel,un participant înghite în cel mai scurttimp cel puţin opt pahare de alcool.Concursurile de acest gen sunt foarterăspândite în Alaska unde competiţiaprovoacă aproape 50 de decese la unmilion de locuitori.

E posibil ca americanii să fi preluatde la români și să fi modernizat obice-iul de a bea 40 de pahare într-o anumezi din an.

File de istorie

Pic\tura de

s\n\tate

Un român şi unjaponez fac schimb deexperienţă privindprocesul muncii.

- Câte ore pe zi lucrezi tu acolo, înJaponia?

- Opt ore – răspunde japonezul.Dar tu, în România, câte ore lucrezipe zi?

- Tot opt. Auzi, adaugă românul,dar pentru cine lucrezi tu în acesteopt ore?

- Păi, două ore pentru patron, douăore pentru mine, două ore pentru Îm-părat şi două ore pentru Japonia. Dartu pentru cine lucrezi?

- Două ore pentru patron, două orepentru mine, Împărat nu avem, iarcât priveşte Japonia, ce problemă ameu cu ţara voastră!

***

În urma unui grav accident de cir-culaţie o căruţă ajunge într-un şanţadânc. Căruţa se face praf, iar calul şi

căruţaşul sunt răniţi. Vine poliţistul.Constată că animalul are un piciorrupt şi se chinuie îngrozitor. Ştie căanimalul nu mai are scăpare, i se facemilă şi îl împuşcă. Apoi, cu pistolul înmână, se îndreaptă spre căruţaş:

- Şi dumneavoastră sunteţi rănit?- Eu? Nu, nu! Doamne fereşte! Aşa

de bine nu m-am simţit niciodată…

***

Medicul ortoped se adresează unuipacient căruia îi amputase un picior:

- Domnule, am pentru dumneatadouă veşti: una bună şi una proastă…

- Spuneţi-o mai întâi pe ceaproastă.

- Domnule, dintr-o regretabilăeroare, ţi-am amputat piciorul sănă-tos.

- Dar vestea bună care este?- Dacă ai noroc, piciorul bolnav se

va vindeca fără operaţie…

Zâmbiţi, vă rog

4 INFO M|LINI

urmare din pagina 1

AAerul din încăperea în care seaflă bazinul este întreţinut laparametri optimi de un de-

zumidificator de mare capacitate.Pe scurt complexul de sănătate are

un circuit în care intră două vestiare(fiecare cu o toaletă și 4 dușuri),saună uscată, saună umedă, bazin cuapă sărată, alte două cabine cu câteun duş și zece șezlonguri.

Efectele beneficeale hidroterapiei

cu apă sărată

Hidroterapia cu apă sărată este fo-losită cu succes în tratamentul profi-lactic, tratamentul curativ șirecuperarea funcţională. Afecţiunicare pot fi tratate prin hidroterapiacu apă sărată: stări prelungite deoboseală, stres, afecţiuni musculareși articulare, artrită, afecţiuni reuma-tismale, artroză, preartroză, spondi-loze, nevralgii lombosciatice, deficitulfuncţional. De asemenea, se reco-mandă pentru refacere după entorse,

fracturi și luxatii ale membrelor. Hi-droterapia este recomandată și pen-tru tulburări genitale la femei(frigiditate), metroanexite, cervicite,cistite, insuficienţă ovariană, precumși pentru afecţiuni genitale masculine(tulburări de dinamică sexuală, im-potenţă, infertilitate). Băile în apă să-rată au efecte benefice asuprapersoanelor cu circulaţie perifericădeficitară, care desfășoară activităţiîn frig și umezeală, care au dereglăriendocrine hipofuncţionale, meteo-sensibilitate. O altă categorie de per-soane căreia îi sunt recomandatetratamentele în apă sărată sunt cele

cu afecţiuni endocrine cu deficit hor-monal (asociate, de obicei,afecţiuni-lor reumatice sau sterilităţii), cuinsuficienţă tiroidiană, cu afecţiunirepetate ale căilor respiratorii. Şipentru copii sunt indicate băile cuapă sărată, în cazul unor întârzieri decreștere în greutate sau înălţime,stări post rahitice, scolioze, cifoze,precum și pentru obezitate, amigda-lite, faringite, otite sau polipi.

Efectele benefice ale saunei

Sauna, saunele sunt folosite deunele popoare (turc, finlandez, rus)

de mult timp. Folosirea saunelor launele neamuri face parte din tradiţie,din obiceiurile zilnice.

S-au făcut, de-a lungul timpului,numeroase studii despre ce face bineși ce face rău sauna. Rezultatele aufost de multe ori contradictorii. Cutoate acestea, s-a tras concluzia că, încea mai mare parte, urmările folosiriisaunei sunt pozitive.

Iată câteva din beneficiilecare poate să le aducă sauna:

- hipertemia, temperatura ridicată,îmbunătăţește imunitatea prin cre-șterea producţiei de celule de sângealbe;

- transpiraţia abundentă ajută laeliminarea toxinelor, chimicalelor șia altor impurităţi de la nivelul pielii;

- accelerează pulsul, circulaţia sân-gelui și influenţează pozitiv metabo-lismul;

- relaxează mușchii;- eliberează de stres, de tensiune

nervoasă;- inhalarea aburilor influenţează

pozitiv respiraţia;

- folosirea cu regularitate a sauneiconduce la menţinerea vaselor desânge mai elastice, mai flexibile.

Iată așadar cum o iniţiativădeosebită poate conduce laefecte pozitive, la îmbunătăţireastării de sănătate a oamenilor.Cu importante economii debani și de timp.

Oricum asupra funcţionăriimicului nostru complex de să-nătate vom reveni în ediţiile vii-toare ale publicaţiei ,, InfoMălini”.

SOSIREA LA VĂLENI-STÎNIȘOARA, COPILĂRIA

ȘI ADOLESCENŢA

„Pe valea Suhăi, am venit în 1923– își amintește bădia Vasile. Am tre-cut muntele (Stînișoara n.n.) cumama. Primise pământ pe valea astatocmai de la reforma lui Cuza.”

Ca și cum s-ar fi întâmplat ieri, Va-sile Catana mi-a înfăţișat viaţa satu-lui din vremea copilăriei sale. Lașcoală erau mulţi copii, iar învăţăto-rii erau buni profesioniști și bunigospodari. Își amintește cu respectde învăţătorii Todicescu și Enea. Îșiaduce aminte de preotul Ion Sălă-geanu care, bolnav fiind, oficia slujbastând pe un scaun.

La școală a mers până a făcut cinciclase. După aceea, vara mergea la oisau cu vitele pe Stînișoara sau Po-iana Lungă.

Cursul vieţii, îmi spune bădia Va-sile, era domol, mai socotit, maicalm. Oamenii se respectau, eraucredincioși, cu frică de Dumnezeu,mergeau duminică de duminică labiserică.

Acesta este tabloul copilăriei șiadolescenţei lui Vasile Catana – cuculori cuminţi, patinate, o alcătuireduioasă, romantică.

PARTICIPANT LA CEL DE ALDOILEA RĂZBOI MONDIAL.

PRIZONIER LA RUȘI

Își amintește că, după ce a făcutvreo doi ani de pregătire premilitară,în 1939 a plecat în armată, mai întâila infanterie și apoi la vânători demunte.

Soldat în Regimentul 18 Vânători

de Munte, execută și el ordinul ma-reșalului Ion Antonescu: „Ostași, văordon: treceţi Prutul!”

„Am luat Rusia în picioare – îșiamintește. Am ajuns până la MareaAzov.”

A participat la lupte crâncene înCrimeea. Au căzut mulţi din camara-zii săi în confruntările din peninsulaIalta, de la Starâi Krim, de la Simfe-ropol sau Sevastopol. Vânătorii demunte români au făcut minuni, darcu preţul a nenumărate jertfe. La Se-vastopol a fost rănit grav. În 1943 afost deconcentrat, eliberat din ar-mată, dar ulterior a fost înrolat dinnou, activat.

Evenimentele de la 23 august1944, îl surprind ca militar tot într-ounitate de vânători de munte, un-deva lângă Târgu Neamţ, la Oglinzi.În situaţia tulbure din acele zileajunge acasă, la Văleni – Stînișoara.Dar aici organele administrative nouapărute îi sunt ostile, iar ocupanţiiruși îl fac prizonier. Trudește în mi-nele de cărbuni de la Donbas(Ucraina) până în octombrie 1945,când, alături de alţi 2.000 de ro-mâni, este eliberat și repatriat.

Războiul, prizonieratul i-au prici-nuit răni fizice, dar și sufletești. Ex-perienţele trăite și greu depășite aulăsat urme care nu vor fi îndepartateniciodată.

VIAŢA DE DUPĂOCTOMBRIE 1945

S-a terminat războiul. S-a terminatși prizonieratul. Se întoarce acasă.Ca peste tot în România și aici estegreu, este foarte greu. Distrugerilerăzboiului, sărăcia făceau viaţa oa-

menilor un adevărat calvar. În 1946se căsătorește. „A fost o vreme foartegrea – își amintește bădia Vasile.Mâncam pâine din făină de mazăresau de miei.” Dar a avut și puţinnoroc: a găsit de lucru la un gater.De acolo primea cartele cu care pro-cura hrana în fiecare săptămână.Încet-încet lucrurile s-au mai liniștit,viaţa a intrat pe un făgaș cât de câtnormal. În 1950 a reușit să-și facă ocasă, cea în care locuiește și acum. Alucrat toată viaţa în domeniul fore-stier. Consideră că marea sa reali-zare a fost familia. Cei patru copii –un băiat și trei fete – i-au adus, prin-tre alte bucurii, 12 nepoţi și 10 stră-nepoţi.

Bădia Vasile , la cei 97 de ani, estemulţumit de viaţa sa, deși mai arecâte un „of”: evenimentele politicecontemporane nu se petrec tocmaicum ar trebui.

Iată, în câteva rânduri, drumulprin lume a lui Vasile Catana. Undrum lung de 97 de ani, un drumadesea greu, adesea anevoios, dar pe

care l-a parcurs mereu cu frunteasus. Stau dovezi distincţiile primitepentru faptele de arme din timpulrăzboiului, dar și „documentele” viicare sunt copiii săi, nepoţii și străne-poţii.

Vasile Catana – veteran de războiși veteran al vieţii!

Dumitru AMARIEI

VETERAN DE RĂZBOIȘI VETERAN AL VIEȚII

O nouă inițiativă, o nouă investiţie a prins viațăPENTRU SĂNĂTATEA

LOCUITORILOR COMUNEI MĂLINI

Redactor: Dumitru AmarieiProcesare texte: Ionela Tudosia

Andreea TudosiaTehnoredactare: Răzvan Guzu

Tipografia CELESTIN - Suceava

Iată și programul de func�ionare:

Luni-închis (program administrativ); în restul zilelor săptămânii func�ioneazăîntre ora 10 și ora 22.

Pre�uri:Pentru adul�i: 20 lei - acces bazin;

5 lei - acces saună uscată;10 lei - acces saună umedă;

Pentru copii: 15 lei - acces bazin.Abonamente bazin: Adul�i - 150 lei pe lună;

Copii: 100 lei pe lună.

Militar, vânător de munte Veteranul Vasile Catana

Bazinul cu apă sărată Vestiar

Sauna umedă

Sauna uscată