Indicii Bursei de Valori Bucuresti

________________________________________________Indicii Bursei de Valori Bucuresti

Introducere

Lucrarea urmăreşte evoluţia pe o perioada de 4 ani a indicilor oficiali ai Bursei de

Valori Bucureşti, studiul având ca scop determinarea unei imagini de ansamblu asupra pieţei

de capital din România.

Perspectiva scăderii dobânzilor bancare, a randamentelor oferite de titlurile de stat, a

diversificării instrumentelor de tranzacţionare, generează un potenţial crescut în viitorul

apropiat referitor la accesarea burselor de valori. Lansarea la tranzacţionare a utilităţilor

publice, privatizarea unor bănci sau a unor mari companii de stat, emisiunile de obligaţiuni

municipale sau tranzacţionarea unor produse derivate, de asemenea pot contribui la

dezvoltarea burselor de valori din România.

În ceea ce priveşte structura lucrării, aceasta este împărţită pe cinci capitole şi conţine

două părţi tematice: o parte de teorie şi o parte de analiză statistică.

Capitolul 1 face o introducere generală în contextul istoric al apariţiei şi dezvoltării

Bursei de Valori Bucureşti şi se axează în principal pe studiul rolului şi principiilor care

guvernează această instituţie ca piaţă organizată de valori mobiliare.

Capitolul 2 este structurat în mai multe subcapitole ce prezintă pe rand noţiunea de

indice bursier, clasificarea acestora în funcţie de diferite criterii, construcţia lor pe principalele

etape ale construcţiei şi nu în ultimul rând metodele de calculul ale indicilor.

În capitolul 3 sunt expuşi în linii mari indicii bursieri naţionali şi internaţionali

reprezentativi de pe cele mai dezvoltate pieţe de capital din întreaga lume.

Capitolul 4 prezintă apariţia, componenţa precum şi modul de determinare a indicilor

BET, BET-C şi BET_FI. Tot în acest capitol sunt mentionaţi indicii pieţei Rasdaq: RASDAQ-

C, RAQ-I, RAQ-II şi cei doi indici pe care Bursa de Valori Bucureşti intenţionează să-i

introducă pe piaţă în acest an.

În capitolul 5 am analizat într-o primă fază evoluţia indicilor BVB între anii 2004 şi

2008 pe baza valorilor înregistrate la principalele acţiuni listate iar spre final am determinat

performanţele acestora pe baza corelaţiilor cu indicii europeni EUROSTOXX 50, CESI si

CETOP 20.

2


CAPITOLUL I

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI

1.1 Scurt istoric al BVB

Activitatea bursieră în ţara noastră datează din anul 1839, prin întemeierea burselor de

comerţ. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficială a Bursei de Valori Bucureşti

(BVB), iar peste o săptămână a apărut şi cota bursei, publicată în Monitorul Oficial. De-a

lungul existenţei sale, activitatea bursei a fost afectată de evenimentele social-politice ale

vremii (răscoala din 1907, războiul balcanic 1912-1913), bursa fiind închisă apoi pe perioada

primului război mondial. După redeschiderea sa, a urmat o perioadă de şapte ani de creşteri

spectaculoase, urmată de o perioadă tot de şapte ani de scădere accelerată. Activitatea Bursei

de Efecte, Acţiuni şi Schimb se întrerupe în anul 1941, moment în care erau cuprinse la cota

bursei acţiunile a 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (tip obligaţiuni).

Bursa de Valori Bucureşti este constituită ca o instituţie publică non-profit,

desfăşurându-şi activitatea pe principiul autofinanţării, şi care are ca scop oferirea unui cadru

organizat şi legal pentru întâlnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu şi lung.

Bursa de Valori îndeplineşte rolul preponderent pe care îl are pe piaţa de capital

românească prin respectarea unor cerinţe de transparenţă a pieţei bursiere, protecţia

investitorilor, de asigurare a unor nivele de eficienţă şi lichiditate corespunzătoare pentru

titlurile tranzacţionate. Astfel, ea oferă investitorilor garanţie morală şi securitate financiară

prin măsurarea continuă a lichidităţii valorilor mobiliare înscrise la cotă.

Bursa completează circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile în

piaţa de capital să poată ajunge în zonele productive, la societăţile comerciale emitente de

titluri, care le pot utiliza în mod eficient.

După o perioadă de întrerupere de 50 de ani, Bursa de Valori Bucureşti s-a redeschis

la 23 iunie 1995, prin fondarea Asociaţiei Bursei de către 24 de societăţi de valori mobiliare.

După aprobarea de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a Regulamentelor şi

Procedurilor de funcţionare şi operare, Bursa de Valori Bucureşti şi-a început activitatea în

mod efectiv, realizând primele tranzacţii la data de 20 noiembrie 1995, în incinta pusă la

dispoziţie de Banca Naţională a României.

3


În cadrul primei şedinţe de tranzacţionare, societăţile de valori mobiliare membre ale

Asociaţiei Bursei au putut negocia 905 acţiuni a 6 societăţi comerciale cotate.Conform site-

ului oficial a Bursei de Valori Bucureşti, rolul pe care aceasta îl îndeplineşte este:

de a furniza o piaţǎ organizatǎ pentru tranzacţionarea valorilor mobiliare;

de a contribui la creşterea lichiditǎţii valorilor mobiliare prin concentrarea în piaţǎ a unui

volum cât mai mare de valori mobiliare,

de a contribui la formarea unor preţuri care sǎ reflecte în mod corespunzǎtor

relaţia cerere-ofertǎ;

de a disemina aceste preţuri cǎtre public.

Principiile care guverneazǎ aceastǎ instituţie ca piaţǎ organizatǎ de valori mobiliare

sunt accesibilitatea, informarea, etica pieţei şi neutralitatea.

Accesibilitatea se referǎ la angajamentul pe care şi-l asumǎ Bursa de a asigura accesul

egal al societǎţilor membre şi, respectiv, a societǎţilor emitente listate la Bursǎ.

Bursa este, de asemenea, obligatǎ sǎ asigure permanent agenţilor de bursǎ şi

investitorilor, suficientǎ informaţie despre societǎţile tranzacţionate şi despre preţurile

valorilor mobiliare emise de acestea.

Asigurarea cǎ piaţa valorilor mobiliare funcţioneazǎ într-un mod care sporeşte

încrederea utilizatorilor, autoritǎţilor şi publicului larg în general, intrǎ tot în atribuţiile Bursei.

Neutralitatea cu care Bursa acţioneazǎ şi menţinerea integritǎţii în relaţia cu toţi

participanţii la piaţǎ, precum şi cu alte instituţii sau organizaţii care supravegheazǎ sau

opereazǎ în piaţa de capital este alt angajament pe care şi-l asumǎ Bursa de Valori Bucureşti.

PERFORMANTE ANUALE INEGISTRATE LA BVB

Figura 1 Sursa: www.kmarket.ro

4

http://www.kmarket.ro/


CAPITOLUL II

INDICII BURSIERI

2.1 Noţiunea de indice bursier

Indicii bursieri reprezintă expresia numerică, măsurată în puncte a evoluţiei cursurilor

celor mai reprezentative titluri de pe o piaţă. Apariţia lor este legată de necesitatea unui

produs prin care să se realizeze urmărirea în ansamblu a pieţei pe care se calculează şi care să

nu reflecte doar evoluţia unui singur titlu cotat ci a titlurilor reprezentative pentru piaţa în

cauză.

Primul indice bursier a fost indicele Dow – Jones, calculat la bursa din New York şi

denumit după numele a doi specialişti financiari: Charles Dow si Edward Jones. Indicele a

apărut ca idee a lui Charles Dow care a vrut ca pentru a evidenţia trendul pieţei să calculeze

un curs mediu al mai multor firme care erau in număr de 11, astfel s-a calculat un prim indice

bursier in anul 1884. Treptat numărul acţiunilor incluse în calculul indicelui a crescut,

ajungându-se în prezent la 30. treptat au început să apară şi alţi indici pe pieţele internaţionale

ca FT-SE 30 in Marea Britanie sau Nikkei în Japonia. Toţi aceşti indici sunt indici de primă

generaţie, cu capacitate de informare redusă deoarece cuprind acţiuni ale unor societaţi ce

aparţin aceluiaşi sector economic ( de regulă sectorul industrial).

Următorul pas in evoluţia indicilor bursieri a fost apariţia indicilor de generaţia a doua

in portofoliul cărora au fost incluse acţiuni ale unor societaţi din diferite sectoare ale

economiei. Acest fapt a dus la o completare a informaţiilor oferite de către indicii de primă

generaţie, realizându-se o mai bună conturare a caracterizării economiilor naţionale. Astfel in

ţarile mai sus amintite au apărut indicii NYSE pe piaţa New York-ului, FT-SE 100 pe piaţa

Londrei si TOPIX pe piaţa Japoneza.

Iniţial indicii bursieri aveau în portofoliu numai acţiuni, însă astazi s-a ajuns la

calcularea unor indici care urmăresc evoluţia altor titluri de valoare cum sunt obligaţiunile sau

titlurile emise de fondurile mutuale. În ceea ce priveşte relevanţa, indicii bursieri au evoluat

de la o singura piaţă de capital situată într-o anumită tară, la piaţa financiară internaţională

prin apariţia indicilor mondiali şi a indicilor caracteristici ţărilor din spaţiul monedei unice

europene.

5


2.2 Clasificarea indicilor bursieri

Datorită diversitaţii lor, indicii bursieri pot fi clasificaţi in funcţie de mai multe

criterii şi anume:

1. După valorile mobiliare în raport de care se construieşte indicele, se deosebesc

următoarele categorii de indici:

2. indici bursieri pentru acţiuni:

indici bursieri pentru obligaţiuni;

indici pentru titluri emise de fondurile mutuale şi alte instituţii de acest fel.

Cei mai răspândiţi indici care se calculează în aproape toate ţările din lume unde există

o piaţă de capital sunt indicii pentru acţiuni cum ar fi:

- Dow Jones Industrials Average, Nasdaq 100 (în SUA),

- indicii FT-SE (în Marea Britanie);

- Nikkei şi Topix (în Japonia);

- CAC-40 (în Franţa);

3. În funcţie de algoritmul de calcul, indicii se împart în:

indici din prima generaţie, care se calculează, în general, ca o simplă medie

aritmetică a cursului acţiunilor componente, şi care sunt formaţi din acţiuni dintr-un număr

redus de ramuri economice şi deci cu o relevanţă redusă pentru situaţia de ansamblu a pieţei.

indici bursieri din generaţia a doua care iau în considerare un număr mai mare de

acţiuni(unele depăşesc 2000) ce provin din mai multe domenii de activitate şi sunt ponderaţi

cu capitalizarea bursieră(de exemplu indicele CAC 40);

4. În funcţie de tipul pieţei de capital pe care sunt calculaţi indicii, există:

indici specifici pieţei bursiere (cum este indicele BET);

indici ai pieţei extrabursiere (ca, de exemplu, indicele RASDAQ-C).

5. În funcţie de gradul de cuprindere, indicii bursieri se clasifică în:

indici generali ai pieţei, care cuprind acţiuni aparţinând mai multor domenii de

activitate căutând să exprime cât mai bine structura pieţei respective şi evoluţia economiei în

ansamblul ei (Nasdaq-100, CAC-40, DAX, BET);

indici sectoriali, care reflectă evoluţia unui singur sector al economiei: industria

automobilelor, industria extractivă, industria alimentară, industria farmaceutică, transporturi,

construcţii, tehnică de calcul şi informatică, publicitate şi mass-media, bănci, asigurări, alte

servicii financiare, utilităţi publice etc.

6


6. În funcţie de intervalul la care sunt calculaţi, indicii se împart în:

indici calculaţi în timp real, de obicei la intervale cuprinse între 15 secunde şi un

minut (majoritatea indicilor existenţi la ora aceasta în lume);

indici calculaţi doar la sfârşitul zilei de tranzacţionare.

7. În raport de instituţia care calculează indicele se întâlnesc:

indici oficiali, calculaţi de către organismele abilitate prin reglementările pieţei

de capital respective( BET);

indici neoficiali calculaţi de instituţiile pieţei de capital în colaborare cu publicaţii

financiare, cum ar fi „The Wall Street Journal”, pentru indicele Dow Jones sau „Financial

Times”, pentru indicii FT-SE; diverse publicaţii economico-financiare; indici calculaţi de

către societăţi de valori mobiliare, firme de consultanţă şi alte instituţii financiare.

8. în funcţie de posibilitatea de a consţrui produse bursiere derivate plecând de la indici

bursieri (posibilitatea încheierii de contracte asupra indicilor bursieri):

■ indici negociabili, care sunt utilizaţi pe pieţele derivate ca active suport (BET);

■ indici nenegociabili care, prin modul de construcţie (de concepţie) sau printr-o interdicţie

expresă a creatorilor, nu pot fi utilizaţi în acest scop.

9. după modul de ponderare a preţului, sub raportul formulei de calcul:

■medie aritmetică simplă (DJIA);

■medie aritmetică ponderată (Nikkei);medie geometrică (Value Line).

10. după arealul cuprins în evaluare, există:

■indici naţionali, care cuprind titluri cotate pe una sau mai multe pieţe secundare naţionale

(S&P 500);

■indici regionali, cuprinzând titluri dintr-o anumită zonă geografică (CESI - Central European

Stock Index) sau un anumit tip de pieţe.

2.3 Construcţia indicilor bursieri

Principiile pe care se bazează construcţia indicilor bursieri sunt indiferent de locul şi

modul de determinare a acestora, iar printre acestea cele mai importante sunt:

- indicii bursieri sunt folositi ca masura a performanţei portofoliilor create in cadrul

societaţilor de asigurari, fondurile de pensii, fonduri mutuale şi altor investitori

instituţionali

- metodele de calcul ale indicilor bursieri trebuie sa reflecte întotdeauna realitatea

- metodele folosite pentru calcularea indicilor bursieri nu trebuie sa prezinte o

complexitate deosebită şi informaţiile şi datele care stau la baza calculării lor trebuie

7


să fie disponibile oricui şi oricând

- informaţiile ce stau la baza calculării indicilor bursieri trebuie să aiba surse

autorizate. În cazul în care un indice ţine cont de modificări precum creşteri şi

scăderi de capital, acordări de dividende, atunci datele care sunt folosite pentru

calcularea indicelui trebuie sa provină de la compania respectivă şi să fie folosite

intr-o formă destul de apropiată fată de cea prezentată de societatea respectivă în

documentele publicate

- in măsura posibilităţilor, trebuie să se asigure continuitatea şi comparabilitatea cu

momentele anterioare

- trebuie menţinută consistenţa datelor şi a metodelor de calcul, ceea ce se traduce

prin asigurarea stabilităţii surselor de date

- toţi operatorii implicaţi în activitatea bursieră trebuie să se asigure că indicii

continuă să satisfacă nevoia de informaţii existentă pe piaţa bursieră şi să facă orice

fel de propuneri pe care le considera utile in acest domeniu.

2.4 Etapele construcţiei indicilor bursieri

În construirea unui indice bursier se parcurg trei etape foarte importante care au

caracteristici diferite în funcţie de ţara şi indicele pentru care se realizează.

Etapa I

Selectarea eşantionului de firme ale căror acţiuni intră în portofoliul indicelui

bursier.

Această etapă prezintă o importanţă deosebită datorită faptului că indicele calculat

trebuie să reflecte evoluţia in ansamblu a pieţei respective. Acest fapt a dus la respectarea

unor criterii pe baza cărora valorile mobiliare emise de anumite firme pot intra în structura

indicilor bursieri. Criteriile de includere a acţiunilor în cardul indicelui bursier diferă de la

indice la indice.

1. Un criteriu important de includere a acţiunilor în componenţa unui indice bursier

este ca acţiunile respective să fie cotate la prima categorie a pieţei bursire respective. Acest

criteriu este folosit pentru construirea indicilor de generaţia a doua şi in special a indicilor

importanţi dintr-o ţara, calculaţi pe baza acţiunilor considerate “blue chips”. În cazul indicelui

Nikkei 225, dacă acţiunile unei firme cotate pe prima categorie a pieţei japoneze

retrogradează pe cea de-a doua categorie, atunci acţiunile respective sunt eliminate din

structura indicelui.

Pentru a fi incluse în structura indicelui bursier sunt selectate acele acţiuni care sunt

8


emise de către firme puternice, stabile care prezintă o creştere susţinută a activitaţii şi a

indicatorilor economici le recomandă ca fiind o bună investiţie. De asemenea, acţiunile

selectate trebuie să reprezinte cât mai bine ansamblul pieţei pe care sunt emise, în cazul

indicilor generali ai pieţei şi respectiv sectorul economic din care fac parte, pentru indicii

bursieri sectoriali.

2. Un alt criteriu deosebit de important în selectarea valorilor mobiliare este acela al

lichidităţii care este definită ca volum al tranzacţiilor efectuate intr-un anumit moment cu

valoarea mobiliară respectivă, urmărindu-se ca aceasta să fie cât mai mare posibil.

Lichiditatea poate fi exprimată şi ca procent al tranzacţiilor efectuate cu o anumită acţiune in

totalul tranzacţiilor efectuate pe piaţa bursieră. În alte cazuri, lichiditatea este interpretată ca

fiind un volum minim al tranzacţiilor efectuate cu un anumit titlu. Acest punct de vedere este

aplicat în cazul indicelui Nasdaq 100, în cadrul căruia o acţiune se cifrează la o sumă de

100.000 de acţiuni.

3. Un alt criteriu foarte important din acest punct de vedere este capitalizarea bursieră.

Datorită faptului că indicele bursei trebuie să reflecte cât mai bine situaţia pieţei respective ,

acest criteriu este folosit chiar şi pentru alcătuirea porftofoliilor indicilor care în formula de

calcul nu folosesc ponderea cu capitalizarea bursieră. Cu privire la acest criteriu se urmăreşte

ca acţiunile incluse intr-un indice bursier să aibă o capitalizare bursieră cât mai mare, astfel

încât luate pe ansamblu, acţiunile cuprinse în indicele bursier respectiv să înglobeze o cât mai

mare proporţie a capitalizării bursiere în totalul capitalizării bursiere totale de pe piaţă. În

cazul indicilor bursieri FT-SE 100, Dow Jones, Nikkei si DAX 100 capitalizarea bursieră

însumată a acţiunilor componente ajunge să reprezinte un procent de 90% din totalul

capitalizării de pe piaţa bursieră de la noi din ţară, Bet acţiunile componente, 10 la număr,

trebuie să deţină un procent de 60% din totalul capitalizării bursiere de pe piaţa bursieră.

4. În cazul anumitor indici, ca de exemplu FT-SE 100, DAX şi Nasdaq o necesitate de

includere a valorilor mobiliare în portofoliul indicelui bursier respective este aceea ca valorile

mobiliare să fie emise de către societăţi autohtone. Acest lucru a devenit o necesitate datorită

faptului că pe aceste pieţe, cum este cazul pieţei bursiere londoneze, se calculează separat

indici pentru firmele străine cotate la bursa respectivă, precum şi indici care reflectă evoluţia

societăţilor multinaţionale. De asemenea, pentru indicii care cuprind în structura lor atât

acţiuni emise de societăţi din ţara respectivă , precum şi acţiuni emise de firme străine, pentru

includerea celor din urmă sunt stabilite şi alte criterii speciale în afara celor impuse pentru

acţiunile autohtone.

5. Un alt criteriu aplicat la alcătuirea unora dintre indicii bursieri este acela al

9


intervalului de timp scurt de la momentul primei listări a acţiunilor pe piaţa bursieră

respectivă. În cazul indicelui Nasdaq 100 acest criteriu cuprinde două părţi, una pentru

acţiunile care se află în primele 25% în ceea ce priveşte capitalizarea bursieră şi cealaltă

pentru restul acţiunilor. Pentru prima categorie, criteriul impus este acela ca acţiunile

respective să fie cotate de cel puţin un an pe piaţă, iar cele din cea de-a doua categorie trebuie

să fie listate de cel puţin doi ani.

6. Un alt criteriu luat în considerare în alcătuirea indicilor bursieri este acela al tipului

valorilor mobiliare ce compun indicele. În cazul indicilor bursieri pentru acţiuni, acţiunile pot

fi comune sau preferenţiale participative.

7. O altă condiţie se referă la disponibilitatea pentru tranzacţionare pe piaţă a

acţiunilor componente ale indicilor, care este măsurată printr-o pondere din totalul acţiunilor

care se află pe piaţă la un moment dat.

Etapa a II a

Atribuirea de ponderi pentru acţiunile componente

Atribuirea de ponderi acţiunilor componente ale unui indice bursier este caracteristică

în special indicilor bursieri de generaţia a II a. Atribuirea de ponderi se realizează pentru a se

evita ca o anumită evoluţie a cursurilor unor acţiuni să nu influenţeze prea mult evoluţia

indicelui respectiv. Pentru indicii bursieri care nu folosesc ponderea acţiunilor se poate ajunge

la situaţia în care creşterea sau scăderea cursului uneia sau mai multor acţiuni să aducă

modificări importante indicelui şi să ducă la imposibilitatea acestuia din urmă să mai

caracterizeze situaţia pieţei, încălcându-se unul dintre principiile de baza ale construcţiei

indicilor.

Pentru evitarea acestui fenomen se foloseşte una dintre urmatoarele metode de

ponderare a acţiunilor:

1. ponderi egale pentru toate acţiunile componente

2. ponderea capitalizarea bursieră

În primul caz posibilitatea ca evoluţia uneia dintre acţiuni să influenţeze indicele

foarte mult este total înlăturată, iar în cel de-al doilea caz modificarea cursului unei acţiuni cu

capitalizare bursieră mai mare va avea o influenţa mai mare decât modificarea în aceeaşi

masură a cursului unei acţiuni cu o capitalizare bursieră mai mică.

Etapa a III a

Stabilirea datei de referinţă

Stabilirea datei de referinţă reprezintă o mare semnificaţie pentru indicele bursier.

Data de referinţă este data de început a calculării indicelui, când acestuia i se atribuie valori de

10


100, 1000 sau 10.000 de puncte după caz. Data de referinţă este folosită pentru analiza

evoluţiei indicilor, realizându-se o comparaţie a valorii indicelui bursier dintr-un anumit

moment cu valoarea de la data de referinţă. Indicele aferent oricărei alte date prezintă o

creştere sau o scădere faţă de valoarea de la data de referinţă.

2.5 Calculul indicilor bursieri

2.5.1 Indici bursieri ca medie aritmetică simplă

Metodologia de calcul a indicilor este diferită în funcţie de tipul şi caracteristicile

fiecărui indice. Astfel, în cazul indicilor din prima generaţie, indicele se calculează ca o medie

aritmetică a cursurilor acţiunilor componente, ajustate cu un divizor a cărui valoare se

modifică periodic, în funcţie de modificările petrecute în structura patrimonială a emitentului.

Relaţia generală de calcul a unui indice (I) este:

I= .

2.5.2 Indici bursieri ca medie aritmetică ponderată

În cazul indicilor ponderaţi se ia în considerare capitalizarea bursieră, cursul acţiunilor

fiind înmulţit cu numărul de acţiuni.

Formula de calcul a indicelui la momentul t ( ) este:

Valoarea de bază a indicelui,

unde:n=numarul acţiunilor ce intra în componenţa indicelui;

= preţul acţiunii i la data de referinţă;

numărul acţiunilor companiei i la data de referinţă;

cursul acţiunii i la momentul t;

divizor comun;

factorul de corecţie pentru acţiunea t.

O formulă mai simplă în care nu există factori de corecţie ci numai un factor general de corecţie care ia în considerare modificările din structura indicelui este :

11


unde:

f – este factorul general de corecţie recalculat de câte ori se produc modificări în structura

indicelui

În cadrul determinării indicilor bursieri apar o multime de situatii in care metodologia

de calcul a indicelui trebuie adaptata, datorita actiunii unor diverşi factori. Aceste situatii

genereaza modificari in relatia de calcul a indicelui si nu in schimbari în însuşi conţinutul

indicelui, cum ar fi trecerea, de exemplu, de la ponderarea cu capitalizarea bursiera la calculul

indicelui fara a se folosi ponderi.

Principalele evenimente care genereaza ajustari ale formulei de calcul a indicelui sunt:

creşteri de capital sau reduceri de capital; modificări in valoarea nominală a acţiunilor din

componenţa indicelui; conversii de actiuni preferenţiale in acţiuni comune; fuziuni ale

firmelor din structura indicelui; conversia de acţiuni preferenţiale in acţiuni comune; fuziuni

ale firmelor din structura indicelui; includeri sau ştergeri de firme in/din portofoliul indicelui.

Astfel de cauze nu genereaza modificări in formula de calcul a tuturor indicilor

bursieri pentru acţiuni, ci numai pentru acei indici care ţin seama în determinarea lor de aceste

evenimente. Esenţial este că nu toţi indicii bursieri suportă modificări.

În cazul indicilor din categoria întai orice modificare de acest tip se reflectă în

modificarea divizorului la care se împarte suma cursurilor acţiunilor.

În cazul indicilor care conţin in formula lor de calcul un divizor general, o modificare

în sensul celor prezentate mai sus determina o schimbare a valorii divizorului respectiv.

Factorul de corecţie este modificat in ziua in care are loc schimbarea, pentru a se putea

realiza continuitatea si comparabilitatea valorilor indicelui.

2.5.3 Indici bursieri ca medie geometrică

Indicele bursier calculat ca medie geometrică ia în calcul, în proporţie egală ratele de

rentabilitate ale titlurilor din coş, rate determinate de evoluţia preţurilor din ziua curentă în

raport cu cele din ziua precedentă sau de la momentul de referinţă.

Avantajele unui astfel de indice constă în atenuarea inflaţiei prea puternice a unor

titluri cu pondere mai mare în media simplă sau în media ponderată şi în compatibilitatea

mărimii indicelui înainte şi după operaţiunile de capital.

12


CAPITOLUL III

INDICI BURSIERI NAŢIONALI ŞI INTERNAŢIONALI

REPREZENTATIVI

3.1 Indici naţionali

Indicele Dow - Jones Industrial Average (DJIA)

Este cel mai cunoscut şi cotat indice bursier american, fiind utilizat de presă şi alte

mijloace de informare pentru a măsura progresul pieţei bursiere americane. Pentru analiştii

financiari importanţa acestui indice nu este însă atât de mare deoarece analiza realizată pe

baza lui este restrânsă la ramura industrială.

Acest indice este cel mai vechi indice de pe piaţa bursieră americană, fiind calculat

incă din anul 1884.

Denumirea de “avarage” vine de la modul de calcul care constă în media aritmetică a

cursurilor acţiunilor componente. Iniţial portofoliul indicelui era format din 12 acţiuni, însă

din 1928, s- a trecut la un număr de 30 acţiuni care a rămas până astăzi.

Denumirea de “industrial” provine de la faptul că acţiunile ce intră în structura

indicelui provin de la societăţi care îşi desfăşoară activitatea în sectorul industrial, nu şi în

domeniul comercial şi al serviciilor. În prezent, în structura indicelui au fost introduse şi

societăţi neindustriale ca J.P.Morgan si Mc Donald’s.

Indicele DAX-30

Este cel mai reprezentativ indice bursier de pe piaţa bursieră germană fiind calculat pe

baza a 30 de acţiuni considerate “blue chips”. Alături de acest indice se calculează şi alţi

indici printre care DAX100, MDAX, CDAX (indice compozit), NEMAX 50, precum şi alţi

indici sectoriali în număr de peste 30. Indicele DAX se calculeaza la fiecare 15 secunde şi este

publicat în ziarul bursei din Frankfurt şi alte publicaţii de specialitate.

Pentru includerea în portofoliul indicelui a celor 30 de acţiuni se ţine cont de anumite

criterii şi anume volumul tranzacţiilor efectuate cu acţiunile respective, capitalizarea bursieră

şi lichiditatea.

13


Indicele Nikkei 225 (Nikkei Stock Average)

Indicele Nikkei 225 este unul dintre cei mai importanţi indici bursieri care se

calculeaza pe piaţa bursieră japoneză. Indicele este calculat din anul 1950, iar numărul pe

baza cărora se calculeaza a fost stabilit în 1971.

Acest indice se calculează pe baza a 225 de acţiuni din prima secţiune a bursei din

Tokio şi este calculat ca o medie aritmetică ponderată a cursurilor acţiunilor cmponente.

Indicele se modifică în mod egal pentru aceeaşi variaţie a cursului oricărei acţiuni

componente indiferent de capitalizarea bursieră.

În ceea ce priveşte calcularea indicelui, preţurile luate în considerare sunt cursurile

acţiunilor din momentul calculării indicelui, iar în cazul în care o acţiune nu a fost încă

tranzacţionată în acel moment pentru aceasta se ia în considerare preţul de închidere a zilei

anterioare.

Indicele Financial Times (FT-30)

Indicele Financial Times (FT-30) sau FT Ordinarz Share Index a apărut în 1935,

calculat de Financial News (ulterior Financial Times). El a fost calculat pe baza acţiunilor a

30 de societăţi reprezentative din sectorul industrial.

Datorită numărului mic de acţiuni cuprinse în portofoliul indicelui, acesta este

sensibil la modificările de pe piaţă în comparaţie cu alţi indici care au în componenţă un

număr mai mare de acţiuni.

Indicele se calculeză ca medie geometrică a cursurilor acţiunilor considerate “blue

chips”(cu o lichiditate crescută) împărţit la cursul din data considerată ca bază.

Indicele TOPIX

Este indicele ce caracterizează prima secţiune a bursei din Tokyo cuprinzând acţiunile

companiilor cotate. TOPIX este de fapt denumirea unei familii de indici TOPIX Core 30,

TOPIX 100, TOPIX 500, TOPIX Small, TOPIX Large 70, TOPIX Mid 400. Aceşti indici au

ca valoare iniţiala 1000 puncte, valoare calculata la 1 aprilie 1998 si înlocuiesc vechiul

TOPIX, calculat în 1969.

Indicii TOPIX sunt ponderaţi cu capitalizarea bursiera, iar valoarea de baza a fost de

1000 de puncte pentru fiecare dintre ei, ca si pentru majoritatea indicilor bursieri. În formula

de calcul a indicilor au loc modificari cauzate de adăugiri sau eliminări de acţiuni din

14


portofoliu, sau de modificări petrecute la nivelul firmelor (fuziuni, achizitii, modificări de

capital, conversii de acţiuni).

3.2 Indici mondiali (internaţionali)

Indicii MSCI (Morgan Stanley Capital International)

Reprezinta un grup de indici concepuţi pentru a măsura performanţele pieţelor din

SUA, Europa, Canada, Mexic, Australia si Orientul Îndepartat (Asia de Sud-Est) si pe cea a

grupurilor industriale internaţionale. Indicele Mondial (World Index) se bazeaza pe cotaţiile a

1477 acţiuni, reprezentând aproximativ 60% din valoarea agreata a pieţelor din 20 de ţari.

Indicele Mondial FT-Actuarial (FT-Actuaries World Index)

Reprezinta, de fapt, un grup de indici care au aceeaşi data de referinţa si evidenţiaza

separat fiecare din cele 32 de tari, 9 regiuni grupate geografic, 36 grupuri clasificate în funcţie

de ramurile industriale şi şapte sectoare economice luate în considerare.

Indicele mondial Standard & Poor’s

Denumirea exactă a indicelui este S&P Global 1200 si acoperă şapte regiuni

principale ale lumii. Acest indice este calculat ca o reuniune a unor indici calculaţi de firma

Standard & Poor’s în întreaga lume:

- S&P 500 în SUA (500 acţiuni);

- S&P TOPIX 150 în Japonia (150 acţiuni);

- S&P TSE în Canada ( 60 acţiuni);

- Euro si Euro Plus în Europa continentala (200 de acţiuni);

- Asia/Pacific S&P Index (100 de titluri);

- S&P Latin America (40 de titluri);

- S&P UK (150 actiuni).

Indicii STOXX

Integrarea economică europeană şi introducerea monedei unice a constituit premisa

cooperării financiare în vederea realizării şi utilizării unor indici “paneuropeni”. În acest sens,

Bursa din Paris (Euronext Paris SA), Bursa germană (Deutshe Boerse AG), Bursa din Elveţia

(SWX Swiss Exchange) împreună cu Dow Jones & Company au creat un “joint venture” care

a promovat noi indici STOXX.

Acest grup de indici cuprinde:

15


- Indicele Dow Jones STOXX care acoperă întreaga europă, având în structură peste

650 de societăţi

- Indicele Dow Jones Euro STOXX cuprinzând aproximativ 300 de societăţi

emitente din ţările care s-au asociat la Uniunea Monetară Eurpoeană

- Trei indici “blue chips”, care derivă din indicii generali, compuşi fiecare din

acţiunile a 50 de societăţi selectate pe baza unor criterii cumulative: capitalizare

bursieră, lichiditate, sector de activitate reprezentativ. Aceşti doi indici sunt: Dow

Jones STOXX 50 pentru Europa, Dow Jones Euro STOXX 50 pentru ţările Uniunii

Monetare Europene şi Dow Jones Nordic 30, pentru ţările nord europene

16


CAPITOLUL IV

INDICII OFICIALI AI BURSEI DE VALORI

BUCUREŞTI

4.1 Indicele BET (Bucharest Exchange Trading)

Numele indicelui BET, indice oficial al pieţei de capital din România provine de la

prescurtarea denumirii din limba engleză a indicelui şi anume Bucharest Exchange Trading.

Indicele BET are ca dată de referinţă data de 19 septembrie 1997, când a primit valoarea de

început de 1000 puncte, iar data de start este 22 septembrie 1997.

Proiectul Bursei de Valori Bucureşti de creare a indicelui BET a beneficiat de

asistenţa acordată de Institutul Austriac de Studii Avansate.

Indicele BET a fost creat din necesitatea de a reflecta tendinţa de ansamblu a

preţurilor celor mai lichide 10 societăţi listate în cadrul Bursei de Valori Bucureşti. Aceste

societăşi sunt selectate exclusiv din cadrul societăţilor listate la categoria I a Bursei de Valori

Bucureşti, urmărindu-se totodată şi o diversificare a activităţilor societăţilor respective.

Calculul si diseminarea către public a indicelui BET în moneda naţionala (RON) se

efectueaza în timp real de catre BVB, în fiecare zi de tranzacţionare a BVB. Valorile indicelui

BET sunt exprimate şi în EUR şi USD prin utilizarea cursurilor de schimb publicate de

Banca Nationala a Romaniei in ziua respectivă.

Metoda de calcul

Relaţia conform căreia se calculează indicele BET este asemănătoare cu cea folosită

pentru majoritatea indicilor de generaţia a II a, aplicând formula de calculare a indicilor

Laspeyres.

Indicele BET este calculat prin ponderarea preţurilor celor mai lichide 10 societăţi

listate la Categoria I a Bursei de Valori Bucureşti cu capitalizarea bursieră.

Valoarea preţurilor din fiecare zi este raportată la preţurile corespunzătoare zilei de

referinţă (momentul t = 0) pe baza următoarei formule:

17


unde:

n – este numărul de acţiuni din portofoliul indicelui, adică 10

pi0 – este, începând cu 29 noiembrie 1999, preţul de închidere al simbolului i înregistrată pe

piaţa principală (Regular) în şedinţa de tranzacţionare de referinţă

pit – este începând cu 29 noiembrie 1999, preţul de închidere al simbolului i înregistrat pe

piaţa principală în şedinţa de tranzacţionare t.

wfi0 – este factorul de ponderare corespunzător simbolului i în şedinţa de tranzacţionare de

referinţă (t = 0)

Referitor la factorul de ponderare conţinut de formula de mai sus trebuie făcute câteva

precizări. Datorită faptului că participarea unui simbol la index este limitată la 25% din totalul

capitalizării pe care o însumează indicele, factorul de ponderare a fiecărui simbol poate fi egal

cu una dintre următoarele valori:

o numărul de acţiuni corespunzătoare simbolului i (în condiţiile în care

ponderea capitalizării bursiere a simbolului în totalul capitalizării bursiere

a tuturor simbolurilor din indice nu depăşeşte 25%)

o un număr ajustat, în cazul în care ponderea mai sus amintită depăşeşte

25%

Ajustarea indicelui BET se face în condiţiile în care au loc modificări de capital,

operaţiuni de divizare sau consolidare a societăţilor emitente. Pentru a compensa aceste

modificări ce pot interveni şi pentru a asigura comparabilitatea în timp a valorilor indicelui, se

utilizează o procedură numită „splicing procedure” de aplicare a unui factor de corecţie.

În situaţia în care apar modificări în portofoliul indicelui, în vederea menţinerii

regulilor de selectare a coşului indicelui, indicele va fi actualizat corespunzător, prin aplicarea

unui factor de corecţie care să reflecte modificările avute. Astfel, indicele BET se calculează

conform relaţiei:

Toate modificările ce apar în portofoliul indicelui sunt realizate periodic şi sunt

hotărâte de Consiliul Indicelui, care analizează şi decide trimestrial actualizarea acestuia.

18


În prezent acţiunile care intră în componenţa indicelui BET reprezintă mai mult de

60% din totalul capitalizării bursiere şi 70% din valoarea totală tranzacţionată la Bursa de

Valori Bucureşti.

Selectarea societăţilor incluse în portofoliul indicelui se face prin respectarea

următoarelor reguli:

societăţile trebuie să fie înscrise la cotă în categoria I a BVB

societăţile trebuie să aibă o capitalizare bursieră cât mai mare şi, de

asemenea, capitalizarea însumată a tuturor societătilor admise trebuie să

reprezinte cel puţin 60%din capitalizarea bursieră totală

selectarea societăţilor trebuie să asigure diversificarea portofoliului

indicelui

acţiunile ce compun indicele trebuie să fie cele mai lichide de pe piaţă şi

valoarea totală a tranzacţionărilor efectuate cu acestea trebuie să însumeze

cel putin 70% din valoarea totală a tranzacţiilor efectuate la BVB

Aceste criterii sunt revizuite lunar prin analizarea performanţelor societăţilor incluse

în portofoliul indicelui, precum şi a societăţilor recent listate, în vederea unei posibile

actualizări a componenţei indicelui.

Ajustarea indicelui se face prin una din următoarele metode:

modificarea factorilor de ponderare

modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corecţie

Ajustarea indicelui se realizează în condiţiile în care se produc urrmătoarele

evenimente:

divizări sau consolidări ale acţiunilor incluse în portofoliul indicelui

modificarea componenţei indicelui (înlocuirea unui simbol în portofoliul

indicelui)

modificări survenite în capitalizarea unei societaţi incluse în portofoliul

indicelui, astfel încât ponderea acestui simbol să depăşească limita de

25% din capitalizarea totală a simbolurilor incluse în indice;

modificări de capital (majorări sau diminuări) ale uneia dintre societaţile

care au acţiuni cuprinse în coşul indicelui.

Operaţiunile prezentate presupun si o recalculare a factorului de ponderare pentru

acele simboluri care au fost ajustate anterior la limita procentuală de 25% din capitalizarea

bursieră a coşului indicelui.

19


În conformitate cu decizia Comitetului Bursei, Comitetul indicelui este responsabil

pentru toate operaţiunile referitoare la componenţa indicelui si regulile aplicabile acestuia.

“Comitetul Indicilor BVB” sau “Comitetul Indicilor”reprezinta comitetul format din

specialişti cu experienţa in domeniul pieţei de capital, care elaborează regulile cu privire la

indicii dezvoltaţi de BVB, decide cu privire la compoziţia indicelui BET, efectuează ajustările

ca urmare a evenimentelor corporative si informează publicul larg cu privire la orice

modificări sau evenimente cu privire la indicii BVB.

Comitetul indicelui este abilitat sa adopte decizii privind respectarea regulilor de

selecţie precum şi a metodologiei de calcul a indicelui si se întruneşte anual pentru analizarea

si aprobarea deciziilor de ajustare a indicelui.

Comitetul indicelui, are de asemenea rolul de a transmite Comitetului Bursei orice

propunere vizând utilizarea comercială a indicelui, precum si utilizarea lui ca bază pentru

tranzacţiile cu instrumente derivative.

La data de 19 septembrie 1997, data de referinţă a indicelui BET, componenţa

acestuia era:

Tabel 1 Sursa: www. kmarket.ro

20


COMPONENŢA INDICELUI BET LA 20 MAI 2008

Tabel 2 Sursa: www.bvb.ro

EVOLUŢIA INDICELUI BET

Figura 2 Sursa: www.bvb.ro

4.2 Indicele BET-C (Bucharest Exchange Trading– Indice Compozit)

Denumirea indicelui BET-C provine de la denumirea din limba engleza Bucharest

Exchange Trading – indice compozit. Acest indice a fost creat pentru a reflecta evoluţia de

ansamblu a preţurilor tuturor societaţilor listate la Bursa de Valori Bucureşti, cu exceptia

Societaţilor de Investiţii Financiare, şi, deoarece numarul societaţilor listate la bursă a crescut

în timp.

Data de lansare a indicelui a fost 17 aprilie 1998, iar data de referinţa 16 aprilie 1998

când indicele a primit valoarea de 1000 puncte la fel ca si indicele BET.

21


Metoda de calcul

Indicele BET – C este calculat pe baza aceleiaşi formule ca si indicele BET, dar cu o

baza de reprezentare mult mai larga care sa acopere ansamblul titlurilor tranzacţionate.

Calculul indicelui se bazeaza pe media ponderata cu capitalizarea bursieră a preţurilor

acţiunilor aflate în portofoliul indicelui. Preţurile folosite au fost preţuri medii la data de

referinţa. Calculul este similar cu cel al indicilor din generaţia a doua (S&P 500, FT/SE 100,

CAC 40 etc.).

unde:

BET-CT - valoarea indicelui BET-C la momentul curent, T

BET-CT -1 – valoarea indicelui BET-C la momentul anterior, T-1

Pi,t - preţul coresunzător acţiunilor societăţii i la momentul curent T

Pi,t -1 – preţul de închidere corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1

qi,t - numărul de acţiuni la momentul curent T

Ri – factorul de reprezentare la maxim 20% a ponderii componentelor coşului indicelui,

corespunzător acţiunilor societăţii i

ci,t – factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T, în

zilele de revizuire operaţională

ci,t -1 - factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societăţii i la momentul T-1 , în

zilele de revizuire operaţională

N – numărul de societăţi incluse în coşul indicelui

Datorită faptului ca scopul principal de creare a indicelui compozit este de a reflecta

evoluţia tuturor acţiunilor tranzacţionate, în componenţa indicelui intră automat noile societaţi

pe masură ce sunt cotate, în ziua urmatoare dupa formarea preţului de piaţa. Indicele

presupune un factor de corecţie în ziua în care are loc modificarea de structură. Factorul de

corecţie este valoarea indicelui din ziua anterioară modificarii coşului indicelui. Noile ponderi

rezultate dupa fiecare modificare a coşului sunt comunicate Societaţilor de Valori Mobiliare

membre ale Asociaţiei Bursei.În ceea ce priveşte regulile de selectare a societaţilor în

portofoliul indicelui exista numai condiţia ca societatea respectivă să fie listată la Bursa de

22


Valori Bucuresti. Societaţile de Investiţii Financiare nu sunt cuprinse în portofoliul indicelui

BET-C.

Ponderea maxima a unei societaţi incluse în indicele BET-C este de 25% din totalul

capitalizării bursiere totale a societaţilor incluse în portofoliul acestuia.

Ajustarea indicelui BET-C se realizeaza prin una din metodele:

modificarea factorilor de ponderare

modificare valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corectie

Evenimentele principale care conduc la ajustari ale indicelui BET-C sunt urmatoarele:

divizări sau consolidări ale acţiunilor ce compun coşul indicelui;

adăugarea sau ştergerea unui simbol în/din portofoliul indicelui ca urmare

a listării / delistării de la Bursa de Valori Bucuresti;

modificări survenite în capitalizarea unei societaţi care conduc la depăşirea

pragului procentual impus de 25% din capitalizarea totală a tuturor

societaţilor din portofoliul indicelui;

modificări de capital ale unei societati cuprinse în portofoliul indicelui.

Operaţiile prezentate anterior, corespunzătoare simbolurilor respective, implica şi

recalcularea factorului de ponderare pentru simbolul ajustat la limită de 25% din capitalizarea

totală înglobată de indice.

Spre deosebire de indicele BET, modificările indicelui BET-C nu sunt transmise către

mass-media. Comitetul indicelui are aceleasi atributii ca şi în cazul indicelui BET.

Ca şi indicele BET, indicele BET-C este calculat atât în lei cât si în dolari.

EVOLUŢIA INDICELUI BET-C


4.3 Indicele BET- FI(Bucharest Exchange Trading Investment Funds)

23


Indicele BET-FI a fost lansat la data de 31 Octombrie 2000 cu o valoare de start de

1.000 puncte, fiind al treilea indice dezvoltat de BVB, respectiv primul indice

sectorial.Indicele BET-FI reflecă evoluţia de ansamblu a tuturor societaţilor de investiţii

financiare listate la BVB, care nu sunt incluse în alt indice al BVB.

Indicele BET-FI este un indice de preţuri ponderat cu capitalizarea de piaţa a

Societaţilor de Investiţii Financiare listate la BVB.

Numărul societaţilor incluse în coşul indicelui BET-FI este de 5 societaţi, fiind posibil

ca numărul acestora să crească în viitor ca urmare a listării la BVB de noi societaţi de

investiţii financiare. Coşul indicelui BET-FI este format din societaţile de investiţii financiare

admise la tranzacţionare pe piaţa reglementată şi administrată de BVB.

Metoda de calcul

Formula indicelui BET-FI este:

unde:

- valoarea indicelui BET-FI la momentul curent, T

- valoarea indicelui BET-FI la momentul anterior, T-1

- preţul corespunzator acţiunilor societaţii i la momentul curent T;

- preţul de închidere corespunzător acţiunilor societaţii i la momentul T-1 ;

numărul de acţiuni la momentul curent T;

- factorul de free float corespunzător societaţii i din indice; este calculat cu doua zecimale

şi poate lua patru valori : 0,25; 0,5; 0,75; 1.

- factorul de reprezentare la 30% a ponderii componentelor coşului indicelui,

corespunzător acţiunilor societaţii i; este calculat cu doua zecimale si aparţine(0,1];

- factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societaţii i la momentul T, in

zilele de revizuire operaţionala ; este calculat cu şase zecimale;

- factorul de corecţie a preţului corespunzător acţiunilor societaţii i la momentul T-1, in

zilele de revizuire operaţionala ; este calculat cu sase zecimale;

N - Numarul de societaţi incluse în coşul indicelui.

Metodele de ajustare a acestui indice sunt modificarea factorilor de ponderare şi

modificarea valorii indicelui prin aplicarea unui factor de corecţie (regulǎ similarǎ cu cea

24


utilizatǎ pentru indicii BET şi BET-C). Principalele evenimente care determinǎ ajustarea

indicelui sunt urmǎtoarele:

- divizǎri (splits) sau consolidǎri ale acţiunilor incluse în coşul indicelui ;

- adǎugarea sau ştergerea unui simbol în/din coşul indicelui ca urmare a listǎrii,

respectiv delistǎrii;

- modificǎri de capital pentru o societate ale cǎrei acţiuni sunt incluse în coşul

indicelui.

Procedurile de ajustare a indicelui BET-FI au drept scop mentinerea continuitătii

valorilor indicelui pentru a se evita influentarea artificială ca urmare a evenimentelor

corporative care au impact semnificativ asupra preţului.

Comitetul Indicilor BVB se intruneşte trimestrial pentru revizuirea compoziţiei

indicelui BET-FI si pentru efectuarea actualizarilor şi a ajustărilor periodice

COMPONENŢA INDICELUI BET-FI

LA 22 FEBRUARIE 200

Tabel 3 Sursa: www.kmarket.ro

COMPONENŢA INDICELUI BET-FI

LA 20 MAI 2008

25


Tabel 4 Sursa: www.bvb.ro

EVOLUŢIA INDICELUI BET-FI

Figura 4 Sursa: www. bvb.ro

4.4 Indicii Pieţei Rasdaq

Indicele RASDAQ-C (RASDAQ Compozit)

Piaţa Naţională de Valori Mobiliare Rasdaq a lansat la data de 3 august 1998 propriul

indice cu caracteristici bursiere. În acest sens, “Raportul de tranzacţionare” din 3 august a

cuprins prima calculaţie a variaţiei indicelui RasdaqCompozit, data de referinţă în care

indicele a luat valoarea de start de 1.000 puncte fiind 31 iulie 1998.

Indicele Rasdaq Compozit include în calculaţie toate societaţile listate pe piaţa

Rasdaq. El urmăreşte sintetizarea tendinţei globale a preţurilor acţiunilor emise de societăţile

listate pe piaţa Rasdaq.Din punct de vedere al metodologiei de calcul, indicele Rasdaq

Compozit se încadrează în familia indicilor bursieri ponderaţi prin capitalizarea dbursieră.

piata.

Elementele ce definesc calculaţia indicelui sunt:

26


C0 = capitalizarea bursieră iniţială a unei societaţi comerciale

Cc = capitalizarea de piaţa curenta a societaţii comerciale

D0 = divizorul în momentul de referinţa

I0 = valoarea iniţiala a indicelui (1.000 puncte)

I = valoarea curentă a indicelui

N = numărul de societaţi comerciale cuprinse în portofoliul indexului.

Valoarea divizorului în momentul de referinţa se calculeaza astfel:

Valoarea curentă a indexului se calculează astfel:

EVOLUŢIA INDICELUI RASDAQ - COMPOZIT


Indicele RAQ-I

Indicele RAQ-I a fost lansat pe data de 28 octombrie 2002 odata cu introducerea

Categoriilor de Excelenţa in Piaţa RASDAQ la valoare iniţiala de 1079.216. Acest indice reflectă

evoluţia de ansamblu a preţurilor emitenţilor de top listaţi in Piaţa RASDAQ pe Categoria I.

EVOLUŢIA INDICELUI RAQ-I

27



Indicele RAQ-II

Acest indice a fost lansat la fel ca si indicele RAQ-I pe data de 28 octombrie 2002 cu

o valoare iniţiala de 1079.216 pentru a reflecta evoluţia de ansamblu a preţurilor emitenţilor de

top listaţi in Piaţa RASDAQ pe Categoria II.

EVOLUŢIA INDICELUI RAQ-II


4.5 Indicii bursieri ce urmează a fi introduşi pe piaţă

Bursa de Valori Bucureşti intenţionează să introducă încă doi indici bursieri, unul care

să sublinieze evoluţia celor mai lichide 25 de companii listate, inclusiv SIF-urile, iar celălalt

pentru companiile din sectorul energetic şi utilităţle aferente.

Indicele BET-XT(Bucharest Exchange Trading Extended Index)

28


Primul indice pe care Bursa intenţionează să îl introducă, BET-XT, va fi calculat

retroactiv începând cu 1 ianuarie 2007, şi va avea o valoare de start de 1.000 de puncte.Este

un indice blue-chip ce va include cele mai lichide 25 de companii listate la BVB, inclusiv

SIF-urile, selectate conform coeficientului de lichiditate aplicat şi în cazul BET. Ponderea

maximă a unei companii în cadrul indicelui BET-XT va fi de 15%.

BET-XT va fi compus din titlurile Altur (ALT), Alumil (ALU), Antibiotice (ATB),

Biofarm (BIO), BRD-SocGen (BRD), SSIF Broker (BRK), Compa (CMP), Condmag

(COMI), Flamingo (FLA), Impact (IMP), Oltchim (OLT), Prodplast (PPL), Rompetrol Well

Services (PTR), Rompetrol Rafinare (RRC), Zentiva (SCD), Petrom (SNP), Turbomecanica

(TBM), Transelectrica (TEL), Transgaz (TGN), Banca Transilvania (TLV) şi acţiunile celor

cinci societaţi de investiţii financiare (SIF).

Indicele BET-NG (Bucharest Exchange Trading Energy & Related Utility

Index)

Cel de-al doilea indice, BET-NG, va avea în componenţă companiile listate în

segmentul de piaţă reglementată, al căror domeniu de activitate principal este asociat cu

sectorul de energie şi utilităţile aferente acestuia. BET-NG va fi al doilea indice sectorial,

după BET-FI, calculat de Bursa de Valori Bucureşti, valoarea acestuia fiind determinată

retroactiv începând cu 1 ianuarie 2007, iar valoarea de start va fi de 1.000 de puncte. Ponderea

maximă a unui simbol în cadrul BET-NG va fi de 30%.

In componenta BET-NG vor intra titlurile Condmag (COMI), Dafora (DAFR),

Energopetrol (ENP), Oil Terminal (OIL), Petrol Export-Import (PEI), Rompetrol Well

Services (PTR), Rompetrol Rafinare (RRC), Petrom (SNP), Transelectrica (TEL), Transgaz

(TGN).

Ambii indici vor fi ponderaţi cu capitalizarea companiilor din componenţa lor si vor fi

ajustaţi cu factorii de free-float (numărul de acţiuni tranzacţionate liber in piaţa) si

reprezentare.

Introducerea celor doi indici a fost aprobată de către Comitetul Indicilor, iar aceştia

vor putea fi lansaţi după primirea avizului din partea Consiliului Bursei.

Componenţa indicilor BET-XT şi BET-NG, precum şi data lansării vor fi făcute

publice în 24 iunie, după întâlnirea trimestrială a Comitetului Indicilor BVB.

29

http://www.standard.ro/tag/oil_terminal.html

http://www.standard.ro/tag/energopetrol.html

http://www.standard.ro/tag/dafora.html

http://www.standard.ro/tag/banca_transilvania.html

http://www.standard.ro/tag/transgaz.html

http://www.standard.ro/tag/transelectrica.html

http://www.standard.ro/tag/turbomecanica.html

http://www.standard.ro/tag/petrom.html

http://www.standard.ro/tag/zentiva.html

http://www.standard.ro/tag/rompetrol_rafinare.html

http://www.standard.ro/tag/rompetrol.html

http://www.standard.ro/tag/prodplast.html

http://www.standard.ro/tag/oltchim.html

http://www.standard.ro/tag/condmag.html

http://www.standard.ro/tag/compa.html

http://www.standard.ro/tag/ssif_broker.html

http://www.standard.ro/tag/societe_generale.html

http://www.standard.ro/tag/BRD.html

http://www.standard.ro/tag/biofarm.html

http://www.standard.ro/tag/altur.html


CAPITOLUL V

EVOLUŢIA INDICILOR BVB ÎN PERIOADA

2004-2008

30


5.1 Analiza indicilor BVB în anul 2004

Anul 2004 a fost un an de mare excepţie pentru investitorii la bursă. Din mai multe

puncte de vedere 2004 a fost cel mai bun an din istoria BVB de dupa 1995. Indicatorul de

maxim interes pentru investitori este randamentul oferit de acţiuni, iar din acest punct de

vedere situaţia a fost mai mult decât mulţumitoare : indicele oficial al bursei, BET a crescut

cu peste 100% în 2004. Cu alte cuvinte, câştigul mediu oferit de acţiunile listate la bursă a dus

la dublarea banilor investitorilor.

Creşterile înregistrate în 2004 au fost relativ surprinzătoare, comparativ cu evoluţiile

din ultimii doi ani. Astfel după un an 2002 excelent din toate punctele de vedere, în care s-a

înregistrat o creştere generalizată a acţiunilor şi o apreciere a indicelui BET de 119,8%, a

urmat un an 2003 relativ dezamăgitor, cu evoluţii stabile şi o creştere a indicelui de numai

30,9%. În aceste condiţii au existat temeri că bursa de valori (sau, cel puţin, acţiunile listate la

bursă în acel moment) şi-a atins potenţialul şi, în lipsa unor emitenţi sau instrumente noi,

preţurile acţiunilor se vor plafona.

Anul 2004 a contrazis această ipoteză: indicele BET a crescut cu 101,2%, indicele

BET-C (calculat pe baza preţurilor tuturor acţiunilor listate la bursă) cu 103,8%, iar indicele

BET-FI (calculat pe baza preţurilor acţiunilor SIF) cu 115,5%. Fluctuaţiile de pe piaţa

valutară au făcut ca performanţele bursei exprimate în valută să fie chiar mai bune decât cele

exprimate în lei.

Astfel, creşterile indicilor bursei exprimaţi în EURO au fost de +111,5% pentru BET ,

+114,1% pentru BET-C şi +127,0% BET-FI.

Situaţia este impresionantă: din 17 acţiuni listate la categoria I, 15 au adus câştiguri

real pozitive (peste rata inflaţiei) şi numai două au adus pierderi.Dintre acţiunile căştigătoare,

două au adus randamente de peste 200%, nouă au adus randamente între 100 şi 200%, şi încă

trei randamente între 50 si 100%.

Cea mai performantă acţiune listată la categoria I a fost Alro (ALR), cu un randament

de +215,3%, într-o revenire spectaculoasă după randamente modeste în ultimii doi ani

(+15,4% in 2003 si +23,4% in 2002).

Acţiunile societaţilor de investiţii financiare (SIF) s-au aflat şi ele în top, însă

diferenţa de performanţă între cele cinci SIF-uri s-a făcut şi mai puternic remarcată anul

acesta, SIF-urile înregistrând randamente cuprinse între +74,7% (SIF4) si +201,7% (SIF5).

Celelalte acţiuni cu creşteri de peste 100% au fost acţiuni cu capital majoritar de stat :

SNP Petrom (SNP), Antibiotice (ATB), Rulmentul Braşov (RBR) si Oltchim (OLT). BRD-

GSG (BRD) s-a apropiat ca performanţă de un randament de 100%.

31


Dezamăgirea categoriei I a fost reprezentată de acţiunile Oţelinox (INX), ce au adus

un randament negativ în 2004, pentru prima dată în ultimii şase ani.

40 din cele 45 de acţiuni listate la categoria a II-a şi tranzacţionate în 2004 au adus

caştiguri peste rata inflaţiei. Dintre acestea, trei au adus caştiguri peste 300%, cinci între

200% si 300%, opt între 100% si 200% şi încă unsprezece între 50 şi 100%.

Cel mai bun randament la categoria a II-a a fost oferit de acţiunile UAMT (UAM) cu

+475,5% - creştere provenind exclusiv din variaţia preţului.

Acţiunile pierzătoare în 2004 au fost Altur (ALT), COST (COS), Rompetrol Well

Services (PTR) si Sofert (SOF).

Anul 2004 a adus şi o serie de listări noi la bursa de valori; dintre acestea două au fost

remarcabile – Rompetrol Rafinare Constanţa (RRC), care prin dimensiune, lichiditate şi

creşterea de preţ ulterioară a căpătat imediat interesul investitorilor, în ciuda unei situaţii

financiare nu tocmai remarcabile, şi Banca Comercială Carpatica (BCC), acţiune interesantă

prin domeniul de activitate (băncile fiind foarte căutate de investitori), implicarea pe piaţă,

lichiditate şi creşterea de preţ. Acestor noi listări li se mai adaugă şi acţiunile Altur Slatina

(ALT), mai puţin interesante pentru investitori. Toate cele trei societăţi provin de pe Rasdaq.

În 2004 a încetat tranzacţionarea la bursă şi au fost delistate acţiunile Navrom (NVR)

si Amep (AMP) ; acţiunile Terapia (TER) şi Imsat (IMS) au fost delistate şi ele (fără a

înregistra nici o tranzacţie în 2004).

Şi din punct de vedere al randamentului indicilor oficiali ai bursei anul 2004 a fost cel

mai bun din istoria bursei : în 2004 creşterile indicilor BET, BET-C si BET-FI in EUR şi

USD au fost cele mai mari din toată istoria acestora (valorile în lei au fost puţin mai mici

decât cele din 2002, un alt an de excepţie la bursă).

Şi ceilalţi parametri ai bursei au înregistrat maxime istorice în anul analizat :

capitalizarea bursei la sfarşitul anului era de 8,8 mld EUR, de aproape trei ori mai mare decât

cea de la sfârşitul anului 2003. Valoarea tranzacţiilor în 2004, de 598,1 mil EUR, a

reprezentat o creştere cu 122,6% faţă de cea din 2003

Evoluţia indicilor BVB în anul 2004 este prezentată în următorul grafic:

32


Figura 8 Sursa: www. cnvmr.ro

EVOLUŢIA INDICILOR BVB INTRE 1997-2004

Tabel 5Sursa: www.intercapital.ro

Indicii BVB au înregistrat în cursul anului 2004 ritmuri de creştere importante, fapt ce

poziţioneazã BVB în topul pieţelor bursiere europene care au oferit investitorilor cele mai

ridicate randamente pentru plasamentele financiare efectuate. Indicele burselor

centraleuropene CESI a înregistrat în acest an un plus de 65,40%, iar EUROSTOXX506

4,30%.

Evoluţia indicilor BET, CESI si EUROSTOXX50 este prezentatã în figura:

33


Figura 9 Sursa: www.cnvmr.ro

CESI = indice bursier regional, care urmăreşte evoluţia celor mai

importante titluri listate la bursele din ţările Europei Centrale.

EUROSTOXX50 = indice bursier pan-european, care urmăreşte

evoluţia celor mai lichide 50 de companii listate la bursele din zona euro.

Aceste creşteri ale indicilor bursieri au avut loc pe fondul intensificãrii activitãtii de

tranzacţionare, valoarea totalã a tranzacţiilor (acţiuni plus obligaţiuni) încheiate în anul 2004

la BVB situându-se la 667,81 de milioane EUR, ceea ce reprezintã o creştere cu 144,44% faţã

de valoarea totalã tranzacţionatã în 2003 (273,20 de milioane EUR).

Tendinţele pozitive ale pieţei s-au regãsit si în creşterea cu peste 194,84 de procente a

capitalizãrii bursiere exprimate în EUR, care se situa la finele anului 2004 la nivelul de 8,82

de miliarde EUR.


Anul 2005 a fost, din nou, un an foarte bun pentru bursa de valori şi pentru investitorii

de pe această piaţă. Indicele BET, a adus, pentru al cincilea an consecutiv, randamente real

pozitive; capitalizarea pieţei a crescut cu 64% faţă de 2004 fără aportul unor listări noi

semnificative ca mărime. În mod şi mai spectaculos, valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a crescut

cu 223% faţă de anul 2004.

Bursa a făcut primii paşi spre noi instrumente prin tranzacţionarea a două emisiuni de

drepturi de preferinţă, piaţa obligaţiunilor şi-a continuat dezvoltarea prin emisiuni noi, BVB a

consemnat câteva listări noi interesante şi a făcut paşi concreţi spre consolidarea instituţională

prin fuziunea cu Bursa Electronică Rasdaq.

Evoluţia generală a acţiunilor listate la bursă s-a încadrat, în general, în previziunile

lansate la sfârşitul lui 2004. Spre exemplu, creşterea indicelui BET in 2005, de 50,90%, se

încadrează în rezultatele unui sondaj lansat de kmarket.ro în decembrie 2004 pe această temă,

34


sondaj în care în topul răspunsurilor s-a situat o variaţie estimată a BET in 2005 între +30 si

+60%.

Creşterea acţiunilor SIF, însă, a depăşit toate aşteptările, iar anul 2005 poate fi

considerat, pe drept cuvânt, anul Societăţilor de Investiţii Financiare. În 2005 variaţia

indicelui BET-FI, ce exprimă creşterea medie a preţurilor acţiunilor celor cinci societăţi de

investiţii financiare, a fost de 175,24%, o valoare de peste trei ori mai mare decât creşterea

BET, şi cea mai mare variaţie anuală înregistrată de la lansarea indicelui BET-FI.

Performanţele totale pentru patru din cele cinci SIF-uri - +189,81% pentru SIF

Moldova (SIF2), +178,77% pentru SIF Banat-Crişana (SIF1), +176,38% pentru SIF Muntenia

(SIF4) şi +175,24% pentru SIF Oltenia (SIF5) - reprezintă, de altfel, şi cele mai bune

performanţe înregistrate pe toată bursa de valori în 2005. SIF Transilvania (SIF3), a înregistrat

o performanţă mai “modestă” decât restul, de numai +87,40%.

Motivele acestor evoluţii spectaculoase sunt mai multe. În primul rând, anul 2005 a

fost anul în care s-a aprobat mult-aşteptata majorare a limitei maxime de deţinere în capitalul

social al unui SIF de către un singur investitor.Această limită a fost în sfârşit majorată de la

0,1% din numărul total de acţiuni la 1,0%, lasând loc unor investitori mai mari de tipul

fondurilor de investiţii să cumpere acţiuni SIF şi să determine o apreciere a preţului.

Un alt eveniment major pentru SIF-uri a fost privatizarea Băncii Comerciale Române.

Acţiunile BCR – cele mai importante deţineri ale societăţilor de investiţii financiare au căpătat

astfel un reper de evaluare, ce reprezintă de până la 9 ori mai mult decât valoarea la care

acestea se regăsesc acum în activele SIF.

Investitorii care au mizat pe sectorul bursier în 2005 au avut toate motivele să fie

multumiţi, întrucât, pe lângă acţiunile SIF, şi acţiunile bancare au crescut foarte bine. Banca

Transilvania (TLV) şi-a recompensat investitorii cu o distribuţie de acţiuni gratuite peste

aşteptări (67 la 100 deţinute), la care s-a adăugat şi o majorare cu numerar.Acţiunile Băncii

Române pentru Dezvoltare (BRD), au încheiat anul cu o performanţă solidă de +74,08% -

determinată de rezultatele financiare foarte bune ale băncii în acest an.

Două societăţi cu capital majoritar de stat completează plutonul celor mai importante

creşteri de la categoria I în 2005: Antibiotice Iaşi (ATB) cu o performanţă de +101,04%

intervenită pe fondul creşterii interesului pentru sectorul farmaceutic şi Oltchim Rm. Vâlcea

(OLT) cu +58,33%.

Trei dintre acţiunile interesante de la categoria I au înregistrat performanţe modeste:

Petrom (SNP), a încheiat 2005 cu o performanţă pentru investitori de numai +37,81%;

Turbomecanica (TBM) una din acţiunile de portofoliu “de tradiţie”, a înregistrat +32,28%, iar

35


Banca Carpatica (BCC) a spart plutonul performanţelor bancare foarte bune de la bursă, cu un

randament total pentru investitori de numai +30,94%.

Dezamăgirile categoriei I sunt reprezentate de societăţi din domeniul metalurgic -

Alro (ALR) si Oţelinox (INX), care în 2005 au reuşit performanţe totale de numai +2,95%,

respectiv +8,59%. Pe ultimele locuri în clasament găsim două noi listări – Biofarm (BIO) şi

Socep (SOCP), precum şi o serie de societăţi precum: Rulmentul Braşov (RBR) si Rolast

Piteşti (RLS) pentru care pierderile sunt în creştere, Azomureş (AZO) care înca se reface după

ce a luat în calcul posiblitatea lichidării şi Rafinăria Astra (ASP) fără activitate operaţională.

Numai 8 din cele 45 de societăţi listate la categoria a II-a a bursei au adus câştiguri

peste 50% în acest an. Cea mai bună performanţă de la această categorie aparţine Silcotub

Zalău (SLC), care a triplat banii investitorilor în 2005, dar pe fondul unei lichidităţi extrem de

reduse.

Mai departe, evoluţiile au fost modeste. După creşterile constante din ultimii patru ani,

multe din acţiuni şi-au cam atins limitele în 2005; în plus, atenţia jucătorilor a fost concentrată

pe acţiuni precum SIF sau TLV, care au adus, fără complicaţii prea mari, câştiguri însemnate.

În aceste condiţii urmărirea altor acţiuni mai mici nu s-a justificat pentru mulţi investitori.

Cea mai dezamăgitoare evoluţie de la bursă în acest an a fost cea a Impact (IMP).

Societatea de construcţii bucureşteana, şi-a recompensat investitorii cu o performanţă de

numai 5,60% în 2005.

O altă dezamăgire a fost evoluţia acţiunilor Rompetrol Rafinare (RRC), care, pe

fondul unor anchete legate de conducerea societăţii, au încheiat anul cu o performanţă pentru

investitori de numai 15,96%.

Nu mai puţin de 18 acţiuni listate la categoria a II-a au adus pierderi investitorilor.

Dintre acestea acţiunile Bermas (BRM), ale Altur (ALT) şi THR Marea Neagră (EFO) Cele

mai mari scăderi la categoria a II-a au fost înregistrate de acţiunile Mefin (MEF), Sofert

(SOF) şi Carbid Fox (CRB) cu -55,67%, -61.94%, respectiv -63,16%.

Anul 2005 a adus cinci listări noi la bursă – Broker Cluj, Flamingo Bucureşti şi

Vrancart Adjud în urma ofertelor publice iniţiale de vânzare, şi Biofarm Bucureşti şi Socep

Constanţa în urma transferului de la Bursa Electronică Rasdaq.

Graficul evoluţiei indicelui BET în anul 2005:

36


Figura 10Sursa: www.intercapital.ro

Creşterile indicilor oficiali ai BVB, deşi mai reduse decât în ultimii ani, au fost totuşi

foarte bune : +50,90% pentru BET, +38,22% pentru BET-C şi +175,24% pentru BET- FI.

Evoluţia acţiunilor pe parcursul anului, însa, nu i-a scutit de emoţii pe investitori.

Anul 2005 a început în forţă, continuând trendul puternic ascendent lansat în

noiembrie 2004 ; în primele două luni ale anului indicele BET a câştigat 42,64%, însa euforia

a fost de scurtă durată : indicele a scăzut la fel de brusc, atingând pe la sfarşitul lui martie

valori chiar mai mici decat cele de la începutul anului.

Trimestrul II a însemnat o perioadă mai agitată pentru indice, însă începând cu luna

iunie trendul ascendent a revenit, indicele câştigând 35,72% în ultimele 6 luni ale anului şi

încheind 2005 cu un randament pozitiv de 50,90%.

Faţă de variaţia înregistrată în 2005 indicele BET arată că bursa a adus, în medie,

performanţe de până la 10 ori mai mari decât dobânzile bancare curente la depozite.

Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni la BVB a înregistrat un salt important în 2005: 2,15

mld EUR (7,81 mld RON) faţă de numai 0,60 miliarde EUR în 2004 şi 0,27 miliarde EUR în

2003. Valoarea medie zilnică a tranzacţiilor a fost de 8,7 mil EUR, faţă de 2,36 mil EUR în

2004 şi 1,11 mil EUR în 2003.

Următorul grafic reflectă evoluţia indicilor BVB pe pacursul anului 2005:

37




Tabel 6Sursa: www.intercapital.ro

Anul 2005 a adus creşteri semnificative şi pentru principalii indici ai pieţelor bursiere

din regiune şi ceva mai moderate pentru bursele europene din zona euro. Indicele regional

CESI a urcat în anul 2005 cu +47%, în timp ce indicele pan-european EUROSTOXX50 a

înregistrat în aceeaşi perioadã o creştere de +21%. Deşi volatilitatea pieţei bursiere din

România se menţine ceva mai ridicatã decât cea a principalelor pieţe bursiere din Europa

Centralã şi de Est, evoluţiile indicelui BET par sã devinã tot mai corelate cu cele ale indicelui

CESI, ceea ce sugereazã foarte clar cã investitorii încep sã priveascã România respectiv,

B.V.B. ca pãrţi integrante ale pieţei financiare din Europa Centralã şi de Est.

Evoluţia indicilor BET, CESI şi EUROSTOXX50 :

38



Creşterile indicilor bursieri ai B.V.B. din anul 2005 au avut loc pe fondul intensificãrii

activitãţii de tranzacţionare şi au influenţat aprecierile semnificative ale valorii capitalizãrii

bursiere lichiditãţii generale a pieţei.

Valoarea totalã a tranzacţiilor încheiate în anul 2005 la B.V.B. s-a situat la 2.182

milioane EUR, ceea ce reprezintã o creştere cu 226,7% faţã de valoarea totalã tranzacţionatã

în 2004 (667,8 milioane EUR). Tendinţele pozitive ale cotaţiilor s-au regãsit şi în creşterea cu

peste 73% a capitalizãrii bursiere totale, care a depãşit la sfârşitul lunii decembrie 2005 pragul

de 15 miliarde EUR şi a ajuns astfel sã reprezinte circa 26% din valoarea PIB al României din

anul 2004.

Deşi principalul motor al creşterii capitalizãrii totale a B.V.B. a fost şi în anul 2005

legat în primul rând de evoluţia pronunţat ascendentã a cotaţiilor pentru marea majoritate a

valorilor mobiliare tranzacţionate la Cota Bursei, influenţe pozitive în evoluţia acestui

indicator au avut şi majorãrile de capital realizate de societãţile comerciale emitente de valori

mobiliare tranzacţionate la Bursã, sau listãrile de noi companii.


Anul 2006 a fost un an relativ bun din punct de vedere al investiţiilor pe piaţa de

capital, deşi unele performanţe au fost sub aşteptări. Indicele BET, ce exprimă creşterea

medie a preţurilor acţiunilor listate la bursă, a înregistrat o creştere de 22% în 2006.

Performanţa rămâne solidă faţă de nivelul dobânzilor bancare la depozite, fiind de

aproximativ trei ori mai mare decât acesta. Cu toate acestea, 22% este cea mai redusă creştere

anuală a indicelui din ultimii şase ani; indicele compozit al bursei, BET-C, a înregistrat o

creştere de 28,49% în 2006. Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni listate la BVB a crescut cu

numai 27% în 2006, faţă de o creştere de 223% în 2005 şi una de 140% în 2004.

La capitolul evenimente pozitive sunt incluse: finalizarea fuziunii dintre BVB şi

Rasdaq, introducerea tranzacţiilor în marja pentru piaţa spot (acţiuni), derularea cu succes a

39


două emisiuni publice de obligaţiuni spectaculoase (cele ale Băncii Mondiale şi ale Băncii

Comerciale Române), înfiinţarea depozitarului central, şi listarea cu succes după finalizarea

unei oferte publice iniţiale a acţiunilor Transelectrica, primul emitent din domeniul utilităţilor

listat la bursă.

Creşterea medie a acţiunilor BVB (+22% pentru indicele BET) s-a încadrat la limită în

previziunile investitorilor formulate la sfârşitul lui 2005, care indicau drept cea mai puternică

opţiune o creştere a indicelui în 2006 între 20% şi 40%. În ceea ce priveşte performanţele

totale, media aritmetică a acestora a fost de 15% (o valoare semnificativ mai mică decât cea

de +44% din 2005).

Numai 4 din cele 21 de acţiuni de la categoria I au adus caştiguri totale peste 50% în

2006, dar 16 au adus caştiguri peste rata inflaţiei – o proporţie destul de bună.

Cea mai bună performanţă la categoria I a fost cea a acţiunilor Alro Slatina (ALR), cu

un randament total de 80% în 2006. Pe locul doi în topul creşterilor la categoria I s-au situat

acţiunile Antibiotice Iaşi (ATB). Compania de construcţii Impact (IMP) a adus investitorilor

în acţiunile sale un câştig surprinzător de 65%, după ce în 2005 acesta fusese de numai 5%.

Performanţe foarte bune la categoria I au mai înregistrat acţiunile producătorului de

medicamente Biofarm (BIO, +63%), acţiunile Transelectrica au crescut cu 48% în cele numai

patru luni de la listare şi cu 101% faţă de preţul din oferta publică pe fondul unor rezultate

foarte bune.

Acţiunile societăţilor de investiţii financiare au dezamăgit în 2006, în ciuda

potenţialului ridicat de apreciere a preţului pe fondul subevaluării acţiunilor BCR din

portofolii. Acţiunile SIF au adus investitorilor câştiguri între 4,44% (SIF4 Muntenia) şi

40,35% (SIF2 Moldova). Cu o creştere de 32,41%, indicele SIF, BET-FI, a înregistrat o

performanţă mai bună decât indicele BET, insă aceasta ramâne mult sub performanţele

istorice. Deşi acţiunile SIF s-au menţinut în topul lichidităţii la bursă, investitorii în acestea au

aşteptat urmatoarea mutare a Erste Bank, acţionarul majoritar al BCR, în ceea ce priveşte

acţiunile băncii deţinute de SIF-uri.

Şi alte „vedete” ale bursei au dezamăgit. Petrom (SNP) a adus investitorilor un câştig

de numai 18% deşi a obţinut rezultate bune în 2006. Banca Română pentru Dezvoltare (BRD)

a înregistrat o performanţă de +32%, Banca Transilvania (TLV), a adus un randament total

dezamăgitor de numai 23%, Banca Carpatica (BCC) a evoluat similar, aducând un randament

de 21%.

40


Cele mai slabe performanţe la categoria I au fost înregistrate de acţiunile Oţelinox

(INX, 0,91%, delistate la cerere în 2006), Rafinăria Astra Română (ASP, -13,37%, delistată în

2006) şi Azomureş Târgu Mureş (AZO, 39,58%, rezultate financiare nefavorabile).

Zece din cele 45 de acţiuni listate la categoria a II-a au adus câştiguri de peste 50%

investitorilor, iar 22 au adus câştiguri peste rata inflaţiei. Ca şi în 2004, cele mai performante

acţiuni au fost cele ale unor emitenţi mai puţin lichizi, dar tranzacţionaţi la preţuri subevaluate

în piaţă şi cu o situaţie financiară bună sau în creştere.

Cea mai bună performanţă la categoria a II-a (şi, de altfel, la BVB) a fost adusă de

acţiunile Mechel Târgovişte (COS).

Pe locul doi în topul performanţelor s-au situat acţiunile TMK – Artrom (ART) cu o

performanţă de +242%. Celelalte două acţiuni cu câştiguri de peste 100% în 2006 au fost

Rompetrol Well Services (PTR, +240%), Aerostar Bacău (ARS, +105%).

16 acţiuni de la categoria a II-a au adus pierderi în 2006. Dezamăgirile categoriei au

fost Petrolexportimport (PEI, -0,22%),Bermas Suceava (BRM, -5,51%), şi Flamingo

Bucureşti (FLA,-10,13%).

Anul 2006 a adus numai două listări noi la bursă: mai întâi acţiunile Mecanica

Ceahlău (MECF), transferate de pe Rasdaq, ce se alătură grupului de acţiuni BVB deţinute

majoritar de SIF-uri şi caracterizat de regulă prin performanţe modeste în piaţă. A doua listare

a anului a fost cea a Transelectrica (TEL), compania naţională de transport a energiei electrice

fiind primul emitent din domeniul utilităţilor listat la bursă.

Opt emitenţi au fost delistaţi de la cota bursei în 2006 : Oţelinox (INX) la cerere, şi

Astra Română Ploieşti (ASP), Carbid Fox Târnăveni (CRB), Rolast Piteşti (RLS),Chimopar

Bucureşti (CPR), Abrom Bârlad (ABR), Vel Pitar Râmnicu Vâlcea (VEL) şi Sofert Bacău

(SOF) datorită rezultatelor financiare slabe sau neîndeplinirii obligaţiilor legate de prezenţa la

cota bursei.

Indicele oficial al bursei, BET, a câştigat numai 22,23% în 2006, o performanţă

solidă, dar totuşi sub cea a anilor precedenţi. Evoluţia indicelui în 2006 a fost destul de

agitată.Astfel, indicele a început anul în forţă, câştigând în jur de 24% până în prima

săptămână din februarie. În continuare tendinţa a fost constant descendentă până la sfârşitul

lui iunie, când indicele pierduse 24% din valoarea maximă atinsă în februarie, sau 6% faţă de

valoarea de la început de an. Luna iulie a adus o creştere bruscă cu 17%, urmată de o evoluţie

relativ stabilă până la sfârşitul anului Graficul evoluţiei indicelui BET în 2006:

41


Figura 13

Sursa: www.cnvmr.ro

Astfel, modelul evoluţiei indicelui BET în 2006 a fost foarte similar cu cel din 2005.

În graficul de mai jos, trasat pe scara logaritmică, curba cu roşu exprimă evoluţia BET în

2006, în timp ce curba cu albastru exprimă evoluţia aceluiaş indice BET în 2005.

Figura 14 Sursa: www.intercapital.ro

Creşterile acţiunilor au fost şi în 2006 destul de selective : 56% din acţiunile listate în

2006 la BVB au adus câştiguri totale peste rata inflaţiei, o proporţie mai mare dar totuşi

apropiată de cea din 2005 (48%). În anii precedenţi creşterile erau generalizate : 89% din

acţiunile listate au adus căştiguri peste rata inflaţiei în 2004.

42


Figura15 Sursa: www.cnvmr.ro


Tabel 7 Sursa: www.intercapital.ro

Ceilalţi indici oficiali ai bursei au evoluat similar, indicele SIF, BET-FI, înregistrând o

volatilitate mai pronunţată şi o creştere mai mare în trimestrul IV: multe tendinţe stabilite în

2005 s-au păstrat şi în 2006.

În decursul anului 2006, performanţele indicelui BET au fost superioare

performanţelor celor doi indici europeni, fiind egalate de către EUROSTOXX50 în ultimele

două luni ale anului. Bursele europene au înregistrat oscilaţii majore în acest an, ceea ce se

poate remarca şi din trendul EUROSTOXX50.

În tot acest timp, fluctuaţia burselor est-europene fiind relativ redusă, CETOP 20 fiind

relativ constant. Deşi volatilitatea pieţei bursiere din România se menţine la un nivel mai

ridicat decât cea a principalelor burse europene, totuşi indicele BET tinde să se coreleze cu

ceilalţi indici europeni, valorile lor tinzând să se apropie.

43

http://www.cnvmr.ro/



CETOP20 – indice regional care urmareste evolutia celor mai lichide 20 de simboluri bursiere

din Europa Centrala


Anul 2007 a fost unul bun pentru investitorii la bursă. Cu o creştere a indicelui BET

de 22,1% acţiunile la bursă au adus randamente medii de trei ori mai mari decât dobânzile

bancare. Performanţa indicelui BET în 2007 este foarte apropiată de cea înregistrată în 2006,

când acelaşi indice a crescut cu 22,2%.

La fel ca în 2006, şi anul acesta acţiunile listate la categoria a II-a a BVB au fost mai

performante : indicele BET-C a crescut în 2007 cu 32,6% (+28,5% în anul precedent).

Realizările pieţei de capital în 2007 includ şi încheierea cu succes a celei mai mari

oferte publice iniţiale din istoria României, cea a SNTGN Transgaz, ce a atras sume totale de

1,8 miliarde euro ; derularea cu succes pe piaţa locală a unei emisiuni de obligaţiuni a Băncii

Europene de Investiţii, a doua instituţie financiară internaţională ce atrage fonduri de pe piaţa

de capital românească după Banca Mondială; lansarea contractului futures pe aur la BMFMS

şi a platformei de tranzacţionare a derivatelor la BVB.

Media aritmetică a randamentelor totale ale acţiunilor listate la categoria I a BVB a

fost de +52,5%, o valoare aproape dublă faţă de cea înregistrată în anul precedent (+28,1%).

Şapte din cele 20 de companii tranzacţionate la categoria I au adus în 2007 câştiguri totale

peste 50%, iar 18 din 20 au adus câştiguri peste rata inflaţiei.

În mod surprinzător primele locuri în clasamentul celor mai performante acţiuni de la

categoria I sunt ocupate de două companii cu capital majoritar de stat. Oil Terminal (OIL),

companie de transport a produselor petroliere prin conducte, a adus investitorilor un

44


randament de 247,4, creşterea vizibilităţii companiei ca urmare a transferului acţiunilor de la

categoria a II-a la categoria I a BVB.

Producătorul de produse chimice Olthcim Rm. Vâlcea (OLT) a înregistrat o

performanţă a acţiunilor de +151,57% în condiţiile unor rezultate financiare prea puţin

remarcabile. A treia cea mai performantă companie de la categoria I a bursei a fost Broker

Cluj (BRK), companie de brokeraj pe piaţa de capital, ale cărei acţiuni au înregistrat un

randament total de +144,7%. Performanţele foarte bune ale acţiunilor BRK se bazează pe

promovarea acţiunilor la categoria I a bursei, creşterea de peste trei ori a lichidităţii în 2007

faţă de anul precedent şi derularea unor operaţiuni de majorare a capitalului social din fonduri

proprii şi cu numerar.

Performanţe foarte bune la categoria I au mai înregistrat şi acţiunile producătorului

independent de medicamente Biofarm (BIO), cu +83,2% şi cele ale Băncii Române pentru

Dezvoltare – Groupe Societe Generale (BRD) cu +53,0%.

Societăţile de Investiţii Financiare (SIF) au dezamăgit în 2007. Indicele acestora BET-

FI, a înregistrat o creştere de 24,9% în acest an – cea mai slabă performanţă de la lansarea sa

în 2001. Randamentele totale ale SIF1 Banat-Crişana, SIF2 Moldova, SIF4 Muntenia si SIF5

Oltenia au fost în 2007 de +10,4%, +8,0%, +34,2% şi respectiv +24,6%. Excepţia o constituie

SIF3 Transilvania cu un randament de +55,7% datorat unei dublări a capitalului social din

fonduri proprii.

Multe din acţiunile listate la categoria I au înregistrat performanţe mai reduse în 2007

faţă de alţi ani, performanţe ce reflectă mai degrabă scăderea randamentelor medii la BVB şi

nu o activitate ineficientă a emitenţilor. Rămasă şi anul acesta independentă, Banca

Transilvania (TLV) a adus investitorilor săi un câştig de 33,8%, Transportatorul naţional de

energie electrică Transelectrica (TEL) a adus un randament de +22,0%, în timp ce

producătorul ieşean de medicamente Antibiotice (ATB), aflat în proces de privatizare, a adus

un randament de +20,3%.

A treia bancă listată la bursă şi a doua independentă din cele trei, Banca Comercială

Carpatica (BCC), şi-a dezamăgit investitorii înregistrând un randament total al acţiunilor de

numai 7,5%.

Dezamăgirea anului la bursă a fost reprezentată de acţiunile Petrom (SNP), ce au adus

investitorilor o pierdere de 9,4%, după o performanţă modestă în 2006 (+18,3%). O evoluţie

dezamăgitoare au înregistrat şi acţiunile Turbomecanica (TBM), cu -8,6%

Jumătate din cele 40 de companii tranzacţionate la categoria a II-a în 2007 au adus

investitorilor randamente peste 50%, în timp ce 26 din 40 au adus câştiguri peste rata inflaţiei.

45


Vedeta categoriei a II-a a BVB a fost Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră

(EFO) cu un randament total de 351,6% - cel mai bun randament total la BVB în 2007.

Cu excepţia EFO, cele mai bune performanţe la categoria a II-a au fost înregistrate de

o serie de companii industriale. Multe din acestea încheiaseră anul 2006 cu preţuri destul de

scăzute, ceea ce a reprezentat o oportunitate pentru investitori.

Comelf Bistrita (CMF), producător de echipamente de filtrare, tratare si epurare a

gazelor şi apei, a adus investitorilor un câştig de 282,9%. Rezultatele financiare ale companiei

au crescut în 2007, dar nu spectaculos, CMF fiind văzută ca o oportunitate datorită preţului

redus la sfarşitul lui 2006.

Randamentul acţiunilor Electroputere Craiova (EPT), de 263,6%, a avut la bază

privatizarea firmei cu compania saudită Al-Arrab Contracting Company, şi perspectiva

redresării activităţii EPT, ce a încheiat pe pierdere fiecare din ultimii şapte ani.

Rompetrol Well Services (PTR, +249,3%) a dublat profitul obţinut în 2007 faţă de

perioada similară a anului trecut şi a derulat o operaţiune de majorare de capital social din

fonduri proprii ; fără rezultate spectaculoase. Producătorul de dulciuri Kandia-Excelent (EXC,

+202,4%) a crescut datorită preluării de grupul Cadbury Schweppes şi iniţierii unei oferte

publice de cumpărare de către acesta.

Randamente totale peste 50% au mai adus şi acţiunile Prodplast Bucureşti (PPL),

Vrancart Adjud (VNC), Energopetrol Câmpina (ENP), VAE Apcarom Buzău (APC), Bermas

Suceava (BRM), Agras Vienna Insurance Group (ASA), Sinteza Oradea (STZ), Carbochim

Cluj-Napoca (CBC) si UAMT Oradea (UAM).

Rompetrol Rafinare Constanţa (RRC) a adus investitorilor un randament pozitiv de

25,7%, urmand aceeaşi evoluţie agitată în piaţă ca şi în anii precedenţi. Grupul KazMunayGaz

din Kazahstan a achiziţionat în 2007 75% din acţiunile The Rompetrol Group NV, acţionarul

majoritar al RRC, printr-una din cele mai spectaculoase tranzacţii ale anului, evaluată la 2,7

miliarde dolari.

Un număr de 11 companii tranzacţionate la categoria a II-a au adus pierderi în 2007.

Printre acestea se remarcă acţiunile retailerului Flamingo International (FLA, -2,8),

prodcătorul de profile de aluminiu Alumil Rom Industry (ALU) care a încheiat anul cu un

randament de 18,9% faţă de primul preţ de tranzacţionare la BVB.

Cea mai slabă performanţă la BVB a fost înregistrată în 2007 de acţiunile Rulmentul

Braşov (RBR, -64,3%), acţiuni ce au fost delistate în decursul anului şi transferate pe

secţiunea acţiuni necotate la BVB, datorită intrării companiei în procedura de lichidare.

46


Bursa de Valori Bucureşti a inaugurat în 2007 categoria a III-a a pieţei reglementate,

prin retrogradarea acţiunilor UCM Reşiţa (UCM).

Anul 2007 a adus trei noi listări la BVB : Alumil Rom Industry (ALU), cu activităţi în

domeniul profilelor de aluminiu pentru construcţii,Turism Felix (TUFE), este o companie cu

activităţi în domeniul turismului balnear deţinută majoritar de SIF Transilvania, constructorul

de conducte şi reţele de petrol şi gaze Condmag Braşov (COMI).

Două companii au fost delistate de la cota BVB în 2007 : Rulmentul Braşov (RBR)

transferată pe segmentul acţiuni necotate datorită iniţierii procedurii de lichidare şi Silcotub

Zalău (SLC) la cerere.

Evoluţia BET în 2007 poate fi analizată separat în două perioade distincte. În primele

cinci luni ale anului indicele a evoluat relativ stabil, fără oscilaţii majore. La sfarşitul lui mai

2007 indicele câstigase numai 7,6% faţă de decembrie 2006.

De la jumatatea lunii iunie şi până la sfârşitul lui august indicele creşte accelerat,

astfel încât pe 31 august BET înregistra o creştere de 27,5% faţă de sfarşitul lui 2006. În

această perioadă indicele consemnează un record – atingerea valorii de 10.000 de puncte

pentru prima dată de la lansarea sa (valoarea a fost atinsa pe 05/07/07).

Urmează o perioadă destul de agitată, cu oscilaţii semnificative ce dau emoţii

investitorilor; în noiembrie indicele scade accelerat anulând toată creşterea din ultimele şase

luni. Ultimele săptămâni ale anului aduc un nou trend ascendent accelerat, dar de amplitudine

mai redusă decat cel precedent.

Modelul evoluţiei indicelui din 2005-2006, caracterizată prin creşteri bruşte la început

de an, scăderi generalizate în primăvara şi vară, urmate de o tendinţă în general crescatoare

până la sfarşitul anului, nu s-a mai păstrat.

Dacă lunile de vară erau privite în mod tradiţional de investitori ca luni cu activitate

slabă la bursă, iar ultimele luni din an erau privite ca luni foarte active, în 2007 situaţia s-a

schimbat radical. Lunile iunie, iulie şi august au fost lunile care au adus cele mai mari

câştiguri la bursă; în plus, aceleaşi luni au înregistrat şi volume de tranzacţionare foarte mari,

spre deosebire de anii precedenţi.

EVOLUŢIA INDICELUI BET 2007

47


Figura 17 Sursa: www.intercapital.ro

Ceilalţi indici oficiali ai bursei, BET-C si BET-FI au evoluat similar cu BET,

înregistrând însă amplitudini mai mari ale oscilaţiilor.

În graficul următor este evidenţiată evoluţia indicilor BET, BET-C SI BET-FI:



48


Tabel 8 Sursa: www.intercapital.ro


Evoluţia indicatorilor Bursei de Valori Bucureşti în luna ianuarie a fost una negativă

faţă de luna precedentă.Toţi indicii bursieri au înregistrat evoluţii negative faţă de finele lunii

decembrie, astfel în data de 31 ianuarie indicii înregistrau urmatoarele valori:

BET : 7.494,53 puncte (2.293,09 puncte USD; 7.029,58 puncte EUR) reprezentând o scădere

cu 23,72% (-24,76% în USD şi -25,60% în EUR);

BET-C : 5.167,49 puncte (1.762,02 puncte USD; 3.792,53 puncte EUR) reprezentând o

scădere cu 22,47% faţă de luna trecută (-23,53 în USD si -24,38% în EUR);

BET-FI: 61.022,23 puncte (61.591,37 puncte USD; 35.648,77 puncte EUR) reprezentând o

scădere cu 22,43% (-23,49% în USD şi -24,34% în EUR);


Evoluţia indicatorilor Bursei de Valori Bucureşti în luna februarie a fost una negativă

faţă de luna precedentă.

Toţi indicii bursieri cu excepţia indicelui BET-C, au înregistrat evoluţii negative,

astfel în data de 29 februarie indicii înregistrau urmatoarele valori:

BET : 7.444,05 puncte (2.315,58 puncte USD; 6.933,89 puncte EUR) reprezentând o scădere

cu 0,67% (+0,98% în USD si -1,36% în EUR);


creştere cu 0,67% faţă de luna trecută (2,35 în USD si -0,02% în EUR);

49



scădere cu 0,78% (+0,87% în USD si -1,47% în EUR);

Figura 20

Sursa: www.bvb.ro

Evoluţia indicatorilor BVB a fost negativă şi în luna martie.Toţi indicii bursieri au

înregistrat evoluţii negative faţă de sfârşitul lunii februarie, astfel în data de 31 martie indicii

înregistrau urmatoarele valori:

BET : 6,920.01 puncte (2.237,79 puncte USD; 6.444,55 puncte EUR) reprezentând o scădere

cu 7,04% (-3,36% în USD şi -7,06% în EUR);

BET-C : 4.964,97 puncte (1.789,33 puncte USD; 3.617,97 puncte EUR) reprezentănd o

scădere cu 4,56% faţă de luna trecută (-0,78 în USD şi -4,58% în EUR);

BET-FI: 52.715,06 puncte (56.234,76 puncte USD; 30.576,84 puncte EUR) reprezentănd o

scădere cu 12,93% (-9,48% în USD şi -12,95% în EUR);

50



În luna aprilie indicii bursieri au înregistrat evoluţii preponderent pozitive faţă de

finele lunii trecute, astfel în data de 30 aprilie indicii înregistrau urmatoarele valori:

BET : 7,020.48 puncte (2.263,35 puncte USD; 6.630,09 puncte EUR) reprezentănd o creştere

cu 1,45% (1,14% în USD şi 2,88% în EUR);

BET-C : 5.028,04 puncte (1.806,53 puncte USD; 3.715,48 puncte EUR) reprezentănd o

creştere cu 1,27% faţă de luna trecută (0,96 în USD şi 2,70% în EUR);

BET-FI: 52.494,46 puncte (56.828,84 puncte USD; 30.877,12 puncte EUR) reprezentănd o

scădere cu 0,42% (-0,72% în USD şi +0,98% în EUR);


Luna mai a fost una pozitivă, indicii bursieri au înregistrat evoluţii preponderent

pozitive, astfel în data de 30 mai indicii înregistrau urmatoarele valori:

BET : 7,805.21 puncte (2.534,54 puncte USD; 7.422,89 puncte EUR) reprezentând o creştere

cu 11,18% (11,98% în USD şi 11,96% în EUR);


creştere cu 9,16% faţă de luna trecută (9,95 în USD şi 9,93% în EUR);


creştere cu 6,69% (7,46% în USD şi 7,44% în EUR);

51




Tabel 9 Sursa: www.intercapital.roGraficul de mai jos prezintă evoluţia indicilor BVB in acest an:

52


Figura 24 Sursa: www. interfinbrok.ro

Evoluţie BET ianuarie-mai 2008:


Evoluţie BET-C ianuarie-mai 2008


Evoluţia BET-FI ianuarie-mai 2008

53



Concluzii

De la începutul anului, investitorii de la bursă au pierdut o treime din portofolii sau

trei ani de dobândă bancară.

În urma cu un an, piaţa bursieră traversa o perioadă de euforie, iar indicii bursieri

stabileau noi recorduri în fiecare zi. De la maximul istoric de atunci, indicele BET a pierdut

aproximativ 45%, iar brokerii si investitorii nu-şi mai pot imagina când îl vor vedea din nou

peste 10.000 de puncte.

54


Perioadele de cădere nu sunt o noutate pentru piaţa de capital. După prima criza din

1998, cand acţiunile au pierdut pâna la 65% din valoare, au mai fost intervaluri de scăderi

accentuate în 2005 şi în 2006. Criza din prezent nu o depăşeşte încă pe cea de acum zece ani.

Dacă în 1998 au fost ruşii cei care au provocat reculul, problemele sunt în prezent

create de americani.După criza de acum zece ani, încrederea investitorilor, români şi străini,

în piaţa de capital a revenit foarte greu. De asemenea, recuperarea pierderilor a durat

aproximativ doi ani şi jumătate.

Pe vremea aceea însă piaţa internă era zdruncinată de scandaluri bancare şi falimente

ale fondurilor deschise de investiţii, la care se adauga şi o inflaţie galopantă şi recesiune

economică. În România anului 2008 nu este nici pe departe vorba de aşa ceva, dimpotrivă,

câteva deficienţe la indicii macroeconomici nu justifică închiderea investiţiilor bursiere şi nici

căderea atât de puternică a cotaţiilor.

Se vorbeşte tot mai mult despre revenire, despre modificarea trendului descendent pe

care se află bursa încă de anul trecut, dar cotaţiile continuă scăderea într-un ritm alarmant.

Măsurile de soluţionare a problemelor financiare din SUA au doar efecte temporare, revenirile

fiind de scurtă durată, iar în cazul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), corelarea cu bursele

externe pare preponderentă doar pe depreciere.

Urmărind evoluţiile din ultima perioadă se poate spune faptul că această criză pare să

se adâncească în loc să se apropie de final. .Scăderea de mai mare amploare este provocată şi

de panica instalată în rândurile investitorilor mici. Sensibili la orice ştire negativă, investitorii

se sperie şi mai tare atunci când un analist sau un om de afaceri respectat declară că situaţia

este chiar mai gravă decât pare.

Majoritatea brokerilor insistă pe scenariul pozitiv pentru partea a doua a anului chiar

dacă nu vor fi atinse maximele de anul trecut. Pierderile înregistrate de investitori sunt dificil

de suportat, dar preţurile din prezent ale acţiunilor au devenit mult mai atractive decât acum

cateva luni. O susţinere mai puternică din partea investitorilor locali precum şi o evoluţie

favorabilă a indicatorilor macroeconomici pot conduce la un trend de creştere susţinut. Se

poate afirma faptul că cine cumpără acum acţiuni îşi asumă un risc foarte mare, dar şi

câştigul pe care-l va obţine atunci când bursa îşi va reveni este la fel de mare.

Însă evoluţia Bursei din al doilea semestru nu va putea acoperi pierderile înregistrate

în primele şase luni, astfel că sfârşitul anului 2008 va fi sub cel al anului 2007. Piaţa va da

semne de revenire abia începând din primavara anului viitor. Astfel, bursa ar putea înregistra

prima scădere anuală după noua ani de creşteri consecutive.

55


Pieţele internaţionale au suferit şi ele în acest an scăderi puternice, indicii burselor

americane pierzând în primul semestru peste 10%, în timp ce la nivelul pieţelor dezvoltate din

Europa scăderile au depăşit 20%.

Principalul factor de influenţă asupra pieţei de capital îl reprezintă evoluţia pieţelor

externe, modul în care şocul crizei imobiliare îşi va face sau nu simţită prezenţa în alte

sectoare ale economiei mondiale.,

Economia mondială, încă slabită de efectele crizei financiare, suferă acum şi din

cauza creşterii preţului petrolului, care generează presiuni inflaţioniste ce ar putea determina

băncile centrale să apeleze la majorări de dobânzi cu efecte negative asupra creşterii

economice. Piaţa de capital de la noi resimte aceşti factori de risc mai puternic decât pieţele

dezvoltate. În ceea ce priveşte factorii interni care ar putea influenţa evoluţia pieţei de capital,

inflaţia va avea cel mai greu cuvânt, o înrăutăţire a acestui indicator putând determina Banca

Natională a României să efectueze noi majorări ale ratei dobânzii. BNR a majorat dobânda de

politică monetară cu 0,25%, la 10%, aceasta fiind a şasea majorare consecutivă de dobândă

din ultimele luni. Această măsură poate determina posibile noi scumpiri a creditelor şi arată

îngrijorarea BNR privind evoluţia ratei inflaţiei, care ar putea înregistra noi vârfuri în iulie,

depăşind 9%. În plus, autorităţile au anunţat majorări ale preţurilor la gaze naturale şi energie

de la 1 iulie, care ar putea alimenta inflaţia.

Un alt factor important pentru evoluţia pieţei în urmatoarea jumătate de an îl

reprezintă alegerile parlamentare care vor avea loc în toamnă, dar şi alegerile prezidenţiale din

SUA, schimbările politice putând avea un impact semnificativ asupra mediului economic.

Dintre sectoarele reprezentate la Bursă, majoritatea analiştilor văd un potenţial mai

bun de creştere a firmelor de construcţii şi o evoluţie mai slabă a sectorului financiar, aflat

încă sub semnul crizei financiare internaţionale.De altfel, companiile din sectorul financiar au

fost printre cele mai lovite de la Bursă în acest an, Broker Cluj înregistrând cea mai mare

scădere în prima jumătate a anului, 65%, în timp ce SIF-urile au pierdut în medie 40%.

Principalele două bănci listate, BRD şi Banca Transilvania, au rezistat mai bine datorită

rezultatelor financiare bune.

BIBLIOGRAFIE

1. Victor Stoica “Pieţe de capital şi produse bursiere”,

Editura Universitatea, 2006, Bucureşti

2. Gabriela Anghelache “Bursa şi piaţa bursieră”,

56


Editura Economică, Bucureşti, 2000

3. Cristina Duhnea Note de curs

Pieţe de Capital

4. Gabriela Anghelache “Piaţa de capital- Caracteristici. Evoluţii. Tranzacţii”,

Editura Economică, Bucureşti 2004

5. Basno Cezar; “Bursele de valori- dimensiuni şi rezonanţe economice”

Dardac Nicolae Editura Economică, Bucureşti, 1997

6. Victor Stoica; “Sistemul bursier internaţional”

Ion Corbu; Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006

Ioana Murariu

7. Vergil Popescu “Bursa şi tranzacţii cu titluri financiare",

Editura Asociaţiei Call Clubul Român, Bucureşti, 1993

8. Alexandru Olteanu “Pieţe de capital”,

Editura Dareco, Bucureşti, 2003

9. Alexandru Olteanu; “Pieţe de capital şi burse de valori”,

Madalina Olteanu Editura Macarie, 2000

10.Teodora Vâşcu “Pieţe de capital şi gestiunea portofoliilor”,

Editura ASE, Bucureşti, 1999

11. Ioan Popa “Bursa”,

Ed. Adevărul, Bucureşti, 1993 şi1994

12. Ştefan Bratu “Bursa de valori” ,

Editura Universitaria, Craiova, 2002

13. Opriţescu Marin “Pieţe de capital",

Editura Universitaria, Craiova, 2002

14. *** www.bvb.ro

15. *** www.cnvmr.ro

16. *** www.kmarket.ro

17. *** www.intercapital.ro

57

http://www.interfinbrok.ro/

http://www.kmarket.ro/

http://www.cnvmr.ro/

http://www.bvb.ro/

Date post:	19-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	oancea-stefan
View:	73 times
Download:	4 times

Indicii Bursei de Valori Bucuresti

Documents