IMUNITATEA. SISTEMUL IMUN. IMUNITATEA. SISTEMUL IMUN. CELULELE CELULELE

IMUNOCOMPETENTEIMUNOCOMPETENTE

IMUNITATE – nereceptivitatea – nereceptivitatea organismului la orice agenţi străini din organismului la orice agenţi străini din punct de vedere genetic, inclusiv la mi/o şi punct de vedere genetic, inclusiv la mi/o şi toxinele lor.toxinele lor.

IMUNITATE – capacitatea de apărare – capacitatea de apărare specifică a organismului faţă de agresori specifică a organismului faţă de agresori externi (virusuri, bacterii, fungi, externi (virusuri, bacterii, fungi, protozoare) cât şi faţă de propriile protozoare) cât şi faţă de propriile molecule şi unele celule degradate sau molecule şi unele celule degradate sau modificate.modificate.

Sarcina fundamentală a imunităţii – Sarcina fundamentală a imunităţii – distincţia dintre moleculele şi celulele distincţia dintre moleculele şi celulele proprii (proprii (selfself) şi cele străine () şi cele străine (non-selfnon-self))

TIPURILE DE IMUNITATE

I.I. EreditarăEreditară (naturală, de specie). Poate (naturală, de specie). Poate fi absolută (lipsa ţintei) sau relativă.fi absolută (lipsa ţintei) sau relativă.

II.II. DobândităDobândită1.1. Naturală Naturală - -

Activă (postinfecţioasă) Activă (postinfecţioasă) - Pasivă (transplacentară, prin lapte)- Pasivă (transplacentară, prin lapte)

2.2. ArtificialăArtificială - Activă (în urma imunizării) - Activă (în urma imunizării)

- Pasivă (administrarea Ac – seruri - Pasivă (administrarea Ac – seruri imune)imune)

Imunitatea dobândităImunitatea dobândită se se caracterizează prin:caracterizează prin:

1.1. Recunoaşterea Recunoaşterea non-selfnon-self-ului-ului2.2. Specificitate faţă de AgSpecificitate faţă de Ag3.3. Memorie imunologică Memorie imunologică 4.4. Intervine dupIntervine după câteva zile de la ă câteva zile de la

agresia microbianăagresia microbiană Imunitatea dobândită poate fi: Imunitatea dobândită poate fi: I.I. Imunitate antibacteriană, antivirală, Imunitate antibacteriană, antivirală,

antimicotică, antitoxică, antimicotică, antitoxică, antitumorală, etc.antitumorală, etc.

II.II. În funcţie de mecanismele reacţiilor imune- Imunitate umoralăImunitate umorală, , caracterizatcaracterizatăă prin prin

producerea deproducerea de Ac; Ac; este este mediatmediatăă de limfocitele B de limfocitele B- Imunitate celularăImunitate celulară, , caracterizatcaracterizatăă prin prin

producerea limfocitelor T citotoxice, activarea producerea limfocitelor T citotoxice, activarea macrofagelor, celulelor NK, secremacrofagelor, celulelor NK, secreţţia citokineloria citokinelor;; este este mediatmediatăă de de limfocitel limfocitelee T T..

- III.III. În dependenţă de persistenţa mi/o

- - Imunitate sterilăImunitate sterilă – se manifestă după dispariţia – se manifestă după dispariţia agenţilor patogeni din organism (ex.:rujeolă)agenţilor patogeni din organism (ex.:rujeolă)

- - Imunitate nesterilăImunitate nesterilă – nereceptivitatea se – nereceptivitatea se păstrează doar în perioada aflării mi/o în org păstrează doar în perioada aflării mi/o în org (tuberculoză, sifilis).(tuberculoză, sifilis).

Sistemul ImunSistemul Imun (Sistemul limfoid) (Sistemul limfoid) reprezintă sistemul efector al reprezintă sistemul efector al răspunsului imun. SI este un complex răspunsului imun. SI este un complex de celule şi organe distribuite în tot de celule şi organe distribuite în tot organismul. organismul.

Organele centrale (primare) ale SIOrganele centrale (primare) ale SI (organele limfoide) – (organele limfoide) – măduva osoasămăduva osoasă şi şi timusultimusul la vertebrate, bursa Fabricius la vertebrate, bursa Fabricius la păsări. Apar primele în timpul vieţii la păsări. Apar primele în timpul vieţii embrionare. embrionare.

RolulRolul – sursa celulelor-stem, instruirea şi – sursa celulelor-stem, instruirea şi maturizarea celulelor maturizarea celulelor imunocompetente (limfocitele T şi B).imunocompetente (limfocitele T şi B).

În măduva osoasă se află celulele-stem, În măduva osoasă se află celulele-stem, precursori ai T şi B-limfocitelor. Pre-T limf. precursori ai T şi B-limfocitelor. Pre-T limf. migrează ulterior în timus, unde va avea lor migrează ulterior în timus, unde va avea lor instruirea şi maturizareainstruirea şi maturizarea lor, devenind lor, devenind celule imunocompetente, capabile să celule imunocompetente, capabile să recunoască specific un singur Ag (prin recunoască specific un singur Ag (prin achiziţionarea unor receptori specifici). achiziţionarea unor receptori specifici). Instruirea B-limfocitelor are loc în măduva Instruirea B-limfocitelor are loc în măduva osoasă.osoasă.

Aceste procese sunt independente de orice Aceste procese sunt independente de orice stimulare antigenică a organismului.stimulare antigenică a organismului.

După părăsirea organelor centrale După părăsirea organelor centrale limfocitele nu mai revin aici, ele circulă prin limfocitele nu mai revin aici, ele circulă prin sânge, limfă şi organele limfoide secundare.sânge, limfă şi organele limfoide secundare.

Organele periferice (secundare) ale Organele periferice (secundare) ale SI SI

- Ganglionii limfaticiGanglionii limfatici- SplinaSplina- Formaţiunile limfoide ale mucoaselor Formaţiunile limfoide ale mucoaselor

digestive şi respiratorii (amigdale, plăci digestive şi respiratorii (amigdale, plăci Peyer, apendice), ţesutul limfoid asociat Peyer, apendice), ţesutul limfoid asociat tegumentuluitegumentului

În ele se realizează contactul dintre În ele se realizează contactul dintre antiantiggenen (celulele prezentatoare de (celulele prezentatoare de antigen) şi celulele imuno-competente, antigen) şi celulele imuno-competente, ce duce la activarea, expansiunea ce duce la activarea, expansiunea clonală şi diferenţierea limfocitelor T şi B. clonală şi diferenţierea limfocitelor T şi B.

Ariile Ariile timo-independentetimo-independente (populate (populate de limfocite B) ale organelor limfoide de limfocite B) ale organelor limfoide secundare sunt: secundare sunt: foliculii cortexului foliculii cortexului externextern din ganglionii limfatici, din ganglionii limfatici, foliculii din plãcile Peyer şi foliculii foliculii din plãcile Peyer şi foliculii zonei periferice din pulpa albã a zonei periferice din pulpa albã a splinei. splinei.

Ariile Ariile timo-dependentetimo-dependente (populate de (populate de limfocite T) sunt: limfocite T) sunt: cortexul profund al cortexul profund al ganglionilorganglionilor (paracortex), (paracortex), manşonul manşonul limfoid periarteriolar al pulpei albe a limfoid periarteriolar al pulpei albe a splinei şi zonele interfoliculare ale splinei şi zonele interfoliculare ale plãcilor Peyer. plãcilor Peyer.   

CELULELE IMUNO-COMPETENTECELULELE IMUNO-COMPETENTE (CIC) sunt (CIC) sunt reprezentate de reprezentate de limfocitele T şi Blimfocitele T şi B

Maturizarea Maturizarea limfocitelor Blimfocitelor B are loc în măduva osoasă are loc în măduva osoasă prin intermediul interacţiunii directe cu celulele prin intermediul interacţiunii directe cu celulele stromei, iar în stadiile tardive sub acţiunea stromei, iar în stadiile tardive sub acţiunea citokinelor secretate de celulele stromale (în special citokinelor secretate de celulele stromale (în special IL-7).IL-7).

LB mature se caracterizează prin prezenţa următorilor LB mature se caracterizează prin prezenţa următorilor receptori de suprafaţă:receptori de suprafaţă:

- Receptorul pentru Ag (BCR).Receptorul pentru Ag (BCR). Este reprezentat de Este reprezentat de molecule de molecule de imunoglobuline - imunoglobuline - Ig M şi Ig D. Ig M şi Ig D.

- Receptorul pentru Receptorul pentru fragmentul fragmentul Fc al IgGFc al IgG- Receptor pentru fracţiunea C3b a complementuluiReceptor pentru fracţiunea C3b a complementului- Receptori pentru interleukineReceptori pentru interleukine- Proteine ale Complexului Major de Histocomp.-CMHProteine ale Complexului Major de Histocomp.-CMH- Receptori pentru mitogeni (PHA, Pokeweed mitogen)Receptori pentru mitogeni (PHA, Pokeweed mitogen)- Alte proteine specifice – CD79, CD19 – asociate BCR Alte proteine specifice – CD79, CD19 – asociate BCR

Organismul contine 10Organismul contine 1077-10-109 9 clone diferite clone diferite de BL, fiecare cu BCR unic (BL naïve).de BL, fiecare cu BCR unic (BL naïve). BCR recunoaşte antigenele după BCR recunoaşte antigenele după configuraţia lor.configuraţia lor. BBLL stimulate de Ag se stimulate de Ag se multiplică şi se diferenţiază în plasmocite multiplică şi se diferenţiază în plasmocite secretoare de Ig (Ac) şi în celule B-secretoare de Ig (Ac) şi în celule B-memorie.memorie.

Precursorii Precursorii limfocitelor Tlimfocitelor T migrează în migrează în timus, unde sub influenţa celulelor timus, unde sub influenţa celulelor stromale şi a corpusculilor Hassal se stromale şi a corpusculilor Hassal se diferenţiază în limfocite T mature. diferenţiază în limfocite T mature. Migraţia TL din cortex spre medulara Migraţia TL din cortex spre medulara timică este însoţită de achiziţia unor timică este însoţită de achiziţia unor glicoproteine de suprafaţă specifice glicoproteine de suprafaţă specifice (receptori). (receptori).

Dezvoltarea TL în timus este caracterizatăDezvoltarea TL în timus este caracterizată initialinitial printr-o printr-o selecţie pozitivăselecţie pozitivă (supravieţuiesc TL care recunosc (supravieţuiesc TL care recunosc moleculele moleculele Complexului Major de Complexului Major de Histocompatibilitate – CMH - propriu). Histocompatibilitate – CMH - propriu). AAcceelele TL care TL care au trecut selecau trecut selecţţia pozitivia pozitivăă, , dar care sunt capabile sdar care sunt capabile săă recunoasc recunoascăă peptide proprii asociate cu CMHpeptide proprii asociate cu CMH suportă o suportă o selecţie negativăselecţie negativă (moarte programată prin (moarte programată prin apoptoză). apoptoză). Selecţia constã în eliminarea Selecţia constã în eliminarea clonelor de limfocite potenţial autoreactive clonelor de limfocite potenţial autoreactive (potenţial reactive faţã de moleculele (potenţial reactive faţã de moleculele proprii)proprii)..

““Timusul selecţionează utilul, ignoră inutilul Timusul selecţionează utilul, ignoră inutilul şi distruge nocivul.” şi distruge nocivul.” (( Von Boehmer )Von Boehmer )

Receptorii TL:Receptorii TL:

- - Receptorul pentru Ag - TCRReceptorul pentru Ag - TCR,, format din 2 format din 2 catene polipeptidice catene polipeptidice αα şi şi ββ (90%) sau (90%) sau γγ şi şi δδ. . TCR poate recunoaşte TCR poate recunoaşte doar doar peptide antigenice peptide antigenice asociate cu molecule ale CMH. asociate cu molecule ale CMH.

- CD3CD3 (Cluster Differentiation 3)(Cluster Differentiation 3) – asociat TC – asociat TCRR, , ajută la transmiterea în celulă a semnalului de ajută la transmiterea în celulă a semnalului de recunoaştere a Ag recunoaştere a Ag

- CD2CD2– prezent la toate TL, fixează hematii, – prezent la toate TL, fixează hematii, poate fi determinat prin testul de formare a poate fi determinat prin testul de formare a rozetelor.rozetelor.

Unii Unii markeri (recptori) de suprafaţă definesc 2 markeri (recptori) de suprafaţă definesc 2 varietvarietăţi principale de TL: limfocitele ăţi principale de TL: limfocitele CD4+CD4+ şi şi CD8+CD8+

- CD4- CD4 – exprimat pe 60% din TL – exprimat pe 60% din TL.. Recunosc antigenele peptidice legate Recunosc antigenele peptidice legate cu moleculele clasei II a CMH cu moleculele clasei II a CMH (exprimate pe celulele dendritice, (exprimate pe celulele dendritice, macrofage şi BL). Limfocitele TCD4macrofage şi BL). Limfocitele TCD4 (T4) (T4) au funcţia de coordonator central al au funcţia de coordonator central al răspunsului imun şi răspunsului imun şi la activare se la activare se diferendiferenţiază în subpopulaţia de Thelper ţiază în subpopulaţia de Thelper ((ThTh). ). Th aTh acţionează prin producerea cţionează prin producerea citokinelor. În funcţie de profilul de citokinelor. În funcţie de profilul de citokine elaborate se disting 2 grupe de citokine elaborate se disting 2 grupe de Th: Th1 şi Th2. Th: Th1 şi Th2.

Diferenţierea în Diferenţierea în Th1Th1 este favorizată de este favorizată de IL-12 produsă IL-12 produsă de macrofagede macrofage..

Citokinele secretate de Th1: Citokinele secretate de Th1: IL-2, IL-2, TNF şi TNF şi IFN-IFN-γγ favorizează răspunsul imun favorizează răspunsul imun celularcelular şi hipersensibilitatea tardivă şi hipersensibilitatea tardivă ((proliferarea şi diferenţierea limfocitelor proliferarea şi diferenţierea limfocitelor T citotoxice (T citotoxice (Tc, Tc, T8), T8), activareaactivarea macrofagelormacrofagelor şi celulelor NK şi celulelor NK, , distrugerea mi/o intracelulare).distrugerea mi/o intracelulare).

Th2Th2 recunosc Ag prezentate recunosc Ag prezentate în special în special de de B-limfocite B-limfocite..

Secretă Secretă IL-4, IL-5, IL-10 şi IL-13IL-4, IL-5, IL-10 şi IL-13, , responsabile de imunitatea umorală. responsabile de imunitatea umorală. Favorizează maturizarea limfocitelor Favorizează maturizarea limfocitelor B şi producerea Ac B şi producerea Ac (anticorpilor)(anticorpilor)..

Există o competiţie între cele două Există o competiţie între cele două tipuri de Th: IFN-tipuri de Th: IFN-γγ inhibă inhibă diferenţierea şi proliferarea Th2, iar diferenţierea şi proliferarea Th2, iar IL-4 inhibă activitatea Th1. IL-4 inhibă activitatea Th1.

- CD8CD8 – exprimat pe 40% TL – exprimat pe 40% TL.. Recunosc Recunosc antigenele peptidice asociate cu moleculele antigenele peptidice asociate cu moleculele de clasa I ale CMH (exprimate pe toate de clasa I ale CMH (exprimate pe toate celulele nucleate). Pot produce citokine, dar celulele nucleate). Pot produce citokine, dar în special manifestă proprietăţi citotoxice.în special manifestă proprietăţi citotoxice.

La activare se diferenţiază în limfocite TLa activare se diferenţiază în limfocite T- - citotoxice (citotoxice (TcTc) şi T) şi T- - supresoare (supresoare (TsTs). ).

TcTc distrug celulele infectate cu virus, bacterii distrug celulele infectate cu virus, bacterii intracelulare sau celulele canceroase, intracelulare sau celulele canceroase, intervin în respingerea grefelor (imunitatea intervin în respingerea grefelor (imunitatea celulară). celulară).

TsTs suprimă răspunsul imun suprimă răspunsul imun fiind fiind responsabile responsabile de toleranţa imunologică.de toleranţa imunologică.

T-memorieT-memorie asigură memoria imunologică asigură memoria imunologică

Limfocitele B şi T naive sunt celulele care se Limfocitele B şi T naive sunt celulele care se întâlnesc prima dată cu un Ag. După întâlnesc prima dată cu un Ag. După interacţiunea cu Ag urmeaza activarea lor, interacţiunea cu Ag urmeaza activarea lor, proliferarea şi diferenţierea în celule proliferarea şi diferenţierea în celule efectoare (BL – în plasmocite, TL în Th, Tc, Ts)efectoare (BL – în plasmocite, TL în Th, Tc, Ts)

BL reprezintă 10-15% din populaţia limfocitară, BL reprezintă 10-15% din populaţia limfocitară, cu o durată de viaţă scurtă, de 3-5 zile, iar TL cu o durată de viaţă scurtă, de 3-5 zile, iar TL constituie 70% cu o durată de viaţă lungă constituie 70% cu o durată de viaţă lungă (luni, ani).(luni, ani).

Alte celule limfocitare (nule, neimuno-Alte celule limfocitare (nule, neimuno-competente) –competente) – 15% 15%

- Celule NKCelule NK, capabile să distrugă spontan , capabile să distrugă spontan celule canceroase şi celule infectate cu viruscelule canceroase şi celule infectate cu virus

- Celule KCelule K, posedă pe membrana lor receptori , posedă pe membrana lor receptori pentru fragmentul Fc al Ig. Distrug celulele-pentru fragmentul Fc al Ig. Distrug celulele-ţintă acoperite cu Ac (Ig) – fenomen de ţintă acoperite cu Ac (Ig) – fenomen de citotoxicitate Ac-dependentă.citotoxicitate Ac-dependentă.

COMPLEXUL MAJOR DE HISTOCOMPATIBILITATE

Moleculele CMH reprezintă un ansamblu Moleculele CMH reprezintă un ansamblu unic de glicoproteine exprimate pe unic de glicoproteine exprimate pe suprafaţa celulelor organismului, care suprafaţa celulelor organismului, care sunt veritabili markeri de identitate a sunt veritabili markeri de identitate a fiecărui individ. fiecărui individ.

Rolul moleculelor CMH:- Responsabilitate în respingerea Responsabilitate în respingerea

grefelorgrefelor- Participă la prezentarea antigenelor Participă la prezentarea antigenelor

peptidice limfocitelor Tpeptidice limfocitelor T

CMH este transmis genetic. Genele CMH CMH este transmis genetic. Genele CMH sunt situate pe cromozomul 6 la om, locus sunt situate pe cromozomul 6 la om, locus numit HLA (numit HLA (Human Leukocyte AntigenHuman Leukocyte Antigen). ).

Moleculele CMH sunt formate din 2 catene Moleculele CMH sunt formate din 2 catene polipeptidice, constituite din domenii polipeptidice, constituite din domenii extracelulare, un fragment extracelulare, un fragment transmembranar şi o regiune transmembranar şi o regiune intracitoplasmatică. Structura intracitoplasmatică. Structura tridimensională a moleculei duce la tridimensională a moleculei duce la formarea uneformarea uneii cavităţi, la fundul căreia se cavităţi, la fundul căreia se aflaflă receptorii care vor interacţiona cu ă receptorii care vor interacţiona cu peptide antigenice proprii sau străine.peptide antigenice proprii sau străine. Al Alţi ţi receptori interacţionează cu moleculele receptori interacţionează cu moleculele CD4 sau CD8 de pe TL.CD4 sau CD8 de pe TL.

Se disting molecule (antigene) CMH de Se disting molecule (antigene) CMH de clasa I şi de clasa II.clasa I şi de clasa II.

Moleculele Moleculele CMH de clasa ICMH de clasa I sunt sunt exprimate pe toate celulele nucleate ale exprimate pe toate celulele nucleate ale organismului, cu excepţia eritrocitelor. organismului, cu excepţia eritrocitelor. Ele pot prezenta Ele pot prezenta limfocitelor CD8limfocitelor CD8 peptide peptide antigenice antigenice scurte (9 AA) scurte (9 AA) obţinute în cursul degradării obţinute în cursul degradării intracelulare (în proteasome) a intracelulare (în proteasome) a moleculelor proprii sau a proteinelor moleculelor proprii sau a proteinelor virale (antigene endogene). virale (antigene endogene).

- Complexul Complexul peptid/CMH Ipeptid/CMH I de pe suprafaţa de pe suprafaţa Celulelor Prezentatoare de Antigen - CPA Celulelor Prezentatoare de Antigen - CPA (macrofage, celule dendritice) poate fi (macrofage, celule dendritice) poate fi recunoscut de complexul recunoscut de complexul TCR/CD8 TCR/CD8 complementar de pe limfocite T CD8 naive complementar de pe limfocite T CD8 naive (rezultă activarea limfocitelor, diferenţierea (rezultă activarea limfocitelor, diferenţierea lor în limfocite Tc - iniţierea răspunsului imun lor în limfocite Tc - iniţierea răspunsului imun celular)celular)

- Complexul Complexul CMH I/peptidCMH I/peptid de pe suprafaţa de pe suprafaţa celulelor infectate sau celulelor tumorale celulelor infectate sau celulelor tumorale poate fi recunoscut de complexul poate fi recunoscut de complexul TCR/CD8 TCR/CD8 complementar de pe limfocitele efectoare Tc complementar de pe limfocitele efectoare Tc (rezultă distruger(rezultă distrugereaea celulelor ce conţin celulelor ce conţin antigenul endogen)antigenul endogen)

- Moleculele Moleculele CMH de clasa IICMH de clasa II sunt sunt exprimate pe celulele specializate în exprimate pe celulele specializate în prezentarea Ag prezentarea Ag limfocitelorlimfocitelor CDCD44: : limfocite B, celule dendritice, monocite, limfocite B, celule dendritice, monocite, macrofage. Ele pot prezenta peptide din macrofage. Ele pot prezenta peptide din 12-16 AA derivate din degradarea î12-16 AA derivate din degradarea în n fagolizosomefagolizosome a proteinelor exogene (Ag a proteinelor exogene (Ag exogeneexogene – bacterii, protozoare, fungi – bacterii, protozoare, fungi, , virioni liberi). Complexul virioni liberi). Complexul peptid/CMH IIpeptid/CMH II interacţionează cu complexul interacţionează cu complexul TCR/CD4TCR/CD4 de pe limfocitele de pe limfocitele CDCD4 naive sau 4 naive sau efectoare (Th). Astfel moleculele CMH II efectoare (Th). Astfel moleculele CMH II sunt implicate în ambele tipuri de sunt implicate în ambele tipuri de imunitate: umorală şi celulară.imunitate: umorală şi celulară.

ANTIGENELEANTIGENELE – substanţe străine – substanţe străine (non-self)(non-self) împotriva cărora organismul împotriva cărora organismul declanşează un răspuns imun (umoral, declanşează un răspuns imun (umoral, celular, toleranţă imunologică, memorie celular, toleranţă imunologică, memorie imunologică, paralizie imunologică).imunologică, paralizie imunologică).

Proprietăţile de bază ale Ag:Proprietăţile de bază ale Ag:1.1. ImunogenitateaImunogenitatea – capacitatea Ag de a – capacitatea Ag de a fi fi

recunoscut ca strrecunoscut ca străăin in şşi de ai de a induce induce răspuns imun specific răspuns imun specific

2.2. Antigenitatea (specificitatea)Antigenitatea (specificitatea) – – capacitatea Ag de a interacţiona specific capacitatea Ag de a interacţiona specific cu Ac sau cu receptori ai limfocitelor cu Ac sau cu receptori ai limfocitelor sensibilizate sensibilizate

Antigenele care posedă ambele caractere sunt Antigenele care posedă ambele caractere sunt Ag completeAg complete. .

Cerinţele faţă de Ag complete:Cerinţele faţă de Ag complete:

- Să fie substanţe străine - Să fie substanţe străine

- Să fie formate din gruparea - Să fie formate din gruparea carrier carrier (purtător) şi (purtător) şi epitopi (determinante antigenice)epitopi (determinante antigenice)

- Să aibă o greutate moleculară Să aibă o greutate moleculară de de peste 10 peste 10 kDakDa

- Să aibă structură chimică complexă Să aibă structură chimică complexă ((proteine, polizaharideproteine, polizaharide, LPZ, etc), LPZ, etc)

- Să aibă o conformaţie spaţială stabilăSă aibă o conformaţie spaţială stabilă Antigenele incomplete (haptenele)Antigenele incomplete (haptenele)

posedă antigenitate dar sunt lipsite de posedă antigenitate dar sunt lipsite de imunogenitate. imunogenitate.

Antigenele incomplete (haptenele):- Au masă moleculară micăAu masă moleculară mică- Pot deveni imunogene combinându-se cu Pot deveni imunogene combinându-se cu

macromolecule purtătoare (proteine sau macromolecule purtătoare (proteine sau polizaharide)polizaharide)

Exemple de hapteneExemple de haptene: săruri ale metalelor grele : săruri ale metalelor grele (Cr, Ni), substanţe de origine vegetală, (Cr, Ni), substanţe de origine vegetală, medicamente, coloranţi, oligonucleotide.medicamente, coloranţi, oligonucleotide.

Superantigene – molecule proteice particulare – molecule proteice particulare (enterotoxinele stafilococice, toxina şocului (enterotoxinele stafilococice, toxina şocului toxictoxic stafilococic stafilococic, toxina exfoliativă a , toxina exfoliativă a stafilococilor, nucleocapsida virusului rabic), stafilococilor, nucleocapsida virusului rabic), capabile să stimuleze un număr mare de capabile să stimuleze un număr mare de limfocite T (10-40%). N – 0.01%. SuperAg limfocite T (10-40%). N – 0.01%. SuperAg provoacă reacţii imunopatologice.provoacă reacţii imunopatologice.

Se disting arbitrar:Se disting arbitrar:- Ag solubileAg solubile: proteine plasmatice, : proteine plasmatice,

enzime, hormoni, etcenzime, hormoni, etc- Ag figurateAg figurate (celulare): celule, bacterii, (celulare): celule, bacterii,

paraziţi, etc.paraziţi, etc.

În funcţie de provenienţă se deosebesc:În funcţie de provenienţă se deosebesc:

- - Ag heterofileAg heterofile – Ag comune mai multor – Ag comune mai multor specii animale. Ex.: Ag polizaharidice specii animale. Ex.: Ag polizaharidice Forssman, prezent în hematiile de cal, Forssman, prezent în hematiile de cal, câine, oaie, cobai; sistemul Rh al câine, oaie, cobai; sistemul Rh al eritrocitelor se întâlneşte la om şi eritrocitelor se întâlneşte la om şi maimuţele rhesus, etc maimuţele rhesus, etc

- Ag heterologe (xeno-Ag, hetero-Ag)Ag heterologe (xeno-Ag, hetero-Ag) – Ag – Ag provenite din organismul altei speciiprovenite din organismul altei specii

- Izo-Ag (alo-Ag)Izo-Ag (alo-Ag) – Ag de grup în cadrul unei – Ag de grup în cadrul unei specii (sistemul ABO şi Rhspecii (sistemul ABO şi Rh, clasele de , clasele de Ig)Ig)

- IdioantigeneIdioantigene – antigenele specifice unui – antigenele specifice unui individ. Corespund moleculelor CMHindivid. Corespund moleculelor CMH

- AutoantigeneAutoantigene – Ag proprii unui organism, – Ag proprii unui organism, devenite imunogene în anumite condiţii devenite imunogene în anumite condiţii (spermatozoizii, tiroglobulina, insulina, (spermatozoizii, tiroglobulina, insulina, cristalinul, ţesutul nervos, etc)cristalinul, ţesutul nervos, etc)

- Exoantigene Exoantigene (bacterii, fungi, protozoare)(bacterii, fungi, protozoare)- EndoantigeneEndoantigene (paraziţi intracelulari - bacterii, (paraziţi intracelulari - bacterii,

virusuri, celule canceroase...)virusuri, celule canceroase...)

Structura antigenică a celulei Structura antigenică a celulei bacterienebacteriene

I. I. Ag structuraleAg structurale ( (Ag O/RAg O/R – somatice, LPZ, – somatice, LPZ, termostabile; termostabile; Ag HAg H – flagelar, proteic, – flagelar, proteic, TL; TL; Ag KAg K – capsular, TL sau TS; – capsular, TL sau TS; Ag FAg F – – fimbrial)fimbrial)

II. II. Ag solubileAg solubile (enzime de patogenitate, (enzime de patogenitate, exotoxine)exotoxine)

Antigene virale: proteine/GP proteine/GP capsidale, supercapsidale, capsidale, supercapsidale, nucleoproteine, nucleoproteine, enzimeenzime

DeterminanDeterminanteletele antigenic antigenicee (epitopii) (epitopii)

Imunogenitatea este o caracteristică a Imunogenitatea este o caracteristică a întregii macromolecule Ag. întregii macromolecule Ag.

Antigenitatea (specificitatea) este Antigenitatea (specificitatea) este determinată de anumite secvenţe ale determinată de anumite secvenţe ale Ag.Ag.

Suprafeţe limitate din macromolecula Ag Suprafeţe limitate din macromolecula Ag apte să se combine cu Ac specifici sau apte să se combine cu Ac specifici sau cu receptorii de pe limfocitele cu receptorii de pe limfocitele sensibilizate se numesc sensibilizate se numesc determinandeterminantete antigenicantigenicee sau sau epitopi.epitopi.

La glucideLa glucide epitopul este format din 4-6 epitopul este format din 4-6 monozaharide. Polizaharidele sunt monozaharide. Polizaharidele sunt formate dintr-un epitop repetat sau dintr-formate dintr-un epitop repetat sau dintr-un număr redus de epitopi. un număr redus de epitopi. Polizaharidele Polizaharidele sunt Ag T-independente, pot induce sunt Ag T-independente, pot induce sinteza Ac fără intervenţia TL.sinteza Ac fără intervenţia TL.

Epitopul proteicEpitopul proteic este constituit din este constituit din câţiva AA.câţiva AA.

- Epitopii lineari (secvenţiali)Epitopii lineari (secvenţiali) sunt sunt determinaţi de structura primară a determinaţi de structura primară a AA AA

(8-9(8-9-16-16 AA) AA)- Epitopii conformaţionaliEpitopii conformaţionali sunt sunt

determinaţi de structura secundară determinaţi de structura secundară sau terţiară a moleculeisau terţiară a moleculei

Fiecare moleculă proteică reprezintă Fiecare moleculă proteică reprezintă un mozaic de epitopi, fie diferiţi, fie un mozaic de epitopi, fie diferiţi, fie identici.identici.

Proteinele sunt Ag T-dependente, Proteinele sunt Ag T-dependente, deoarece ele induc sinteza Ac prin deoarece ele induc sinteza Ac prin cooperarea T şi B limfocitelor.cooperarea T şi B limfocitelor.

Numărul de epitopi de pe o moleculă Numărul de epitopi de pe o moleculă imunogenă reprezintă imunogenă reprezintă valenţa Ag.valenţa Ag.

CELULECELULELELE PREZENTATOARE DE ANTIGEN (CPA) PREZENTATOARE DE ANTIGEN (CPA) BL recunosc direct prin intermediul BCR epitopi BL recunosc direct prin intermediul BCR epitopi

conformaţionali de pe Ag solubile sau figurate. conformaţionali de pe Ag solubile sau figurate. TL pot recunoaşte numai epitopi proteici lineari TL pot recunoaşte numai epitopi proteici lineari

asociaţi cu molecule ale CMH expuşi pe suprafaţa asociaţi cu molecule ale CMH expuşi pe suprafaţa unor celule specializate – unor celule specializate – CPACPA (restricţie CMH).(restricţie CMH).

Functiile Functiile CPACPA- CaptaCaptarea si rea si fragmentafragmentarea rea ( (processingprocessing-ul-ul)) Ag Ag

proteiceproteice şi expune şi expunerearea pe suprafaţa sa pe suprafaţa sa a a peptidepeptidelor lor antigenice antigenice (epitopi lineari)(epitopi lineari) asociate cu moleculele asociate cu moleculele CMH. Acest complex CMH-peptid declanşează CMH. Acest complex CMH-peptid declanşează activarea TL şi demarează răspunsul imun.activarea TL şi demarează răspunsul imun.

- Producerea semnalelor necesare pentru Producerea semnalelor necesare pentru proliferarea proliferarea şşi difereni diferenţţierea limfocitelorierea limfocitelor ((secreţia secreţia unor citokineunor citokine))..

CPA CPA includinclud celulele dendritice, macrofagi celulele dendritice, macrofagiii şişi limfocitelimfocitelele B B

Ag Ag endogeneendogene (celule infectate cu virus (celule infectate cu virus sau sau bacterii intracelulare, celule canceroase, etc) bacterii intracelulare, celule canceroase, etc) sunt captate sunt captate şşi prelucrate i prelucrate în proteasome în proteasome de de ccăătre tre macrofage si celule dendritice macrofage si celule dendritice (celulele (celulele Langerhans din epidermă, celulele Langerhans din epidermă, celulele interdigitale din ganglionii limfatici),interdigitale din ganglionii limfatici), apoi apoi peptidepeptidelele antigenice sunt ata antigenice sunt ataşşate de ate de moleculele CMH I moleculele CMH I şşi expuse pe suprafai expuse pe suprafaţţa CPA a CPA pentru a fi prezentate pentru a fi prezentate limfocitelor TCD8 limfocitelor TCD8 naive, ducând la activarea şi diferenţierea lor naive, ducând la activarea şi diferenţierea lor în celule efectoare Tc.în celule efectoare Tc.

Ag Ag exogeneexogene (bacterii, protozoare) (bacterii, protozoare) sunt fagocitate desunt fagocitate de macrofagmacrofagee, celule , celule dendriticedendritice,, limfocite B. limfocite B. Dupa Dupa descompunerea lor in fagolizosome descompunerea lor in fagolizosome peptidele antigenice sunt atapeptidele antigenice sunt ataşşate de ate de moleculele CMH II moleculele CMH II şşi expuse pe i expuse pe suprafasuprafaţţa CPA pentru a fi prezentate a CPA pentru a fi prezentate limfocitelor TCD4 naive, urmând limfocitelor TCD4 naive, urmând activarea şi diferenţierea lor în celule activarea şi diferenţierea lor în celule efectori Th1 sau Th2efectori Th1 sau Th2