of 1016
xm
"..*..-
y
\
*
2
.
.
w
.
.
*y
v .*?-'
**!
,
A'"'"
dftatf
v
? %
*
EDITURA ACADEMIEI
feEPUBLICyi
POPULARE ROMINE**'1
-:-.
-.s
yf
*
*..
.
V
s^V
"
c
!
V^i
y
nfir!
-t-
f,
_.
.
-
-
**
rf?^'
^^..
V_*
i
.
-:*..
/ v
V*>""
..-
*-*
^.'';
&r&
-'
Editia a fost intocmita de
'***^;
COLECTIVUL DE DREPT VECHI ROMlNESC^L1
s
condus de
**
xV\
^r-
'^v-
*/-'-#,-,-.
_-:
:':''
'-/"'
'r-,'7-*
-,'J*&-.
:"
"
.
-;':.
"~
::
"'""-""'--.'.;;'.
">.'.- .^g\'
,
.
v'T'-'-.
-
v^r
;
'
vvi:>-^"::-
-:
V.S:-_^-~
.4
V
-V.
;
.
.' .'?
#>14*..Tj-
->*t/1
fc
U
***W*J-.
-^r*^v
-y;.-
*rvr
i#
7-i
oa*
?^
u*
-
'
t\-
*-
*>
-
4^=r-
* ^^H,
^
IV
: :
'-.:'!?
a mm^K>-
l-
*L,
x^
*fr
!-*-.*>
5- -'.
i
'v_*~>=r>-vJ**-
%^.
_
im
.
'
*.
J
^
tv*
i-^^
,
-^
ttw^irtl
>
--V
".
"''--."- -c---
:
"'-,v"
:-
.
^
-
,
L
.
*:#i'
SffiSC
r./
"
.:;
t:
-X.^*.
'^
*v
"i?=l
abn
--> ^. _L.
',
-
..v-' :*fc
-i^s
~-'.
,
:
St. Stefanescu, Evolutia pro prietatii feudale in Tara Romineasca pinain secolul al XVII-lea, in Studii", an. XI (1958), nr. 1, p. 62. 2 P. P. Panaitescu, Dreptul de strdmutare al taranilor-in tarile romine (pina la mijlocul secolului al XVII-lea), in Studii si mater iale de istorie medie, yoL I, Buc, 1956, p. 102. 3 St. Stefanescu, Elemente 'comune de cwilizatie feudala in tarile romine si Rusia: Studii..^; an. XII
/
v
JTL
IP^~*;
:.
'
if
L
X
bataii in divan feudali 1 ).
pentru intimidarea
taranilor
care
chemau
in
judeeata pei""vf
."\
!&,'-.
Sr>:--"
"
:
-*v*
%^
-v **L
,
./.
1
taranilor impotriva aservirii feudale s-a manifestat, nu numai Rezistenta de'pe'mo^ie, ci si prin distrugerea actelor feudale de proprietate ), prinfuga atacuri impotriva boierilor 3 ) si manastirilor si mai ales prin ceea ce documenprin ridicarea satelor pentru slobozenie^, aceasta miscare sociala tele numesc caracteristica a rezistentei taranimii de la inceputul secolului al formafiind
^
"iil
*i*
^S^^^-*w*
f
Lupta ^aranilor pentru rascumpararea din ruminie si fuga de pe XVII-lea ). caracter atit de grav, incit Matei Basarab s-a vazut nevoit la mosie au luat un4
_(y.
^t,ahO.(ft
"
*'.
sa freeze o prescriptie eliberarea unor categorii de rumini 1633 sa inlesneasca urmarirea ruminilor fugari. Consacrind totusi dreptul feudamai scurta pentrusi
v
^-
.
^
,
-.*>
v
*-
^*
urmari pe taranii fugari timp de patru ani, masura luata de^Matei lilor dea poate fi caracterizata decit cao noua legare de glie a taranilor de Basarab nu feudale 5 ). Indreptarea legii" din 1652, desi se bazeaza pe dispope domeniileV.
.;--
iy
.v
:
V
"
?
^
_
>
' *
f-':.
.: ' . :
.--
;
dreptul bizantin, consfinlpeste si ea earacterul general al mterzicern zitii luate din stramutarii taranilor dependenti. si oraselor a fost frinata de nefasta dominatie otomaa Dezvolt'area tirgurilor stinjenit dezvoltarea intregii economii a T^rii Rominesti. Economia care a din aceasta perioada avea un aspect semi- agrar. Mul^i oraseni se ocupau seneasca timp cu agricultura, cu cresterea vitelor si cu mestesugunle. Boiern in acelasi posedau in orase pravalii proprii pentru desfacerea produselor manastirilesi
".-'
.
.
--/
V^:
w-^ tna***s
L
mestesugaresti, bucurindu-se in general de privilegu domnesti lor agricole si comertului lor. Se constata insa ca dezvoltarea fortelor pentru desfasurarea produc^ie'a continuat .tfc adinceasca procesul separarii mestesuffurilor d&"
^V.
.
^y**
< A-' i
83^ ^S
*.,A
-',
*
E
1
- 'I
agricultura. Desprinse din mestesugurile casnice, mestesugurile ^ muncii 6 ), care formeaza s-au diferentiat treptat, oglindind diviziunea sociala a marfuri" 7 ). Producind si pentru pia^a, baza generala a oricarei productii de producatori de marfuri, multi mestesugari din orase aveau adica devenind proprii sau isi desfaceau produsele in bazaruri, care constipravalii si magazii Vinzmd ei insisi produsele lor, uriii mestesugari erau tuiau piete permanente. timp producatori si negustori, ceea ce explica faptul caractenstic in acelasi' actele din secolul al XVII-lea nu fac deosebire intre negustori ca, in general,
t^:.\
AA~^
i**?
\
>^->
i)
i*v.
131 134 si 555).\
Veziacteledomnestidinl8mail622si22aug. 1625 "
(Doc. prw. ist. Rom., vol. IV, p.
""-w
Zs*~
ft
1
J
2
,^i
|
25 mai*lAT
y Sint concludente in acest sens actele domnesti din 15 27 aprilie 1615, 10 nov. U20 (ibidem, vol. I, p. 251^252; vol. II, p. 1613,vol.Ill, p..
:martie 1607,.
-
_. mnie lbi,..
RS
/'
84-85,m,T^.
.-^^
-
^^~" J
-Ll
^'^- *h
-vVfI L
_
* > -.v;
-
_"
-*L'
i"-L
^-
-
X-
'
/
'"
L
i?
r'i:
-*e> r
V
^
^~ yAn
**-
-
T
^
xLa'fr ^-rf>c;
x^T^fZ
' -
:vrt.
-2'J^
..>?
W?.*S
Vy**-4*C
:>^>::'
'
_ j"ft
--;.
.'"
HE
-\\
,
"GOB.
&
-
*f
J
-?**-
.-*.*
&r*_-
continutului pravilei, sx-sx gaseste numTcdor' dona eatast'huri, nu si Tart n" in inlesnxrea ce se face celux car^ ; ^iv^v- ,,j cec* mstitxcarea Sificarea in ceea ce priveste iudecatile" a loc sx foaxe se afla . sraba sa poata afla carea in ce va cauta de " atit de deosebxt a lost xntercalat tntre cele^ona catastihuri cu con^ut Desigur ca aceasta xntercalare a eu Dumnezeu".
m
^
.
m";
-
^!L ' j
>
;
&r
sgjm
.-X?c
f
jMj
sumarnl ,,Nomocanonului nrmarit sa separe si mai bine
*
A-
ra
categoru de dxspo^xx amestecate xn eele dona in catastihuri dupa natura lor. text, dar deosebite na Zii~u\2 din capitolele general al Nomocanonului fiecare In afara de acest sumar prqpriu, indicind g avele re sale -este precedat de un sumar legxx", propru societatii feudale de drept cuprinse in Indreptarea Normele supuse sx regxmul dxferentxal xn de dependenta a taranimii consacra situatia _ raport cu starile si treptele sociale. fata lep-ilor in
^
^
't-
\.^:i
h
i*
^^
\^**i
\.
.
;
tit-'
a
^^_*t
;/.7jf-
.
.
~/4
.J.
.^-
*#
rf.
'-
**
..."
'
-
3^^
h
V#^*.
rfW^i--
-.>-. -\
-_>^''.
'-'
J-y
-v~*-J_-fcj.
"111Zi.
3*
sr'
f
?
^^
a>^*S
*
>*
-
\-^
s*.
f-
V"r>-
>^f
->a-
**?"~
Vr i
.
/
-
v-
A vr*1-l
^BBr
:-v^
INTRODUCERE^ ;
15r&: -^^ r^
*
^V-
*
7^^^v:.
V
^
/
*.
numai cu amenda; numai daca amenda nu
f^^'
este achitata in;
termen
scurt.-;l;
;k
r
/
Ik
B5-
B6*~*r
I
V
-
ir.
v*
H5Av..
\
'
b
^
.
vinovatul este pedepsit eu moartea (gl. 243, zac 11) eel ce va sudui pe boierul la care slujeste este considerat ,,ea un suduitoriu de domnie" (gl. 50, zac. 1) tot asa, eel ce va lovi.pe cineva, fara. a-i produce vinatare sau singe", nu se considera ca. savirseste sudalma mare, fara numai de se va face spre un obraz ." (gl. 107, zac 19; cpr. zac. 1 si 12). In caz de rapire, daca ca acela mare victima raptului este ,, fata de mare boiaren", judecatorul ,,va certa mai mult de cum ar fi rapirea mai mica-' (gl. 159, zac. 25). V Dimpotriva, calitatea de om de rind atrage agravarea pedepsei. Astfel, in cazuri de rapire savirsita de rob sau naemit sau slugoiu*', in afara de pedeapsa capitala se prevede ca ,,inca-l vor si arde foe", pe rapitor (gl. 259, zac. 13). Exemple de acest fel sint numeroase. Pravila prevede pedepse asemanatoare pentru boieri si oamenii-"de jos numai in cazul unor anumite infractiuni deosebit de grave (injurii aduse domnului, juramint fals, preacurvie s. a.) si atunci cind pedeapsa prevazuta pentru infractiuhe este amenda (gl. 367, zac. 2), Sint insa si anumite infractiuni pentru care pravila prevede o pedeapsa mai aspra pentru boieri decit pentru oamenii de rind (ex. inalta tradare, gl. 367, zac* 6; proxenetism, gl. 367, zac 5). Tot asa, exceptional, pravila admite toleranta pentru ,,taranii grosi si prosti- ', in caz de ofense nechibzuite (gl. 364, zac. 3, 59) si pentru tigani, in caz de furturi marunte (gl. 346, zac. 22) ,,furtul de nevoie" savirsit ,,de mare saracie" si numai cit va minca si cit se va imbraca" v este iertatde pravila (gl. 348, zac. 6). Clerul se bucura de asemenea de 6 situatie privilegiata. Astfel, daca un cleric savirsea o ,,ucidere grabnica", era pedepsit numai cu surghiunuLpe viata la manastire (gl. 243, zac. 12) calugarirea vinovatului atrage micsorarea pedepsei, fund considerate ca o manifestare a pocaintei (gl. 369). Influenta spiritului religios se resimte in multe dintre incriminarile si pedepsele prevazute de pravila, de exemplu in incest, rapt si in genere, in infractiunile privind morala si familia. Se intilnesc discriminari bazate pe religie, atit in distribuirea pedepselor, cit si in materia probelor; Un alt aspect al inegalitatii in fata legii il constituie situatia femeii, care este considerata ca fiind inferioara barbatului, avind in vedere j,nepujinta si slabiciunea firii' (gl. 364) si faptul ea ^,iaste mai proasta" decit barbatul (gl. 211, zac. 6). Plecind de la aceasta conceptie retrograda, nu a fost greu uitorului sa recunoasca barbatului dreptul de a-si bate sotia, ehiar^ daca ar fi dat un inscris ce prevedea contrariul (gl. 185). Pravila recomanda intr-a-! devar bataia j,cu blindete, iar nu eu vrajmasie", dar se grabeste sa adauge ca bataia cu palma sau cu pumnul, ,,de o ar bate cit de mult si cit de de^'.'j nu se considera ca fiind cu vrajmasie (gl. 185, zac. 9). Sotul putea de asemenea ?a^si puna sotia in fiare si sa o inchida cum ar fi in temnita" in anumite cazuri (gl. 185, zac. 10), iar uneori sa o alunge si sa se desparta chiar fara judecata (gl. 187, zac. 1). In schimb, pentru consideratiile mai sus aratate, femeia era pedepsita mai usor in cazul savirsirii anumitor infractiuni. n cuprinsul pravilei se afla dispozitii ce tind sa apere productia. Numeroase glave asigura protectia productiei agrieole; sint reglementate, de pildS, parasirea si distrugerea culturilor, insusirea inventarului agricol, raspunderea pentru prin vatamarea animalelor s. a. in ceea ce Kmestesugarn, se micsorarea pedepsei pentru acela ce ,,va sti. .
t
-
A
"*"
t,
-
(
I-
\
^&
^
_
-
-: >;-.
m
N.
.iJ^.*
>?
;
^, >
;
_.
\rf
-V
A
-*-^-=-*
-*-
-
-^ >~
*
**
i.
-
*fE^W!
;
v
-5^-^sk *."rAM-
tf*C
/
.
...
;
^^Y '&J\.
'. .
'$:
s
*
_
:.-
x-*.>'
-
T J
4
*
1
+
Jf*A
v-t^:
'&:-$
.
'"
-5WI-..._,-
?,'
*r
\...-
h
:
.1^**lj&
j*&r
&
V^
\t. _
x
J
f
T
>!
^.*^y'7.-
V*'".-^ i^v^.-
>^>'-
-T^,_
s
-
.
.-^5^S'
_i\
i*'*
r-
**
w^*-.
n
. .
*\-- *l-
*_
^-_
t
-;
MRItr**-
-
1
-.
_^" .---r;;ii -*?- v...
3?^-*:*:.. :
*-**'*
3*441
*^.
V-:
;v*
*N^^T?
K
^r:
a^a
-^
:
"
V->'_*^.
*>
.
:,
i
r,^v'v * i
-
\r ^.f
,
h
:**r.
>^-
S:"**-
'*1 "
.j*
'
tj-.#-'
f
V
:?
\:-"
"^J.".
r
A* * * *.
,
/
16
INDREPTAREA LEGIIacela frumos
"N
c'a
si
scump1).
si'
atita sa-1 stie de bine, cit sasi
nu
se afle altulsi
asemeneV
lui"
(gl.
368, zac.
expiatiunea. Ele sint arbitrare, variate si severe pina la cruzime, nelipsind arderea in foe, turnarea plumbului topit in gura, sau pedeapsa mai rea ca moartea", adica executia precedata de tortura. De asemenea, pravila preyede pedeapsa mutilarii, care putea sa constea in scoaterea ochilor, taierea miinilor, a limbii
Pedepsele sint bazate pe razbunare
au ca scop intimidarea
:
m>
:
siIV'
a nasului.
!
VV-r
/
_
Recidivaarbitrare(gl.
si
reiterarea infractinnilor sint pedepsite uneori in forme cu totul7).y.".*
"^
was
346, zac. 6,
-
V*7
l
>
:
\
'"
Elemente de justitie primitiva apar des sub forma impunitatilor, in dreptul de corectie domestica, adulter, rapire viol s a9
'
L-
>^ Si^'-V
*
*:?..
>^
if-* ftVi^js'
j
,
*i
_**
U *" 7
- .
4
.
existente in foaia de titlu a, IndrepDin ,. Izvoarele pravilei reies e c ^ acea sta pravila este; o imbinare de rii reguli de drept canonic si de drept laicT Predoslovia nu clarifica indestulator izvoarele folosite, ci arata numai ca pravila cuprinde canoanele bisericesti si imparatesti, Mitropolitul ^tefan afirma: Am pus toate leacurile de fiece vina, impartite toate pre glave, pre lesne a le afla. De-acia am gindit am socotit si pentru pravila imparateasca, ca va fi si aceaia de treaba acestii si oblastii si micsoare tari, de toate vinile, cu catastihul ei deosebi, ca sa poata sa dea cite ceva ajutoriu si ea canoanelor sfintilor barbati, marturisind fi si u imparatesti au fost ,,lipite si dind raspuns mai tare si mai virtos". Pravilele.
^
chiar indicative
.
*
^^
'
*\
^
^
derv ^
cele bisericeti.
b-
T.ft
*
v
-:,
*^-_**
de
a fara a fi in sine o- lucrare originala, reprezinta o opera ,Jndreptarea codificare, receptata, complexa, care-si pastreaza yaloarea juridica silegii, 9
...
K\\
V^.
>
*i
j
.
.
',
CV *
L
*
*
.L'^
- X,T'
***,
.**.tei Sr*^*^
-*
~-
i
H
.V,;
^
u sustinut ca atit Cartea romineasca de invatatura" cit si Indreptarea S-a dar mai cu seama aceasta din urma, ar fi suferit influenta gindirii juridiee legii", franceze prin adeea ca unele paragrafe ar fi inspirate, daca nu chiar traduse, dupa lucrarea jurisconsultului francez Andre Tiraqueau, -membra al parlamentului din Paris. Acesta publicase in 1563, la Venetia, o lucrare despre cauzele apara de pedeapsa sau o micsoreaza (De poenis legum ac consuetudinum care Statutorum temperandis) 1 ). Longinescu 2 ) au dovedit ca legiuirea din Moldova, Dar cercetarile lui S. G. din Tara Romineasca, au ca izvor lucrarea juristului italian Prosper deci si cea care fusese cunoscuta in tarile romine, datorita in special relatiilof Farinaccius, astfel ca ideea unui contact intelectual cu gindirea juridica franceza cu Polonia, 3 este greu de admis ). Indreptarea legii" isi are izvoarele sale in dreptul bizantin si anume: Sintagma lui Matei Vlastare, Nomocanonul lui Manuil izvoare directe I)*
J
J
'-
,
-".t
:
."-
*:
-
**&?
-L.
V i_^Vfr
*t
*
t/
S4-J
* .h i-^. -I
+*
Tanbviceanu, Tratat de drept penal si procedura penald, ed. a Il-a, revazuja de Dongoroz s.a., vol. I, Buc, 1924, p. 214; C. Viforeanu, Discurs la deschiderea anului judeV catoresc* 1936y in Gurierul judicial, 1936, nr. 2, p. 50-51. ^ \ a40 izvoarele lor, vol. 1, Buc, 191^. 2) S. G.Longin scu, Legi vechi rominesti si 3 V Andrei. Radulescu, Influenta franceza asupra dreptului romin pina la 1864, eomusedin^a Academiei' Romine din 16 martie 1945, aparuta in extras in Bulnicare facuta in tetin de-la Section Historique'V t. XXVII, 1946, p. 7.i)
I.
.
\N_2*.
,
v/r
.
Ht
V
'
'
ttS
i-O'
J-
*.
-
1
*.-
f:
A
U
7:
'.
V^*-l"r
.-
Malaxos, Comentariul lui Alexis Aristen si Raspunsurile lui Anastase al Antiohiei .II.}. lzvoare indirecte, prin intermediul Carjii ro mines ti de invatatura": Nopto^ TscopYixo^ fLeges colonariae) si Pra^s et theoricae criminalis a lui Farinaefcius. I. -aj Predoslovia mitropolitului $tefan, fara a fi in totul originate, cuprinzind multe pasaje imprumutate si prelucrate dupa prefata cu care Matei Vlastare insotise lucrarea sa aparuta in 1335 sub titlul Sintagma alfabetica a tuturor lucrurilor care se cuprind in sfintele fi dumnezeeftile canoane 1 ), il apartine insainaltului chiriarh al bisericii Tarii Rommesti, in special amanuntele' asupra izvoarelor grecesti, precum si partea finals a predoslaviei, in care se arata iolosul si insemnatatga pravilei.
.
domnului
*
Zri.
" .I
Insa liturghiile, cum ati auzit mai sus, pot s& sue sufletul omului tocma da dadasuptul iadului la ceriu si de intunearec intru lumina de veaci. Aceastea auziti si in^eleage^i cu deadinsul, de la iubitoriul de oameni Dumnezeu, a cite bunatati se dastoinieesc oamenii pentru banii ceia ce dau la minile preotilor ca sa faca liturghii pentru dinsii. Iara preo^ii carii iau aceia bani ca sa slujasca liturghie, aceia nu se leneveasca sau sa faca uitare, ce cu dragoste si cu smerenie sa le faca, ca pentru cealea ce nu slujesc liturghie, vor sa dea seama in zioa de judecata ,~ catra neasupritoriul jude}, domnul nostru Isus Hristos,.
**i,.
o,
Ifir
Ca "i ceasul ce
sa
dau banii in minile
preotilor ca sa-i faca liturghie,
4I
.
S\*i
v
?
'
i
-
\
pentru mebidele sau cesturile cealea ce scoate popa la proscomidie, ce sint; si pentru mueri carele au bArbati eretici sau pAgIni, cAdea-li-sA-va sa duca prinoase?iff~*
*r
GLAVA
161.
.
*
Meridele sau cesturile sint in locul si in chipul celora ce due prescurile Simeon Soluin besearica si se fac impreunarea lor cu Hristos. D r ep t aceaia cftr facu neanuh pacate de fata si nu se parasesc de pacate, tre bul* sT nu le priim esti prescurile nicecum, nice ale u er ilor carele aubarbati eretici si pagini, macara de-ar fi credinc'i aa'^"i W pra'vosl'avnice, iara luminari de ceara gi * untdelemn cind aduc muerile acealea, tu priimeaste acealea intru nadeajdea de spasenia lor si fa p araclis si rugi pentru din,se]e le p orunceaste sa dea si milostenie. Iara HiturghJej^ tru dinsele sa nu faci, nice meride nice ilor tami sa le pricestuegti^fara humai la sfirsenia yietinc^cindvor .mur i g atunce sa faca maslo si alte sluib e. Iara in vreamea vie^ii lor sS le dai numai aghiasma si anaf ora. Inca 'i aceastea pe vremi sa le ia ca sa se marturiseasca lucrul ca sint credincioase si iau
*
P
m
l
I.-
*
^
;
^
.
V*
r
.
'A
^T*--
^JKT^H
T
5-
"
m.j.
l^#*i
DARURI, PACATE, SLUJBE, RITURI
1,
.
(gl.
137-171)"
169
acealea pentru nadeajdea i sfin^ia spaseniei lor, i mai mult ca sa nu caza intru neparasirea pacatului, cace ca intorc pe dinsele de intru sfintie i de in cream$a,,ca apvi sa uu cumva sa mearga de tot peire, sa se pagineasca, sa- leapede leagea.
m
PENTRU CE LUCRU DUPA MOARTEA OMULUI FAC POMEANE A TREIA ZI 1 A NOA ZI 1 PATRUZECILE, 1 ClND TRERUE SI SE OPREATE SA NU SE FACA.
GLAVACirid
162.
*
slobozie suf letul doao p\}e $i imbla cu ^Cuviosul ,i de ingerul aicea jos pre lume, unde-i iaste voia. De-acia suf letul, de multa Dumnezeu dragoste a trupului cace s-au daspartit de dinsul, unele ofi mearge la purtator Alecasa aceaia ce au fost intru via^a lui> iara altele ori la mormint, unde-i xandru. iaste ingrupat trupul; iara imbunatatitul i dreptul suflet mearge in ^ locurile unde avea obieeaiu da se ruga pentru spasenie-s si face doao zile pre pamint, i ftra a treia zi rnearge ing erul cu dinsUL adeca cu acela suflet la ceriu si sta naintea groaznecului scaun si se inchina naintea lui Dumnezeu. Pentr-aceaia se face a treia zi liturghie si pomana pentru -eel mort. Iar deaca se^fofifriT^ hij Dumnezeu, cu porunca lui Dumnezeu mearge cu ingerul de-i arata bogate laca^ure frumoase ale sfin^ilor i;' '
moare omul, atunce are
.dreptilor carii
'
au facut voia lui Dumnezeu pre lume aceastea toate le yeade suf letul atunce, i ara a naa zi mqjirffff' JJLJj inp.hinS lui Dumnezeu; pentr-aceaia sa fac liturghii' si pomeane a noa zi. De-acia iara-lia ingerul i treace de-i arata raiul si toata munca i ceale de dadasupt i toate muncile pina in 40 de zile. ^i iara mearge dupa 40 de zile da se inchina lui Dumnezeu; pentr-aceaia se fa$ liturghii si pomeane in 40 da zile. De-acia atunce, dupa lucrure cum au facut, dau-i loc da se odihnea^te pina va veni Hristos sa judece lumea, sa dea sau sa plateasca fiecaruia v -. dupa lucrurile lui. / Iar^j^^or^ean^ ti}i cind sa opresc a nu sa face; intii la ceale 2 zile iji sapt&mina cea de intii a gfintului $i marelui post, in saptamina cea mare, in saptamina de dup& pasti si in duminicile piatidesetnilii i pre la praznicile ceale mari pomeane iar nu e fac, adeca colive i;
^
"".-
'
-
'
fa- v Hgradeanul.Niehifor*
r*
'
carele se fac pentru morti. Iara de-acia preste an se ppmenesc ere^tinii cind li-e voia. Iara a se pomeni in taina cei morti la sfintulCThi
Ee
x
'
*
)
.
;
i
pomeanic, de aceaia nu'se opresc nice in zioa de pasti.
^
'
pentru sufletele dreftjlor 1 ale pacato$ilor, unde se aflA pInA In zioa de astAzi.'
**^
.
:
..
GLAVA
163.
Niminea de aceasta n-au spus prea amaruntul" :
si
adevarat
de intru dumnezeestile cuvinte ale biruitoriului nostru domn " :
J'K-
-
DESPARTIREA CASNIGILOR,
- GAUZE
(gl.
179-188)
179
Desparte-se muiarea de barbat cind va face muiarea niscare mete- Zac. suguri sa se poata freca sa i" se vearse saminta, ca sa se poata stimpara de pohta, ce se zice mestesug de lemn sau de hier sau de sticla sau de pinza sau cu fieee lucru ales de aceaia treaba, pentru ca, cum de-ar fi, aceaia iaste tocma ca si sodomia. "Nu se va desparti barbatul de fameae sau fameaia de barbat, cind Zac. vor face varsare de saminta singuri cu mina lor. Cind se despart casnicii pentru aceaste vini, ce scrie mai sus, atunce Zac. se socotea$te sa fie pina la o vreame, iara nu de totului tot.-
5,
6,
-
7.
-
ClND SE VA DESPAR'Jfl BARBATUL DE MUIARE-SI SAU MUIAREA DE BARBAT PENTRU ERES, DE VA FI UNTIL DE EI ERETIC.
GLAVA
182.
.G
-
Pentru eresurile barbatului poate muiarea sa-$ desparta barbatul nu numai cu besearica, ce si ea singura, fara de voia nemanui, poate sa se desparta de dinsul i mai virtos de o va fi el ispitit, sau de o va fi silit sa ointoarca daspre credin^a ei cea buna a pravoslaviei spre eresurile lui. Nu se poate socoti den doaa lucruri unul, oare carele va fi mai rau, eresurile au preacurviia de vreame ce o parte are voe sa se desparta cu besearica. Ca deaca vreame celalalt obraz au f acirfr preacurvie, acmu nu poate obrazul cela ce-au facut preacurviia sa zica ceiialalte sotii a lui cum iaste eretic ce se vor potrivi una cu alta ce sa zice, eresurile cu preacurviia. Drept aceaia se vor tocmi sa fie una pentru alta si sa nu se desparta. Iara deaca vreame ce partea cea cu eresuri, de nu se va pocai de tot i cu totul si sa paraseasca eresele, atunce nu se vor erta, ce sa vor desparti si pentru eres si pentru preacurvie. Cela ce-s va desparti muiarea pentru cace iaste eretica acela nu poate sa-i opreasca si zeastrele, cum are voe sa le opreasca cind o va " gasi preacurvind. Cind se va timpla barbat cu fameae sa fie amindoi eretici, iara unul de dinsii se va intoarce spre pravoslavie i spre dreapta credin^a cre^tineasca, iara celalalt obraz sa ramie tot eretic, atunce partea cea crestina poate sa se impreune cu alt obraz crestin i nunta cea dentii sa se dezleage. Iara de sa va intoarce spre credinta un obraz $i dup-aceaia curind se va intoarce i celalalt, atunce nunta acelora nu se va dezlega, ce iara va raminea, de vor fi tot impreuna cum au fost. Iara cind va treace dup-aceaia citava vreame si de-acia dup-aceaia de sa va intoarce si cela obraz al doile spre cretinatate i- va ceare sotul sa lacuiasca cu dins, atunce judecatoriul trebue sa socoteasca acest lucru foarte bine, pentru cace ca acesta lucru poate sa fie in multe chipuri. Dentii, poate-se prileji sa fie i intr-acesta chip, ce sa zice deaca se va intoarce barbatul spe credinta cea adevarata mai apoi, dupa multa vreame, se va intoarce i muiarea si va gasibarbatulu-siinsurat, luat muiare crestina, iara aceaia, ca o muiare ce au fost dentii, va vrea sa-i ia barbatul; atunce trebue sa socoteasca judecatoriul, de sa va gasi ca s-au cununat barbatul; 3
Zac. 1.
Zac. 2.
;
?
?
Zac. 3.
-
*.
Zac. 4.
Zac.
5.
Zac.
6.
;
:
-
tJ
12*
V
180
1NDREPTAREA LEGII
Zac.I
7.
*
'
Zac.
8*
-
^aptea spita de singe oprita iaste de tot sa nu se faca, pentru ca nu lasa pravila sa ia nestine muiare pre fata al doilea var al sau, ca mai nainte, in vrernea cea da de mult, da vrea intreba rnai nainte, pina nu se facea nunta, ei nu-1 lasa sa se faca, ce numai-1 opriia, iara de apuca sa se faca nunta, atunce-i canonia $i asa-i lasa, i nice o aparare de la besearica nu avea atunce. Leagea. Pentru ca graiaste pravila: nu poate nestine sa ia muiare pre fata a doilea var al lui sau ai doaole vara a lui, cace ca-i iaste ngpoata. Dece, de facea cineva nunta cu aceasta pre ascuns, atunce-i canoniia. Adusera aminte de acesta lucru la saborul sfint al sfintului si a toata Cauta de vezi raspuns patri- lumea patriarh chir Luca, si de atunce tocmi si porunci acel sfint patriarh cu saborul ca sa nu se mai faca acea nunta fara de leage, ce sa zice de ar$esc. singe, a saptea spita. Deci da te va intreba cineva, sa nu cumva sa lasi sa se faca iara de sa va face, dasparti-o de tot. ^i preotul carele va bla~ goslovi acea nunta sa-i iai darul preotiei lui de tot. Iara de-1 vor fi inselat cu viclenie si n-au stiut, atunce nu-i lua darul, ce-1 canoneaste cum se cade, deaca vrearne ce 1-au inselat. Iara citi au tocmit da se-au facut acea nunta fara de leage, afuriseaste-i. Manuil PorAdevarat-au aceasta judecata patriersasca si porunca imparatului, firoghenitul chir Manuil Porfiroghenitul. Pentr-aceaia n-au lasat pre nimenea sa ia tmparat. muiare pre fata al doilea var al lui pentru caci ca-i iaste nepoata, cum_.
A
i
v>
;
-
k
i
amVezi i alt ras-
zis.
punsLl
patriar-
sesc.
patriarhul Alexie cu saborul au poruncit de aceasta ca sa nu se faca, si scrise si carte in anii 6546. Pentru ca cumu-i friul la cal, asa iaste si pravila la noi cre^tinii, ce trebue sa o pazim bine, sa facem cum graiaste si cum porunceaste;
Asijderea
si
:
;
PIEDICI LA C&SATORIE $1 SANCTIUNI
(gl.
189-212)
189
PENTRU A OPTA SPIT A DE StNGE, CA SA SE FACA, ADECA SA SE IMPREUNE LA A OPTA SPITA, DEACA VA AJUNGE.
GLAVA*
192.citi
t
*
^
opta spita de singe se numara tata-mieu chiama, macar de-ar f i si multe nasteri. Adeca doao spite se nascu si pe irate-mieu, nascut pre mine si iaste o nastere, adeca o spita au socotesc. Adeca tata-mieu spite. Cite nasteri nasc, atita spite se si fac doao tata-mieu si eu. si-i e o nastere; iata ca e o spita: au nascut pre 'mine, cu tata-mieu. eu am nascut pre fiiu-mieu, iata acuma doao spite De-acia nasteri si nascut pre nepotu-mieu, iata acum nascute 6 Fiiu-mieu au strenepotu-mieu ; iata patru nasteri si spite. Nepotu-mieu au nascut pre 3 ;' patru spite. ,. dmsul nascu pe frate-mieu, a doa nastere si iaste catra Iara tata-mieu doao. De-acia trate-mieu iar catra mine, frate-sau, alta spita fac ^o spita, chiama nepotu-mieu; de-acia catra tata-sau, adeca nascu" fiiu carele sa a treia spita mieu, iaste o spita, iara catra mine, unchiu-sau fratele mea carea m-am nascut una, a fratim-mieu 2 si a nepotuadeca nasterea nastere cu nepotumieu 3. De-acia nascui si eu fiiu si iata ca iaste a patra premare al lui, ca fiiu-mieu catra nepotu-mieu, adeca varul mieu cace
A
asa: tatal
copii de-ara face, toti Mathei.
;
.
.
.
^
;
patru spite. # m e * * nascu fiiu, sint trei >De-acia iara nepotu-mieu, feciorul fratine-mieu, spite, iara frate-mieu,i ara catra mine patru nasteri si patru nasteri catra al doilea var al lui, sase. catra fiiu-mieu cinci spite, iara catra nepotu-mieu, catra nepotul fratini-mieu nascu o fata, carea iaste V- De-acia iara iara catra inu-mieu frate-mieu a patra spita, iara catra mine a cincea, nepotu-mieu sapte, iara catra strenepotu-mieu, al treile sase, iara catra ,1 .; ,ru, n t Si s| i ar-easta spita a opta neaparat., ? numara ceale barbatesti, asa Cauta stiti ca la spitele nuntelor, cum se Sa Iara nxx iaste peritru ca de intr-un tata se-au nascut. si ceale 'mueresti, socoteaste zice, ceale barbaunii ce nu stiu, ca intr-alt chip se cum zic socoteaste ceale chip ceale mueresti, ce pravila pune de testi si intr-alt desparteala de barbatesc mueresti ca si ceale barbatesti si nu e nici o pre Mania si-sjmt muer'esc. Cace c a loan naste ne Dimitrie si pina la Maria a doa spita, si cop^TTor patru. ^i merg spitele Dimitrie cu soru-sa impreunarea nuntei pina vin la opt. De -acia tocma at.nnce-s vin la pre rindsint.-
j
aicea.
ca
si
cum am
aratat
si
am
zis
mai
sus.
f
PENTRU RUDENIA DASPRE CUSCRIE, CAREA IASTE DE DOAA NEAMURE.
GLAVAf
193.
Spitele de singe la socoteala sint lesnezis'
si
iata ca pre obiceaiu le-am' v
mai
sus.
.
Iara spitele carele-ssocotealale
de cuscrie sint anevoe"
si
mai cu paza
.
.
si
mai cu MatheL
vom
zice.
;
k
190
INDREPTAREA LEGII-
!
'
Zri.
v!
Drept aceaia trebue sa socotim bine ca sa nu facem faradeleage, sa meargem in iad sa ne muncim, sa avem greotate de Hristos Dumnezeul nostru la zioa de judecata, adeca munca in veaci. Pentru ca nunta far'de leage aceaia nu iaste nice se chiama nunta, numai ce sa chiama amestecare de singe, i de nu se vor pocai sa se iarte, ei sint ai muncii si ai focului de veaci. Iara pre popa carele va blagoslovi acea nunta fara de leage, de va fi tiut nunta ca au fost fara de leage $i o ati blagoslovit, aceluia pravila-i ia darul popiei, iara de nu va hi stiut, numai ce sa canoneaste. i citi au tocmit da se-au facut acea nunta fara de leage, pre aceia afuriseaste-i pina vor face nevoin^a i tocmire sa se dasparta atunce vor lua canon si ertaciune. ^ Alta, cite pravila iarta, acealea sa si facem, iara de cite nu iarta, sa ne ferim sa nu le facem, ca apoi vom mearge in iad de ne vom munci. Iara dascalii cei da demult ei. erta pina in sapte spite, iar cei mai tineri, adeca mai de incoace, ei erta si la a sasea, iar la a saptea aparara ceale ase pentru Gace nu au mestecare, iara la sapte cace au amestecare. i ia sa acultati: pravila apara pre un barbat a lua pre muma si pre fata, nice pre moasa si pre nepoata, nice pre moasa si pre a doa nepoata, nice pre moasa si a treia nepoata, nice doao surori nu iau pre unul, nice pre matusa adevarata si pre nepoata, nice pre matusa mare i pre nepoata, nice pre matusa mica i pre nepoata, nice pre doaa surori, nice pre doaa veare premari, nice pre doaa a doaole veare un barbat nu le poate lua pre acestea, pentru ca nu sint apte spite, cum socotesc unii, ce sint numai socoteaste. 6, pentru ca barbatul si muiarea sint un trup si o spita se De acesta lucru se-au intrebat in zilele Nicolii patriarhul i se opri de dinsul cu saborul, si se facu si porunca imparateasca cum sa nu se faca aceaia nunta; pentru ca cite nunte se fac daspre cuscrie si se tocmesc;x
Semneaza
sa
(
Vezi.
saptea spita, acealea se iarta. Pentru ca iaste sau o fire, sau o punere insa firea iaste un om, iara punerea iaste, cum am zice, un om cu fameaia lui ce e pre leage, carea se-au alaturat intru impreunarea trupeasca, cum graia^te scriptura: si vor fi amindoi un trup. Dece cind iaste rudenia da pre singe si de un neam, acela om adevarat se chiama unul, iara cind iaste daspre cuscrie, adeca de doaa neamure, atunce iaste unul lipsa, si aceasta nu iaste aseamene ca daspre singe. Pentr-aceaia si spita carea lasa de in ceale opt, apoi cu o spita mai jos face nunta, si se face in sapte spite. i acel barbat ia pre fata ai doaole veare a mueriei lui.la a;
PENTRU NUMELE UNCHIULUI, CUM SE IMP ARTE SI SE GRAlASTE IN TREI CHIPURE, SI PENTRU TREI NEAMURE.
GLAVA
194.
'
Unchiu adevarat se chiama fratele tatine-mieu sau al mini-mea. Iara unchiu mare se chiama fratele mosu-mieu sau al moasa-mea. Iara unchiu mic se chiama varul premare al tatini-mieu sau al
mini-mea.
>
V
PIEDICI LA CASATORIE
?I
&ANCTIUNI
(gl.
189-212)
191
Dece acel frate al tatini-mieu iaste catra mine a treia spita, iara fratele mosu-mieu sau al moase-mea iaste-mi a patra spita, iara varul premare al tatini-mieu sau al mini-mea iaste catra mine a cincea spita.*
Tatal si feciorul pre muma si pre fata nu iau, nice pre moasa si pre nepoata, nice pre moasa si pre a doa nepoata, nice pre moasa si pe a treia nepoata, nice pot lua pre matusa si pre nepoata, nice pre matusa mare si pe nepoata, nice pre doaa veare premari. Iara tatal si fiiul iau pre matusa mica si pre nepoata, iara pre doaa a doaole veare nu iau. Dara pentru ce am dat slobozie, tatal si feciorul sa ia pre matusa tntrebare. mica si pre nepoata, iara pe doao a doalea veare a se lua am oprit? Cace ca tatal si fiiul matusai ceii mici si nepoatei carea ar lua, ei au Respundere cind ar loc tatal si feciorul sa se chiame tatal tata si feciorul fecior, iara lua pre doao a doaolea veare, atunce se facu in loc de tata si de fiiu, amindoi gineri. Drept aceaia nu lasa pravila sa se faca sau sa fie pentru ca numele tatalui si al fiiului nu se ameasteca la numele matusii mici .doao a doolea veare; si a nepoatei, cum mai sus am zis, ce numai la ceale nu se face pentru si la fiece nunta ce sa ameasteca numele, nunta aceaiaca e fara de leage.
La matusa mica si la nepoata de va lua tatal pre matusa si feciorul pe nepoata, atunce poate fi, iara de va lua tatal pre nepoata, atunce feciorul pe matusa nu poate sa o ia, ca sa nu se ameastece numele, sa sefaca tatal fiiusi fiiul
tata.
'"
.
Nice mosul si nepotul nu pot sa ia pre moasa si pre nepoata, nice pre muma si pre fata, nice pre moasa si pre a doa nepoata, nice pre doao surori, nice pre matusa cea adevarata si pre nepoata. Iara mosul si nepotul iau pre matusa cea mare si pre nepoata, iau si pre matusa mica si pre nepoata. Mosul si nepotul nu iau pre doao veare premari, nice mosul si al
nepot nu le iau, ca sa se socoteasca si ei amindoi gineri. Mosul si al doilea nepot iau pre moasa si pre a doa nepoata, iau si pre matusa cea adevarata si pre nepoata. Doi frati nu iau pre doao surori, nice pre doao veare premari. Doi frati iau pre matusa mica si pre nepoata, iau slpre doao a doaleadoilea-
veare.
Doinice pre
frati
presi
muma
moasa
pre fata nu iau, nice pre moasa si pre nepoata, pre a doa nepoata, nice pre matusa mare si presi
-
*
nepoata.
Unchiul si nepotul iau pre matusa si pre nepoata. Adevarat, cind va lua unchiul pre matusa si nepotul pre nepoata, aceasta iaste ertat matusa a fi, iara de sa va timpla 'sa 'ia unchiul pre nepoata, nepotul pre nu poate sa o ia, pentru ca se ameasteca numele si sa face, unchiul nepot si nepotul unchiu. Ca graiaste marele Vasilie ca, cite ameasteca numele intru spite, Marele1
Vasi-
acealea, zice,i Si
chiama faradeleage. unchiul si nepotul iau pre doao veare premari. doi veri premari iau pre doao veare premari.sa
lie.
/'
i*'
;r
192
1NDRKPTAREA LEG IIi
SA ZICEMTreica alt
1
PENTRU TREI NEAMURI.
neamure
neam
iaste iar aceasta cuscrie carea se face da trei neamuri sint eu, i altul muiarea mea si frate-sau, si altul muiareav
a fratelui muerii meale.fratelui muerii meale..
Dece de va muri muiarea mea, atunce pot
sa iau pre sora a
muern
Iara pre muiarea a fratelui muerii meale, de va sa o iau, ce numai frate-mieu o va lua muiare.
mun
el,
eu nu pot
De voiu avea strenepot
si
Va muri, atunce pre muiareasi
lui
nu mi-o
da pravila sa o iau muiare. Frate-mieu de va avea strenepota
va muri, iau eu pre acea muiaresi
strenepotului fratelui mieu. De va muri barbatul mastehaiei
si
de va muri
strenepoata-sa, preei.
barbatul
nu poate sa-1 ia. De va muri muiarea mea, iau pre muiarea unchiului
...
r
i
Iau si pe strenepoata a fratelui muerii meale. Luat'-am dupa soru-mea ginere, adeca cumnat mie, si voiu lua pre muiarea fratelui cumnatu-mieu, adeca pre cumnata cumnatului. muri frateIara barbatul featei meale lua nevasta dupa frate-sau, si o iau neaparat. sau pre muiarea lui eu nu pot sa o iau, numai pre sora ei daspre muiare, 'Doi frati sa aiba unul frate daspe muiare si altul sora aceia sa iau la nunta neaparat. graiaste: sa ia Leu si Arsenie Socoteala sau adevararea patriarsilor Leu si Arsenie neveastii. patriari. doi frati pre cumnata si pe sora barbatului Nepoata-mea, fata fratine-mieu are barbat, si de va mun ea, atunce;
.
eu;
Mihail palriarh.
Stipi patriarh.
barbatul ei luom pre doao surori. carea am Iara socoteala patriarhului Mihail graiaste: fata, zice, fratine-sau, adeca alta muiare si a muerii-mi carea o tiu acuma si fata de nepoata-sa, iau pre doi frati. gmerile si tratele Iara socoteala patriarhului Stipi porunceaste cum muerii sa ia pre doao surori asijderea si pre doao veare preman.si.
;
i
PENTRU FEGIORH DE SUFLBT
1
AI
SFlNTULW BOTEZ.
GLAVAMalhei.si si
195.
iLeage-.
feciorii carii
multi nascu Fecioria de suflet o f ac unii cace nu nasc copii, sau,. zice, stnini mor si ramin fara coconi si, de ciuda lor, miseii parintii iau coconi sfintele molitve ; si le sint aceia ca si f ac lor f eciori sufletesti cu si-i au nascut trupeaste si intru rudeme si intru mostemre si*
intru spite. , i poci sa iau fata mosulu-mi cea Drept aceaia graiaste pravila ca nu , de suflet pentru ca e sora sufleteasca tatini-mieu. nice ieciorul Pre fata fiiu-mieu celui sufletesc nu o voiu lua muiare sufletesc, si altele. eel sufletesc pre muiarea tatalui. . .
...
.
;
1.
r
PIEDICI LA CASATORIE p, SANCTIUNI
(gl.
189-212)
193
niminea nu va putea sa dea pre fie-sa feciorului sau celui de suflet. Nearaoa lui zioa Leu InfelepIntr-alta vreame facea feciorii de suflet fara molitve, iara in * de astazi cind va cineva sa ia fecior de suflet, elu-1 ia cu sfintele molitve tul. carii iau feciorul intru tocmeala pannsj[ cu sfintele slujbe, si-i sint aceiai
v
face adevarat fecior lor carii 1-au luat ca si cum 1-ar Drept aceaia de va avea nestine fecior trupesc |i fi nascut trupeaste. optulea spita. fecior sufletesc, nu pot sa se impreune intru nunta pina la al Rudeiiia aceii feciorie de suflet se numara si se socoteafte pina la opt spite, ca ?i a sfintului botez, numai spre ceale ce sa sue si spre ceale latun. ce sa p'ogoara, adeca spre parinti si spre feciori, iara nu intru cei de intr-acea Cei de laturi zicem pe frati si pre surori, carii n-au nice o rudenie rudenie sufleteasca a aceii feciorie de s suflet; ca un om ce va vrea sa ia de o pre un fecior de suflet, de-acia apoi *frate-sau sau nepotu-sau pot iau muiare. iar a im. Ca si calugaritele si muiarele ceale ce sa tin curate, si eale-s fac feciori de suflet; dece si acei' copii carii se vor face feciori de suflet sa aiba de judecata. la dinsele pe dreptate si ei parte fara de nice otilor, iara feciorul se. . .
PENTRU SFlNTUL BOTEZ.^
i
;
Mathei. botez iaste nastere dumnezaiasca si innoire sufletului. ^i Sfintul acelui cine ia copilul de in sfintul' botez, acela se chiama tata sufletesc tata-sau carele copil ce au botezat si iaste mai mare la acel copil decit face tatal 1-au nascut trupeaste. Dece, cu inchizasuirea sfintului duh, se catra acel copilului eel sufletesc, frate tatalui sau celui trupesc, si iaste au tata al copilului a doa spita cace ca-i e frate, iara catra copilul carele botezat iaste o spita, si aid copii citi au botezat el o spita sint catra dinsul. cumatru sau Iara citi copii n-au botezat aceia sint a treia spita catra acel frati sufletesti. nas, ca si copiii fratine-sau, pentru ca, cum am zis, sint doa. spita, Iara copiii ai acelui' cumatru cu copiii carii au botezat sint a pentru ca acel tata, adeca cumatru sau nas pre acei copii i-au nascut truscaldapeaste iar pre ceialalti sufleteaste, adeca de intru dumnezaiasca botezat, cu toare. Iara copiii cumatrului, adeca ai nasului, carii .nu i-au chiama ven copiii lui sint a patra spita, ca copiii unor doi frati, carii sa premari, asa si aceia. ^i pogorindu-se, acestia copii se socotesc ca si rudenia it da pre singe si sa opresc de impreunare intru nunta pin' ce vin la a saptea spita. De-acia la a opta sa dezleaga si fac nunta neaparata. Sabor. 6, 53 al saselui sabor ca mai mare iaste rudenia Graiaste si canonul non. 53. botez decit de singe. Pentr-aceaia trebue sa pazim sa cautam sfintului schimbare ca si de singe da si spitele pina la opt. De-acia atunce sa se faca pravila mai mare iaste se face la a opta, pentru ca de la canon, si de la rudenia a sfintului botez decit da pre singe.'*
' '
I
*
ca-
PENTRU FECIORII DE SUFLET.Iara feciorii de suflet asa sa se faca, cum zice mai sus, ca si la sfintul botez; si aceasta numai pe un obraz, adeca in sus si in jos, ce sa zice zice intru tatal si intru copii, iar nu intru frati si in surori, pre earn
Zn
13
o.
1201
.-"
s1t
x^
194
1NDREPTAREA LEGIT
J'
'
pravila ca sint de laturi; ca acei frati si surori ai acelui fecior de suflet mi se ameasteca intr-acea rudenie sufleteasca carea au facut fratele lor eel trupesc, ce, de vor vrea, lua-vor neaparat pre acei fra^i suflete^ti aifratelui lor.
Gopila carea o voiu boteza eu, pre aceaia o va lua frate-mieu sauJ
nepotu-mieu muiare.Iara eu voiu lua muiare pre sora feciorului mieu de suflet.
.
v
PENTRU DOI COPII CE-I VA PRIIMI NETINE DE LA SFlNTUL BOTEZ, DE VOR PUTEA SA SE IMPREUNE 1NTRU NUNTA; 1 ALTELE BOGATE DE TREAB A; 'PENTRU DUMNEZAESCUL BOTEZ-
L
K
GLAVASimeon Solu.;
196..
Doi oameni carii nu-s sint nice o ruda, iar pre copiii lor un nas i-au neaniil. Aceas- priimit de in sfintul botez acuma copiii aceia nu se impreuna intru nunta fea toaie pen- pin'vor ajunge la a opta spita, pentru ca sint fra^i, ca un tata i-au nascut tru sf. botez sufleteaste de in dumnezaiasca scaldatoare pe in sfintul botez. se-au tnirebat Soacra-mea au priimit un copil de in sfintul botez, i am priimit si in zilele prea- eu, ginere-sau alt copil, unul barbatesc $i altul mueresc. Oare putea-se-vor sfintuluipalri- impreuna intru nunta, au ba? i zisera ca vor putea, pentru ca acei arh chir losaf, copii nice o rudenie nu-s sint, nice despre botez, nice daspre rudenieleat-
Hristova
trupeasca.*
'
,~"
1 560 , ezind la
sabor cu preasf.
Muiarea mea de va fi priimit un copil mueresc si eu altul barbatesc, putea-vor sa se impreune intru nunta, au ba? Ei poruncira ca nu vorputea.
arhierei.
Dara de voiu avea
feciori
de trupul mieu
i
voiu boteza
si
alt copil,
atunce oare putea-vor feciorul mieu eel trupesc si eel sufletesc al mieu sa ia doao surori, au ba? i poruncira cum neaparata sa se facaaceaia nunta.I)oi copii ce'
va boteza un nas, de nu se vor apara, oare putea-vor lua pre doao surori, au ba? Si poruncira cum si acea nunta neaparatsa se faca.!
;
Oarecine se insura i luo muiare ^ pre fata oarecui, si dupa vreame muri acea muiare a lui, si iar va sa ia alta muiare, pre carea o au botezat socru-sau. i poruncira si de aceasta ca iaste oprire si nu poate sa fie.
PENTRU ROBUL ERTAT CA SA NU IA PE STAPlNA-SA, NICE ARGATII PRE MUIERILE STApINILOR LOR.
GLAVAj
107.4
Mathei,
Robul ertat nu va lua pre stapina-sa, adeca pre muiarea stapinu-sau dupa moartea lui, nice argatul, macara de va vrea ?i muiarea, ca sa nu dea vinS intru oameni ca inca viu fiind stapinu-sau, au imblat cu dinsa.
1
r
s
!
i
PIEDICI LA CASATORIE*
$1
SANCTIUNI
(gl.
189-212)
195
CADE PENTRU CA LA NUNTE TREBUE SA CAUTAM CE E SI CUM SE MUIARE. CURVI SAU DE VA SPURCA NESTINE PE VREO 1 DE VAtt i
-
GLAVA
198.
P'
~
Graia ? te pravila ca trebue sa cautam pre la cade, ce sa cautam da se si cuvine. ^ ^ nunte trebue sa cautam Socoteala legii sau a pravilii zice asa, ca pre la sa zice va sa se faca aceasta: adeca un om va sa ia muiare, ce sa vedem Drept aceaia trebue intru spitele rudeniei nu se impiadeca. o nunta, si vedem de va fi bine cum se cade, ce sa zice sa nu fie barcautam sasa
nunte nu numai ca ce
se
Leagm
?i
pra-
muiarea de 12 sau de 15, sau muiarea da 50 si barbatul batul de 50 de ani si barbatul si se cade si cinstit iaste asa, ca sa fie de 20. Dece bine, cum dumnezaestile pravile, lar virsta ce e pre leage, cum graesc muiarea in eumu e mai sus, sa fie barbatul si afara de dreptate iaste cum nu se cade tinar, care lucru tinara, sau muiarea batrina si barbatul batrin si muiarea nu se cade, ce inca e rusine, dosada, imputare si nu iaste numai cumbatjocura.
*
V
curvi cu vreo muiare, acela doa vara a cu dinsa nu o poate lua muiare, ce va lua a ce-au imblatIara care
om va
... pre masteha aceu mueriei.
Mathei.
PENTRU 1XSURAREAHT-
;
1
CE IASTE INSURAREA
cu o muiare si Insurarea se iara deaca se cununa cu nice o au vazut, nice cu dinsa au vorbit carea cu dinsul, adeca sed amindoi el o ia la casa lui si lacuiaste ea, atunce
chiama ca deaca
se
impreuna un;
om
--
intr-o casa.
chiama insurarea cace ca se impreuna si se tac ammaoi Inca se mai Isus Hristos, cu molitve si cu trup, dupa cum au zis domnul nostru uncununie pre leage dela preot..
.
.
r
CUM TREBUE SA SE FACA INSURAREA.
%Intii,fc
trebue sa-
fie
slobod despre toate rudeniile,virsta, safi
ca sa fie taina pre
leage
i4.
sfinta.
doa, sa se pazeasca cum se cade de muiarea tinara, nice muiarea batrina si amindoaa partile deopotriva de ani iara de;
nu
fie
barbatul batrin
lit.*
barbatul tinar, ce sa fie va intreace o parte mai mare, muiarea sa fie barbatului, atunce iaste bine iara de va intreace adeca a iaste fara de cale. de zile mai mare de barbat, atunce f oarte;,
^
13**
s
v*
196
INDREPTAREA LEGIIRudeniase
imparte in cinei
pentru ca se trage
cmcisaude singe$
rindure
de 2
neamure
de 3 neamuri
de
sf.
boiez
de fecior desuflet
Aceasta.se opreaste pin' la 7spiter.
Aceasta seopreaste la unele pin'la 7 si se dezleaga la 6, iar in unele se dezleaga la 7siseopreaste de la 6.
Aceasta
Aceasta sese
numai
ce
opreaste pin'la 7 spitesi
si
se
dezleagala 8.
opreaste pre leage in spi^a de intii,iar
de
Asijderea si aceasta rudenie se opreaspin'la 7 sprfe, ca si de sf. botez, numai in cei ce se pogoara.te
la besearica
se dezleaga
obiceaiulsi
la 8
numai
in
opreaste
drept in
cei
cealealalte.
ce se pogoara in jos.
Rudenia de singe
se
imp arte
in trei: in cei cesi
merg
f*
merg
in sus ? in cei ce
in jos si in cei de laturi. Cei de sus sint tata-mieu,
mosu-mieu
stramosu-mieu.fi al/
Iara cei ce sa pogoara sint fiiu-mieu, nepotu-mieuiproci....
doilea nepot,
Iara cei de laturi sint frate-mieu, varu-mieu i al doilea var. i aceasta rudenie se dazleaga pin' la a opta spita.
SCRISOAREA SAU SEMNABEA JYUNTELOR
NuSpi$a2.
*
poate nestine sa
ia
pe-
soru-sa.
Petru au nascut
I
Nu va Nu
fi
Gheorghieia
fraji
pe Mariasint a
poate sa
Gheorghie pre Maria caPetr
doa
spita.
Spifa
3.
Nu va
fi
Gheorghie
frail
loanIrina
.
i
*f ~
.
!
PIEDICI
LA CAsATORIE
SI
SANCJIUNI
(gl.
189-212)
197
Nu
poate sa
ia
Ghetirghe pe Irina ca-i e nepoata de frateNice pre vara premare Petr
si
iaste a
treia spita.
a
lui.
Spi^a
4
Nu va
Gheorghiefi
frail
Thoma
veri
premari
loan Maria
Nice pre fata a vearei premare a luiPetr.Spit-a 5,
Nu va
Gheorghiefi
frati
Thoma
veri
premari
loan MariaIrina
Nice pre a doa vara a'
lui.
Petrf:.
Spia
6.
Gheorghie
frati
Nu va
fi
ThomaDimitrie
veri premari al doilea veri
loan Maria
Anna
Nice pre fata
ai
doa vara a
lui
Petr
Gheorghie
frati
loan
Nu va
fi
ThomaDimitrie
veri premariai doilea veri
Theodora MariaIrina
f~
Poate sa\
ia a treia
vara a
lui
neaparat
Petr
Aicea va
fi
198
1NDRKPTAREA LEGHpre nepoata a a doa vara alui.-
Lua-vaSpi^a9.
si
Petr
GheorghieAicea vafi:
frati
loan
ThomaDimitrie
veri premari ai doilea veri
Maria TheodoraIrina
Galea
*
slngelui. Ajiunge pin- aicea de rudenia!
Spi^a
DOA SEMENTIE ASA, ADEC.A CUSCRIA DE AICEA SA 1NCEAPE SI A si pre fata. putea niminea sa ia pre muma Nu va1.:
Petr
Maria
Nu va
fi
JIrina
Nu vaSpi^a2.
putea Petr sa
ia
pe Irina
sa-. fie
mu.are
ca-! e hiastra
s.
intiia spita.
Nice pre matusaPetr
si
pre nepoata.
MaiiaIrina
Nui
va
fi
JNice pre matusaSpita3.
Calea
si
pre a doa nepoata.
Petr
MariaIrina
Nu va
fi
Thorna Theodora
Nice pre matusaSpi^a4.
si
Petr
pe a treia nepoata Maria'
Irina!
Nu va
fi
AnnaTheodoraGalea
)j
M.
PIEDICI LA CASATORIE ?I SANC'flUNI
(gl.
189-212)
199
..
Nu va
fi
Nice pre doao surori nu poate sa le tie. Petr Maria surori si Theodora 9
Spifca 2.
Nice pre matusa cea adevarata e Petr Maria surori
si
pre nepoata
Spita
3.
TheodoraIrina
Nu va^
fi
I
rfi
Nice pre doao veare premari. Petr Maria veare premari Theodora
Spi^a
4.
Nu va
Nice pre matusa mica si pre nepoata. Petr Maria veare premari Theodora
Spi$a
5.
Nu va
fi
Irina
Nice pre doao a doilea veare. Petr Maria a doalea veare Theodora
Spita
6.
Nu va
fi
Oprit-au besearica pre acela om sa nu ia pre doao a doaolea vara pentru ZrL ca nu-s $apte spite, ce sase, pentru ca barbatul cu muiarea o spita se socotesc ca sint.
De aceasta se-au intreabtdela besearica, si
in zilele patriarhului Nicolae
sau tocmeala si chesar Manuil, sa nu se faca niceodata aceasta. Petr cu doao a doaolea veare cadea-i-se-va ? Dar cum sa se caza? ca nunta cea de intii iaste buna si blagoslovita, iara a doa iaste foartefara de cale i foarte fara de leage. Numara macara spitele ca vei afla adevarat. Pentru ca cum va putea 1 barbat carele au tinut o data pre a doaolea vara si ceiialalte fiindu-i cumnata iara acum sa-i fie barbat, macara de i-ar fi murit barbatul, macara de o ar fi lasat.esit, zisa
au
s-au oprit porunca de la irnparatul$i
Intr-all
chip.
Ce va putea lua pre fata a doalea vara a muerii lui. Petr Maria a doalea veare Theodora
Spi^a
7.
Va
fi
Galea
NuNu vaI
va putea tatalPetrfi
si
feciorul sa ia pre
muma
si
pre fata.Spifca
Maria
2
loan
Theodora
*
.
.'
#
200/
INDREPTAREA LEGIINice pre moasa Petrpre nepoata
Spit-a 3.
si
Maria
I
Nu va
fi
loan
Theodora
Annapre a doua nepoata.
Spi^a
4.
Nice pre matusa Petr
si
Maria
Nu va
fi
loan
Theodora
AnnaCalea
Spi^a
5.
Nice pre matusa Petr loan
si
pe
a treia nepoata.
Mariai4 i
&
Nu va
fi
Theodora ElenaIrina
Calear-
Spita
3.
Nice tatal si fiiul pre doao surori. Theodora surori Petr Maria
f
Nu va filoanx
Spita'
si
pre a doao nepoata.
Spita
5.
Maria
Nu
va
fi
loan Gheorghie
ThomaIrina
Caleai
Nice mosul si nepotul pre doao surori, Irina surori Petr Maria,
Spita
4,
Nu va filoan Gheorghie
u
202
INDRKPTAREA LEGIIsi
Spi$a
5.
Nice.mosul
nepotul pre matusa cea adevarataPetr Maria
si
pre nepoata
suron
ElenaIrina
Nu vam.
fi
loan Gheorghie
Spi^a
6.
MosulAicea va
si
nepotul lua-vor pre matusa cea marePetr
si
pre nepoata
Maria
surori
Elena
fi
loan Gheorghie_Spita^ 7.
AnnaTheodora
Pute-avor lua pre matusa cea micaPetr
si
pre nepoata.
Maria_|
veare premari
Theodora
Aicea va
fi
|
loan Gheorghie\
Anna
Spia
6.
Moul
si
nepotul nu vor putea lua pre doao veare premari.Petr
Maria
veare premari
Elena
Nu
va
fi
loan Gheorghie*
iilt-
Spi^a
7.
Nice mosul
si al
doilea nepot, ca sa
nu
se socoteasca si ei curnnati.
Petr
Maria
veare premari
Elena
Nu vai
loanfi
ThomaGheorghie
Spi^a
6.
Mosul
si
al doilea
nepot vor putea lua pre moasaPetr
si
pre a doa nepoata-
Maria.
I1
Fi-va
loan Gheorghie
ThomaIrina
Thoma
Calea
s\
L
1
/
PIEDICI LA CASATORIE ?I SANCTIUNI
(gl.
189-212
203
Mosul
si al
doilea nepot
nu
vor putea lua pre doao surorisurori
Spita
5.
Petr
Maria
Theodora
Nu
loan
va
fi
Gheorghie
ThomaMosulpreal
?i
cea adevarata doilea nepot vor putea lua pre matusa
si
Spi^a
6,
nepoata.
Petr
Maria
surori
Irina
m
Aicea va
fi
loan Gheorghie
Calea
ThomaDoifrati pre
doao surori nuMaria
lau.
Spita
4.
Nu va
fi
Petr
frati
loan
surori
Elena
Nice vor lua pre matusa cea adevarata Petr frati Pavel Maria surori
si
pre nepoata
Spita
5
TheodoraCalea
Nu va
fi
Doi
frati
pre doaofrati
vearepremarijmMaria
vor^Lalea
Spia
6.
r^
Nu va "fi"
"
Petr
Pavel
veare premari
i
Doi
frati
PetrAicea vafi
vor putea lua pre matusa mica si pre nepoata Pavel Maria veare premari Elena fratiGalea
Spita
7.
Fi-va
Doi frati iau pre doao a doaolea veare. Petr frati Pavel Maria a doalea veare
Spita
8.
Elena
Doi
frati
pre
mumasifrati
pre fata
nu vor putea
lua.
Spi^a
3.
Petr
Pavel
Theodora.
Nu va
fi
Irina
\
204
INDREPTABEA LECHNice pre moaa si pre nepoata nu vor lua Petr frati Pavel Elena
Spita
4.
Nu
va
fi
Irina
%Spi{,a 5.
Calea
Nice pre moasa si pre a doa nepoata. Petr frati Pavel Elena"'
Nu va
fi
Irina
Theodora\
Catea
Spif-a
6,
Nice vor ]ua pre matusa mare si pre nepoata. Petr frati Pavel Maria surori Elena!
Nu va
fi
TheodoraIrina
Spia
6.
UnchiulFi-va
si
nepotul vor putea lua pre matusa i pre nepoata Petr frati Pavel Maria surori IrinaI
!
loan
Elena
Spi$a
6.
Insa cind va lua unchiul pre matua i nepotul pre nepoata poate fi nunta iara de va lua nepotul pre matusa, atunce nu poate unchiul sa ia pre nepoata pentru amestecarea numelor, cace se face incurmezisare. lata, cum vezi aicea mai jos: Petr frati Pavel Maria surori Elena;
Nu va
fi
Thomai:
.
Irina
Spita
7.
UnchiulAicea vafi
nepotul vor putea lua pre doao veare prernari. Petr fra$i Pavel Maria veare premari Elenasi
Thoma
Spi$a*
8,
^
$i doi verim
^ va Aicea
Petr
premari vor lua pre doao veare premari. veri premari loan Maria veare premari
;
Calea
fi
Pina aicea
am
scris si
am
socotit ca
va ajunge pentru a doa rudenie.*
y-
**.
\
PIEDICI LA CASATORIE 1 SANC'flUNI
(gl.
189-212)
205
fi DE AICEA VOM .iNCEAPE PENTRU A TREIA RUDENIE, SAU NEAM,SAU CUSCRIE, CACE CA O SEMWJIE SL\T EU, ALTA IASTE MUIAREA ME A SI FRATELE EI, SI ALTA MUIAREA FRATELUI MUERII MEALE, CUM AM ZIS MAI SUS.lua pre sora muerii
De va muri muiarea mea, voiu putea
Spia
4.
fratelui muerii meale.
Va
fi
Petr
Maria
frati
Gheorghie
Theodora
surori
Calea
Iara pre muiarea fratelui muerii meale
Nuvafi
Petr
Maria
frati
nu voiu putea Gheorghie Anna
lua.
Spifca 3.;
*
1
Vafi
Ce pre aceaia o va putea lua frate-mieu. Petr frati Pavel Maria frati Gheorghie
Spia
4.
Anna
Nu
Pre muiarea hiastrului mieu nu voiu putea lua. Petr Maria va fi feeior de alt barbat loan Anna| "
Spia
1
.
Ce pre aceaia o va putea lua frate-mieu Petr frati Pavel Mariafeciorul ei cest de jos
Spi$a
4..
Fi-vaToa XI
Calea
Nice masteha nu va putea sa
ia
pre cela ce au fost odinioarasale,
Spifa
1.
barbat hiastreif
Irina
Gheorghie
Nu va
fi
carele o au facut mai nainte cu alta muiare
Theodora
loan
Deaca-mi va muri muiarea, voiu lua pre muiarea unchiului loan frati Gheorghie AnnaFi-va
ei
\
Spia
3.
Petr
Maria
A
I 1
1
f-
**
i
206
",-'-
INDREPTAREA LEGIIpre hiastra fratelui muerii meale.
Spi$a
3.
Putea-voiu luaPetr
si
Maria
frati
Gheorghie
AnnaIrina
Aicea iara va
fi
n
cu alt barbat facuta
Spi(a
4.
AmVa
cumnat dupa soru-mea,fi
si
eu voiu
putea
lua pre muiarea
fratine-sau.
^Spita4.
Petr
frati
Irina
Gheorghiei
frati
loan
Maria
Iarasi barbatul featei
meale au luat o nevasta dupa un frate Dece pre aceaia nu voiu putea lua.Petr
al lui.
Nu va
fi
Irina
Gheorghie
frati
loan
Maria
Spita
5.
Iara pe sora a aceiia neaparat o voiu lua.
Vai
Petrfi
Irina
Gheorghie
frati
loan
Maria
surori
Calea
JSpi$a6.
Doiare
frati se-au insurat
cumnatafi
deci unul are cumnatu da pre nevasta-?, altul vor putea lua. iar da pre nevasta-s. Aceia neaparat se;
Var
Gheorghie
frati
Maria
Petr
frati
Pavel
Ana
surori
Calea
Spi|a
5.
Cumnatul
i
fratele nevestii
vor lua pre doao surori.Irina
Va;
fi
Petr
frati
Maria
Gheorghe
surori
Anna
I
Spi^a
7.
Cumnatul
si
fratele nevestii
vor lua pre a doao veare premari.Calea
Va
fi
Petr frati Maria Gheorghie Irina veare premari
!.
Spi^a
6.
Pre fata
lui
loan
si
pre nepoata muerii lui lua neaparat.
ceii
de
intii
doi frati le potfrati
Anna
surori
MariaI
loan
Elena
Gheorghie
Dimitrie
Va
fi
Irina
Calea
i
|
.
PIEBICI LA CASATORIE 1 SANCJIUNI
(gl.
189-212)
207
Unchiul
si
ginerele da pre nepoata cea de intii vor putea lua pre
Spi$a
6.
doaoDimitrie
surori.,
frati
loan
Va
hi
si
aicea
Ana
Nichita
Irina
surori
Galea
*
iar
Deac-au murit Anna, nepoata-sa, atunee Nichita au luat pre Galea, Dimitrie pe Irina.
Pin-aieea se soeotea^te de euseria carea e de-a treia rudenie
I)E
AICEA SA L\CEAPE PENTRU SFlNTUL BOTEZ.w
Nu va putea nestine sa ia pre ceaia ce o au luat de intru sfintul botez, nice pre muma-sa sau pre fata, inca nice fiiu-sau. i pentru ceale ce merg in sus si ceale ce sa pogoara in jos, a$a zicemda pre rudenia de singe, iara despre cei ce slnt de laturi nicecum; i cei de laturi zicem pe fratii si surorile nasilor, iara nu de cei ce sa trag de in nasi i de in fini. Cauta bine ca ceale ce sint de laturi nu se apara intru rudenia de Cauia botez. i aceasta o arata de in ceale 10 raspunsuri ale sfintului mitropolit Une. de la Iraclia, chir Nichita, carea au facut catra iubitoriul de Dumnezeu episcop, chir Costandin, i iaste asa: Ca o muiare vaduo anume Theodora avea o sora buna anume Maria. Dece au nascut doi coconi barbati anume Gheorghie si Dimitrie iar ea au botezat pre Costandin voinicul. Dece va sora aceii vaduo anume Maria sa ia pre fata lui Costandin dupa un fecior al ei? Dazlegarea iaste aceasta: nu se apara Maria de fata lui Costandin, pre carele soru-sa 1-au priimit de intru sfintul botez, dupa fiiu-sau sa o ia, ce sa se faca impreunarea cucai;
de
vezi.
aceaia.
lata
si
seamnele
cum
scrie
mai
jos:
Spifca
5,
TheodoraFi-va
surori
Maria
Costandin
Gheorghe
frati
Dimitrie
Anna
208
INOREPTAREA LEG1I
DE AICEA 1NAINTE CAUTA DA VEZI $1 SCRISOAREA SFlNTULUI BOTEZ FOARTE CU DEADINSUL.ZahariaSpita2.
au nascut
au botezat
Nu
va
hi^
pe Gheorghie
frati
pe Irina
I
*
if
*
ZahariaSpifca 3.
au nascut
au botezat
Nu va
fi
Gheorghie
frati
Irina
Anna
Spi^a
Zaharia4.
au nascut
au botezat
Nu va
fi
GheorghieDimitrie
frati
Irina
veri premari
Anna
ZahariaSpi$a5.
au nascut
au botezat
Nu va
fi
GheorghieDimitrie
frati
Irina
veri premari
AnnaElena
ZahariaSpia6.
au nascut
au botezat
Nu vay
fi
GheorghieDimitrie
frati
AntonieNicola
loanj_
X
veri premari ai doi veri
Anna
.
PIEDICI LA CASATORIE
1
SANCJIUNI
(gl.
189-212)
209
Zahariaau nascut
au botezat
Spi^a
7.i
i
Nu va
fi
GheorghieDirnitrie
frati
Antonie
Zaharia Nicola
veri premari ai doi veri
AnnaTheodora
Zaharia
au nascutAicea vafi
au botezat
Spita
8.
GheorghieDirnitrie
frati
Antonie
Zah&riaVasilie
veri premari ai doi veriai trei veri
AnnaTheodora Maria
Zaharia
Spi^a 8.
au nascutFi-va
au botezat
GheorghieDirnitrie
frati
Antonie
Thoma
veri premari ai doi veri
AnnaTheodoraVasilie
Calea
de ceale ce sa. sue in sus, si de ceale ce sa pogoara in jos, de toate asa zicem ca si de ceale de singe iara de ceale de laturi, nicecum. Insa cei de laturi zicem pe fratii si pe surorile nasilor. Adeca eu voi lua pe sora nasului, sau el pre soru-mea, sau eu pre nepoata-sa, sau el pre a mea. Ce inca si eu si finu-mieu vom putea lua pre doao surori; inca si nasul si nepotul da pre sfintul botez asa vor putea lua. Maria surori Theodora Petr nasi Paveli;
PENTRU RUDENIAIastesi.
C.UNUNIEI.
da pre cununie, carea sa chiama pre limba proasta na'sia sau finie, si sa apara numai de obrazele cumatrului si a nasului si de copiii lor, iara de alta ruda neaparata iaste si blagoslovita adeca a sa impreuna.alta rudenie.
,
.
Ho.
1201
210"
INDREPTAREA LEGII
I*
I
5T.
PENTRU NUNTELE CEALEA CE SA APArA
1
fArA. RUDENIE.
GLAVA
199.*
Timpla-se uneleori de intr-aceaste cinci semintii, de carele da se apara nunta a nu se face si fara de rudenie.'
am
zis '
i
Adeca,^ cum am zice, carele 1-au banuit ca au curvit cu vreo muiare, iara de fata nu s-au vazut; pre aceaia nu va putea sa o ia muiare, nice pre masteha-sa, ce va lua pre a doa vara a ei neaparat. Nice robul ertat, pre muiarea mastehului sau, dupa moartea lui cace ca banuesc oamenii de zic ca pina au fost el viu au fost^
imblat cu
dinsa.1-1
1
r
Nice robii nu vor putea sa ia pre stapinele lor, ca sa nu zica ca mai namte au fost imblat cu dinsele. w Cine se insoara fara de leage, poate nunta aceaia sa se strice, si apoi Sa se mante, sa ia pre altul; asijderea si barbatul carele se va insura fara de leage. Copm cei adevarati nu se vrednicesc intru numele celor ce sint copili nice sa priimesc sa chiame pre acela tata adevarat. In voe sa fie celuia ce va vrea sa ia pre sora cumatru-sau, sau a finu-sau_
nestine sa ia pre fata muerii lui carea o au lasat, care fata se-au nascut de intr-alt barbat, apoi deaca se-au daspartit. Nu poate nestine sa ia pre logodita tatine-sau si a fratine-sau, macara de nu se-ar fi facut nice nunta lor.
Nu va putea
\
Nu poatecurvie.
nestine. sa-s ia
muiare pre fata ceaia ce o au facut cu
1si
doa
Pre sora carea e de in curvie nu va putea nestine sa o ia. Doi frati nu pot sa se ia adins eisi, macara de vor fi de un tata doao mumani, sau iara, de o muma si doi tati, pentru ca sint aspita.Citi se
i
f
Inlrebarea**r
episcopuluiCostantin*
Raspunsul*
Nichiiei Iracleanul.,
boteaza de un nas, fiind nu toti ai unuia, aceia nu pot unii catra alfii sa se ia sau sa se ameastece. Carele-s va boteza pre fiiu-sau, acela sa desparte de fameae-si, cace ca o au facut sora sufleteasca. Care om se va amesteca, adeca se va culca cu soacra sa pentru cace va fi fost muiarea lui mitutica, acela sa se faca calugar; iara muiarea care au lasat, si ea, de sa va face calugari^a, va avea plata mare, iara de va vrea sa se marite a doua oara, nicecum nu se apara. lata au luat 1 barbat si i se-au citit si molitvele de logodna si cununia si amindoi nu se-au culcat ; iara barbatul se-au culcat cu soacra-s'a si o au ingrecat. De aceasta ce se cade sa facem? Pentr-acesta lucru vom raspunde ca barbatul acela nu i se cade sa tie muiare pre logodita lui, si de soacra-sa sa se daparteaze pentru obiceaiul eel rau, ca sa nu se mai tie de aceaia. Cartile ceale vecbi vrea erta aceasta, iara eu mai bine socotesc sa lipseasca despre amindoao deaca vreame ce nu se-au amestecat cu muiarea''...'... si, ce numai cu soacra-sa..
W
:
_
a
PIEDICI LA CASATORIE $1 SANCTIUNI
(gl.
189-212)
211
marele Tatal si feciorul de suflet se-au ertat sa ia pre doao surori,. de mesita octovni dascal de leage eclesi al marii besearici, valeato 7041 pentru cace ca o au eersut feciorul iconomului Kaffa Kefulis.PetrIrinasurori
Tile.
Theodora
loan
PENTRU OAMENII CAH1I SE FAC ISPRAVMCT
1
PENTRU
COPIII MICI
GLAVA
200.
caria-i Nice ispravnicul sau fiiu-sau nu vor putea sa ia pre saraca sau dazispravnic, pina nu se va slobozi ispravnicia. Slobozeaste-se iaste sau de 30, ca atunce. leaga-se ispravnicia deaca se face copilul mic de 25 ani ani, iaste volmc sa-si in virsta deplina. i deaca vor treace acei 25 de e sa izbalucrurile lui, adeca ce va avea, de la ispravnic si atunce ceara ispravnicul veaste ispravnicul de ispravnicie. Atunce are slobozeme fost el ispravnic 'fiiu-sau sa se blagosloveasca cu ispravnica ceaia ce au sau;
.
pina au crescut.
'
.
pre la Nice lautariul, carele zice cu vioara si alauta pre la tirgure si poate sa ia fata de om bun sau de boiariu, si pre la nunte, nu sborure oamenilor. ca unii ca aceia sint batjocura lui Dumnezeu si'
PEMRU
IN E CHIP SE
NUMArA SAUSI
SE SOCOTESC NASTERILE
SPITELE.201.
GLAVA
va intreba cineva: tata-tau a cite spite-t iaste? tu-i zi: una. Dein28dein Da te tu-i zi: a doa, pentru cartea irnpaDe-ti va zice: dara mosu-tau a cite spite-t iaste? spita, rateasca. mosul au nascut pre tata-mieu si se facu o nastere, adeca o ca nasteri si se implura de-acia tatal iara nascu pre mine iata ca sint doao frate-tau a cite spite-t iaste? tu-i si doao spi^e. Iar de-t va zice: dara nascut tata-mieu si se facu o nastere, zi: a doa, pentru ca pre mine au iata si alta nastere si doao spite se de-acia iara nascu pe frate-mieu; ;
dara feciorul fratine-tau a cite spite-t iaste ? unchia tau a cite spi|e-t iaste? zi-i ca iaste a treia. Iar de-t va zice: si spite-t iaste, a treia; de-t va zice: dara varul tau premare a cite zi-i: cincea. Iar de-t va zice: dara al zi-i: a patra; iara feciorul lui, zi-i: a saptea iara al treiiea var doilea var ? zi-i ca e a sasea, iar feciorul lui a dar muiarea ta? zi-i ca e zi-i ca iaste a opta. Iar de-t va zice:implura. Iara de
va intreba
:
;
al
o spi^a, pentru ca barbatul
fameaia nu fac nice o spita, ce sint un Asijderea si de matusa si de si vor hi, zice, amindoi in trup unul. obraz pogoara moasa si de toate de ceale ce merg in sus si de ceale ce sasiJ41
tau,
1y
\
1
212
l.NDREPTAREA LEGH
>
Cauta de vezi aid cu deadinsul.
*-.
barbatesti si mueresti, cum se-au zis mai sus. $i intrebindu-te in s-altele, asijderea socoteaste si-i raspunde; pentru ca asa tiind si socotind si semnind nasterile si spitele, de in tocmeala cea dreapta nu vei cadea, sau mi vei gresi. lnca si aceasta cu deadinsul sa stii, ca spitele sfintului botez intr-alt chip se socotesc catra ceale de singe. Ca da te va intreba cineva: dara tata-tau eel sufletesc a cite spiteiaste? zi-i ca e a una, ca si catra tatal eel trupesc. De-} va zice: dara feciorii lui a cite spite- 1 sint? zi-i ca sint a doa, ca si niste copii ai unui tata. De-t va zice: dara tata-tau eel trupesc cu tata-tau eel sufletesc a cite spite sint unul catra altul? zi-i ca sint a doa, ca duhul sfint au facut pre dinsii si frati sufletesti se-au facut. Iara de-t va zice: dar ceialal^i copii ai tatalui tau eel sufletesc, adeca fratii tai cei sufletesti, catra tata-tau eel trupesc a cite spite sint? zi-i ca sint a treia, cum se-ar timpla a fi feciori de frate, adeca nepoti. Iar de-j; va zice: dara catra fratii tai cei trupesti, fratii tai cei sufletesti unii catra altii a cite spite sint? Zi-i ca sint a 4, ca niste veri premari. Asa si spre ceialalti ce sa pogoara, asijderea pazind canonul, vei putea sa intelegi toate spitele.in jossi
de ceale de
laturi,
-
In
sfImtul
si
marele post nu poate sAO NUNTA.
se facA nice
GLAVASimeonneanul.Sola-
202.
Zri.
marele post, nice o legatura a nuntei nu poate sa se faca, ce se zice ca nice blagosloveme, nice logodna, adeca tocmeala. Numai aceasta ce stim ca se-au facut de doao ori in zilele sfintului patriarli data se-au facut legaturi de la Tarigrad, chir Filothei, de mare nevpe. crucis, iara alta data au schimbat engolpiurile o parte catra alta, adeca unul catra altul, iara nu se-au facut cu molitvele, ce sa zice blagoslovenie. Care legaturi crucis i schimbarea carea au schimbat engolpiurile se chiama taria i neintoarcerea tocmeala a nuntei. Pentru ca avea odinioara obiceaiu, cind vrea sa faca aceale legaturi crucis, sau sa schimbe engolpiurile, de-acia nu mai putea acel barbat si muiare sa se mai daspartar. Deci de atunce pre multe locuri sa tine obiceaiul acela pina astazi, si fac legaturi crucis si schimba si engolpiurile, si asa iaste nunta adevarata. Ce insa aceasta ce se-au facut de doao ori tocmealele nuntei, da nevoe, in postul eel mare, facutu-se-au in zioa blagovisteniilor, iara alta data aceasta nu se-au facut niceodata.Intru sfintul$ir
PENTRU NUNTA CEA DE iNTll, 1 CE IASTE NUNTA, NUNTA CE E PRE LEAGE,(i
SI
PENTRU
LAVA
203.
GhermantriarhuL
pa-
Nunta cea dentii, carea se face cu fire, aceaia apropie omul de Dumnezeu pentru curatia junieizice cuvintul:
iastesi
a
buna cace ca se fetiei, dupa cum
-
-.'
i
;
r
PIEDICI LA CAsATORIE 1 SANCTIUNI
(gl
189-212)
213
Nunta
iaste
impreunarea barbatului
sau amestecare si apropiiare de Dumnezeu.
a muerii, adeca amestecare, mostenire intru toata viata lor, si omului celui drept "si
Nuntele ceale ce sint pre leage sa chiama ceale ce sa fac cum zic dumnezaestile pravile, barbatul sa fie pre leage si muiarea priimita pentru barbat, adeca junele sa treaea de 14 ani si muiarea sa fie mai mare de 12.
Maihei,
PENTRU TOCMEALKLE CEALE PROASTE 1 DE NEMIC CAKELE SE FAG PRE LA NUNTE, $1 NEFAcINDU-SE MOLITVELE PRE DL\IL%
G L*
AVA
204.
*
Cind se face nunta cu tocmeale subtiri, da nemic, proaste, fara de Nearaoa lu molitye si fara blagoslovenie, dupa aceaia unul de intr-amindoi de sa Leu ln[elepva cai, atunce neaparat se daspart si va lua barbatul alta muiare si muiarea tul i a lu Aalt barbat. lara de se vor fi facut molitvele, blagoslovenia, macara de lexie Comninu se vor fi nici impreunat, atunce nunta aceaia la acel barbat si fameae nuHmparafii. iaste pre leage si lacuinta nedaspartita si niminea nu poate sa-i desparta. Aceasta se-au tiposit, se-au ijderit dupre nearaoa irnparatului, de purur'ea pomenitul Leu Inteleptul si de trei ori fericitul, imparatul Alexie Comninul.
PENTRU CVm SA CHIAMA NUNTA CEA DE li\Til, A U OA SI A TREIA 1 PENTRU CANONUL CELOR CU DOAO NUNTE SI CELOR ClTE CU TREI NUNTE.GLAVAi
205.
m
marele Grigorie zice ca nunta cea de intii iaste Grigorie Boleage, a doa iaste ertare, a treia calcare de leage. goslov. Iara pentru a doa nunta, marele Vasilie la al patrulea canon al lui Marele Vasizice: omul carele se va insura a doa oara doi ani sa nu se cuminece. lie'. Iara dumnezaescul patriarh Postnicul zice: un an; iara de sa va Postnicul. timpla sa se impreune cu muiarea mai nainte da blagoslovenie, acela are canonul curvariului, adeca ani 7. *"' mmm Pentru a treia nunta, iara zice marele Vasilie la eel 4 canon mai Marele Vaside sus al lui: obiceaiu am aflat la cei cite cu trei nunte 5 ani sa. nu se lie. cuminece, iara de impreunarea cea trupeasca a muerilor sale sa nu se daparteaze, fara numai in vreamea cind vor sa ia anafora. Ca pre aceaia nunta nu o chiama nunta, ce curvie si canonire de multe nunte. Ca mai bine iaste sa gresasca la o muiare decit la multe. Pentr-aceaia si dornnuT loan, glava 4, zTcea^samarineanii ca: cinci barba^i ai tinut, iara acum pre eel ce-1 tii zac. 12. nu-ti iaste barbat. Pentru ca mai mult aceia nu li se cade a se chema barbati muerilor sau eale mueri barbatilor, caci ca zice sa nu-i scoti de in besearica, ce sa ia anafura intr-acei cinci ani. De-acia atunce sa se vredniceasca sfintei priceastenii. xsi'"
tinstitul bogoslov
"\--
i
,
214
1NDREPTAREA LEGIIi iara acel
Iar a
lui %nva-
mare
Vasilie, la al patrulea
f&tura.
fameae, leagea besearicii va'curvi omul oriunde va sosi, mai bine iaste sa ia a treia muiare. i nu judecam lucrul nuntei acestia sa o ertam, ce insa o vom priimi, cum zice sfitocul eel de impreunare.riestine a treia-
canon al lui, zice: a lua nu tinem ce insa mai bine decit
-
xMafhei.
PRICEAPEREA SAU CUNOA$TEREA, CA PENTRU SA STIE NETL\E TOCMIREA IMPREUNARILOR PENTRU A TREIA NUNTA 1 A PATRA NUNTA CA SE-AU FACUT. VALEAT G428.GL
AVA
206.:
'
mai da de mult erta sa se faca cununia la un om de trei ori. Iara imparatul Leu Inteleptul se blagoslovi lara da leage si cu a patra muiare, si-1 af urisi patriarhul Nicolae. Iara imparatul ruga pe patriarhul sa-i iarte a patra insurare; iara patriarhul nu vrea nicecum sa-1 asculte pentru aceasta mare faradeleage, nice vru sa-1 iarte. Iara imparatul deaca vazu neintoarcerea sufletului acelui om cum nu va sa-1 iarte, miniindu-se foarte si urgisindu-se, scoase-1 de in scaunul patriarsesc si-1 goni si puse in locul lui altul, anume Evthimie singhel, om bun, imbunatatit si sfintit. Ce insa si acel patriarh Evthimie pre acel imparat, pre Leu mul'tu-i aduse aminte si-1 invata si-1 dosadi pentru acea faradeOameniicei
leage, a patra insurare ce facuse si nu-1 lasa sa porunceasca pre la crestini sa ia cite a patra muiare, pentru ca zicea patriarhul cu alti arhierei, ca nu numai ce iaste faradeleage a patra insurare, ce i a treia, cum ziceShizrnaticie.
marele Vasilie. Pentru aceaia si impar^ire se iacu intre besearica, si starea impartirii trecu pina la imparatia feciorului lu Leu, anume Gonstantin Porfiroghenitul si Roman, socru-sau. ^i atunce facura tocmirea impreunarilor si spune la a citi ani de virsta omului va lua barbatul muiare,si
la a citi sa
nu
ia.
Zn.
de
nusa
sint de patruzeci de ani si va lua a treia muiare, si copii nu vor avea, iara pentru jalea si dragostea ca sa faca coconi, aceia se opresc. Iara de vor si avea copii, aceia sa fie opriti de a treia nunta
Insa
citi
...
.
Iara de vor veni la a treia nunta ceia ce n-au coconi, atunce sa nu se pricestuiasca dumnezaestilor taini ani 5. Iara cind sint unii de 30 de ani, macara aiba feciori, macara n-aiba, aceia patru ani sa nu se cuminece. i iara zice ca cei cu trei nunte carii sint de 30 de ani, de nu vor avea copii, aceia dupa 3 ani sa se cuminece, iara de vor avea,
nu
se insoare.
,
"
Dumnezeetii
parintu
patrulea an, cum am zis mai sus. Iara pentru a patra nunta au poruncit cu mintea de impreuna si cu socoteala si judecata dumnezaescului sabor al sfintilor parinti ca nicicum acea nunta fara de leage niciodata sa nu se faca. Iara de va indrazni nestine si se va face nebagator seama de dumnezaiasca leage si pravila, de va veni intr-acea viata porceasca, a patra nunta, aceia sa fie afurisit si lipsit de toata slujba besearicii si striin de tot de intrarea besearicii a lui Hristos pin' se va face daspartire deplina de catre acea lacuinta si impreunare rea ce s-au facut. De-acia de sa va desparti si-s
atunce
la al
,.
PIEDICI LA CASATORIE $1 SANCTIUNI
(gl.
189-212)
215
va vem intru- pocaanie si se va intoarce, primeaste-1 iar. Canonul lui, cum zice dumnezaescul Postnic, sa-i fie ani 8 sa nu se pricestuiasca, si metanii si post si molitve sa faca. Iara de nu se va intoarce,' atunce safie
Postnicul
de traiul crestinilor, cum am zis. Nuntele carele se fac mai multe de trei, acealea nunte nu se chiama, Marele pentru ca sint ca dobitoacele si fara de leage si spurcati si afara de in lie. rindul crestinilor. Iara copiii carii vor naste de intr-a patra riunta, poruncesc dumnezaestile pravile sa nu se chiame adevarati tatinilor sai, nice sa-1 mosteneasca.striin
Vasi-
rPENTRU BOGATICOPII, CARII SESI
CHIAMA ADEVARATI, CARIICARII INTUNECAJI.207.V .
HIRESTI, CARII COPILI
GLAVA
Cind face nestine copil cu muiarea lui cea ce e blagoslovita pre leage, acela copil se chiama adevarat. Iara cind tine nestine muiare in casa lui neblagoslovita si sa culca cu dinsa de fata, de va face copil, se chiama hires. Iara cind se culca. cu muiare afara de casa lui, acela copil ce va facese
chiama
copil.
Iara cind va naste copil si niminea nu stie care tata 1-au facut, nice cela ce 1-au semanat, acela se chiama intunecat.
PENTRU NUNTA FArA DE LEAGE
SI
CANONUL
EI; 1
PENTRUr
CEIA CE TIN POSADNICE.
GLAVANunta cea
208.
fara da leage ce sa va face, aceaia de tot sa o desparti, Leu si Costansi foarte sa-1 canonesti. din imparali. Iara canonul a aceii nunte fara de leage, deaca se vor dasparti, Marele Vasiiaste ca si celor de amestecare de singe, adeca ani 15 sa nu se prices- Ue.tuiasca.
poruncim, posadnice sa nu tie niminea in casa lui, nice intr-alt loc, cace ca nu se desparte pacat ca acela de curvie, ce e ca si curvia. Insa de nu va fi avind muiare si va vrea sa se blagosloveasca cu dinsa, de bine iara de nu va fi vreadnica de dinsul, atunce acela sa ia alta fameae cu blagoslovenie, iara pre ceaialalta sa o goneasca de in-
i iara
A
acelora %m*
i
parafi.
;
-
casa
lui.
Cine tine posadnica si nu va nice sa se blagosloveasca cu dinsa, nice Nichifor Tasa o lase, pre acela sa nu-1 priimesti in besearica, nice prinoasele lui, pina. rigradeanul. ce sa va desparti de tot de dinsa. ^i deaca se va dasparji, priimeaste-1 neaparat, asijderea si darurile lui; iara asa, sa-1 canonesti pentru pacatul lui.
-
u
/
216
iNDRKPTAREA LKGII
PENTRU GEL A CE SA VA CUNUNA GXJ TREI MUERI 1 UNA DE INTR-INSELE SA SE AFLE FARA DE LEAGE, OARE PUTEA-VA SA IA ALTA?
\
1
GLAVAInlrebareca-
209.si
Ira preasfintul
patriarh
ehir laosaf i
a treia fara de leage si sa se cunune cu trustreale, si cace fu a treia fara de leage, o dasparti besearica ; oare poate unul ca acela sa se cunune cu alta muiare deaca vreame ce au fost aceaia fara de leage?
De va
lua nestine doao mueri pre leage
va lua
si
catra sfintullui sabor,leal
*
rAspunsIara preasfintul patriarh cu saborul raspunse: neaparat sa fie dupa porunca dumnezaestii pravile carea zice: barbatul si muiarea cununia carea va fi fara de leage si se va cununa, ca fi cum nu se-ar fi cununat, asa se socoteaste. Ca ceale fara de leage nu se socotesc, nice sa Inadevereaza. Pentru ca muiarea de va lua barbat si se va afla fara de leage, sau barbatul carele va lua muiare si se va afla fara de leage pot, de vor vrea fiescarele de intr-amindoi, sa se dasparta si dupa dasparteala sa se insoare sau sa se marite.,
.
Hrisioval560.
I
i
PENTttU CEIA CE SA PRIND FRATI, CA SA
NU SE FACA.
GLAVAMathei
210.
Vazind dumnezaestii parinti cum multi se facea fra^i pre sfinta evanghelie fi de multe ori si cu molitvele preotesti, pentru care lucru se facea frati deplin pren sfinta besearica iara apoi, mai pre urma sa lepada de acea fratie carea facuse pre sfinta evanghelie fi se insura da se impreuna intru nunta; pentr-aceaia veni mare netocmire besearicii. Dece vazind;
K
i;
--.-
^r
aceasta dumnezaestii parinti cum iaste lucru necinstit si cum nu se cade, au taiat aceasta si o au oprit. De-acia tocmira si poruncira ca mai mult alta data sa nu mai faca acea prindere de fratie. Iara de va ajunge nestine sa o faca, atunce sa fie neadevarata si ca si cind nu se-ar fi facut nice o data, asa sa se socoteasca. Insa ia neaparat fratele eel de cruce pe sora fratelui sau eel de cruce muiare. Ce insa aceia citi se prind frati pina in zioa de astazi foarte sa se canoneasca, iara pe preotul carele le va pedepseasca cu lipsa citi molitvele si-i prinde, pre acela poruncesc sa se da preotia lui..
'
*
.
J
i
PENTRU SINGE AMESTECAT, CE FEL IASTE, SI CE FEL DE PEDEPSA LI SE VA DA CELORA CE VOR FACE SI ClND SE VOR PEDEPSI CEIA CE VOR FI VINOVATI.
GLAVAZac.1.;
211.
Singele amestecat iaste un pacat si o gresala mai rea si mai cumplita nestine decit preacurvia si se chiama singe amestecat cind se va impreuna cu o muiare ca aceaia cu carea nu se vor putea impreuna cu nunta, dupa
pravila besearicii.
.
,
i
4
PIEDICI LA CASATORIE 1 SANC'flUNI
(gl.
189-212)
217
'
Amesteearea de singe se face in doao chipuri. Chipul dentii iaste cu nunta, cind se va cununa nestine cu vreo muiare carea nu i-o au dat pravila iara a doa iaste fara de nunta, ce sa zice, sa impreuna cu dinsa mca mai nainte de cunume. Certarea singelui mestecat ce sa face fara nunta ^ iaste ca si preacurvia, macara ca si zic alti dascali cum cela ce face singe amestecat sa se pedepseasca cu moarte, altii zic iarasi sa se cearte dupa voia judecatoriului, iara cei mai rnulti si cei mai mari si ma i credinciosi dascali zic: de s& va face singe ame.stecat intre obrazele ce vor sui si vor pogori pina intru a doa spita, atunce certarea lor iaste moartea; iara de sa va face sinee amestecat intru obrazele ce sint mai sus de-a doa spita, sau cu obraze ..ce stau de o parte, atunce certarea le iaste dupa vo'ia judecatoriului. Cum se-ar zice, ca mesteeatoriul de singe se-au impreunat trupeaste cu muma-sa sau cu inuma miini-sa, carele sint obraze de sa sue in sus spre spita den sus si a doa, sau cu fata sa, sau cu fata featei sale, carele sint si aceastea obraze carele pogoara in jos spre spi^a de intii si a doa atunce se va omori; iara de sa
