COI,ECTIA CLASICI ROMANI IONEL TEODOREANU

TN CESABUNICILoR- edilie integrali -

Edilie tngrijiti, referinfecritice gi tabel cronologicde Valeria FITIMON

Prefaflde Lucian CHI$U

A,

190 191

probabile int1mpliri din via!6. Sensul inplegerii viziunii scriitoriceqti dinaceste pagini sunt sensibil modificate, prozatorul apelAnd la caracterizdri

multiple, de la gesturi pani la cuvinte, ficute insd cu noi mijloace artis-

tice, ilustrative pentru relevanla... mafuri a subiectului. Parcimonios cu

metaforele gi de-a dreptul zgdrcit in privinfa cuvintelor, Ionel Teodoreanu

,,umpld cu ticeri expresive spaliul narativ, dlnd intr-o noui ipostazi frAu

liber efectelor de atmosferi. Cititorul e invitat sd parcurgd singur, cu pro-pria-i imaginafie, acfiunea in care scriitorul a punctat numai momentele

de incidenfl emofionald. in aceste paglnl, reveria aparfine fiec[rui lector

in parte, laolalti cu bucuria unici de a descoperi in fel propriu acest uni-vers in care amintirea unei lumi de odinioari devine miracolul qi vehicul,

motiv de visare. Maniera acestor imbiniri intre duioEie, pe de o parte, 9i

refinerea birbdteasci a sentimentelor incercate, pe de alta, constituie par-

ticularitatea esenfiali a celui de-al treilea capitol, ultimul din carte.

in incheiere, se cuvine reamintit c6, prin numele ei cele mai impor-tante, critica noastri literari i-a acordat lui Ionel Teodoreanu locul cuve-

nit in breasla scriitoriceasci, recunoscAndu-i, in plus, personalitatea artis-

tici speciali a intregii opere. Am trecut de centenarul naqterii scriitoruluigi s-au implinit, de curind, cincizecide ani de la moarte. S-ar pirea ci ori-ginalitatea lui Ionel Teodoreanu prevaleazi valorii operei, adevir ce poate

fi rezumat in constatarea ci stilul siu inconfundabil n-a fost urmat de alliconfra{i ai condeiului. Creafia sa, atdt de agreati de publicul cititor, nu are

egali ori emuli gi poartl pe mai departe amprenta unei mari originalitefli.

LucianCHISUt

10

IN CASA BUNICILOR

Ninge naiv.Polte c6-pe o fereastrd aburit6, un deget mic a desemnat o cdsufd cu

9 u$1'j9u-. ferestre gi hogeagul din care ielr codila unui cirlionf de hrm.

Satul fulgilor e numai in ochii copiilor.Geamul e o fild veche din cartea ingerilor.Aga incepe iarna: intr-o dimineafi albl, cu copaci mognegi gi al{i

copii.

BUNICUL A FOST BUNICA ESTE

E teribild casa bunicilor!uf! de cdte ori trebuie si se duc6la bunici cu pirin{ii, copiii se uitd

chiorag unul la altul, strambd din buze, dau din cap, gi'sunt ca zmeeledescdlecate de pe vdnturi gi arestate in dulap, cu cozili lnfrgurate, sfoaradepinati gi zbirnditoarea mutd.

Minile trebuie si fie curate gi dulci la pip6it, unghiile tdiate, p6rulpieptinat - dar nu cu mdnile -, hainele periate, ghetele lustruite.

. - Si nu vorbili tare si neintrebafi, si nu rAdeli prostegte, si nu punelimdna pe lucruri, si nu v-atingefi de pisici, si nu faiefi obriznicii...

- Afunci ce si facem?

- SI fti cuminfi.sd nu, si nu, sd nu. Asta-i casa bunicilor: zidurile intre care nepo{ii

n-au voie si fie copii. E mai riu decdt la biserici. Acolo micar e lumemult6' mare gi cam surd6, iar copiii - printre babe gi mognegi - sunt ca inp[durea veche: igi fac semne qi rid pefurig gi infundate. Dai bunicii suntdoi, fiecare in cate un fotoliu; parinlii, doi,fiecare pe un scaun; iar copiii,prizonieri intre ochelarii bunicilor qi ochii pdrin!ilor.

Bunicul a fost procuror general, adicd generalul procurorilor.Thta spune:

- Mmeni nu cricnea in fala tatei.- Stiteau tofi smirn6?

t1

- Toti.

- Chiargimata?

- Chiar gi eu.

Teribil.

- $i bunica? urmeazi logic glasul inocent.

loitu*.u si se incrunte, dar zimbegte cu ochii mici'

- Mama? se intreab[ etr. Stragnicl femeie!

Ride gi nu mai sPune nimic.Aga e iata: cand nu wea si spuie ceva, ii vine si rddi. Cu mama rdde

des. Mama se supd.ri, gi tata parii e copilul mamei, ca 9i ceila\i'

Bunicul a foit gi pii-"r gi decanul avocafilor, bunicul a fost decorat

de Regele carol decoraliile li line bunica ln gifonieri, 9i portretul buni-

cului, din salon, pe tot pieptul fracului.

- Tate, bunicul e ca o Poveste.

- De ce?

- Fiindci incepe cu ,,a fost"'

Tata zAmbegte. Asta nu inseamni intotdeauna ci e vesel. Dar nici nu

se supiri.e.om bunicul e alb qi zbircit. chiar qi primlvara el e tot ca un copi-

cel nins. Are ceas de aur cu muzicufi, ochelari cu rame de aur - 9i st[. stlacasi toati ziua.Efoarte bine si fii bunic.

Bunica a fost qi ea tanird, adic6 a fost mireasi cind bunicul nu era

bunic, cdnd tata nu era tat[, gi cand copiii tatei nu erau deloc. Numai gin-

dindu-se la tinerela ei, mintea copiilor se incefogeazi de afe de paianjeni

mai colblite decaf cele din pod de pe clrlile cu litere chirilice.

Cand o fi fost tdn[ri gi bunica?

AtAt de incilcita-i socoteala tinerelii ei, incit nepofii se gandesc la

tinerefa bunicei ca la altceva, cum e de pildi portretul.dgaryrei {rumoa-se din'salon, de langi portretul cu decorafii al bunicului - dar simt catl

vechime e in fosta mireasi a bunicului.Teribil!Lumea spune bunicei,,coana Elencu" 9i bunicului,'cuconu Alecu''

Iar bunicii inire ei igi spun Alecu gi Elencu, gi nu-qi vorbesc cu ,,tu" ca tata

gi cu mama, ci cu ,,mita", ca 9i cum ar fi in viziti unul la altul'

Nepolilor le vine si ridi.Dar:

- Si nu...

t2 13

VIZITAPornesc spre casa bunicilor in trisura comandati de tata. se cunoagte!

Un muscal numai de catifea, ca un mitropolit cu gapcd, obraji de duduie,bici galben ca de aur, rofi cu ochelari de cauciuc, perne moi, covorag lapicioare gi cai negri cu coami qi cozi lungi de fatdcare s-a liut. Dar suntarmisari, fiindcd numai armisarii pot fugi cu atita strdqnicie nlndrina-ni. Unul dintre copii ar wea si vadi luceferii de foc, care s-aprind in merspe pieptul armisarilor. Dar copiii stau pe sciunag, cu spatele la muscal,nas in nas cu ochii mamei.

Mama e nervoasi. Pe genunchi are o cutie de bomboane legati cugnur de aur. Cu toate ci sunt in minugi, degetele mamei fac game pecapacul cutiei. Copiii gtiu ce inseamni cind mama face game ftra pian.Deci stau cuminfi.

Thta fumeazi gi saluti in dreapta gi in stdnga. Toati lumea il cunoaqtepe tata.

Au ajuns in ,,Beilic". Dar trdsura nu intrd in ogradi. Sti smeritilapoart6, ca la mdnistire. Mama in frunte, cu fognehrl rochiei, umbrelulagi cutia de bomboane; tata dupi marna, cu scfiAitul ghetelor, uitandu-sela copaci; copiiiin urm[, unul dupi altul, tdrgindu-li pagii, cu capetelemereu intoarse dupd armisarii de la poart6.

Dintii intri cutia cu bomboane cu mAnile mamei, apoi mama cusirutirile. Thta aruncd figara, igi gterge buzele cu batista care miroasifrumos a api de colonie, se descoperl gi intri sirutand pe rdnd mdnabunicilor. Bunicii il siruti pe frunte. Tata nu mai e tata: e copilul bunicilor.

Copiii, gi mai mici, rdmaqi parcdfardtati, agteapti pe treptele antre-tului sd le vie rdndul la bunici. Treptele sunt de piatrlvopsiti albastrudeschis. Antretul e de lemn gilbui cu ferestre.

Mana bunicei e plini de inele cu pietre colorate gi ouqoare de mirgl-ritar. Miroasi ca turtele de Crdciun, a migdale gi api de flori.

- Sifut6, nepricopsihrle, ca lumea. Aqa se sdruti?Nepotul siruti din nou - apdsat gi cu,,foc" - mdna care parci are un

ochi in palmi ca bolta bisericii. Mdna bunicei, chiar cAnd o sirufi, o simfiurzicAndu-fi urechea.

Mana bunicului bate-n galbui gi miroasi afrunzduscatd de nuc.Copiii ar wea si fie in casa bunicilor ca la pomul de Crdciun. Dar e

altfel.In casa bunicilor totul e cuminte - ca in somn - gi nu se migci, din

loc, incepand cu nepofii agezafi la rind pe trei scaune prea inalte pentru ei.

I

Stau. Stau. Stau. Le vine si se strimbe ca la fotograf' Dar: "Si nu"'

Thc. Thc. Thc. Levine cite-un,,oai'debroasci, cdte-un,,ham* de cine,

cate-un ,,biz" demusci-bizlliu, cite-un ,,muu" de vaci' Dar: "Si nu"'"

$i nu fac nimic, nimic, nimic.

Degeri de urAt.

Unul cascl sincer: ,Ueee!"_ caqti o gurl cit o gur6! spune bunica. Are s[-fi intre mugtele. Ia s[

vld: te speli bine Pe dinfi?

- Oe ce nu-1i acopeii gura cand ifi vine si cagti? intervine mama, tri-

mefandu-i o privire mai t-pongltoare decAt acul de pilirie''Ceila$i nu mai casci, degi ii*t.at -o gur6 de peqterl cu balauri in

ftlcile incleqtate.in schimb, cel mai mic strlnuti.- Moaqa-n pod, spune bunica. Da unde fi-i batista?

N-are.

- Nu fi-am sPus - incePe mama.

I-a spus, dar n-are.

- taca 1i-o dau pe-a mea - spune bunicul' Sufl6 bine'

Mama nu admite batiste slriine ln mdna copiilor. Dar asta se va

vedea acasi, la inapoiere, dupi ce trisura cu doi armisari il va duce pe

"tthti;}. ftcut cafeaua, a umplut filigenele cu semirun',le intinde pe

,anA i*.fand cu bunicul, v"rse ca din gregall pufini cafea in farfurioa-

ra tatei, qiipune, prMndu-lpe subt ochelari:

- Ai si iei parale.

- Dea Domnul! Poate se sparge ghinionul!

- Tot nu te-ai lisat? tl cercetea'zaiunica, cu glasul gros 9i sprincenele

imbinate.Tataride,mamaofteazL,bunicadidincapapagubigibea.cafeaua

ricoriti in farfurioarl, {bcind ,,sfrr" cu buzele, ca o wabie c?ndzboarb

dejos pe creangl.' _bt istorice si le dau? o intrebi pe mama, gergindu-qi cu batista

mustetile de cafea.

- Nu-i mai rdsft1a, mamaie. Las[ c[ au deajuns acasi'

Nepo{ii igi incrucigeazi privirile asupra cutiei de bomboane' Degi

bunica'are o.iti gin piml - pentru nepo]i -, nu vede. Strange cutia cu

bomboane proaspetein dul"p, gi le d[ din cutia cu bomboane vechi'- - Voi niai ai"1i d.lop,gagilicilor, nu ca mine, femeie betrane'

14 l5

Dupi cafea, tata se duce in odaia de al6turi. Nasul bunicei parci se

ascute adulmecAnd urma tatei.Tiece citva timp cu miros de fum de tutun, qi tata se intoarce, sJergan-

du-gi muste$le cu batista par{umati. Bunica il privege igi duce gi ea batistala nas, ia de pe o polili cornetul de coaji de brad cu rA,gini, pune un cirbunedin sobi, qi sufland gi tot sufldnd se duce cu fumul albastru in cele patrucolfuri ale odiii, cum ai face semnul crucii intr-un loc spurcat de Necuratul.

Copiii sunt mindri ci tatil lor a cutezat si fumeze in casa bunicilor.- Tate, de cind fumezi mata? il cerceteazdei in taini.Tata se uiti la mama cu coada ochiului, zAmbegte ca qi cum ar wea s[

taci, dar rispunde totuEi:

- Parci de cind m-am cdsitorit. Nu?

- Da, confirmi mama, ridicand din umeri.- Cum credefi voi - continui tata mult mai convins -, ci ag fi indriz-

nit si fumez in casa pdrinfilor mei? Nici acuma...E teribili casa bunicilor!

NASUI BUNICEI $I PACATELE NEPOTILOR

Nepofii au crescut gi cresc,,vizAnd cu ochii'l spune mama care trebu-ie s[ cumpere din ce in ce mai mulfi metri de gtofrpentru uniformele lor.Ghinionul tatei tot nu s-a spart, cu toate ci in fiecare zi, dupi ce tata-qibea cafeaua neagri, fala de masd are pete de noroc. Pirinfii nu mai suntatAt de tineri: au biiefi mari, care le scot peri albi.

Dar bunicii au rdmas aceiagi. Numai ci nasul bunicei s-a ascu{it qi

mai tare qi parci are lucirea unui acuqor la pand6, drept in vdrf Bunicae neam de grec. Nepolii au aflat din Eminescu despre,,grecotei cu nassub1ire". in schimb, nasurile nepo{ilor se ingroaqd pitriotic.

Cind vin copiii in vtzitit - tot cu pirinlii -, bunica, dupi ce le spunenepricops{ilor sinu-gi ianasullapurtaregi si-i sirutemdna cumtrebuie - iiiscodeqte pe r{nd cu nasul ei sublire, afland se vede toate miroznele plcatu-lui, cicise uitdcrdncenlaei,lmbinAndu-qi cuafruisenie sprincenele stufoase.

Nepo{ii sunt lntr-adevdr plini de picate. Cdnd se uitn h ei, din fundul pdman-tului, Scaraolchi ilgi linge buzele, gi trei fire din coadi i se zburlesg cu numir.

Cel mic, care are pir de aur cre! gi graseazi rinindcu toati fala - ca

i;i cum mereu l-ar bate soarele in ochi - e bitlug, trage cu pugca in ciorilede pe crucea bisericii Sfantul Ion Guri de Aur, di cu pragtia nu numaiin wibii gi in gutuile Ninoaiei - care suferi de ficat -, dar gi-n ferestrele

oamenilor rei, cum ar fi popa Juchi gi dascilul Ghi16-sughi1i, Ei merge

cu bicicleta - fbri num6i ca Ei uniforma - cu mdnile la spate, printre

tramvaie gi tr6suri, scopnd limba gi frcdnd schime necuviincioase birja-

rilor, sergenfilor gi oamenilor seriogi.

Cel irillociu, cu pir buclat de culoarea castanelor silbatece, 9i obraji

de miiculi, furn flgnri din biuroul tatei, intirzie diminea{a la qcoali, are

note proaste la mitematecl, gtiinfe naturale, chimie, german[ 9i reli-

gie, eingindurat ca o salcie ninsl, ticut ca o oglindi^dil pod, qi nu face

ii-i., nici la gcoal[, nici acasi. Cand era mic, visa gi cdnd eratreaz; acum

doarme gi cand nu doarme. Nuferi cresc, sau broagte, in apele somnului

lui? Mai ales el nu qtie. se simte ca un fum care se incollce$te-n semn de

intrebare, inainte de-a se destrima.CAt despre cel mare, si afumi cu timiie 9i si stropeqli t-lugtti"'-

mi inainteigi pe urma lui. Trebuie dat la$coala Militarl. Altfel nu mai

merge. Joac[ barbut in banca repetenfilor din fundul clasei, fumeazl

cu fllareti de cireg - tabacherea i-a confiscat-o domnul pefagog |eniciBantiq -, s-a fotografiat picior peste picior cu carare la mijloc 9i mono-

clu cu gnur, vindi c[4ili gcolare inainte de cr6ciun, poarti pantaloni

,,clochd', primegte bileG parfumate, fredoneazi qansonete, Qce epigra-

-., ur. tiiuri * inchide ochii, scoate limba gi migci din urechi -, a fost

surprins de profesorul de gimnasticS uitandu-se tocmai de sus, cllirat pe

prejmi, cu 6inoclul mamei in etacul domnului director...

Directorul l-a convocat pe tata la gcoali 9i i-ar fi spus:

- Nu mai merge. E un riu. Ruginea unei gcoli model..'

Se vede c[ i-a ilai spus ceva, fiindcl tata, dupi ce-a reprodus solemn

vorbele firectorului, a zimbit cu fala in Eervet, 9i n-a mai spus nimic.

- Nu mai merge. Te dau la$coala Militari - a hotirit mama'

Dar a rimas tot la liceu.

Rdi copii!

$tie m^ama - gi pune la inimi -, gtie tata, - qi tace -' qtiu profeso-

rii, pedagogii, sergenlii, comisarii, Popa Juchi, dascilul Ghife-Sugh4e'

Nanoaiali ioate babele de la ferestrele oraqului.

Huiegte tdrgul!Biefii p[rinfilDar bunicii? Sd afle bunicii!Ar fi teribil!

I6 t7

$r rATA c4...intr-o zi vine cu temperaturi cel mai mic. $i dupi el - sau de la el - qi

cel mai mare.Doctor, termometru, refete, paz6, grhjh.

Al treilea, cel mijlociu, teafbr ca prin minune - parci i-a fost lene sise-mboln[veascd - va fi e4pediat de mama la bunici.

Se pregitegte de plecare cu inima mai grea decit picioarele de iarni,cu ghete gi qogoni. Un geamandan ticsit: ciorapi cdrpifi, rufele vimuite deochii mamei, sipun de glicerini, periufi de dinti noui, doul pijamale qi

trei mandarine. in geanti: cirfile, caietele gi o cutie de bomboane trimiside pirinfi bunicilor. Iar in buzunar, doui pachete de figiri, furate de latata.

Sania trage la scari. Viscolegte. Blanga se gudur6, din coadi.E foarte solemn. Inima fotografiazi tot.Prin uga intredeschisi, lumina din casi - de-acasi - e caldi gi buni

ca un samovar aprins aHturi de cozonaci. Gheorghe aduce cu tiriboanfalemne pentru foc.

CeHtorul ofteazd,. Riu e s[ fii sinitos.Ninge din toate parlile cu spume de fum.Cling-cling-cling.-$i sd nu superi pe bunici - rdsuni din urmi glasul mamei, suprem

ca qi crucea bisericii Sfand Ion Guri de Aur.Pini gi clopo{eii spun: si nu, si nu, si nu, cling-cling-cling.

$1S-A TOT DUS

Hii, ciluf, hii, un greier necijit e qi mai greu decit un car cu frn.Noapte mare de iarn[. Casele nu se mai cunosc, strizile nu se mai

vid. Ferestrele aprinse sunt de aur ca pinea scoasi din cuptor. Fulgii se

uiti unii la algi, clipind, pani cand amefesc in scrdnciobul vifornifei.Surghiunitul aprinde o tigari, cu maregreu, daro aprinde. N-afumat

niciodati pe stradi. Fulgii vor si-i stingi figara. li goneEte ca pe fAnfari,suflandule fum. Se lungegte in sanie ca un boier mare, risturnindu-giccafa pe speteazi. Nu-i mai pasi de nimic. I-atit de pesimist c-a devenitcroic.

Cling-cling-cling.Dar a uitat ci merge la bunici. Dumnezeule!

se leapidi de !igar[. Prea tdrziu. Sania s-a gi oprit la poarta ograzii in

care trisurile nu intr6.

$i nasul bunicei...Se zburlegte ninsoarea ca o pisic[ rea.

- Birjar, am uitat ceva acasl. Ce ne facem?

Birjarul, un scapet bltrin, intoarce fala de smalf spart de crefuri zAm-

bitoare qi rlspunde pe ruseqte:

- Nazat, izvogcic.

cling-cling-cling. sania duce o guri ciscatl cat o guri - ar intra in ea

nu numai mugtele, dar qi ciorile - si treaci prin ea tot gerul gi ninsoarea

iernii, numai si nu afle nasul bunicei.'.

Merg, merg, merg.

- Stai, birjar.

- Ce-i, coconaq?

- Mi-am adus aminte. N-am uitat nimic acas6.

- Pohod na Sibir, izvoEcic.

LA CASTEL iN POENTA, OARE C/NE BATE?

- Eu sunt, bunicule, eu...

Soneria parci s-a dus h[t departe, ca o vorbi trecuti din guri in guri,

din straji initraji, pani si ajungi tocmai in fundul cetltii.Apoi anins mult gibine asupranepohrlui cu gelmandanul, cu geanta

qi cu inima, invechindu-i agteptarea, moqnegindu-I.

Nu-i t?rziu - acasl nici nu s-ar fi pus la mas6, - dar parci-i miezul

nopfii. fipenie de om. in brazi, ciorile vorbesc r-agugi! intr-un felde ltga-neisca,'ftcandu-gi semne negre. Cdnii nu mai latr6. Ninsoarea fh6die gi

tremuri. Vantul gi-ascute glasurile cind de lup qi cend de cucuvaie'

Muti, intunecati, ninsi qi obloniti, casa bunicilor e zmeiasci.

Dac6 n-ar gti ci inliuntru sunt bunicii, surghiunitul ar l6sa geaman-

danul la ug6 qi ar fugi firi si mai priveasci in urm[. Dar fiindci qtie ci-s

bunicii, st[, qi-i pare riu c[ qtie.

obloanele ugii se crapi pocnind Ei scfiaind ca un dulap care de ani 9i

ani nu a mai fosi deschis. cu scufr abn de pichet, apare capul bunicului.

- Da, bunicule, eu sunt.Intri.- Bagd de seami si nu te tragi - risuni de dincolo glasul bunicei'

18 19

Nepotul incepe, glisuind zgribulit qi ponosit ca greierul in casa fur-nicii. Bunicul il asculti alb, de din cap, ridici din sprincene, ofteazl gi iardi din cap.

Miroasi a sobi caldi gi a fum albastru de riqinl. Vine gi motanul,alintindu-se pdni-n virful cozii, de picioarele bunicului.

Bunicul oblonegte uga. Peste cimega de noapte are halat lung de

pichet cu picifele rogii. Aqa aveau gi nepofii cind erau mici. Halatul a

intrat la spilat gi i-a rimas prea strAmt la umeri. Fala bunicului e multmai turtiti gi bofiti decii'ziua. Bunicul e ca o bibu16 cu mustea{i albi.

Fiindc[ il are inaintea ochilor numai pe bunic, nepotul povestegte

mai cu ugurinfi despre boala fralilor gi hotirdrea mamei.Soba de fier din antrefel are un fel de scufr, ca gi bunicul, o oali cu

api care fierbe, fdrAind somnoros.* Noi tocmai ne culcasem, spune bunicul. Dezbraci-te mata, driguf6.

- Poftim?! $i unde-am sd-l culc? rlsuni aprig de dincolo, din nev6-

zute, glasul bunicei.Bunicul ofteazl.Glasul bunicii avenit ca buzduganul Zmeului.

- Bunici, si nu mi dezbrac?.

- Cine {i-a spus una ca asta, berechetule? Doar n-ai si dormi cupaltonul!

-Dezbrac|-te mata, drigufi, vorbegte in goapti bunicul, cu mAna lagur6, fiindci n-are dantura.

Nepotul se dezbracd obidit, aga cum in poveste fata moguluidezghioaci pipuqoii babei.

Bunica se di jos din pat - risuni, tare frimdntat, scirliihrl telurilor-, Ei se imbraci.

Acum e acum!Vine, aruncAnd o umbri care cregte pe inima nepotului.Apare. E legati cu tulpan. Numai nas, ochi gi sprincene.

- Ia si te vid.il inhala de mini, zmuncindu-l subt lampi.- Scoate limba... Alecule, di-mi ochelarii.Fostul procuror general aduce ochelarii. Motanul dupi el.

- Casc6.

- Pentru ce, bunic6?

- Fiindcd{i zic.Zi: aaa.

- Aaa.

- Mai tare.

- Uaaaa.

- \6 zghihuili toati ziulica. Parc-avefi viermi in ceia! Lasi ci te satur

eu... De ce nu mi-ai pupat mAna?

Nepohrl o sirut6.- Siruti qi mAna lui bunicu-tdu.Sdrutd.

- Pune paltonul in cuier.Pune.

-$i ciciula.

$i.- Mi-ai feqtelit antreftrl. Strdnge gogonii.

- Unde, bunic6?

- Unde? Unde? Unde se strdng gogonii.

Unde s-or fi stringind goqonii? Ai bunicilor nu se vid. Nepotul se

uiti inocent gi la cuier. Apoi la bunica. Or fi avAnd gogonii o colivie sau o

cuqci in casa bunicilor?- Ii, da nu te mai codi atita, mocogitule. Pune mAna.Pune.

- Ia o gazetlt Di-i mata, Alecule, o gazctitIn timp ce bunicul cauti o gazetl,bunica ia de dupi sobd mitura gi

faraqul gi aduni omihrl adus de nepot. Apoi gterge bine geamandanul cuo petici.

Bunicul aqteapti cu gazetain mdni; nepohrl, cu gogonii.

Nimeni nu qtie ce se va intdmpla.Bunica ia gazeta din mAna bunicului, zmuncegte goqonii din m6na

nepoflrlui, pune gazeta desfhcutd jos, gogonii peste gazetl, qi bate palmeleuna intr-alta, parcdscuturind fbrmituri.

- Aivizut?- Am vizut.-$-acuma ce stai ca prostul?

- Ce si fac, bunici?

- Si-1i duci calabaldcul in odaie, ci doar n-are s[ {i-l care bunicu-tiu.- Unde-l culci, Elencu?

- N-ai griji mata. Oi gisi eu unde si-l culc in casa asta. Mata maibine culc6-te, ci-i tare tdrziu.

Pornesc. Bunica in frunte, bunicul dupi bunica, motanul dupi bunic,nepotul dupi motan.

20 2I

in etacul bunicilor bate toaca un ceasornic de pirete. Arde numai olampi cu glob albastru de porfelan cu medalioane de trandafiri. Parciabia s-au stins stelele pe cer gi noaptea incepe si zimbeasci aburit.

Bunicul se suie in pal Motanul i se culci la picioare. Se privileqte unstup dejar in sobi, cu scdntei.

E tare tirziu in casa bunicilor. Minutarele aurite ale ceasului dinpdrete arati noui.

Zimbegte ceasul? bunicul? nepotul? soba? sau lampa cu trandafiri?Cu somnul motanului la picioare, bunicul adoarme.

- Hait! spune bunica nepotului, miturAndu-l cu palma.

$I L-A PUS BUN/CA LA TREABA

Parci a intrat fati in casi la bunica. Numai pestelca ii lipseqte, cdincolo-i ca o ,,proastd de la 1ari".

- Pune-un lemn in sobi.Deprins cu mdnile bunicei,lemnul se uitd cu mirare la minile nepo-

tului. Soba ride cu gura pani la urechi, gi lemnul zimbegte cu jarul, ina-inte de-a izbucni in fliciri.

- inchide bine gura sobei - se stropgegte bunica.L-a dus in odaia de langi etac. E ultima odaie a casei din girul celor-

lalte. Acolo a copilirit gi tata. intr-o parte, piretele cu viscolul; in cealaltd,uga etacului bunicilor; gi la mijloc, nepotul in capcani.

Chiar l6ngI sob6, in jurul unei misu{e rotunde, doui fotolii cu per-nufe pe speteazd gi taburete la picioare, joaci tabinet.

in fund e un dulap zbdrcit de lemn mahoniu, cu o oglindi de ceafiinluminiq. Subt piciorul gchiop, bunica i-a pus un cdlcdi de hirtie.

Grozavi e insi canapeaua imbricati cu iuti intunecat rogie. E mareca o corabie de pitici. Nepotul simte ci are si fie bine pe canapea. E moalegi cufunddtoare chiar la privit. li vine si cagte. Dar bunica nu-i ddrfugaz.

- Scoate-{i daravelele din ceia. Hait.Nepotul deschide geamandanul.Deasupra gi dintii apar mandarinele finandu-se de mini. Tiei man-

darine, trei, la fel gitite, tustrele vesele 9i sprintene, gata de rAs in soare.

- Sireacu el tatu-tiu - de din cap bunic4 muncegte gi vi-ndoapi ca pecurcani $i voi" trintorilor, cdscali gi nu suntefi buni la nimic. Dile incoace.

Bunica ia mandarinele. S-a isprivit cu ele. Au fost odati trei scufi1eaurii...