Impozite şi taxe atestat 2003

7/30/2019 Impozite i taxe atestat 2003

1/26

COLEGIUL NATIONAL ECONOMIC THEODOR COSTESCU

DROBETA TURNU SEVERIN

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE

TEMA: CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL

SPECIALIZARE: TEHNICIAN IN ACTIVITATI ECONOMICE

PROFESOR COORDONATOR: ABSOLVENT:MICULESCU TATIANA DULAMA LAVINIABIANCA

-2013-


2/26


3/26

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I: ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE

1.1. Determinarea veniturilor din salarii1.2. Obligatiile de plata ale angajatorului si ale angajatului la bugetul de stat

CAPITOLUL II: CONTABILIZAREA DECONTRILOR CU PERSONALUL

2.1. Organizarea sistemului de documente i a evidenei operative2.2. Prezentarea documentelor specifice2.3. Organizarea contabilitatii sintetice a decontarilor cu salariatii si colaboratorii2.4. Contributiile la bugetele de asigurari si protectie sociala

CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ

3.1 Prezentarea generala a firmei SC ELECTROMETAL INSTAL SRL3.2 Operatii contabile si analiza lor

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

ARGUMENT


4/26

Motto :Salariul este cea mai puternic

modalitate de motivare a angajatului.

Alturi de resursele materiale, fora de munc reprezint un factor principal n

producerea de bunuri i prestri de servicii din cadrul entitilor economice. In urmanegocierilor se incheie contractul colectiv si individual de munca, prin care personalul seobliga sa efectueze activitati prevazute in contract, iar angajatorul se obliga sa-i renumereze

pentru munca prestata.Salariul este o categorie economic de origine capitalist i anume este preul,

remunerarea factorului munc n anumite condiii social economice ca expresie a participriinemijlocite a factorului munc la activitatea economic. Salariul nu este singurul venit dinmunc, dar este cel mai important venit din societate: 60-80% din venitul naional mbrac

forma de salariu.Salariul este suma platita pentru inchirierea capacitatii de a munci, in conditiile in care

salariul se comporta ca un pret iar munca se comporta ca o marfa. Salariul reprezinta, pe de oparte, un cost, o component a costului total al bunului sau serviciului economic obinut (dinpunctul de vedere al unitii economice) i pe de alt parte un venit pentru cei ce au contribuitla realizarea acelui bun sau serviciu.

Salariul este suma platita pentru inchirierea capacitatii de a munci, in conditiile in caresalariul se comporta ca un pret, iar munca se comport ca o marf. Salariul depinde deci demunca depusa si de rezultatul obtinut, iar mrimea sa concret pentru fiecare salariat se

poate stabili numai la nivel de firm. Salariul variaz astfel pe ri, domenii, firme i persoane.Pe termen lung, mrimea salariului are tendina general de cretere. Aceasta sentampl datorit creterii cheltuielilor cu instruirea i calificarea,dar i datorit creterii

productivitii, care i ndreptete pe salariai s cear un salariu mai mare. Marimea sidinamica salariului sunt influentate si de numerosi factori indirecti, cum ar fi: gradul deorganizare n sindicate i capacitatea acestora de a obine catig de cauza pentru revendicrilesalariailor, capacitatea salariailor de a se organiza i de a dialoga cu unitatea economic, cuorganizaiile patronale i cu organele specializate ale statului, migratia internationala a forteide munca, legislatia cu privire la miscarea grevista si revendicativa din fiecare tara, etc.

Salariul este sursa de existan a oamenilor att timp ct sunt salariai. Pentru asigurareasursei de existen a pensionarilor, a salariailor ct sunt n omaj, a altor categorii de oamenin incapacitate de munc etc., legistaia n vigoare prevede constituirea unor fonduri cu

caracter special, prin contribuii, atat ale salariatilor, cat si ale intreprinderii: la asigurarilesociale, la asigurarile de sanatate, la constituirea fondului de somaj, etc.

INTRODUCERE


5/26

Contabilitatea este prezent n toate domeniile de activitate ale vieii sociale,economice, culturale i politice.n orice calitate pe care am putea s o avem patron, administrator, manager, angajat, client,

partener de afaceri, investitor, etc i n orice domeniu am activa medical, cultural,

administrativ, politic, non-guvernamental, IT si Software, bancar, financiar, agricol i rural,sportiv, etc contabilitatea este omniprezent, fie c reprezint obiectul activitii noastre sauun mijloc de realizare a acesteia.

Contabilitatea reprezint fundamentul oricrei decizii, cel mai important mijloc deevideniere a activitii oricrei entiti economice i principala surs de informaii la nivelulacesteia. Ea cuantific i evideniaz fluxurile i circuitul schimburilor dintre diferite entitieconomice.

Contabilitatea, ca activitate specializat n msurarea, evaluarea, cunoaterea, gestiuneai controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obinute,trebuie s asigure nregistrarea cronologic a si sistematica, prelucrarea, publicarea si pstrareainformaiilor privind situaia, att pentru cerinele interne ale acestora, cat si in relaiile cu

investitorii, creditorii, clientii, institutiile publice si ali utilizatori.

Pentru o bun desfurare a activitii economice, la nivel micro i macroeconomic, estenevoie de modificri asupra structurilor economice, sociale i politice. n temeiul economieide piaa, bazat pe libera iniiativ, agentul economic este liber s cheltuiasc, s utilizeze, s

produc i s economiseasc resursele de care dispune, ct i cum consider de cuviin i s-i urmreasc propriile interese, n contextul general al armonizrii acestora cu interesele inevoile reale ale societii.

Una dintre categoriile de resurse indispensabile n desfurarea i dezvoltarea activitii

unei firme este resursa uman. Corelate n permanen la dimensiunea, structura i nevoileunui agent economic, resursele umane reprezint elementul care asigur coeziunea, eficienai stabilitatea acestui sistem dinamic real. Gradul de adancire a diviziunii muncii, dar siceilalti factori de productie (capital si natura), influenteaza asigurarea compatibilitatii dintrecomponentele sistemului economic in general.

De aceea, agentul economic este direct interesat de o gestiune precis a efectivului depersonal i de structura acestuia, de organizarea sistemului de remuneraie n corelaie curesursele financiare disponibile, performanele i eficiena n munc. Astzi, orice agenteconomic este un important contribuabil n economia romneasc datorit tuturor obligaiilor

de plat la bugetul de stat. Pe parcursul proiectului este dezbtut pe larg problema salarizrii,din punctual de vedere al salariatului, dar i al angajatorului, cuprinznd un caz practic careevideniaz practica contabil in acest domeniu

CAPITOLUL I: ASPECTE TEORETICO-METODOLOGICE


6/26

1.1. DETERMINAREA VENITURILOR DIN SALARII

Salariul nominaleste suma de bani pe care salariatul o primete n schimbul foreisale de munc, de la unitatea n care lucreaz. Mrimea lui depinde de mai muli factori:

valoarea fortei de munca; evolutia situatiei economice;po lo ti ca de salar izare.

Salariul realeste cantitatea de bunuri i servicii care poate fi cumprat, la un moment dat, cusalariul nominal. Aceast cantitate difer de la o perioad la alta i de la o pia la alta. Elreflect puterea de cumprare a salariului nominal.Sistemul de salarizare stabilit prin contractul colectiv de munc include:

salariul tarifar; sistemul de sporuri;

formele de salarizare; formele de premiere; alte forme.

Sa lariul tarif ar, ca element principal al sistemului de salarizare, se stabiletepr in contractu l ind iv idual de munc sub fo rma sa la riului tar if ar orar sau al unuisalariu lunar fix pentru un program de lucru de 170 ore. Salariul tarifar poate fi stabilit pe

baza uneia din urmtoarele forme de salarizare: acord direct; acord progresiv;

acord indirect; salarizare pe baz de tarife sau cote procentuale; forma salarizrii n regie, respectiv dup timp.

n afar de salariul tarifar de baz, n salariul brut total mai pot fi cuprinsesporuri i adaosuri cum sunt:

sporuri pentru condiii deosebite de munc; sporuri pentru ore lucrate peste program; sporuri de vechime se supun impozitrii; sporuri de lucru n timpul nopii;

premii/prime acordate pe baza anumitor criterii.

n sistemul de salarizare, pe langa salariul pentru timpul efectiv lucrat, pesonalulangajat mai beneficiaza si de alte drepturi:

indemnizaii pentru concedii de odihn; concedii pentru evenimente familiale deosebite; alte drepturi prevzute n contractul colectiv de munc.

1.2. OBLIGAIILE DE PLAT ALE ANGAJATORULUI I ANGAJATULUI LABUGETUL DE STAT

Incepand cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2009 cote de contributii care seaplica, potrivit Legii bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul 2009 nr. 19/2009, publicata


7/26

in Monitorul Oficial nr. 122 din 27 februarie 2009 si Legii bugetului de statpeanul 2009 nr. 18/2009, publicata in Monitorul Oficial nr. 121 din 27 februarie 2009, sunt:

A. Cota contributiei datorata de angajator la bugetul de asigurari sociale, prevazuta laart. 18 alin (2) si (3) din Legea nr. 19/2000, este:

pentru conditii normale de munca 20,8%;pentru conditii deosebite de munca 25,8%;pent ru condit ii spec ia le de munca 30,8%.

B. Cota contributiei individuale de asigurari sociale este de 10,5%, indiferent deconditiile de munca. In cota de contributie individuala de asigurari sociale esteinclusa si cota de 2% aferenta fondurilor de pensii administrate privat.

C. Cotele de contributii datorate de angajatori n functie de clasa de risc, sestabilesc de la 0,15% la 0,85%, aplicate asupra sumei veniturilor brute realizate lunar.

D. Contributia datorata de angajatori la bugetul asigurarilor pentru somaj este 0,5%.

E. Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelorsalariale este de 0,25%.

Pentru anul 2009, cuantumul ajutorului de deces se stabileste, n cazul:a) asiguratului sau pensionarului, la 1.702 lei;

b) unui membru de famil ie al asigu ra tu lu i sau pensionarului , la 851 le i.F. Contributia datorata de angajator pentru asigurarile de sanatate este de 5,2%.

G. Contributia datorata de salariat pentru asigurarile de sanatate este de 5,5%.

Statul de salarii cuprinde:a) salariul brut format din salariul de baz, sporuri, adaosuri i indemnizaii,

b) reinerile:pentru contribuia la asigurrile sociale CAS; contribuia la fondul de omaj CFS; contribuia la asigurrile sociale de sntate CASS; reinerile fcute din salariu pentru datorii ale salariatului pentru tere persoane

( rate pentru diverse cumparari de bunuri, chirii, pensii alimentare); avansu lu i chenzinal acordat n cursul lunii pe baza listelor de avans chenzinal; impozitul pe salarii

Impozitul pe salarii se calculeaz pe baza venitului net impozabil realizat de fiecaresalariat. Venitul net impozabil se determin scznd din venitul bruturmtoarele categorii decheltuieli:

1. contribuii reinute din salariul brut, i anume: contribuia pentru asigurrile sociale; contribuia la fondul de omaj; contribuia la asigurrile sociale de sntate.

2. deducerile din salariul brut, i anume:


8/26

deducerile personale de baz; deducerea personal suplimentar, care se acord salariailor care au n ntreinere

persoane fr nici un venit (soia, copiii, etc).Pentru calculul i evidena impozitului pe venituri de natur salarial, angajatorul este obligat,

potrivit legii impozitului pe venit global, s in o eviden nominal pe fie fiscale

individuale (FF1, FF2).

RELATIILE INTREPRINDERII CU ANGAJATII

Relaiile ntreprinderii cu personalul angajat sunt statuate (hotrte prin lege) pe piaamuncii pe baza unor norme juridice menite sa asigure cadrul legislativ pentru protectia

personalului angajat si renumerarea echitabila a muncii depuse.Prin contractul colectiv de munc sunt stabilite drepturile i obligaiile angajatorului i

ale angajailor ntr-un cadru general n limitele cruia se ncheie cu fiecare angajat contractulindividual de munc. Contractul individual de munc se ncheie cu persoanele care urmeazs presteze activiti permanente, acestora asigurndu-li-se, pe lng salariul pentru muncadepus, i alte drepturi cum sunt cele de concediu de odihn pltit, concedii i indemnizaii

pentru incapacitate temporar de munc i alte drepturi.

CAPITOLUL II: CONTABILIZAREA DECONTRILOR CUPERSONALUL

2.1. ORGANIZAREA SISTEMULUI DE DOCUMENTE SI A EVIDENTEIOPERATIVE

Documentele primare pot fi grupate n urmtoarele categorii:a) documente de angajare prin care se stabilesc drepturile i obligaiile

persoanelor angajate i ale angajatorului: contractul individual de munc.

b ) documen te p r iv ind p rezen a l a l uc r u : condica de prezen; fia de pontaj; fia de ceas.

c ) documen te p r iv ind t impu l de munc p re s ta t

foaia colectiv de prezen; carnetul de pontaj ;


9/26

situaia prezenei la munc i a absenelor.d) documente privind producia obinut sau alte rezultate ale muncii

bonul de lucru; raportul de producie;pontajul lucrrilor executate.

e ) documen te p r iv ind ca lcu lu l i ev iden a s a la r i i lo r lista de avans chenzinal; statul de plat a salariilor; lista de indemnizaii pentru concediul de odihn; centralizatorul statelor de plat a salariilor .

2.2. PREZENTAREA DOCUMENTELOR SPECIFICE

STATUL DE SALARIIUnul dintre cele mai des folosite formulare financiar-contabile comune pe economie (pe caretrebuie s le utilizeze inclusiv contribuabilii care desfoara activitai independente) estestatul de salarii.Principalele funcii ale acestuia sunt:

- servete ca document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor, precumi al contribuiei privind protecia social i al altor datorii;

- reprezint un document justificativ de nregistrare n evidena contabil n partidsimpl.

Legea prevede obligativitatea intocmirii formularului in doua exemplare pentru fiecare luna inparte. Datele se trec pe baza documentelor de evidenta a muncii si a timpului lucrat efectiv, adocumentelor privind retinerile legale, a concediilor de odihna, a certificatelor medicale si sesemneaza pentru confirmarea exactitatii calculelor de catre persoana care determina salariulcuvenit si intocmeste statul de salarii. Acelai tip de formular de state de salarii este utilizat i

pentru centralizarea salariilor i a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reinerilor.

LISTA DE AVANS CHENZINAL1. Servete ca:

- document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor ca avansuri

chenzinale;- document pentru reinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale pltite;- document justificativ de nregistrare n contabilitate.

2. Se ntocmete lunar, pe baza documentelor de eviden a muncii, a timpului lucrat efectiv,acertificatelor medicale prezentate i se semneaz pentru confirmarea exactitii calculelorde persoana care a calculat avansurile chenzinale i a ntocmit lista.3. Circul:

- la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata(exemplarul 1);

- la casieria unitii, pentru efectuarea plii avansurilor cuvenite (exemplarul 1),dup caz;

- la compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 al registrului decas, pentru nregistrare n contabilitate (exemplarul 1);


10/26

- la compartimentul care a intocmit lista de avans pentru a servi la intocmireastatelor de salarii la sfarsitul lunii (exemplarul 2).

4. Se arhiveaz:- la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului de

casa (exemplarul 1);

- la compartimentul care a ntocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2).5. Coninutul minim obligatoriu de informaii al formularului este urmtorul:- denumirea unitii, seciei, serviciului etc.;- denumirea formularului; ntocmit pentru luna, anul;- numele si prenumele;- salariul de baza;- timpul efectiv (lucrat, concediu medical);- avans de plata;- semnaturi.

LISTA DE INDEMNIZAII PENTRU CONCEDIUL DE ODIHN

Orice salariat are dreptul la concediu anual de odihn pltit de minimum 20de zile, potrivit Codului Muncii. Durata acestuia este proporional cu activitatea prestatntr-un an calendaristic i nu poate cuprinde srbtorile legale i zilele libere pltite. Salariaiicare au vrsta sub 18 ani au dreptul n fiecare an la un concediu pltit de 24 de zilelucrtoare. De asemenea, muncitorii care lucreaz n condiii grele, periculoasesau vtmatoare sau cei care dein un certificat de ncadrare n grad de handicap beneficiazde un concediu de odihn suplimentar de cel puin 3 zile lucrtoare. n ceea ce privete plata,orice salariat beneficiaz de o indemnizaie de concediu care nu poate fi mai mic dectvaloarea total a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiv. Aceast

indemnizaie se pltete de ctre angajator cu cel puin 5 zile lucrtoare naintede plecarea n concediu.Potrivit noilor prevederi din Codul Muncii, salariaii trebuie s iia concediul de odihn n anul respectiv, adica nu l mai pot amna pentru anul urmtor,cum era pn acum. Zilele de concediu neefectuate nu pot fi compensate bnesc dect lancetarea contractului individual demunc. Salariaii trebuie s comunice angajatorului

perioada de concediu din timp, iar acesta din urm va n tocmi li st e n aa fel nctfiecare salariat s efectueze ntr-un an cel puin 15 zile lucrtoare de concediunentrerupt. Concediul de odihn poate fi ntrerupt la cererea salariatului, pentrumotive obiective, dar n acelai timp poate fi ntrerupt i de ctre angajator,care poate rechemasalariatul din concediul de odihn n caz de for major.

DESFASURATORUL INDEMNIZATIILOR PLATITE DE CONTULASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

n sistemul de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale se acordurmtoarele tipuri de indemnizaii:

indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc; indemnizaie pentru trecerea temporar n alt loc de munc; indemnizaie pentru reducerea timpului de munc; indemnizaie pe durata cursurilor de calificare i reconversie profesional.

Indemnizatiile se calculeaza si se platesc de catre angajatori si se deduc din contributia de

asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.Sumele reprezentand indemnizatii,care se platesc de catre angajator asiguratilor, potrivit prevederilor normelor metodologice, se


11/26

retin de acesta din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionaledatorata pentru luna respectiva.

Indemnizaiile se pltesc pentru numrul de zile lucrtoare din duratele exprimate n zilecalendaristice ale concediilor medicale sau pentru numrul de zile lucrtoare din perioada incare persoana asigurata urmeaza cursuri de reconversie profesionala, beneficiaza de reducerea

timpului normal de munca sau de trecerea temporara in alt loc de munca.Sumele reprezentand indemnizatii platite de angajator asiguratilor, care depasesccuantumul contributiei datorate de acesta in luna respectiva, se recupereaza din contulasigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale de la Casa Teritoriala de Pensii peraza careia de afla sediul sau domiciliul acestuia. Indemnizatiile pe acre angajatorii le achita,fara indeplinirea conditiilor legale, si pe care acestia si le deconteaza cu sistemul asigurarilor

pentru accidente de munca si boli profesionale reprezinta sume incasate necuvenit, careconstituie debite ce urmeaza sa fie recuperate potrivit reglementarilor legale in vigoare.

EXTRASE DIN CHENZINA I I A II-a

Decontarea drepturilor salariale cu personalul se face, de regul de doua ori pe lun:- la chenzina I, cu o cot de 40-45 % din salariul de ncadrare al salariailor, dup

data de 15 al lunii curente;- la chenzina a II-a, cu diferena net rmas dup luarea n considerare a

reinerilor din salariu, dup data de 1 a lunii urmtoare.

REGISTRUL DE EVIDEN A SALARIILOR I A SALARIAILORnfiinarea registrului este o obligaie a fiecrui angajator cu personalitate

jur idic , inclusiv pentru sucursale, agenii sau reprezentane create de acesta. Registrul seintocmeste in format electronic si cuprinde urmatoarele rubrici:

numele, prenumele i codul numeric personal a l fiecrui salariat; data angajrii; funcia/ocupaia conform specificaiei COR sau a altor acte normative; tipul contractului individual de munc; data i temeiul ncetrii contractului individual de munc; durata contractului de munc; durata muncii (ore/zi); durata perioadei de proba; locul de munca;

salariul de baza la data incheierii contractului de munca; modificarea, suspendarea contractului de munca.

Aceste registre se transmit on-line prin e-mail sau se depun in format electronic, cusemnatura anajatorului la inspectoratele teritoriale de munca; evidenta acestora si a datelorinscrise constituie baza de date la nivelul Inspectiei Muncii. Termenul de trimitere aregistrului este de 20 de zile de la data angajarii primului salariat; angajatorii care la dataintrarii in vigoare a hotararii actuale au personal angajat vor transmite registrul in formatelectronic in termen de 30 de zile. Ulterior, angajatorii vor comunica modificarile intervenitein continutul elementelor componente ale registrului, termen de 5 zile de la producereaacestora. Pe langa obligatia de transmitere a datelor la inspectoratele teritoriale de munca,registrul se pastreaza in forma electronica la angajator, care va intocmi si un dosar personal

pentru fiecare salariat.


12/26

In acest dosar se pastreaza actele necesare angajarii, contractul individual de munca siactele aditionale, documentele referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea raporturilorde munca. La solicitarea scrisa a salariatului, angajatorul este obligat sa-i elibereze copii,certificate de reprezentantul legal al acestuia sau de persoana imputernicita de angajator

pentru conformitate cu originalul, ale dosarului personal, ale paginii/paginilor din registrul

electronic care cuprinde/cuprind inscrierile referitoare la persoana sa si/sau un document caresa ateste activitatea desfasurata de catre acesta, vechimea in munca, in meserie si inspecialitate. Neinfiintarea registrului, netransmiterea acestuia la termenele si in forma

prevazuta sau necompletarea corespunzatoare a acestuia constituie contraventie si sesanctioneaza cu amenda de catre inspectorii de munca.

LISTA PENTRU PLI PARIALESe ntocmete n dou exemplare ori de cte ori se face o plat parial n

cursul lunii.Servete ca:

- document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor pentru

pl ile paria le efectuate;- document care st la baza ntocmirii statelor de salarii;- document justificativ de nregistrare n contabilitate.

Se arhiveaz:- la compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 al registrului de

cas(exemplarul 1);- la compartimentul care a ntocmit lista pentru pli pariale (exemplarul 2)2.3. ORGANIZAREA CONTABILITATII SINTETICE A

DECONTARILOR CU SALARIATII SI COLABORATORII

Folosind registrele i fiele contabile corespunztoare formei de contabilitate adoptat,contabilitatea sintetic se organizeaz cu ajutorul urmtoarelor conturi:a) conturile din grupa 42 Personal i conturi asimilate:

421 Personal salarii datorate 423 Personal ajutoare materiale datorate 425 Avansuri acordate personalului 426 Drepturi de personal neridicate 427 Reineri din salarii datorate terilor 428 Alte datorii i creane n legtur cu personalul

b) contul din grupa 44: 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor

c) conturile din grupa 43: 431 Asigurri sociale 437 Ajutor de omaj 438 Alte datorii i creane sociale

Contabilitatea remunerrii personalului se realizeaz cu ajutorul conturilor: 421 Personal salarii datorate 425 Avansuri acordate personalului 426 Drepturi de personal neridicate


13/26

427 Reineri din salarii datorate terilor.

Contul 421 (P) ine evidena decontrilor cu personalul pentru drepturile salariale cuveniteacestuia n bani sau n natur, inclusiv a adaosurilor i a premiilor achitate.n credit se nregistreaz:

- salariile i alte drepturi cuvenite personalului prin debitul contului 641n debit se nregistreaz:

- reineri din salarii reprezentnd avansuri, sume datorate terilor, contribuii pentruasigurrilesociale, contribuii pentru ajutorul de omaj, pentru asigurrile de sntate,impozitul pesalarii, precum i reinerile datorate societii prin creditul conturilor 425,427, 431, 437, 444, 428.

- valoarea la pre de nregistrare a produselor acordate salariailor ca plat n naturprin creditul contului 345

- drepturi de personal neridicate prin creditul contului 426- salariile nete achitate personalului prin creditul conturilor 512, 531.

Soldul contului reprezint drepturile salariale datorate.

Contul 425 (A) ine evidena avansurilor acordate personalului.n debit se nregistreaz:

- avansurile achitate personalului prin creditul conturilor 512, 531- avansurile neridicate prin creditul contului 426.

n credit se nregistreaz:- sumele reinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentnd avansuri

acordate prin debitul conturilor 421, 423.Soldul contului reprezint avansurile acordate, iar la sfritul lunii trebuie s fie zero.

Contul 426 (P) ine evidena drepturilor de personal neridicate n termen legal.n credit se nregistreaz:

- sumele datorate personalului reprezentnd salarii i alte drepturi neridicate ntermen prin debitul conturilor 421, 423, 425.

n debit se nregistreaz:- sumele achitate personalului ulterior prin creditul conturilor 512, 531;- drepturile de personal neridicate prescrise prin creditul contului 758.

Soldul contului reprezint drepturi de personal neridicate.

Contul 427 (P) ine evidena reinerilor i popririlor din salarii datorate terilor.n credit se nregistreaz:

- sumele reinute personalului datorate terilor prin debitul conturilor 421, 423n debit se nregistreaz:

- sumele achitate terilor reprezentnd reineri sau popriri princreditul conturilor 512, 531.

Soldul contului reprezint sumele reinute datorate terilor.

Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor ine evidena impozitelor peveniturile de natura salariilor i a altor drepturi similare datorate bugetului de stat.

n credit se nregistreaz:


14/26

- sumele reprezentand impozitul pe salarii retinut din drepturile banesti cuvenitepersonalului prin debitul conturilor 421, 423.

n debit se nregistreaz:- sumele virate la bugetul statului reprezentnd impozitul pe salarii prin creditul

contului 512

- datorii privind impozitul pe salarii anulate prin creditul contului 758.Soldul contului reprezint sumele datorate bugetului de stat.

Sunt situatii cand la incheierea exercitiului, in cadrul lucrarilor de pregatire a intocmiriibilantului , se constata ca nu s-au intocmit state de plata pentru anumiite persoane sauactivitati executate pentru exercitiul curent si care, potrivit principiilor contabile, trebuieinregistrate pe cheltuielile exercitiului curent. Totodat pot fi constatate i drepturi de creanfa de personal, n deosebi n urma unor lipsuri la inventariere care trebuie reflectate n urmaimputrii lor la veniturile exerciiului respectiv. n asemenea cazuri, pe baza documentelor ncare se consemneaza obligatiile si creantele respective se apeleaza la contul 428 Alte

datorii i creane n legtur cu personalul.

Contul 428 (B) - Alte datorii i creane n legtur cu personaluln credit se nregistreaz:

- garaniile gestionare reinute personalului prin debitul contului 421;- sumele datorate personalului pentru care nu s-au ntocmit state de plat

determinate de activitile exerciiului care urmeaz s se nchid, inclusivindemnizaiile pentru concediilede odihn neefectuate pn la nchiderea exerciiuluifinanciar prin debitul contului 641;

- sumele ncasate sau reinute personalului prin debitul conturilor 531, 421, 423.n debit se nregistreaz:

- sumele achitate personalului evideniate anterior n acest cont prin creditul contului531;

- sumele res ti tuite gestionarilor reprezentnd garani ile i dobndaaferent prin creditul contului 531;

- cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportat de personal prin creditulconturilor 758, 4427;

- valoarea biletelor de tratament i odihn, a tichetelor i biletelor de cltorie i a

altor valori acordate personalului prin creditul contului 532;- datorii prescrise sau anulate prin creditul contului 758.Soldul creditor reprezinta sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor sumele datorate de

personal.

2.4. CONTRIBUTIILE LA BUGETELE DE ASIGURARI SI PROTECTIESOCIALA

Contabilitatea asigurrilor i proteciei sociale se realizeaz cu ajutorul urmtoarelor conturi: 431 Asigurri sociale

437 Ajutor de omaj 438 Alte datorii i creane sociale


15/26

Contul 431 (P) tine evidenta decontarilor privind contributia angajatorului si a personalului laasigurarile sociale si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate,n credit se nregistreaz:

- contribuia angajatorului la asigurrile sociale i asigurrile sociale de sntate prin

debitul contului 645;- contribuia personalului la asigurrile sociale i asigurrile sociale de sntate prindebitul conturilor 421, 423.

n debit se nregistreaz:- sumele virate n contul de asigurri sociale i a asigurrilor sociale de sntate prin

creditul contului 512;- sumele datorate personalului care se suport din asigurrile sociale prin creditul

contului 423;- datorii anulate prin creditul contului 758.

Soldul contului reprezint sumele datorate asigurrilor sociale i asigurrilor sociale desntate.

Contul 437 (P) tine evidenta decontarilor privind ajutorul de somaj datorat de angajator si depersonal.n credit se nregistreaz:

- sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de omaj prin debitulcontului 645;

- sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de omaj prindebitul conturilor 421, 423.

n debit se nregistreaz:- sumele virate reprezentnd contribuia unitii i a personalului pentru constituirea

fondului de omaj prin creditul contului 512.Soldul contului reprezint ajutorul de omaj datorat.

Contabilitatea ajutoarelor materiale se realizeaz cu ajutorul contului 423 Personal ajutoare materiale datorate (P).n credit se nregistreaz:

- ajutoarele materiale suportate din contribuia unitii pentru asigurrile sociale, precumi cele suportate de societate prin debitul conturilor 431, 645n debit se nregistreaz:

- ajutoarele materiale achitate prin creditul conturilor 512, 531- reinerile din ajutoarele materiale prin creditul conturilor 425, 427, 428, 431, 437, 444- ajutoarele materiale neridicate prin creditul contului 426.

Soldul contului reprezint ajutoarele materiale datorate.


16/26

CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ

3.1. Scurt istoric al firmei SC TOTAL INSTAL SA

Situat n Drobeta Turnu Severin, Judeul Mehedini, SC TOTAL INSTAL SA,figureaz nregistrat n registrul comerului sub numrul J25/81/2000, desfurndu-siactivitatea n conformitate cu legile Romniei i a Statutului aprobat de AGA.

SC TOTAL INSTAL SA cu capital romnesc are ca obiect principal de activitateexecutarea de lucrri de construcii civile i industriale. Pe lng acesta, firma mai execut oserie de lucrri cum ar fi: lucrri din tmplrie din lemn, aluminiu, PVC, lucrri de instalaii nconstrucii, hidroizolaii, termoizolaii, finisaje interioare i exterioare.

Valoarea total a lucrrilor sale depete 200 miliarde lei, la ora actual. De-a lungulexistenei sale, firma a ncercat s satisfac cerinele clienilor i s atrag un numr tot mai mare denoi clieni. Pentru aceasta i-a propus s-i mbunteasc calitatea produselor oferite, a lucrrilorexecutate i a serviciilor prestate, prin nlocuirea i modernizarea bazei tehnico-materiale.

Baza tehnico-material este format din utilaje grele (buldozere, excavatoare,draghine, tractoare, utilaje diverse), precum i din cldiri i construcii speciale absolutnecesare pentru desfurarea activitii (hal, minicentral termic, staie sortare, bloc cazaremuncitori, parc auto propriu cu atelier de reparaii, etc).

Structura organizatoricConducerea societii este asigurat de preedintele Consiliului de Administraie, care este iDirectorul General al firmei. Acesta coordoneaz i rspunde de:

activitatea de selecionare, promovare, pregtire a personalului activitatea de control financiar intern activitatea de control tehnic de calitate activitatea juridic activitatea de personal salarizare activitatea administrativ

Are n subordine direct: Biroul personal salarizare Compartiment CTC Oficiul Juridic Compartiment de protecie a muncii i PSI Compartiment CFI Compartiment administrativ


17/26

Vicepreedintele Consiliului de Administraie este asociatul care coordoneaz i rspunde de: activitatea comercial a societii activitatea de marketing activitatea de lrgire a obiectului de activitate activitatea de contractare activitatea de aprovizionare

Dat fiind forma de funcionare a unitii ca societate pe aciuni, modul de conducerei organizare a activitii mbrac o structur organizatoric modern, caracterizat prin:

cadrul structural formal, uor modificabil eficacitate ridicat a structurii drepturi scrise reglementate prin reguli de funcionare intern structur morfologic de tip ierarhic functional profitul firmei este un criteriu suveran

Fora de munc se caracterizeaz prin dimensiunea cantitativ numeric, dar mai ales princea calitativ structural, exprimat prin nivelul de pregtire profesional, potenialul creativei innovational, capacitatea de asimilare a noilor cunotine, starea de sntate, etc.

Evidena contabil a SC TOTAL INSTAL SA este organizat ntr-un compartimentdistinct de contabilitate condus de directorul economic. Pentru gestiuni se utilizeaz programeinformatice, singurele gestiuni inute far asistena calculatorului fiind mrfurile vndute prinunitile de lucru ambulante, deoarece volumul este mic i nu justific costurile aferentedotrii cu tehnic de calcul.Ca urmare, metodele de gestiune utilizate de societate sunt:

cantitativ valoric pentru majoritatea gestiunilor (material, piese, carburani,obiecte de inventor, imobilizri corporale i necorporale, mrfuri, ambalaje)

global valoric pentru mrfurile vndute prin receptive.Un rol important n cadrul S.C. TOTAL INSTAL SA. l are sistemul informational,

care ajut n luarea deciziei pentru manageri, analiti financiari, acionari i toi cei care auinterese n acest scop. Acesta este unul de tip piramidal, n care informaiile de la baz sunt

preluate succesiv, ajungnd la managerul superior numai n sintez. Astfel, se asigur

eficiena desfurrii activitii economice din aceast unitate.

Clienii:S.C. TOTAL INSTAL SA de-a lungul existenei sale, a ncercat s satisfac cerinele

clienilor i s atrag un numr ct mai mare de clieni, pstrndu-i pe cei vechi dar ncercndsctige i alii noi. Societatea s-a impus pe pia ca urmare a satisfacerii cerinelor clienilorindeosebi prin rapiditate i promptitudine n execuie i prin respectarea standardelor decalitate irespectul fa de beneficiari. Printre principalii clieni se numr SC Artego SA; SCZimex SA; SC Instant SA; SC Macofil SA; SC Lidimpex SRL; SC Hidroelectrica SRL; ISJMehedinti; Primaria Severin, etc. Furnizorii:

Un alt factor de mediu cu care ntreprinderea intr n contact l constituie furnizorii.nalegerea acestora, conducerea ntreprinderii ine cont de calitatea ofertei, preurile


18/26

practicate,localizarea demografic. Agenii economici n calitate de furnizori de produse iservicii ai S.C. TOTAL INSTAL SA sunt: Artego S.A.; Aquaterm S.A.; Daserama S.A.;Distrigaz Sud S.AGaze; Electrica S.A.; Elpimar S.R.L. Craiova; Forcom Serv LidimpexS.R.L.; Intercomputer S.A.; Lafarge Romcim S.A.; Mariano S.R.L.; Mirfo Ind. S.A.; PetromS.A.; Tamar S.R.L; Tipografia S.R.L; TPSUT S.A. Berbeti.

Achitarea furnizorilor ct i ncasarea clienilor se efectueaz fie n numerar fie prinordine de plat.

Caracterizarea unitii din punct de vedere financiar

Caracterizarea unitii S.C. TOTAL INSTAL S.A. din punct de vedere financiar poatefi fcut pe seama indicatorilor economico financiari calculati n baza informaiilor dinsituaiile financiare anuale.Importana calculrii indicatorilor economico-financiari const in cunoaterea evoluieiacestora i n compararea cu exerciiile financiare precedente, ceea ce ofera conducerii

posibilitatea de a efectua analize economico-financiare cu impact n procesul decizional.Utilitatea acestor indicatori economico-financiari const atat in evidenierea unui

trend, ct mai ales n posibilitatea ca societatea analizat s poat fi comparat cu altecompanii active in acela sector. Totodat, existena indicatorilor financiari ajut la prediciaunui eventual faliment in viitor.

1. Indicatori de lichiditatea. Indicatorul lichiditii curente:

Lichiditatea curent = Active curente/Datorii curente = 83024/71060 = 1,17Indicatorul se ndeprteaz de valoarea 2 i arat c societatea nu ofer garania acopeririidatoriilor curente din activele curente.

b. Indicatorul lichiditii imediate:Lichiditatea imediat = (Active curente Stocuri)/Datorii curente = 1.09

Indicatorul are valaorea mai mare de 1 i arat c societatea nu are dificulti n achitareadatoriilor scadente.

2. Indicatori de risca. Gradul de ndatorareGradul de ndatorare = Credite curente/Capital propriu = 97,96%

Indicatorul are valoarea mare 97,96% fa de 40% ct ar fi valoarea maxim i arat c existriscul de incertitudine i nesiguran n obinerea de rezultate economice optime.

3. Indicatori de activitate (indicatori de gestiune)a. Viteza de rotaie a stocurilor

Viteza de rotaie a stocurilor = Costul vnzrilor/Stocul mediu = 87 oriIndicatorul arat c stocul a fost rulat de 87 ori n cursul exerciiului i se

apreciaz c este o vitez optim n raport cu volumul vnzrilor.

b. Numrul de zile de stocareNumrul de zile de stocare = (Stoc mediu/ Costul vnzrilor) 365 = 4,22 zile


19/26

Indicatorul arat c durata de stocare este mic, ceea ce presupune o aprovizionare ritmicc. Viteza de rotaie a activelor totale

Viteza de rotaie a activelor totale = Cifra de afaceri/Active totale = 10,2.Nivelul indicatorului arat n ce proporie volumul cifrei de afaceri este generat de volumultotal al activelor sau ponderea cifrei de afaceri n totalul activelor. Se aprecieaz c nivelul

indicatorului este bun, indicnd c la 1 leu active totale se obin 10 lei venituri aferente cifreide afaceri.

4. Indicatori de profitabilitatea. Rentabilitatea capitalului angajat

Rentabilitatea capitalului = Profit naintea plii dobnzii / Capital angajat = 0.38i a impozitului pe profit

Nivelul indicatorului arat profitul pe care l obine entitatea din banii investii n afacere.Capitalul angajat se refer la capitalul propriu plus datoriile pe termen lung sau indicatorultotal active minus datorii curente. Se aprecieaz c rezultatul indicatorului este satisfctor, la

1 leu capital angajat se obine 0,38 lei profit.b. Marja brut din vnzri

Marja brut din vnzri = (Profit brut din vnzri/Cifra de afaceri) x100 = 0.72%.Procentul de 0,72% arat c la 100 lei vnzri se obine 0,72 lei profit.

Se apreciaz c este un procent redus, ceea ce indic c n perioada urmtoare entitatea trebuies i organizeze n aa fel activitatea nct s i optimizeze profitul din vnzri.

3.2. OPERAII CONTABILE I ANALIZA LOR

1. La data de 12.08.2012 se nregistreaz n contabilitate plataavansului chenzinal, n valoare de 2120 lei, conform listei de avans chenzinal.

2120 lei 425 = 5121 2120 leiAvansuri acordate

personaluluiConturi la bnci in lei

n cazul in care avansul acordat s-ar fi pltit prin casieria unitii, operatiile contabile ar fi

fost:- ridicarea din cont a avansului chenzinal, in sum de 2120 lei, care se achit mai apoiangajailor din casierie.

2120 581 = 5311 2120Viramente

interneCasa in lei

ncasarea sumei pr in casier ia un it ii p roduce o micorare de act iv aviramentelor interne (credit 581) i o cretere de activ a disponibilui din casierie (credit5311).

2120 425 = 5311 2120Avansuri Casa in lei


20/26

acordatepersonal

2. La data de 31.08.2012 se inregistreaza in contabilitate cheltuielile aferentesalarizarii, in suma de 27 570 lei, conform statului de salarii.

27.570 641 = 421 27.570Chelt. curenumeratiile

Personalrenumeratiidatorate

3. La data de 31.08.2012 se nregistreaz n contabilitate reineriledatorate de ctre salariai la bugetul statului, conform statului de salarii.

7503 421 = % 7503Personal

salariidatorate

444 Impozitpe salarii

2958

4312CAS 2894

4314 CASS 15164372 CFS 135

Se nregistreaz in contabilitate reinerile datorate de ctre salariai terilor

iavansul chenzinal.Se produce o micorare de pasiv a datoriei privind salariile i o cretere de pasiv a reinerilor.

421 = % 4604Personalsalarii

datorate

425 Avansuriacordate pers.

2120

427 Retineri dinsal. Datorate

tertilor

2484

4. La data de 31.08.2012 se evideniaza cheltuielile din veniturilecolaboratori lor, n valoare de 3 670 lei, conform statului de salarii pentru colaboratori.Se produce o crestere de activ a cheltuielilor cu colaboratorii si o majirare de pasiv a datoriilorfurnizorilor.

3670 621 = 401 3670Chelt. cu

colaboratoriiFurnizori


21/26

5. Se produce o micorare de pasiv a datoriei privind salariilecolaboratori lor i ocretere de pasiv a reinerilor.

1080 401 = % 1080Furnizori 4312 CAS 385

444 Impozit pesalarii 493

4314 CASS 202

6. Se calculeaza si se contabilizeaza contributiile societatii la asigurarile pentru accidente demunca (118 lei), la fondul de somaj (138 lei), la fomdul de garantare a creantelor salariale (69lei), la fondul de sanatate (1434 lei), CAS (5735 lei), la fondul pentru concedii si indemnizatii(234 lei) si comisionul Inspectoratului Teritorial de Munca (207 lei).Asupra fondului de salarii se calculeaz i se nregistreaz o serie de cote suportate pecheltuiala societii.

Se produce o cretere de activ a cheltuielilor cu asigurrile sociale i o cretere de pasiv adatoriei fa de buget.

Contributia la fondul special pentru accidente:118 6541 = 4311 118

Ch. contrib. laasig. sociale

Contrib. unit.la asig. sociale

Contributia la fondul de somaj:138 6452 = 4371 138

Ch. privindcontrib. unit. la

somaj

Contrib. unit.la somaj

Contributia la fondul de garantare a salariilor:69 6452 = 447 69

Ch. privindcontrib. la

somaj

Fondurispeciale

Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate:

1626 6453 = 4313 1626Ch. privindCASS

CASS

Contributia la asigurarile sociale de sanatate:234 6451 = 4311 234

Ch. privindCAS

CAS

Comisionul aferent I.T.M. :207 635 = 447 207

Ch. cuimpozite si taxe Foduri speciale


22/26

7. Se nregistreaz plata drepturilor salariale, din contul de la bancn lei, n sum de15 457 lei, conform statului de salarii.

Plata chenzinei a doua produce o micorare a datoriei fa de angajai i o micorare adisponibilului din banca.

15.457 412 = 5121 15.457Salarii

datorateConturi la

banci

Atunci cnd plata chenzinei a doua s-ar fi fcut din casieria unitii, ar fi avut locurmtoarele nregistrri contabile: ridicarea de la banc a numerarului necesar plii chenzinei a doua:

15457 5311 = 581 15457Casa in lei Viramente

interne

plata n numerar a veni tur ilor salar ia le ridicate n termenul no rmal deplat:

15457 421 = 5311 15457

Salariidatorate Casa in lei

daca se nregistreaz venituri salariale neridicate n termen, atunci:x 421 = 426 x

Salariidatorate

Drepturi depersonal

neridicate

si se nregistra depunerea la banc a sumelor reprezentnd venituri salariale neridicaten termenul normal de plat, prin virament:

x 5121 = 581 xConturi labanci

Viramenteinterne

x 581 = 5311 xViramente

interneCasa in lei

dupa o anumita perioada se face ridicarea numerarului de la banca necesar platiiveniturilor salariale neridicate in termenul normal de plata:

x 5311 = 581 x

Casa in lei Viramenteinterne


23/26

x 581 = 5121 xViramente

interneConturi la

banci

achitarea, n numerar, a veniturilor salariale neridicate n termenul normal de plat:

x 424 = 5311 xDrepturi depersonal

neridicate

Casa in lei

8. La data de 31.08.2012, se inregistreaza virarea contributiilor datorate de societate si de catre salariati, in suma totalade 16.690 lei, din contul

de la banca, conform extrasului de cont. Se produce o micsorare de activ adisponibilului din cont si o micsorare de pasiv a datoriilor privind salariile. Avansul chenzinalramane in contul unitatii, neconstituind datorie fata de buget.

16.498 % = 5121 16.498444 Impozit pe

profitConturi la

banci3451

4372 Contrib.pers. la

CFS

135

4312 Contrib.pers. la

CAS

3279

4314 Contrib.pers. laCASS

1718

4311 Contrib.unit. la

CAS

6087

4371 Contrib.unit la CFS

118

447 Fondurispeciale

276

4313 Contrib.unit. laCASS

1434

9. Se inregistreaza virarea retinerilor din salarii datorate tertilor, din contul de lsbanca, in valoare de 2484 lei, conform statului de salarii si a extrasului de cont.

Se produce o micsorare de active a disponibilului din cont si o micsorare de pasiv a datoriilorfata de terti:

2484 427 = 5121 2484Alte retineri Conturi la

banci


24/26

10. Se inchid conturile de cheltuieli aferente operatiunii de salarizare, la sfarsitul perioadei degestiune, prin contul de rezultate.

39.175 121 = % 39.175Profit si

pierdere

641 Ch. cu

salariile621 Ch. cucolaboratorii

6541 Ch. cu CAS6542 Ch. cu

protectiasociala

6543 Ch. contrib.angajat la

CFS635 Ch. cu taxe

si impozite


25/26

BIBLIOGRAFIE

1. Avram

Marioara

- Contabilitatea financiar a firmei, EdituraUniversitaria, Craiova, 2009

2. Avram

Marioara

- Management contabil, Editura Universitaria, Craiova,2010

3. Avram M.,

Ptruescu M.

- Contabilitate baze teoretice i aplicative, EdituraSitech, Craiova, 2011

4. Iacob Petru

Pntea

- Contabilitate Financiar Romneasc conformcu Directivele Europene, Editura Intelcredo, Deva2007, Ediia a IIa

5. Isai V. - Contabilitate, Editura ALL Educational, Bucureti,2002

6. Ptruescu M. - Contabilitatea financiar, vol. I, EdituraUniversitaria, Craiova, 2009

7. Ristea Mihai i

colaboratorii

- Contabilitatea societilor comerciale, vol II,Editura Universitar, Bucureti, 2009

8. Ristea M.

(coord.)

- Contabilitatea financiar a ntreprinderii, (ediia a

2-a), Editura Universitar, Bucureti, 2005

9. Ristea M.,

Dumitru C.

- Bazele contabilitii, Editura Universitar, Bucureti,2006

10. Sandu M. ,

Criveanu M

- Bazele Contabilitii, Ediia a IIIa, Craiova 2010Editura Reprograf,

11. Maria Sandu - Contabilitatea si fiscalitatea entitatiloreconomice, editura Reprograph, Craiova, 2012

12. Staicu C.

i colaboratorii

- Contabilitate financiara: abordare in context

european si international, editura Universitaria,Craiova, 2010

13. Staicu C. - Contabilitatea financiar conform cu DirectiveleEuropene Editura Universitaria, Craiova, 2006

14. *** - Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale,republicat n Monitorul Oficial al Romniei, nr1066/17.11.2004

15. *** - Legea contabilitii nr. 31/1991, republicat nMonitorul Oficial al Romniei,partea I, nr454/18.06.2008

16. *** - Ordinul 3055/2009 privind aprobarea

Reglementrilor contabile conforme cuDirectivele Europene publicat n Monitorul Oficial


26/26

al Romniei, nr.766/10.11.200917. *** - Reviste de specialitate: Tribuna Economic,

Gestiunea i contabilitatea firmei, colecie 2008 - 2012

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	gheorghescu-nicu
View:	245 times
Download:	0 times

Impozite şi taxe atestat 2003

Documents