PORTOFOLIU EVALUAREinformaticainscoli.ro/lib/exe/fetch.php?media=wiki:...An şcolar: 2016/2017...

PORTOFOLIU EVALUARE

INFORMATICA ŞI TIC PENTRU GIMNAZIU –

CLASA A V-A

curs avizat prin ordinul M.E.N. nr. 4586 din

09.08.2017

Grupa: IS_S1GR1

Formator: Emanuela Cerchez

Cursant: Handrea Gilda

Şcoala: Școala Profesională „Ionel Teodoreanu” Victoria, Iași

CCD Iaşi

14 octombrie 2017

An şcolar: 2016/2017


Disciplina: INFORMATICĂ ȘI TIC

Clasa: a V –a

Nr. săptămâni: 35 Total ore: 35 (1 ore/săptămână)

Profesor: Handrea Gilda

Avizat Director,

Avizat responsabil comisie metodică, prof.

1

PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE - Algoritmi. Date cu care lucrează algoritmii Conform Programei aprobată cu Ordinul Ministrului Educației Naționale nr. 3393 / 28.02.2017

Număr ore alocate: 8

CONȚINUTURI

COMPETENȚE

SPECIFICE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE RESURSE EVALUARE

Algoritmi. Date cu

care lucrează algo-

ritmii

2.1

Prezentarea unor exemple de algoritmi întâlniți în viața cotidiană pentru

evidențierea caracteristicilor unui

algoritm (de exemplu: prepararea unui

ceai, traversarea străzii, calculul

suprafeței mochetei necesare sălii de

clasă, calculul lungimii gardului școlii

și conversia în diferite unități de

măsură, asamblarea unui obiect compus

din piese pe baza unor indicaţii

specificate etc.)

Descrierea algoritmilor în limbaj natural, ca o succesiune logică de pași,

cu exemplificări pentru situaţii

cotidiene

Analizarea unor formulări în scopul identificării proprietăților algoritmilor

și respectării acestora (de exemplu,

formularea „dacă plouă stau acasă sau

merg la film” este lipsită de claritate;

formularea „se afişează numerele

naturale pare” este lipsită de

finitudine)

Timp total alocat: 2 ore

Prezentarea unor exemple de algoritmi din viața

cotidiană: 15 minute.

Descrierea algoritmilor în limbaj natural: 15

minute.

Prezentarea blocurilor cu ajutorul cărora se

construiesc schemele logice: 10 minute

Prezentarea schemelor logice pentru algoritmii

prezentați: 10 minute

Prezentarea unor exemple de algoritmi din viața

cotidiană cu scopul de a identifica proprietățile

acestora: 15 minute

Analizarea unor formulări în scopul identificării

proprietăților algoritmilor și respectării acestora:

20 minute.

Notarea proprietăților algoritmilor: 10 minute

Fixarea noțiunilor învățate: 5 minute.

Locaţie: laboratorul de informatică, dotat cu acces la

Internet şi recomandabil videoproiector.

Activitate: frontală.

Material didactic:

Cartonașe cu imagini pentru realizarea pașilor unor

algoritmi diferiți

Evaluare curentă

formativă:

joc didactic

aplicații practice conform

fișei de lucru




Clasa: a V –a



Avizat Director,


2

Medii grafice in-

teractive – elemen-

te de interfață spe-

cifice mediului

grafic interactiv -

Scratch

2.2

3.2

3.3

Prezentarea mediului grafic interactiv - Scratch: spațiul de lucru și

instrumentele de lucru. Faciltăți pentru

crearea decorului și a personajelor

Timp total alocat: 1oră

Prezentare site https://scratch.mit.edu/ : 5 minute

Creare cont pe platforma aplicației: 15 minute

Prezentare: spațiul de lucru, pictograme, butoane:

10 minute.

Lansarea aplicației Scratch și exersarea utilizării

elementelor de interfață în această aplicație.

Realizarea unui decor și a unui personaj utilizând

biblioteca aplicației: 15 minute.




Activitate: frontală.

Material didactic:

- Fișă de lucru

Evaluare curentă

formativă: aplicații

practice conform fișei de

lucru.

Clasificarea

datelor cu care

lucrează algorit-

mii în funcţie de

rolul acestora (de

intrare, de ieșire,

de manevră)

Analizarea unor situaţii cunoscute

(viaţa în şcoală, mersul la

cumpărături, conversii ale unor

mărimi în diferite unităţi de măsură

etc.) în scopul identificării datelor de

intrare și a datelor de ieșire

Determinarea datelor de ieșire, pe

baza unui set dat de date de intrare,

pentru o problemă din viața cotidiană

sau de la matematică

Prezentarea datelor de manevră prin

utilizarea unui exercițiu vizual

(utilizarea de pahare și apă colorată

sau cutii și a unor mingi de culori

Timp total alocat: 1 oră

Prezentarea unor probleme din viața cotidiană și

identificarea tipurilor de date: 15 minute

Prezentarea problemei de interschimbare a valorilor

prin utilizarea unor cutii, identificarea tipurilor de

date și notarea pașilor efectuați: 20 minute

Joc didactic „Schimbăți locul” – avem doi elevi,

trei cercuri desenate cu cretă pe jos. Fiecare elev

este inițial într-un cerc și trebuie să-și schimbe

locul între ei folosind cercul neocupat. Aducem

apoi trei elevi și mai desenaă un cerc și mărim

până la un număr de cinci elevi: 15 minute.

Locație: laboratorul de informatică, dotat cu acces la


Activitate: pe grupe şi frontală.

Material didactic:

Evaluare curentă

formativă: joc didactic

https://scratch.mit.edu/




Clasa: a V –a



Avizat Director,


3

diferite) - joc didactic

Constante.

Variabile

Analizarea unor situaţii cunoscute (viaţa în şcoală, mersul la cumpărături,

conversii ale unor mărimi în diferite

unităţi de măsură etc.) în scopul

identificării datelor de intrare și a

datelor de ieșire, cu diferenţierea

variabilelor de constante

Prezentarea de probleme matematice din care să extragă constantele și

variabilele

Timp total alocat: 1 oră

Prezentarea unor probleme din viața cotidiană în

scopul identificării constantelor și variabilelor: 15

minute.

Prezentarea unor probleme de matematică în

scopul identificării constantelor și variabilelor: 15

minute.

Joc didactic: 15 minute



Activitate: individuală şi frontală.

Material didactic:

- Fișă de lucru.

- Joc didactic

Evaluare curentă



lucru, joc didactic

Expresii

(operatori aritme-

tici, relaționali,

logici; evaluarea

expresiilor)

Prezentarea noțiunii de expresie.

Prezentarea operatorilor aritmetici.

Prezentarea operatorilor relaționali.

Prezentarea operatorilor logici.

Identificarea diferiților operatori și operanzi în cadrul unei expresii.

Formularea în limbaj natural a unor propoziții care să conțină operații

aritmetice, relaţionale, logice sau

negarea acestor propoziții (de

exemplu: ”în pauza mare mănânc mere

sau pere”, ”în pauza mare nu mănânc

nici mere și nici pere”) în scopul

identificării rolului acestora în

Timp total alocat: 2 ore

Prezentarea noțiunii de expresie: 10 minute.

Prezentarea operatorilor aritmetici: 10 minute

Identificarea diferiților operatori și operanzi în cadrul unei expresii: 5 minute.

Exersarea operațiilor de scriere și de rezolvare din punct de vedere informatic: 20 minute.


Prezentarea operatorilor relaționali: 10 minute

Prezentarea operatorilor logici: 10 minute

Identificarea diferiților operatori și operanzi în cadrul unei expresii: 5 minute.

Exersarea operațiilor de scriere și de rezolvare din

Evaluare curentă



lucru




Clasa: a V –a



Avizat Director,


4

prelucrări algoritmice - construirea și

evaluarea unor expresii utilizând

operatorii aritmetici, relaţionali şi

logici studiați (de exemplu: o expresie

care să fie adevărată dacă și numai

dacă numărul natural memorat în

variabila x este par, o expresie care să

aibă ca valoare ultima cifră a

numărului natural memorat în

variabila x, preţul unei jucării după

aplicarea unei reduceri etc.)

Exersarea operațiilor de scriere și de rezolvare din punct de vedere

informatic.

punct de vedere informatic: 20 minute.

Fixarea noțiunilor învățate: 5 minute. Locaţie: laboratorul de informatică, dotat cu acces la

Internet şi recomandabil videoproiector, tablă și cretă.

Activitate: individuală şi frontală.

Material didactic:

- Fișă de lucru.

Evaluare sumativă - Fișă de evaluare sumativă

Timp total alocat: 1 oră Evaluarea sumativă:

test.

PROIECT DIDACTIC Handrea Gilda

Noțiunea de algoritm

Profesor

Unitate şcolară

Handrea Gilda Școala Profesională „Ionel Teodoreanu” Victoria, Iaşi

Disciplină Clasă

Informatică și TIC a V-a A

Unitate de învăţare Temă

Durată desfăşurare Loc desfăşurare

Algoritmi. Date cu care lucrează algoritmii

Noțiunea de algoritm 50 minute Laboratorul de informatică

Competenţă generală

Competenţe specifice

2. Rezolvarea unor probleme elementare prin construirea unor algoritmi de prelucrare a informației 2.1. Descrierea în limbaj natural a unor algoritmi pentru rezolvarea unor situații din viața cotidiană

Scop

Tip lecţie

Obiective operaţionale

Descrierea unor algoritmi pornind de la exemple de probleme din viața cotidiană Predare - învățare

O1. elevul să răspundă corect, fără sprijinul profesorului, la cel puțin una din

întrebările de identificare a pașilor unui algoritm, adresate de acesta

O2. elevul să remarce și să identifice pașii de rezolvare a unei probleme din

viața cotidiană sau matematică

O3. elevul să descrie problema în limbaj natural și apoi să o transpună în limbaj pseudocod

O4. elevul să deseneze scheme logice simple pentru algoritmi construiți din patru - cinci pași

automată Formă organizare Resurse procedurale Metode: procedee Resurse materiale Resurse bibliografice

frontală, individuală, grup expunere: demonstrare, explicare, analiză, exemplificare, algoritmizare discuţie: comparare, explicare, exemplificare, algoritmizare, analizare exerciţiu: algoritmizare, analiză, exemplificare tablă, caiet, calculator, cartonașe cu imagini. Luminița Ciocaru, Ștefania Penea, Claudia-Elena Stan, Oana Rusu Informatică și TIC, manual pentru clasa a Va Litera, 2017 Rodica Pintea, Informatică și TIC, manual pentru clasa a Va Ed. Didactică și Pedagogică, 2017

Secvenţă lecţie Timp (min)

Obiective Activitate cadru didactic Activitate elevi Metodă procedee

Formă de organizare

Resurse materiale

Momentul organizatoric

3 Verific prezenţa elevilor. Verific starea generală a sălii de clasă.

Se acomodează. Raportează absenţii.

Discuţie Frontală

Captarea atenţiei

2 Anunţ şi scriu pe tablă: Noțiunea de algoritm

Notează. Discuţie Tablă Caiet

Verificarea conţinuturilor însuşite anterior

5 O1 Adresez întrebări pentru stabilirea continuității:

Răspund la întrebări: Discuţie

Ce credeți că este un algoritm? Prezentați în câteva cuvinte primele lucruri pe care le faceți când vă treziți.

Prezentarea, explicarea şi învăţarea subiectului nou

10 O2 O3

Reiau situațiile prezentate de elevi și îi îndrum să identifice în pași fiecare acțiune pe care o fac la trezire. Definesc noțiunea de algoritm. Prezint alte situații din viața cotidiană ce pot fi transpuse în algoritmi

Sunt atenți la discuție și tablă. Notează pe caiete definiția algoritmului.

Discuţie explicare algoritmizare

Tablă Caiet Calculatoare Videoproiector

Enunțul se găsește în Figura 1, Discuția în Figura 2.

Solicit elevilor ordonarea situațiilor prezentate și enumerarea în pași ai unui algoritm. Definim scrierea algoritmului în limbajul natural și limbaj în pseudocod

Exercițiu analiză

10 O2 O3

Introduc situații noi și le solicit să identifice modificările ce trebuie introduse pentru a obține un algoritm în limbaj natural și apoi vom scrie pașii în pseudocod la tablă. Obținem soluția optimă pe exemplul inițial.

Notează în caiete exemplul. Notează în caiete pașii algoritmului. Participă la rezolvarea exemplu-lui.

Expunere exemplificare algoritmizare

Enunțul se găsește în Figura 3, construim algoritmul în pseudocod la tablă 10 O2

O3 Prezint alte situații și încercăm împreună să le etapizăm în limbaj natural și în pseudocod. Introduc condiții care ne conduc la descoperirea proprietăților algoritmilor.

Notează în caiete pro-prietăților algoritmilor.

Expunere explicare

8 O4

Pentru problemele enunțate vom expune schemele logice într-o prezentare PowerPoint. Pentru problema preparării unui ceai vom construi schema logică la tablă.

Notează în caiete. Participă la elaborarea schemei logice.

Expunere explicare algoritmizare

TEMĂ: Pentru a putea fi aplicat algoritmul prin care se dă un telefon a fost necesară inventarea telefonului, gândirea modului în care cineva dă uşor un telefon. Scrieți pașii pentru efectuarea unui apel către un prieten.

Momentul organizatoric

2 Întreb elevii dacă au întrebări. Verific starea sălii de clasă.

Unii întreabă, alții se pregătesc de pauză.

Discuție

Tabelul 1. Cele 50 de minute în laboratorul de informatică

Privește imaginile de mai jos și stabilește ordinea corectă a pașilor de preparare a unui ceai.

Figura 1. Enunț Prepararea unui ceai

Dacă preferăm ceaiul dulce, atunci adăugăm zahăr sau miere;

Unde ar fi bine să introducem în algoritm aceste instrucțiuni?

Figura 2. Discuția pe exemplu

Privește imaginile de mai jos și stabilește ordinea corectă a pașilor de pentru spălarea pe mâini.

Figura 3. Pașii pentru construirea unui algoritm pentru spălarea mâinilor.

Algoritmul prin care o persoană dă telefon.

Persoana ridică receptorul, așteaptă tonul. Dacă nu vine tonul, închide telefonul,

apoi îl redeschide. După apariția tonului caută numărul în agenda, apelăm, vorbim,

încheiem conversația prin închidere apel. Aranjați sub forma unui algoritm în format

pseudocod.

Handrea Gilda

Fișă de sinteză teorie

Informatica este o disciplină de studiu, care se ocupă atât cu studierea componentelor fizice (hardware)

cât și cu studierea tuturor programelor instalate și care pot rula pe un sistem de calcul.

Altfel spus:

INFORMATICA este o știință care se ocupă cu studiul prelucrării automate a informațiilor.

Aceste informații ajung în calculator, fie cu ajutorul dispozitivelor periferice, fie cu ajutorul dispozitivelor

de memorie externă, dar sunt interpretate și prelucrate cu ajutorul unor instrucțiuni.

Instrucțiunea este o comandă de bază prin care i se transmite calculatorului să execute o singură acțiune.

Prin gruparea mai multor instrucțiuni într-o structură, respectând niște reguli bine stabilite conduc la

crearea unui algoritm.

Un exemplu foarte utilizat, din viața de zi cu zi, este cel a preparării unui ceai:

Prepararea unui ceai cu flori de tei (pliculețe):

date de intrare:pliculeț cu flori de tei, ibric, apa, aragaz, capac.

date de ieșire:ceai de tei.

ALGORITMUL este constituit dintr-o succesiune clară de operații realizabile, care au ca scop obținerea

într-un timp finit a rezultatelor (set de date de ieșire) unei probleme, pentru orice set de date de intrare.

Un algoritm TREBUIE să îndeplinească condițiile de:

Claritate - este proprietatea algoritmilor de a descrie cuexactitate (unic) paşii pe care îi parcurge în

rezolvarea problemei, fără ambiguităţi.

Generalitate (universalitate) - este proprietatea algoritmilor de a rezolva o întreagă clasă de probleme,

de a obține date de ieșire (rezultate) pentru orice set de date de intrare specific problemei.

Finitudine - este proprietatea algoritmilor de a ajunge la obţinerea datelor finale printr-un număr finit de

operaţii.

ALTE PROPRIETĂȚI:

Completitudinea – algoritmul ține cont de toate cazurile particulare ale problemei generale.

Eficiența– algoritmul se va executa cu un număr minim de pași, folosind un minim de memorie.

Realizabilitatea – să poată fi codificat într-un limbaj de programare.

Observația 1 Nu orice problemă admite un algoritm de rezolvare.

Ex: se poate realiza un algoritmpentru determinarea numărului de divizori ai unui număr, dar nu pentru

determinareanumărului de multiplii.

Observația 2 Doi algoritmi sunt echivalenți când pentru aceleași date de intrare se obțin aceleașidate de

ieșire

Chiar dacă avem un algoritm, el trebuie transpus într-un limbaj de programare, iar programul creat cu

acesta, trebuie interpretat cu un compilator al limbajului de programare într-un limbaj cod mașină, limbaj

înțeles de calculator.

Aceste date, sunt codificate - transformate în binar sunt trimise spre prelucrare către procesor prin

intermediul diferitelor dispozitive.

Codul ASCII (American Standard Code for Information Interchange) reprezintă un sistem de codificare a

caracterelor, bazat pe alfabetul englez. Acest cod a fost introdus pentru a se obţine o compatibilitate între

diferitele tipuri de echipamente folosite la procesarea datelor.

Scheme logice

Schema logică este un mijloc de descriere a algoritmilor prin reprezentare grafică. Regulile de calcul

ale algoritmului sunt descrise prin blocuri (figuri geometrice) reprezentând operaţiile (paşii) algoritmului, iar

ordinea lor de aplicare (succesiunea operaţiilor) este indicată prin săgeţi. Fiecărui tip de operaţie îi este

consacrată o figură geometrică (un bloc tip) în interiorul căreia se va înscrie operaţia din pasul respectiv.

Prin execuţia unui algoritm descris printr-o schemă logică se înţelege efectuarea tuturor operaţiilor

precizate prin blocurile schemei logice, în ordinea indicată de săgeţi.

Blocurile delimitatoare Start şi Stop (Fig.1.2.1. a şi 1.2.1. b) vor marca începutul respectiv sfârşitul

unui algoritm dat printr-o schemă logică. Descrierea unui algoritm prin schemă logică va începe cu un singur

bloc Start şi se va termina cu cel puţin un bloc Stop.

Blocurile de intrare/ieşire Citeşte şi Tipăreşte (Fig. 1.2.1. c şi d) indică introducerea unor Date de

intrare respectiv extragerea unor Rezultate finale. Ele permit precizarea datelor iniţiale cunoscute în

problemă şi tipărirea rezultatelor cerute de problemă. Blocul Citeşte iniţializează variabilele din lista de

intrare cu valori corespunzătoare, iar blocul Tipăreşte va preciza rezultatele obţinute (la execuţia pe

calculator cere afişarea pe ecran a valorilor expresiilor din lista de ieşire).

Blocurile de atribuire (calcul) se utilizează în descrierea operaţiilor de atribuire.

Printr-o astfel de operaţie, unei variabile var i se atribuie valoarea calculată a unei expresii expr (Fig.1.2.1.

e).

Blocurile de decizie marchează punctele de ramificaţie ale algoritmului în etapa de decizie.

Ramificarea poate fi dublă (blocul logic, Fig.1.2.1.f) sau triplă (blocul aritmetic, Fig. 1.2.1.g). Blocul de

decizie logic indică ramura pe care se va continua execuţia algoritmului în funcţie de îndeplinirea (ramura

Da) sau neîndeplinirea (ramura Nu) unei condiţii. Condiţia care se va înscrie în blocul de decizie logic va fi

o expresie logică a cărei valoare poate fi una dintre valorile "adevărat" sau "fals". Blocul de decizie aritmetic

va hotărî ramura de continuare a algoritmului în funcţie de semnul valorii expresiei aritmetice înscrise în

acest bloc, care poate fi negativă, nulă sau pozitivă.

Blocurile de conectare marchează întreruperile săgeţilor de legătură dintre blocuri, dacă din diverse

motive s-au efectuat astfel de întreruperi (Fig.1.2.1.h).

Fig. 1.2.1 Blocurile schemelor logice

Handrea Gilda

Fișă de lucru

1. Privește imaginile de mai jos și stabilește ordinea corectă a pașilor de preparare a unui ceai.

Construiți în limbaj natural și apoi în pseudocod algoritmul.

2. Privește imaginile de mai jos și stabilește ordinea corectă a pașilor de pentru spălarea pe mâini.

Construiți în limbaj natural și apoi în pseudocod algoritmul.

3. Persoana ridică receptorul, așteaptă tonul. Dacă nu vine tonul, închide telefonul, apoi îl redeschide. După

apariția tonului caută numărul în agenda, apelăm, vorbim, încheiem conversația prin închidere apel. Aranjați

sub forma unui algoritm în format pseudocod.

4. Algoritmul prin care o persoană poate găti un anumit fel de mâncare. Persoana are la dispoziție faină,

zahăr, ouă etc. pe care le combină în anumite proporții, după care amestecul obținut se fierbe (se prăjește sau

se pune în cuptor) un anumit interval de timp. Produsului obținut i se mai poate adăuga ceva, după care este

din nou fiert (prăjit) un interval de timp, după care se obține produsul finit, adică mâncarea dorită. Construiți

în limbaj natural algoritmul problemei.

5. Algoritmul prin care calculăm perimetrul unui dreptunghi, cunoscând laturile A – lățimea dreptunghiului,

B – lungimea dreptunghiului.

6. Algoritmul ce determină viteza V cu care a mers un autovehicul ce a parcurs distanţa D în timpul T.

Cunosc formula de calcul: V = D/ T

7. Dați un alt exemplu din viața reală și enumerați pașii.

Handrea Gilda

Test de evaluare

1.Privește imaginile de mai jos și stabilește ordinea corectă a pașilor de preparare a unui ceai.

(1 punct)

2. Atunci când vreau să adaug și zahăr sau miere (3 lingurițe), cum modific algoritmul corespunzător

exercițiului de mai sus, scris în limbaj natural?

(2 puncte)

3. Care din următoarele variante reprezintă proprietăți ale algoritmilor? Încercuiți variantele corecte.

a) generalitate b) optimizare c) finitudine d) practic e) claritate f) simpatic g) rezolvabil doar pentru o

problemă

(1 punct)

4. Privește imaginile de mai jos și stabilește ordinea corectă a pașilor pentru spălarea pe mâini.

(1 punct)

5. Știind că numerele naturale a, b și c au inițial valorile 5, 10 și 15, calculați perimetrul unui triunghi. Scrieți

un algoritm atât în limbaj natural, cât și pseudocod.

(2 puncte)

6. Pentru două numere a și b cu valorile 15 și 7, rezolvați suma și scăderea celordouă numere și scrieți un

algoritm atât în limbaj natural, cât și pseudocod.

(2 puncte)

Se acordă un punct din oficiu. Timp de lucru 50 minute.

Handrea Gilda

Test de evaluare - rezolvare

1.Privește imaginile de mai jos și stabilește ordinea corectă a pașilor de preparare a unui ceai.

(1 punct)

Rezolvare: b), d), a) și c)

2. Atunci când vreau să adaug și zahăr sau miere (3 lingurițe), cum modific algoritmul corespunzător

exercițiului de mai sus, scris în limbaj natural?

(2 puncte)

Rezolvare:

3. Care din următoarele variante reprezintă proprietăți ale algoritmilor? Încercuiți variantele corecte.

a) generalitate b) optimizare c) finitudine d) practic e) claritate f) simpatic g) rezolvabil doar pentru o

problemă

(1 punct)

4. Privește imaginile de mai jos și stabilește ordinea corectă a pașilor pentru spălarea pe mâini.

(1 punct)

d), f), b), a), c), e)

5. Știind că numerele naturale a, b și c au inițial valorile 5, 10 și 15, calculați perimetrul unui triunghi. Scrieți

un algoritm atât în limbaj natural și desenați schema logică. Pentru realizarea schemei logice folosiți

aplicația PAINT.

(2 puncte)

Pasul 0: START

Pasul 1: Citește a, b, c, P;

Pasul 2: Calculăm P a+b+c;

Pasul 3: Scrie P;

Pasul 4: STOP

6. Pentru două numere a și b cu valorile 15 și 7, rezolvați suma și diferența celor două numere și scrieți un

algoritm în limbaj natural și desenați schema logică. Pentru realizarea schemei logice folosiți aplicația

PAINT.

(2 puncte)

Pasul 0: START

Pasul 1: Citește a, b, c, S, D;

Pasul 2: Calculăm S a+b;

Pasul 3: Calculăm D a-b;

Pasul 4: Scrie S;

Pasul 5: Scrie D;

Pasul 6: STOP

START

STOP

Citim a, b, c, P;

Scrie P;

P a+b+c;

START

STOP

Citim a, b, c, P;

Scrie S;

S a+b;

D a-b;

Scrie D;

Date post:	08-Feb-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

PORTOFOLIU EVALUAREinformaticainscoli.ro/lib/exe/fetch.php?media=wiki:...An şcolar: 2016/2017...

Documents