&.,.

=::'

FRAilK iltt0URf

TElIUSA)

AIIEETEI

Traducere din limba englezdgi note de Iulia Gorzo

ART

Tata qi mama ar fi trebuit sd rdmAnS.la New York, undes-au cunoscut, s-au cdsdtorit si unde m-am ndscut eu. Dars-au intors in Irlanda pe cAnd eu aveam patru ani, fratelemeu, Malachy, trei ani, gemenii, Oliver gi Eugene, abiaimpliniserh un an, iar sora mea, Margaret, era moartdgi-ngropatd.

CAnd imi aduc aminte de copildria mea, mS lntreb cumde am supraviefuit. A fost, desigur, o copildrie nefericitd -o copilSrie ferieitd abia dacd meritd pomenitd. Mai readecdt copild.ria nefericitd obignuiti este copildria irlandezdnefericitd, iar gi mai rea este copildria irlandezd catolicdnefericitd.

Peste tot, oamenii se laudd gi se pldng de neajunsurileprimilor ani din vielile lor, dar nimic nu se poate com-para cu versiunea irlandezd: sdricia; tatdl alcoolic, bleggi gur6-spart6; mama pioasi qi resemnatd, gemAnd lAngdfoc; preoli pompoqi; invSlitori brutali; englezii qi lucrurileinfiordtoare pe care le-am indurat din partea lor timp deopt sute de ani interminabili.

$i, mai presus de toate, eram uzi.In largul Oceanului Atlantic se adunau ploi grozave

care o luau incetigor in sus pe rdui Shannon, stabilindu-sedefinitiv in Limerick. Ploaia scdlda orasul de la Sbrbdtoa-rea Circumcizieil pAnd in ajun de Anui Nou. $i aducea o

1 Sdrbitoare creqtini in onoarea zilei in care Cristos a fost cir-cumcis, la opt zile dupd naqtere, pe 1- ianuarie.

FRANK McCoURT

cacofonie de tuse aspr6, de hArAieli brongice, de gAfdieliastmatice, de horcdieli ofticoase. Transforma nasurile infdntdni gi pldmdnii ln burefi imbibali cu bacterii. Se inso-

lea cu o intreagd panoplie de leacuri: ca s5.-!i mai treacdguturaiul, fierbeai ceapd in lapte innegrit cu piper; pentrucdile congestionate, preparai o pastd din urzici fierte cufdind, o inveleai intr-o cArpd gi o trdnteai aga, clocotitd,pe piept.

Din octombrie pAnS-n aprilie, zidurile din Limerick lu-ceau de umezealS. Hainele nu se uscau niciodatd: in man-tourile de tweed qi de lAnd se aciuau tot felul de forme deviafd, iar uneori lncolleau specii vegetale misterioase. inc6rciumi, aburii care ieseau din corpurile gi hainele jilaveerau inhalafi odatd cu fumul de ligara gi de pipd, ameste-cat cu emanafiile stdtute de bere neagrd gi whisky vdrsat

;i garnisit cu duhoarea de urind. care venea dinspre latri-nele unde o mullime de bdrba,ti dEdeau la boboci salariulpe o sdptdmdnd.

Ploaia ne mAna cdtre bisericd - addpostul si izvorulnostru de putere, singurul nostru loc uscat. La mesd, laimpdrtdganie, la novene, ne adunam in pAlcuri mari gi ude,alipind in ld.ldiala monotond a preotului, in timp ce abumlcare se indl{a iar din hainele noastre se imbina cu izuldulce de tdmAie, flori gi lumAndri.

Limerick a cdpdtat renumele de orag eviavios, cdnd noigtiam cd era doar de la ploaie.

Tatdl meu, Malachy McCourt, s-a ndscut la o fermd dinToome, comitatul Antrim. La fel ca gi taicS-sdu, a crescutde capul lui, certat cu englezii sau cu irlandezii sau gi cuunii, gi cu ceilalli. A luptat in vechea IRA si, pentru o faptdcomisd la disperare, s-a pomenit cdutat de lege, cu o recom-pensd pusd pe capul lui.

Cenupa Angelei

CAnd eram copil, md uitam latata, cu pdrul lui rdrit,cu dinlii stricafi, qi md intrebam de ce-ar da cineva banipe un cap ca ila. Cdnd aveam treisprezece ani, mama tateimi-a spus un secret: cAnd era pruncu!, bietul tat'to a fostscdpat in cap. A fost un accident, nu gi-a revenit niciodatddupd asta, gi trebuie sd. lii minte cd oamenii scdpali in cap

pot fi aga, mai ciudafi.Fiincd se pusese pre! pe capul in care fusese scdpat, a

trebuit sd fugd pe ascuns din Irlanda, urcAnd la bordulunui cargobot in Gaiway. La New York, cum Prohibilia era

in toi, a crezut cd murise qi cd ajunsese in iad pentru p6-

catele lui. Apoi a descoperit bodegile ilegale qi s-a bucurat.Dupd ce rdticise qi bduse prin America gi Anglia, tfiea

sd aibd tihni in amurgul vie,tii. S-a intors la Beifast, care

exploda ln jurul lui. Sa dea boalele-n casele voastre, zicea,

;i se intindea Ia vorbd cu doamnele din Andersontown. Eie

il ispiteau cu bundtdfi, dar el le refuza gi-gi bea ceaiul. Numai fuma qi nu mai punea gura pe alcool, aga cd la ce bun?

ii sun.se ceasul gi a murit la spitalul Royai Victoria.Mama me4 fostdAngela Sheehan, a crescut intr-o mahala

din Limerick cu mama ei, cei doi frali, Thomas gi Patrick,si sora ei, Agnes. Nu gi-a vdzut niciodatd tatdl, care fugise

in Australia cu cAteva sdpt[rndni inainte de naqterea ei.

Dupd o noapte de bdut porter in cArciumile din Lime-rick, taicd-siu vine impleticindu-se pe stradi, cdntAnd cAn-

tecul lui preferat:

Cine-aruncd, izmana Ia coana Murphy tn licoare?

Cunt. to{i td.ceau chitic, o zise gi mai tare.

Un porc de irlandez, da' stai cd'-l aranjezPe d,l de aruncd, izmana la Murphy tn licoare.

E intr-o formd de zile mari qi se gAndegte sd se joace pu-

lin cu micul Patrick, care are un an. Un prichindel adorabil.

FRANK McCOURT

il iubegte pe tdticu'. RAde cdnd il aruncd tdticu'in sus.Hop-aga, Paddy mic, hop-aga, hopa sus pe intuneric, intu-neric beznd, o, Cristoase, scapd copilul cAnd sdJ prindd qiPatrick, bietul micu!, aterizeazd,in cap, gAnguregte pu{in,scAncegte, amufeqte. Mamaia se opintegte jos din pat, greacu un prunc in burtd - maic5-mea. Cu chiu, cu vai reugegtes5.l ridice pe Patrick de la podea. Scoate un geamdt pre-lungpeste copil qi se infige in tataia. Iegi afard. Afard. Dacdte mai prind pe-aici fre gi numai un minut, md pun pe tinecu toporul, belivan z6lud, ce egti. Sb md batd Dumnezelr, osd atArn in gtreang din cauza ta. Ieqi afard.

Tataia se line tare pe pozifii, bdrbdteqte. E casa mea giam dreptul sd stau ln ea.

Ea se repede la el gi el se inmoaie in fafa acestui dervigrotitor, cu un copil betegit ln brafe gi unul sdndtos zbuciu-mAndu-i-se in burti. Iese impleticindu-se din casd, o ia pestradd gi nu se mai opregte pdn6-n Melbourne, Australia.

Micul Pat, unchiu-meu, nu gi-a revenit niciodatd com-plet dupi asta. A crescut cam incet la minte, cu un piciorhdis qi cu restul corpului cea. N-a invdlat niciodatb sd scriesau sd citeascd, dar Dumnezeul-ablagoslovit in alt fel. Lavdrsta de opt ani, cdnd a lnceput sd v6ndd ziare, gtia sdsocoteascd banii mai bine decdt insuqi ministrul de finanfe.Nimeni nu gtia de ce i se zicea Ab Sheehan, Abatele, dartot orasul il indrdgea

Pentru mama, necazurile au inceput in noaptea cAnds-a ndscut. Uite-o acolo pe mamaia, in pat, zvArcolindu-segi gdfhind de durerile facerii, rugdndu-se la Sfhntul GerardMajella, ocrotitorul gravidelor. Uite-o gi pe sora O'Halloran,moaga, imbrd.catd la lol festiv. E Ajunul Anului Nou qidoamna O'Halloran e nerdbditoare sd se nasci prunculmai repede, ca sd poatd pleca qi ea la petreceri gi distracfie.Nu te scremi gi dumneata, haide, screme-te, ii spune ea lui

10

Cenuga Angelei

mamaia. Doamne Isuse, Maica Domnului qi Sfinte Iosif,

dacd nu-i dai gi mata zor eu copilul 5sta, n-o sd se nascd

pdnd de Anul Nou gi atunci la ce m-am mai obosit sd-mipun rochie nouS? Las6-l pe Sfdntul Gerard Majella. Cu ce

sd-i fie un bdrbat de folos femeii intr-o cumpdnd ca asta,

chiar sfAnt sd fie? SfAntul Gerard Majella pe dracu'ghem.Mamaia igi reorienteazl. atunctrugdciunile cdtre Sfhnta

Ana, ocrotitoarea naqterilor dificile. Dar copilul nu wea sd

ias6. Roagd-te SfAntului Iuda, ocrotitorul cazurilor dispe-

rate, ii zice sora O'Halloran lui mamaia.

Sfrnte luda, ocrotitor al cazurilor disperate, ajutS-m6.

Sunt disperatS. Geme qi impinge gi uite cd apare capul

copilului, doar capul - maicS-mea -, 9i bate de miezul nop-

!ii, de Anul Nou. Limeriek explodeazd de chiote, claxoane,

sirene, fanfare, lume care strigd gi cdntn ,,La mulli ani".Shoutd auld acquaintance be forgotl qi in toate bisericileclopote beffindAngelus, gi sora O'Halloranpldngdnd pen-

tru rochia irosit6, copilul dla tot induntru e qi eu m-am 96-

tit toatd. Da' iegi odat6, copile, nu wei? Bunica se screme o

datitare gi copilul se pomeneqte in lume, o fetild drdgdlaqa

cu pdr negru, cArlionfat, gi ochi albaqtri, triqti.O, Dumnezeule mare, zice sora O'Halloran, copila asta

e labrdcana dintre ani, s-a niscut cu capul in anul nou 9icu curu' in dl' vechi sau o fi cu capul in anul vechi 9i cu

curu' in dl nou. Va trebui sd-i scrii papei, duduie, sd te ld-

mureascd in ce an s-a ndscut copilul6sta 9i eu o sd pun Ia

pdstrare rochia asta pentru la anul.Iar copila a fost bolezatd, Angela dupd Angelus care ves-

tise miezul noplii, noul an, clipa naqterii ei, 9i pentru cd

oricum era gi ea un ingeraq.

1 inceputul cAntecului tradilional de Anul Nou ,,AuId Lang

S;rne" (,,Vremurile de odinioari"), pe versuri de Robert Burns' Intraducere, ,,Se dem uitirii vechile cuno;tinfe"'

11

FBANK McCoURT

Iubegte-o ca-n pruncieDe-o fi bd,trd.nd,, cu chip slutCd, mamei ti duci dorulAbia cd,nd zace-n lut.

La gcoala SfAntul Vincenliu de Paul, Angela a invdfatsd citeascd, sd scrie qi sE socoteascd, iar Ia vArsta de noudani a pus in cui qcoala. A incercat sd munceascd., sd fiemenajerd, fat6-n casd, subretd cu bonelicd albd eare si des-chid6 ugile, dar nu-i iegea mica reverenld care se cerea, iarmaicd-sa i-a zis n-ai stofd de aga ceva. Faci umbrd pdmAn-tului zadarnic. De ce nu pleci tu in America, unde-i loc detoate zdddrniciile? igi pHtesc eu drumul.

Mama a ajuns la New York la fanc pentru prima Zi aRecunogtinlei din vremea Marii Crize. L-a cunoscut peMalachy la o petrecere gdzduitd de Dan MacAdorey qide nevastS-sa, Minnie, pe Classon Avenue din Brooklyn.Malachy a pldcut-o pe Angela, iar ea l-a pl6cut pe el. Elavea un aer de cAine bdtut, care i se trdgea de pe urma celortrei luni pe care tocmai le petrecuse in inchisoare pentrucd furase un camion. El gi prietenul lui, John McErlaine,crezuserd ce se zvonea la cArciumd, cd maqina era plindochi de conserve de fasole gi carne de porc. Nici unul din-tre ei nu ;tia sd conduc6, iar cAnd polilia avdzut camionulpoticnindu-se gi zdruncinAndu-se pe Myrtle Avenue, l-atras pe dreapta. Polilia a verificat camionul gi s-a intrebatde ce-ar fura cineva un camion plin nu cu fasoie gi carnede porc, ci cu nigte cutii de nasturi.

Cum pe Angela a cucerit-o mutra lui de cAine bdtut, iarMalachy se simlea singur dupi trei luni de inchisoare, eramusai sd se lase cu tremurat de genunchi.

Tremuratul de genunchi inseamnd actul in sine comisla perete, cu bdrbatul qi femeia ridic6ndu-se pe vArfurigi opintindu-se atAt de tare c5.le tremurd genunchii deemolia momentului.

T2

Cenuga Angelei

De la tremuratul de genunchi, Angela s-a pomenit intr-ositualie interesantS;i bineinleles cd i-au iegit vorbe. An-gela avea nigte verigoare, pe surorile MacNamara, Delia gi

Philomena, cdsdtorite una cu Jimmy Fortune din districtulMayo, cealaltd cu Tommy Flynn, chiar din Brooklyn.

Delia si Philomena erau niste femei voinice, pieptoaseqi aprige. Cand heceau mdndre pe strdzile din Brooklyn,fbpturile mai mdrunte se dddeau la o parte, pdtrunse de res-pdct. Surorile gtiau ce e bine gi gtiau ce e rdu gi orice indoialdputea fi risipitd de una, sfAntd, catolicd qi apostolicd bise-ric6. $tiau cd nu se cade ca Angela, femeie nem5ritat6, sd

fie intr-o situa{ie interesantd qi aveau de gAnd sd ia mdsuri.

$i au luat misuri. Cu Jimmy gi Tommy dupd ele, s-audus glon! la cArciuma de pe Atlantic Avenue unde Malachyputea fi gasit vinerea, zi de leafb atunci cAnd avea de lucrrr.Omul cu cArciuma, Joey Cacciamani, n-a vrut sd.le pri-measc6 pe surori, dar Philornena i-a spus cd dacd line sdrdm6nd cu nasul pe moacd gi cu uqa-n balamale, atunci sdle deschidd, cd veniserd sd facd lucrarea Domnului. Joey azis bine, bine, ce !i-e gi cu irlandezii dgtia. Frdlioare! Belelepeste belele.

Malachy, care stdtea la capdtul barului, s-a albit laf$d., azixnbit pierit cdtre pieptoase, le-a oferit de bdut. Z6mbetulie-a lSsat indiferente, iar oferta i-au. refuzat-o cu dispre!.

Nu gtim din ce neam din nordul Irlandei te-oi trage tu,a zis Delia.

Se zvonegte cd ai ceva prezbiterieni in familie, ceea ce

ar explica ce i-ai fficut verigoarei noastre, azis Philomena.Ei hai, ei hai, a zis Jimmy. Ce-i vina lui dac-o avea prez-

biterieni in familie?Tu sd taci, a zis Delia.Tommy n-a avut incotro gi le-a linut isonul. Ce i-ai frcut

tu bietei prapddite e o batjocurd pentru neamul irlandez siar trebui sd-!i fie ruqine.

13