1portaldecomert.ro/Files/17 Indrumar de afaceri Irlanda... · Web viewDupa trei ani consecutivi...

Ambasada Romaniei in IrlandaBPCE Dublin al MECMA

Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 1


C U P R I N S

I. PREZENTARE GENERALA...............................3II. SITUATIA ECONOMICA ACTUALA SI PERSPECTIVE....................................................5III.COMERTUL EXTERIOR AL IRLANDEI...............15IV. MEDIUL DE AFACERI SI CLIMATUL INVESTITIONAL….............................................18V. REGLEMENTARI COMERCIALE.......................29VI. INFORMATII UTILE PENTRU OAMENII DE AFACERI….......................................................31



I. PREZENTARE GENERALA

1.1. Localizare si clima

Insula Irlandei este situata in NV Europei si are o suprafata totala de 84.421 km², din care Irlanda de Nord (apartinand Marii Britanii) ocupa 14.148 km². Clima este de tip temperat oceanic, cu temperaturi uniforme in intreaga tara. Cele mai racoroase


Suprafata: 70273 km²

Populatie: 4.585.400 locuitori ( aprilie 2012)

Densitate: 65 loc./ km²

Moneda: EURO

Capitala: Dublin

Alte oraseimportante:

CorkLimerickGalwayWaterford

Impartire administrativa:

Ziua Nationala (Saint Patrick’s Day):

Limbi vorbite:

26 comitate

17 martie

EnglezaIrlandeza


luni ale anului sunt ianuarie si februarie (4°C – 7°C), iar cele mai calduroase sunt iulie si august (17°C – 20°C).

1.2. Religie - romano-catolici 87,4%, crestini 1,9%, alte religii 10,7%

1.3. Resurse naturale- rezerve reduse de gaz natural, cupru, dolomita, plumb,

zinc

1.4. Organizarea de stat

Irlanda este o democratie parlamentara. Legea de baza a tarii este Constitutia, adoptata in 1937 si amendata ulterior, prin referendum.

Constitutia stabileste drepturile fundamentale ale cetatenilor, forma de guvernamant si atributiile Guvernului. De asemenea, defineste sistemul juridic si reglementeaza numirea judecatorilor.

Parlamentul (Oireachtas) este alcatuit din Camera Reprezentantilor (Dáil) si Senatul (Seanad Éireann).

Presedintele este seful statului si nu are functii executive. Puterea executiva este exercitata de catre Primul Ministru (Taoiseach) si de catre cabinetul acestuia, in timp ce puterea legislativa este exercitata de catre Parlament.

Irlanda este membra a Uniunii Europene din 1973, este parte a majoritatii organizatiilor internationale, dar este o tara neutra din punct de vedere militar.

Irlanda participa alaturi de alte 11 tari membre UE la Uniunea Economica si Monetara (EMU) ce au lansat moneda unica Euro, operationala la 1 ianuarie 2002.

1.5. Sistemul juridic

Sistemul juridic irlandez functioneaza in baza Constitutiei si a legilor. In conformitate cu prevederile Constitutiei, justitia este exercitata public, in curti organizate conform legii. Judecatorii sunt numiti de catre presedinte, la propunerea Guvernului. Judecatorilor li se recunoaste independenta in exercitarea functiei si pot fi eliberati din functie numai prin rezolutie a camerelor reunite ale Parlamentului.



Instanta suprema de apel este Curtea Suprema de Justitie, alcatuita din trei, cinci sau sapte judecatori care iau decizii in baza declaratiilor sub juramant si a argumentelor legale.

II. SITUATIA ECONOMICA ACTUALA SI PERSPECTIVE

2.1. Situatia economica actuala

Irlanda se confrunta, de la mijlocul anului 2008, cu cea mai severa criza economica din ultimii 70 ani, gradul ei de competitivitate pe plan international erodandu-se brusc si semnificativ.

Irlanda a fost apreciata, la acea vreme, de catre toate organismele internationale si europene ca fiind unul dintre statele membre UE care a inregistrat cele mai slabe performante economice din zona Euro si una dintre cele mai indatorate tari din grupul tarilor dezvoltate.

Diminuarea ritmului de crestere, privita ca o consecinta a trecerii economiei intr-o noua faza a evolutiei ciclice, dupa o lunga perioada de expansiune, a fost alimentata de scaderea activitatii in sectorul constructiilor, dar si de persistenta tulburarilor de pe piata financiara internationala, ceea ce a daramat sistemul bancar irlandez.

Dupa trei ani consecutivi caracterizati de o diminuare a ritmului de crestere, economia irlandeza a inceput sa recupereze in anul 2011 si este de asteptat sa se mentina si sa se extinda in perioada urmatoare, desi nu tocmai intr-un ritm initial anticipat. Asa cum este tipic pentru o economie mica, deschisa, sectorul exporturilor detine un rol esential in revenirea economica a Irlandei.

Potrivit noilor previziuni economice, publicate in decembrie 2012 de catre Departamentul de Finanţe irlandez, PIB-ul a revenit la o creştere pozitivă de 1,4% in 2011, pentru prima data din anul 2007. Prognoza pentru anul curent este modesta de 0,9 % urmata de o creştere de 1,5% in 2013; 2,5% in 2014 si 2,9% in 2015.

Exporturile au inregistrat cresteri de 5,1% in anul 2011, se preconizeaza cresteri de 3% pentru 2012 si de 3,3% pentru 2013.



Prin comparatie, importurile au inregistrat scaderi de -0,3% / 2011 iar potrivit previziunilor vor stagna in 2012, inregistrand o medie de +3,3% pe an in perioada 2013-2015.

Sectorul investitiilor, potrivit acelorasi previziuni, continua sa se contracte (-12,6% in anul 2011, -3,8% in 2012) urmand o revenire la +3,2% in 2013.

Rata standard a somajului se previzioneaza a fi de 14,9% la finele acestui an, cu o usoara scadere la 14,6% in 2013. Cererea interna indica o contractie de -2,1% in 2012 si se preconizeaza o scadere la -0,3% in 2013, cu previziuni de revenire la crestere din 2014 (1% ) . Conform ultimului raport trimestrial al Bancii Centrale a Irlandei, dat publicitatii in octombrie 2012, evolutia principalilor indicatori macro-economici pentru perioada 2009-2012 este evidentiata in tabelul de mai jos:

2009 2010 2011 2012previz

.

2013previz

.

Cheltuielile de consum privat (%) -5,4 1 -2,4 -1,8 -0,5

Cheltuielile de consum public (%) -4,4 -6,5 -4,3 -1,6 -0,7

Formarea bruta de capital fix (%), din care:

-27,6

-22,6

-12,6 -1,5 1,5

Constructii -31,8 -30,1 -15,8 -9,4 -2,0Masini si echipamente -16,1 -8,4 -8,3 8,0 5,0Exportul de bunuri si servicii (%) -3,8 6,2 5,1 3,0 3,8

Importul de bunuri si servicii (%) -9,7 3,6 -0,3 1,6 2,7

Produsul Intern Brut (PIB, %) -5,5 -0,8 1,4 0,5 1,7

Produsul National Brut -8,1 0,9 -2,5 -0,4 0,7



(PNB, %)Balanta de plati Deficitul contului curent al balantei de plati (mil. Euro)

-3.763 1.782 1.785 3.946 5.670

Contul curent (% din PIB) -2,8 1,4 1,4 3,1 4,3Preturi de consumIndicele Armonizat al Preturilor de Consum (IAPC, %), din care:

-1,7

-1,6 1,1 2,

0 1,

3Bunuri -4,1 -2,4 1,5 2,0 1,0Servicii 1,2 -0,7 0,8 2,2 1,7IAPC, exclusiv energie -1,0 -2,7 0,0 1,2 1,3Indicele Preturilor de Consum (IPC, %) -4,5 -

1,0 2,

6 1,

8 1,

0Piata fortei de munca(%, rata anuala) Total angajati -8,1 -4,2 -2,1 -1,1 0,1Total forta de munca -2,4 -2,2 -1,2 -0,6 -0,2Total someri (conform ILO) 11,8 13,6 14,4 14,8 14,5Curs de schimb (media anuala) EUR/USD 1,39 1,33 1,39 1,28 1,28EUR/GBP 0,89 0,86 0,87 0,80 0,80Pret titei (USD/baril) 61,74 79,61 111,2

6 111,80 110,01

Piata interbancara — Euribor 1,22 0,81 1,39 0,57 0,21

In privinta finantelor publice, Departamentul de Finante irlandez a dat publicitatii cifrele inregistrate la sfarsitul anului 2011 legate de veniturile la bugetul de stat si deficitul Trezoreriei.

Astfel, pentru anul trecut, Irlanda a marcat un deficit al Trezoreriei de 24,9 miliarde euro, in crestere fata de anul 2010 (18,7 miliarde euro).

Cresterea deficitului s-a datorat platilor efectuate pentru recapitalizarea sectorului bancar irlandez, anuntate in urma testelor de stres de la sfarsitul lunii martie. Excluzand aceste plati, deficitul Trezoreriei a scazut cu aproape 2,7 miliarde euro.

Veniturile la bugetul statului la sfarsitul lunii decembrie 2011 au fost de 34 miliarde euro, in crestere cu 7,2% fata de perioada similara din 2010. Incasarile provenite din Universal Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 7


Sociale Charge (USC), reprezentand o taxa aplicata asupra venitului brut al angajatului, introdusa de la 01 ianuarie 2011, au reprezentat o componenta importanta a acestor venituri.

La finele lunii lunii noiembrie 2012, deficitul Trezoreriei s-a cifrat la 12,9 miliarde euro cu venituri fiscale situate cu 4,5% peste cele ale anului precedent (cu impozitul pe venit situat cu 1,6%, mai jos, iar TVA-ul cu 1,8% peste, tinta propusa).

Agentia internationala de evaluare financiara Standard&Poors anuntase, in data de 27 ianuarie 2010, ca a retrogradat ratingul de credit al Irlandei, exprimandu-si ingrijorarea ca slabele performante ale economiei vor crea dificultati si mai mari in ceea ce priveste creditarea.

O retrogradare a ratingului de credit insemna, pentru o banca, costuri de imprumut si mai ridicate iar pe o piata unde concurenta intre banci este foarte mica, exista riscul ca aceste costuri sa fie transferate companiilor.

Agentia Standard&Poors aprecia ca infiintarea NAMA (Agentia Nationala de Management al Activelor, care va prelua activele toxice ale bancilor irlandeze si va relansa creditarea spre economie) nu ar fi fost de ajuns, ea doar cristalizand pierderile si identificand volumul de capital necesar unei banci.

La septembrie 2012, NAMA detinea peste 10,5 miliarde euro vanzari aprobate din care 6,2 miliarde euro vanzari complete iar restul in curs de perfectare. Pentru perioada 2013-2016, NAMA intentioneaza sa asigure 2 miliarde euro in capital de dezvoltare a unor proiecte in Irlanda prin care sa sprijine obiectivele de restaurare a pietei.

Conform raportului publicat de NTMA (Agentia Nationala de Managemet al Trezoreriei) la decembrie 2012, Irlanda se intoarce la piata de obligatiuni in mod progresiv, tintele fiscale sunt indeplinite iar economia continua recuperearea lenta.

Potrivit ultimului raport anual dat publicitatii de Moody’s in noiembrie 2012, ratingul de credit acordat Irlandei se mentine la „Ba1”, considerat un rating de nivel mediu, cu mentinerea perspectivelor negative in parte datorite pericolului ca masurile de austeritate sa nu poata fi pe deplin respectate.

Programul cu UE/FMI include împrumuturi de la Uniunea Europeană şi Statele Membre ale UE în valoare de 45 miliarde euro si un imprumut cu FMI de 22,5 miliarde euro prin “Extended Fund Facility”.



Studiul dat publicitatii la Forumul Economic Mondial de la Davos, din 2010, indica Irlanda in cadere de pe locul intai, castigat la inceputul acestui deceniu, pe locul trei in clasamentul tarilor puternic globalizate. Irlanda a obtinut recordul de cea mai globalizata tara in perioada 1995-2008, conform agentiei Ernst&Young si a Economist Intelligence Unit.

Cu toate acestea, Irlanda se mentine inca pe pozitia unei locatii atractive pentru investitorii straini datorita taxei corporative reduse (12,5%), a fortei de munca bine educate, vorbitoare de limba engleza si a infrastructurii bine dezvoltate.

„Tigrul Celtic” are nevoie insa de un proces de reinventare si transformare in perspectiva asigurarii redresarii economice si atragerii in continuare de investitii straine directe.

In conditiile in care costurile energiei sunt cu 23% mai mari decat media tarilor UE, costurile cu forta de munca sunt inca prea ridicate (cu 10% peste media tarilor membre OECD), Irlanda risca sa devina necompetitiva din acest punct de vedere, chiar daca avantajul ei deriva din nivelul redus al taxei corporative (12,5%).

2.2. Sectoare economiceStrategia Irlandei de utilizare a fondurilor europene

structurale (Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul European Social) a constituit fundamentul elaborarii Planului National de Dezvoltare 2007-2013 intitulat “Transforming Ireland – A better quality of life for all”.

Lansat in ianuarie 2007, Planul National de Dezvoltare (PND) a fost conceput ca un program de crestere a competitivitatii si a performanetelor economice in plan regional si beneficiaza de o finantare in valoare totala de 184 miliarde Euro.

Echilibrarea dezvoltarii regionale inseamna implementarea:

- programului de investitii in infrastructura - programului de investitii in intreprinderi (afaceri) si capital

uman- programului de consolidare a cooperarii intre diferitele

agentii si organisme responsabile cu implementarea PND la nivel national, regional si local.Departamentul de Finante este autoritatea care evalueaza

rezultatele implementarii PND, acestea fiind disponibile doar la



nivelul anului 2007. Astfel, cheltuielile si investitiile facute in cadrul PND s-au ridicat la aproape 21 miliarde Euro si anume:

- infrastructura – 6217 milioane euro- intreprinderi, stiinta si inovare – 2524 milioane euro- capital uman- 3269 milioane euro- infrastructura sociala – 3922 milioane euro- programe sociale – 6456 milioane euro.

Dintre sectoarele de baza ale economiei Irlandei, se pot mentiona urmatoarele:

a. Agricultura si industria alimentara

Agricultura si industria alimentara isi aduc contributia la formarea valorii adaugate generale de circa 6,6%, iar impreuna justifica aproape 9% din totalul fortei de munca. In anul 2011, exportul de produse agricole si alimentare s-a cifrat la aproape 7,8 miliarde Euro, in crestere cu peste 12,5% fata de cel inregistrat in 2010, iar totalul cheltuielilor publice in sector s-a ridicat la 2,9 miliarde Euro.

In Irlanda, exista la iunie 2010 cca. 139.829 ferme agricole cu o dimensiune medie de cca. 32,7 ha., majoritatea functionand ca "ferme de familie". Conditiile climaterice din Irlanda favorizeaza doar culturile de orz, ovaz, grau si cartofi, plante furajere, legume si fructe cumuland la nivelul anului 2010 o pondere de peste 85% din totalul valoric al productiei agricole obtinute.

Valoarea productiei agricole, la preturi curente de piata: 2009 2010 2011

Productia animaliera (milioane euro) 2.209,5 2.270,0 2.661,5Productia vegetala (milioane euro) 1.375,7 1.477,8 1.873,9Productia totala agricola (milioane euro)

4.723,7 5.328,7 6.241,9

Sursa: Oficiul Central de Statistica, CSO, februarie 2012

b. SilviculturaPadurile acopera o suprafata de 700.000 de hectare,

reprezentand cca. 10% din totalul suprafetei tarii. Circa 300.000 ha sunt in propietatea privata, restul in cea a statului.

Sectorul silviculturii contribuie, direct si indirect, la



economia irlandeza cu circa 1,6 miliarde Euro, personalul angajat in acest sectorul ridicandu-se la 16.000.

Continua dezvoltare si extindere a acestui sector sunt incurajate prin acordarea de sprijin si asistenta de specialitate de catre stat, ceea ce a atras interesul fermierilor, institutiilor financiare si al persoanelor private. Rata plantarilor de copaci pe cap de locuitor este cea mai mare in Europa.

Prin pozitia sa de insula, Irlanda asigura o protectie relativa impotriva bolilor contribuind la asigurarea unui mediu sanatos pentru cresterea copacilor. Clima este corespunzatoare pentru cresterea coniferelor, dar gasim si specii de stejar, ulm si mai ales molid. Irlanda prelucreaza anual cca. 2,5 milioane metri cubi cherestea utilizata in constructii si la fabricarea stratificatelor (placaje, PFL, melamina).

c. Pescuitul Pescuitul prin flota comerciala marina si fermele de pescuit

aduc un venit anual de peste 700 milioane Euro. Industria de prelucrare a pestelui, care se bazeaza pe speciile: somon, hering, macrou, stavrid negru , pastrav, cod, calcan, raci, crabi, homari, are un aport la export de cca. 375 milioane euro anual.

Bord Iscaigh Mhara (BIM) este organizatia guvernamentala cu responsabilitati in dezvoltarea si coordonarea acestui sector. BlM gestioneaza fondurile de la stat, asigurand asistenta si resursele necesare dezvoltarii acestui sector. In industria pescuitului sunt angajati cca. 11.097, din care 4987 de pescari si 2058 fermieri.

d. Industria farmaceuticaIrlanda se plaseaza pe locul al 8 lea in topul mondial al

tarilor exportatoare de produse farmaceutice. Industria cuprinde 120 companii nationale si straine, cu un total de 24.300 angajati. Investitiile firmelor straine in ultimii 10 ani au fost estimate la peste 7 miliarde euro, exportul total in sectorul chimic cifrandu-se, in 2011, la 56 miliarde euro (60%), din care produse medicale si farmaceutice 26,4 miliarde Euro, respectiv 28%.

Cu toate ca, 16 din cele 20 top firme internationale au centre de productie localizate in Irlanda, activitatea de cercetare-dezvoltare in domeniu este mai putin intensa, ceea ce ofera o nisa de dezvoltare in viitor pe care Irlanda o vizeaza ca o prioritate. O alta nisa de piata in sectorul industriei



farmaceutice o reprezinta industriile conexe si anume, activitatile in laboratoarele de analize, aprovizionarea cu materiale prime, servicii de consultanta, e-comert, telemarketing.

e. Industria IT&CIndustria irlandeza de software este una dintre cele mai

dezvoltate sectoare, beneficiind de un ritm anual de crestere de 6%. Ea dispune de circa 900 de firme, ce au un numar de aproximativ 24.000 de angajati, fiind orientate cu precadere catre export (95% din productia interna este livrata in strainatate).

Cu toate ca Irlanda este considerata unul dintre cei mai importanti actori pe piata exportatorilor de software, 70% din exporturile sale sunt realizate de filialele companiilor americane stabilite aici.

Din totalul celor 900 de firme existente pe piata irlandeza in domeniul software-ului, 140 sunt multinationale, care desfasoara activitati de dezvoltare si cercetare a programelor de software, e-learning, produse software personalizate.

Sectorul irlandez de software ofera insa si oportunitati atractive pentru realizarea de joint-ventures cu alte companii europene in domeniul aplicatiilor pentru alte sectoare (financiar, sanatate, telecomunicatii).

2.3. Infrastructura

Succesul Irlandei ca locatie pentru investitii straine este fondat pe abordarea constant pozitiva a guvernelor irlandeze in ceea ce priveste dezvoltarea afacerilor. Aceasta abordare a determinat crearea unei infrastructuri bine dezvoltate, care ofera o serie de servicii de calitate inalta – de la activitati bancare si financiare pana la activitati complexe de transporturi si telecomunicatii.

2.4. Sistemul bancar

Sistemul financiar la Irlandei a parcurs o serie de transformari si reformari in ultima perioada, criza economica-financiara afectand semnificativ sectorul bancar.



Au avut loc garantari ale depozitelor bancare, recapitalizari si infiintarea unei noi Agentii Nationale de Management a Activelor, care a preluat toate activele bancilor in vederea relansarii creditarii catre persoanele fizice, juridice si comerciale.

Garantarea tuturor depozitelor bancare a fost anuntata in septembrie 2008 si este inca in vigoare pentru depozitele pana la 100.000 euro iar sumele peste aceasta valoare au fost garantate pana la sfarsitul anului 2011.

Incepand cu anul 2009, au fost nationalizate Bank of Ireland si Allied Irish Bank.

Rolul Bancii Centrale a Irlandei a fost de asemenea reformat, in sensul in care principala sa responsabilitate este de supervizare si de stabilitate financiara, aplicandu-se in acelasi timp si noi coduri de practica bancara.

Politica monetara este dupa trecerea Irlandei la zona Euro in responsabilitatea Bancii Centrale Europene (European Central Bank) care defineste si implementeaza politica monetara pentru intreaga zona Euro. Unul din obiectivele Bancii Centrale este de a controla inflatia in cadrul zonei Euro.

2.5. Transporturi

Transportul aerian

Infrastructura de transport a Irlandei este orientata catre oferirea accesului rapid, eficient si ieftin la pietele internationale. Avand exporturi care insumeaza trei sferturi din productia nationala, Irlanda a trebuit sa dezvolte o retea de distributie foarte eficienta care sa asigure accesul la pietei europene in cateva ore. Principalele caracteristici ale transportului aerian sunt:

cele trei aeroporturi internationale de la Dublin, Shannon si Cork, alaturi de cele regionale de la Donegal, Galway, Kerry, Knock, Sligo si Waterford;

zborurile frecvente de pe aeroportul din Dublin si din cele regionale asigura un acces rapid la majoritatea oraselor europene (inclusiv spre Bucuresti, zboruri directe din Dublin, prin companiile Aer Lingus si Blue Air ).

Transportul rutier si feroviar



Sistemul de autostrazi este permanent imbunatatit prin programele de investitii finantate de Guvern, cu asistenta U.E.

Irlanda dispune de o retea de cai ferate care conecteaza orasele mari si principalele porturi.

Transportul maritim

Principalele porturi ale Irlandei sunt Dublin, Cork, Rosslare si Waterford.

Practicile flexibile de lucru si frecventele curse nocturne maximizeaza eficienta transporturilor maritime si asigura reduceri ale timpilor de acces catre pietele europene.

2.6. Telecomunicatii

Irlanda are una dintre cele mai avansate retele de comunicatii din Europa. Printre caracteristicile acesteia se numara si serviciul de facturare internationala pentru companiile care opereaza ‘call centres’ si care ofera acces gratuit intre Irlanda si Europa sau S.U.A.

Performantele Irlandei in domeniul telecomunicatiilor sunt determinate si de faptul ca 98% din reteaua nationala este construita pe baza de fibra optica.

2.7. Comertul electronic

Educatia in domeniul tehnologiei informatiei a fost introdusa inca din scoala primara. In prezent, continua investitiile pentru dotarea fiecarei scoli cu computere multimedia si pentru asigurarea conectarii la Internet a fiecarui elev sau profesor.

La nivelul invatamantului superior s-a introdus o gama larga de cursuri de e-commerce (atat in programa facultatilor cat si in cea a specializarilor post-universitare).

Irlanda a adoptat o legislatie flexibila si „prietenoasa” in domeniul comertului electronic care a permis introducerea si mentinerea unui sistem solid de acreditare si supervizare a semnaturilor electronice. Astfel, legea irlandeza recunoaste acelasi statut pentru documentele electronice (contracte, semnaturi, stampile) ca si pentru cele tiparite pe suport de hartie.



2.8. Previziuni macroeconomice

In incercarea de restabilire a finantelor publice, Guvernul irlandez a elaborat un plan de consolidare multi-anual pentru perioada 2011-2015, la finele caruia este estimat ca deficitul balantei guvernamentale generale sa se situeze sub 3% din PIB.

Republica Irlanda – Previziuni macroeconomice2011 2012 2013 2014 2015

PIB, pe categorii de utilizari (modif. %) 0,7 0,9 1,5 2,5 2,9- Cheltuieli de consum -2,7 -2,0 -0,5 1,0 1,2- Cheltuieli guvernamentale -3,7 -4,0 -2,7 -2,3 -1,5- Investitii -10,6 -3,8 3,2 8,3 4,4- Exporturi 4,1 3,0 3,3 4,3 4,8- Importuri 0,7 0,0 2,3 3,9 3,8Balanta de plati- % din PIB 0,1 3,4 4,3 4,2 4,3Inflatia (%, rata medie anuala)Indicele armonizat al preturilor de consum 1,1 2,1 1,7 1,8 2,0Piata fortei de munca (modif. %)Numarul angajatilor -2,1 -0,7 0,2 0,9 1,3Rata somajului 14,4 14,9 14,6 14,1 13,1Finante publice ( %)- Balanta generala guvernamentala % din PIB

-13,1 -8,2 -7,5 -5,1 -2,9

- Datoria guvernamentala, % din PIB 108,2

118,0 121,0 120,0 117,0

Sursa: Departamentul de Finante, Stability Programme Update , Decembrie 2012

III. COMERTUL EXTERIOR AL IRLANDEI

Datorita unei piete interne reduse ca dimensiuni, economia irlandeza este dependenta intr-o mare masura de comertul exterior. Mai mult, data fiind lipsa resurselor naturale proprii, importurile unor mari cantitati de combustibil si de materii prime sunt o necesitate.

In ciuda acestui fapt, incepand cu 1985, valoarea exporturilor a depasit-o pe cea a importurilor, in 2002 exporturile reprezentand 90% din P.I.B., un nivel unic in Europa. Surplusul comercial a fost in 2007 de 25,74 miliarde euro, iar in 2008 de 29,25 miliarde Euro.

Comertul exterior al Irlandei, in perioada 2009-2011- miliarde Euro -



An ImportExpor

t Sold2009 45,06 84,23 39,172010 45,76 89,19 43,432011 48,23 92,93 44,70

Principalele piete pentru importurile si exporturile irlandeze au fost, in 2011, urmatoarele:

- miliarde Euro -TARA EXPORT IMPORTS.U.A. 21,44 5,89

U.E. , din care: 53,77 36,37Marea Britanie 13,05 15,61Belgia 13,50 1,17Germania 6,50 3,70

TOTAL 108,26 62,74

(Sursa: Biroul Central de Statistica - CSO)

Principalii parteneri comerciali ai Irlandei din cadrul UE au fost, in 2011:

- pentru export: Marea Britanie (14%), Belgia (15,0%), Germania (7,0%), ponderea cumulata a acestor 3 state membre UE in totalul exporturilor irlandeze cifrandu-se la 36,0%. Din afara Europei, principalul partener a fost SUA (23%).

- pentru import: Marea Britanie (32,0%) si Germania (12,0%), ponderea cumulata a acestor 2 state membre UE in totalul importurilor irlandeze cifrandu-se la 34,0 %. Din afara Europei, principalii parteneri au fost SUA(12%) SI China (6%).

Exporturile irlandeze sunt dominate de 4 sectoare:- sectorul produselor chimice – in special produse

farmaceutice, produse chimice organice, uleiuri esetiale, produse de curatat (55,9 mild euro);

- sectorul echipamentelor si utilajelor de transport – sunt incluse aici si echipamentele de birou, tehnica de calcul si produse electronice/ electrocasnice( 11,22 mild.euro).

- sectorul in plina dezvoltare al produselor manufacturate, unde sunt utilizate tehnologii ultraperformante – inclusiv tehnica medicala si software;

- sectorul agricol bazat in principal pe produse din carne, lapte si preparate alimentare (11,08 mild.euro).



Irlanda este un importator major de echipamente industriale, o serie de semifabricate necesare industriei, materii prime si combustibili, acestea reprezentand cca. 52% din volumul total al importurilor.

Comertul exterior irlandez, in 2011, clasificat pe grupe de marfuri

- Milioane € -Nr. Grupa de marfuri Import Export0 Alimente, animale vii 4.999 7.8511 Bauturi, tutun 804 1.1772 Materii prime, exceptand

combustibilii735 1.761

3 Combustibili minerali, lubrifianti 6.788 1.3524 Uleiuri vegetale si animale 248 545 Produse ale industriei chimice 10.479 55.9776 Articole manufacturate 3.710 1.6827 Echipamente si utilaje de

transport12.453 11.224

8 Articole diverse 5.964 11.0809 Bunuri neclasificate in alta parte 1.098 188

10. Marfuri neclasificate 957 587TOTAL 48.238 92.935

(Sursa: Biroul Central de Statistica – CSO)

Cifrele la 31.12. 2011 , comparativ cu perioada similara din 2010, indica faptul ca : Exporturile au crescut cu 4% (92,9 miliarde euro), comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut (89,1 miliarde euro):

creşterea cu 9% (la 26,4 miliarde euro) a exporturilor de produse medicale şi farmaceutice;

creşterea cu 4% (la 19,8 miliarde euro) a exporturilor de produse chimice organice;

cresterea cu 24% (1,7 miliarde) a produselor din lapte ; cresterea cu 15% (2,7 miliarde euro) a exporturilor de

carne; cresterea altor echipamente de transport (inclusiv

aeronave) cu 89%(la 455 milioane euro); scaderea cu -10% (la 4 miliarde euro) a exporturilor de

echipamente si componente pentru computere.



Exporturile de marfuri catre SUA au crescut cu 3% iar cele catre Marea Britanie cu 5%. Importurile au crescut cu 5% (48,2 miliarde euro) fata de aceeasi perioada a anului 2010 (45,7 miliarde euro):

Importurile de petrol si produse petroliere au crescut cu 21% (la 5,1 miliarde euro) ;

importurile de produse medicale si farmaceutice au fost cu 26% mai mari

(4,3 miliarde euro); importurile de produse chimice organice au crescut cu

20% (2,5 miliarde euro); scaderea altor echipamente de transport (inclusiv

aeronave) cu -10%( la 2,3 miliarde euro).Importurile din Marea Britanie au crescut cu 13% iar importurile din SUA au scazut cu - 8%.Balanta comerciala excedentara, inregistreaza , in 2011, o valoare de 44,7 miliarde euro, in crestere cu 3,0% fata de perioada similara a anului 2010 (43,4 miliarde euro) .

3.1. Relatiile comerciale romano-irlandeze

Cadrul juridicSchimburile comerciale ale Romaniei cu Irlanda se

deruleaza, în principal, în baza Tratatului de Aderare, semnat la 25 aprilie 2005, cu respectarea principiilor instituite de regulile pietei interne comunitare precum si cele ale Politicii Comerciale Comune a Uniunii Europene.

Alte acorduri importante:- „Conventia între Guvernul Romaniei si Guvernul Irlandei

pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitul pe venit si avere”, semnata în octombrie 1999, intrata în vigoare la 29.12.2000 si aplicata de la 01.01.2001 (L 208/28.11.2000, M.O. 626/2000).

Conform datelor statistice irlandeze, Romania s-a plasat, in 2011, pe locul al 14-lea in exporturile Irlandei catre statele membre UE, cu o pondere de 0,6%, si respectiv pe locul al 16-lea in importurile Irlandei provenite din statele membre UE, cu o pondere de 0,4%.

Potrivit datelor statistice romane (publicate de Institutul National de Statistica), la 12 luni 2011, valoarea totala a



schimburilor comerciale ale Romaniei cu Irlanda a fost de 391,22 milioane Euro (+19,48% fata de 12 luni 2010), din care exporturile romanesti catre Irlanda au inregistrat 89,29 milioane euro (+ 6,95%, fata de decembrie 2010) iar importurile s-au situat la 301,92 milioane euro (+ 23,774%, fata de perioada similara a anului trecut). In aceste conditii, deficitul balantei comerciale a Romaniei pe relatia cu Irlanda la sfarsitul lui 2011, a fost de -212,63 milioane euro.

Exporturile romanesti catre Irlanda s-au concentrat, la 12 luni 2011, pe masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora (reprezentand 68,5% din totalul exporturilor Romaniei catre Irlanda), materiale textile si articole din acestea (9,0%), produse minerale (6,7%), vehicule si echipamente de transport ( 4,5%) si marfuri si produse diverse (mobilier)( 4,5%).

Importurile romanesti din Irlanda s-au concentrat, in perioada analizata, pe produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe (63,2%), masini, aparate, echipamente electrice si parti ale acestora (26,8%) si vehicule, aeronave, si alte echipamente de transport auxiliare (3,3%).

IV.MEDIUL DE AFACERI SI CLIMATUL INVESTITIONAL

IV.1. Investitiile straine directe

Guvernul irlandez promoveaza activ investitiile straine directe, constituind o strategie ce a alimentat cresterea robusta a economiei inca din anii 90.

In mod traditional, principalul obiectiv al promovarii investitiilor l-a constituit cresterea competitivitatii internationale a Irlandei, prin incurajarea producerii de bunuri si servicii de o valoare adaugata mare precum produsele chimice, bio-farmaceutice si echipamente medicale, produsele industriei IT si a comunicatiilor, produsele electronice si nu in ultimul rand serviciile financiare.

Irlanda a continuat si in 2008 sa atraga investitii straine directe semnificative, in ciuda crizei economice globale, astfel ca numarul total al investitorilor straini a crescut cu 16% fata de 2007, au fost create peste 8800 de noi locuri de munca iar



proiectele din domeniul cercetarii–dezvoltarii s-au majorat cu 22%.

Intrucat anul 2009 a fost unul foarte dificil pentru Irlanda, cu inregistrarea unei rate extrem de ridicate a somajului, in special in companiile cu proiecte de investitii greenfield, dar si in cele de IT&C precum Dell, Intel si Ericsson, volumul investitiilor straine directe a fost cu - 4% mai mic decat in anul 2008.

Cele aproape 600 de companii americane multinationale prezente in Irlanda au investit in 2009 in proiecte de cercetare-dezvoltare 350 milioane Euro, reprezentand aproximativ 66% din investitiile anuntate de IDA. La sfarsitul anului 2011, potrivit CSO, volumul total al investitiilor straine directe a scazut cu -19,2 miliarde euro fata de perioada similara din 2010, respectiv la 194,5 miliarde euro. Principalii contribuanti ai acestor scaderi au fost SUA cu -18 miliarde euro, America Centrala cu -10 miliarde euro, compesate partial de cresterile inregistrate de catre statele membre UE, respectiv + 20 miliarde euro. Fluxurile investitiilor directe in 2011 s-au cifrat la 8 miliarde euro, intr-o drastica scadere fata de anul 2010 (32 miliarde euro). Principala sursa a investitiilor a fost UE (20 miliarde euro) urmata de Asia cu 3 miliarde euro in timp ce SUA au inregistrat o scadere de la 7 miliarde euro in 2010 la doar 1,3 miliarde euro in 2011. Comparand FDI net , s-a inregistrat o crestere de la 40,8 miliarde euro, la 2010, la 48 miliarde euro, la 2011. Potrivit ultimelor date publicate de IDA, cele 1004 companii straine prezente in Irlanda in anul 2011, cu un numar de 145.878 angajati, mentin Irlanda in topul celor mai cautate destinatii pentru investitii din lume. La nivelul anului 2011, au fost create 13.000 de noi locuri de munca prin intermediul companiilor straine. De asemenea, au fost investite peste 700 milioane euro in cercetare si dezvoltare iar numarul investitiilor noi directe s-a ridicat la 148, cu 17% mai multe decat in anul 2010. In topul companiilor straine existente in Irlanda, pe primul loc se situeaza SUA (51%) urmate de Germania (9,5%), UK (9%), Franta (4%), restul Europei (17%) si restul tarilor la nivel mondial (9,5%).



Irlanda este a doua locatie din lume ca investitie directa a SUA in domeniul IT si a cincea din lume in domeniul industriei chimice. Pe lista investitorilor americani se regasesc aproape toate companiile reprezentative in domeniul electronicii si al tehnologiilor informationale, IBM, Google, EMC, Facebook, dar si alte companii de renume din alte domenii precum Coca-Cola, Pfizer, etc.

IV.2. Facilitati fiscale

In ciuda pozitiei Irlandei la marginea vestica a Europei, infrastructura bine dezvoltata impreuna cu costurile de operare competitive, recomanda Irlanda drept una dintre locatiile profitabile din Europa pentru investitorii straini.

Atractivitatea Irlandei ca destinatie a investitiilor straine directe rezida in:

- Taxa corporativa de numai 12,5%, atat pentru companiile locale, cat si straine

- Forta de munca vorbitoare de limba engleza- Stabilitatea politica- Atitudinea Guvernului pro-investitii si afaceri- Un sistem juridic transparent

Factorii negativi care afecteaza investitiile straine sunt cresterea costurilor cu forta de munca, lipsa fortei de munca si preturile extrem de ridicate la energie.

Facilitatile accesibile investitorilor constau in asistenta financiara din partea statului si intr-un regim fiscal favorabil.

4.2.1. Suportul financiar din partea statului

Asistenta financiara din partea statului este gestionata de patru agentii guvernamentale, fiecare pe zona ei de competenta. Disponibilitatea si nivelul ajutorului financiar sunt dictate de locatia geografica pe teritoriul Irlandei si conditionate de legile U.E. si irlandeze in materie.

IDA Ireland

IDA este principala agentie guvernamentala care are drept sarcina promovarea investitiilor straine directe in Irlanda si dezvoltarea bazei existente de companii straine. In portofoliul Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 21


IDA se regasesc 1240 de firme internationale, care au aproximativ 133.000 de salariati.

Ajutorul acordat de IDA este disponibil atat pentru activitati de productie cat si pentru servicii internationale. IDA poate oferi ajutor pentru noile industrii, sub forma de capital sau sub forma de bonusuri pentru crearea de locuri de munca. Investitiile in locatii de cercetare-dezvoltare si trainingul personalului beneficiaza de asemenea de ajutor, prin intermediul IDA.

Primele de capital au drept scop subventionarea cheltuielilor cu achizitionarea terenurilor, cladirilor sau constructiei de noi facilitati de productie. Nivelul maxim al acestor prime este stabilit prin regulile U.E. privind ajutorul de stat.

Subventiile pentru crearea de noi locuri de munca sunt cele mai raspandite forme de ajutor, mai ales pentru companiile de servicii internationale. Nivelul acestora difera in functie de locatia proiectului, nivelul investitiei, tipul de activitate desfasurata si nivelul de pregatire al angajatilor.

Prime pentru training. Companiile straine care opereaza in Irlanda pot beneficia de ajutor financiar pentru programe substantiale de training pentru angajati.Finantarea pentru activitatea de cercetare-dezvoltare imbraca doua forme, pentru companiie deja prezente in Irlanda

- finantare pentru fondarea sau upgrade-ul unor facilitati de cercetare-dezvoltare permanente ;

- suport pentru proiectele de cercetare-dezvoltare de un inalt risc sau de inalta calitate.Rata finantarii variaza in functie de nivelul proiectului de

cercetare-dezvoltare raportat la marimea companiei, impactul potential pe termen lung al proiectului si localizarea geografica.

Procesul de acordare a finantarii. Acest proces dureaza de obicei cateva saptamani, dar intregul proces al negocierii acordarii finantarii poate dura cateva luni, depinzand in cea mai mare masura de rapiditatea cu care firma solicitanta ofera informatiile solicitate de IDA.

Continutul planului de afaceri. Dupa o intalnire prealabila IDA cere prezentarea unui plan de afaceri, in cazul in care este interesata de respectivul proiect. Planul de afaceri ar trebui sa contina:



- informatii despre companie, inclusiv un scurt istoric, descrierea produselor si a pietelor, un comentariu pe marginea situatiei financiare a companiei si scurte cv-uri ale persoanelor din conducere;

- descrierea proiectului propus a fi localizat in Irlanda si motivele pentru alegerea Irlandei. Aceasta descriere ar trebui sa contina numarul de locuri de munca ce se urmareste a fi create, nivelul investitiei si impactul preconizat asupra economiei irlandeze;

- tipul de proprietate asupra proiectului ce se va realiza in Irlanda;

- previziuni financiare pentru urmatorii 5 ani si analiza ipotezelor care au condus la aceste previziuni.In urma analizei, IDA va cere clarificari asupra diferitelor

componente ale planului de afaceri, urmand apoi sa faca propuneri privind asistenta financiara. Urmeaza apoi negocierile privind nivelul ajutorului financiar, asupra nivelului si formei investitiei proprii a companiei in proiect si a altor probleme conexe.

In urma procesului intern de aprobare a proiectului, in cadrul IDA, se incheie un Acord de finantare intre IDA si compania solicitanta.

Shannon Development

Shannon Development este agentia guvernamentala responsabila pentru regiunea Shannon si initial a avut drept scop dezvoltarea aeroportului Shannon. In prezent, mandatul agentiei s-a diversificat, incluzand cresterea economica si dezvoltarea intregii regiuni.

Printre obiectivele Shannon Development se numara dezvoltarea regiunii ca o locatie internationala pentru servicii si activitati productive, sprijinirea industriei locale, promovarea turismului si dezvoltarea rurala.

Oferta de asistenta financiara a Shannon Development este similara cu cea a IDA.

Údarás na Gaeltachta

Údarás na Gaeltachta este agentia guvernamentala responsabila cu promovarea investitiilor in Gaeltacht, o regiune



rurala in vestul Irlandei, cu o populatie vorbitoare de limba irlandeza.

Agentia, care urmareste sa creasca numarul locurilor de munca si sa stimuleze activitatile economice in zona, acorda prioritate proiectelor orientate catre export si catre industriile care folosesc resursele naturale. Tipurile de subventii acordate sunt similare cu cele oferite de IDA, dar nivelul lor este cel mai ridicat din intreaga tara.

Enterprise Ireland

Enterprise Ireland este agentia guvernamentala a carei principala responsabilitate este sustinerea dezvoltarii industriei locale. Enterprise Ireland administreaza programe de ajutor financiar care sunt disponibile atat pentru firmele irlandeze, cat si pentru companiile straine care opereaza in Irlanda.

4.2.2. Asistenta financiara europeana

Companiile care opereaza in Irlanda pot apela la scheme de asistenta financiara administrate de la Bruxelles. Unul din principalele programe de finantare care se adreseaza companiilor este « Seventh Framework Programme for Research and Development – FP 7».

Enterprise Ireland este agentia guvernamentala responsabila cu sprijinul financiar si non-financiar al firmelor irlandeze participante la FP7, fie ele IMM-uri, universitati, institute de cercetare sau companii multinationale.

Sunt disponibile surse de finantare de pana la 50% din valoarea proiectelor, maximul grantului acordat fiind de 250.000 Euro. Conditia de eligibilitate este ca proiectul sa reuneasca firme, universitati sau institute de cercetare din cel putin doua state membre U.E.

De la inceputul programului FP7 in decembrie 2006, pana in octombrie 2009, companiile irlandeze au castigat proiecte ce au finantate cu suma totala de 152 milioane Euro.

In anul 2010, Irlanda s-a situat pe locul 6 in randul tarilor UE, din punctul de vedere al proiectelor finantate (3,3 milioane euro ) iar in anul 2011 a ocupat locul 4 cu 4,4 milioane euro finantari R&D.



4.2.3. Accesul la spatii pentru birouri si facilitati industriale

Companiile care doresc sa investeasca in Irlanda au mai multe variante in selectarea spatiilor pentru productie sau pentru birouri. IDA Irlanda, principala agentie guvernamentala pentru promovarea investitiilor straine, detine mai multe parcuri industriale dotate cu o serie de facilitati, care sunt ideale pentru proiecte noi, in cazul in care investitorii nu doresc sa construiasca propriile cladiri. IDA ofera si locatii unde investitorii isi pot construi singuri facilitatile industriale, conform necesitatilor lor.

Exista de asemenea si parcuri industriale detinute de companii private, care ofera si spatii industriale si cladiri pentru birouri. Aceste spatii sunt disponibile in principalele orase ale Irlandei si sunt potrivite atat pentru operatiuni de mica amploare, cat si pentru operatiuni de anvergura.

4.3. Moneda si regimul expatrierii valutei

Irlanda utilizeaza ca moneda nationala, incepand cu ianuarie 2002, Euro si se bucura de conditiile unui risc zero al ratei de schimb.

Nu exista restrictii la repatrierea castigurilor, capitalului sau dobanzilor, iar platile aferente repatrierii se pot efectua in orice moneda. De asemenea, nu sunt restrictii la intrarea capitalului in Irlanda. Rezidentii si non-rezidentii pot avea conturi in orice moneda, iar firmele irlandeze sunt libere sa deschida conturi bancare oriunde in afara Irlandei. Nu ezista limitari ale importurilor de capital in Irlanda.

4.4. Sistemul de taxe si impozite

Impozitarea veniturilor persoanelor fizice

Sistemul irlandez de impozitare a veniturilor persoanelor fizice este progresiv si se aplica la suma tuturor veniturilor din diferite surse. O persoana este eligibila pentru plata impozitelor pe veniturile castigate in Irlanda sau inafara acesteia daca este inclusa in categoaria rezidentilor permanenti. Un rezident strain care este angajat in Irlanda plateste numai impozitele pe veniturile castigate in Irlanda. O persoana este considerata Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 25


rezidenta daca locuieste mai mult de 183 de zile in Irlanda sau mai mult de 280 zile pe o perioada de doi ani.

Ratele de impozitare incepand cu 01 ianuarie 2012 (Universale Social Charge) sunt:

2%: pentru venituri de 10.036 Euro pe an ; 4%: Venituri de la 10.036 Euro pana la 16.016 Euro pe an; 7%: Venituri peste 16.016 Euro pe an .

Exceptii de la plata USC:

Veniturile anuale ce nu depasesc 10.036 Euro ; Pentru persoanele peste 70 de ani si ale caror venituri

anuale nu depasesc 10.036 Euro; Pentru persoanele detinatoare de carduri medicale

asiguratorii complete ; Ajutorul de maternitate.

Alte categorii supuse impozitarii:

Se impoziteaza cu 3% persoanele care obtin venituri din activitati independente si care depasesc 100.000 euro/an indiferent de varsta;

Daca sunt sub varsta de 70 de ani si nu detin un card medical complet rata de impozitare este de 10% iar daca sunt peste varsta de 70 de ani sau detin un card medical complet, rata de impozitare este de 7%.

De la 1 ianuarie 2013, pensionarii cu varsta de peste 70 de ani , vor fi impozitati cu USC de 7% pentru venituri anuale de peste 60. 000 euro.

Contributiile la asigurarile sociale sunt cunoscute in Irlanda ca PRSI – Pay Related Social Insurance platite de angajati si angajatori pe clase in functie de nivelul venitului.

Angajatii care castiga venituri de pana la 352 Euro pe saptamana sunt exceptati de la plata contributiilor PRSI si a celor la fondul de sanatate.

Persoanele liber-profesioniste care realizeaza venituri anuale de pana la 5.000 Euro sunt exceptate de la plata contributiei la fondul de sanatate, dar platesc o suma minima de 500 Euro la PRSI, incepand cu 01 ianuarie 2013.



Veniturile neincasate din activitati independente vor fi supuse platii PRSI, incepand cu 01 ianuarie 2013 iar veniturile neincasate provenind din chirii, dividende, investitii si depozite se vor impozita de la 01 ianuarie 2014.

Ajutorul de maternitate va fi impozabil incepand cu 01 iulie 2013.

Impozitarea castigurilor de capitalCastigurile de capital sunt impozitate cu o rata de 33%,

incepand cu miezul noptii de 05 decembrie 2012 iar pierderile de capital pot fi compensate cu castigurile de capital in anul curent sau pot fi reportate in anii urmatori.

Impozitarea persoanelor juridiceTaxa corporativa de 12,5% este platita de companiile care

realizeaza profit din activitatile comerciale (trading companies). Pentru companiile care desfasoara activitati necomerciale, impozitul pe profit este de 25%.

Pentru IMM-uri, ale caror venituri comerciale nu depasesc 253.948 Euro, impozitul pe profit este de 12,5%.

Accize Cu efect de la miezul noptii de 05 decembrie 2012,

accizele la o halba de bere/cidru vor creste cu 10 centi, la o masura standard de băuturi spirtoase cu 10 cenți și accizele pe o sticlă de 75 cl de vin cu 1 euro, cu pro-rata in crestere pentru alte produse alcoolice;

Cu efect de la miezul nopții de 05 decembrie 2012, prețul pentru 20 de țigări va crește cu 10 centi si cu 50 de centi per pachetul de 25 grame tutun;

Cresterea taxei pe carbon, de la 15 euro la 20 euro, cu aplicabilitate din 06 decembrie 2012 pentru benzina si motorina si de la 01 mai 2012, pentru gaze naturale si uleiuri minerale;

Cresterea taxei pe carbon pentru combustibilii solizi cu 10 euro/tona de la 01 mai 2013 si cu 20 euro/tona de la 01 mai 2014.



Taxa de inregistrare a vehiculelor (VRT) si impozitul auto vor creste de la 01 ianuarie 2013. www.revenue.ie

TVA- A crescut cota standard de TVA, de la 21% in anul 2011, la

23% cu aplicabilitate de la 01 ianuarie 2012;- Rata TVA pentru sectorul de incalzire se va reduce de la

21% la 13,5% incepand cu 01 martie 2012;- Rata aplicata pentru admiterea la ferme deschise, in

conformitate cu TVA-ul din turism (9% de la 1 iulie 2011), va fi de 9% incepand cu 01 ianuarie 2012 si se mentine in 2013;

- O cota scazuta de 13,5% de TVA se va aplica in continuare pentru serviciile ce folosesc forta de munca in regim intensiv;

- O cota de 0% se va aplica in continuare pentru medicamente si imbracamintea destinata copiilor

- O cota speciala de TVA de 4,8% se va aplica in continuare numai pentru vanzarile de animale vii si numai pentru comerciantii inregistrati in acest scop;

- Exceptari de la plata TVA sunt pentru activitatile din sfera educationala, sanatate si protectia copilului.

Evitarea dublei impuneri

Irlanda este semnatara unor acorduri in vigoare de evitare a dublei impuneri cu 50 de tari, inclusiv cu Romania.

4.5. Protectia mediului

Protectia mediului este unul din principalele obiective ale Guvernului irlandez. In afara valorii sale intrinseci si a contributiei la calitatea vietii, un mediu curat este un important factor economic. Este de asemenea importanta in dezvoltarea industriilor bazate pe resurse naturale si a turismului si in desfacerea pe pietele externe a unor produse si servicii de calitate.

Legislatia protectiei mediului este bazata pe Directivele U.E. si acopera probleme precum reglementarea in constructii, siguranta publica si eliberarea licentelor de control. Legislatia este implementata de catre autoritatile locale si de catre Red. Luiza Girleanu, Consilier Economic 28

http://www.revenue.ie/


Agentia de Protectie a Mediului. Agentia este un organism guvernamental responsabil cu monitorizarea si licentierea acelor activitati industriale considerate a avea un risc semnificativ de poluare a mediului.

In cazul in care o propunere de dezvoltare a unor activitati productive prezinta riscul poluarii, trebuie obtinuta o licenta integrata de la Agentia de Protectie a Mediului.

Activitatile care necesita o astfel de licenta sunt cele care genereaza deseuri toxice, emisii de substante toxice in atmosfera sau in apa, precum si cele care cauzeaza poluare fonica.

4.6. Drepturi de proprietate intelectuala

Irlanda este membra a Organizatiei Mondiale a Prorietatii Intelectuale si parte la Conventia Internationala pentru Protejarea Proprietatii Intelectuale. In iulie 2000, Presedinta Irlanda Mary McAleese a semnat legislatia in materie de prorietate intelectuala, aducand legislatia nationala in concordanta cu obligatiile asumate in cadrul OMC pentru acordul TRIPS. Legislatia a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2001 si a dat posibilitate Irlandei sa-si protejeze drepturile intelectuale in spatiul UE.

Legislatia prevede penalitati severe pentru partile civile, dar nu include sentinte minime pentru violarea drepturilor intelectuale.

Pirateria in domeniul fabricarii CD-urilor si a DVD-urilor constituie inca o problema. Industria in domeniu reclama ca pirateria in materie de DVD-uri este de aproape 1,5 ori mai mare decat cea legala, castigand circa 60 milioane Euro anual, in comparatie cu piata legala ale carei castiguri sunt de 115 milioane Euro anual (deci acitivitatea de contrafacere reprezinta aproape jumatate din cea legala).

In ceea ce privesc programele de software contrafacute, acestea cumuleaza aproape 37% din piata.

Detinerea de drepturi de proprietate intelectuala a devenit un fapt obisnuit in Irlanda, ca rezultat al reducerii impozitului pe profit pentru companii. Proprietatea intelectuala poate avea o valoare mare intr-o afacere, astfel incat poate influenta semnificativ efortul fiscal al unei companii internationale. Evaluarea corecta a finantarii, managementului si a locatiei



proprietatii intelectuale poate deseori conduce la beneficii fiscale semnificative pentru o astfel de companie.

Drepturile de protectie intelectuala sunt guvernate de o legislatie care asigura garantii posesorului. Tratamentul fiscal al proprietatii intelectuale depinde de natura drepturilor implicate si arata astfel:

- Cercetare stiintifica – Cheltuielile cu ‘activitati in domeniul stiintelor aplicate, in vederea extinderii cunoasterii’ sunt deductibile in anul in care s-au efectuat. Deducerea nu se aplica in cazul cercetarii din domeniile minier si petrolier.

- Patente – Cheltuielile cu obtinerea patentelor pot fi repartizate pe o perioada de 17 ani, in rate egale (mai putin de 17 ani daca durata patentului este mai mica).

- Know-how (industrial) – Cheltuielile sunt deductibile in intregime, in anul in care s-au produs. Deducerea nu se aplica in cazul in care know-how-ul apartine unei firme achizitionate sau este cumparat de la o terta firma.

- Software – Costurile se repartizeaza pe 8 ani (12,5% pe an) si sunt deductibile in cazul in care aplicatiile software sunt folosite in afaceri.

- Marcile de comert (Trademark) – Nu se deduc cheltuielile ocazionate de dezvoltarea sau achizitionarea de marci de comert.

- Copyright – Cheltuielile nu sunt deductibile.- Altele (inclusiv marci) – Nu se deduc costurile

ocazionate de cumpararea altor forme de proprietate intelectuala.

4.7. Licentierea

Companiile multinationale folosesc practica incheierii de acorduri de licentiere cu filialele lor din strainatate. Nivelul cheltuielilor cu obtinerea licentelor depinde de natura drepturilor de proprietate, atat pentru licentele exclusive cat si pentru cele neexclusive.

Aceste costuri sunt deductibile in cazul in care sunt necesare in activitatea firmei si daca nu depasesc anumite limite.



V. REGLEMENTARI COMERCIALE

Taxe vamale

Irlanda aplica sistemul taxelor vamale de import al UE, care se bazeaza pe Sistemul Armonizat de Clasificare a Marfurilor (SA).

Taxele vamale sunt percepute la importurile in Irlanda din tarile ne-membre UE. Odata platite in Irlanda, marfurile pot circula apoi liber in toate tarile membre UE, fara a se plati alte taxe vamale. Taxele vamale sunt calculate la valoarea in vama a marfurilor sau la valoarea de tranzactie.

Importuri temporareFacilitatile adecvate depozitarii bunurilor importate

temporar sunt in marile orase ale Irlandei – Dublin, Cork, Limerick, Waterford si Galway. Portul Dublin detine cel mai mare depozit, care asigura in acelasi timp si serviciile de ambalare, sortare, transport. Bunurile aflate in depozitele mentionate pot fi pastrate fara plata taxelor sau a altor impozite pana sunt destinate consumului, cu plata taxelor respective sau livrate altor tari de destinatie.

Cerinte de etichetare si marcareIn Irlanda, cu unele mici exceptii, nu exista cerinte

specifice de marcare cu tara de origine a bunurilor importate. Doar produselor alimentare li se aplica etichete inscriptionate cu tara de origine.

- importul, exportul sau tranzitul bunurilor non-irlandeze marcate cu etichete care pot crea confuzii cum ca produsul ar fi de origine irlandeza sunt interzise;

- falsul sau lispa marcarii, descrierii produsului sau alte indicatii inselatoare sunt interzise;

- nu ezista reguli pentru marcarea produselor ambalate si livrate pe mare. Practicile adecvate la incarcarea pe mare prevad ca pachetele sa fie marcate cu adresa destinatarului si numerotate, cu exceptia cazurilor in care pachetele pot fi identificate si fara a avea numar;

- produsele alimentare ambalate trebuie sa se conformeze cerintelor irlandeze de etichetare. Informatiile inscrise pe etichete trebuie sa contina date despre produs, inclusiv



ingredientele incluse, greutatea neta, termenul de valabilitate al produsului (cu mentionarea in urmatoarea ordine: data, luna, anul) si instructiuni de folosire acolo unde este cazul;

- cerintele de etichetare irlandeze sunt similare celor utilizate in spatiul UE, cu exceptia ca autoritatile irlandeze solicita ca la un produs realizat in spatiul comunitar, eticheta sa contina numele si adresa producatorului european, distribuitorului sau celui care ambaleaza produsul. Producatorii trebuie sa tina cont de faptul ca toate etichete necesita inscrierea in unitati metrice, iar limba in care sunt scrise este cea uitlizata de consumatorii irlandezi (engleza).

StandardeAutoritatea Nationala pentru Standarde (NSAI) este

organismul abilitat in Irlanda sa faciliteze emiterea de documente privind standardele voluntare utilizate de producatori si prestatori de servicii. NSAI asigura, de asemenea, servicii de certificare pe plan local sau international si servicii de metrologie. NSAI reprezinta interesele irlandeze in relatiile cu organismele similare europene si internationale, grupuri ce au ca tinta armonizarea standardelor si inlaturarea barierelor tehnice in calea comertului.

Ca membra a UE, Irlanda aplica standardele de produs si certificarea stabilita in plan comunitar.



VI. INFORMATII UTILE PENTRU OAMENII DE AFACERI

6.1. Informatii privind piata muncii in Irlanda

Incepand cu 20 iulie 2012 accesul lucratorilor romani pe piata irlandeza a fortei de munca a fost liberalizat prin eliminarea obligativitatii obtinerii unui permis de munca.

6.2. Informatii privind organizarea afacerilor

Companii cu raspundere limitata

Companiile private cu raspundere limitata reprezinta forma cea mai intalnita forma de organizare a afacerilor in Irlanda. Principalele caracteristici ale unei astfel de companii sunt ca raspunderea asociatilor este limitata la suma capitalului subscris si ca unele obligatii impuse companiilor publice cu raspundere limitata nu se aplica in cazul companiilor private.

Prevederi generale

Pentru a fi inregistrata ca o companie privata cu raspundere limitata societatea trebuie sa respecte urmatoarele conditii:

- Sa aiba un numar de asociati cuprins intre 1 si 50.- Sa restrictioneze dreptul asociatilor de a transfera actiuni.- Sa interzica subscriptia publica de actiuni.

O companie privata cu raspundere limitata trebuie sa curpinda in numele sau cuvantul « Limited » (prescurtat – Ltd.).



In Irlanda se aplica o taxa de capital de 1%, la fiecare emisiune de actiuni. Pentru fiecare transfer de actiuni se percepe o taxa de timbru de 1%.

Actionarul unic

Este cea mai simpla forma de organizare a afacerii, care implica putine formalitati legale si costuri mici, fiind preferata in cazul afacerilor de mica amploare. Datorita faptului ca afacerile sunt desfasurate direct de catre proprietar, acesta este raspunzator fata de obligatiile firmei sale si i se poate impune sa garanteze imprumuturile cu bunurile proprii. Totusi proprietarul are control managerial absolut si are acces direct la profituri.

Companii straine care desfasoara afaceri in Irlanda

Companiile straine isi pot desfasura afacerile in Irlanda fie prin intermediul unei filiale, fie prin deschidera unui birou comercial, in functie de amploarea operatiunilor.

Filialele firmelor straine care opereaza in Irlanda trebuie sa aiba o structura manageriala proprie. De asemenea, o filiala trebuie sa poate negocia contracte cu tertii si trebuie sa aiba un grad rezonabil de independenta financiara fata de compania mama.Pentru deschiderea unui birou comercial in Irlanda, firma straina trebuie sa depuna la Registrul Companilor copii dupa actele constitutive, lista cu membrii conducerii companiei si dovada existentei unei adrese permanente pentru biroul comercial.

Informatiile incluse pe documentele publice ale companiei

Toate firmele care desfasoara afaceri in Irlanda trebuie sa includa urmatoarele informatii in antetul scrisorilor si al altor documente de interes public:

- Numele complet al companiei- Locul si numarul de inregistrare al companiei- Numele directorilor si nationalitatea acestora, daca nu

sunt irlandezi.



6.3. Sarbatori legale, programul de lucru

- ziua Nationala, 17 martie (St. Patrick' s Day)- prima si a doua zi de Pasti- prima si a doua zi de Craciun, 25 si 26 decembrie- Ajunul Anului Nou, 31 decembrie si prima zi a anului, 1

ianuarie- Bank and Public Holidays in 2013: 3 iunie, 5 august, 28

octombrie.- In Irlanda, norma de lucru este de 39 de ore pe luna, 5 zile

pe saptamana. Orele de lucru sunt de la 9.00- 17,30, cu pauza de pranz intre 13.00-14.00. Orarul bancilor este: 10.00-16.00.

Majoritatea magazinelor cu vanzare cu amanuntul sunt deschise de la 9.00 la 18.00, lunea pana sambata, respectiv intre 12.00 si 18.00 duminicile si in zilele zilele publice si bancare.

Majoritatea supermarketurilor au program prelungit in anumite zile ale saptamanii (in Dublin este ziua de joi) pentru a da posibilitate consumatorilor de a achizitiona produse.

6.4. Informatii despre comportamentul in relatiile cu partenerii irlandezi

In general, relatiile care se doresc a fi stabilite cu partenerii irlandezi se bazeaza pe incredere si respect reciproc, care sunt extrem de apreciate de irlandezi. Principiile de curtoazie in afaceri, urmate de raspunsuri punctuale si prompte, alcatuiesc reteta unei afaceri de succes cu partenerii irlandezi. Odata castigata increderea in fata partenerului irlandez, acesta va deveni mai putin formal.

In privinta imbracamintii, se recomanda un stil conservator, caracterizat de costum la barbati si un stil de imbracaminte de birou pentru femei.

Intalnirile de afaceri trebuie stabilite intotdeauna inainte (programate din timp), irlandezii apreciind punctualitatea.

Datorita perioadei de vacanta din lunile iulie-august, majoritatea irlandezilor ar putea lipsi de la locurile de munca, asa incat este necesara stabilirea unei intalniri din timp. In



acelasi timp, va fi stabilita cu greu o intalnire in ziua de vineri dupa amiaza in perioada de vara.

6.5. Institutii ce pot furniza informatii economice si comerciale

Department of Jobs, Enterprise and Innovation 23 Kildare Street, Dublin 2.Tel: +353 1 631 21212 Fax: +353 1 631 2827 E-Mail: [email protected]

Department of Foreign Affairs and Trade 80, St.Stephen’s Green, Dublin 2 Tel: +353 1 408 2000 Website: www.dfa.ie

Department of Agriculture, Food food and the Marine

Agriculture House, Kildare St. Dublin 2. Tel: +353 01 607 2000E-mail: [email protected]

Department of Communications, Energy and Natural ResourcesHead office: 29 - 31 Adelaide Road, Dublin 2 Tel: +353-1-678 2000Customer Service Helpdesk: Tel: +353-1-678 2070; E-mail: [email protected] email: [email protected]

Department of Transport, Tourism and SportTransport House, 44 Kildare Street, Dublin 2. Tel: + 353 1 670 7444 E-mail: [email protected]

Companies Registration Office (CRO)14 Parnell House, Dublin 1. Tel: + 353 1 804 52 00E-mail: [email protected]


mailto:[email protected]







The Competition Authority14 Parnell House, Dublin 1. Tel: + 353 1 804 54 00E-mail: [email protected]

National Standards Authority of Ireland1 Swift Square, Northwood, SantryDublin 9, Ireland Tel: +353 1 807 3800 Fax: +353 1 807 3838 Email: [email protected]

Office of the Revenue CommissionersApollo House, Tara StreetDublin 2, IrelandTel: +353 1 633 06 00http://www.revenue.ieE-mail: [email protected]

Enterprise IrelandEast Point Business ParkDublin 3Tel: 00353-1-727 2000Web: www.enterprise-ireland.com

IDA IrelandWilton PlaceDublin 2Tel: 00353-1-6034000Fax: 00353-1-6034040E-mail: [email protected]: www.idaireland.com

IBEC (Irish Business and Employers Confederation)Confederation House84-86 Lower Baggot StreetDublin 2 Tel: 00353-1-6601011Fax: 00353-1-6381586Web: www.ibec.ie


http://www.ibec.ie/

http://www.idaireland.com/


http://www.enterprise-ireland.com/


http://www.revenue.ie/




Camere de comert:

Dublin Chamber of Commerce7 Clare StreetDublin 2Tel: 00353-1-6130800Fax: 00353-1-6766043E-mail: [email protected]: www.dubchamber.ie

Cork Chamber of CommerceFitzgerald HouseSummerhill NorthCorkTel: 00353-21-4509044Fax: 00353-21-4508568E-mail: [email protected]: www.corkchamber.ie

Limerick Chamber of Commerce96 O’Connell StLimerickTel: 00353-61-415180E-mail: [email protected]: www.limchamber.ie

Galway Chamber of Commerce and IndustryCommerce HouseMerchant’s RoadGalwayTel: 00353-91-563536Fax: 00353—91561963E-mail: [email protected]: www.galwaychamber.com

Sligo Chamber of Commerce and Industry16 Quay Street, SligoTel: 00353 071 916 12 74Fax:00353 071 916 09 12E-mail: [email protected]: www.sligochamber.com


http://www.sligochamber.com/


http://www.galwaychamber.com/


http://www.limchamber.ie/


http://www.corkchamber.ie/


http://www.dubchamber.ie/



6.6. Targuri si expozitii organizate in Irlanda in 2013Nr. crt.

Denumire targ/Locul de

desfasurare

Perioada/ Organizatorul local cu date de identificare

Grupe de produse care se pot expune

1. Futura Fair, RDS Dublin Irlanda

24-25 februarie 2013Organizator: Business Exhibitions LtdAdresa: 6 Sandyford Office Park, Foxrock, Dublin 18, IrelandTel: 00353-1-295 7418Fax: 00353-1-295 7417E-mail: [email protected]: www.futurafair.comPersoana de contact: Maureen Ledwith

- Imbracaminte pentru barbati, femei, copii

- Incaltaminte- Accesorii

2. Energy Show, RDS Dublin Irlanda

10-11 aprilie 2013Organizator: Business Exhibitions LtdAdresa: 6 Sandyford Office Park, Foxrock, Dublin 18, IrelandTel: 00353-1-295 7418Fax: 00353-1-295 7417E-mail: [email protected] [email protected]: www.energyshow.com www.seai.ie www.businessexhibitions.comPersoana de contact: Maureen Ledwith

- Tehnologii si echipamente in industria energetica

- Servicii (consultanta, audit, metrologie) in domeniul energetic

- Firme producatoare si utilizatoare a produselor energetice

3. Futura Fair, RDS Dublin Irlanda

24- 25 august 2013Organizator: Business Exhibitions LtdAdresa: 6 Sandyford Office Park, Foxrock, Dublin 18, IrelandTel: 00353-1-295 7418Fax: 00353-1-295 7417E-mail: [email protected]: www.futurafair.comPersoana de contact: Maureen Ledwith

- Imbracaminte pentru barbati, femei, copii

- Incaltaminte- Accesorii

4. The Furniture and Home Accesories Fair, RDS Dublin, Irlanda

6- 8 octombrie 2013Organizator: Irish Services Ltd.Adresa: 13 Rock Hill, Blackrock, Co. Dublin, IrelandTel.: 00353-1-288 8821Fax: 00353-1-288 3127E-mail: [email protected]: www.irishfurniturefair.comPersoana de contact: Elish Bull

- Mobilier din lemn- Mobilier metalic- Mobilier pentru

hoteluri si restaurante

- Obiecte de decoratiuni interioare din lemn, ceramica, metale

5. Shop Expo, RDS, Dublin, Irlanda

septembrie 2013Organizator: Expo ExhibitionsAdresa: 4th Floor, Building 2, The Courtyard, Carmenhall Road, Sandyford, Dublin 18, IrelandTel: 0053-1-295 8181Fax: 003533-1-295 8187E-mail: [email protected]: www.expo-events.comPersoana de contact: Caroline McGuinness

- Produse alimentare

- Bauturi alcoolice- Bauturi racoritoare- Produse si

accesorii pentru industria alimentara si de catering


http://www.expo-events.com/


http://www.irishfurniturefair.com/


http://www.futurafair.com/


http://www.businessexhibitions.com/

http://www.seai.ie/







6. Wood Machinery Exhibition, RDS Dublin, Irlanda

octombrie 2013Organizator: Irish Services Ltd.Adresa: 13 Rock Hill, Blackrock, Co. Dublin, IrelandTel.: 00353-1-288 8821Fax: 00353-1-288 3127E-mail: [email protected] Web: www.woodmachineryexhibition.com www.exibitionsireland.comPersoana de contact: David Skinner

- Mobila de bucatarie si feronerie

- Materiale de ambalare, paleti

- Utilaje de prelucrare lemn

- Produse laminate din lemn (parchet, frize etc)

- Importatori de lemn


http://www.exibitionsireland.com/

http://www.woodmachineryexhibition.com/


Date post:	13-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

1portaldecomert.ro/Files/17 Indrumar de afaceri Irlanda... · Web viewDupa trei ani consecutivi...

Documents