Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 87

Potenţialul economic al investiţiilor în domeniul Cercetării - Dezvoltării - Inovării

în Uniunea Europeană

Asistent Universitar Dr. Diana Valentina Dumitrescu

„Artifex” University of Bucharest, Academy of Economic Studies, BucharestDr. Daniel Ioan Dumitrescu

Abstract

Atât la nivel European cât și global, se pune un accent din ce în ce mai mare pe identifi carea acelor sectoare economice care pot aduce creștere

economică, crescând astfel competitivitatea la nivel global. Din acest punct

de vedere, Comisia Europeană a identifi cat la sfarșitul Cadrului Financiar

Multianual 2007 – 2013 un decalaj de competitivitate la nivelul întregii

Uniuni Europene față de alte economii globale cum ar fi Statele Unite ale

Americii. Noul Cadru Financiar Multianual 2014 – 2020 intervine asupra

acestei lipse de competitivitate economică a Uniunii Europene încercând să

identifi ce acele sectoare de creștere inteligentă care ar putea asigura creșterea

economică a Europei. Lucrarea de față și-a dorit să analizeze acele metode de

creștere a Produsului Intern Brut prin intermediul investițiilor in Cercetare –

Dezvoltare – Inovare.

Cuvinte cheie: cercetare, dezvoltare, inovare, europa

Introducere

Domeniul cercetării dezvoltarii și inovării (CDI), ocupă un rol principal în cadrul Strategiei Europa 2020, fi ind determinant pentru realizarea creșterii inteligente și durabile și pentru a face față provocărilor societale. Pe

lângă impactul direct și imediat (realizarea de produse, procese sau servicii, inovatoare și ecologice, publicații științifi ce, brevete), CDI mai are și un

impact economic mai larg tradus prin acapararea unor cote mai mari de piață,

atingerea unei productivități mai mari, creșterea competitivității industriale și

utilizarea mai efi cientă a resurselor.

Analiza politicii CDI în statele membre ale UE se bazează pe o abordare

în două etape. Prima etapă constă în identifi carea, pentru fi ecare stat membru,

pe baza unui set de indicatori de performanță, a principalelor provocări

politice care să ducă la evidențierea blocajelor care împiedică contribuția

deplină a CDI pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

A doua etapă constă în evaluarea caracterului adecvat al răspunsurilor politice

la problemele identifi cate.

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 201788

Literature review

Albort-Morant şi Ribeiro-Soriano (2016) realizează un studiu bibliometric orientat către impactul incubatoarelor de afaceri pe plan internațional. Correa, Andrés şi Borja-Vega (2013) analizează efectul fi nanţării publice ca sprijin pentru politicile de investiţii ale companiilor private, pentru activităţi de cercetare şi dezvoltare. Audretsch (2014) consideră perspectivele conceptului de societate antreprenorială. Volumul editat de Bozeman şi Melkers (2013) este un document de referinţă în domeniul evaluării ex-post a cercetării-dezvoltării. Anghelache, Soare, Marinescu (2014) dezvoltă pe tema corelaţiei dintre populaţie şi piaţa forţei de muncă din România. Capello şi Lenzi (2016) studiază relevanţa şi utilitatea politicilor de cercetare aplicate la nivelul Uniunii Europene în vederea smart growth. Ebner şi Bocek (2015) au dezvoltat un set de practici privind suportul pentru investiţia în cercetare. Scaringella şi Chanaron (2016) studiază modelele inovative Grenoble–GIANT pentru infrastructuri de cercetare. Schut et.al. (2016) dezvoltă pe tema rolului platformelor de inovare. Sung şi Choi (2014) evaluează impactul cheltuielilor de training şi dezvoltare asociate personalului asupra inovării. Von Schomberg (2013) dezvoltă o viziune orientată pe componenta de responsabilitate a cercetării şi inovării.

Metodologia cercetării şi date

Sistemul de Cercetare Inovare Public format din instituții de învățământ superior și a altor autorități și agenții care efectuează cercetarea și inovarea, cum ar fi centrele de cercetare publice și institutele, dețin un rol de bază în producerea cunoștințelor și formarea de specialiști necesari inovării în cadrul companiilor private sau publice. Evaluarea calitativă a acestui sistem de CDI în cadrul UE 28 permite identifi carea statelor sale membre unde această problemă poate fi abordată și rezolvată. Evaluarea calității sistemului public de C&I se poate realiza cu ajutorul mai multor indicatori relevanți cum ar fi „bibliometria”, utilizat pentru a evalua impactul publicațiilor științifi ce în generarea de noi date științifi ce; numărul granturilor / subvențiilor „Consiliului European pentru Cercetare” primite de către cercetătorii unei țări și asimilate premiilor de excelență științifi că; numărul universităților afl ate în clasamentele internaționale . Toţi acești indicatori arată că între Europa de Vest și Europa de Est există o diferență majoră în ceea ce privește calitatea sistemelor publice de C&I. O altă delimitare vizibilă se mai poate evidenția și între țările nordice și cele din sudul Europei. Astfel, Grecia, Portugalia, Spania și Franța, se situează sub media UE și mențin o poziție intermediară între Europa de Est Europa Centrală și de Nord. În concordanță cu ambii indicatori prezentați, Letonia, Bulgaria, Croația și România sunt țările membre ale Uniunii Europene cu cea mai slabă calitate a sistemului public de CDI și cu cea mai slabă bază științifi că.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 89

Pentru aceste țări, consolidarea capacității de CDI impune creșterea investițiilor și coordonarea acestora cu reforme majore pentru a crește efi ciența acestora. Olanda și Danemarca, urmată de Suedia și Regatul Unit, precum și Belgia sunt statele membre UE ce dețin cea mai puternică bază științifi că. Provocarea principală pentru aceste țări constă în a transforma această bază științifi că în inovații de clasă mondială, cu o forță economică crescută care prin comercializare să poată asigura creșterea competitivității internaționale a UE pe scena globală. În Franța și Finlanda nivel științifi c de performanță nu se ridică la nivelul cheltuielilor publice realizate în domeniul cercetării și dezvoltării ceea ce sugerează o problemă legată de efi ciența investițiilor. Conform analizei realizate în perioada 2007 – 2013, unele țări ale UE, cum ar fi Danemarca și Germania au fi nanțat sistemul public de cercetare chiar și după declanșarea crizei economice, menținând un nivel ridicat al cheltuielilor publice pentru cercetare și de dezvoltare, iar alte țări din Europa Centrală și de Est (Estonia și Cehia) prezintă o creștere puternică în intensitatea CDI ca urmare a utilizării, începând cu anul 2007 a fondurilor structurale europene. Pe de altă parte, țări care au alocat surse mult sub media UE 28 pentru CDI și înainte de 2007, au redus în continuare aceste alocări și după 2007. În această situație se afl ă România, Bulgaria, Croația și Ungaria. Slaba fi nanțare a CDI în aceste țări duce la întârzieri ale dezvoltării economiei bazate pe cunoaștere în aceste țări. Cu toate acestea, creșterea fi nanțării CDI luată în mod individual nu este sufi cientă, fi ind necesare reforme naționale ambițioase pentru creșterea efi cienței economice și stimularea investițiilor publice și private în domeniul CDI. Rapoartele naționale realizate de Comisia Europeană au identifi cat o serie de reforme în jurul a trei priorități: calitatea strategiei şi dezvoltarea procesului de elaborare a politicilor; calitatea programelor, a resurselor şi mecanismelor de prioritizare și de fi nanțare; și calitatea cercetării și inovării performante. În unele state membre cum ar fi Croația și România, institute de cercetare se confruntă cu o fragmentare excesivă, ceea ce reprezintă un obstacol important în calea creșterii efi cienței sistemului public de cercetare. Unele state membre au nevoie urgentă de a promova relațiile comerciale și cooperarea științifi că între cercetarea publică și sectorul de afaceri. Figura 3 de mai jos arată pe axa verticală, volumul de cercetare care este realizat în sistemul de cercetare publică şi care este fi nanțat de către întreprinderi (ca procent din PIB). Acești indicatori sunt în special cele relevante ca „cercetarea pe bază de contract” sau investiții directe realizate în proiecte concrete realizate de organizațiile publice de cercetare ce oferă puternice angajamente public-private în CDI. Țările cu un nivel de performanță redus pe indicatorul de cooperare public-privat sunt de cele mai multe ori, de asemenea, cele cu o bază ştiinţifi că

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 201790

de ansamblu de o calitate inferioară. Cu toate acestea, unele state membre cu o bază medie sau chiar excelenţă științifi că în mod clar nu au un nivel de cooperare public-privat la fel de mare cum ar fi de așteptat. Această situaţie include Portugalia, Italia, Luxemburg, Irlanda (statele membre cu o bază medie științifi că de calitate), precum și, de exemplu, Danemarca și Suedia (în ciuda excelenței științifi ce). Rapoartele de țară ale Comisiei Europene identifi că o serie de factori care explică nivelul scăzut de cooperare public-privat, care trebuie să fi e adresate. Astfel, una dintre ele este lipsa armonizării dintre capacitatea de cercetare publică și nevoile economice. De exemplu, în Luxemburg, investițiile din ultimele trei decenii în cercetare nu s-au realizat neapărat în urma unor evaluări globale a activităților economice legate de potențialul acestora de dezvoltare. Strategiile de specializare inteligentă ar trebui să concentreze resursele în cazul în care acestea pot dezvolta activități economice competitive; fi ind important să se încurajeze cooperarea dintre știință și mediul de afaceri, cheltuielile publice și mobilizarea investițiilor private. De asemenea, sistemul de sprijin public trebuie să fi e proiectat astfel încât capacitatea de cercetare publică să poată fi mobilizat pentru a satisface necesitățile industriei și economiei. Acest lucru necesită, în special încurajarea cercetării publice, în special la nivel instituțional (pentru atragerea mediului de afaceri) și la nivelul cercetătorilor (prin recunoașterea experienței din sectorul privat, în cazul în care cariera va continua în sectorul public de cercetare). De asemenea, este importantă integrarea doctoranzilor în industrie și dezvoltarea de scheme de fi nanțare pentru proiecte de cercetare și comercializare public – private. UE este cu mult în urma altor regiuni care conduc din punct de vedere al competitivității economice bazate pe cercetare, dezvoltare și inovare. Prin urmare, este esențial să se accelereze reformele la nivel național pentru înlăturarea barierelor de reglementare și pentru a se asigura un mediu de investiții favorabil care să stimuleze întreprinderile europene să investească în activități de CDI. În timp ce unele state membre au prezentat o creștere puternică a intensităţii investițiilor în CDI pentru a prinde din urmă celelalte state, altele au suferit tendinţe negative în perioada 2007-2013. Aceasta categorie include România, Luxemburg, Cipru, Letonia, Spania, Marea Britanie, Suedia și Finlanda. Creșterea sprijinului acordat IMM-urile cu potențial de creștere rapidă în sectoare inovatoare, poate contribui la accelerarea modifi cărilor structurale și transformarea Uniunii Europene într-o economie concentrată pe cunoștințe și bazate pe inovare. Creșterea economică a UE va depinde în mod critic de IMM-urile cu potențial de creștere rapidă deoarece acestea au potențialul de

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 91

a crea mai multe locuri de muncă (vezi Fig. 1.15 de mai jos). În momentul de față, în Uniunea Europeană, IMM-urile cu potențial de creștere rapidă cresc totuși mai lent decât în SUA sau în țările în alte țări emergente iar și mai puține dintre ele ajung companii de talie mondială1. Punctajul redus al Belgiei se traduce prin defi ciențe în termeni de antreprenoriat și dinamică. Acest blocaj împiedică traducerea punctelor forte ale sistemului său de C & I în performanţă economică. Din păcate,

politicile CDI nu au putut schimba starea de fapt existentă prin care

principalele activități de CDI rămân în continuare în cadrul companiilor multinaționale.

Numărul de angajați din companiile cu creștere rapidă (până la 10%

sau mai mult) ca procent din totalul angajaților:

Figura 1

Date preluate de la Eurostat și interpretate de autor

În plus față de factorii legați de baza științifi că, rapoartele Comisiei Europene identifi că alți factori și aspecte care trebuie abordate pentru susținerea investițiilor în cercetare-dezvoltare și inovare. Acestea sunt de multe ori probleme legate de disponibilitatea, accesibilitatea și efi ciența sprijinului public direct pentru CDI și alte stimulente pentru a realizarea de investiții CDI. Sarcinile administrative legate de sprijinul public pot constitui obstacole importante în special pentru IMM-uri. Din acest motiv, schemele de credit dezvoltate pentru sprijinul investițiilor CDI sau facilitățile oferite companiilor ce investesc în acest domeniu, trebuie bine reglementate astfel

1. Pop (Bandi), R. (2011). European Policies For The Stimulation Of The Development Of Small And Middle Size Entreprises, The Annals of the University of Oradea. Economic Sci-ences, Volume (Year): 1 (2011), Issue (Month): 2 (December), Pages: 774-777

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 201792

încât să fi e luate în considerare nevoile rale ale IMM-urilor șia ale companiilor afl ate în stadiu incipient de dezvoltare1. O altă problemă identifi cată este lipsa competențelor adecvate. Această situație este rezultatul necorelării curiculei academice cu piața muncii. De asemenea, accesul la fi nanțare este un al factor esențial. În general, promovarea unui mediu de afaceri favorabil și a investițiilor în cercetare și dezvoltare și inovare, necesită mobilizarea unui set coerent de politici. În multe state membre, problema-cheie este aceea de a asigura consolidarea guvernanței corporative. Intensitatea de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB refl ectă gradul de cercetare și dezvoltare efectuate într-o țară, atât în sectorul public cât și în cel privat. Strategia Europa 2020 a stabilit un obiectiv de 3% din intensitatea CDI pentru întreaga Uniune Europeană și majoritatea statelor membre au adoptat un obiectiv național de intensitate CDI care trebuie atins până în anul 2020. Statistic, Uniunea Europeană are încă o performanță bună în lume, în domeniul CDI. Cu doar 7% din populația mondială, UE reprezintă 24% din cheltuielile globale pentru cercetare, 32% din publicațiile științifi ce cu impact ridicat, și 32% din cererile de brevet de invenție. UE este destinația a 30% din investițiile directe din lume, procent mai ridicat decât Statele Unite sau Japonia. In ultimul deceniu, UE și-a menținut mult mai bine poziția pe piața mondială decât Statele Unite, cu toate acestea, în ceea ce privește investițiile în cercetare și dezvoltare, UE a făcut progrese insufi ciente în vederea atingerii obiectivului Europa 2020 cu privire la atingerea intensității de CDI în 2020 de 3% din PIB. În anul 2013 de exemplu, intensitatea CDI a UE 28 a fost de 2,01%, ceea ce o situează pe o poziție inferioară față de alte țări din lume. Acest lucru semnifi că faptul că companiile europene au investiti mai puțin în cercetare și dezvoltare comparativ cu alte regiuni ale lumii (UE a alocat 1,28% din PIB; China a alocat 1,51% din PIB, SUA 1,96% din PIB, Japonia 2,6% din PIB).

1. Norden, L., van Kampen, S. (2015). The Dynamics of Trade Credit and Bank Debt in SME Finance: International Evidence, in: Angus Moore & John Simon (ed.) Small Business Condi-tions and Finance, Reserve Bank of Australia, 2015.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 93

Obiectivul național și nivelul de intensitate CDI atins în 2013Figura 2

Date preluate de la Eurostat și interpretate de autor

Figura 2 de mai sus analizează pentru fi ecare stat membru, creșterea reală a intensității CDI atinse în 2013, și creșterea necesară pentru a atinge obiectivul în 2013 - 2020. Intensitatea a crescut în perioada 2007-2013, dar majoritatea statelor membre au nevoie de o creștere mult mai rapidă a intensității CDI pentru a atinge obiectivul vizat pentru anul 2020. Situația este cu atât mai difi cilă pentru România, Luxemburg, Marea Britanie și Finlanda, care ar trebui să inverseze tendința de scădere. În Spania, Suedia și Croația, situația din perioada 2007-2013 poate fi cel mai bine descris ca stagnare. În timp ce Danemarca, Cipru și Germania au atins obiectivele lor, sau vor ajunge în curând nivelul de ambiție al acestor obiective, poate fi pusă la îndoială. Slovenia, Slovacia, Ungaria, Irlanda, Estonia și Belgia într-o anumită măsură, par pe drumul cel bun pentru a atinge obiectivul, dar durabilitatea tendințelor recente ar trebui evaluate cu atenție în fi ecare caz în parte. De exemplu, în Estonia, intensitatea crescută a cercetării și dezvoltării este în mare măsură concentrată în sectorul gazelor de șist, refl ectând mai mult o împrejurare decât o tendință generală pentru susținerea CDI în țară.

Concluzii Succesul dezvoltarii sectorului CDI in Europa este strans legat de urmatoarele doua programe: Orizont 2020 si COSME. Orizont 2020 este programul european de cercetare și inovare pentru perioada de fi nanțare

2014-2020. Acesta reunește într-un cadru unic, coerent și fl exibil toate fi nanțarea cercetării și inovării existente în perioada de fi nanțare 2007-2013 :

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 5 / 201794

Programul-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică, Programul pentru competitivitate și inovare (CIP) și Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT). Orizont 2020 oferă fi nanțare pentru fi ecare etapă a procesului de inovare

de la cercetarea de bază la adoptarea de către piață a produsului. Acesta este

instrumentul fi nanciar de punere în aplicare a unei Uniuni a inovării. Orizont

2020 se compune din trei priorități sau piloni, care sunt implementate prin

program specifi c și o contribuție fi nanciară dedicată: Excelenţă ştiinţifi că ;

Leadership industrial ; Provocări societale. Obiectivele Generale ale Orizont

2020 vizează promovarea excelenței științifi ce și a sistemului european de

cercetare; Creșterea și susținerea competitivității și avansului în sectorul

industrial european; Reducerea decalajului între cercetare și piață.

Noul program pentru competitivitatea întreprinderilor și întreprinderile

mici și mijlocii (Cosme) are ca scop sprijinirea competitivității, creșterea și

durabilitatea întreprinderilor din UE, IMM-urile, în special, și promovarea

spiritului antreprenorial. Pentru a atinge acest obiectiv, programul facilitează

accesul IMM-urilor la fi nanțare prin acordarea de garanții de împrumut și

capitalul de risc, facilitează accesul la noi piețe din interiorul și din afara

UE și îmbunătățește condițiile-cadru pentru întreprinderi, de exemplu, prin

reducerea sarcinii administrative asupra IMM-urilor. COSME se bazează pe

rezultatele și lecțiile învățate din Programul pentru inovație și antreprenoriat

(EIP): cum ar fi Enterprise Europe Network. Se asigură continuitatea

cu initiativele și acțiunile luate în conformitate cu EIP și continuă multe

caracteristici de succes ale acestuia, simplifi când managementul acestuia

pentru a-l face mai ușor de accesat pentru antreprenori si IMM-uri. Obiectivul

General al COSME vizează consolidarea competitivității și a durabilității

întreprinderilor din UE, încurajarea culturii antreprenoriale și a promovării,

creării și dezvoltării IMM-urilor. Aceste obiective vor fi îndeplinite prin:

accesul la fi nanțare pentru IMM-uri; accesul la piețe din interiorul Uniunii,

dar şi la nivel global; condiții-cadru pentru întreprinderi; antreprenoriatului

și culturii antreprenoriale.

Bibliografi e

1. Albort-Morant, G., Ribeiro-Soriano, D. (2016). A bibliometric analysis of the

international impact of business incubators, Journal of Business Research, Volume

(Year): 69 (2016), Issue (Month): 5 () Pages: 1775-1779;

2. Anghelache C., Soare D. V., Marinescu R.T. PhD. The Population and Labor

Force Market, 16-17 December 2014, Program of the International Symposium

„Programs for Romania’s Economic Recovery in the Horizon 2020 Perspective”

http://www.revistadestatistica.ro/supliment/index.php/the -population-and-the-

labor-force-market-2 /, Artifex University of Bucharest;

3. Audretsch, D. B. (2014). From the entrepreneurial university to the university for

the entrepreneurial society. The Journal of Technology Transfer, 39(3), 313-321.

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 5 / 2017 95

4. Bozeman, B., & Melkers, J. (Eds.). (2013). Evaluating R&D impacts: Methods and

practice. Springer Science & Business Media. 5. Capello, R., & Lenzi, C. (2016). Relevance and utility of European Union research,

technological development and innovation policies for a smart growth. Environment

and Planning C: Government and Policy, 34(1), 52-72. 6. Correa, P., Andrés, L., & Borja-Vega, C. (2013). The impact of government support

on fi rm R&D investments: a meta-analysis (No. 6532). The World Bank. 7. Ebner, A., Bocek, F. (2015). Best Practices as to How to Support Investing in

Intangible Assets, WWWforEurope in its series WWWforEurope Working Papers series with number 101.

8. Scaringella, L., & Chanaron, J. J. (2016). Grenoble–GIANT Territorial Innovation Models: Are investments in research infrastructures worthwhile?. Technological

Forecasting and Social Change, 112, 92-101. 9. Schut, M., Klerkx, L., Sartas, M., Lamers, D., Mc Campbell, M., Ogbonna,

I., ... & Leeuwis, C. (2016). Innovation platforms: experiences with their institutional embedding in agricultural research for development. Experimental

Agriculture, 52(4), 537-561. 10. Sung, S. Y., & Choi, J. N. (2014). Do organizations spend wisely on employees?

Effects of training and development investments on learning and innovation in organizations. Journal of organizational behavior, 35(3), 393-412.

11. Von Schomberg, R. (2013). A vision of responsible research and innovation. Responsible innovation: Managing the responsible emergence of

science and innovation in society, 51-74. 12. http://eur-lex.europa.eu; 13. https://ec.europa.eu/easme/; 14. https://ec.europa.eu/competition/state_aid/Studies_reports/sme_handbook_

ro.pdf; 15. https://ec.europa.eu/programmes/horizon2020/; 16. http://ec.europa.eu/eurostat/web/structural-business-statistics; 17. http://fonduri.mcsi.ro/?q=system/fi les/Nota+prezentare_mecanism+OUG+9.doc;

18. http://www.gov.ro;

19. http://www.poc.research.ro/programare-2014-2020.