implementarea regulamentelor vers1 C537% - Cretere durabil: Resurse naturale 6% - Administraie 48% -...

IMPLEMENTAREA REGULAMENTELOR PRIVIND FONDURILE STRUCTURALE:

COMPARA�IE PERIOADA 2014-2020 CU PERIOADA 2007-2013

CUPRINS

I. NO�IUNI FUNDAMENTALE .............................................................................. 7 II. PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA BUGETULUI UE ............................ 13 III. CELE MAI IMPORTANTE ELEMENTE DE NOUTATE .......................... 16 IV. INSTRUMENTE �I PUNERE ÎN APLICARE ............................................... 25 V. DURATA, STRUCTURA �I FLEXIBILITATEA CADRULUI FINANCIAR MULTIANUAL ........................................................................................................ 28 VI. POLITICA DE COEZIUNE A UE: 2014–2020 ............................................... 29

� REGULAMENTUL GENERAL DE STABILIRE A UNOR DISPOZI�II COMUNE PRIVIND FONDURILE STRUCTURALE ........................................ 30

� NORMELE COMUNE APLICABILE FEDR, FSE, FONDULUI DE COEZIUNE, FEADR �I EMFF .......................................................................................... 31

� DISPOZI�II GENERALE APLICABILE FEDR, FSE �I FONDULUI DE COEZIUNE ................. 34

VII. FI�E PENTRU POLITICI UE ........................................................................ 46 � FI�A NR. 1: COEZIUNE ECONOMIC�, SOCIAL� �I TERITORIAL� ................................. 46 � FI�A NR. 2: EDUCA�IE �I CULTUR� .................................................................... 51 � FI�A NR. 3: OCUPAREA FOR�EI DE MUNC� �I AFACERI SOCIALE ............................... 55 � FI�A NR. 4: S�N�TATE �I CONSUMATORI ............................................................ 60

VIII. POLITICILE UE CARE VIZEAZ� DEZVOLTAREA DURABIL� ....... 63 � STRATEGIA UE 2020 ..................................................................................... 64 � POLITICA DE COEZIUNE A UNIUNII EUROPENE ..................................................... 68

IX. EGALITATEA DE �ANSE ............................................................................... 70 X. BIBLIOGRAFIE.................................................................................................. 73

Introducere Asocia�ia pentru Implementarea Democra�iei este o organiza�ie

neguvernamental� �i non-profit al c�rei scop principal este acela de a contribui la consolidarea democra�iei din România prin promovarea valorilor democratice, consolidarea institu�iilor democra�iei �i sprijinirea dezvolt�rii unei noi genera�ii de lideri.

Motto-ul AID este „RESPONSABILITATE ÎN DEMOCRA�IE”,

responsabilizarea individului fa�� de societate �i a statului fa�� de cet��ean reprezentând baza ideologiei AID în programele �i activit��ile desf��urate. Activit��ile organiza�iei vizeaz�: reforma administra�iei publice �i promovarea integrit��ii în sectorul public, a transparen�ei institu�iilor publice, a responsabilit��ii sociale (CSR/SR), educa�ia �i dezvoltarea liderilor.

Programele �i activit��ile desf��urate de organiza�ia noastr� pornesc de la

fundamentele democra�iei, nevoile cet��enilor, �i se axeaz� pe rezolvarea unor probleme de sistem, precum: responsabilizarea institu�iilor publice, sus�inerea particip�rii factorilor cointeresa�i în procesele de luare a deciziilor, promovarea integrit��ii, a responsabilit��ii sociale �i a valorilor democratice.

Activit��ile AID sunt fundamentate pe principiile de necesitate, eficien�� i

sustenabilitate. Acestea vizeaz� 4 sectoare principale de reform� �i dezvoltare pentru România:

s Reforma institu�ional�

s Integritate Public�

s Responsabilitate Social�

s Educa�ie �i Dezvoltarea Liderilor Activitatea organiza�iei a fost, de-a lungul timpului, pozitiv men�ionat�

�i în rapoartele Comisiei Europene c�tre Parlamentul European �i Consiliu privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare �i Verificare.

Acest manual a fost elaborat în cadrul proiectului „Dezvoltarea strategic�

organiza�ional� �i cre�terea capacit��ii organiza�iei de a coopera cu administra�ia public�” - cod SMIS 40007, proiect cofina�at din Fondul Social European prin Programul Opera�ional „Dezvoltarea Capacit��ii Administrative”.

Obiectivul general al proiectului este de a contribui la crearea unei administra�ii publice mai eficiente �i mai eficace în beneficiul societ��ii române�ti.

7

Noţiuni fundamentale

Prin activitatea sa, Uniunea European� contribuie la îndeplinirea

aspira�iilor a peste 500 de milioane de cet��eni. Uniunea trebuie s� reînnoiasc� economia social� de pia�� astfel încât s� fie competitiv� la nivel european �i interna�ional. Pentru aceasta, are nevoie de un buget inovator. Un buget care s� reflecte noile realit��i ale globaliz�rii. Un buget care s� r�spund� provoc�rilor actuale determinate de criza economico-financiar� �i care s� creeze oportunit��i pentru viitor.

Cadrul financiar multianual (CFM) 2014 – 2020 este inovator prin

calitatea propunerilor sale de cheltuieli �i prin modalitatea de finan�are a bugetului UE, susceptibil� s� atenueze impactul direct asupra bugetelor na�ionale �i s� deschid� calea spre un buget cu adev�rat european.

El ofer� o viziune pe termen lung a economiei europene care s�

dep��easc� actualele dificult��i fiscale din unele state membre. Bugetul UE nu este un buget pentru „ Bruxelles ” - este un buget pentru cet��enii UE. Este un buget cu dimensiuni reduse, care este investit în statele membre, în scopul de a genera beneficii pentru Uniunea European� �i cet��enii s�i. Acest buget contribuie la realizarea Strategiei UE de cre�tere economic� întrucât are un puternic efect catalitic, în special atunci când este utilizat în vederea îndeplinirii obiectivelor strategiei Europa 2020.

Tema principal� a CFM 2014 - 2020 este cre�terea inteligent�, durabil�

�i favorabil� incluziunii. El include majorarea sumelor alocate cercet�rii �i inov�rii, educa�iei, dezvolt�rii IMM-urilor, deblocarea în mai mare m�sur� a poten�ialului pie�ei unice prin dotarea acesteia cu infrastructura necesar� pentru a func�iona în secolul XXI �i eficientizarea politicii agricole comune din punct de vedere al utiliz�rii resurselor, astfel încât rezultatul acestei politici s� nu fie

I. No�iuni fundamentale

8


doar produse alimentare de calitate, ci s� contribuie, de asemenea, la gestionarea mediului �i la combaterea schimb�rilor climatice.

În noul CFM se reg�se�te, de asemenea, tema solidarit��ii – solidaritatea

cu cele mai s�race state membre �i regiuni prin concentrarea celei mai mari p�r�i a cheltuielilor pentru coeziune pentru nevoile acestora, solidaritatea în abordarea împreun� a provoc�rilor migra�iei �i în a face fa�� dezastrelor, solidaritatea în materie de securitate energetic� �i solidaritatea cu popoarele din ��rile ter�e care au nevoie de sprijinul UE pentru nevoile lor umanitare imediate �i pentru dezvoltarea lor pe termen lung.

În elaborarea noului CFM, Comisia a examinat impactul instrumentelor

�i programelor de cheltuieli existente, a efectuat consult�ri ample ale p�r�ilor interesate �i a analizat op�iunile pentru conceperea unor instrumente �i programe.

Cadrul financiar multianual (fostele „perspective financiare”) nu reprezint� bugetul UE pentru o perioad� de �apte ani, ci un mecanism menit s� asigure previzibilitatea cheltuielilor UE �i, în acela�i timp, respectarea unei discipline bugetare stricte. CFM define�te sumele maxime („plafoanele”) pentru fiecare domeniu de cheltuieli majore („rubric�”) din bugetul Uniunii. În acest context, în fiecare an, Parlamentul European �i Consiliul, care reprezint� „autoritatea bugetar�” a Uniunii, trebuie s� stabileasc� de comun acord bugetul pentru anul urm�tor. În realitate, bugetul anual adoptat se situeaz� întotdeauna sub plafonul global al CFM.

CFM stabile�te, de fapt, priorit��ile politice pentru anii urm�tori �i

reprezint�, prin urmare, atât un cadru politic, cât �i unul bugetar („În ce domenii ar trebui s� investeasc� Uniunea mai mult sau mai pu�in în viitor?”).

Compara�ie între cadrele financiare multianuale pentru perioadele 2007-2013 i 2014-2020 pe baza pre�urilor din 2011

Pre�uri în 2011 2007-2013 2013 2014-2020

Credite de angajament în miliarde EUR 993,6 146,6 1033,0

% din VNB 1,12% 1,15% 1,08%

Credite de plat� în miliarde EUR 942,8 138,3 988,0

% din VNB 1,06% 1,08% 1,03%

9


Plafonul global de angajamente propuse de Comisie pentru perioada 2014-2020 este de 1033,2 miliarde EUR. Aceast� sum� este egal� cu cea din ultimul an al actualului CFM (2013) înmul�it� cu 7 (num�rul de ani). Acest plafon reprezint� 1,08 % din VNB-ul UE, fa�� de 1,12 % pentru actualul CFM. Plafonul pentru pl��i este egal cu 1,03 % din VNB (1,06 % pentru perioada 2007-2013).

Aceste cifre nu includ o serie de instrumente de flexibilitate care sunt în mod tradi�ional în afara CFM, deoarece nu sunt „programabile” (rezerva pentru ajutoare de urgen��, Fondul european de ajustare la globalizare, Fondul de solidaritate, instrumentul de flexibilitate). Cu toate acestea, dac�, în caz de urgen��, autoritatea bugetar� decide s� mobilizeze fonduri suplimentare, acestea sunt înscrise în bugetul anual al UE. În plus, Fondul european de dezvoltare este finan�at în afara bugetului, din cauza unei chei diferite de finan�are.

Din CFM 2014-2020 au fost excluse programele ITER (reactorul termonuclear experimental interna�ional) �i GMES (Monitorizarea global� pentru mediu �i securitate), având în vedere c� dimensiunile importante ale acestor programe, provoc�rile tehnologice pe care le presupun �i faptul c� acestea nu vizeaz� numai actori din UE ar genera incertitudini în cadrul bugetului UE.

Totalul cheltuielilor în afara CFM se poate ridica la maxim 0,06 din VNB

al UE. Structura Cadrului financiar multianual 2014-2020: � 7% - Europa în lume � 2% - Securitate �i cet��enie � 37% - Cre�tere durabil�: Resurse naturale � 6% - Administra�ie � 48% - Cre�tere inteligent� �i favorabil� incluziunii Toate aceste elemente de noutate sunt dezvoltate în capitolele urm�toare. Compara�iile între CFM 2014 - Facilitatea „Conectarea Europei” este o

schem� cu totul nou� destinat� finan��rii infrastructurilor prioritare de interes paneuropean în domeniile transporturilor, energiei �i TIC. Facilitatea va fi gestionat� în mod centralizat de Comisia European� �i va fi finan�at� (40 miliarde EUR + 10 miliarde EUR din bugetul politicii de coeziune) dintr-o nou� sec�iune a bugetului. Ratele de cofinan�are din bugetul UE vor fi mai ridicate în cazul investi�iilor din regiunile mai s�race ale Europei.

10


CFM con�ine instrumente de finan�are inovatoare pentru a accelera �i pentru a garanta investi�ii de mai mare anvergur�, care ar putea fi realizate doar prin intermediul finan��rii publice, în special obliga�iuni UE pentru finan�area proiectelor.

CFM introduce, de asemenea, reunirea Fondului european de dezvoltare

regional�, a Fondului social european �i a Fondului de coeziune într-un cadru strategic comun (CSC) care cuprinde �i Fondul european agricol pentru dezvoltare rural� �i Fondul european pentru pescuit �i afaceri maritime.

Ca element de noutate, actele legislative europene care reglementeaz�

CFM 2014-2020 prev�d încheierea de contracte de parteneriat cu fiecare stat membru pentru a ob�ine o programare axat� mai mult pe rezultate. Aceste contracte de parteneriat includ �i condi�ii macroeconomice pentru îmbun�t��irea coordon�rii politicilor economice ale statelor membre.

Finan�area ac�iunilor de coeziune continu� s� se concentreze pe regiunile

�i statele membre cel mai pu�in dezvoltate. Cu toate acestea, pentru a facilita procesul de excludere progresiv� a regiunilor din obiectivul de convergen�� i pentru a plasa pe aceea�i pozi�ie regiunile cu acela�i nivel de prosperitate, s-a creat o nou� categorie de regiuni de tranzi�ie (al c�ror PIB pe cap de locuitor se situeaz� între 75 % �i 90 % din media UE).

Fondul de coeziune se va concentra pe investi�iile care contribuie la

atingerea obiectivelor cuantificate stabilite în Strategia Europa 2020, pe baza unor dispozi�ii specifice privind condi�ionalitatea. Condi�ionalitatea va fi de dou� tipuri: condi�ii ex ante, care trebuie îndeplinite înainte de efectuarea pl��ilor, �i condi�ii ex post, care vor permite eliberarea de fonduri suplimentare numai dac� se constat� ob�inerea rezultatelor scontate.

Priorit��ile �i condi�iile de finan�are, precum �i sistemul de monitorizare

a progreselor realizate în atingerea obiectivelor stabilite, vor face parte din contractele de parteneriat pe care urmeaz� s� le încheie Comisia cu fiecare stat membru.

Fondul social european va sprijini ac�iuni structurale de coeziune

economic�, social� �i teritorial�, prin intermediul a patru mari domenii de investi�ii: ocuparea for�ei de munc�, educa�ie, incluziune social�, îmbun�t��irea sistemului de administra�ie public�.

De asemenea, punerea în aplicare este mult simplificat� în vederea

diminu�rii sarcinii administrative care le revine statelor membre.

11


Fondul european de ajustare la globalizare va continua s� ofere sprijin

pentru lucr�torii disponibiliza�i ca urmare a unor schimb�ri structurale majore. În plus, acest fond î�i va extinde domeniul de aplicare pentru a reduce impactul noilor acorduri comerciale asupra agricultorilor.

Cele mai importante trei programe de finan�are pentru cercetare �i

dezvoltare (Programul pentru competitivitate �i inovare, Al �aptelea program-cadru �i Institutul European de Inovare �i Tehnologie) vor fi reunite într-un cadru strategic comun, Orizont 2020, pentru a elimina fragmentarea �i pentru a evita suprapunerile.

Schemele de finan�are sunt standardizate �i simplificate. De asemenea,

pentru toate schemele de finan�are va exista un set unic de reguli privind participarea, auditul, structurile de sprijin, difuzarea rezultatelor �i schemele de rambursare.

CFM 2014-2020 con�ine, de asemenea, instrumente financiare

inovatoare care vor ajuta la mobilizarea investi�iilor private precum parteneriatele public-privat.

CFM 2020 �i CFM 2007-2013 sunt desprinse din analiza realizat� de

EIPA, prin studiul “Compara�ie între regulamentele fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020 �i cele aferente perioadei 2007-2013 �i probleme legate de implementare”- Robin Smail, denumit în continuare “studiul EIPA”. În acest manual se pune accent pe fondurile structurale, respectiv: Fondul Social European, Fondul european de dezvoltare regional�, �i Fondul de coeziune, denumite generic” fonduri structurale”, precum �i pe politicile finan�ate din aceste fonduri �i schemele de finan�are aferente.

Necesitatea de modernizare a cadrului financiar se refer� nu numai la

priorit��ile în materie de cheltuieli �i la stabilirea acestora, ci �i la finan�area bugetului UE, aspect care, în ultimii ani, a fost readus în discu�ie din ce în ce mai frecvent. Tratatul privind func�ionarea Uniunii Europene (TFUE)1 prevede c� bugetul UE trebuie s� fie finan�at în întregime din resursele proprii. În cadrul financiar 2007-2013, realitatea a ar�tat c� pân� în prezent, peste 85% din finan�area UE s-a bazat pe agregatele statistice derivate din venitul na�ional brut (VNB) �i TVA, percepute în general de statele membre ca fiind contribu�ii na�ionale care trebuie reduse la minimum. Acest fapt a dat na�tere unei atitudini

1 TFUE a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, adic� la doi ani de la intrarea în vigoare a Cadrului

Financiar 2007-2013

12


de tip „îmi vreau banii înapoi” din partea contribuabililor ne�i, denaturând temeiul pentru un buget al UE �i punând sub semnul întreb�rii principiul general de solidaritate al Uniunii. Acest fapt a condus, de asemenea, la concentrarea excesiv� pe pl��i �i pe solduri nete �i a împiedicat bugetul UE s� î�i îndeplineasc� rolul substan�ial în asigurarea unei valori ad�ugate pentru UE în ansamblul s�u.

Din acest motiv, noul CFM 2014-2020 realizeaz� mai bine principiile

autonomiei, transparen�ei, echit��ii �i dot�rii UE astfel încât s� î�i ating� obiectivele de politic� convenite.

13

Principiile care stau la baza bugetului UE

Bugetul UE nu este asem�n�tor cu bugetele na�ionale. UE nu finan�eaz� în mod direct asisten�a medical� sau sistemul de înv��mânt. Nu finan�eaz� nici for�ele de poli�ie sau de ap�rare, a�a cum fac bugetele na�ionale. Bugetul UE are o dimensiune paneuropean� �i nu na�ional�. Dimensiunea sa relativ modest� îi permite s� se concentreze pe domeniile în care furnizeaz� o valoare ad�ugat� important� la nivelul UE. Bugetul UE nu caut� s� finan�eze interven�ii pe care statele membre le-ar putea finan�a ele însele.

s Bugetul UE finan�eaz� politicile comune cu privire la care statele

membre au convenit c� pot fi gestionate la nivelul UE (de exemplu, politica agricol� comun�);

s Bugetul UE exprim� solidaritatea între toate statele membre �i între regiuni, în vederea sprijinirii dezvolt�rii celor mai defavorizate regiuni, fapt care permite Uniunii Europene s� func�ioneze ca un spa�iu economic unic (de exemplu, prin politica de coeziune);

s Bugetul UE finan�eaz� interven�iile destinate finaliz�rii pie�ei interne, pe care nici cele mai prospere state membre nu le pot finan�a singure. El contribuie, de asemenea, la eliminarea duplic�rii costisitoare între diferitele sisteme na�ionale care urm�resc practic acelea�i obiective;

s Bugetul UE asigur� sinergii �i economii de scar� prin facilitarea cooper�rii �i solu�ion�rii în comun a unor probleme care nu pot fi rezolvate prin ac�iuni independente ale statelor membre (de exemplu, urm�rirea obiectivelor de cercetare �i de inovare de talie mondial�, cooperarea în materie de afaceri interne, migra�ia �i justi�ia);

II. Principiile care stau la baza bugetului UE

14


s Bugetul UE r�spunde provoc�rilor persistente �i celor noi, care necesit� o abordare paneuropean� comun� (de exemplu, în materie de mediu, schimb�ri climatice, ajutor umanitar, schimb�ri demografice �i cultur�).

În acest context, noul CFM 2014-2020 are la baz� urm�toarele principii: • concentrarea asupra îndeplinirii priorit��ilor politice cheie; • concentrarea pe valoarea ad�ugat� a UE; • concentrarea asupra impacturilor �i a rezultatelor; • ob�inerea de avantaje reciproce în Uniunea European�.

Bugetul UE transpune „politica în cifre”. Ca atare, finan�area reflect�

cadrul de reglementare adoptat în perioada 2011-2013 �i priorit��ile politice în domeniile relevante. Finan�area trebuie s� permit� ob�inerea rezultatelor scontate – autorit��ile publice nu au un „drept” de a primi fonduri pentru le cheltui cum doresc, ci primesc finan�are din partea UE pentru a fi ajutate s� realizeze obiectivele UE stabilite de comun acord.

Programele �i instrumentele incluse în noul CFM au fost reorientate

pentru a garanta c� rezultatele �i impactul acestora vor impulsiona principalele priorit��i politice ale UE. Principalele elemente definitorii ale urm�toarelor serii de programe �i instrumente financiare vor pune accent pe rezultate, pe utilizarea crescut� a condi�ionalit��ii �i pe simplificarea punerii în aplicare:

• rezultatele vor depinde în mod clar de punerea în aplicare a strategiei

Europa 2020 �i de îndeplinirea obiectivelor acesteia. Aceasta înseamn� concentrarea programelor pe un num�r limitat de priorit��i �i ac�iuni foarte importante care ating o mas� critic�. Fragmentarea �i interven�iile necoordonate trebuie evitate.

• simplificare: normele privind finan�area au evoluat nu doar ca r�spuns

la nevoia de responsabilitate privind modul în care sunt cheltuite fondurile publice, ci �i pentru a �ine cont de problemele anterioare, adic� cele înregistrate în perioada 2007-2011. Simplificarea a inclus atât normele generale (Regulamentul financiar) cât �i a normele specifice sectorului.

• condi�ionalitate: în vederea concentr�rii eforturilor pe rezultate mai

degrab� decât pe mijloace, a introdus condi�ionalitatea în cadrul programelor �i al instrumentelor. Acest aspect este în special relevant în cazul politicii de coeziune �i al politicii agricole, care implic� cheltuieli mari �i unde statele

15


membre �i beneficiarii vor trebui s� demonstreze c� fondurile primite sunt folosite pentru a continua realizarea priorit��ilor politicilor UE.

• mobilizarea investi�iilor: prin colaborarea cu sectorul privat în ceea

ce prive�te instrumentele financiare inovatoare, se poate amplifica impactul bugetului UE, ceea ce permite efectuarea unui num�r mai mare de investi�ii strategice, consolidându-se, astfel, poten�ialul de cre�tere al UE.

16

Cele mai importante elemente de noutate

Prin CFM 2007-2013 s-au finan�at obiectivele Strategiei Lisabona, adoptat� în anul 2001 �i actualizat� în urma evalu�rii din 2005. În anul 2011, UE a adoptat Strategia Europa 2020.

CFM 2014-2020, prin compara�ie cu CFM 2007-2013, pune accent mai mare pe rezultate �i performan��, cu concentrarea pe realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020 printr-o condi�ionalitate mai puternic� în cadrul politicii de coeziune �i prin ecologizarea pl��ilor directe c�tre fermieri. Noul buget este modernizat prin realocarea resurselor c�tre domenii prioritare, precum infrastructura paneuropean�, cercetarea �i inovarea, educa�ia �i cultura, securizarea frontierelor externe ale UE �i priorit��ile politicii de rela�ii externe, cum ar fi vecin�tatea UE. CFM 2014-2020 abordeaz� priorit��i politice noi, transversale, precum protec�ia mediului �i lupta împotriva schimb�rilor climatice, ca parte integral� a tuturor principalelor instrumente �i interven�ii. Principalele schimb�ri efectuate în principalele domenii de cheltuieli sunt eviden�iate în fi�ele întocmite pentru fiecare politic� UE, prezentate la punctul VII.

Noile priorit��i politice din CFM 2014-2020 sunt:

A. Orizont 2020: Un cadru strategic comun pentru cercetare, inovare i dezvoltare tehnologic�

UE se confrunt� cu un decalaj semnificativ în materie de inovare2 , care trebuie solu�ionat pentru ca UE s� poat� concura cu alte economii dezvoltate �i cu economiile în curs de dezvoltare, emergente.

2 A se vedea Raportul pe anul 2011 privind competitivitatea Uniunii inov�rii, SEC (2011) 739.

III.Cele mai importanteelemente de noutate

17


UE în ansamblul s�u este în întârziere fa�� de Japonia �i Statele Unite în privin�a unui num�r de indicatori cheie, cum ar fi num�rul de brevete înregistrate, exporturile de produse de înalt� tehnologie �i de tehnologie medie-înalt� �i procentul cheltuielilor din PIB pentru cercetare �i dezvoltare.

Elementul de noutate const� în promovarea cre�terii investi�iilor în

cercetare �i dezvoltare în întreaga UE, astfel încât obiectivul principal al strategiei Europa 2020, de a aloca 3% din PIB pentru investi�ii s� fie atins. UE trebuie, de asemenea, s� î�i îmbun�t��easc� rezultatele transform�rii cuno�tin�elor �tiin�ifice în procese �i produse brevetate, care s� fie utilizate nu doar în industriile de înalt� tehnologie, ci, poate �i mai important, în sectoarele tradi�ionale. UE a început o revizuire major� a structurilor de guvernan�� ale UE în domeniul cercet�rii, prin crearea Consiliului European pentru Cercetare. Noul CFM con�ine reorganizarea instrumentelor actuale de finan�are ale UE în domeniul cercet�rii �i inov�rii (în special programele-cadru pentru cercetare �i programul pentru competitivitate �i inovare) pentru a crea o leg�tur� mai strâns� cu obiectivele politice definite �i pentru a simplifica procedurile de punere în aplicare. Aceasta va reduce sarcina administrativ� asupra beneficiarilor.

Finan�area pe viitor a cercet�rii �i inov�rii s� se bazeze pe trei domenii

principale care sunt ferm ancorate în Strategia Europa 2020: • excelen�a în ceea ce prive�te baza �tiin�ific�; • abordarea provoc�rilor societale; • dezvoltarea unei suprema�ii industriale �i stimularea competitivit��ii. Noul cadru strategic comun numit Orizont 2020 va elimina fragmentarea

�i va asigura o mai mare coeren��, inclusiv cu programele na�ionale de cercetare. Acesta va fi strâns legat de principalele priorit��i ale politicilor sectoriale precum s�n�tatea, securitatea alimentar� �i bioeconomia, energia �i schimb�rile climatice. Institutul European pentru Tehnologie va face parte din programul Orizont 2020 �i va juca un rol important în reunirea celor trei laturi ale triunghiului cunoa�terii – educa�ie, inovare �i cercetare – prin intermediul comunit��ilor sale de cunoa�tere �i inova�ie. O caracteristic� a noii abord�ri a finan��rii pentru cercetare este utilizarea sporit� a instrumentelor financiare inovatoare, ca urmare a exemplului de succes al mecanismului de finan�are cu partajarea riscurilor.

18


B. Solidaritate i investi�ii pentru cretere economic� durabil� i ocuparea for�ei de munc�

Politica de coeziune este o expresie important� a solidarit��ii cu regiunile

cele mai s�race �i mai slab dezvoltate ale UE, dar înseamn� mai mult decât atât. Evaluarea3 cheltuielilor anterioare, din CFM 2007-2013, a eviden�iat o anumit� dispersie �i lips� de prioritizare. Într-un moment în care fondurile publice sunt limitate �i în care cre�terea economic� prin stimularea investi�iilor este mai necesar� decât oricând, UE a realizat modific�ri importante ale politicii de coeziune.

Politica de coeziune are un rol esen�ial în atingerea obiectivelor �i �intelor

strategiei Europa 2020 în întreaga UE. În CFM 2014-2020 se acord� o aten�ie sporit� rezultatelor �i eficien�ei cheltuielilor pentru coeziune prin legarea în mod mai sistematic a politicii de coeziune de obiectivele strategiei Europa 2020. Noul CFM a introdus o nou� categorie de regiuni – „regiunile de tranzi�ie” care înlocuiesc actualul sistem de retragere �i de introducere progresiv� din CFM 2007-2013. Regiunile de tranzi�ie cuprind toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor între 75% �i 90% din media UE-27.

�omajul �i ratele constant ridicate ale s�r�ciei necesit� luarea de m�suri

atât la nivelul UE, cât �i la nivel na�ional. Uniunea se confrunt� cu provoc�ri din ce în ce mai mari în ceea ce prive�te sc�derea nivelului de competen�e, deficitul de randament în politicile active ale pie�ei for�ei de munc� �i ale sistemelor de educa�ie, excluziunea social� a grupurilor marginalizate �i nivelul redus de mobilitate a lucr�torilor. Multe dintre aceste provoc�ri au fost amplificate de criza financiar� �i economic�, de tendin�ele demografice �i de migra�ie, precum �i de ritmul rapid al schimb�rilor tehnologice. Prin urmare, este esen�ial ca investi�iile în infrastructur� care stimuleaz� cre�terea economic�, competitivitatea regional� �i dezvoltarea întreprinderilor s� fie înso�ite de m�suri legate de politica pie�ei muncii, educa�ie, formare, incluziune social�, capacitatea de adaptare a lucr�torilor, a întreprinderilor �i a întreprinz�torilor �i capacitatea administrativ�.

În acest context, Fondul Social European (FSE) joac� un rol cheie �i s-

a propus ca statele membre s� aib� obliga�ia de a stabili modul în care diferitele instrumente de finan�are vor contribui la realizarea obiectivelor principale ale strategiei Europa 2020, inclusiv prin stabilirea unor cote minime de sprijin din FSE pentru fiecare categorie de regiuni (25% pentru regiunile de convergen��, 40% pentru regiunile de tranzi�ie, 52% pentru regiunile de competitivitate).

3 Studiul EIPA

19


Aplicarea acestor cote duce la o cot� minim� global� pentru FSE de 25% din bugetul alocat politicii de coeziune, adic� 84 de miliarde EUR. FSE va fi completat de o serie de instrumente gestionate direct de c�tre Comisie, cum ar fi PROGRESS �i re�eaua EURES pentru sprijinirea cre�rii de locuri de munc�.

Fondul european de adaptare la globalizare (FEAG) este un fond

flexibil, în afara cadrului financiar. El sprijin� lucr�torii care î�i pierd locul de munc� ca urmare a schimb�rilor din structura comer�ului mondial, �i îi ajut� s�-�i g�seasc� un alt loc de munc� cât mai repede posibil. Sumele care sunt necesare variaz� de la an la an. Din acest motiv, FEAG este plasat în afara cadrului financiar. FEAG poate fi utilizat, de asemenea, pentru a ajuta lucr�torii din sectorul agricol ale c�ror condi�ii de trai ar putea fi afectate de globalizare.

Pentru a cre�te eficacitatea cheltuielilor UE �i în conformitate cu

abordarea teritorial� a TFUE, procesul de reform� a introdus un cadru strategic comun pentru toate fondurile structurale în vederea transpunerii obiectivelor strategiei Europa 2020 în priorit��i de investi�ii. Acest lucru este menit s� dea un suflu nou obiectivului de coeziune teritorial� din TFUE. Din punct de vedere opera�ional, Comisia va încheia un contract de parteneriat cu fiecare stat membru. Aceste contracte vor stabili angajamentul autorit��ilor de la nivel na�ional �i regional de a utiliza fondurile alocate pentru punerea în aplicare a strategiei Europa 2020, un cadru de îmbun�t��ire a performan�elor, pe baza c�rora pot fi evaluate progresele în îndeplinirea angajamentelor.

Contractele de parteneriat trebuie s� asigure o strâns� leg�tur� cu

programele na�ionale de reform� �i cu programele de stabilitate �i convergen�� elaborate de statele membre, precum �i cu recomand�rile specifice pentru fiecare �ar�. Pentru a se garanta c� eficacitatea cheltuielilor în domeniul coeziunii nu este subminat� de politici macrofiscale neviabile, condi�ionalitatea legat� de noua guvernan�� economic� va completa condi�ionalitatea ex ante specific� sectorului, prev�zut� în fiecare contract.

Contractele vor prevedea obiective clare �i indicatori, vor stabili un

num�r limitat de condi�ionalit��i (ex ante �i legate de realizarea rezultatelor astfel încât s� poat� fi monitorizate), �i vor include angajamentul statelor membre de a prezenta anual progresele înregistrate prin rapoartele anuale privind politica de coeziune. Finan�area va fi axat� pe un num�r limitat de priorit��i: regiunile de competitivitate �i regiunile de tranzi�ie �i consacr� întreaga alocare bugetar�, cu excep�ia FSE, pentru eficien�a energetic�, energiile regenerabile, competitivitatea IMM-urilor �i inovare, în timp ce regiunile de convergen�� î�i consacr� alocarea lor bugetar� pentru o gam� mai

20


larg� de priorit��i (dup� caz, inclusiv pe consolidarea capacit��ii institu�ionale).

Condi�ionalitatea îmbr�c� atât forma condi�iilor „ex ante”, care

trebuie s� existe înainte de plata fondurilor, cât �i a condi�iilor „ex post”, care vor condi�iona eliberarea fondurilor suplimentare de performan��. Absen�a progreselor în ceea ce prive�te îndeplinirea acestor condi�ii va duce la suspendarea sau anularea finan��rii.

Condi�ionalitatea se bazeaz� pe rezultate �i stimulente pentru a pune

în aplicare reformele necesare în vederea garant�rii utiliz�rii eficiente a resurselor financiare. Pentru a spori aten�ia asupra rezultatelor �i realiz�rii obiectivelor strategiei Europa 2020, 5% din bugetul de coeziune este pus deoparte �i va fi alocat, în cadrul evalu�rii intermediare, statelor membre �i regiunilor ale c�ror programe �i-au respectat indicatorii de referin�� în ceea ce prive�te realizarea obiectivelor programului legate de obiectivele �i �intele strategiei Europa 2020. Indicatorii de referin�� sunt defini�i în conformitate cu reglement�rile pentru politica de coeziune.

Evaluarea4 privind CFM 2007-2013 actual arat� c� multe state membre

au dificult��i în a absorbi volume mari de fonduri UE într-o perioad� limitat� de timp. Întârzierile în preg�tirea proiectelor, în angajamente �i cheltuieli sunt cauzele care au dus la un volum important al creditelor r�mase neutilizate la sfâr�itul actualei perioade de finan�are. Mai mult, situa�ia fiscal� din unele state membre a îngreunat �i mai mult eliberarea fondurilor pentru a asigura cofinan�area na�ional�. În vederea cre�terii absorb�ii de fonduri, CFM 2014-2020 con�ine o serie de m�suri:

• stabilirea la 2,5% din VNB a plafonului ratelor pentru aloc�rile în

domeniul coeziunii; • permiterea unei cre�teri provizorii a ratei cofinan��rii cu 5 pân� la 10

puncte procentuale în cazul în care un stat membru beneficiaz� de asisten�� financiar� în conformitate cu articolul 136 sau 143 din TFUE, reducând astfel eforturile cerute din partea bugetelor na�ionale într-un moment de consolidare fiscal�, men�inând, în acela�i timp, acela�i nivel global al finan��rii UE;

• includerea în contractele de parteneriat a anumitor condi�ii cu privire la

îmbun�t��irea capacit��ii administrative.

4 Studiul EIPA

21


CFM 2014-2020 concentreaz� cele mai mari p�r�i din fondurile de coeziune în regiunile �i statele membre cele mai s�race. De asemenea, el include sprijin pentru regiunile care dep��esc statutul de „regiune de convergen��” prin limitarea reducerii intensit��ii ajutorului care ar putea ap�rea în cazul în care acestea ar trece imediat la statutul de „regiune de competitivitate”. Prin urmare, aceste regiuni î�i p�streaz� dou� treimi din aloc�rile lor anterioare pentru urm�toarea perioad� din CMF. Aceste regiuni, împreun� cu alte regiuni cu niveluri similare ale PIB (între 75 �i 90% din PIB-ul UE) vor constitui noua categorie de „regiuni de tranzi�ie”.

C. Conectarea Europei O pia�� unic� perfect func�ional� depinde de infrastructura modern� �i de

înalt� performan�� care leag� Europa în special în domeniul transporturilor, energiei �i tehnologiei informa�iei �i comunica�iilor (TIC).

Se estimeaz� c� pentru perioada 2014-2020 sunt necesare aproximativ

200 de miliarde EUR pentru finalizarea re�elelor transeuropene de energie, 540 de miliarde EUR trebuie s� fie investite în re�eaua transeuropean� de transport �i peste 250 de miliarde EUR în TIC. De�i pia�a poate �i ar trebui s� furnizeze o mare parte a investi�iilor necesare, trebuie remediate disfunc�ionalit��ile pie�ei - completarea lacunelor, înl�turarea blocajelor �i asigurarea conexiunilor transfrontaliere adecvate. Experien�a arat� îns� c� bugetele na�ionale nu vor acorda niciodat� o prioritate suficient de mare investi�iilor transfrontaliere desf��urate în mai multe ��ri, în vederea dot�rii pie�ei unice cu infrastructura de care are nevoie. Acesta este înc� un exemplu de valoare ad�ugat� a bugetului UE, care poate asigura finan�area pentru proiectele paneuropene care conecteaz� centrul �i periferia în beneficiul tuturor.

Prin urmare, CFM 2014-2020 con�ine Facilitatea „Conectarea

Europei” pentru a accelera dezvoltarea infrastructurii de care UE are nevoie. De exemplu, acele regiuni ale UE care nu sunt conectate înc� la principalele re�ele de gaz �i de energie electric� depind de investi�iile realizate în alte state membre pentru alimentarea lor cu energie. Facilitatea „Conectarea Europei” va contribui în mod esen�ial la asigurarea securit��ii energetice, garantând accesul paneuropean la diferite surse �i la diferi�i furnizori, atât în interiorul, cât �i în afara Uniunii. Aceast� facilitate va contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a noului concept de coeziune teritorial�, introdus prin TFUE. Disponibilitatea la nivel european a re�elelor TIC de mare vitez� �i serviciile TIC paneuropene vor înl�tura, de asemenea, fragmentarea pie�ei unice �i vor oferi asisten�� IMM-urilor în c�utarea unor oportunit��i de cre�tere în afara pie�ei lor de origine.

22


Facilitatea „Conectarea Europei” va finan�a infrastructurile prioritare de interes UE identificate în prealabil în domeniul transporturilor, energiei �i TIC, precum �i infrastructurile fizice �i de tehnologie a informa�iei care respect� criterii de dezvoltare durabil�.

Facilitatea „Conectarea Europei” va fi gestionat� de statele membre la

nivel central �i va fi finan�at� dintr-un buget special �i prin intermediul unor sume alocate strict pentru transport în cadrul Fondului de coeziune. Ratele de cofinan�are din bugetul UE vor fi mai mari în cazul în care investi�iile se desf��oar� în regiuni de „convergen�� ” decât în cazul în care acestea se desf��oar� în regiuni de „competitivitate”. Infrastructurile locale �i regionale vor fi legate de infrastructurile prioritare ale UE, conectând to�i cet��enii, pe întreg teritoriul UE, �i pot fi (co)finan�ate prin fondurile structurale (FEDER �i/sau Fondul de coeziune, în func�ie de situa�ia fiec�rui stat membru/regiune). Având în vedere deficitul de infrastructur� din noile state membre, CFM 2014-2020 con�ine o alocare relativ neschimbat� pentru Fondul de Coeziune. Acest lucru va stimula investi�iile în domeniul transporturilor �i va sprijini leg�turile între acestea �i restul UE.

Facilitatea „Conectarea Europei” ofer� posibilit��i de utilizare a

instrumentelor inovatoare de finan�are pentru a accelera �i asigura investi�ii mai mari decât cele care ar putea fi realizate doar prin finan�are public�. Comisia va colabora strâns cu BEI �i cu alte b�nci de investi�ii publice pentru a reuni finan�area acestor proiecte. Comisia va urm�ri, în special, utilizarea de obliga�iuni pentru proiecte UE5 ca o modalitate de a avansa realizarea acestor proiecte importante.

Unele dintre proiectele de infrastructur� de interes UE vor trebui s�

treac� prin ��rile din vecin�tate �i ��rile candidate la aderare. D. Investind în capitalul uman

Obiectivele principale ale strategiei Europa 2020 privind cre�terea

�colariz�rii ter�iare �i reducerea abandonului �colar timpuriu nu vor fi atinse f�r� o investi�ie mai mare în capitalul uman. Cele mai mari contribu�ii financiare din bugetul UE pentru investi�iile în oameni provin din Fondul Social European.

Dincolo de activit��ile sale, este posibil� cre�terea sprijinului UE pentru

toate nivelurile de educa�ie �i formare formal� (�coal�, înv��mânt superior,

5 Pentru detalii suplimentare, documentul de lucru al serviciilor Comisiei SEC (2011)868

23


formare profesional�, formare continu�), precum �i pentru activit��ile de educa�ie �i de formare informal� �i formal�. Unul dintre principalele succese ale Programului de înv��are de-a lungul vie�ii (LLP) �i ale Programelor Erasmus Mundus �i Tineret este o mai mare mobilitate transna�ional� în scop educa�ional. În vederea îmbun�t��irii competen�elor �i contribuirii la abordarea nivelurilor ridicate ale �omajului în rândul tinerilor din multe state membre, ac�iunile sprijinite prin CFM 2007-2013 în cadrul Programului Leonardo, care îi ajut� pe cet��eni s� beneficieze de educa�ie �i de formare într-o alt� �ar� din UE în domenii precum înv��mântul profesional ini�ial, precum �i s� dezvolte �i s� transfere politici inovatoare de la un stat membru la altul, vor fi intensificate în noul CFM 2014-2020.

În ciclul financiar 2007-2013, sprijinul financiar disponibil pentru cei

care doresc s� studieze la nivel de master într-un alt stat membru, este foarte redus. CFM 2014-2020 con�ine un program inovator pentru a furniza garan�ii pentru studen�ii care î�i efectueaz� studiile de masterat în alt� �ar�, acest program implic� colaborarea BEI. Prin urmare, CFM 2014-2020 se caracterizeaz� prin consolidarea programelor comunitare pentru educa�ie �i formare, precum �i prin majorarea finan��rii alocate pentru aceste activit��i.

Finan�area UE pentru cultur� �i activit��i mass media sus�ine

patrimoniului cultural comun al europenilor �i ac�ioneaz� în vederea intensific�rii circula�iei operelor creative europene atât în interiorul, cât �i în afara UE. Programele actuale din CFM 2007-2013 joac� un rol unic în stimularea cooper�rii transfrontaliere, promovând înv��area inter pares �i profesionalizând aceste sectoare. Rolul economic tot mai preponderent al culturii �i al industriilor creative corespunde obiectivelor strategiei Europa 2020.

Cu toate acestea, în CFM 2007-20013 arhitectura a instrumentelor �i

programelor a fost fragmentat�. Aceasta a fost caracterizat� de o cre�tere a num�rului de proiecte de mic� anvergur�, unele dintre acestea neavând mas� critic� pentru a avea un impact de durat�. De asemenea, exist� unele suprapuneri între ac�iuni – acest lucru a dus la cre�terea costurilor de gestionare �i a derutat poten�ialii solicitan�i.

Prin urmare, noul CFM 2014-2020 introduce ra�ionalizarea �i

simplificarea structurii actuale, propunând un singur program integrat în domeniul educa�iei, form�rii profesionale �i tineretului. Acest program pune accentul pe dezvoltarea competen�elor �i pe mobilitatea capitalului uman.

24


Pentru acelea�i motive se pune accentul, de asemenea, pe ob�inerea unei sinergii în programele din domeniul culturii.

Procesele de depunere a cererilor, precum �i monitorizarea �i evaluarea

proiectelor vor fi simplificate, inclusiv prin gestionarea proiectelor de c�tre agen�iile na�ionale.

E. Elemente cu un statut specific Exist� diferite modalit��i de finan�are a activit��ilor desf��urate în

numele UE sau ca parte a politicilor UE. Din diverse motive, unele activit��i sunt finan�ate printr-un algoritm bugetar diferit sau doar de unele state membre. În CFM 2014-2020, exist� o serie de propuneri de cheltuieli cu un statut specific.

Fondul european de dezvoltare Fondul european de dezvoltare (FED) finan�eaz� ajutorul pentru

dezvoltare acordat în favoarea ��rilor partenere ale UE în curs de dezvoltare. Acesta a fost în mod tradi�ional finan�at în afara bugetului UE pentru a reflecta rela�iile istorice speciale pe care anumite state membre le au cu diferite p�r�i ale lumii. În contextul actual, în care Acordul de la Cotonou (în temeiul c�ruia FED acord� ajutor ��rilor ACP) va expira în 2020, prin urmare sunt reunite condi�iile pentru integrarea deplin� a FED în buget. Pentru a crea perspectiva integr�rii, Comisia a trebuit s� ia în considerare apropierea �i mai mare a algoritmului de contribu�ie la FED de cel folosit în cazul bugetului UE. Aceasta va contribui, de asemenea, la sporirea vizibilit��ii sumelor absolute puse la dispozi�ie în cadrul ajutorului pentru dezvoltare. CFM 2014-2020 introduce �i îmbun�t��irea controlului democratic asupra FED prin alinierea acestuia la ICD, �inând cont, în acela�i timp, de caracterul specific al acestui instrument.

Proiecte de mare anvergur� Experien�a dobândit� de-a lungul timpului, a ar�tat c� proiectele de mare

anvergur�, de interes pentru UE, tind s� fie prea costisitoare pentru bugetul de dimensiuni mici al UE. Dat fiind caracterul lor specific, acestea dep��esc adesea estim�rile ini�iale ale costurilor, nevoia ulterioar� de a g�si finan�are suplimentar� ducând la necesitatea de a redistribui fondurile care fuseser� deja alocate pentru alte nevoi prioritare. Aceasta nu este o solu�ie sustenabil� �i prin urmare, CFM 2014-2020 con�ine alternative pentru finan�area viitoare a proiectelor �tiin�ifice de mare anvergur�, f�când o distinc�ie între Galileo �i alte proiecte.

25

Instrumente şi punere în aplicare

Simplificare în vederea îmbun�t��irii aplic�rii Procedurile de punere în aplicare �i cerin�ele de control ale programelor

UE trebuie s� fie eficace în asigurarea responsabilit��ii, îns� acestea trebuie s� fie, de asemenea, eficiente din punct de vedere al costurilor. Modific�rile efectuate de-a lungul anilor au dat na�tere unui sistem care în CFM 2007-2013 s-a dovedit a fi prea complicat, descurajând adesea participarea �i/sau întârziind punerea în aplicare. În aceste condi�ii, CFM 2014-2020 con�ine simplific�ri radicale. În acest context, modific�rile la temeiurile juridice ale tuturor programelor sectoriale realizeaz� un echilibru potrivit între obiectivele de politic�, mijloacele de realizare �i costurile de administrare �i control. În special, condi�iile pentru atingerea obiectivelor de politic� sunt stabilite într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor, asigurându-se, în acela�i timp, condi�ii clare de eligibilitate, responsabilitate �i un nivel adecvat de control care s� limiteze la un nivel rezonabil �i la un cost rezonabil, riscul de erori �i expunerea la fraud�.

Simplificarea semnificativ� a utiliz�rii finan��rii UE au necesitat eforturi

reunite din partea tuturor institu�iilor UE �i a statelor membre, pentru revizuirea atât a normelor generale din Regulamentul financiar, cât �i a reglement�rilor sectoriale. Cu toate acestea, eforturile de simplificare la nivelul UE nu î�i vor produce efectele depline dac� nu vor fi înso�ite de eforturi depuse în paralel la nivel na�ional, de exemplu, în domeniul gestiunii partajate.

Reducerea num�rului de programe O prim� posibilitate de a atinge acest obiectiv este aceea de a reduce

num�rul de programe �i de instrumente distincte; obiectivele de politic� multiple pot fi atinse f�r� a multiplica inutil num�rul de instrumente necesare realiz�rii acestora �i f�r� diferen�e mari între programe în ceea ce prive�te normele de gestionare. Programele complexe care în CFM 2014-2020 nu au

IV. Instrumente i punere în aplicare

26


fost puse în aplicare cu succes, fie au fost reconcepute într-o form� simplificat� �i mai eficient�, fie au fost abandonate. Aceast� abordare s-a produs în anumite domenii – afaceri maritime �i pescuit, justi�ie �i drepturi fundamentale, afaceri interne, educa�ie �i cultur�.

Gruparea instrumentelor diferite într-un cadru unic Un alt mod de simplificare a gestion�rii programelor a fost acela de a le

grupa sursele de finan�are într-un cadru unic cu norme comune, men�inând excep�iile sau particularit��ile la un nivel minim.

De exemplu: s Reunirea celor trei surse principale de finan�are pentru cercetare �i

inovare [Al 7-lea program-cadru din CFM 2007-2013, partea curent� privind inovarea din Programul pentru competitivitate �i inovare �i Institutul European de Inovare �i Tehnologie (IET) în CFM 2014-2020 sunt grupate într-un singur cadru strategic comun pentru cercetare �i inovare (CSF).

s În cazul fondurilor gestionate partajat - FEDER, FSE, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural� �i noul Fond pentru afaceri maritime �i pescuit – CFM 2014-2020 introduce un cadru strategic comun (CSC) �i abordarea curent� de instituire a unor seturi distincte de orient�ri strategice pentru diferite instrumente.

Externalizare Noul CFM permite, de asemenea, utilizarea op�iunii unui recurs mai

sistematic la agen�iile executive existente. A�a cum a confirmat Curtea de Conturi a UE, aceste agen�ii ofer� servicii mai bune �i consolideaz� vizibilitatea UE. Aceasta nu înseamn� crearea de noi agen�ii executive, ci revizuirea, dup� caz, a mandatului celor existente. Aceast� abordare este urmat�, de exemplu, în propunerile de programe în domeniul educa�iei �i culturii.

Integrarea priorit��ilor în cadrul politicilor Realizarea în mod optim a obiectivelor în anumite domenii de politic� –

inclusiv combaterea schimb�rilor climatice, mediul, politica de protec�ie a consumatorilor, s�n�tatea �i drepturile fundamentale - depinde de integrarea priorit��ilor într-o serie de instrumente din alte domenii de politic�. De exemplu, schimb�rile climatice �i obiectivele de mediu trebuie s� se reflecte în aproape toate instrumentele pentru a garanta c� acestea contribuie la realizarea unei economii eficiente, cu emisii sc�zute de carbon �i rezistent� la schimb�rile climatice, care va spori competitivitatea Europei, va crea mai multe locuri de munc� �i mai ecologice, va consolida securitatea energetic� �i va fi benefic� pentru s�n�tate. În domeniul cooper�rii pentru dezvoltare, aspectele legate de

27


clim� �i mediu, în special de biodiversitate, vor fi integrate în toate programele relevante.

Prin urmare, cota aferent� din bugetul UE va cre�te ca urmare a integr�rii

eficiente în toate politicile importante ale UE (cum ar fi coeziunea, cercetarea �i inovarea, agricultura �i cooperarea extern�). Întrucât aceea�i ac�iune poate �i ar trebui s� aib� scopul de a realiza mai multe obiective în acela�i timp, integrarea va promova sinergiile în utilizarea finan��rii pentru diverse priorit��i �i va avea ca rezultat cre�terea coeren�ei �i a rentabilit��ii cheltuielilor.

28

Durata, structura şi flexibilitatea cadrului financiar multianual

Noul CFM propune un orizont de timp de �apte ani. Acesta va consolida leg�tura cu îndeplinirea la timp a obiectivelor strategiei Europa 2020. Comisia va prezenta în 2016 o evaluare a punerii în aplicare a cadrului financiar, înso�it�, dac� este necesar, de propuneri corespunz�toare. Comisia propune ca rubricile utilizate în cadrul financiar 2007-2013 s� fie redefinite pentru a reflecta obiectivele strategiei Europa 2020.

V. Durata, structura i flexibilitatea cadrului financiar multianual

29

Politica de coeziune a UE: 2014–2020

În perioada 2011-2012 au fost elaborate �i adoptate modific�ri la Politica

de coeziune, care con�ine schimb�ri importante ale modului în care ea este conceput� �i pus� în aplicare �i anume:

s concentrarea asupra priorit��ilor Strategiei Europa 2020 de cre�tere inteligent�, durabil� �i favorabil� incluziunii;

s recompensarea performan�elor; s sprijinirea program�rii integrate; s accentul pus pe rezultate – monitorizarea progreselor înregistrate în

ceea ce prive�te atingerea obiectivelor convenite; s consolidarea coeziunii teritoriale; s simplificarea aplic�rii. Politica de coeziune a r�mas un element esen�ial al noului CFM 2014-

2020 �i a subliniat rolul s�u esen�ial în ceea ce prive�te aplicarea Strategiei Europa 2020.

Bugetul total propus pentru Politica de coeziune în perioada 2014–2020

este de 376 miliarde EUR, inclusiv fondurile pentru noua facilitate „Conectarea Europei”, conceput� în vederea cre�terii num�rului proiectelor transfrontaliere în domeniile energiei, transporturilor �i tehnologiei informa�iei.

Arhitectura legislativ� a politicii de coeziune cuprinde: s un regulament general de stabilire a unor dispozi�ii comune

referitoare la Fondul european de dezvoltare regional� (FEDR), Fondul Social European (FSE). Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural� (FEADR), Fondul european pentru pescuit �i afaceri maritime

VI. Politica de coeziune a UE: 2014–2020

30


(EMFF), precum �i de stabilire a unor dispozi�ii generale privind FEDR, FSE �i Fondul de coeziune, denumit în continuare “Regulament general”;

s trei regulamente specifice privind FEDR, FSE �i Fondul de coeziune;

s dou� regulamente privind obiectivul de cooperare teritorial� european� �i Gruparea european� de cooperare teritorial� (GECT).

Regulamentul general este organizat în dou� p�r�i. Prima parte stabile�te o serie de dispozi�ii comune referitoare la cele

cinci fonduri structurale care intr� sub inciden�a cadrului strategic comun (FEDR, FSE, Fondul de coeziune, FEADR �i EMFF). În acest context, sunt prezentate elementele comune privind planificarea strategic� i programarea, obiectivele tematice legate de Europa 2020, care vor constitui temeiul fondurilor, precum �i dispozi�iile privind cadrul strategic comun i contractele de parteneriat cu fiecare stat membru. Normele comune se refer� de asemenea la eligibilitate, instrumente financiare i principii de gestiune i control.

A doua parte stabilete dispozi�ii specifice privind FEDR, FSE �i

Fondul de coeziune. Acestea se refer� la misiunea �i obiectivele politicii de coeziune, cadrul financiar, modalit��ile specifice de programare �i raportare, proiectele majore �i planurile de ac�iune comune. De asemenea, sunt stabilite cerin�ele detaliate în materie de gestiune �i control din cadrul politicii de coeziune �i modalit��ile specifice de gestiune financiar�.

Reglement�rile specifice fondurilor includ dispozi�ii specifice fiec�rui

fond (FEDR, FSE �i Fondul de coeziune), în special în ceea ce prive�te sfera de aplicare a fondurilor, priorit��ile de investi�ii �i indicatorii.

� Regulamentul general de stabilire a unordispozi�ii comune privind Fondurile Structurale

31


Principii Regulamentul general con�ine o serie de principii comune aplicabile

tuturor fondurilor. Printre acestea se num�r� parteneriatul �i guvernan�a pe mai multe niveluri,respectarea legisla�iei UE �i a legisla�iei na�ionale aplicabile, promovarea egalit��ii între femei �i b�rba�i, nediscriminarea �i dezvoltarea durabil�.

Programare strategic� consolidat� Concentrare tematic� asupra Strategiei Europa 2020 Pentru a maximiza impactul politicii în ceea ce prive�te realizarea

priorit��ilor europene, Regulamentul General reglementeaz� consolidarea procesului de programare strategic�. Aceasta implic� introducerea unui cadru strategic comun, a unor contracte de parteneriat i a unei liste de obiective tematice conforme cu Strategia Europa 2020 �i cu orient�rile integrate ale acesteia.

Cadrul strategic comun stabile�te ac�iuni cheie pentru realizarea

priorit��ilor UE, ofer� orient�ri privind programarea aplicabil� FSE, FEDR, Fondului de coeziune, FEADR �i EMFF �i promoveaz� o mai bun� coordonare a acestor instrumente structurale ale UE.

Contractele de parteneriat, convenite între Comisie �i statele membre,

vor stabili contribu�ia general� la nivel na�ional, corelat� cu obiectivele tematice �i cu angajamentele legate de ac�iuni concrete în vederea realiz�rii obiectivelor Europa 2020.

Obiectivele tematice clare �i m�surabile vor fi definite într-un cadru de

performan��. Performan�� sporit� �i condi�ionalit��i Pentru a consolida performan�a, Regulamentul General introduce noi

dispozi�ii privind condi�ionalitatea pentru a se asigura c� finan�area UE creeaz� stimulente puternice pentru statele membre în vederea îndeplinirii obiectivelor �i �intelor Europa 2020. Condi�ionalitatea îmbr�c� atât forma a�a-numitelor condi�ii ex ante, care trebuie s� fie îndeplinite înainte de plata fondurilor,cât �i

� Normele comune aplicabile FEDR, FSE,Fondului de coeziune, FEADR �i EMFF

32


a a�a-numitelor condi�ii ex post, care vor lega eliberarea fondurilor suplimentare de performan��.

Condi�ionalit��i ex-ante Motivul consolid�rii condi�ionalit��ii ex ante pentru aceste fonduri este

garantarea îndeplinirii condi�iilor necesare pentru un sprijin eficient. Experien�ele din ciclul financiar 2007-2013 sugereaz� c� eficacitatea investi�iilor finan�ate din fonduri structurale a fost compromis� în unele cazuri atât de deficien�ele politicii na�ionale cât �i de cadrul general de reglementare �i de cadrul institu�ional. Prin urmare, noul Regulament General introduce un num�r de condi�ionalit��i ex ante, care sunt stabilite împreun� cu criteriile de îndeplinire a acestora. Unele condi�ii sunt direct legate de obiectivele tematice ale politicii (de exemplu, strategiile inteligente de specializare sau cadrul de reglementare adecvat pentru sprijin comercial , în timp ce altele se aplic� orizontal (de exemplu, achizi�iile publice).

Condi�ionalit��i ex-post Condi�ionalitatea ex post va determina acordarea unei aten�ii mai mari

performan�ei �i atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Aceasta se bazeaz� pe realizarea obiectivelor de etap� în leg�tur� cu �intele legate de obiectivele Europa 2020, stabilite pentru programele din cadrul contractului de parteneriat. Un total de 5% din bugetul alocat unui stat membru din fiecare fond va fi retras �i alocat, în cadrul evalu�rii intermediare a performan�ei, statelor membre ale c�ror programe au îndeplinit integral obiectivele lor de etap�. În afar� de rezerva de performan��, neîndeplinirea obiectivelor de etap� poate duce la suspendarea fondurilor, iar rezultatele slabe grave în ceea ce prive�te atingerea �intelor unui program pot conduce la anularea unor fonduri.

Condi�ionalit��i macroeconomice Consolidarea leg�turii dintre politica de coeziune �i guvernan�a

economic� a Uniunii va garanta c� eficacitatea cheltuielilor în temeiul fondurilor din cadrul strategic comun (CSC) este sus�inut� de politici economice solide. Fondurile CSC pot, dac� este necesar, s� fie redirec�ionate pentru solu�ionarea problemelor economice cu care se confrunt� o �ar�. Acest proces trebuie s� fie progresiv, începând cu modific�rile contractului de parteneriat �i ale programelor în sprijinul recomand�rilor Consiliului UE privind abordarea dezechilibrelor macroeconomice �i a dificult��ilor sociale �i economice.

În cazul în care, în ciuda utiliz�rii sporite a fondurilor CSC, un stat membru nu reu�e�te s� ia m�suri eficace în contextul procesului de guvernan�� economic�, Comisia are dreptul de a suspenda par�ial sau total pl��ile �i angajamentele. Deciziile privind suspendarea vor fi propor�ionale �i eficace,

33


�inând cont de impactul programelor în cauz� asupra situa�iei economice �i sociale din statul membru relevant. Atunci când ia decizii privind suspendarea, Comisia va respecta, de asemenea, egalitatea de tratament între statele membre, �inând cont în special de impactul suspend�rii asupra economiei statului membru în cauz�. Suspend�rile vor înceta �i fondurile vor fi puse din nou la dispozi�ia statului membru în cauz� de îndat� ce acesta ia m�surile necesare.

În acela�i timp, va aplica o m�rire a cuantumului contribu�iilor (cu 10

procente) atunci când un stat membru prime�te asisten�� financiar� prin intermediul mecanismului european de stabilitate, reducând astfel povara asupra bugetelor na�ionale în perioade dificile din punct de vedere economic �i men�inând, în acela�i timp, nivelul general al finan��rii UE.

Modalit��i de gestiune comune Regulamentul General con�ine principii comune de gestiune �i control.

Un sistem de acreditare na�ional� a principalelor organisme de control este instituit pentru a pune în eviden�� angajamentul statelor membre de a realiza o bun� gestiune financiar�. Modalit��ile prin care se asigur� corectitudinea cheltuielilor au fost armonizate. Au fost introduse noi elemente comune, cum ar fi o declara�ie de asigurare de gestiune �i de verificare �i închidere anual� a conturilor.

Sprijinirea program�rii integrate Regulamentul General stabile�te o abordare mai integrat� a investi�iilor

UE, inclusiv norme comune de eligibilitate �i financiare �i introduce op�iunea unor programe finan�ate din fonduri multiple (FEDR, FSE �i Fondul de coeziune).

Regulamentul general stabile�te, de asemenea, o abordare integrat� a dezvolt�rii locale plasate sub responsabilitatea comunit��ii,care stimuleaz� punerea în aplicare a unor strategii locale de dezvoltare de c�tre grupuri comunitare, inclusiv autorit��i locale, ONG-uri �i parteneri economici �i sociali, pe baza abord�rii LEADER utilizate în cadrul dezvolt�rii rurale.

Cre�terea utiliz�rii instrumentelor financiare Regulamentul General prevede cre�terea rolului instrumentelor

financiare inovatoare, prin extinderea sferei de aplicare a acestora, printr-o mai mare flexibilizare �i eficientizare a cadrelor de implementare �i prin încurajarea utiliz�rii lor ca alternativ� mai eficient� sau în completarea granturilor tradi�ionale. Prevederea reprezint� un cadru legal opera�ional mai solid, cu dispozi�ii clare �i simplificate privind principalele aspecte legate de punerea în aplicare, cum ar fi gestiunea financiar� a contribu�iilor UE sau combinarea instrumentelor financiare cu granturi.

34


Supuse criteriului fezabilit��ii, instrumentele financiare pot fi aplicate întregului spectru de obiective politice reflectate în cadrul programelor, în scopul investirii în proiecte care fac dovada unei capacit��i de rambursare adecvate în situa�ii de imperfec�iuni ale pie�ei. Acestea pot fi utilizate de c�tre statele membre �i autorit��ile de management fie ca instrumente specifice, fie în baza unor modele predefinite pentru instrumentele na�ionale sau regionale care permit derularea eficient� a opera�iunilor în conformitate cu termenii �i condi�iile standard prev�zute de Regulamentul General. Autorit��ile de management pot contribui la rândul lor la instrumentele financiare stabilite la nivelul UE, cu resurse care vor fi rezervate pentru investi�ii, în conformitate cu programele în cauz�.

Monitorizare �i evaluare Dispozi�iile comune în materie de monitorizare �i evaluare includ rolul

�i componen�a comitetului de monitorizare, rapoartele anuale de implementare, reuniunile anuale de reexaminare, rapoartele privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a contractului de parteneriat, evalu�rile ex ante �i ex post.

Reguli de eligibilitate simplificate �i ra�ionalizate Accentul se pune pe m�surile menite s� garanteze c� costurile

administrative sunt propor�ionale �i c� birocra�ia este redus� pentru beneficiari. Scopul este acela de a armoniza, în m�sura posibilului, normele aplicabile tuturor fondurilor. Op�iunile privind costurile simplificate, precum ratele forfetare �i sumele forfetare, ofer� statelor membre modalit��i pentru a introduce o gestionare bazat� pe performan�� la nivelul fiec�rui program �i fiec�rui proiect.

Dispozi�iile comune privind punerea în aplicare includ norme comune privind cheltuielile eligibile, diferitele forme de asisten�� financiar�, costurile simplificate �i caracterul durabil al opera�iunilor.

Acoperirea geografic� a contribu�iilor Fiecare regiune european� poate beneficia de sprijin din partea FEDR �i

FSE. Totu�i, va exista o distinc�ie între regiunile mai pu�in dezvoltate, regiunile de tranzi�ie i regiunile mai dezvoltate pentru a asigura concentrarea fondurilor potrivit nivelului produsului intern brut (PIB).

� Dispozi�ii generale aplicabile FEDR, FSE �i Fondului de Coeziune

35


Regiunile mai pu�in dezvoltate, denumite regiuni de convergen��: Sprijinirea regiunilor mai pu�in dezvoltate r�mâne o prioritate important� a politicii de coeziune. Procesul de recuperare a decalajului în cazul regiunilor mai pu�in dezvoltate din punct de vedere economic �i social va necesita eforturi sus�inute pe termen lung. Aceast� categorie se refer� la acele regiuni al c�ror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din PIB-ul mediu al UE-27. Cu excep�ia municipiului Bucure�ti, toate celelalte regiuni din România se înscriu în aceast� categorie.

Regiunile de tranzi�ie: Aceast� nou� categorie a fost introdus� pentru a

înlocui sistemul actual de eliminare progresiv� �i de introducere progresiv� a asisten�ei. Aceast� categorie va cuprinde toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor între 75% �i 90% din media UE-27.

Regiuni mai dezvoltate sau regiuni de competitivitate: în timp ce interven�iile în regiunile mai pu�in dezvoltate vor r�mâne prioritatea politicii de coeziune, exist� provoc�ri importante care privesc toate statele membre, cum ar fi concuren�a global� în economia bazat� pe cunoa�tere �i trecerea la economia cu emisii sc�zute de dioxid de carbon. Aceast� categorie se refer� la acele regiuni al c�ror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90% din PIB-ul mediu al UE-27.

În plus, este creat� o plas� de siguran�� pentru toate regiunile care au fost

eligibile în cadrul obiectivului de convergen�� din perioada 2007–2013,îns� al c�ror PIB pe cap de locuitor este mai mare de75% din PIB-ul mediu al UE-27. În ceea ce prive�te categoriile de regiuni de tranzi�ie sau mai dezvoltate, acestea primesc o alocare din fondurile structurale egal� cu cel pu�in dou� treimi din alocarea lor pentru 2007–2013.

Vor fi stabilite cote minime pentru FSE pentru fiecare categorie de

regiuni (25% pentru regiunile mai pu�in dezvoltate; 40% pentru regiunile de tranzi�ie �i 52% pentru regiunile mai dezvoltate), ducând la o cot� minim� global� pentru FSE de 25% din bugetul alocat politicii de coeziune, adic� 84 de miliarde EUR.

Fondul de coeziune va continua s� sprijine statele membre al c�ror venit

na�ional brut (VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE-27 pentru realizarea de investi�ii în re�elele transeuropene de transport(TEN-T) �i în domeniul mediului. O parte din bugetul Fondului de coeziune (10 miliarde EUR) va fi rezervat� pentru finan�area re�elelor de transport de baz� în cadrul facilit��ii „Conectarea Europei”.

36


Experien�a cadrului financiar 2007-2013 arat� c� multe state membre au dificult��i în a absorbi volume mari de fonduri UE într-o perioad� limitat� de timp. Mai mult, situa�ia fiscal� din unele state membre a îngreunat �i mai mult eliberarea fondurilor pentru a asigura cofinan�area na�ional�. În vederea facilit�rii absorb�iei fondurilor, Regulamentul General con�ine o serie de m�suri:

s stabilirea la 2,5% din PIB a plafonului ratelor pentru aloc�rile în domeniul coeziunii;

s reducerea ratelor de cofinan�are la nivelul fiec�rei axe prioritare din cadrul programelor opera�ionale la 75–85% în regiunile mai pu�in dezvoltate �i în regiunile ultraperiferice; 75% pentru programele europene de cooperare teritorial�; 60% în regiunile de tranzi�ie �i 50% în regiunile mai dezvoltate;

s includerea în contractele de parteneriat a anumitor condi�ii cu privire la îmbun�t��irea capacit��ii administrative.

Programare strategic� consolidat� orientat� spre rezultate Regulamentul General prevede un proces de programare orientat mai

mult c�tre rezultate pentru a îmbun�t��i eficacitatea programelor politicii de coeziune. Pe lâng� condi�ionalit��ile ex post men�ionate mai sus, Regulamentul General introduce, ca o op�iune, un tip specific de opera�iune, denumit� planul comun de ac�iune. Planul comun de ac�iune este definit �i gestionat în func�ie de realiz�rile �i rezultatele ob�inute, ceea ce va contribui la realizarea obiectivelor specifice ale unui program.

Ra�ionalizarea gestiunii �i controlului financiar Este necesar ca sistemul de gestiune �i control s� g�seasc� un echilibru

între costurile �i riscurile implicate. Rolul Comisiei în reexaminarea ex ante a sistemelor na�ionale de gestiune �i control va fi propor�ional, utilizând o abordare bazat� pe risc. Programele de mici dimensiuni vor fi scutite de o reexaminare a Comisiei. Abordarea bazat� pe risc reduce costurile administrative �i consolideaz� asigurarea, întrucât resursele Comisiei sunt folosite mai eficient �i direc�ionate c�tre zonele în care riscurile sunt mai ridicate.

Propunerea prevede, de asemenea, o închidere anual� obligatorie a

opera�iunilor finalizate sau a cheltuielilor în cadrul verific�rii �i închiderea anual� a conturilor. Aceasta urm�re�te s� reduc� sarcina asociat� unei perioade îndelungate de p�strare a documentelor pentru beneficiarii individuali, precum �i riscurile asociate cu pierderea pistei de audit.

37


Procesul de verificare �i închidere anual� a conturilor prev�zut în cadrul formei revizuite a regulamentului financiar va fi aplicat programelor �i va consolida asigurarea la nivelul UE c� fondurile sunt utilizate corect. Comisia va dobândi o asigurare rezonabil� privind corectitudinea cheltuielilor în baza declara�iei anuale de asigurare de gestiune, a conturilor anuale, a rapoartelor conexe �i a opiniei anuale de audit privind declara�ia de gestiune �i conturile. Aceste documente vor fi prezentate anual pentru anul contabil precedent.

Totu�i, în cursul anului contabil, când pl��ile interimare sunt efectuate de

c�tre Comisie, asigurarea atins� poate fi mai limitat�. Prin urmare, este prev�zut� rambursarea cu titlu de pl��i intermediare efectuate de Comisie în cursul anului contabil a 90% din sumele datorate statului membru, iar diferen�a de 10% r�mas s� fie pl�tit� de Comisie la închiderea anual� a conturilor, dup� ob�inerea asigur�rii depline privind corectitudinea cheltuielilor. Regimul de prefinan�are va asigura c� statele membre dispun de lichidit��i suficiente pentru a efectua pl��ile c�tre beneficiari pentru opera�iunile derulate de ace�tia.

Orientarea c�tre „e-coeziune” Gestionarea datelor electronice poate reduce în mod semnificativ sarcina

administrativ�, îmbun�t��ind în acela�i timp capacitatea de control a proiectelor �i cheltuielilor. Prin urmare, statele membre trebuie s� instituie, pân� la sfâr�itul anului 2014, sisteme care s� permit� beneficiarilor s� transmit� toate informa�iile pe cale electronic�.

1. Fondul European de Dezvoltare Regional�

Fondul european de dezvoltare regional� (FEDR) urm�re�te consolidarea coeziunii economice, sociale �i teritoriale în cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor existente între regiunile acesteia. FEDR sprijin� dezvoltarea regional� �i local� pentru a contribui la toate obiectivele tematice, prin stabilirea unor priorit��i detaliate în vederea unui mai mare accent pus pe:

s cercetare, dezvoltare �i inovare; s îmbun�t��irea accesului la informa�ii �i a calit��ii acestora, precum �i la

tehnologiile comunica�iilor; s schimb�rile climatice �i trecerea la o economie cu emisii reduse de

dioxid de carbon; s sprijinul comercial acordat IMM-urilor; s serviciile de interes economic general; s infrastructurile de telecomunica�ii, energie �i transport;

38


s consolidarea capacit��ii institu�ionale �i o administra�ie public� eficient�;

s infrastructurile de s�n�tate, educa�ie �i sociale; s dezvoltarea urban� durabil�.

Consolidarea concentr�rii tematice Pentru a asigura concentrarea investi�iilor la nivelul UE pe aceste

priorit��i, se stabilesc aloc�ri minime pentru un anumit num�r de zone prioritare. De exemplu, în regiunile mai dezvoltate �i de tranzi�ie, cel pu�in 80% din resursele FEDR alocate unui stat membru ar trebui s� fie alocate pentru eficien�� energetic� �i energii regenerabile, inovare �i sprijin pentru IMM-uri, din care cel pu�in 20% ar trebui s� fie alocate pentru eficien�� energetic� �i energii regenerabile. Regiunile mai pu�in dezvoltate ar trebui s� dispun� de o palet� mai larg� de priorit��i de investi�ii, care s� reflecte nevoile mai mari de dezvoltare ale acestora. Îns� acestea vor trebui s� aloce cel pu�in 50% din resursele FEDR pentru eficien�� energetic� �i energii regenerabile, inovare �i sprijin pentru IMM-uri.

Consolidarea coeziunii teritoriale Regulamentul FEDR prevede un accent mai mare pe dezvoltare urban�

durabil�. Aceasta ar trebui s� se realizeze prin alocarea unui procent minim de 5% din resursele FEDR alocate unui stat membru pentru dezvoltare urban� durabil�,prin stabilirea unei platforme de dezvoltare urban� pentru promovarea consolid�rii capacit��ilor �i a schimburilor de experien��, precum �i prin adoptarea unei liste a ora�elor în care vor fi puse în aplicare ac�iuni integrate pentru dezvoltare urban� durabil�.

Regulamentul include, de asemenea, sprijin pentru ac�iunile inovatoare

în domeniul dezvolt�rii urbane durabile în baza unui plafon de 0,2% din fondurile anuale.

Prevederile regulamentului acord� o aten�ie special� zonelor cu

caracteristici naturale sau demografice specifice, precum �i o alocare suplimentar� pentru regiunile ultraperiferice �i slab populate. Un procent de cel pu�in 50% din aceast� alocare suplimentar� va trebui s� fie destinat� ac�iunilor care contribuie la diversificarea �i modernizarea economiilor regiunilor ultraperiferice, punându-se un accent special pe cercetare �i inovare, tehnologia informa�iei �i comunica�iilor �i pe competitivitatea IMM-urilor.

39


2. Fondul Social European În timp ce contribuie la coeziunea economic�, social� �i teritorial�,

Fondul social european (FSE) reprezint� principalul instrument al Uniunii Europene destinat investirii în oameni. Acesta confer� cet��enilor europeni oportunit��i mai mari de angajare, promoveaz� o educa�ie mai bun� �i îmbun�t��e�te situa�ia persoanelor celor mai vulnerabile care se confrunt� cu riscul de s�r�cie.

Regulamentul propune ca FSE s� vizeze patru obiective tematice în

întreaga Uniune: s promovarea ocup�rii for�ei de munc� �i sprijinirea mobilit��ii

lucr�torilor; s promovarea incluziunii sociale �i combaterea s�r�ciei; s efectuarea de investi�ii în domeniul educa�iei, al form�rii

competen�elor �i al înv��rii pe tot parcursul vie�ii; s consolidarea capacit��ii institu�ionale �i a eficien�ei administra�iei

publice. FSE contribuie, de asemenea, la realizarea altor obiective tematice,cum

ar fi sus�inerea trecerii la o economie cu emisii sc�zute de dioxid de carbon, neinfluen�abil� de schimb�rile climatice �i eficient� din punctul de vedere al utiliz�rii resurselor, intensificarea utiliz�rii tehnologiei informa�iei �i comunica�iilor, consolidarea cercet�rii, dezvoltarea tehnologic� �i inovarea, precum �i cre�terea competitivit��ii întreprinderilor mici �i mijlocii (IMM-uri).

Consolidarea concentr�rii tematice În conformitate cu angajamentul UE fa�� de cre�terea favorabil�

incluziunii, cel pu�in 20% din sumele alocate FSE trebuie s� fie utilizate pentru promovarea incluziunii sociale �i combaterea s�r�ciei. În plus, în cadrul programelor opera�ionale, finan�area ar trebui s� se concentreze asupra unui num�r limitat de priorit��i de investi�ii care stabilesc detaliile fiec�rui obiectiv tematic.

Consolidarea parteneriatului Regulamentul con�ine dispozi�ii specifice în vederea consolid�rii

parteneriatelor �i a încuraj�rii particip�rii active a partenerilor sociali �i a organiza�iilor neguvernamentale (ONG-uri) la investi�iile FSE. Aceasta impune alocarea unui cuantum adecvat din resursele FSE pentru ac�iunile de

40


consolidare a capacit��ilor destinate partenerilor sociali �i ONG-urilor din regiunile mai pu�in dezvoltate.

Consolidarea inov�rii sociale �i a cooper�rii transna�ionale Activit��ile de inovare social� �i cooperare transna�ional� sunt încurajate

prin intermediul unei rate de cofinan�are mai ridicate pentru axele prioritare aferente acestora, al unor dispozi�ii specifice în materie de programare �i monitorizare �i al unui rol mai important al Comisiei în schimbul �i difuzarea bunelor practici �i a ac�iunilor comune în cadrul Uniunii.

Consolidarea accentului pus pe rezultate În vederea îmbun�t��irii eficacit��ii interven�iilor FSE, sunt prev�zute

dispozi�ii specifice pentru a asigura concentrarea resurselor. În plus, sunt stabili�i indicatori comuni pentru a permite o monitorizare mai atent� �i pentru a facilita evaluarea impactului investi�iilor FSE la nivelul UE.

Simplificarea sistemului de alocare Pentru a facilita utilizarea FSE, în special de c�tre operatorii de mici

dimensiuni, propunerea de regulament prezint� op�iuni simplificate privind costurile. În plus, se prevede ca, în cazul opera�iunilor mici, statele membre s� fie obligate s� utilizeze rate forfetare sau sume forfetare. Aceasta ar putea u�ura sarcina administrativ� pentru pân� la 50% din proiecte.

Cre�terea utiliz�rii instrumentelor financiare Sunt introduse dispozi�ii specifice privind instrumentele financiare

pentru a încuraja statele membre �i regiunile s� utilizeze FSE într-un mod mai avantajos, crescând astfel capacitatea lui de a finan�a ac�iuni de sus�inere a ocup�rii for�ei de munc�, a educa�iei �i a incluziunii sociale.

3. Fondul de coeziune

Fondul de coeziune sprijin� statele membre al c�ror venit na�ional brut

(VNB) pe cap de locuitor este mai mic de 90% din media UE-27 pentru realizarea de investi�ii în re�elele de transport TEN-T �i în domeniul mediului.

Sprijinirea concentr�rii tematice În domeniul mediului, Fondul de coeziune va sprijini investi�iile în

adaptarea la schimb�rile climatice �i prevenirea riscurilor, investi�iile în sectoarele apei �i de�eurilor, precum �i în mediul urban. În conformitate cu propunerile Comisiei privind cadrul financiar multianual, investi�iile în energie sunt, de asemenea, eligibile pentru a beneficia de contribu�ie, cu condi�ia ca acestea s� aib� efecte pozitive asupra mediului. Prin urmare, investi�iile în

41


eficien�a energetic� �i energia regenerabil� sunt, de asemenea, sprijinite. În domeniul transporturilor, Fondul de coeziune va contribui la investi�iile în re�eaua transeuropean� de transport, precum �i la cele în sisteme de transport cu emisii reduse de dioxid de carbon �i în transportul urban.

4. Cooperarea economic� teritorial�

Cooperarea economic� teritorial� reprezint� un obiectiv al politicii de coeziune �i ofer� un cadru pentru schimburile de experien�� între actorii de la nivel na�ional, regional �i local din diferite state membre, precum �i o ac�iune comun� în vederea g�sirii unor solu�ii comune la probleme comune. Aceasta este cu atât mai important� având în vedere c� provoc�rile cu care se confrunt� statele membre �i regiunile dep��esc tot mai mult frontierele na�ionale/regionale �i necesit� ac�iuni comune �i de cooperare la nivelul teritorial adecvat. Prin urmare, cooperarea teritorial� european� poate avea,de asemenea,o contribu�ie la stimularea noului obiectiv de coeziune teritorial� prev�zut în TFUE.

S-a prev�zut un regulament separat pentru cooperarea teritorial�

european� prin care s� se acorde o aten�ie sporit� contextului multina�ional al programelor �i instituirii unor dispozi�ii mai specifice pentru programele �i opera�iunile de cooperare, potrivit solicit�rilor unui num�r mare de p�r�i interesate. Regulamentul face trimiteri la participarea ��rilor ter�e pentru a reflecta mai bine realitatea cooper�rii. Acesta con�ine, de asemenea, trimiteri la rolul pe care grup�rile europene de cooperare teritorial� (GECT) îl pot juca în contextul cooper�rii.

Alocarea financiar� Regulamentul stabile�te resursele financiare disponibile pentru fiecare

component� �i criteriile de alocare a acestora c�tre statele membre. Acestea vor fi alocate dup� cum urmeaz�:

s 73,24% pentru cooperare transfrontalier�; s 20,78% pentru cooperare transna�ional�; s 5,98% pentru cooperare interregional�. Aceasta include, de asemenea, continuarea mecanismului pentru

transferul de resurse pentru activit��ile de cooperare la frontierele externe ale Uniunii, pentru a fi sprijinite în cadrul instrumentului european de vecin�tate �i parteneriat �i al instrumentului de asisten�� pentru preaderare. Se promoveaz� sinergiile �i complementaritatea dintre programele din cadrul obiectivului de

42


cooperare teritorial� european� �i programele finan�ate în cadrul instrumentelor externe.

Consolidarea abord�rii strategice �i a concentr�rii Dispozi�iile privind concentrarea tematic� �i priorit��ile de investi�ii

constituie un element nou în cadrul regulamentului. Programele pot alege un num�r limitat de priorit��i dintr-o list� tematic� de priorit��i de investi�ii corespunz�toare, în care cooperarea va aduce cea mai mare valoare ad�ugat�. În plus, criteriile de selec�ie au fost definite mai strict pentru a se asigura c� se acord� finan�are opera�iunilor cu adev�rat comune. Programele vor face, de asemenea, obiectul unei evalu�ri a performan�elor.

Având în vedere eventualele suprapuneri între macroregiunile existente

�i viitoare �i zonele vizate de programele transna�ionale �i de bazine maritime, regulamentul prevede în mod explicit posibilitatea cooper�rii transna�ionale de a sprijini, de asemenea, dezvoltarea �i punerea în aplicare a strategiilor macroregionale.

Accentul pus pe simplificare, ra�ionalizare �i reducerea birocra�iei Sunt stabilite modalit��i ra�ionalizate de punere în aplicare, gestiune

financiar� �i control. De exemplu, num�rul de autorit��i implicate în punerea în aplicare a programului a fost redus, iar rolurile �i responsabilit��ile au fost mai bine definite. De asemenea, a fost propus un set de indicatori comuni

5. Gruparea european� de cooperare teritorial�

Începând din 2006, partenerii locali �i regionali au reu�it s� instituie

grup�ri europene de cooperare teritorial� (GECT), precum �i un cadru legal comun care s� contribuie la dep��irea diferen�elor complicate dintre normele �i reglement�rile de la nivel na�ional. Comisia propune modific�ri semnificative referitoare la urm�toarele aspecte ale Regulamentului privind GECT în vigoare:

s simplificarea instituirii GECT; s reexaminarea sferei de activitate; s deschiderea GECT c�tre regiunile din afara UE; s un regulament de func�ionare mai clar privind recrutarea personalului,

cheltuielile �i protec�ia creditorilor; s cooperarea practic� în vederea furniz�rii de servicii publice �i locale.

43


O mai mare flexibilitate în ceea ce prive�te calitatea de membru Grup�rile europene de cooperare teritorial� doresc de ceva vreme s�

includ� membri din afara UE. În temeiul regulamentului, acest lucru va fi posibil în anumite condi�ii. În cazul în care astfel de GECT sunt formate numai din membri dintr-un singur stat membru �i o �ar� ter��, ar fi necesar un temei legal suplimentar în cadrul tratatului în ceea ce prive�te cooperarea cu ��rile ter�e.

Normele privind instituirea unei GECT �i aprobarea din partea

autorit��ilor na�ionale relevante Sunt men�ionate criteriile de aprobare sau respingere a GECT de c�tre

autorit��ile na�ionale �i este propus un termen limitat pentru examinare �i decizie.

Eligibilitate pentru regiunile mai pu�in dezvoltate

2007–2013

2014–2020

Regiunile NUTS 2 al c�ror PIB pe cap de locuitor este mai mic de 75% din media UE

Neschimbat

Asisten�� tranzitorie pentru regiunile care ar fi r�mas eligibile pentru obiectivul de convergen�� dac� pragul ar fi r�mas de 75% din PIB-ul mediu al UE-15, iar nu din cel al UE-25

Categorie separat� pentru regiunile de tranzi�ie

Fondul de coeziune: statele membre al c�ror VNB pe cap de locuitor este mai mic de 90% din VNB mediu al UE-27

Neschimbat

Asisten�� tranzitorie pentru statele membre care ar fi r�mas eligibile pentru Fondul de coeziune dac� pragul ar fi r�mas de 90% din VNB mediu al UE-15, iar nu din cel al UE-27

Asisten�� tranzitorie pentru statele membre care ar fi r�mas eligibile pentru finan�are din Fondul de coeziune în 2013, îns� al c�ror VNB pe cap de locuitor dep��e�te 90% din VNB mediu pe cap de locuitor al UE-27

44


Eligibilitate pentru regiunile de tranzi�ie

2007–2013

2014–2020

Asisten�� tranzitorie pentru regiunile care ar fi r�mas eligibile pentru obiectivul de convergen�� dac� pragul ar fi r�mas de 75% din PIB-ul mediu al UE-15, iar nu din cel al UE-25 (eliminare progresiv� a convergen�ei)

Regiunile NUTS 2 al c�ror PIB pe cap de locuitor este cuprins între 75% �i 90% din PIB-ul mediul al UE-27 cu un tratament diferen�iat al regiunilor care sunt eligibile în temeiul obiectivului de convergen�� în perioada 2007–2013

Asisten�� tranzitorie pentru regiunile NUTS 2 care au intrat în sfera obiectivului 1 în perioada 2000– 2006, îns� al c�ror PIB a dep��it 75% din PIB-ul mediul al UE-15 (introducere progresiv� RCE)

Eligibilitate pentru regiunile mai dezvoltate

2007–2013

2014–2020

Toate regiunile NUTS 2 care nu intr� în sfera obiectivului de convergen�� i care nu sunt incluse în asisten�a tranzitorie pentru eliminare progresiv�

Regiunile NUTS 2 al c�ror PIB pe cap de locuitor este mai mare de 90% din PIB-ul mediu al UE-27 cu un tratament diferen�iat al regiunilor care sunt eligibile în temeiul obiectivului de convergen�� în perioada 2007–2013

Asisten�� tranzitorie pentru regiunile NUTS 2 care au intrat în sfera obiectivului 1 în perioada 2000– 2006, îns� al c�ror PIB a dep��it 75% din PIB-ul mediu al UE-15 (introducere progresiv� RCE)

45


ARHITECTURA POLITICII DE COEZIUNE

2007–2013 2014–2020 Obiective Fonduri Scopuri Categorie de

regiuni Fonduri

Convergen�� FEDR FSE

Investi�ii în cre�tere economic� �i ocuparea for�ei de munc�

Regiuni mai pu�in dezvoltate

FEDR FSE

Eliminare progresiv� a convergen�ei

Regiuni de tranzi�ie

Competitivitate regional� �i ocuparea for�ei de munc� Introducere progresiv� Fondul de

coeziune Fondul de

coeziune Competitivitate regional� �i ocuparea for�ei de munc�

FEDR FSE Regiuni mai dezvoltate

FEDR FSE

Cooperare economic� teritorial�

FEDR Cooperare economic� teritorial�

FEDR

Bugetul politicii de coeziune post 2013 (pre�urile din 2011)

Facilitatea „Conectarea Europei” în domeniul transporturilor, energiei �i TIC- 40 miliarde EUR Alocare suplimentar� pentru regiunile ultraperiferice �i regiunile nordice - 0,9 miliarde EUR Cooperare teritorial� - 11,7 miliarde EUR Regiuni mai dezvoltate - 53,1 miliarde EUR Regiuni mai dezvoltate - 53,1 miliarde EUR Regiuni de tranzi�ie - 39 miliarde EUR Fondul de coeziune - 68,7 miliarde EUR Regiuni mai pu�in dezvoltate - 162, 6 miliarde EUR Fondul de coeziune va rezerva 10 miliarde EUR pentru Facilitatea „Conectarea Europa”

46

Fişe pentru politici UE

Pentru a în�elege mai bine cum vor putea fi accesate fondurile structurale, manualul con�ine cinci fi�e de politici.

Fiecare fi�� include obiectivele de politic�, instrumentele financiare ce pot fi utilizate pentru atingerea obiectivelor, punerea în aplicare �i alocarea bugetar� pe perioada 2014-2020.

1. Obiective de politic�

Obiectivul principal al politicii de coeziune a UE este reducerea disparit��ilor economice, sociale �i teritoriale importante care persist� între regiunile Europei. Neluarea de m�suri pentru a reduce aceste disparit��i ar submina unele dintre valorile fundamentale ale UE, inclusiv pia�a unic� �i moneda sa, euro.

Politica de coeziune are, de asemenea, un rol-cheie în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în întreaga UE. Direc�ionarea adecvat� a cheltuielilor de coeziune poate oferi o valoare ad�ugat� real�, stimulând cre�terea economic� �i creând locuri de munc� în regiunile Europei. În conformitate cu concluziile celui de al 5-lea raport de coeziune6, CFM se axeaz� �i mai mult pe rezultate �i pe valoarea ad�ugat� a UE, corelând într-un mod mai sistematic politica de coeziune cu obiectivele Strategiei Europa 2020.

6 COM(2010) 642

VII. Fie pentru politici UE

� Fi�a nr. 1: Coeziune economic�, social� �iteritorial�

47


S-au produs modific�ri importate în ceea ce prive�te conceperea �i implementarea politicii de coeziune. Finan�area se va concentra pe un num�r mai restrâns de priorit��i, progresele înregistrate în direc�ia îndeplinirii obiectivelor convenite vor fi monitorizate mai îndeaproape � i vor fi stabilite condi�ii stricte în contractele de parteneriat cu statele membre. Acest lucru va permite politicii de coeziune a UE s� contribuie cât mai mult posibil la coeziunea economic�, social� �i teritorial� �i la crearea de cre�tere economic� �i locuri de munc�.

2. Instrumente • Un cadru strategic comun Comisia propune reunirea Fondului european de dezvoltare regional�,

a Fondului social european �i a Fondului de coeziune în cadrul unui cadru strategic comun, care va include, de asemenea, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural� �i Fondul european pentru pescuit �i afaceri maritime. În acest fel, se va garanta o mai mare coeren�� între sursele de finan�are �i se va pune mai mult accentul pe Strategia Europa 2020.

• O aten�ie sporit� acordat� Strategiei Europa 2020 Pentru a spori eficien�a cheltuielilor de coeziune, în viitor finan�area se

va concentra asupra unui num�r limitat de obiective, corelate cu priorit��ile Strategiei Europa 2020.

Fondurile de coeziune vor continua s� se concentreze pe regiunile �i

statele membre mai pu�in dezvoltate. Cu toate acestea, având în vedere dificult��ile întâmpinate de statele membre în absorb�ia fondurilor structurale �i în ob�inerea cofinan��rii necesare, fondurile alocate pentru coeziune vor fi plafonate la 2,5% din VNB.

Va fi introdus� o nou� categorie de regiune – „regiunile de tranzi�ie” –

pentru a înlocui sistemul actual de eliminare progresiv� �i de introducere progresiv� a asisten�ei. În aceast� categorie vor intra toate regiunile cu un PIB pe cap de locuitor situat între 75 % �i 90 % din media UE-27, mai ales:

• regiunile care sunt, în prezent, eligibile în baza obiectivului de convergen��, dar al c�ror PIB pe cap de locuitor a dep��it 75% din media UE-27. Ca m�sur� de siguran��, aceste regiuni vor p�stra dou� treimi din alocarea pe care o primesc în prezent;

• regiunile care, de�i în prezent nu sunt eligibile în baza obiectivului de convergen��, au un PIB pe cap de locuitor situat între 75% �i 90% din media UE-27. Nivelul de sprijin va varia în func�ie de nivelul PIB, regiunile al c�ror

48


PIB este de aproape 90 % din media UE beneficiind de o intensitate a ajutorului similar� cu cea din regiunile mai dezvoltate.

Regiunile de competitivitate, al c�ror PIB este de peste 90 % din media UE, vor continua s� beneficieze de sprijin prin intermediul politicii de coeziune pentru un num�r limitat de priorit��i.

Regiunile de tranzi�ie �i regiunile de competitivitate ar trebui s� concentreze întreaga alocare a fondurilor de coeziune (cu excep�ia FSE) în primul rând în domeniul eficien�ei energetice �i al energiei regenerabile, precum �i al competitivit��ii �i inov�rii IMM- urilor. În aceste regiuni, investi�iile în eficien�a energetic� �i în energiile regenerabile vor fi de cel pu�in 20 %. Regiunile de convergen�� vor fi în m�sur� s� consacre fondurile care le sunt alocate unei game mai largi de obiective, care reflect� gama mai larg� de necesit��i de dezvoltare care le corespund.

În sfâr�it, cooperarea teritorial� va continua s� î�i joace rolul în sprijinirea regiunilor în eforturile lor de a dep��i dezavantajele legate de amplasamentul lor la frontierele interne sau externe, precum �i prin contribu�ia sa la o politic� de vecin�tate ambi�ioas� �i prin abordarea provoc�rilor transfrontaliere �i transna�ionale comune.

Instrumentele de coeziune vor fi utilizate pentru a urm�ri obiective distincte, dar complementare:

s Fondul european de dezvoltare regional� s FEDER urm�re�te consolidarea coeziunii economice �i sociale în

cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor dintre regiunile sale. FEDER sprijin� dezvoltarea regional� �i local� prin cofinan�area investi�iilor în C&D �i în inovare, în aspectele legate de schimb�rile climatice �i de mediu, în sprijinul acordat IMM-urilor, în serviciile de interes economic general, în infrastructurile de telecomunica�ii, energie �i transport, în infrastructurile de s�n�tate, educa�ie �i sociale �i în dezvoltarea urban� durabil�.

s Spre deosebire de perioada curent� , în viitor toate aceste tipuri de investi�ii vor putea fi finan�ate nu doar din granturi, ci �i prin instrumente financiare (fonduri de capital de risc, fonduri de dezvoltare local� etc.).

s Fondul social european s Fondul social european vizeaz� consolidarea coeziunii economice �i

sociale prin sprijinirea promov�rii ocup�rii for�ei de munc�, a investi�iilor în competen�e, educa�ie �i înv��area pe tot parcursul vie�ii, a incluziunii sociale �i

49


a combaterii s�r�ciei �i a consolid�rii capacit��ii institu�ionale �i eficien�ei administra�iei publice.

s Vor fi stabilite cote minime pentru Fondul social european pentru fiecare categorie de regiuni (25 % pentru regiunile de convergen��, 40 % pentru regiunile de tranzi�ie �i 52 % pentru regiunile de competitivitate), iar domeniul de interven�ie a Fondului social european va fi extins pentru a include costul echipamentelor legate de investi�iile în capitalul social �i uman.

s Fondul de coeziune s Fondul de coeziune sprijin� statele membre al c�ror VNB pe cap de

locuitor este mai mic de 90 % din media UE -27 s� fac� investi�ii în re�elele de transport TEN -T �i în domeniul mediului. O parte din bugetul Fondului de coeziune (10 miliarde EUR) va fi alocat� pentru a finan�a re�elele de transport de baz� în cadrul facilit��ii „Conectarea Europei" (a se vedea, de asemenea, fi�a separat�). Fondul de coeziune poate sprijini, de asemenea, proiecte în domeniul energiei, cu condi�ia ca acestea s� prezinte în mod clar beneficii pentru mediu, de exemplu prin promovarea eficien�ei energetice �i a utiliz�rii energiei regenerabile.

3. Punere în aplicare Gestiune partajat� Sprijinul acordat prin politica de coeziune va continua s� fac� obiectul

gestiunii partajate între Comisia European� �i statele membre (cu excep�ia facilit��ii Conectarea Europei, care va fi gestionat� centralizat), care vor avea obliga�ia s� furnizeze cofinan�are. �rile care beneficiaz� de asisten�� financiar� în conformitate cu articolul 136 sau 143 din TFUE vor avea posibilitatea s� beneficieze de o rat� mai mare de cofinan�are.

Contracte de parteneriat Contractele de parteneriat dintre Comisie �i fiecare stat membru vor

defini angajamentele partenerilor la nivel na�ional �i regional �i ale Comisiei. Aceste contracte vor fi corelate cu obiectivele Strategiei Europa 2020 �i cu programele na�ionale de reform�. Ele vor prezenta o strategie integrat� de dezvoltare teritorial�, care beneficiaz� de sprijinul tuturor fondurilor structurale ale UE relevante, �i vor include obiective bazate pe indicatori stabili�i de comun acord, pe investi�ii strategice �i pe o serie de condi�ii. Vor con�ine angajamente legate de eviden�ierea anual� a progreselor înregistrate în rapoartele anuale privind politica de coeziune �i în alte rapoarte publice.

50


Programare integrat� În viitor, statele membre vor fi încurajate s� utilizeze programele

multifond, care au proceduri comune pentru preg�tire, negociere, gestionare �i punere în aplicare, în special în domeniile în care este cel mai mult nevoie de o mai bun� coordonare a investi�iilor în capital uman �i în infrastructur�.

Dup� caz, va fi creat un „fond principal”, legat de domeniul (domeniile) de politic� al (ale) programului. Interven�iile fondului principal ar fi completate de interven�iile celorlalte fonduri structurale, astfel încât s� se asigure un sprijin coerent pentru diferitele obiective tematice din cadrul politicii de coeziune.

Condi�iile aplicabile S-au introdus noi dispozi�ii privind condi�iile aplicabile, pentru a garanta

faptul c� fondurile UE se concentreaz� asupra rezultatelor �i creeaz� stimulente puternice pentru statele membre pentru a asigura îndeplinirea eficient� a obiectivelor �i �intelor Strategiei Europa 2020 prin intermediul politicii de coeziune. �i, pentru a garanta faptul c� eficacitatea cheltuielilor privind politica de coeziune nu este subminat� de politici macrofiscale neviabile, condi�iile legate de noua guvernan�� economic� vor completa condi�iile ex ante sectoriale stabilite în fiecare contract.

Vor exista atât condi�ii „ex ante”, care trebuie îndeplinite înainte de

alocarea fondurilor, cât �i a unor condi�ii „ex post”, care vor condi�iona eliberarea de fonduri suplimentare de atingerea unor rezultate prestabilite. Pentru a facilita acest lucru, vor fi indicate etape clare �i indicatori preci�i, iar progresele înregistrate vor fi monitorizate cu rigurozitate prin raport�ri anuale. Lipsa progreselor va duce la suspendarea sau anularea finan��rii.

Rezerva de performan�� Pentru a înt�ri orientarea spre rezultate �i îndeplinirea obiectivelor

Strategiei Europa 2020, 5 % din bugetul de coeziune va fi pus deoparte � i alocat, în timpul evalu�rii de la jum�tatea perioadei, statelor membre �i regiunilor ale c�ror programe au atins obiectivele intermediare de referin�� necesare pentru îndeplinirea obiectivelor programului care sunt legate de obiectivele �i �intele Strategiei Europa 2020. Obiectivele intermediare de referin�� vor fi definite în conformitate cu reglement�rile privind politica de coeziune.

Finan�are inovatoare În afar� de granturi, se propune ca sprijinul pentru coeziune pentru

întreprinderile �i proiectele care se a�teapt� s� genereze câ�tiguri financiare substan�iale s� fie acordat în primul rând prin instrumente financiare

51


inovatoare. (A se vedea, de asemenea, fi�a separat� privind instrumentele financiare inovatoare)

4. Alocarea bugetar� propus� pentru perioada 2014-2020 Toate cifrele sunt exprimate în pre�urile constante din 2011

Bugetul total propus pentru perioada 2014-2020 din care: 376 miliarde €

Regiunile de convergen�� 162,6 miliarde €

Regiunile de tranzi�ie 39 de miliarde €

Regiunile de competitivitate 53,1 miliarde €

Cooperare teritorial� 11,7 miliarde €

Fondul de coeziune 68,7 miliarde € Alocare suplimentar� pentru regiunile ultraperiferice�i cu densitate redus� a popula�iei

926 milioane €

Facilitatea „Conectarea Europei” în domeniultransporturilor, energiei �i TIC

40 miliarde € plus10 miliarde € rezervate în acest sens din Fondul de coeziune

1. Obiective de politic� Educa�ia �i formarea sunt esen�iale pentru dezvoltarea �i cre�terea

economiei europene �i vor juca un rol esen�ial în urm�rirea colectiv� a obiectivelor Strategiei Europa 2020. Cre�terea investi�iilor în capitalul uman �i modernizarea sistemelor educa�ionale �i de formare vor ajuta UE s� devin� o economie inteligent�, ecologic� �i favorabil� incluziunii.

O mare parte din aceste investi�ii va fi efectuat� la nivel na�ional. Cu

toate acestea, având în vedere num�rul tot mai mare de cet��eni europeni care caut� oportunit��i de educa�ie �i formare dincolo de frontierele na�ionale, UE are un rol important de jucat în garantarea faptului c� oportunit��ile oferite de pia�a unic� sunt disponibile tuturor.

� Fi�a nr. 2: Educa�ie �i cultur�

52


UE întreprinde ac�iuni pentru promovarea educa�iei �i a form�rii într-o

varietate de moduri. Programele de promovare a mobilit��ii transna�ionale în scop educa�ional – precum programul Erasmus – s-au dovedit a avea un succes deosebit. O mai mare mobilitate poate, de asemenea, s� contribuie la reformarea sistemelor de educa�ie �i formare prin facilitarea disemin�rii transfrontaliere a ideilor �i a bunelor practici. Printr-o combina�ie de programe de finan�are clar direc�ionate �i împreun� cu alte surse de finan�are, cum ar fi fondurile structurale, bugetul UE ofer� o valoare ad�ugat� real� prin promovarea mobilit��ii, prin facilitarea cooper�rii �i a schimbului de bune practici �i prin sprijinirea statelor membre în vederea moderniz�rii sistemelor lor de educa�ie �i formare.

Diversitatea cultural� a Europei este unul dintre atuurile cele mai

importante ale UE, fiind o surs� de bog��ie � i inspira�ie pentru cet��eni � i generând beneficii economice reale. Rolul economic �i social al industriilor culturale �i creative este din ce în ce mai evident, reprezentând 4,5 % din PIB-ul total al Europei în 2008 �i aproximativ 3,8 % din for�a de munc�. UE ac�ioneaz� în strâns� colaborare cu statele membre în acest domeniu pentru a valorifica poten�ialul pie�ei unice �i pentru a asigura condi�iile favorabile pentru înflorirea industriilor culturale �i creative.

Programele finan�ate din bugetul UE vor corecta deficien�ele care

limiteaz� poten�ialul de cre�tere al acestui sector, abordând problema fragment�rii pie�ei, consolidând competitivitatea în sectoarele cultural �i audiovizual �i punând accentul pe m�surile de consolidare a capacit��ilor �i pe sprijinirea circula�iei operelor culturale.

2. Instrumente Comisia propune ca bugetul UE s� sprijine politica în domeniul educa�iei

�i culturii prin intermediul a dou� instrumente principale: Un program pentru educa�ie, formare �i tineret – „Europa educa�iei” Acest program reune�te subprogramele, în prezent separate, ale

programului de înv��are pe tot parcursul vie�ii, aspectele interna�ionale ale înv��mântului superior.

Acest lucru va permite o mai mare eficien��, o orientare strategic� mai puternic� �i exploatarea sinergiilor dintre diferitele aspecte ale programului.

Cu toate c� sunt cele mai eficiente pentru locurile de munc� inovatoare

�i cercetare, instrumentele actuale de mobilitate ale UE nu sunt adaptate pentru

53


masteranzi. Modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor de a te adresa acestei categorii de studen�i este de a utiliza bugetul UE pentru a ob�ine fonduri din partea sectorului privat, în principal din partea b�ncilor na�ionale, pentru a garanta transferabilitatea împrumuturilor �i a burselor de studii.

În contextul eforturilor de combatere a �omajului în rândul tinerilor, se

va da un impuls ac�iunilor finan�ate în prezent prin programul Leonardo, iar Comisia va coopera cu BEI pentru a furniza garan�ii la împrumuturi studen�ilor la masterat care doresc s� urmeze programul de master în alt stat membru.

Noul program se concentreaz� pe: - oferirea de oportunit��i de înv��are transna�ional� clar direc�ionate; - corelarea competen�elor cu cererea de pe pia�a muncii în vederea

stimul�rii capacit��ii de inser�ie profesional�, spiritului antreprenorial �i particip�rii tinerilor;

- voluntariat, precum �i pe înv��area non-formal� �i informal�; - sprijinirea reformelor pe scar� larg� �i modernizarea sistemelor de

educa�ie �i formare în Europa �i în afara grani�elor sale. Concret, programul va cuprinde trei linii principale de ac�iune:

(1) mobilitatea transna�ional� în scop educa�ional – ar putea fi sprijinit� mobilitatea a 800 000 de cet��eni UE, în special studen�i, în fiecare an.

(2) vor fi sprijinite activit��ile de cooperare între institu�iile de înv��mânt �i pia�a muncii pentru a promova modernizarea educa�iei, inovarea �i spiritul antreprenorial.

(3) va fi acordat sprijin politic pentru a strânge dovezi privind eficacitatea

investi�iilor în educa�ie �i pentru a ajuta statele membre s� pun� în aplicare politici eficace.

Programul Europa educa�iei integreaz� în cadrul aceluia�i instrument

programele interna�ionale existente, cum ar fi Erasmus Mundus, Tempus, Alfa �i Edulink, precum �i programele de cooperare cu ��rile industrializate, �i va concilia diferitele obiective (atractivitatea spa�iului european al înv��mântului superior, excelen�a, solidaritatea �i echitatea).

Aceast� abordare pune cap�t actualei fragment�ri a instrumentelor UE de

sprijinire a cooper�rii interna�ionale în domeniul înv��mântului superior, care îngreuneaz� accesul studen�ilor �i universit��ilor la informa�ii privind oportunit��ile europene în domeniul înv��mântului superior �i nu favorizeaz� vizibilitatea înv��mântului superior din UE pe scena mondial�.

54


Sport În cadrul programului „Europa educa�iei”, subprogramul „Sport” propus

se va concentra pe: • abordarea amenin��rilor transna�ionale care sunt o problem� specific�

în sport, cum ar fi dopajul, violen�a, rasismul �i intoleran�a, sau a aspectelor legate de integritatea competi�iilor �i a sportivilor;

• dezvoltarea cooper�rii europene în domeniul sportului, de exemplu, prin orient�ri referitoare la carierele duble ale atle�ilor sau prin indicatori de bun� guvernan�� în cadrul organiza�iilor sportive;

• sprijinirea organiza�iilor sportive pentru încep�tori, care pot juca un rol în abordarea provoc�rilor socioeconomice mai ample, cum ar fi incluziunea social�.

Acest program va aduce valoarea ad�ugat� a UE în problemele

determinate de natura specific� a sporturilor, mobilizând finan�area din sectorul privat de la actorii din domeniul sportului �i sus�inând organiza�iile de la baza piramidei sportive – �i nu profesioni�tii de top.

Un program pentru cultur� �i industria audiovizual� - „Europa

creativ�” Acest program înglobeaz� programele existente Cultur�, MEDIA �i

MEDIA Mundus astfel încât sprijinul acordat s� se concentreze asupra îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020 �i astfel încât s� contribuie la desc�tu�area poten�ialului de creare de locuri de munc� din sectoarele cultural �i creativ. Programul completeaz� alte programe ale UE, adresându-se în mod specific nevoilor sectoarelor cultural �i creativ astfel încât acestea s� poat� opera în afara frontierelor na�ionale �i se va stabili o leg�tur� strâns� cu promovarea diversit��ii culturale �i lingvistice. Sunt avute în vedere specificit��ile fiec�rui sector, inclusiv printr-o alocare bugetar� destinat� în mod specific acestor sectoare, �i o a treia component� va oferi sprijin orizontal industriei culturale �i creative prin utilizarea unor instrumente financiare inovatoare.

3. Punere în aplicare Punerea în aplicare a noilor programe este simplificat� considerabil. Noul program Europa educa�iei duce la o simplificare semnificativ� a

ac�iunilor �i normelor prin eliminarea subprogramelor, reducerea num�rului total de activit��i �i utilizarea extins� a sumelor forfetare.

Programul Europa creativ� va fi gestionat centralizat prin Agen�ia

Executiv� pentru Educa�ie, Audiovizual �i Cultur� (EACEA), a�a cum se

55


întâmpl� în prezent în cazul programelor Cultur� � i MEDIA. Un num�r mic de ac�iuni va fi gestionat direct de c�tre Comisie (de exemplu, capitalele europene ale culturii, premiile culturale ale UE, ac�iunile comune cu institu�iile interna�ionale).

Componentele Cultur� �i MEDIA ale programului Europa creativ� vor fi completate printr-un instrument financiar inovator, gestionat de grupul BEI, în vederea finan��rii datoriilor �i capitalurilor proprii pentru industriile culturale �i creative. Astfel va fi îndep�rtat unul dintre principalele obstacole în calea dezvolt�rii de con�inut cultural �i creativ – accesul la finan�are - �i vor fi sprijinite industriile culturale �i creative care nu sunt sus�inute prin alte programe ale UE.

4. Alocarea bugetar� propus� pentru perioada 2014-2020

Toate cifrele sunt exprimate în pre�urile constante din 2011

1. Obiective de politic�

Uniunea European� se confrunt� cu provoc�ri considerabile în domeniul ocup�rii for�ei de munc� �i în cel social. Aproape 23 de milioane de persoane sunt în prezent �omere �i peste 113 de milioane de persoane sunt estimate a fi expuse riscului de s�r�cie sau excluziune7. Aspectele sociale �i de ocupare a for�ei de munc� constituie o preocupare major � pentru cet��enii europeni �i un domeniu în care se a�teapt� o implicare mai mare din partea Uniunii. În ciuda unei îmbun�t��iri recente a situa�iei economice, perspectivele de ocupare a for�ei de munc� r�mân amestecate pe termen mediu, printre altele, din cauza

7 Raportul Eurostat privind �omajul din 10 mai 2011 �i datele furnizate de Eurostat privind indicatorii Europa 2020, 20 mai 2011

Bugetul total propus pentru perioada 2014-2020 din care:16,8 miliarde €

Europa educa�iei 15,2 miliarde €

Europa creativ� 1,6 miliarde €

� Fi�a nr. 3: Ocuparea for�ei de munc� �i afacerisociale

56


disparit��ilor dintre statele membre �i a presiunilor care se preconizeaz� c� vor fi exercitate de c�tre economia global� asupra restructur�rii economice.

�omajul �i ratele constant ridicate ale s�r�ciei au f�cut �i fac necesar� o

ac�iune cuprinz�toare. Politicile care au fost deja instituite trebuie actualizate �i consolidate în lumina provoc�rilor presante cu care se confrunt� Uniunea: sc�derea nivelului de calificare, rezultatele nesatisf�c�toare ale politicilor active pe pia�a for�ei de munc� �i ale sistemelor de educa�ie, excluziunea social� a grupurilor marginalizate �i nivelul redus de mobilitate a lucr�torilor. Multe dintre aceste provoc�ri au fost amplificate de criza financiar� �i economic�, de tendin�ele demografice �i de migra�ie, precum � i de ritmul rapid al schimb�rilor tehnologice.

Principala responsabilitate pentru modernizarea sistemelor pie�ei muncii

�i politicii sociale apar�ine statelor membre. UE aduce un plus de valoare eforturilor depuse de statele membre, ac�ionând ca un catalizator care promoveaz� �i faciliteaz� reforma, oferind finan�are, în special prin Fondul social european, �i conferind noi puteri de ac�iune partenerilor sociali, organiza�iilor societ��ii civile �i altor p�r�i interesate care joac� un rol esen�ial în punerea în aplicare a reformelor.

2. Instrumente Printr-o ac�iune comun� în domeniile educa�iei �i form�rii profesionale,

ocup�rii for�ei de munc� �i incluziunii, a fost instituit� o ini�iativ� european� de ocupare a for�ei de munc� �i de incluziune social�. Finan�area în acest domeniu va fi asigurat� în principal prin intermediul a trei instrumente principale. Acestea sunt pe deplin aliniate la obiectivele Strategiei Europa 2020 � i acordarea lor va fi îmbun�t��it� printr-o mai bun� complementaritate cu alte instrumente �i prin simplificarea procedurilor relevante.

Fondul social european Fondul social european (FSE) va oferi finan�are pentru ac�iuni

structurale în favoarea coeziunii economice, sociale �i teritoriale. Finan�area se va concentra asupra priorit��ilor-cheie ale Strategiei Europa 2020, în special prin patru „ferestre de investi�ii”:

– promovarea ocup�rii for�ei de munc�; – investi�ii în competen�e, educa�ie �i înv��area pe tot parcursul vie�ii; – incluziunea social� �i combaterea s�r�ciei; – consolidarea capacit��ii institu�ionale �i a eficien�ei administr�rii

publice.

57


În cadrul acestor ferestre, FSE va contribui �i la alte obiective de politic�, cum ar fi facilitarea tranzi�iei c�tre o economie cu emisii sc�zute de dioxid de carbon �i care utilizeaz� în mod eficient resursele, promovarea cercet�rii �i inov�rii, mai ales în domeniul social, consolidarea egalit��ii de �anse între femei �i b�rba�i �i combaterea discrimin�rii. CFM regrupeaz� ac�iunile, în special cele în favoarea incluziunii sociale, prin transferarea c�tre FSE a schemei de ajutor alimentar pentru persoanele cele mai defavorizate.

Pentru perioada de dup� 2013, FSE este reglementat de cadrul strategic

comun (CSC) pentru fondurile structurale8. Programarea finan��rii se va face în cadrul contractelor de parteneriat care sunt negociate cu statele membre. Obiectivele stabilite vor fi corelate cu programele na�ionale de reform� �i vor reflecta obiectivele convenite în deciziile privind investi�iile.

Pentru a consolida orientarea c�tre rezultate, a fost instituit un mecanism

de condi�ionalitate, bazat pe un set amplu de cerin�e definit ex-ante, în vederea maximiz�rii impactului bugetului UE �i pentru a declan�a �i a sprijini reformele necesare în statele membre.

Pentru ca FSE s� contribuie în mod real la îndeplinirea obiectivelor

Strategiei Europa 2020, este necesar� o mas� critic� de finan�are atât la nivelul UE, cât � i la nivelul programelor opera�ionale. Cota minim� necesar� de investi�ii în favoarea politicii de coeziune alocat� FSE este adaptat� diferitelor categorii de regiuni, reflectând intensit��ile diferite ale ajutorului pe care îl primesc acestea �i provoc�rile cu care se confrunt�: acest lucru se realizeaz� stabilind cote minime pentru FSE din fondurile structurale pentru fiecare categorie de regiuni (25% pentru regiunile de convergen��, 40% pentru regiunile de tranzi�ie, 52% pentru regiunile de competitivitate, pornind de la ipoteza c� Fondul de coeziune va continua s� reprezinte o treime din bugetul alocat politicii de coeziune în statele membre eligibile �i excluzând cooperarea teritorial�). Aplicarea acestor cote duce la o cot� minim� total� pentru FSE de 25% din bugetul alocat politicii de coeziune.

Un program integrat pentru ocuparea for�ei de munc�, politici sociale �i

incluziune Programul integrat pentru ocuparea for�ei de munc�, politici sociale

�i incluziune va contribui la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 �i a obiectivelor sale principale care se sus�in reciproc, prin sprijinirea ac�iunilor care vizeaz� promovarea unui nivel ridicat al ocup�rii for�ei de munc� �i a unei

8 CSC va reglementa Fondul social european, Fondul european de dezvoltare regional�, Fondul de

coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural� �i Fondul european pentru pescuit �i afaceri maritime.

58


protec�ii sociale adecvate, combaterea excluziunii sociale �i a s�r�ciei �i îmbun�t��irea condi�iilor de munc�. Programul cuprinde urm�toarele elemente:

s platform� paneuropean� pentru procesele de înv��are reciproc� pentru a consolida baza de date concrete pe care se fundamenteaz� elaborarea �i punerea în aplicare a reformelor �i care s� promoveze implicarea p�r�ilor interesate în procesul de elaborare a politicilor, pentru a spori gradul de asumare a obiectivelor UE în materie de ocupare a for�ei de munc�, politici sociale �i incluziune, pe baza experien�ei reu�ite avute cu programul Progress;

s promovarea inov�rii sociale bazate pe date concrete pentru a stimula eforturile statelor membre de a moderniza sistemele na�ionale de politic� social� �i de ocupare a for�ei de munc� prin utilizarea unor metode dovedite de elaborare, punere în aplicare �i evaluare a inova�iilor �i printr-o difuzare mai eficace a informa�iilor;

s promovarea mobilit��ii for�ei de munc� în interiorul UE �i îmbun�t��irea accesului la oportunit��i de angajare, în special pentru tineri, pe baza activit��ilor re�elei EURES;

s sus�inerea spiritului antreprenorial �i a activit��ilor independente ca mijloc de creare de locuri de munc� �i de combatere a excluziunii sociale prin cre�terea disponibilit��ii �i accesibilit��ii microfinan��rii pentru categoriile vulnerabile de cet��eni, pentru microîntreprinderi �i pentru economia sociala, pe baza facilit��ii de microfinan�are Progress.

Fondul european de ajustare la globalizare Va fi acordat un ajutor specific lucr�torilor disponibiliza�i ca urmare

a schimb�rilor structurale majore, prin intermediul Fondului european de ajustare la globalizare (FEG).

Prin FEG, UE va continua s� sprijine statele membre în furnizarea de

asisten�� adaptat� lucr�torilor disponibiliza�i ca urmare a unor schimb� ri structurale majore declan�ate de globalizarea tot mai mare a modelelor de produc�ie �i de comercializare. În plus, FEG va interveni în cazul disponibiliz�rilor masive rezultate ca urmare a unei perturb�ri grave a economiei locale, regionale sau na�ionale, cauzat� de o criz� brusc� �i nea�teptat�. FEG va avea drept obiectiv atingerea unei rate a lucr�torilor care,

cu ajutorul asisten�ei acordate, reu�esc s � î�i g�seasc� un nou loc de munc� stabil dup� 12 luni de la disponibilizare9, egal� cu 50 %.

9 Experien�a de pân� în prezent sugereaz� c� rata de reinser�ie profesional� este de aproximativ 40%

dup� 12 luni, iar efectele pozitive ale instrumentului se pot observa pe o perioad� mai lung� de timp.

59


CFM include extinderea domeniului de interven�ie a FEG pentru a oferi, în anumite cazuri, compensa�ii pentru consecin�ele globaliz�rii asupra anumitor sectoare agricole.

Linii bugetare autonome Pe lâng� aceste instrumente �i în temeiul competen�elor care îi sunt

conferite prin tratat, Comisia va continua s� execute linii bugetare autonome10, în vederea:

s facilit�rii dialogului social european, care este un element esen�ial al modelului social european;

s analiz�rii �i evalu�rii principalelor tendin�e din legisla�ia na�ional� referitoare la libera circula�ie a persoanelor �i în vederea promov�rii coordon�rii sistemelor na�ionale de securitate social�;

s analiz�rii situa�iei sociale �i a impactului schimb�rilor demografice. 3. Punere în aplicare Reducerea num�rului de instrumente financiare �i linii bugetare �i

simplificarea sistemelor �i metodelor de gestionare �i executare permit o mai bun� integrare între instrumente �i favorizeaz� o simplificare considerabil�, în special pentru beneficiari.

Fondul social european Executarea FSE se va concentra pe combinarea unei abord�ri mai ferme

bazate pe rezultate, prin înglobarea FSE în cadrul strategic comun pentru toate instrumentele de gestiune partajat� �i prin contractele de parteneriat negociate cu statele membre.

Noul CFM face posibil� ca executarea s� fie, de asemenea, simplificat�,

prin apelarea într-o mai mare m�sur� la op�iuni simplificate de cost, în special pentru proiectele mici, reducându-se astfel sarcina administrativ� asupra statelor membre � i asupra regiunilor �i facilitându-se accesul la fonduri pentru ini�iativele locale. Corelarea mai strâns� a pl��ilor cu realizarea obiectivelor predefinite în contractele de parteneriat este, de asemenea, posibil� pe baza planurilor de ac�iune comun�.

În sfâr�it, sunt introduse mecanisme de stimulare bazate pe rezultate pentru a recompensa programele �i m�surile de succes �i pentru a stimula schimb�rile în cazul celor care au rezultate sub a�tept�ri.

10 Astfel cum se prevede în Regulamentul financiar, aceste ac�iuni nu necesit� un anumit act de baz�

pentru punerea în aplicare. Creditele financiare sunt alocate de autoritatea bugetar� pe o baz� anual�.

60


Un program integrat (gestiune direct�) pentru ocuparea for�ei de munc�, politica social� �i incluziune

Noul program integrat pentru ocuparea for�ei de munc� �i incluziune social� va fi gestionat direct de c�tre Comisie. Principalele proceduri includ proceduri de ofertare, cereri de propuneri �i gestiune în comun – în special pentru executarea facilit��ii de microfinan�are în colaborare cu Fondul European de Investi�ii. Noul program se va concentra pe proiecte mari, cu o valoare ad�ugat� clar� a Uniunii, astfel încât s� se ating� masa critic� �i s� se reduc� sarcina administrativ�. Accesul la programe este permis pe baz� de norme �i proceduri armonizate �i simplificate, în special pentru organiza�iile mici.

În plus, va fi introdus� programarea multianual� pentru a stabili

obiectivele de politic� pe termen lung �i finan�area anual�, garantându-se astfel faptul c� programul este într-adev�r un instrument fondat pe politici. Programul adopt� o abordare a gestiunii bazate pe rezultate �i pe monitorizarea regulat� a progreselor realizate în raport cu indicatori clari.

Sprijin pentru lucr�torii disponibiliza�i Se va realiza prin mobilizare FEG, într-o form� mai simpl� �i adaptat� la

circumstan�ele economice în schimbare.

1. Obiective de politic� Politica Uniunii Europene în domeniul s�n�t��ii �i consumatorilor se

axeaz� pe aspectele de o importan�� major� pentru to�i cet��enii europeni - s�n�tatea �i securitatea lor �i disponibilitatea unei game largi de alimente �i de produse de consum pe o pia�� intern� eficient� �i sigur�. Politicile UE din acest domeniu sunt menite s� responsabilizeze consumatorii europeni, s� protejeze �i s� îmbun�t��easc� s�n�tatea cet��enilor europeni, s� garanteze c� alimentele sunt sigure �i s�n�toase �i s� protejeze s�n�tatea plantelor �i s�n�tatea �i bun�starea animalelor.

Comisia are o responsabilitate deosebit� privind protejarea �i

îmbun�t��irea nivelului de s�n�tate �i situa�iei animalelor din Comunitate, în special pentru animalele de la care se ob�in produse alimentare, facilitându-se în acela�i timp schimburile intracomunitare �i importurile de animale �i produse de origine animal� în conformitate cu standardele de s�n�tate corespunz�toare �i cu obliga�iile interna�ionale. În mod similar, UE supravegheaz�

� Fi�a nr. 4: S�n�tate �i consumatori

61


comercializarea �i utilizarea produselor de protec�ie a plantelor �i stabile�te standarde de monitorizare �i control în materie de reziduuri de pesticide. UE pune în aplicare m�suri preventive pentru a se proteja împotriva introducerii �i r�spândirii pe teritoriul s�u de organisme d�un�toare pentru plante sau produse vegetale. De asemenea, asigur� condi�ii de calitate pentru vânzarea de semin�e �i material s�ditor în cadrul UE. Aceast� sarcin� este realizat� mai eficient �i cu mai pu�ine costuri prin intermediul bugetului UE decât prin 27 de bugete na�ionale.

Promovarea s�n�t��ii umane este parte integrant� din obiectivele de

cre�tere inteligent� �i favorabil� incluziunii ale Strategiei Europa 2020. Men�inerea unei popula�ii s�n�toase �i active mai mult timp are un impact pozitiv asupra productivit��ii �i competitivit��ii. Inovarea în domeniul s�n�t��ii contribuie la eforturile de a face fa�� provoc�rii reprezentate de dezvoltarea durabil� în acest sector, în contextul schimb�rilor demografice.

În mod similar, politica în domeniul consumatorilor contribuie în mod

semnificativ la eficien�a economiei europene prin oferirea posibilit��ii ca cet��enii s� joace un rol deplin în cadrul pie�ei unice �i prin consolidarea încrederii �i capacit��ii lor de a achizi�iona bunuri �i servicii transfrontaliere, în special online. Întrucât cheltuielile de consum reprezint� 56% din PIB-ul UE, o politic� eficient� de protec�ie a consumatorilor poate s� contribuie în mod activ la obiectivele Strategiei Europa 2020.

Programele finan�ate în cadrul politicii UE în domeniul s�n�t��ii �i

consumatorilor contribuie la asigurarea bun�st�rii cet��enilor europeni. Valoarea ad�ugat� a programelor UE în domeniul s�n�t��ii �i consumatorilor rezid� în capacitatea acestora de a remedia probleme care nu au putut fi rezolvate în mod eficient de c�tre statele membre, ac�ionând singure. De exemplu, activit��ile de promovare a achizi�iilor transfrontaliere sau de r�spuns la provoc�rile majore, bolile sau pandemiile care afecteaz� mai multe state membre necesit� o reac�ie coordonat� �i coerent�. De asemenea, bolile animalelor �i ale plantelor nu �in cont de frontierele na�ionale. Asigurarea unui nivel uniform �i înalt de s�n�tate animal� �i de siguran�� alimentar� în toat� UE permite libera circula�ie a animalelor vii �i a produselor de origine animal�, care este esen�ial� pentru buna func�ionare a pie�ei unice, aduce beneficii consumatorilor prin faptul c� pune la dispozi�ie o gam� mai larg� de oferte, asigur� o concuren�� sporit� �i permite produc�torilor de alimente din UE s� beneficieze de economii de scar�.

62


2. Instrumente Comisia propune urm�toarele programe pentru a sprijini realizarea

politicii UE în domeniul s�n�t��ii �i consumatorilor. S�n�tate Programul S�n�tate pentru cre�tere Noul program S�n�tate pentru cre�tere va fi orientat c�tre ac�iuni cu o

valoare ad�ugat� clar� la nivelul UE, în conformitate cu obiectivele �i noile obliga�ii juridice ale Strategiei Europa 2020. Scopul principal este s� se colaboreze cu statele membre pentru a proteja cet��enii de amenin�� rile transfrontaliere la adresa s�n�t��ii, a spori viabilitatea sistemului de servicii de s�n�tate �i a îmbun�t��i s�n�tatea popula�iei, încurajând în acela�i timp inovarea în domeniul s�n�t��ii. De exemplu, programul va sprijini politica din domeniul s�n�t��ii prin dezvoltarea de bune practici �i orient�ri pentru diagnosticarea �i tratarea bolilor rare, sprijinirea re�elelor europene de referin�� privind bolile, dezvoltarea de bune practici �i orient�ri privind screeningul pentru cancer �i elaborarea unei abord�ri comune a UE în materie de evalu�ri ale tehnologiei medicale �i de e-s�n�tate. Ac�iunile de cercetare �i inovare în domeniul s�n�t��ii vor fi sprijinite prin intermediul Cadrului strategic comun pentru cercetare �i inovare

S�n�tatea animal� �i a plantelor �i siguran�a alimentar� Programul pentru s�n�tatea animal� �i a plantelor �i siguran�a alimentar�

se concentreaz� pe eradicarea bolilor animalelor, Fondul pentru urgen�e veterinare �i ac�iunile conexe, precum finan�area laboratoarelor de referin��, a programelor de formare �i a b�ncilor de vaccinuri din UE. Viitorul program va continua aceste activit��i cu un accent puternic orientat spre ob�inerea de rezultate. Programul va finan�a, de asemenea, ac�iuni suplimentare �i foarte necesare pentru a aborda problemele legate de s�n�tatea plantelor, organismele d�un�toare �i boli, care sunt din ce în ce mai predominante în UE.

Consumatori Programul pentru consumatori Programul pentru consumatori va promova responsabilizarea

consumatorilor ca mijloc esen�ial pentru a atinge un nivel înalt de protec�ie pe tot cuprinsul pie�ei unice. Programul se va axa pe ameliorarea fluxului de informa�ii c�tre consumatori �i pe reprezentarea intereselor consumatorilor. Acesta va sprijini aplicarea eficient� a normelor de protec�ie a consumatorilor prin cooperarea dintre autorit��i �i organiza�iile responsabile de punerea în aplicare a acestora, prin informare, educa�ie �i solu�ionarea litigiilor. Noul program se va baza pe rezultatele pozitive ale programului actual, cu o oarecare reorientare pentru a r�spunde noilor priorit��i-cheie.

63

Politicile UE care vizează dezvoltarea durabilă

Uniunea European� �i-a asumat rolul de promotor al dezvolt�rii durabile prin recunoa�terea, transpunerea în legisla�ie �i promovarea acestui concept ca dimensiune transversal� a tuturor politicilor, programelor �i investi�iilor ini�iate.

Conform unei defini�ii larg acceptat�, dezvoltarea durabil� reprezint� un tip de dezvoltare focalizat pe necesitatea de a utiliza în mod ra�ional, eficient resursele astfel încât genera�iile viitoare s� nu fie afectate în ceea ce prive�te propriile nevoie de dezvoltare.

Obiectivul asigur�rii unei abord�ri durabile se reflect� în trei dimensiuni, conform perspectivei europene, dimensiunea economic�, cea social� �i cea de mediu.

În 2001, Comisia European� a promovat o Comunicare privind ”O Europ� durabil� pentru o lume mai bun�: Strategia Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabil�”, document înaintat în cadrul Consiliului European de la Goteborg. În 2005, Comisia European� a revizuit strategia �i a propus o platform� de ac�iune în acest domeniu11.

Principiul esen�ial strategic este necesitatea de a integra aspectele de mediu �i sustenabilitate în toate politicile europene. De asemenea, Uniunea European� a identificat �apte domenii sau zone în care sunt necesare reforme astfel încât s� fie asigurat� o dezvoltare durabil� a întregii Europe:

1. Limitarea schimb�rilor climatice prin conformarea cerin�elorProtocolului de la Kyoto (sunt vizate în special eficien�a energetic�,sursele regenerabile de energie �i transporturile);

2. Limitarea efectelor negative ale transportului �i reducereadisparit��ilor regionale prin separarea leg�turii/intercondi�ion�riicre�terii economice de cre�terea necesit��ii de transport, precum �i

11 Comunic�rile Comisiei nr. 264/2001 �i 658/2005.

VIII. Politicile UE carevizeaz� dezvoltarea

durabil�

64


prin dezvoltarea unor alternative de transport favorabile mediului �i s�n�t��ii;

3. Promovarea modelelor de produc�ie �i consum durabil prin decuplarea cre�terii economice de degradarea mediului, asigurarea unui sistem de achizi�ii publice eco-eficient, stabilirea unor �inte de performan�� ecologice �i sociale pentru produse, extinderea disponibilit��ii �i utiliz�rii tehnologiilor �i inova�iilor favorabile protec�iei mediului, etichetarea adecvat� a produselor �i serviciilor;

4. Managementul sustenabil al resurselor naturale prin evitarea supraexploat�rii, utilizarea eficient� a consumului de resurse, dezvoltarea serviciilor de protec�ie a ecosistemului �i prezervarea biodiversit��ii;

5. Limitarea riscurilor majore asupra s�n�t��ii publice prin asigurarea siguran�ei �i calit��ii alimentelor, reducerea �i eliminarea pân� în 2020 riscurilor de ordin chimic asupra s�n�t��ii �i mediului;

6. Combaterea excluziunii sociale �i s�r�ciei �i reducerea efectelor unei societ��i aflate în proces de îmb�trânire prin adoptarea unor m�suri de asigurare a viabilit��ii sistemelor de pensii �i protec�ie social�, integrarea migran�ilor legali, îmbun�t��irea politicilor familiale �i a celor dedicate protec�iei copiilor, precum �i prin asigurarea egalit��ii între femei �i b�rba�i;

7. Consolidarea m�surilor de combatere a s�r�ciei la nivel mondial, monitorizare a dezvolt�rii durabile la nivel global, inclusiv prin cre�terea asisten�ei furnizate statelor mai slab dezvoltate.

Principalele instrumente utilizate la nivelul Uniunii Europene pentru promovarea dezvolt�rii durabile se refer� la asumarea unor indicatori �i �inte clare de progres, precum �i prin adoptarea unor programe �i furnizarea surselor de finan�are pentru ini�iative favorabile dezvolt�rii durabile.

În cadrul Consiliului European de la Lisabona, în anul 2000, statele membre ale Uniunii Europene au decis asumarea unui program ambi�ios de dezvoltare economic� �i cre�tere economic� bazat� pe cunoa�tere (Strategia Lisabona). Au fost asumate obiective �i �inte concrete, îns� în momentul evalu�rii intermediare (anul 2005) s-a constatat c� progresul a fost neomogen în ceea ce prive�te diferite domenii de politic� �i la nivelul diferitelor state europene.

� Strategia UE 2020

65


Una din concluziile forte ale procesului de evaluare intermediar� a fost c� noul ciclu strategic trebuie s� consolideze mecanismele de asumare, urm�rire �i evaluare ale progreselor tuturor statelor �i Uniunii Europene în ansamblu. Totodat�, s-a constatat necesitatea de a aborda integrat mai multe domenii de politic� necesar a fi convergente pentru a asigura atingerea �intelor asumate �i transformarea Uniunii Europene într-un motor de cre�tere sustenabil�.

Astfel, la finalul primului deceniu al mileniului III, a fost lansat procesul

de stabilire a �intelor �i instrumentelor strategice pentru deceniul urm�tor. Procesul a luat numele de Strategia Europa 2020, fiind fixat astfel termenul temporal în care �intele �i direc�iile de ac�iune s� fie atinse.

Scopul general al Strategiei Europa 2020 îl reprezint� dezvoltarea unei economii competitive bazat� pe un grad ridicat de ocupare a for�ei de munc�.

Cei trei piloni esen�iali ai Strategiei vizeaz� promovarea unei cre�teri

economice: s inteligente - prin asigurarea unor investi�ii eficiente în educa�ie,

cercetare �i inovare; s durabile - prin tranzi�ia c�tre o economie cu emisii sc�zute de carbon

�i o industrie competitiv�; s favorabile incluziunii - prin crearea de locuri de munc� �i reducerea

s�r�ciei).

Pentru a fi stimulat� o abordare ferm� c�tre progres, Comisia European� a propus concentrarea pe un set limitat de obiective cuantificate în �inte stabilite la nivel european dar a c�ror atingere s� fie sus�inut�, în func�ie de punctul de plecare, de c�tre fiecare stat membru al UE pentru stabilirea unor �inte la nivel na�ional. Termenul limit� la care trebuie atinse aceste �inte este 2020.

Astfel, Strategia Europa 2020 con�ine cinci obiective ambi�ioase privind: s ocuparea for�ei de munc�; s energia �i schimb�rile climatice; s cercetarea �i dezvoltarea; s educa�ia; s reducerea s�r�ciei �i a riscului de excluziune social�.

66


Elementele de interdependen�� i sprijin reciproc sunt urm�toarele: s un sistem de educa�ie accesibil �i performant contribuie la cre�terea

nivelului de ocupare �i reducerea riscului de excluziune social� �i s�r�cie; s competitivitatea economic� poate fi atins� numai prin sus�inerea

inov�rii, cercet�rii �i dezvolt�rii �i prin utilizarea eco-eficient� a resurselor; s combaterea schimb�rilor climatice contribuie la crearea de noi locuri

de munc� �i afaceri. Pentru promovarea conceptului de dezvoltare durabil� – au fost lansate

dou� ini�iative majore referitoare la utilizarea eficient� a resurselor �i promovarea unei politici industriale adecvat� globaliz�rii:

s O Europ� eficient� din punctul de vedere al utiliz�rii resurselor s O politic� industrial� pentru era globaliz�rii.

Referitor la asigurarea unei cre�teri favorabile incluziunii prin focalizarea pe ocuparea for�ei de munc� �i combaterea s�r�ciei, ini�iativele majore vizeaz�:

s O agend� pentru noi competen�e �i noi locuri de munc� s O platform� european� pentru combaterea s�r�ciei. 1. Energie �i schimb�ri climatice La nivel mondial, demersurile pentru con�tientizarea statelor cu privire

la pericolul schimb�rilor climatice �i polu�rii, a necesit��ii de a utiliza ra�ional �i sustenabil resursele neregenerabile au fost statuate prin Conven�ia Cadru a Na�iunilor Unite privind Schimb�rile Climatice �i Protocolul de la Kyoto pentru aplicarea acestei conven�ii.

Uniunea European� a dezvoltat un întreg set de reglement�ri legislative

�i strategii cuprinse în politica european� pentru promovarea dezvolt�rii durabile. Cele mai recente dezvolt�ri în acest sens sunt:

• Pachetul legislativ ”Energia �i schimb�rile climatice”; • Documentul cadru pentru orientarea c�tre o economie bazat� pe emisii

sc�zute de carbon în perspectiva 2050”; • Carta alb� privind Adaptarea la Schimb�rile Climatice. Astfel, politica Uniunii Europene privind schimb�rile climatice este

fundamentat� pe un cadru politic complex alc�tuit prin strategii �i programe asumate pe termen lung �i corelate cu angajamentele asumate la nivel mondial.

67


În vederea implement�rii unei abord�ri realiste privind schimb�rile climatice care s� prevad� m�suri concrete pentru prevenirea cre�terii temperaturii cu mai mult de 2°C peste nivelul din epoca preindustrial�, a fost adoptat �i este implementat Programul european privind schimb�rile climatice (ECCP).

Un alt domeniu prioritar îl reprezint� reducerea emisiilor de gaze cu efect

de ser�. Acest obiectiv prioritar este urm�rit prin instituirea unui mecanism de monitorizare pentru a controla în mod regulat emisiile �i absorbþia acestor gaze, a unui set de reguli de pia��, un sistem de comercializare a cotelor de emisii (comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de ser�) �i norme specifice pentru gazele fluorurate cu efect de ser�.

Sectorul energetic este esen�ial pentru promovarea unei dezvolt�ri

durabile a Uniunii Europene. De aceea o mare parte din eforturile de reglementare �i stimulare a utiliz�rii eficiente a resurselor s-a focalizat pe acest sector. De asemenea, o alt� component� a politicii comune energetice se refer� la reducerea/consumul ra�ional al energiei prin m�suri de eficien�� energetic�. Spre exemplu, a fost impus un mecanism de etichetare a produselor consumatoare de energie în func�ie de nivelul de consum. Au fost adoptate programe strategice privind acest obiectiv, dup� cum urmeaz�: Eficien�a energetic� c�tre orizontul 2020, Planul de ac�iune pentru eficien�a energetic� (2007-2012), Cartea verde privind eficien�a energetic�, C�tre un Plan european strategic privind tehnologia din domeniul energetic.

O alt� direc�ie prioritar� pentru promovarea obiectivelor de dezvoltare

durabil� este asigurarea energiei regenerabile ca alternativ� real� �i accesibil� ca pre� la sursele clasice de ob�inere a energiei. Unul din sectoarele alternative îl reprezint� biomasa �i biocarburan�ii.

În ceea ce prive�te o alt� surs� de poluare �i, pe cale de consecin��, unul

din factorii care contribuie la schimb�rile climatice – sectorul transporturilor – Uniunea European� pune accent pe reformarea acestui sector pe baze ecologice �i pe modificarea abord�rii de utilizare într-un mod mai echilibart. Spre exemplu, printr-o serie de m�suri fiscale, de gestiune �i de reducere a emisiilor poluante, s-a reu�it reducerea impactului transportului rutier �i aerian asupra mediului. Exemple de modalit��i fiscale pentru controlul emisiilor nocive sunt: eurovigneta (taxa aplicabila vehiculelor grele de marf�), sistemul de impozitare a automobilelor.

O alt� m�sur� pentru reducerea impactului activit��ilor economice asupra

mediului o reprezint� responsabilizarea întreprinderilor pe principiul

68


”poluatorul pl�te�te”. Astfel, întreprinderile sunt obligate s� investeasc� în m�suri �i tehnologii de protec�ie a mediului, s� devin� competitive �i s� asigure un management performant al aspectelor de mediu în desf��urarea activit��ilor economice.

În conformitate cu Programul Na�ional de Reforme 2011 – 2013,

problematica dezvolt�rii durabil� abordat� prin impactul schimb�rilor climatice reprezint� o prioritate esen�ial� a Guvernului României pentru îmbun�t��irea calit��ii vie�ii �i mediului, inclusiv prin reducerea decalajului fa�� de statele dezvoltate ale Uniunii Europene.

Din perspectiva politicilor guvernamentale, aceast� prioritate este

urm�rit� prin reducerea riscului dezastrelor naturale �i cre�terea nivelului de siguran�� public�, men�inerea �i promovarea biodiversit��ii �i a patrimoniului natural �i asigurarea func�ion�rii economiei pe baze eficiente �i pe utilizarea ra�ional� a resurselor.

Scopul asumat de România, în acord cu angajamentele adoptate la nivel

european �i mondial, se refer� la asigurarea tranzi�iei c�tre o economie bazat� pe emisii reduse de carbon �i implementarea principiilor de dezvoltare durabil�, printr-o abordare transversal�, în toate politicile sectoriale.

Politica de coeziune se bazeaz� pe principiul solidarit��ii europene în vederea asigur�rii progresului economic �i social, inclusiv prin reducerea decalajelor de dezvoltare între statele membre �i între diferite regiuni.

Promovarea coeziunii teritoriale �i sociale este asigurat� prin politica regional� al c�rei obiective vizeaz�:

• Sprijinirea fiec�rei regiuni s� î�i ating� poten�ialul maxim; • Cre�terea gradului de competitivitate �i de ocupare a for�ei de munc�

la nivel regional; • Ridicarea standardelor de via�� din ��rile care au aderat la UE începând

cu anul 2004 la nivelul mediu înregistrat la nivel european. Politica regional� vizeaz� printr-un set de m�suri concentrate reducerea

decalajelor înregistrate între diverse regiuni. Decalajele sunt cauzate în principal de situarea geografic� (regiuni periferice, regiuni cu un nivel slab de conectare la c�ile principale de transport) �i schimb�rile socio-economice (spre

� Politica de coeziune a Uniunii Europene

69


exemplu, efectele tranzi�iei de la economiile centralizate la cele de pia�� asupra ��rilor din centrul �i estul Europei).

Regiunile slab dezvoltate sunt caracterizate deseori de un nivel crescut

de �omaj �i excluziune social�, sisteme slabe de înv��mânt �i formare, infrastructur� nedezvoltat� de transport �i social�.

Politica de coeziune promovat� de Uniunea European� este permanent conectat� la principalele orient�ri strategice europene �i sunt adaptate la nivel na�ional prin programe opera�ionale complementare acestor obiective.

Spre exemplu, în contextul adopt�rii Strategiei Lisabona (2000) �i a

Strategiei Europa 2020 (2010), fondurile de coeziune social� sprijin� dezvoltarea economic� �i ocuparea for�ei de munc�.

Tabel. Sursele de finan�are ale politicii regionale �i de coeziune

Nr. Fond Obiective investi�ionale

1. Fondul European de Dezvoltare Regional� (FEDR)

Infrastructur� general�, inova�ie �i investi�ii

2. Fondul Social European (FSE) Educa�ie �i formare profesional�, ocuparea for�ei de munc�, incluziunea social�

3. Fondul de Coeziune12 Protec�ia mediului, infrastructura de transport �i dezvoltarea surselor regenerabile de energie

România beneficiaz� de politica de coeziune a Uniunii Europene

începând cu anul 2007, anul ader�rii la Uniunea European�. În vederea acces�rii acestor fonduri, au fost organizate autorit��i de management �i elaborate Planul Na�ional de Dezvoltare, Cadrul Na�ional Strategic de Referin�� i Programele Opera�ionale relevante precum:

- Programul Opera�ional Regional; - Programul Opera�ional Sectorial Transport; - Programul Opera�ional Sectorial Cre�terea Competitivit��ii

Economice; - Programul Opera�ional Sectorial Mediu; - Programul Opera�ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane; - Programul Opera�ional Dezvoltarea Capacit��ii Administrative.

12 De Fondul de Coeziune beneficiaz� numai 15 ��ri al c�ror standard de trai se situeaz� sub 90%

din media înregistrat� la nivelul UE (inclusiv România).

70

Egalitatea de şanse

Egalitatea între femei �i b�rba�i este un drept fundamental, o valoare comun� a UE, �i o condi�ie necesar� pentru realizarea obiectivelor UE de cre�tere economic�, ocuparea for�ei de munc� �i a coeziunii sociale. Cu toate c� inegalit��ile înc� exist�, în prezent UE a f�cut progrese semnificative în ultimele decenii în realizarea egalit��ii între femei �i b�rba�i. Aceasta este – în principal – datorit� legisla�iei de tratament egal, integrarea dimensiunii egalit��ii de gen �i m�surile specifice pentru avansarea femeilor; Aceste aspecte vizeaz� accesul la ocuparea for�ei de munc�, egalitatea salarial�, protec�ia maternit��ii, concediul parental, de asigur�ri sociale �i profesionale, securitatea social�, sarcina probei în cazurile de discriminare �i de auto-ocupare a for�ei de munc�.

Legisla�ia româneasc� garanteaz� drepturile egale ale cet��enilor de a participa activ la via�a economic� �i social�, de a se preg�ti �i forma într-o anumit� profesie, de a se angaja �i de a beneficia de protective social� în anumite situa�ii. Conform Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de �anse �i de tratament între femei �i b�rba�i se în�elege accesul nediscriminatoriu la:

a) alegerea ori exercitarea liber� a unei profesii sau activit��i;b) angajare în toate posturile sau locurile de munc� vacante �i la toate

nivelurile ierarhiei profesionale;c) venituri egale pentru munc� de valoare egal�;d) informare �i consiliere profesional�, programe de ini�iere, calificare,

perfec�ionare, specializare �i recalificare profesional�, inclusivucenicia;

e) promovare la orice nivel ierarhic �i profesional;f) condi�ii de încadrare în munc� �i de munc� ce respect� normele de

s�n�tate �i securitate în munc�, conform prevederilor legisla�iei învigoare, inclusiv condi�iile de concediere;

IX. Egalitateade anse

71


g) beneficii, altele decât cele de natur� salarial�, precum �i la sistemele publice �i private de securitate social�;

h) organiza�ii patronale, sindicale �i organisme profesionale, precum �i la beneficiile acordate de acestea;

i) presta�ii �i servicii sociale, acordate în conformitate cu legisla�ia în vigoare.

Conform art. 10, maternitatea nu poate constitui un motiv de

discriminare. Orice tratament mai pu�in favorabil aplicat unei femei legat de sarcin� sau de concediul de maternitate constituie discriminare.

Orice tratament mai pu�in favorabil aplicat unei femei sau unui b�rbat,

privind concediul pentru cre�terea copiilor sau concediul paternal, constituie discriminare. Este interzis s� i se solicite unei candidate, în vederea angaj�rii, s� prezinte un test de graviditate �i/sau s� semneze un angajament c� nu va r�mâne îns�rcinat� sau c� nu va na�te pe durata de valabilitate a contractului individual de munc�.

Totodat�, conform art. 11 din actul normativ invocat mai sus, constituie

discriminare bazat� pe criteriul de sex orice comportament nedorit, definit drept hartuire sau hartuire sexuala, avand ca scop sau ca efect:

a) de a crea la locul de munc� o atmosfera de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectat�;

b) de a influenta negativ situatia persoanei angajate in ceea ce priveste promovarea profesionala, remuneratia sau veniturile de orice natura ori accesul la formarea si perfectionarea profesional�, în cazul refuzului acestuia de a accepta un comportament nedorit, ce �ine de via�a sexual�.

Conform art. 14 Este interzis� orice form� de discriminare bazat� pe

criteriul de sex în ceea ce prive�te accesul femeilor �i b�rba�ilor la toate nivelurile de instruire �i de formare profesional�, inclusiv ucenicia la locul de munc�, la perfec�ionare �i, în general, la educa�ia continu�.

La nivel na�ional, Ministerul Muncii, Familiei, Protec�iei Sociale �i

Persoanelor Vârstnice elaboreaz� politicile �i planurile na�ionale de ac�iune ale Guvernului în domeniul egalit��ii de �anse între femei �i b�rba�i �i coordoneaz� aplicarea acestora. Astfel, Ministerul Muncii, Familiei, Protec�iei Sociale �i Persoanelor Vârstnice, prin structura de specialitate, respectiv Direc�ia egalitate de �anse între femei �i b�rba�i, are în domeniul egalit��ii de �anse �i de tratament între femei �i b�rba�i urm�toarele atribu�ii:

72


a) prime�te reclama�ii/plângeri privind înc�lcarea dispozi�iilor normative referitoare la principiul egalit��ii de �anse �i de tratament între femei �i b�rba�i �i al nediscrimin�rii dup� criteriul de sex, de la persoane fizice, persoane juridice, institu�ii publice �i private, �i le transmite institu�iilor competente în vederea solu�ion�rii �i aplic�rii sanc�iunii �i asigur� consilierea victimelor în condi�iile legii;

b) elaboreaz� rapoarte, studii, analize �i prognoze privind aplicarea principiului egalit��ii de �anse �i de tratament între femei �i b�rba�i în toate domeniile de activitate;

c) asigur� schimbul de informa�ii cu organismele europene din domeniul egalit��ii de �anse între b�rba�i �i femei.

În cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protec�iei Sociale �i Persoanelor

Vârstnice a fost înfiin�at� Comisia na�ional� în domeniul egalit��ii de �anse între femei �i b�rba�i.

73

Bibliografie

1. REGULAMENTUL (UE, EURATOM) NR. 1311/2013 ALCONSILIULUI din 2 decembrie 2013 de stabilire a cadrului financiarmultianual pentru perioada 2014 – 2020 Publicat in Jurnalul Oficial al UEpe 20.12.2013

2. REGULAMENTUL (UE) NR. 1299/2013 AL PARLAMENTULUIEUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privinddispozitii specifice pentru sprijinul din partea Fondului european dedezvoltare regionala pentru obiectivul de cooperare teritoriala europeana-Publicat in Jurnalul Oficial al UE pe 20.12.2013

3. REGULAMENTUL (UE) NR. 1300/2013 AL PARLAMENTULUIEUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fondulde coeziune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1084/2006- Publicatin Jurnalul Oficial al UE pe 20.12.2013

4. REGULAMENTUL (UE) NR. 1301/2013 AL PARLAMENTULUIEUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fonduleuropean de dezvoltare regionala si dispozitiile specifice aplicabileobiectivului referitor la investitiile pentru crestere economica si locuri demunca si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006-Publicat inJurnalul Oficial al UE pe 20.12.2013

5. REGULAMENTUL (UE) NR. 1303/2013 AL PARLAMENTULUIEUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 de stabilire aunor dispozitii comune privind Fondul european de dezvoltare regionala,Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricolpentru dezvoltare rurala si Fondul european pentru pescuit si afacerimaritime, precum si de stabilire a unor dispozitii generale privind Fondul

X.Bibliografie

74

Bibliografie

european de dezvoltare regionala, Fondul social european, Fondul de coeziune si Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului - Publicat in Jurnalul Oficial al UE pe 20.12.2013

6. REGULAMENTUL (UE) NR. 1304/2013 AL PARLAMENTULUI

EUROPEAN SI AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fondul social european si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului - Publicat in Jurnalul Oficial al UE pe 20.12.2013

s Compara�ie între regulamentele Fondurilor Structurale pentru perioada 2014-2020 �i cele aferente perioadei 2007-2013 �i probleme cheie legate de implementare - Autor: Robin Smail, consultant independent, expert EIPA

s Provoc�ri curente �i noi în domeniul managementului pentru statele membre - Autori: Sheila Maxwell, Cymru/Wales

s Managementul financiar al fondurilor structurale în perioada 2007-2013 �i proiec�ia pe perioada 2014-2020- Autor: Michael Hill, DG Regio.

7. Studii şi documente EIPA - Institutul European de Administraţie Publică (European Institute of Public Administration)

Date post:	24-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

implementarea regulamentelor vers1 C537% - Cretere durabil: Resurse naturale 6% - Administraie 48% -...

Documents