ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA
Cu titlu de manuscris: C.Z.U.: 339.727.22:338(478)(043.2)
MELNICENCO OLESEA
IMPACTUL PROCESELOR ŞI TENDIN ŢELOR PE PIAŢA INTERNA ŢIONAL Ă A INVESTI ŢIILOR ASUPRA SITUA ŢIEI
SOCIO-ECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA
SPECIALITATEA 08.00.10 – FINANȚE; MONEDĂ; CREDIT
Teză de doctor în economie Conducător ştiinţific: Tatiana Iovv, dr., conf.univ. Autorul:
CHI ȘINĂU, 2010
2
© Melnicenco Olesea, 2010
3
CUVÂNT ÎNAINTE
Este neîndoielnic faptul că realizărea mea - teza de doctorat a ajuns sa fie prezentată
publicului larg în varianta finală datorită dorinței de a sintetiza elaborările şi ideile proprii în
domeniul cercetării. Totodată, acestă sarcină ar putea rămâne nefinisată, fără susținerea mai
multor oameni, pe care nu pot să nu îi menționez pe primele pagini ale lucrării.
În primul rând îi mulțumesc conducătorului meu științific conf. univ., dr. Tatiana Iovv
pentru sfaturi, atitudine critică și încurajare. Sunt foarte recunoscătoare și profesorilor din alte
instituții: prof. Magdalena Stuss de la Universitatea Jagiellonă, prof. Cathryn Dewenter de la
Universitatea Washington și prof. Wicher Schreuders de la Universitatea din Rotterdam pentru
sugestii și recomandări.
Le mulțumesc colaboratorilor catedrei Investiții și Pieței de Capital (ASEM) pentru
aprecierea muncii mele și susținere, în special profesorilor Mariana Bunu, Ana Gumovschi,
Angela Filip și șefei catedrei, prof. univ., dr. hab. Rodica Hîncu.
Sunt profund îndatorată decanului facultății Finanțe, prof. univ., dr. hab. Cobzari Ludmila
pentru sprijinul și încredere acordată. Nu în ultimul rând îi adresez mulțumiri șefei catedrei
Contabilitate (ASEM) conf. univ., dr. Lilia Grigoroi pentru susținerea activității mele de
cercetare.
Sunt foarte recunăscătoare pentru îndrumările utile și posibilitatea implementării
rezultatelor cercetării, managerului de țară a Băncii Mondiale D-nei Melanie Marlett,
directorului CDEAP conf. univ., dr. Sergiu Tutunaru și colaboratorilor PAIiIZ (Polonia).
Si, cu siguranță, munca mea a fost plină de entuziasm datorită sprijinului și încurajării din
partea familiei mele și, în special a părinților mei – Natalia și Nicolae, care întotdeauna mi-au
fost și sunt un izvor de încredere în forțele proprii.
Eu apreciez nelimitat atitudinea voastră.
Cu drag,
Melnicenco Olesea
4
CUPRINS ADNOTARE …………………………………………………………...………………………..6
LISTA ABREVIERILOR ………………………………………….…………………………...9
INTRODUCERE ........................................................................................................................10
1. Analiza generală a tendinţelor, elementelor şi instrumentelor pieţei internaţionale a
investiţiilor ....................................................................................................................................14
1.1. Esenţa economică a pieţei internaţionale a investiţiilor în contextul proceselor şi tendinţelor
economice globale ........................................................................................................................14
1.2. Formele de manifestare a capitalul investiţional internaţional în condiţiile dinamizării
activităţii Corporaţiilor Transnaţionale şi a Fondurilor Suverane de Investiţii.............................32
1.3. Concluzii la capitolul 1……………………………………………………………………...44
2. Importan ța evoluţiilor pe piaţa internaţională a investiţiilor pentru situa ţia economică şi
socială din Republica Moldova...................................................................................................46
2.1. Politicile investiționale în condițiile integrării economice regionale și
globale…........................................................................................................................................46
2.2. Impactul proceselor globale investiţionale asupra dezvoltării socio-economice – aspecte
teoretico - practice în Republica Moldova ....................................................................................51
2.3. Concluzii la capitolul 2 ……………………………………………………………………..82
3. Capitalul investiţional internaţional şi situaţia socio-economică din Republica Moldova:
tendinţe şi corelări ......................................................................................................................83
3.1. Evaluarea situaţiei socio-economice în Republic Moldova şi elaborarea indicatorului
sintetic al bunăstării socio-economice ..........................................................................................83
3.2. Modelarea şi estimarea impactului investiţiilor străine directe asupra situației socio-
economice din Republica Moldova ..............................................................................................94
3.3. Perspectivele evoluţiei situaţiei socio-economice din Republica Moldova ca rezultat al
proceselor investiţionale internaţionale contemporane ..... ………………………………....... .100
3.4. Conlcuzii la capitolul 3 ……………………………………………………………………107
CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMAND ĂRI .................................................................108
BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................111
ANEXE …………………………………………………………………………………….…..122
Anexa 1. Certificatul de implementare al rezultatelor obţinute de la agenţia PAIiIZ ......……..123
Anexa 2. Certificatul de implementare a rezultatelor obţinute de la CDEAP, ASEM …… ..... 124
5
Anexa 3. Certificatul de implementare a rezultatelor obţinute de la Oficiul Băncii Mondiale în
Moldova ………………………………………………………………………………………. 125
Anexa 4. Evaluarea impactului globalizării asupra indicatorilor socio-economici, efectuată de A.
Hesmati........................................................................................................................................127
Anexa 5. Numărul TBI semnate în lume în periioada 1980-2007 ………………………….….128
Anexa 6. Valoarea estimată a celor mai mari FSI ……………………………………………..134
Anexa 7. Topul mărfurilor exportate din Moldova comparativ în 1995, 2007 și 2009 …..…....135
Anexa 8. Impactul ISD, împrumuturilor și investițiilor de portofoliu asupra investițiilor interne
pentru 10 țări ale CSI și Albania în 2001-2005 ……………......................................................136
Anexa 9. Dispersia salariilor în dependență de cota comerțului exterior în PIB ……………...137
Anexa 10. Evoluția salariului mediu lunar al unui angajat pe activități economice în Republica
Moldova în perioada 2000-iunie 2009……………………………………………………….....138
Anexa 11. Frecvența crizelor în perioada 1880-1997 (% de probabilitate) ………..……… ...139
Anexa 12. Indicatorul HDI în comparație cu alți indicatori socio-economici pentru Republica
Moldova în anii 2005 și 2006 …………………………………………………………..……...140
Anexa 13. Componența indicatorului GPI, Alberta, Canada …………………………..……...141
Anexa 14. Elementele și metodele de estimare pentru calcularea GPI în Australia …..…… ...142
Anexa 15. Date statistice și rezultatele calculului indicatorului GPIa …………….….……... 143
Anexa 16. Descrierea programului EViews …………………………………………………...144
Anexa 17. Rezultatele testării modelelor econometrice ………………… …………………...145
Anexa 18. Investițiile străine alocate în capitalul social al întreprinderilor din Republica
Moldova, de la momentul înregistrării, pe tipuri de activități …………………………………147
DECLARA ŢIA PRIVIND ASUMAREA R ĂSPUNDERII ……….………………..……. 148
CV autorului ……………………………………………………………..…………...……….149
6
ADNOTARE la teza de doctor în economie cu tema
„Impactul proceselor şi tendinţelor pe piaţa internaţională a investiţiilor asupra situaţiei socio-economice din Republica Moldova”
Autor: Olesea Melnicenco Teza a fost elaborată în anii 2006-2009, la catedra Investiţii şi Pieţe de Capital, ASEM,
Chişinău și este alcătuită din introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, 18
anexe și 280 surse bibliografice. În total lucrarea cuprinde 110 pagini de text de bază cu 37 figuri
și 9 tabele. Rezultatele obţinute sunt publicate în 11 lucrări ştiinţifice și au fost implementate în
activitatea Oficiului Băncii Mondiale în Moldova, Agenției PAIiIZ (Polonia) și CDEAP.
Domeniul de studiu constituie aspectele teoretico-practice ale funcționării pieţei
internaţionale a investiţiilor, procesele și tendințele majore ce au loc actualmente pe piața
aceasta. Scopul tezei constă în determinarea și evaluarea impactului acestor procese asupra
situației socio-economice din Republica Moldova. Obiectivele tezei sunt: analiza rolului ISD în
creșterea economică a țărilor, caracterizarea situației socio-economice în Republica Moldova
prin prisma influenței capitalului străin, estimarea impactului capitalului străin asupra dezvoltării
economico-sociale a țării.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică constă în înglobarea fenomenelor şi conturarea
specificului pieţei internaţionale a investiţiilor şi caracterului relaţiilor care pot influenţa sau
influenţează starea socio-economică a Republicii Moldova, aplicarea indicatorului sintetic (GPI)
pentru evaluarea situaţiei socio-economice din Republica Moldova, elaborarea modelelor
impactului capitalului străin asupra creșterii economice și dezvoltării socio-economice a
Republicii Moldova. O importanță deosebită în lucrarea dată este acordată sistematizării
cercetărilor privind impactul globalizării, integrării şi liberalizării pieţei investiţionale asupra
economiilor, importanţei ISD în dezvoltarea şi creşterea economică, care au o semnificaţie
teoretică deosebită în contextul atingerii scopului preconizat.
Abordarea problemelor pieţei investiţionale globale contemporane are o valoare
aplicativă în scopul adoptării politicilor coerente în domeniul investiţional. Aplicarea
metodologiei acceptate şi testate la nivel internaţional a permis demonstrarea impactului
capitalului străin asupra creşterii economice în Republica Moldova.
Cuvinte-cheie: piaţa internaţională a investiţiilor, globalizare, integrare, regionalizare,
financializare, investiţii străine directe (ISD), fluxuri de capital, situaţia socio-economică, produs
intern brut (PIB), recipient de ISD, indicatorul progresului adevărat (GPI).
7
АННОТАЦИЯ
к диссертации на соискание ученой степени доктора экономических наук на тему
«Влияние процессов и тенденций на международном рынке инвестиций на
социально-экономическую ситуацию в Республике Молдова»
Автор: Олеся Мельниченко
Диссертация была выполнена в 2006-2009 годах на кафедре Инвестиции и Рынки Капитала, МЭА, Кишинев. Работа состоит из введения, трех глав, заключения и рекомендаций, 18 приложений, списка литературы из 280 источников, всего 110 страниц основного текста, 37 рисунков и 9 таблиц. На тему диссертации было опубликовано 11 научных работ, а результаты были приеменены в деятельности офиса Мирового Банка в Молдове, агентствa PAIiIZ (Польша), Центрa Экономического Развития и Внешних Отношений МЭА. Сфера исследования включает теоретико-практические аспекты функционирования международного рынка инвестиций, процессы и тенденции на международном рынке инвестиций. Цель работы состоит в определении влияния этих процессов на социально-экономическое развитие Республики Молдова. Задачи диссертации: анализ роли ПИИ в экономическом развитии стран, характеристика социально-экономической ситуации в Республике Молдова под влиянием иностранного капитала, измерение влияния иностранного капитала на социально-экономическое развитие страны.
Научная новизна и оригинальность исследования состоит в суммировании теоретико-методологических исследований и практических усилий для определения специфики международного инвестиционного рынка и характера взаимоотношений, которые могут влиять или влияют на социально-экономическое состояние Республики Молдова, применении синтетического показателя (GPIa) для определения социально-экономического состояния страны, применении модели для оценки влияния иностранного капитала на экономический рост и социально-экономическое состояние Республики Молдова. Важное место в работе уделено систематизации исследований о влиянии глобализации, интеграции и либерализации инвестиционного рынка на экономику стран, важности ПИИ в развитии и экономическом росте, которые обладают особой теоретической важностью в контексте достижения целей работы. Проблемы международного инвестиционного рынка получают важный практический смысл в контексте экономического кризиса, который произошел в 2008 году и был сгенерирован в финансовом секторе. Понимание связей между финансовым и реальным сектором, которые создаются на инвестиционном рынке, является необходимым для принятия правильной инвестиционной политики. Применение методик, принятых и протестированных на международном уровне позволило продемонстрировать влияние ПИИ на экономический рост и благосостояние Республики Молдова. В практическом аспекте, эконометрический анализ может служить базой для обоснования политики привлечения инвестиции в Республику Молдова.
Ключевые слова: международный рынок инвестиций, глобализация, интеграция,
регионализация, прямые иностранные инвестиции (ПИИ), потоки капитала, социально-
экономическая ситуация, валовой внутренний продукт (ВВП), реципиент ПИИ, индекс истинного
прогресса (ИИП).
8
ANNOTATION
to the PhD thesis in economics on the topic
“The impact of processes and tendencies at the international investment market on socio-
economic situation in the Republic of Moldova”
Author: Olesea Melnicenco
The dissertation was elaborated during 2006-2009 at the department of Investments and Capital Markets, ASEM, Chisinau. The thesis consists of preface, three chapters, general conclusions and recommendations, 18 annexes, bibliography 280 items, in total 110 pages of main text, 37 figures and 9 tables. The results were published in 11 scientific works and implemented in the activity of the World Bank Office in Moldova, PAIiIZ (Poland) and CDEAP. The domain of study covers theoretical and practical aspects of functioning of the international investment market, processes and tendencies at the international investment market. The purpose of thesis is to determine the impact of these processes on social and economic development of the Republic of Moldova. Objectives of the thesis are: analysis of the role of FDI in economic development of countries, evaluation of social and economic situation in the Republic of Moldova with regard to foreign capital influence, estimation of the foreign capital impact of social and economic development of the Republic fo Moldova. Scientific originality consists in synthesizing and determining of the specific of the international investment market and its relations, which can or influence the socio-economic position of the Republic of Moldova, proposal a synthetic indicator (GPIa) of evaluation of socio-economic situation, elaboration of a model of foreign capital impact on growth and social development of the Republic of Moldova. Special attention is paid to the analysis of studies about the impact of globalization, integration and liberalization of investment market on economies, the importance of FDI in economic development and growth, which are theoretically significant in the context of thesis purposes. Understanding the problems of the contemporary investment market has a special practical importance in context of economic crisis, which happened in 2008 and was generated in financial sector. The connection of financial and real sectors of economy, which is created at the investment market, is necessary to adopt correct policy measures. Application of methodology approach accepted and tested on international level helped to demonstrate the impact of FDI – the main instrument of the international investment market, on economic growth and development of the Republic of Moldova. In practical aspect, the econometric analysis can be considered a basis for policy steps in order to attract FDI in the Republic of Moldova.
Key-words: international investment market, globalization, integration, regionalization, financialization, foreign direct investments (FDI), capital flows, socio-economic situation, gross domestic product (GDP), FDI-recipient, genuine progress indicator (GPI).
9
Lista abrevierilor
BCE – Banca Centrală Europeană
BMA (Bond Market Association) – Asociaţia pieţei obligaţiunilor
BNS – Biroul Naţional de Statistică
CDEAP – Centrul de Dezvoltare Economică și Afaceri Publice
CSI – Comunitatea Statelor Independente
CTN – Corporaţii transnaţionale
FMI – Fondul Monetar Internaţional
FNII – Forme noi de investiţii internaţionale
FSI – Fonduri Suverane de Investiţii
GPI (Genuine Progress Index) – Indicatorul progresului adevărat
ISD – Investiţii străine directe
mil.- milion
mlrd. - miliard
NATO (North Atlantic Treaty Organization) - Alianţa Nord Atliantică
num. – număr
OECD – Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
OMC – Organizaţia Mondială a Comerţului
PAIiIZ - Agenția Poloneză pentru Informații și Investiții Străine
pers. – persoane
PIB – Produs intern brut
PRI (Principles for Responsible Investment) – Principiile pentru Investiții Responsabile
RM – Republica Moldova
R&D (Research and Development) – Lucrări de cercetare-dezvoltare
SUA – Statele Unite ale Americii
TBI – Tratate bilaterale de investiţii
TDI – Tratate privind dubla impozitare
TRIM (Trade Related Investment Measures) – Acorduri investiţionale legate de comerţ
UE – Uniunea Europeană
UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development) –
Conferinţa Naţiunilor Unite pentru comerţ şi dezvoltare
USD (United States Dollar) – dolar al Statelor Unite ale Americii
vs – versus; WIR (World Investment Report) – Raportul global investițional
10
INTRODUCERE
“… Integrarea economiei globale a sporit riscul
crizelor financiare. În general, câștigurile potențiale din
comerțul și investițiile străine detemină faptul că pentru o
țară devine extrem de costisitoare păstrarea controlului care
poate să încurce fluxul bunurilor sau serviciilor sau să
oprească întreprinderile multinaționale. Însă reducerea
acestui control stimulează vulnerabilitatea financiară a
țărilor…”
”Crises: the Price of Globalization?” P. Krugman, 2000 [261]
Actualitatea temei de cercetare se conturează prin faptul că piața internațională a
investițiiilor ca un segment important al economiei globale este supusă unor presiuni și
modificări specifice care afectează şi economia Republicii Moldova. Datorită proceselor de
globalizare și liberalizare economică care se extind, nu în ultimul rând, datorită creșterii
volumului investițiilor străine, vulnerabilitatea economiei, dar și a nivelului de dezvoltare socială
se află în strânsă dependență cu schimbările acestea. În plus, sporirea interesului față de analiza
acestui domeniu al economiei în condițiile crizei economico-financiare, reprezintă un argument
adăugător pentru actualitatea temei de cercetare.
Dezvoltarea și multiplicarea relaţiilor investiţionale internaţionale afectează economiile
ţărilor lumii în mod diferit. Expansiunea capitalului permite realizarea unor câștiguri enorme, dar
și riscul pierderilor excesive devine mai pronunțat. Investiţiile străine reprezintă o sursă
importantă prin care efectele evoluțiilor financiare se propagă şi în economia reală, datorită
faptului că piața internațională a investițiilor se află la intersecția sectorului financial și celui real.
Însă caracterul impactului acestor procese şi tendinţe, dar şi a ISD asupra economiei unei
ţări, inclusiv și a Republicii Moldova rămâne în mare parte nestudiat. Problema se complică și
din motivul cazualismului rezultatelor obținute în cercetările și elaborările precedente, în care
practic nu sunt abordate efectele colaterale ale tendințelor globale pe piața investițiilor și
influența capitalului străin asupra situației socio-economice în ansamblu.
Analiza dominațiilor și tendinţelor globale pe piaţa internaţională a investiţiilor, stabilirea
şi evaluarea impactului acestora asupra situației socio-economice a Republicii Moldova în acest
11
context are o importanţă deosebită pentru stabilirea strategiilor și politicilor economico-
financiare de dezvoltare durabilă.
Scopul tezei rezidă în dezvoltarea aspectelor teoretico-practice privind funcționarea pieței
internaționale a investițiilor, determinarea şi evaluarea impactului proceselor şi tendinţelor pe
piaţa internaţională a investiţiilor asupra situaţiei socio-economice din Republica Moldova.
Pentru realizarea scopului propus, au fost determinate obiectivele tezei:
� evidenţierea impactului fenomenelor şi tendinţelor în economia globală asupra
pieţei internaţionale a investiţiilor;
� evaluarea impactului ISD pe piaţa internaţională a investiţiilor la etapa
contemporană;
� evidențierea rolului istoric şi actual al ISD în creşterea economică mondială,
precum şi a economiei naţionale;
� estimarea situaţiei socio-economice actuale în Republica Moldova prin prisma
influenţei capitalului străin;
� propunerea şi argumentarea efectului pozitiv a modalității de evaluare complexă a
situației socio-economice cu ajutorul indicatorului GPIa;
� estimarea caracterului impactului globalizării, regionalizării și expansiunii
fluxurilor de capital globale asupra economiei Republicii Moldova;
� cercetarea prin modelare a impactului capitalului străin asupra creşterii economice
şi bunăstării socio-economice în Republica Moldova.
Metodologia cercetării s-a bazat pe analiza de conţinut, observarea ştiinţifică, inducţia,
deducţia, clasificarea, sinteza, analiza de corelație, reprezentarea grafică a fenomenelor
investigate, modelarea econometrică, extrapolarea.
Noutatea și originalitatea ştiin ţifică a cercetării o constituie:
� dezvoltarea conceptului pieţei internaţionale a investiţiilor;
� elucidarea mecanismelor și instituțiilor principale care formează piața
internațională a investițiilor;
� sistematizarea efectelor expansiunii globale a fluxurilor de capital asupra
economiei Republicii Moldova prin prisma „diamantului lui Porter”;
� aplicarea indicatorului sintetic GPIa pentru evaluarea situaţiei socio-economice
din Republica Moldova şi optimizarea creşterii economice;
� elaborarea și testarea modelelor econometrice pentru evaluarea impactului
capitalului străin asupra creșterii economice și dezvoltării situației socio-
economice din Republica Moldova.
12
Semnificația teoretică a lucrării a tezei se manifestă prin analiza exhaustivă a situaţiei
actuale pe piaţa internaţională a investiţiilor şi sintetizarea cercetărilor privind impactul efectelor
pe piaţa internaţională a capitalului străin asupra dezvoltării sociale şi economice a țării.
Modelele econometrice propuse pot fi dezvoltate, extinse, dar și folosite în scopuri didactice.
Concluziile și recomandările prezentate în teză pot contribui la amplificarea viziunilor teoriei
economice.
Valoarea aplicativă a investigaţiei constă în:
� identificarea domeniilor economice şi sociale asupra cărora capitalul străin şi
expansiunea lui au un efect negativ. Ulterior identificarea respectivă va permite
reducerea acestui efect prin politici corespunzătoare;
� determinarea aspectelor particulare ale influenţei capitalului străin asupra
economiei Republicii Moldova;
� aplicarea metodei de evaluare a situației socio-economice din Republica Moldova
în ansamblu cu ajutorul indicatorului GPIa;
� identificarea posibilităţilor de utilizare a efectelor proceselor contemporane pe
piaţa investiţiilor pentru intensificarea dezvoltării economice în plan naţional;
� evaluarea şi determinarea impactului capitalului străin în formă de ISD asupra
creșterii economice și situației socio-economice în ansamblu;
� elaborarea recomandărilor în vederea gestiunii eficiente a politicilor
investiţionale, economice, sociale.
Rezultatele știin țifice principale înaintate spre susținere sunt:
� conturarea particularităților funcționării pieței internaționale a investițiilor în
condițiile economice actuale;
� propunerea şi argumentarea efectului pozitiv a evaluării situației socio-economice
din Republica Moldova în ansamblu cu ajutorul indicatorului GPIa;
� aplicarea şi argumentarea utilizării modelelor econometrice pentru evaluarea
impactului capitalului străin în formă de ISD asupra creșterii economice și
situației socio-economice în ansamblu în Republica Moldova;
� propunerea unor soluţii argumentate ştiinţific în vederea gestiunii eficiente a
politicilor investiţionale, economice, sociale în plan naţional.
Aprobarea și implementarea rezultatelor ştiin ţifice. Aspectele principale ale lucrării au
fost prezentate de autor în cadrul conferinţelor şi simpozioanelor ştiinţifico-practice
internaţionale în Republica Moldova, România, Ucraina. Unele rezultatele au fost implementate
13
în activitatea Centrului de Dezvoltare Economică și Afaceri Publice al ASEM, Agenția PAIiIZ și
Oficiul Băncii Mondiale în Moldova.
La tema tezei au fost publicate 11 lucrări ştiinţifice cu un volum de 3.38 coli de autor.
Structura și volumul lucrării . Reieşind din obiectivele propuse, structura lucrării
include: introducere, trei capitole, concluzii generale şi recomandări, anexe, bibliografie şi alte
elemente structurale, cum ar fi adnotările, și lista abrevierilor. Textul de bază cuprinde 110
pagini.
În capitolul I „Analiza generală a tendinţelor, elementelor şi instrumentelor pieţei
internaţionale a investiţiilor” sunt abordate subiectele teoretice privind esenţa pieţei
internaţionale a investiţiilor, instrumentele ei principale. Sunt puse în evidenţă problemele şi
tendinţele actuale, cu care se confruntă piaţa internaţională a investiţiilor prin prisma cercetărilor
autohtone și străine.
Capitolul II „Importan ța evoluţiilor pe piaţa internaţională a investiţiilor pentru
situaţia economică şi socială din Republica Moldova” conţine o analiză a mecanismelor
globale investiţionale care afectează sau pot afecta situația socio-economică în țară. De
asemenea, este subliniată necesitatea ajustării politicilor investiţionale cu condiţiile
contemporane de integrare şi regionalizare.
Capitolul III „Capitalul investiţional internaţional şi situaţia socio-economică din
Republica Moldova: tendinţe şi corelări” cuprinde evaluarea situaţiei socio-economice din
Republica Moldova şi elaborarea unui indicator sintetic de estimare a situaţiei socio-economice
în ansamblu. Capitolul include analiza econometrică a impactului capitalului străin asupra
dezvoltării socio-economice a Republicii Moldova. În final, sunt relatate viziunile şi concluziile
autorului privind perspectivele dezvoltării socio-economice a Republicii Moldova prin prisma
proceselor globale investiţionale. În baza cercetărilor efectuate sunt prezentate concluziile
generale şi recomandările privind impactul capitalului străin asupra economiei naţionale.
Cuvintele-cheie: piaţa internaţională a investiţiilor, globalizare, integrare, regionalizare,
financializare, investiţii străine directe (ISD), fluxuri de capital, situaţia socio-economică, produs
intern brut (PIB), recipient de ISD, indicatorul progresului adevărat (GPI).
14
1. ANALIZA GENERAL Ă A TENDINŢELOR, ELEMENTELOR ŞI
INSTRUMENTELOR PIE ŢEI INTERNA ŢIONALE A INVESTI ŢIILOR
1.1. Esenţa economică a pieţei internaţionale a investiţiilor în contextul proceselor şi
tendinţelor economice globale
Economia contemporană se dezvoltă în proporţii semnificative. Internetul, mijloacele
electronice au facilitat răspândirea rapidă a informaţiei și capacitatea enormă de comunicare. Ca
rezultat al posibilităților extinse, lumea se confruntă cu fenomenul de natură multidimensională
- “globalizarea”, care stă la baza răspândirii altor procese şi tendinţe contemporane, cum ar fi:
liberalizarea, regionalizarea, integrarea şi, nu în ultimul rând, creşterea fluxului ISD [110].
Diversificarea impactului ISD asupra dezvoltării socio-economice a ţărilor-gazdă, datorită rolului
ISD pe piața globală a investițiilor, este o realitate evidentă, care necesită studierea, elaborarea
și analiza unor păreri în ceea ce priveşte fundamentarea politicilor statului. Astfel, determinarea
şi evaluarea specificului şi impactului manifestărilor acestor fenomene și a tendințelor actuale
asupra dezvoltăii socio-economice a Republicii Moldova reprezintă scopul tezei. În pofida unor
opinii, existente în lumea ştiinţifică economică, precum că globalizarea contemporană ar fi mit
[217], acest fenomen este abordat în lucrările economiştilor din alte ţări şi din Republica
Moldova. Globalizarea, ca fenomen, se analizează în „Raportul economic al preşedintelui”,
prezentat Congresului SUA de către B.Clinton [144], în Raportul de întâlnire a preşedinţilor
celor mai puternice 8 state ale lumii, prezentat în Okinava în anul 2000 [159] şi în raportul
Agenției Centrale de Informații (CIA) din Decembrie 2000 [214]. Conform teoriei neo-clasice
rolul globalizării este destul de semnificativ în dezvoltarea economiei globale. În primul rând,
din motivul că unul din efectele globalizării s-ar putea evidenția prin egalizarea preţurilor
factorilor de producţie.
Termenul de „globalizare” a fost introdus în limbajul economic şi politic de către
sociologul american J. Maklin în anul 1981, care a spus, că este necesar „ de a înţelege procesul
istoric al globalizării relaţiilor sociale şi de a-i da o explicaţie”[230, p.47]. De aici reiese ideea :
chiar dacă istoria este un proces consecutiv, globalizarea prezintă o ruptură în consecutivitatea
aceasta, fiind un fenomen contemporan, care stă la baza periodizării procesului istoric.
Economistul R. Gilpin, de la Universitatea Princeton, în monografia sa „Provocarea
capitalismului global. Economia mondială în secolul XXI” a constatat, că provocările
globalistice se observau încă la sfârşitul secolului al XIX-lea, dar s-au manifestat din plin în anul
1914, atunci când a început Primul Război Mondial [230, p.50].
15
Pomeranz K. și Topik S. [72], au pus semnul întrebării la afirmaţia despre caracterul
contemporan al procesului globalizării. Conceptul lor a fost numit „nimic nou”. „În sec. II î. Hr.
cuceritorii au început să se numească Regii celor patru părţi ale lumii”. De aici putem vorbi
despre Globalizare. „Proiectul musulman” a fost înlocuit de „Europa creştină”, apoi pe primul
loc a ieşit ştiinţa, şi de aici a început o nouă eră a globalizării - globalizarea financiar-electronică.
Astfel, în diferite perioade istorice, fie Genghiz-Han sau Fondul Monetar Internaţional au dorit
să cucerească lumea. Opinia aceasta descrie globalizarea ca un proces istoric cu diferite calităţi
în diferite timpuri, dar nu susţine, că globalizarea este un fenomen pur contemporan. Conform
conceptului lui Pomeranz, subiecţii, care întotdeauna au stat la baza noului ciclu de globalizare,
„au fost unităţile sociale, legate de o putere unică şi religie unică”. Iar etapa contemporană a
globalizării nu este o excludere. Corporaţiile transnaţionale şi organizaţiile internaţionale
globalizează lumea, alţii – sau acceptă regulile lor, sau rămân în afara „timpului lumii” [72].
Conform cercetărilor, rezultă, că a fi în afara globalizării, înseamnă stagnarea în
dezvoltare. Într-un studiu, realizat de Almas Heshmati (2004) [66, p. 59-93] pe baza indicelui de
globalizare al lui Kearney, în urma analizei situaţiei din 62 de ţări pe parcursul perioadei 1995-
2000 s-a dovedit că:
1. Indicele agregat al globalizării este negativ corelat cu nivelul de inegalitate în ţară.
2. Globalizarea reduce nivelul de sărăcie.
3. Integrarea economică, ca o componentă a globalizării, paradoxal, sporește nivelul de
inegalitate.
4. Transferul de tehnologii şi dezvoltarea relaţiilor personale, ca părţi componente ale
globalizării reduc nivelul sărăciei.
Lista, rezultatelor obţinute, poate fi continuată (Anexa 4). În acest context este important
de concluzionat două momente semnificative:
1) globalizarea într-adevăr influenţează dezvoltarea economiei şi sferei sociale;
2) componentele globalizării trebuie să fie analizate separat, deoarece influenţa lor
este diferită asupra aspectelor diferite.
Juristul german Friedrich von Haleam a analizat problema din alt punct de vedere. El
afirmă, că relaţiile dintre vest şi est vor fi permanent dificile din cauza diferenţelor de cultură, de
reguli de comportament, de valori fundamentale etc. Globalizarea, după părerea lui, „va fi un
proces de acceptare a modului de gândire occidental”[231, p.26-51].
Acest fenomen de acceptare a modului occidental de viaţă de-acum se observă prin faptul
că, conform afirmaţiei lui S. Hattington, „societăţile produc bunuri de care nu au nevoie” [230,
16
p.54]. Modul acesta de viaţă „consumatorică” impusă de occident va aduce doar la deficitul
resurselor.
În acest context o opinie opusă susține laureatul Premiului Nobel în economie din anul
2008 Paul Krugman, care în lucrarea sa ”The Return of Depression Economics and the Crisis of
2008”, publicată în 2009, afirmă că astăzi economia globală este o economie de depresie și
problema constă nu în lipsa resurselor, ci lipsa locurilor de muncă. Astfel, este necesar de
schimbat gândirea economică de la ”economia ofertei” la ”economia cererii”[52].
Fostul vice-preşedinte al Băncii Mondiale, D. Stiglitz, în lucrarea sa „Globalization and
its Discontents” (2002), a scris că „lumea fără hotare pentru mărfuri şi servicii este o lume fără
hotare şi pentru alte lucruri mai puţin pozitive” [79]. El a evidenţiat că globalizarea are un
dezavantaj mare – ea nu este direcţionată.
Astfel, pentru a aprecia globalizarea ca fiind un bine sau un rău este necesar de analizat
argumentele care sprijină o opinie sau alta.
Criticii tot mai des îi acuză pe cei din occident, că aceștia i-au forţat pe cei săraci să
elimine barierele financiare şi comerciale, dar au continuat să le aplice în societățile lor. Ţările cu
nivel scăzut de dezvoltare au pierdut posibilitatea de a exporta surplusul de producţie agricolă
(aceasta fiind, de fapt, activitatea lor principală). În aceste condiții, occidentalii au un beneficiu
incomparabil în urma efectelor globalizării.
Optimiştii, susţinătorii ideilor globalistice, aduc ca exemplu fluxul liber de capital care a
făcut posibilă dezvoltarea proiectelor, ce pot fi costisitoare pentru o singură ţară. Astfel, în
domeniul tehnologic şi industrial efectul globalizării poate reprezenta un plus foarte mare, doar
dacă nu se ia în considerare partea întunecată a dezvoltării tehnologiilor. Aceasta poate să se
manifeste prin dezvoltarea rapidă a tehnologiilor, crearea roboţilor şi mecanismelor de diferit
gen, care ar elimina rolul omului în procesul de producere. În acelaşi timp, populaţia globului
creşte mai rapid decât volumul producerii mondiale. În aceste condiţii, din păcate, legea selecţiei
naturale rămâne legea principală, inventată odată cu apariţia omenirii.
Optimiştii mizează şi pe un alt fapt. Ei consideră, că globalizarea, mai ales guvernarea
globală micşorează riscul crizelor financiare mondiale. Ideea aceasta a apărut în anul 1999 la
Bonn, la conferinţa proiectului Global Development Network (World Bank). Din păcate, anul
2008 şi criza financiară au demonstrat că, datorită efectelor globalizării, „contagiunea”
economiei a devenit un risc mult mai mare.
În contextul globalizării şi banii nu mai au un caracter naţional. Numai între cei trei poli
mondiali Tokyo – New York – Londra, zilnic, din mână în mână, trec peste 1500 de miliarde de
dolari. Pieţele financiare au devenit judecătorii şi juraţii oricărei politici economice. Fluxurile
17
globale penalizează țările ale căror politici nu se află în concordanţă cu politicile între state.
Prin globalizarea finanţelor, în mare măsură, se înţelege circulaţia rapidă şi în volum mare a
banilor, fără restricţii între ţări. Totodată, acest lucru nu trebuie să provoace creşterea decalajului
dintre state. Ultimele evenimente în economia globală, cauzate de criza anului 2008
demonstrează, că impactul proceselor economice internaţionale asupra unei economii nu poate fi
evitat de către nici o ţară din lume, indiferent cât de îndepărtată n-ar fi ea de piaţa globală.
Piaţa internaţională a investiţiilor, aflându-se în inima globalizării economice
contemporane, este supusă impactului puternic al acesteia [102] și la rândul ei, influenţează
dezvoltarea socio-economică a unor ţări aparte. Putem constata, fară îndoială, că globalizarea ca
fenomen afectează toate domeniile activiităţii umane. Astfel, evidențierea impactului globalizării
asupra pieţei investiţionale și cercetrarea proceselor și tendințelor pe piața internațională a
investițiilor în aceste condiții reprezintă obiectivele lucrării , realizarea cărora va permite şi
evaluarea impactului pieţei investiţionale asupra economiei Republicii Moldova.
În literatura de specialitate noţiunea de piaţă internaţională a investiţiilor este vehiculată
destul de rar. Pentru prima dată a vorbit despre necesitatea studierii şi definirii acesteia
economistul Harold D. Lasswell în articolul „ Political Policies and The International Investment
Market” [174, pp. 380-400]. Ideea lui s-a bazat pe faptul, că unele state preferă acordarea
creditelor şi împrumuturilor, alte state - doar investiţiile. Şi aceste două componente trebuie să
fie considerate aparte. Creditele, împrumuturile la rând cu investiţiile şi grant-urile se includ în
piaţa de capital, dar piaţa internaţională a investiţiilor este analizată ca un element independent al
acesteia. Cel mai des investiţiile sînt definite drept nişte cheltuieli sau plasamente de sume
băneşti, la un moment iniţial, în vederea obţinerii unor efecte ulterioare. Numeroşi economişti
au căutat să cuprindă cât mai multe aspecte legate de conţinutul şi mecanismul investiţiilor.
În sens restrâns, investiţiile pot fi definite ca totalitatea cheltuielilor pentru crearea,
achiziţionarea de fonduri fixe, perfecţionarea sau reconstruirea lor, pentru o perioadă lungă de
timp. O asemenea definire sau variantele ei o găsim în dicţionarele explicative de specialitate, dat
fiind faptul, că investiţiile de capital constituie un suport material al creşterii economice şi al
dezvoltării social – culturale a naţiunii [241, 273].
Pierre Masse relevă, că investiţiile „reprezintă sacrificiul unei părţi din consumul prezent
pentru un (posibil şi incert) consum viitor”. Latura definitorie a investiţiilor, în această abordare,
este efortul cert, imediat şi ireversibil, efectuat de investitor, pentru speranţa viitoare ce conţine
elemente de incertitudine: „recompensa vine mai târziu, dacă vine, şi oricum mărimea ei este
incertă” [58].
18
Estimând cele expuse, remarcăm că investiţiile, în cea mai mare parte, constituie un efort
realizat de agenţii economici sau de persoanele fizice, al cărui scop este sporul de bunuri şi
servicii pe o perioadă lungă de timp. Însă, tratarea investiţiei ca o simplă cheltuială se consideră
incompletă, deoarece în economia modernă, investirea, din punct de vedere financiar, are la bază
o structură diversă de resurse, care, în funcţie de natura lor pot fi: materiale, tehnice, financiare
şi umane etc.
Ca urmare a analizei conceptelor de investiţie, investiţia constituie plasarea unor
mijloace proprii sau împrumutate în vederea creării sau achiziţionării noilor echipamente de
producţie, perfecţionării celor existente, creşterii stocului de capital, construirii locuinţelor,
cumpărării unor loturi de pământ, achiziţionării titlurilor de valoare etc., destinate asigurării
dezvoltării activităţii economice, precum şi altor efecte utile.
În literatura de specialitate, se utilizează noţiunile de investiţii reale (corporale) şi
financiare. Caracteristica de bază a investiţiilor reale este implicarea în producere prin alocări în
active materiale. Aceste investiţii sunt distinse prin durată lungă şi risc ridicat. Investiţiile
financiare sunt, tradiţional, percepute sub două forme: directe şi de portofoliu. Diferenţa dintre
aceste două tipuri se referă la cota-parte deţinută de investitor şi, respectiv, de obiectivul
acestuia. În cazul investiţiei directe, se presupune posibilitatea de control şi decizie asupra
activităţii companiei, în timp ce investiţiile de portofoliu reprezintă un plasament pur financiar
în vederea încasării unor venituri sub formă de dividende la finele exerciţiului financiar.
Distincţia dintre investiţiile directe şi de portofoliu nu este categorică, de aceea se adoptă
un criteriu arbitrar, pentru a face deosebire între ele, dar şi aceasta variază de la ţară la ţară.
Astfel, în categoria investiţiilor directe se includ cele care presupun o deţinere mai mare de 10%
(SUA) din totalul acţiunilor emise, în Franţa această cotă constituie 20%.
În ţările cu infrastructura financiară dezvoltată, investiţiile financiare contribuie
substanţial la dezvoltarea sectoarelor reale ale economiei: întreprinderile, băncile comerciale şi
instituţiile financiare, societăţile non-financiare efectuează tranzacţii pe piaţa valorilor mobiliare,
realizând în felul acesta investiţii financiare. Portofoliile de investiţii formate, constituie o sursă
importantă de finanţare pentru sectoarele reale ale economiei şi pentru efectuarea investiţiilor
capitale. În majoritatea ţărilor cu o economie slab dezvoltată, fapt caracteristic şi Republicii
Moldova, investiţiile directe sunt diferenţiate de cele financiare. Aceste delimitări constituie o
cerinţă a timpului, justificate de necesitatea elaborării unei strategii investiţionale adecvate, în
scopul asigurării unei eficienţe maxime a proceselor legate de finanţarea proiectelor de investiţii
şi fundamentarea bazei legale investiţionale în sectoarele reale ale economiei.
19
În afara acestor două categorii, tipologia investiţiilor se poate prezenta după o multitudine
de criterii, clasificate în funcţie de obiectivele investitorilor, resursele antrenate în procesul
investiţional şi altele. Diversitatea noţiunilor denotă semnificaţia multidimensională a
termenului, locul şi rolul atribuit investiţiilor în circuitul economic, dar şi sensul metodologic
complex. Efectele scontate ale activităţii investiţionale au influenţe determinante asupra
dezvoltării economiei unei ţări, din multiple puncte de vedere. Prin efectul lor benefic, se creează
şi se asigură o strânsă corelaţie între producţie, reparaţie, schimb şi consum. Investiţiile
contribuie la dezvoltarea continuă şi în lanţ a legăturilor dintre ramurile şi sectoarele economice.
După Ph. Kotler (1997) [170] “toţi consumatori potenţiali cu cerinţe şi necesităţi, pentru
satisfacerea cărora ei doresc şi pot participa în schimburi (tranzacţii) formează piaţa”. Conform
teoriei economice, piaţa este un mecanism care include consumatorii, producătorii, intermediarii
şi instituţile de stat. Luînd în considerare cele expuse, piaţa internaţională a investiţiilor se
formează din agenţii tuturor ţărilor lumii (indiferent dacă sunt investitori sau recipienţi) cu
prezenţa organizaţiilor financiare internaţionale, care, cu cerinţele şi necesităţile lor şi pentru
satisfacerea cărora, participă în tranzacţii cu folosirea investiţiilor.
În acelaşi timp, după cum s-a menţionat, multidimensiunea investiţiilor în economia
contemporană determină specificul şi rolul pieţei internaţionale a investiţiilor în economia
globală. Investiţiile internaţionale pot fi realizate în sectorul real al economiei, dar şi în cel
financiar. Astfel, piaţa internaţională a investiţiilor, care include investiţiile reale şi financiare,
reprezintă un segment al economiei globale, aflat la intersecţia economiei reale cu sectorul
financiar. În scopul analizei situației în domeniul tezei a fost conceptualizat locul pieţei
internaţionale a investiţiilor în aceste relaţii și este prezentat grafic în Figura 1.1.
Figura. 1.1 Piaţa internaţională a investiţiilor în relaţie cu piaţa financiară şi economia reală
Sursa: propusă și elaborată de autor.
20
După cum se demonstrează în schema un segment (investițiile reale) al pieţei
internaţionale a investiţiilor se află în afara pieţei financiare. Investiţiile reale în cadrul
contextului internaţional se realizează sub formă de investiţii străine directe (ISD), care, după
natura lor, nu aparţin sectorului financiar (cifra 2 în figură). În acelaşi timp, investiţiile
internaţionale de portofoliu, în mare măsură reprezentate de investiţiile în eurotitluri sau alte
forme de investiţii internaţionale, sunt o parte a pieţei financiare sau, mai exact - pieţei de capital
(cifra 1 în schemă).
Aşadar, complexitatea pieţei internaţionale a investiţiilor determină faptul că procesele şi
tendinţele globale, ce au loc în economia contemporană, nemijlocit afectează piaţa aceasta. Şi
viceversa – prin legătura pieţei cu sectorul financiar, cu procesele şi trendurile financiare, se
propagă economia globală. Reieşind din cele expuse, analiza acestor procese şi tendinţe în
condiţiile contemporane reprezintă o necesitate extrem de importantă, ţinând cont de penetrarea
procesului de financializare în economia globală pe fundalul fenomenului de globalizare [220,
p.26].
După cum a fost menţionat mai sus, piaţa internaţională a investiţiilor include
următoarele forme de investiţii internaţionale:
1. Investiţiile străine directe (ISD), conform clasificării ONU, care „reflectă obiectivul în
obţinerea interesului de durată de către rezidentul unei ţări (investitor direct) şi rezidentul
unei altei ţări (companie de investiţie directă)”. ISD presupune controlul asupra
întreprinderii în care se investeşte. Conform FMI, controlul presupune deţinerea mai mult
de 10% din capitalul întreprinderii sau putere de vot [260].
2. Investiţiile internaţionale de portofoliu presupun deţinerea pasivă a activelor financiare,
fără putere de vot în întreprinderea respectivă. Pe piaţa internaţională acestea pot fi
diferite titluri de valoare ale întreprinderilor străine, eurotitlurile.
3. Alte investiţii cuprind diferite angajamente contractuale internaţionale.
Investiţiile străine directe ocupă un loc deosebit în dezvoltarea economiei globale şi deţin
o cotă majoră pe piaţa internaţională a investiţiilor. Tot mai multe publicaţii din ultimul timp
sunt dedicate rolului investiţiilor străine directe – instrumentului principal al pieţei
internaţionale a investiţiilor. ISD creează noi locuri de muncă, introduc metode şi tehnici de
conducere moderne, permit folosirea experienţei altor ţări etc. ISD sunt foarte importante pentru
economiile în perioada de tranziţie. În China, de exemplu, ISD au devenit un „combustibil”
pentru „minunea economică chineză”. Importanţa ISD pentru modernizarea economiei
Republicii Moldova a fost analizată în mai multe lucrări științifice autohtone, una dintre cele mai
semnificative fiind lucrarea economistului din Republica Moldova C. Doltu (2007) [88]. În
21
rezultatul cercetării s-a demonstrat corelaţia strânsă dintre ISD şi creşterea economică în
Moldova, totodată se menţionează, că impactul acesta nu este atât de evident în alte ţări. O
cercetare profundă la acelaşi subiect o gasim în teza autorului Dalina A. (România, 2008) [96], în
care se subliniază importanţa ISD în contextul globalizării contemporane.
În cercetarea propusă de Fondos T. (2010) [97, p. 9-10] se argumentează că ”Republica
Moldova are nevoie de investiții străine pentru a duce la bun sfârșit reforma
economică…investițiile străine urmează să contribuie la formarea noilor locuri de muncă”.
Astfel, analiza locului ISD pe piața internațională a investițiilor și evidențierea rolului şi
impactului ISD asupra dezvoltării economice și devin obiective logice ale tezei. Ne-am propus
elaborarea unui model econometric pentru testarea impactului ISD asupra creşterii economice.
Rezultatele obţinute vor permite să afirmăm sau infirmăm pozitivitatea acestui impact.
Creşterea volumului ISD în lume în ultimii ani a fost fenomenală şi evidentă în aproape
toate ţările lumii. Creşterea ISD în lume în perioada 1980-2007 este demonstrată în figura 1.2.
1. Economiile în tranziŃie 2. Economiile dezvoltate 3. Economiile în curs de dezvoltare 4. Total
Figura. 1.2. Evoluţia fluxurilor ISD în perioada 1980-2007 (miliarde USD)
Sursa: WIR 2008, UNCTAD
Observăm că dinamica pozitivă se păstrează fără excepții din anul 2003. Însă, criza
economică mondială, care s-a declanșat în 2008 a contrbuit la schimbarea acestei tendințe.
Volumul ISD în lume deja în primul trimestru al anului 2009 a înregistrat scădere bruscă
și semnificativă (figura 1.3)
294 292271
206
138
0
50
100
150
200
250
300
350
2008 Q1 2008 Q2 2008 Q3 2008 Q4 2009 Q1
Figura. 1.3. Fuxurile globale de ISD (mlrd. USD) în perioada 2008-trimestrul I/2009
Sursa: UNCTAD, Press release 24.06.2009.
22
Totodată, locul ISD pe piaţa internaţională a investiţiilor rămâne foarte important și se
datorează nu doar volumului tranzacţiilor cu participarea lor, dar şi avantajelor ISD calitative.
După criza Asiatică din 1998 problema volatilităţii fluxurilor de capital a devenit în vogă.
Analiza efectuată de către R. Lipsey în anul 1999 [177] compară diferite surse de capital în
dependenţă de abilitatea transformării lor din cele cu semnul „plus” (ÎN ţară) în cele cu semnul
„minus” (DIN ţară) (tabelul 1.1).
Tabelul 1.1 Frecvenţa schimbării semnului în fluxurile de capital, 52 ţări, 1980-1995
Nr. de schimbări Frecvenţa schimbărilor
Durata (ani)
Investiţii directe nete 130 2.5 6.4 Investţii de portofoliu nete
187 3.6 4.45
Alte investiţii nete 217 4.17 3.83 Sursa: Hoeven R., Lubker M. External Openness and Employment: The need for
Coherent International and National Policies, International Labour Office, Geneva, 2006.
Cert este, că frecvenţa schimbărilor pentru ISD este cea mai mică, ceea ce demonstrează,
că stabilitatea relativă a ISD în comparaţie cu alte investiţii este evidentă.
În anii 2008-2009 ISD au rămas sursa principală de finanțare pentru economiile
emergente [126, p. 9].
Răspândirea rapidă a ISD este totuși un fenomen contradictoriu, care dă naştere multor
discuţii şi polemici între economişti. Influenţa pozitivă a ISD asupra creşterii şi chiar dezvoltării
economice a fost demonstrată în cercetările efectuate de Clive Harris (2003) [42], McKinsey
Global Institute (2003) [262], analizele Băncii Mondiale. Aceste interpretări au stimulat dorinţa
ţărilor în curs de dezvoltare să atragă tot mai multe ISD. Criticii expansiunii ISD afirmă, însă, că
acestea, fiind un instrument al globalizării, au mai multe efecte negative decât pozitive. Printre
acestea pot fi numite: stăpânirea unor întreprinderi cu scopul lichidării acestora, concurenţă
neloială cu alţi participanţi ale pieţei autohtone și altele.
Totodată analizele McKinsey Global Institute arată, că de mai multe ori, cauzele
performanţelor slabe al ISD sunt de natură internă – legi proaste, sistemul reglementar
neadecvat, nivelul slab al calităţii instituţiilor statului, instabilitate politică şi altele. Fenomenul
ISD este ca un element chimic, care în natură curată, fără adaosuri în formă de corupţie, lipsă
de cunoştinţe şi uneori chiar şi patriotism este pozitiv, iar în momentul în care este amestecat cu
ultimele, are o influenţă negativă sau periculoasă. Totuși, atragerea investiţiilor pentru foarte
multe ţări înseamnă, în majoritatea cazurilor, atragerea lor în economia globală, stimularea
creşterii economice şi multe alte efecte pozitive. Rolul pieţei internaţionale a investiţiilor este
23
greu de supraevaluat. S-a dovedit, că ISD sunt benefice nu numai pentru sectoarele în care s-a
investit direct, dar şi pentru întreaga economie.
În India preţurile la bunurile de larg consum au scăzut cu 10 % după intrarea pe piaţă a
firmelor străine. În Mexic, firma Walmart a redus semnificativ preţurile la produsele industriei
comerţului cu amănuntul. Reducerea preţurilor se explică prin performanţe tehnologice.
Deasemenea şi transferul tehnologic are un efect pozitiv. Exemplul companiilor Volkswagen şi
Skoda în Cehia demonstrează, că investiţia a fost benefică pentru ţara-recipient. Aproape 70 %
din materiale şi componente pentru fabricarea automobilelor sunt confecţionate de companiile
locale, care au perfectat procesul de producere, l-au modernizat. Companiile internaţionale aduc
un management performant. Ele „predau lecţii” de competiţie, reguli de piaţă.
Studiile realizate de mai mulţi cercetători (Blomstrom M., Kokko A., 1996; Borenzstein
E., De Gregorio J., 1995) afirmă, că creşterea economică în mod obligatoriu se însoţeşte de
influxuri mari de ISD. Şi dacă aceste influxuri sunt susţinute de un mediu instituţional benefic,
efectul şi rolul lor pozitiv se dublează. Însă, Dutt A. (1997) în lucrarea sa a demonstrat, că
impactul ISD asupra creșterii economice poate fi şi unul negativ [141] .
În cercetările autorilor româneşti la fel se subliniază importanţa ISD. Dalina A. afirmă,
că rolul ISD şi a corporaţiilor globale a devenit mai semnificativ. S-a demonstrat relaţia dintre
ISD şi migraţia integnaţională, comerţul exterior, creşterea economică, forţa de muncă [95].
Suciu T. în lucrarea sa atrage atenţia la faptul, că în condiţiile globalizării, corporaţiile şi
investiţiile străine devin motoare principale în economia contemporană. Astfel, ISD sunt
considerate ca instrument principal al pieţei internaţionale a investiţiilor, dar şi o pârghie
puternică în procesul de globalizare economică [121].
Autorii din Moldova (Hîncu R., Suhovici A., 2007) confirmă, că „dezvoltarea ulterioară
(a ţării) depinde de eficienţa toturor componentelor sferei investiţionale” [98, p. 61].
Astfel, majoritatea economiștilor autohtoni susțin ideea impactului pozitiv al ISD asupra
dezvoltării economice, însă aceste păreri deseori nu se materializează în modelări economico-
statistice, ci mai degrabă se bazează pe argumentări analitice.
Analiza literaturii economice demonstrează lipsa unei opinii unice referitoare la
caracterul impactului ISD asupra țărilor-recipiente. Mai mult ca atât, cercetările deseori se
limitează la analiza impactului economic al ISD sau a unor aspecte sociale aparte. În teză se
caracterizează situația socio-economică din Republica Moldova prin prisma capitalului străin și
ca obiectiv se propune modalitatea de evaluare complexă a situației socio-economice și
modelarea impactului ISD asupra acesteia.
24
În pofida existenței diferitor opiniilor, în ultimul deceniu, cu excepția ultimilor 2 ani,
creşterea fluxurilor de ISD este fenomenală. Totuşi, este necesar de menţionat că hiper-creşterea
ISD în anii 1990 se datorează proceselor de privatizare masivă în multe ţări, care în momentul de
faţă nu contribuie atât de puternic la formarea fluxurilor de ISD.
Creșterea volumului ISD în lume în ultimii ani s-a remarcat și prin diversificarea
acestora. A crescut şi numărul ţărilor şi sectoarelor de destinaţie. Fiind atrase în primul rînd spre
astfel de sectoare, ca resurse naturale şi infrastructură, astăzi ISD acoperă sfera bancară, turism,
construcţii, sectorul de comerţ etc. Conform Raportului Investiţional Global 2004, în 1970
sectorul serviciilor în ISD a acoperit aproximativ 25 %, în 1990 –47 %, în 2007 cota-parte a
acestor investiţii a ajuns la 66% (figura 1.4).
1990
44% - Industria prelucrătoare47% - Servicii
9% - Sectorul primar
2007
27% - Industria prelucrătoare
66% - Servicii
7% - Sectorul primar
Figura 1.4. ISD în lume pe sectoare ale economiei în anul 1990 şi 2007
Sursa: WIR 2009, UNCTAD
Faptul că ISD îşi schimbă componenţa sectorială, dă posibilitate ţărilor în curs de
dezvoltare să extindă sectoarele economiei. Unii consideră, că ISD în servicii au un impact prea
slab. Această afirmaţie poate fi corectă în unele cazuri, dar exemplul Poloniei sau Braziliei ne
demonstrează, că anume sectorul de comerţ cu amănuntul a fost catalizatorul procesului de
creştere, provocând consumul înalt prin preţuri joase. Comercianţii cu amănuntul îi impun într-
un fel pe comercianţii-angro să devină competitivi şi să apeleze la producătorii autohtoni pentru
aprovizionarea stocurilor. Este necesar de menţionat, că în ultimul deceniu s-a evidenţiat
tendinţa de creştere a fluxurilor de ISD din ţările în curs de dezvoltare. În anul 2008 acestea au
constituit apropae 350 miliarde de dolari SUA (Figura 1.5). În acelaşi timp, aşa-numitele ISD
„sud-sud”, după estimările MIGA, au atins nivelul mai mare decât 30 la sută din influxul ISD în
ţările în curs de dezvoltare [263].
25
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
350000
400000
1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Mil.
dol
ari S
UA
Figura 1.5. ISD din ţările în curs de dezvoltare în perioada 1998-2008
Sursa: WIR 2006, WIR 2009, UNCTAD
Acest fapt este din multe puncte de vedere pozitiv. Percepția ideilor, dificultăților și
necesităților are mai multe șanse să fie asemănătoare în cazul când investitorul și destinatarul,
având și o mentalitate asemănătoare, realizează o astfel de investiție.
Un lucru foarte important este, că aceşti investitori pot produce mărfuri la un preţ foarte
scăzut pentru piaţa în care investesc. De exemplu, producătorul de automobile Maruti Suzuki din
Japonia a lansat recent pe piața Indiei automobile la un preţ de 2000 de dolari SUA.
Concluzia este simplă – investitorii din ţările în curs de dezvoltare cunosc bine nevoile
consumatorilor acestor ţări. Anume această tendinţa de perspectivă ar putea fi cea mai bună
soluţie pentru pieţele emergente.
Totodată, globalizarea economiei mondiale provoacă unificarea condiţiilor, cerinţelor şi
urmărirea trendului contemporan de liberalizare. Un exemplu perfect în acest sens este
formularea şi punerea în acţiune a Acordului TRIM (Trade Related Investment Measures), care a
fost formulat în 1986-1994 în decursul Rundei Uruguai. Scopul Acordului este „promovarea
expansiunii şi liberalizării progresive a comerţului mondial şi facilitarea investiţiilor
internaţionale pentru creşterea economică a partenerilor de comerţ, mai ales celor de dezvoltare,
dar şi asigurarea competiţiei” [17].
Ar trebui de menţionat, că până la apariția TRIM comunitatea globală a mai întreprins
măsuri pentru a ajunge la reguli comune în ceea ce priveşte capitalul global. În anii ’70 ONU a
încercat să introducă Codul de Conduită pentru Corporaţiile Transnaţionale, dar care nu a fost
susţinut, nici semnat. Apoi a apărut Declaraţia OSCE privind Investiţiile Internaţionale şi
Întreprinderile Multinaţionale şi Codul de Liberalizare al Mişcărilor de Capital, care la fel au
dispărut din agenda discuţiilor.
26
Astăzi TRIM este unul din cele patru acorduri principale ale OMC şi reprezintă un
exemplu perfect al liberalizării pe piaţa investiţiilor.
TRIM a fost pus în acţiune la 1 ianuarie 1995 şi include reguli impuse asupra
investitorilor străini, care sunt afectaţi de fluxurile internaţionale de comerţ. TRIM acoperă doar
investiţiile, legate de comerţul de bunuri şi exclude astfel de momente, ca transferul de
tehnologii, reguli de licenţiere etc. TRIM permite ţărilor în curs de dezvoltare abaterea de la
unele reguli.
TRIM trebuia să fie implementat de toate ţările în curs de dezvoltare până la 1 ianuarie
2000. Totodată, mai mult de 20 din acestea au anunţat, că au dificultăţi cu aplicarea multor din
aceste reguli. UE, Japonia, SUA caracterizează pozitiv TRIM ca un mecanism pentru
promovarea investiţiilor străine (Greenfield, 2001)[158].
Existenţa TRIM demonstrează faptul, că comerţul şi investiţiile internaţionale
conlucrează în strânsă legătură. Însă, în pofida trendului de liberalizare a pieţei investiţionale,
uneori apar efecte inverse, nespecifice pieţei libere. În 2006 au fost organizate proteste masive de
managementul companiilor maritime din SUA, care se planificau la achiziţionare de către DP
World (EAU) şi P&O (Marea Britanie). UE a fost tulburată de afacerea cu Mittal Steel şi
Arcelor, opoziţia puternică se manifestă faţă de liberalizarea pieţei de servicii. Mişcări
restrictive, totuși, se relatau mai mult la domenii strategice, ca infrastructura sau domeniul
petrolier.
Astăzi pe globul pământesc practic nu există nicio țară (cu excepția Coreei de Nord,
probabil) care binevol ar dori să fie exclusă din economia globală. Deci creșterea economică și
îmbunătățirea condițiilor de viață este imposibilă fără implicarea în tranzacțiile internaționale.
Astfel, conform datelor prezentate de World Development Indicators [222] există o strânsă
legătură între nivelul de dezvoltare al economiei şi nivelul de discreţie al finanţelor [236, p. 17].
Nivelul de discreţie financiară arată potenţialul de internaţionalizare şi influenţează economia în
general. Promovând acestă idee, în anii 1980-1990 programele structurale ale FMI şi Băncii
Mondiale au reorientat economiile multor ţări spre economii de piaţă. Dereglementarea
financiară a contribuit la mobilitatea capitalurilor şi globalizarea pieţelor financiare, de
asemenea şi la globalizarea economiilor.În acelaşi timp tot mai des se discută despre necesitatea
stabilirii unei dezvoltări durabile, bazate pe stabilitate financiară globală şi promovarea unei
guvernări eficiente.
Evenimentele ultimilor ani, legate de accelerarea proceselor de integrare financiară şi
comercială, au condus la o nouă înţelegere a priorităţilor economice în structura relaţiilor
internaţionale. Împărţirea tradiţională a politicii internaţionale în „cea mare”, care se ocupa de
27
problemele securităţii şi a prestigiului naţional, şi „cea mică”, care se ocupa de problemele
economice, nu mai este actuală. Un rol important a avut integrarea europeană, dar şi crizele
mondiale, care au pus accentul pe caracterul pur financiar. De aceea, unii susţin, că lumea a
intrat într-o nouă eră – era financializării [68] .
În procesul financializării formula Marfă-Bani-Marfă s-a transformat în formula Bani-
Marfă-Bani, iar apoi a ajuns la Bani-Bani. Sloganul american „a face bani din nimic” s-a
transformat în „a face bani din bani”. Sectorul financiar a devenit independent, găsindu-şi resurse
din interior. Așa a fost până în anul 2008.
Tendinţa de globalizare a provocat apariția unui alt fenomen, fiind, de fapt, un efect al
globalizarii – regionalizarea sau integrarea regională. Există mulţi factori, ce au stimulat
evoluţia integrărilor regionale. Printre aceştia pot fi numiţi: condiţiile specifice ale unor zone
geografice; necesitatea dezvoltării ştiinţei, tehnicii şi tehnologiilor prin avantajele regionalizării:
transferul rezultatelor cercetărilor, lărgirea spaţiului de cercetări etc.; influenţa organizaţiilor
economice internaţionale; convergenţa intereselor economice între ţările vecine; presiunile
concurenţiale în afara zonei; susţinerea în faţa crizelor şi situaţiilor critice. Literatura economică
evidenţiază mai multe tipuri de grupări regionale: zonele de schimb liber şi uniuni vamale
(NAFTA, COMESA etc.); piaţa comună (MERCOSUR); unuinea economică şi monetară (UE);
uniunea politică. Apariţia grupărilor economice porneşte de la ideea, că nici un stat nu poate
face faţă problemelor contemporane.
Fenomenul grupărilor regionale este interesant din punct de vedere strategic, deoarece
promovează un nou echilibru pe piaţa mondială. Unii cercetători opinează naşterea „unui nou
continentalism” [249]. Cifrele sunt incontestabile: 60 % din comerţul ţărilor UE se desfăşoară
între ele. Astfel, este posibil ca peste 10-20 de ani nu ţara ci regiunea va fi actorul principal pe
plan mondial.
Un avantaj incontestabil al integrării economice este şi majorarea volumului operaţiilor
comerciale, care va duce la modificarea soldului balanţei comerciale şi soldului contului curent
în direcţia micşorării deficitului şi în perspectivă - înregistrării excedentului acestuia.
Integrarea economică acordă imagini externe favorabile, contribuie la credibilitatea
ţării pe arena internaţională şi, deci, promovează posibilitatea atragerii capitalului străin.
Ca și majoritatea altor fenomene contemporane, integrarea economică trezește și
nemulțumiri din partea statelor sau indivizilor. Opinia că integrarea este benefică pentru cei mai
slabi şi aduce mai puţine avantaje celor puternici s-a dovedit a fi foarte viabilă după rezultatele
referendumului de acceptare a Constituţiei Europene în Franţa şi Olanda în 2005. Cetăţenii
acestor ţări îşi făceau griji pentru următoarea lărgire a UE, care, după cum credeau ei, va slabi
28
forţele ţărilor lor. În contextul efectelor crizei economice, unii experți au afirmat, că integrarea
contemporană s-a transformat în ”hiperintegrare”, cu idealizarea excesivă a oportunităților
acestui proces [85, p. 43].
Însă, existenţa partenerilor strategici, legaţi de acorduri de colaborare, în momentele
critice poate fi de un mare sprijin.
Acest fapt poate fi dovedit prin creşterea continuă a numărului acordurilor investiţionale
internaţionale (tabelul 1.2). Aceste acorduri pot fi de trei tipuri:
1. Tratate bilaterale de investiţii (TBI),
2. Tratate privind dubla impozitare (TDI),
3. Alte acorduri internaţionale investiţionale.
Tabelul 1.2. Numărul TBI, semnate în anii 1996-2009 şi cumulativ din 1980
Anul 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Nr.
TBI
211 178 178 153 137 181 130 97 84 73 75
65 59
- 1980 1169 1347 1525 1678 1815 1996 2126 2223 2307 2380 2455
2520 2579
>2600
Sursa: site-ul UNCTAD [276], calculele autorului Cu toate că ritmul de creştere s-a atenuat în ultimii ani (din motivul că a fost excesiv în
perioada 1998-2001), numărul total al tratatelor bilaterale investiţionale (TBI) a ajuns la 2 600 în
anul 2009, iar numărul ţărilor, care au semnat astfel de tratate - la aproape 190.
Necesitatea semnării tratatelor bilaterale se datorează și faptului, că practic nu există un
tratat investiţional la nivel internaţional (în afara unor încercări de a introduce TRIM).
Tratatele oferă cele mai esențiale garanţii în ceea ce priveşte investiţiile străine. Primul
TBI a fost semnat în 1959 între Republica Federală Germană şi Pakistan. De atunci forma
acestor acorduri s-a schimbat, s-au introdus clauzele privind protecţia investiţiilor, rezolvarea
litigiilor, ceea ce a rezultat în varietatea TBI în ultimul timp.
Actualmente, ţările asiatice sunt cele mai active în semnarea TBI. Regiunilor Asiei şi
Oceaniei le aparţine 41 % din numărul total al TBI. Integrarea economică activă şi protecţia
investiţiilor sunt puse la baza acestor documente.
Totodată, ţările dezvoltate au un interes sporit față de aceste tratate (Anexa 5). Ţările
dezvoltate au semnat 60 % din numărul total al TBI, iar America Latină rămâne cea mai inactivă
regiune. În perioada anilor 2007-2008 aici au fost semnate doar 19% din totalul TBI.
După cum s-a menţionat, piaţa internaţională a investiţiilor se confruntă cu tendinţa
creşterii investiţiilor de tip „sud-sud”. Aceeaşi tendinţă se confirmă şi în semnarea TBI. Rolul
principal în acest proces îî aparţine Chinei. Aproape 60 % din toate TBI, semnate de China în
29
perioada 2002-2007 au fost cele cu ţările în curs de dezvoltare, mai ales Africa. Totodată, țările
dezvoltate menţin poziţiile de lider în numărul TDI semnate, deținând cota de aproape 50 % din
aceştia.
Partea Republicii Moldova în comerţul mondial constituie numai 0.02-0.03 %. Totodată,
economia Republicii Moldova este una din cele mai deschise din lume în contextul comerţul
internaţional. De aceea ea este foarte sensibilă la schimbările pozitive şi negative din exterior.
Balanţa comercială aproape în întregime depinde de schimbările pe pieţele partenerilor strategici
tradiţionali. Totuşi, finanţarea deficitului comercial este asigurată în mare parte de transferurile
cetăţenilor ce lucrează peste hotare.
Integrarea economică este o realitate a lumii contemporane și fluxurilor de capital
investițional în aceste condiții le aparține un rol deosebit atât la scara națională, cât și cea
internațională.
Importanţa integrării economice prin prisma plasării capitalurilor străine este confirmată
şi în cercetările autohtone. În cercetarea autorilor Rusu G. și Şevciuc V. (2007) se menţionează
[120, p. 65] că „această formă de integrare este una din cele mai eficiente”. În acelaşi timp alți
autori autohtoni (Bunu M, 2007) susţin idea importanţei dezvoltării pieţei prin acorduri de
calaborare în contextul armonizării şi calităţii business-ului conform standardelor internaţionale
[93, p. 72]. Republica Moldova este activ implicată în procesele de integrare: în 1992 la Istambul
au fost semnate de către 11 state, inclusiv şi Moldova, „Bazele Zonei de Cooperare Economică a
Mării Negre”. Această organizaţie regională poate fi numită europeană, deoarece din ea fac parte
ţările membre ale UE.
În 1994 Moldova a aderat la Acordul Central European de Liber Schimb – CEFTA [1],
iar în 2006 – la Acordul „CEFTA Plus” sau acordul CEFTA în variantă extinsă şi modernizată,
în care a prezedinţiat în anul 2008. Ţările care fac parte din această organizaţie înglobează o
posibilitate mare de diverse produse industriale şi agricole competitive din punct de vedere
economic. CEFTA este cel mai important acord multilateral de liber schimb din regiune şi este
prima formulă de asociere economică regională, creată după căderea regimurilor totalitare
comuniste. Noul acord a fost semnat încă de cinci ţări din Balcanii de Vest, inclusiv regiunea
Kosovo şi de membrii mai vechi, România, Bulgaria, Croaţia. Noua iniţiativă regională CEFTA
înlocuieşte reţeaua de acorduri bilaterale dintre ţările din Europa de Sud-Est, armonizează
regulile comerciale şi va încorpora noi prevederi referitoare la comerţul cu servicii, drepturi de
proprietate intelectuală, achiziţii publice şi investiţii.
În sistemul organizaţiilor regionale se înscrie şi Comunitatea Statelor Independente (CSI),
a cărei membru este și Republica Moldova.
30
Aşadar, Moldova se află în mijlocul proceselor de extindere a integrării interstatale,
liberalizare şi în sens larg - globalizare. Expansiunea fluxurilor gloable de capital în aceste
condiţii devine mai evidentă şi influentă. Evidențierea caracterului impactului acestor procese,
reieşind din scopul tezei este un obiectiv important al tezei. Fiind o ţară mică noi nu putem să
facem faţă de sine stătător proceselor mondiale. Avem nevoie de prieteni strategici, cu scopuri
comune şi care să ne privească de la egal la egal.
Urmărind trendurile globale, Moldova nu poate să rămână în afara proceselor de integrare
şi a realizat deja primii paşi. Caracterizând succint amplificarea integrării Europene a Republicii
Moldova, vom evidenția pașii realizați în acest sens, printre care au fost:
1. Primirea Republicii Moldova (prima din ţările CSI) în Consiliul Europei în 1995;
2. Semnarea acordului de parteneriat şi colaborare UE-RM în 1998;
3. Aderarea la Pactul de stabilitate pentru Europa de Sud-Est, 2001;
4. Întocmirea Conceptului de integrare europeană a RM în 2003;
5. Adoptarea de către Comisia Europeană şi Guvernul RM a Planului de Acţiuni RM-EU
pentru 2004-2005 în cadrul Politicii Europene de Vecinătate;
6. Demararea negocierilor pentru un nou Acord de asociere între Republica Moldova și
Uniunea Europeană.
Integrarea europeană poate fi realizată, nu în ultimul rând, prin susţinerea oferită de ISD.
ISD pot influenţa modernizarea factorilor de producere, îmbunătăţirea infrastructurii, dar și
perfecționarea cadrului legal. Deci, rolul şi locul Moldovei pe harta politică europeană depinde
de procesele economice regionale şi ISD au în acestă ordine de idei o dimensiune și
particularitate de excepție. Complexitatea și diversitatea condițiilor, care formează trendul de
liberalizare, includ și atragerea și încurajarea ISD.
Regulile noi ale jocului economiei globale le impun tuturor statelor lumii să inventeze
politici şi strategii noi pentru a-şi păstra locul sub soare. Aceste politici sunt bazate pe
liberalizare. Concurenţa între țări se manifestă prin acordarea condiţiilor tot mai avantajoase,
mai libere. Republica Moldova nu poate fi o parte dezarticulată a acestui întreg coerent. Într-o
perioadă foarte scurtă, cu pierderi şi greşeli, am ajuns de la o economie planificată la o
economie liberă. Actualmente, în Republica Moldova investitorii străini se bucură de drepturi
egale cu cei naţionali, iar investiţiile nu pot fi supuse discriminării în funcţie de cetăţenie,
domiciliu, reşedinţă, loc de înregistrare sau activitate, stat de origine al investitorului sau al
investiţiei sau din orice alte motive. Investitorilor li se acordă condiţii echitabile şi egale de
activitate, care exclud aplicarea de măsuri discriminatorii, ce ar putea împiedica dirijarea,
operarea, întreţinerea, folosirea, fructificarea, achiziţionarea, extinderea sau dispunerea
31
investiţiilor. De asemenea, investitorii sunt protejaţi prin acordurile internaţionale pentru
protejarea şi asigurarea investiţiilor.
În scopul perfecţionării climatului investiţional şi creşterii investiţiilor străine directe
Republica Moldova a întreprins un şir de acţiuni în acest sens:
• Crearea Organizaţiei de Promovare a Exporturilor din Moldova;
• Aderarea în calitate de membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului în 2001;
• Încheierea acordurilor bilaterale cu 35 de state în vederea protecţiei investiţiilor;
• Implementarea reformei regulatorii cu scopul de a minimaliza gradul de dependenţă a
întreprinderilor de instituţiile administrative, minimalizarea cheltuielilor şi a timpului
pentru obţinerea autorizaţiilor, avizelor şi a altor certificate;
• Aprobarea în 2006 a celei de-a doua strategii de atragere a investiţiilor şi promovare a
exporturilor pentru anii 2006-2015, adoptată de către Guvernul Republicii Moldova;
• Adoptarea şi desfăşurarea unor programe naţionale de stimulare a creşterii economice;
• Înfiin ţarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei în scopul promovării politicii
statului în domeniul protecţiei concurenţei;
• Asigirarea accesului la Preferinţele Comerciale Autonome.
Aceste măsurile sunt realizate în condiţiile de liberalizare, bazate pe integrare şi
necesitatea atragerii a ISD. În pofida faptului, că economia globală se confruntă cu probleme
serioase din motivul expansiunii crizei economice şi incertitudinii financiare, la unul din cele mai
importante evenimente economice globale – Sammitul G20 (aprilie 2009) s-a menţionat
importanţa păstrării comerţului şi investiţiilor libere. Necesitatea susţinerii pieţelor emergente şi
neadmiterii protecţionismului a fost subliniată şi sub aspectul existenţei acordurilor
internaţionale [257]. Astfel, criza economică poate deveni un stimulent puternic pentru
integrarea economică şi investiţională globală.
Reieşind din analiza generală a situaţiei actuale putem consolida actualitatea temei de
cercetare care se manifestă prin faptul, că spațiul economic global se confruntă cu un șir de
fenomene și tendințe specifice pentru acesta, dar și pentru piața internațională a investițiilor în
special. Pornind de la aceste considerente, scopul tezei, care constă în determinarea și evaluarea
impactului proceselor și tendințelor pe piața internațională a investițiilor asupra situației socio-
economice din Republica Moldova, se înscrie în realitățile prezente. Estimarea şi evaluarea
impactului ISD asupra dezvoltării Republicii Moldova s-a determinat ca obiectiv sintetic al tezei,
care înglobează impactul altor procese contemporane pe piaţa internaţională a investiţiilor
datorită specificului și rolului ISD în economia globală.
32
1.2. Formele de manifestare a capitalul investiţional internaţional în condiţiile
dinamizării activit ăţii Corpora ţiilor Transna ţionale şi a Fondurilor Suverane de Investiţii
Fluxurile globale de capital execută un şir de funcţii importante în economia globală. În
primul rând, fluxurile acestea permit ca nivelul investiţiilor în ţară să fie mai mare decât nivelul
economisirilor. Cel mai elocvent exemplu în acest sens sunt SUA, unde spiritului curentului
economic modern promovează consumul sporit, iar deficitul contului curent nu formează bariere
pentru derularea activităților economice, nici nu contribuie la defuncționarea piețelor.
Fluxurile externe de capital servesc şi ca sursă pentru nivelarea diferitor tipuri de
fluctuaţii ciclice sau economice, angajându-se să suțină țările în perioade de secetă sau război.
Practica economică internaţională din ultimele două-trei decenii a demonstrat, că într-o
economie închisă nivelul insuficient agregat al capitalului diminuează salariile şi respectiv -
economisirile agenţilor economici și gospodăriilor casnice. Volumul limitat al economisirilor
reduce abilitatea agenţilor de a dezvolta sectoarele noi în economie şi minimalizează riscul
investiţiilor productive. Acest fapt determină vulnerabilitatea economiei ţării şi micşorează
iniţiativa de a investi în proiecte riscante. Astfel, s-a format o percepție a ISD drept surse de
capital puternice și influente, care pot elibera economia din cercul vicios de salarii mici,
vulnerabilitate excesivă şi investiţii neproductive.
O analiză detaliată a efectelor fluxurilor internaţionale de capital asupra economiilor
au desfăşurat Acemoglu D. şi Zilibotti F. (1997, care au comparat două economii identice, ce
diferă numai după numărul de sectoare intermediare pe care le dețin. Deci, ţările care sunt mai
bine diversificate se consideră „bogate”, iar cele cu mai puţine sectoare – „sărace”. În condiţiile
acestea, capitalul va fi direcţionat în ţările bogate, în care agenţii se pot asigura contra riscului
specific de sector. Totodată, peste ceva timp, când economia globală va deveni destul de bogată,
direcţia stocurilor de capital se va schimba şi cele două ţări vor ajunge la acelaşi nivel de PIB)
[123, p. 709-751].
Acest studiu, totuși, are 2 neajunsuri:
1. El analizează doar riscul specific sectorului industrial.
2. Nu dă răspuns la întrebarea: Cum sunt afectate fluxurile de capital când este vorba de
două ţări diversificate la acelaşi nivel?
O altă abordare, care a sintetizat ideile despre influenţa fluxurilor investiţionale asupra
creşterii economice, o găsim în lucrarea lui Harms P. (2000) [41, p.131-155], care a observat
următoarele:
33
1. Investiţiile internaţionale afectează nivelul economisirilor. Rata economisirilor creşte,
dacă elasticitatea intertemporală a substituirii, care este inversă măsurii relative risc-
aversiune, este mai mare.
2. Efectul de intrare – dacă stocul de capital este mic, mai puţini agenţi economici au
posibilitate să participe la activitatea pieţei financiare, ceea ce reduce eficacitatea pieței.
Respectiv, creşterea stocurilor de capital prin participarea capitalului străin contribuie la
eficacitatea pieţei financiare interne.
Efectul de diversificare şi de intrare determină faptul că integrarea financiară reduce
volatilitatea ratelor de creştere şi stabilizează economiile. Deci, economia unei ţări este mai
puternică prin stabilitate.
Rolul ISD în fluxurile globale de capital nu s-a format într-un timp scurt. După cum a
descris în una din primele sale lucrări John Dunning (1970): „În 1914, 90 % din toate fluxurile
internaţionale de capital au avut formă de investiţii de portofoliu” [31] .
Ulterior Bloomfield A. [131, p. 3] a constatat, că „Investiţiile de portofoliu au fost un
component mult mai important în mişcările de capital pe termen lung înainte de anul 1914 decât
investiţiile directe”. El a mai menţionat că „conceptul ISD (în sensul contemporan) nu se
deosebea de alte investiţii (f ără deținerea cotei majore) în companiile private străine” [131, p.4].
Este, totuși, greu de supraevaluat rolul investiţiilor de portofoliu în această perioadă în SUA.
Investiţiile de portofoliu au finanţat construcţia drumurilor și obiectelor sociale.
Deoarece transportul şi comunicaţiile au fost slab dezvoltate sau chiar inaccesibile în mai
multe cazuri, a fost dificil de a conduce o afacere din exterior, iar investiţiile de portofoliu nu
necesitau control. Şi dacă o investiţie directă a avut loc, copiii sau rudele investitorului au fost
nevoiţi să plece în ţara de destinaţie pentru a conduce afacerea. SUA au devenit pioneri in acest
sens. Cum a fost estimat în 1897 [69], SUA a fost recipientul principal al ISD, 90 % din investiţii
au devenit directe.
Perioada Primului Război Mondial a redus volumul ISD cu aproape jumătate. Şi pînă în
1929 valoarea investiţiilor private de portofoliu în SUA a fost mai mare decât a ISD. [69, p. 450-
605]. În perioada depresiei ISD din nou au ocupat primul loc în fluxul investiţiilor în SUA (şi
constituiau mai mult de 60% din fluxul total).
După cel de-al Doilea Război Mondial ISD menţin aproape jumătate din investiţiile
totale. SUA se află pe primul loc după atragerea ISD. Nici o ţară nu a atins nivelul SUA. Marea
Britanie din fluxul global al investiţiilor primea 18 %, Olanda – 10%, Franţa – 6% [69].
La analiza investiţilor din sec. al XX-lea ne bazăm pe datele SUA, deoarece rolul SUA în
universul investiţional mondial a fost foarte mare. Deci, reieşind din cele expuse, putem afirma
34
că rolul decesiv al ISD s-a format treptat și actualmente ISD păstrează postura de lider în totalul
fluxurilor. Exportul de ISD creşte cu 2-3-5 ori mai repede decât exportul mărfurilor (conform
rapoartelor UNCTAD), iar liberalizarea politicilor investiţionale şi regimurilor de comerţ au
facilitat transformările respective.
Este necesar de evidenţiat cauzele ce au motivat expansiunea ISD în ultimii ani:
1. Extinderea producţiei internaţionale. Guvernele ţărilor au dorit să atragă investiţii pentru
dezvoltarea propriilor ţări. Au fost create condiţii juridice necesare, astfel capitalul străin
a fost atras în acele ţări unde exista o necesitate de capital. Fluxul de investiţii a crescut,
ceea ce a permis CTN de a beneficia de noi performanţe, o mai bună supraveghere şi
coordonare a activităţii internaţionale şi de a avea costuri mai mici.
2. Creşterea numărului de achiziţii şi fuziuni de societăţi. Pe primul loc în acest context se
află SUA şi Japonia, care promovează politica de achiziţionare şi fuzionare în masă.
Totodată, crearea parteneriatelor strategice, încheierea acordurilor între societăţi din
diferite ţări pentru menţinerea lor pe piaţă a dat posibilitate de accelerare a procesului de
globalizare.
3. Apariţia grupărilor de integrare economică. De exemplu, OECD şi membrii acestei
organizaţii au avut un rol deosebit în crearea economiei globale contemporane.
4. Influenţa ţărilor dezvoltate, mai ales din partea blocului Triadei („the G3”): SUA, Europa
şi Japonia.
5. Transferul de tehnologii, dezvoltarea transportului.
6. Comerţul.
Literatura economică propune mai multe teorii referitoare la investiţiile străine directe.
Robock S. şi Simmonds K. au clasificat motivaţiile investitorilor, bazându-se pe strategiile
corporaţiilor transnaţionale, ca actori principali pe piaţa internaţională a investiţiilor. Conform
acestei teorii, factorii sunt următori: extinderea pieţelor, căutarea de resurse şi tehnologii noi,
dorinţa de a obţine o producţie mai eficientă, dorinţa de a minimiza riscul, combaterea
concurenţei [83, p.82].
Teoriile ISD pot fi grupate în 4 categorii (clasificarea, propusă de Teppo Voutilainen)
(tabelul 1.3).
35
Tabelul 1.3. Teoriile ISD şi autorii lor
Clasificare Autorii Teorii de internalizare a producţiei Coase P. (1937), Buckley and Casson M.
(1976), Rugman A. (1981), Hennartt J.F. (1982), Teece D. (1985),
Teorii de dezvoltare economică Vernon R. (1966), Kojima K. (1978) Teorii legate de puterea de piaţă Kindleberger C. (1969), Caves R. (1971),
Hymer S. (1976) Teorii de industrii competitive pe plan internaţional
Knickerbocker F. (1976), Yu C.M. şi Ito K. (1998)
Sursa: elaborat de autor în baza clasificării T. Voutilainen, Rhodes University [269]
Teoriile de internalizare accentuează eficienţa cu care tranzacţiile între unităţile unei
companii pot fi organizate. Acolo unde costurile tranzacţiilor sunt mai mici, piaţa se
internalizează şi eficienţa grupului creşte. Deficienţa acestor teorii este că ele se axează pe
efectele pe termen scurt.
Teoriile de dezvoltare economică, mai ales cea macroeconomică, arată legătura între
etapele de dezvoltare economică şi impactul ISD asupra exporturilor sau importurilor unei ţări.
Posedarea unei tehnologii performante de către o firmă determină dorința de a extinde exportul
în alte țări care se află la o etapă mai joasă de dezvoltare. Prin aceasta, firma poate obţine
profituri mai mari. Acest efect este numit efectul „gâştelor zburătoare” şi a fost introdus în teoria
economică de către Kojima K. (1978) [49].
Teoriile legate de puterea de piaţă afirmă, că firmele străine investesc cu scopul de a
reduce concurenţa şi pentru a intra în sectorul industriilor lor în alte ţări. Aceste idei sunt
contrapuse teoriei lui A. Smith care considera concurenţa un stimul pentru creşterea investiţiilor
străine şi a dezvoltării tehnologice. Accentul acestor teorii este pus pe profit şi inovaţii.
Spre deosibire de aceste teorii, teoriile industriilor competitive pe plan internaţional,
sugerează că majorarea producţiei internaţionale este asociată cu progres şi competiţie
tehnologică. ISD reprezintă un instrument pentru minimizarea riscurilor.
În afară celor numite mai sus, ar trebui să menţionăm paragidma eclectică a lui Dunning.
Având ca scop sintetizarea teoriilor, Dunning a propus un model de comportament pentru o
firmă, pe care l-a numit „paradigma”. Această paradigmă include explicaţia dorinţei de a investi
din 3 puncte de vedere: avantaje de proprietate (ownership advantages), avantaje locaţionale
(locational advantages) şi avantaje de internalizare (internalization advantages). Teoria
economică oferă încă o explicaţie a ISD, aşa- numita „abordare de reţea” (network approach),
care explică relaţiile între firme şi ţări din necesitatea reducerii costurilor de cunoştinţe din
motivul existenţei relaţiilor de durată.
36
În contextul ISD, nu poate fi ocolit rolul Corporațiilor Transnaționale (CTN) în
răspândirea rapidă a ISD din ultimii ani. CTN au devenit actori principali pe piaţa globalizată,
folosind instrumentul lor principal – investiţiile. Specificul activității organizaţiilor internaţionale
în ultimele decenii şi liberalizarea economiilor stau la baza răspândirii CTN pe globul
pământesc.
Analiza literaturii cu privire la CTN din anii 1980 arată o tendinţă remarcabilă: în
perioada „pubertară” a dezvoltării CTN majoritatea cercetărilor demonstrează impactul pozitiv al
liberalizării şi CTN asupra diferitor domenii economice şi sociale. De exemplu, într-o culegere
de articole din 1982 [22] nu vom găsi nici un articol, care ar aborda aspectul efectelor negative
ale CTN, spre deosebire de o culegere de texte din anul 2007 [66] în care majoritatea articolelor
demonstrează contribuțiile negative ale activităţii CTN şi liberalizării: „Liberalizarea a introdus
un set de şocuri şi ini ţiative, care au înrăutăţit creşterea şi bunăstarea în majoritatea ţărilor
Europei Centrale şi de Est, majorând vulnerabilitatea ... Ţările Europene sunt mult mai
vulnerabile în cazul şocurilor, provocate de liberalizare” (Nissanke M., Thorbecke E. 2007) [66,
p. 214, 222]. „Globalizarea este un factor extern, care poate afecta distribuţia venitului şi
sărăciei”, - se spune în aceeaşi sursă [66, p. 85].
Motivul e simplu – la ora actuală corporaţiile sunt mai puternice decât guvernele, iar
formarea şi dezvoltarea CTN – este rezultatul internaţionalizării economiei şi al dezvoltării pieţei
mondiale. Concurenţa, tendinţa de a trece barierele vamale şi altele au condus la crearea rețelelor
filialelor în alte ţări, reliefarea impactului tranzacțiilor de fuzionare sau achiziții.
CTN, majoritatea din ele fiind private, au făcut posibilă sporirea posibilităților pentru
ISD. Conform rapoartelor UNCTAD, universul CTN constituie în jur la 80000 de companii-
mame care angajeaz aproape 100 milioane de lucrători. CTN sunt dominate de Triada Mare –
Japonia, UE şi SUA, în care își dezvoltă activitatea 85 din 100 cele mai mari CTN din lume, iar
vânzările lor ating un volum mai mare decât PIB al celor mai puțin dezvoltate 100 țări ale lumii.
CTN, conform unor estimări, controlează 2/3 din exportul global și 90% din fluxul ISD.
Analizând poziţiile CTN în economia mondială, volumul tranzacțiilor şi rolul lor putem
constata că CTN sunt principalii actori comerciali globali. Activitatea lor se manifestă prin faptul
ca CTN aduc o nouă înţelegere a termenului de concurenţă, conlucrează pe pieţele regionale şi pe
cea mondială, schimbă structura factorilor de producţie a multor ţări. CTN deţin controlul asupra
celor mai importante domenii: finanţe, tehnologii, resurse, servicii etc.
Pentru estimarea sintetică a activităţii CTN UNCTAD a propus Indexul
Tansnaţionalizării (Transnationality Index, TNI) care este alcătuit din trei componente: activele
străine în totalul activelor, vânzările străine în totalul vânzărilor şi numărul angajaţilor străini în
37
totalul angajaţilor CTN. Vom menţiona că evoluţia acestui indicator demonstrează o creştere
continuă ceea ce înseamnă creşterea activităţii CTN peste hotarele ţării-mame (figura 1.6).
Fig. 1.6.: TNI pentru topul 100 CTN în perioada 1993-2006
Sursa: Transnational Corporations, UNCTAD [212].
Apariţia şi expansiunea CTN este determinată de mai mulţi factori, pincipalul dintre care
este activitatea instituţiilor internaţionale. Totodată, printre alți factori putem numi:
1. Intensificarea procesului de globalizare și concurenței internaționale;
2. Acces la noile regiuni ex-socialiste;
3. Interdependența pieţelor şi economiilor.
CTN se includ foarte activ în procesul globalizării. Contribuția CTN la formarea PIB
global este într-o permanentă creştere. Printre cele mai mari CTN care își desfășoară activitatea
în Moldova sunt: QBE Asito, Metro Group AG, Gazprom, Lukoil Europe ș.a.
După cum a fost menţionat, fenomenul CTN este mult discutat. S-au creat două tradiţii de
evaluare a lor. Prima, cea pozitivă, menţionează rolul decisiv al CTN în creșterea eficacității
economiei contemporane. Alta, cea critică, combină influenţa stereotipurilor imperialismului şi
antiglobalismului, astfel încât CTN sunt considerate un adevărat monstru al valorilor umane.
Totodată, apariţia CTN este un proces firesc care mai e şi catalizatorul evoluţiei
economice. Ea conduce la apariția noilor forme de analize, marketing, reduce costurile. Putem
spune că în limitele economiei de piaţă CTN nu au o alternativă. În cercetarea sa Suciu T. (2006)
[121] a numit CTN „principalul agent al globalizării”.
Ţinând cont de faptul că importanţa CTN în condiţiile economice contemporane este
foarte semnificativă [103], iar instrumentul lor principial de activitate – ISD pot contribui la
dezvoltarea socio-economică a unei ţări, determinarea impactului ISD asupra economiei
recipiente ca obiectiv al tezei este foarte argumentată.
Dezvoltarea ISD în ultimul timp este susținută și de activitatea Fondurilor Suverane de
Investiţii (FSI), care au devenit investitori importanţi (figura 1.7). Nu există o noţiune general
acceptată a FSI, totodată ele pot fi definite ca „instrumente investiţionale de stat care sunt
38
finanţate din surplusurile din activitatea de schimb exterior, dar sunt păstrate aparte de rezervele
oficiale” [37]. Cu toate că FSI au apărut în anii 1950, în procesul global investiţional ei s-au
implicat activ doar în ultimii ani. Majoritatea FSI sunt concentrate în China, Rusia, Arabia
Saudită, SUA, EAU (anexa 6).
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
198819
8919
9019
9119
9219
9319
9419
9519
9619
9719
9819
9920
0020
0120
0220
0320
0420
0520
0620
0720
0820
09
Mili
arde
US
D
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Număr
ul
ISD efectuate decătre FSI dinEAU
ISD efectuate deFSI din alte țări
Numărultranzacțiilor cuparticiparea FSI
Figura 1.7. ISD efectuate de către FSI în perioada 1988-2009
Sursa: UNCTAD
Volumul activelor al FSI în 2008 a constituit 20 miliarde de dolari SUA (figura 1.7). Cu
toate că FSI sunt mai active în investiţiile de portofoliu, volumul tranzacţiilor cu ISD s-a majorat
semnificativ în perioada 2003-2008, reducându-se doar în 2009 din motivul crizei economico-
financiare globale. Totuși hiperactivitatea FSI trezeşte îngrijorare din partea statelor care pierd
obiecte economice importante. Reacţiile protecţioniste au motivat existenţa în mai multe ţări,
cum ar fi Germania, Franţa, SUA a restricţiilor sau posibilităţilor naţionalizării investiţiilor în
scopurile securităţii naţionale.
FSI pot fi de trei tipuri: cu scopul de a face economii, stabilizatoare şi de finanţare. FSI
din ultima categorie sunt cele mai active pe piaţa investiţiilor, mai ales a investiţiilor în
infrastructură.
Motivele apariţiei FSI sunt diverse. Dar printre aceste motive se numără şi dorinţa de a
proteja statul de riscurile, legate de integrarea financiară globală şi pericolele ei. Astfel, FSI
sunt realizate ca garanţii în perioadele de criză.
Însă, o problemă majoră în activitatea FSI este transparenţa activităţii lor. De activitatea
majorităţii FSI depinde evoluţia preţurilor la produsele petroliere, şi respectiv – la toate tipurile
de mărfuri. Posibilitatea de a ridica preţurile la petrol după dorinţa unui grup de ţări şi apoi de a
reinvesti banii în economiile altor ţări ar putea reprezenta un pericol pentru economia globală,
care poate fi dominată de jucătorii aleşi.
39
În condiţiile globalizării, influxul capitalului străin nu întotdeauna depinde de factorii,
aflaţi sub controlul ţării, care doreşte să le atragă. Momentul cheie devin strategiile CTN sau ale
altor investitori, în baza cărora se determină alegerea ţării de destinaţie a investiţiilor. Alegerea
aceasta depinde de mai mulţi factori: posibilităţile ieşirii pe piaţa regională, locală sau mondială,
prezenţa resurselor naturale, forţa de muncă ieftină şi calificată, nivelul de dezvoltare economică
a ţării, nivelul de dezvoltare a infrastructurii, strategii de dezvoltare naţională, rolul şi locul ţării
pe piaţa internaţională, conjunctura globală etc.
După cum s-a menţionat, ISD reprezintă un instrument principal pe piaţa investiţională
globală. Totodată, alte forme ale investiţiilor internaţionale – investiţiile de portofoliu, titlurile de
valoare internaţionale (eurotitlurile) reprezintă la rândul lor un segment semnificativ, când este
vorba de fluxurile globale de capital, deoarece, procesele, care au loc pe acest segment
influenţează piaţa financiară în general şi, cu siguranță, ISD.
Dificultatea analizei investiţiilor internaţionale de portofoliu constă în aceea, că datele
despre acestea sunt prezentate doar în ţările, unde băncile centrale necesită prezentarea lor sau
unde toate investiţiile de acest gen trebuie să fie raportate de brokerii locali care reprezintă
clienţii străini. Investitorii instituţionali (băncile investiţionale, fondurile de pensii etc.) preferă
păstrarea datelor în proprietatea lor şi nu au obligaţia de a le prezenta structurilor internaţionale.
Rolul investiţiilor de portofoliu s-a redus în ultimii ani, după cum s-a demonstrat de-
acum. Totodată situaţia diferă de la ţară la ţară. De exemplu, din 1998 se observă un flux mare a
investiţiilor de portofoliu din ţările Americii Latine, în 2000-2002 din Argentina şi Brazilia
(perioadele de crize). Acest fapt dovedeşte volatilitatea investiţiilor de portofoliu, ceea ce
înseamnă atractivitatea lor scăzută faţă de ISD pentru ţările-recipiente. În acelaşi timp, tendinţa
de atragere masivă în ţară a capitalului sub această formă se observă pe pieţele emergente tot mai
des [220, p.89] – în Brazilia, Turcia, China şi alte ţări. „Imunitatea” acestor investiţii față de
riscurile specifice în perioadele de criză este extrem de mică.
Un alt factor, care determină dezvoltarea relativ slabă a investiţiilor internaţionale de
portofoliu, este existenţa barierelor legislative pentru răspândirea acestora. Aceste restrângeri
există atât din partea ţărilor investitoare, cât şi celor care oferă posibilităţi de investire. De
exemplu, fondurile de pensii din Canada şi Danemarca au dreptul de a investi peste hotare doar
30 şi respectiv 20% din totalul investiţiilor [199]. În acelaşi timp, în multe ţări ale lumii
investitorii străini nu au dreptul de a participa direct pe piaţa investiţiilor de portofoliu şi sunt
nevoiţi să apeleze la serviciile reprezentanţilor locali care, la rândul lor, trebuie să aibă autorizaţii
speciale.
40
Restricţionarea influxurilor de investiţii de portofoliu este explicată prin faptul, că în
condiţiile vulnerabilităţii economiilor autohtone, investiţiile de portofoliu sunt supuse riscului de
părăsire rapidă a pieţei şi reducerii lichidităţii acesteia. Dintre toate tipurile de capital
investiţional existente, investiţiile străine de portofoliu au potenţialul cel mai ridicat de
destabilizare a economiei ţării-receptoare. Un exemplu perfect în acest context este situaţia din
Thailanda în perioada crizei asiatice, când investitorii străini au început să lichideze capitalul de
portofoliu din ţară, ceea ce a cauzat deprecierea valutei. Ca rezultat s-a aprofundat datoria
externe. Astfel, necesitatea atragerii capitalului străin în formă de investiţii de portofoliu poate
avea şi efecte negative.
În afară de factorul restrictiv, investiţiile externe de portofoliu depind de ratele de schimb
autohtone, riscul inflaţiei și costurile tranzacţionale.
Vom menționa că perioada anilor 90 s-a manifestat pe piaţa financiară print-o explozie de
instrumente derivate, inslusiv şi în economiile emergente. Derivatele teoretic redistribuie riscul
la acei care pot să-l controleze. În acelaşi timp aceste instrumente sunt supuse speculaţiilor şi
sporesc volatilitatea macroeconomică. Din motivul netransparenţei şi reglementării slabe, ele
sunt folosite pentru evaziuni fiscale, manipulări şi fraude. Istoria pieţei de derivate din anii 90,
dar şi în perioada crizei din 2008, arată că folosirea acestor instrumente, în general, poate fi
destabilizatoare [220, p. 93]. Totodată, exemplul Malayesiei, Chinei demonstrează că
reglementarea şi controlul pot direcţiona corect piaţa aceasta. Aşa numite restricţii bazate pe
cantitate (Quantity-based restrictions) (Kaplan E., Rodrik D., 2001) [46] pot fi efective dacă
statul doreşte să oprească fluxul capitalului din ţară în perioadele de criză. Intervenţiile ad-hoc
pot fi şi o soluţie pentru investiţiile de portofoliu.
O semnificaţie deosebită pentru investiţiile internaţionale o deţin eurotitlurile. Situaţia pe
piaţa eurotitlurilor influenţează şi alte investiţii de portofoliu şi ISD.
Influenţa aceasta se realizează prin trei direcţii:
1. Situaţia în domeniul eurotitlurilor afectează volatilitatea pieţei financiare a unei ţări şi a
economiei globale în general.
2. Impactul pieţei eurotitlurilor asupra investiţiilor se realizează în primul rând prin
băncile investiţionale.
3. Excesul sau deficitul banilor pentru operaţiile cu eurotitluri influenţează răspândirea sau
restrângerea ISD.
Este necesar de menţionat, că factorii care au stimulat dezvoltarea europieţelor se află în
strânsă legătură cu procesele investiţionale globale.
41
În anii 50-60, când s-a format acest segment al pieţei de capital au avut loc următoarele
evenimente, care au contribuit nemijlocit la creşterea cotei-părţi a pieţei eurotitlurilor:
1. Criza lirei sterline a condiţionat impunerea controalelor asupra fluxurilor de capital cu
nerezidenţii în Marea Britanie.
2. În anii 60 SUA, având ca scop reducerea deficitului balanţei de plăţi, au pus restricţii
fluxurilor internaţionale de capital.
3. În 1968 în SUA a demarat Programul privind Investiţiile Străine (Foreign Investment
Program) care limita volumul finanţării interne pentru investire în străinătate.
Toate acestea au influenţat dezvoltarea pieţei eurotitlurilor, care este actualmente auto-
reglementată de Asociaţia Titlurilor de Valoare Internaţională (ISMA) şi Asociaţia Internaţională
a Pieţei Primare (IPMA). Impactul integrării economico-financiare se observă şi pe piaţa
eurotitlurilor. Dacă în perioadă predominării dolarului SUA acesta a fost valuta principală a
contractelor internaţionale, odată cu introducerea EURO costul eurotitlurilor emise în Europa s-a
redus [168]. Acest fapt, desigur, a contribuit la competitivitatea lor pe plan mondial.
Ultimii 8-10 ani au adus schimbări semnificative pe piaţa eurotitlurilor de valoare.
Creşterea anuală a acestui segment până la declanșarea crizei în anul 2008 a fost aproximativ 8
%. [144]. Creşterea aceasta, putem afirma, este mai mare decât creşterea PIB global. Patru
tendinţe majore s-au evidenţiat în perioadă 2000-2008:
a) Volumul tranzacţiilor eurotitlurilor, denominaţi în EURO creşte. Valoarea nominală a
acestei pieţe s-a majorat cu 84 % în perioada 1999-2006. Importanţa eurotitlurilor devine tot mai
semnificativă. Conform datelor Bancii Centrale Europene, valoarea eurotitlurilor, denominate în
EURO constituie 45 % din totalul tranzacţiilor (comparativ cu 36 % in dolari SUA) [209].
b) Eurotitlurile devin mai atractive pentru sectorul privat. Dacă în 1998 autorităţile
publice au emis 57 % din volumul total al eurotitlurilor, în 2006 segmentul eurotitlurilor emise
de către autorităţile publice s-a redus pînă la 47 %.
c) Interesul faţă de eurotitlurile emise pe termen scurt s-a redus în timp ce cererea pentru
eurotitluri pe termen lung s-a extins. Faptul acesta se explică prin aceea, că jucătorii importanţi
în acest domeniu, şi anume -fondurile de pensii, datorită creşterii numărului clienţilor (creşterea
numărului pensionarilor pe plan global) sunt interesate de investiţiile pe o perioadă mai mare.
d) Creşterea volumului tranzacţiilor de securitizare (până la declanşarea crizei). Datorită
necesităţii implementării cerinţelor Basel II şi creşterii volumului activelor care pot fi
securitizate, tranzacţiile de acest tip au devenit tot mai populare.
42
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
2004 2005 2006 2007 2008
Mili
arde
USD
SUA
Europa
Economia globală
Figura. 1.8.Volumul tranzacţiilor de securitizare în lume în perioada 2004-2008
Sursa: Site-urile BCE, BMA, calculele autorului
Se observă creşterea volumului tranzacţiilor de securitizare până în anul 2006 și o scădere
uşoară a acestor tranzacţii în 2007 în SUA. În anul 2008 există deja o reducere semnificativă
(aproape o treime faţă de anul 2007). Tranzacțiile de securitizare au fost şi continuă a fi criticate
dur, ca fiind un factor important în declanşarea problemei lichiditații piețelor în perioada de
criză. Conştientizând gravitatea problemei, liderii pieţei (din SUA, Europa şi Australia) au lansat
în decembrie 2008 o iniţiativă privind restabilirea increderii în piaţa de securitizare, care
presupune, în primul rând, necesitatea asigurării transparenţei tranzacţiilor şi prezentarea
informaţiei veridice organelor de control.
Ca mecanism, investiţiile internaţionale nu sunt un fenomen nou. Totodată, formele
acestor investiţii se află într-o permanentă evoluţie. Secolul al XIX-lea a fost predominat de
investiţii de portofoliu. Perioada Primului Război Mondial a stagnat creşterea fluxurilor
investiţiilor în lume. Iar perioada după război a marcat o creştere rapidă a investiţiilor directe.
Vorbind despre piaţa internaţională a investiţiilor contemporană, este imposibil de ignorat
noţiunea de forme noi de investiţii (termenul ”noi” este relativ în acest sens) - investiţii
internaţionale în care investitorii străini nu deţin interesul de control prin participare în capital
propriu, nici nu sunt investiţii de portofoliu [67]. Ele se refera în special la:
- companii cu capital străin, unde cota investitorilor străini nu depăşeşte 50 %;
- diferite angajamente contractuale internaţionale care implică un element investiţional
de la o firmă străină, dar nu atrage după sine participare în capital propriu, cum ar fi
contracte de licenţiere, management, servicii, contracte de împărţire a producţiei
(„production-sharing”), sub-contracte şi contracte „turnkey” (turning the key)
operaţiuni.
43
Aceste forme de plasare a capitalului străin trebuie să fie categorizate aparte, deoarece ele
nu pot fi atribuite la investiţii tradiţionale directe din motivul, că nu implică participare în
proprietate şi nu ţin de simple operaţiuni de împrumuturi sau operaţii financiare simple.
Compania cu capital străin presupune împărţirea activelor, riscurilor şi profiturilor. În
clasificarea acestora ca forme noi a investiţiilor nu se includ companiile unde cota companiei
străine este mai mare de 50%.
Astfel, pe piaţa internaţională a investiţiilor există următoarele forme de investiţii, care
nu pot fi atribuite la categoria ISD sau investiţiilor de portofoliu.
Contracte de licenţiere sunt contractele prin care partenerul străin oferă un set de
tehnologii, know-how pentru un procent din vânzări, royalty, angajamentul de a efectua buy-
back etc.
Franchising-ul spre deosebire de licenţiere oferă şi servicii exclusive de management, şi
exclusivitate regională.
Contractul de management stipulează că compania străină conduce un proiect sau
întreprindere, oferă servicii de consultanţă. Firma locală beneficiază de reputaţia partenerului,
cunoştinţele despre servicii globale, pieţe financiare etc.
Contractul „turnkey” este un contract conform căruia contractorul este obligat să
organizeze în ţara de destinaţie procesul complet de producere sau prestare de servicii. Primele
contracte de acest tip a apărut în anii 60 în contextul relaţiilor vest-est şi multe ţări exportatoare
de petrol au beneficiat de astfel de contracte.
Contractul de împărţire a producţiei („production-sharing”) prima dată a fost înregistrat
în Indonesia în 1960 şi actualmente se foloseşte mai ales în industria de petrol sau minerit. El
presupune explorarea într-un anumit domeniu şi în cazul dacă ţiţeiul este găsit – conjuncţia cu
întreprinderea locală.
Un punct în privința acestor investiții este dacă aceste forme trebuie să fie numite
„investiţii”. Multe dintre ele au caracteristicile tranzacțiilor de vânzare. Totuși, în acest context
trebuie să ne amintim despre diferenţa între vânzare şi investiţie. Vânzarea presupune o operaţie
„on spot” şi fără risc pentru vânzător. Investiţia presupune risc şi perioadă de recuperare.
Desigur, formele acestea au apărut nu întâmplător şi există un număr de cauze, care au
determinat apariţia şi expansiunea lor. În primul rând, aceasta este reacţia de protejare. În unele
ţări guvernele protejează piaţa autohtonă de investiţii în domeniile care, după părerea lor, nu
necesită expansiune străină. Naţionalismul şi intervenţiile din partea statului nu permit
investiţiilor directe să intre pe piaţă şi FNII (forme noi de investiţii internaţionale) devin cercul
salvator. În ipoteza reacţiei de protejare FNII apar ca a doua, sau a treia strategie pentru firmele,
44
care caută intrare pe o piaţă. Această ipoteză este foarte importantă din punct de vedere teoretic,
în special, deoarece atrage atenţia la faptul ca FNII pot apărea atunci când climatul investiţional
este nefavorabil pentru ISD, sau că perceperea climatului de business străin este deteriorată.
Pe de altă parte, reacţia de protejare foarte bine poate fi observată în industria petrolului
unde multe firme internaţionale sunt naţionalizate de guvernele ţărilor în care se produce
petrolul, dar companiile-furnizoare nu suferă din cauza aceasta, ba chiar invers – se bucură de
venituri enorme.
Efectul acesta ne direcţionează la o concluzie foarte importantă: climatul investiţional
favorabil înseamnă nu numai lipsa reglementărilor din partea statului şi politica laissez-faire.
Cel puţin, având în vedere existența FNII, corelaţia perceperii tradiţionale a climatului
investiţional şi investiţiilor străine trebuie să fie reanalizată.
O altă explicaţie a FNII este starea mediului global investiţional. Globalizarea a creat
condiţii favorabile pentru business-ul internaţional. Totodată, riscul pierderilor din cauza crizelor
la fel s-a majorat. FNII sunt mai puţin riscante şi mai sigure. Cu toate că ISD rămân şi până în
prezent cea mai bună alegere pentru a câştiga în competiţia globală, FNII devin o alternativă
atrăgătoare. Rolul FNII este în special unul forte când este vorba nu despre CTN, ci de companii
mici şi mijlocii care au resurse reduse. ISD sunt dominate de CTN, iar pe de altă parte,
tehnologiile şi experienţa companiilor mici şi mijlocii sunt mult mai apropiate ţărilor în curs de
dezvoltare.
În orice situaţie, FNII înseamnă integrare mai intensă şi extinderea posibilităţilor pentru
un număr mai mare de firme străine de a intra pe piaţă. Business-ul global nu are limite şi hotare.
ISD, de portofoliu sau FNII – toate se pun la cale dacă este vorbă de bani şi câştiguri mari.
1.3. Concluzii la capitolul 1
Fiind atrasa în jocul globalizării, piaţa internaţională a investiţiilor a absorbit trăsăturile şi
caracteristicile ei contemporane. Investiţiile străine directe şi alte forme ale investiţiilor
internaţionale au devenit o pârghie puternică în expansiunea globalizării în ţările lumii. În
condiţiile globalizării creşterea importanţei acestor instrumente este un proces inevitabil.
Respectiv, impactul lor asupra economiilor a devenit unul evident. Reieşind din această
afirmaţie, analiza impactului şi determinarea caracterului acestuia poate reprezenta un pilon
pentru stabilirea strategiilor investiţionale la nivelul macro.
Piața internațională a investițiilor reprezintă un segment al economiei globale, care
datorită elementelor sale principale – investițiilor străine directe și celor de portofoliu se află la
intersecția sectorului financiar și real. În acest sens, piața aceasta poate deveni un fir de legătură
45
între economia reală și finanțe. Astfel, procesele și tendințele care se manifestă astăzi în
economia globală se află în strânsă legătură cu piața internațională a investițiilor și au un impact
puternic asupra direcțiilor de dezvoltare a acesteea. În același timp, activitatea subiecților pe
piața internațională a investițiilor, mai ales a corporațiilor transnaționale și fondurilor suverane
de investiții, poate afecta dezvoltarea economică, dar și socială a țărilor.
ISD fiind o pârghie deosebit de importantă în răspândirea business-ului global, pot aduce
țărilor-recipiente capitalul de bază și alte beneficii. În acelaşi timp riscul anumitor provocări
devine mai pronunțat.
Astăzi pe globul pământesc practic nu există nici o țară (cu excepția Coreei de Nord),
care binevol ar dori să fie exlusă din procesele economice globale. Dezvoltarea economiei țării și
mai ales a sectorului financiar-investițional este imposibilă fără implicarea în relații de afaceri cu
partenerii străini. Astfel, factorul global a pătruns în aproape toate domeniile de activitate umană,
inclusiv și în economie și finanțe.
Interesul sporit față de investițiile străine directe este determinat de stabilitatea acestei
surse de capital străin în comparație cu alte fluxuri private. Însă, multitudinea opiniilor privind
activitatea CTN, care controlează o parte dominantă a ISD, determină necesitatea cercetării
impactului capitalului străin și a ISD în special pentru fiecare țară aparte, ținând cont de etapa de
dezvoltare și prezența factorilor externi, în scopul racordării lor la condițiile actuale ale pieței.
Extinderea fluxului informațional aferent pieței internaționale a investițiilor atrage
cercetătorii în valorificarea aportului capitalului străin în creșterea economică a țărilor. Astfel,
dezvoltarea modalităților de evaluare a tendințelor contemporane în domeniul dat a devenit o
sarcină foarte actuală.
46
2. IMPORTANȚA EVOLU ŢIILOR PE PIA ŢA INTERNA ŢIONAL Ă A
INVESTI ŢIILOR PENTRU SITUA ŢIA ECONOMIC Ă ŞI SOCIAL Ă DIN
REPUBLICA MOLDOVA
2.1. Politicile investiționale în condițiile integrării economice regionale și globale
Autorul lucrării „An Exceptionally Simple Theory of Everything” Garrett Lisi [178] a
expus o idee remarcabilă: pentru ca o teorie să fie acceptată şi mai mult ca probabil – şi
adevărată, ea trebuie să fie elegantă şi simplă, deci legile universului sunt foarte accesibile.
Ştiinţa cunoaşte multe exemple când acelaşi fenomen își pune amprenta asupra diferitor realizări.
Pentru toate corpurile cu greutate legea gravitaţiei lui Newton (1687) [253] s-a confirmat prin
experimentele lui Charles de Coulomb (1785) [250] pentru forţe electrice. Vom remarca, că
Newton a vorbit despre importanţa unificării legilor . El a spus, că dacă de la început el ar fi
crezut că mărul a ajuns pe pământ datorită aceeaşi forţe pe care astăzi o numim gravitaţie, el ar fi
fost considerat un nebun. Astăzi este practic imposibil să întîlneşti vre-o persoană, care nu ar
cunoaște ce este gravitaţia.
Economia este un subiect specific de cercetare. Spre deosebire de mai multe alte ştiinţe,
ea nu ne permite efectuarea experimentelor pure, nici observarea în aceleaşi condiţii a unui
anume fenomen. Teoria economică se bazează pe cercetări empirice, care analizează datele din
trecut. Totodată, un anumit eveniment, tendinţă sau trend se manifestă absolut diferit în diferite
ţări şi diferite perioade. Unii experţi astfel neagă aspectul ştiinţific al abordărilor empirice pentru
economie şi le numesc speculative [75]. Vis-a-vis de acestea, teoria economică nu a oferit nici o
lege absolută care poate prognoza definitiv dezvoltarea situaţiei într-un domeniu oarecare al
economiei. Orice concept foloseşte noţiuni, factori, consecinţe nedeterminate, care pot avea un
efect decisiv asupra evoluției proceselor economice și dinamicii capacităților economiilor. Orice
proces economic, analizat printr-un set de factori, influenţează la rândul său factorii daţi, și există
o interdependenţă între acest proces economic şi factorii de influenţă.
Luând în considerare cele expuse, modelarea econometrică, folosită ca metodă de
cercetare, se acceptă cu o anumită măsură de scepticism. În combinație cu alte metode, cum ar
fi analiza de conţinut, deducţia, inducţia, observarea ştiinţifică ea poate face față cerințelor
cercetărilor moderne.
Specificul relativ haotic al proceselor economice este un fenomen evident, cel puţin, în
vederea posibilităţilor umane. Piaţa internaţională financiară şi cea de investiţii sunt mecanisme
47
foarte complicate. Şi, desigur, pentru determinarea legităţilor, care stau la baza funcţionării
acestor organisme sunt necesare, în primul rând, determinarea elementelor acestui organism şi a
legităţilor după care funcţionează acesta, în al doilea rând, determinarea factorilor care
influenţează organismul şi, în al treilea rând, stabilirea legăturilor dintre aceste două părţi. Istoria
ştiinţei, în general, şi a ştiinţei economice în special, demonstrează că un lucru foarte dificil în
acest sens este determinarea factorilor. Einstein a lăsat pentru savanţi o idee minunată, simplă,
dar până acum – nerezolvată: teoria universală (theory of everything). El a încercat să formuleze
o regulă, care ar explica natura tuturor fenomenelor, cu care se confruntă omenirea. Ideia este
simplă: se poate de prevăzut şi rezultatul căderii zarurilor, dacă vei cunoaște forţa, cu care ele
sînt aruncate, viteza lor, greutatea etc. Problema, însă, constă în potențialul științei, deci factorii
sunt atât de mulţi şi atât de imprevizibili, că gândirea omului, cel puţin a omului contemporan,
nu ne permite realizarea acestui vis. Am putea presupune, că piaţa internaţională a investiţiilor
este un astfel de fenomen imprevizibil. Doar analiza tendinţelor globale poate să ilumineze
impactul pieţei internaţionale financiare asupra unei ţări.
Ştiinţa economică din ultimii ani tot mai des argumentează că orice fenomen social sau
economic trebuie să fie analizat ţinând cont de impactul lui asupra dezvoltării durabile. Astfel,
impactul proceselor şi tendinţelor pe piaţa internaţională a investiţiilor asupra situaţiei socio-
economice din Republica Moldova în contextul globalizării trebuie la fel să fie analizat prin
prisma dezvoltării durabile. Noţiunea aceasta presupune că creşterea economică de astăzi nu
trebuie să fie trecută pe contul cheltuielilor generaţiilor viitoare. Dezvoltarea durabilă presupune
balanţa socială în ţară şi la nivel internaţional, analiza şi protejarea sănătăţii generaţiilor viitoare,
mediului înconjurător şi a resurselor naturale.
Creşterea fluxurilor investiţionale la nivel global reprezintă un avantaj dar şi o
provocare pentru mai multe ţări . Globalizarea, integrarea, dezvoltarea informaţională afectează
nu numai piaţa financiară, indicii macroeconomici, salariile, dar şi calitatea vieţii.
Impactul procesului de integrare economico-financiară se manifestă în primul rând prin
armonizarea și perfecţionarea politicilor ţărilor cu cele practicate de ţările vecine, în scopul
atragerii ISD. În 2006 OECD a făcut o analiză comparativă a situaţiei investiţionale în ţările
Europei de Sud-Est şi a clasificat-o cu ajutorul Indicatorul Reformelor Investiţionale (Investment
Reform Index 2006) [265]. Cu toate că evaluările sunt efectuate în baza datelor agenţiilor
naţionale pentru promovarea investiţiilor şi rezultatele pot fi lipsite de obiectivitate absolută, o
imagine generală necesară pentru comparaţie, ele totuşi propun.
Diferite categorii de caracteristici a politicilor investiţionale au fost clasificate în 5
niveluri de la primul – cel mai negativ, până la 5 – cel mai performant. Au fost comparate
48
următoarele state: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Macedonia, Moldova,
România, Serbia şi Montenegro.
Moldova a primit cele mai scăzute scoruri la trei dintre din cele 6 categorii de indicatori.
Pentru prima categorie – politici investiţionale, care include cooperarea internaţională,
nediscriminare, protecţia proprietăţii Moldova se estimează la nivelul 3.5, cel mai scăzut din
regiune. De exemplu, Bulgaria şi România au obținut 4, iar Croaţia – 3.75.
Pentru a doua categorie – promovarea investiţiilor, care include promovarea, transparenţa
şi activitatea agenţiilor specializate de atragere a investiţiilor, Moldova obţine scorul 2.5.
Rezultatul atît de mic se explică în primul rând, prin lipsa acțiunilor efective din partea OPEM.
La categoria trei – politici fiscale, Moldova este la acelaşi nivel scăzut ca şi Albania,
Bosnia şi Gherţegovina. Durata mare a procedurilor de control, dificultatea completării
declaraţiilor fiscale şi multe altele au influenţat negativ rezultatul final.
Ceea ce ţine de categoriile anti-corupţie, reforme reglementare şi politici comerciale ne
aflăm între cele mai bune scoruri alături de României, Bulgariei şi Croaţiei. Cel mai scăzut scor
în această categorie il are Macedonia.
Analiza acestui indicator este foarte importantă, deoarece demonstrează avantajele
comparative pentru investitorii potenţiali. În cazul celorlalte condiţii egale, cum ar fi nivelul
capitalului uman, stabilitate politică etc., în regiune şansele Moldovei nu sunt prea bune. Alte ţări
arată performanțe mai bune și sunt mai atractive pentru investitori. Analiza ne permite să
atragem atenţia la elementele politicilor investiţionale, care sunt cele mai necompetitive faţă de
alte ţări şi regiunii. Urmează să intensificăm activitatea în acește domenii.
În condiţiile economiei globale, unde concurenţa este puternică şi toate ţările se luptă
pentru banii ieftini și tehnologii performante unde concurenţa este puternică între ţările unei
zone geografice, dezvoltarea condiţiilor economico-politico-sociale adecvate și mai avantajoase
în comparaţie cu cele, oferite de vecini, este un obiectiv evident.
În celebra sa lucrare „Geografia şi comerţul”(1991) Paul Krugman, laureatul Premiului
Nobel în 2008 [51] a demonstrat, cum integrarea economică afectează reorganizarea
companiilor. Schematic ideea lui poate fi demonstrată astfel (figura 2.1). Primul cerc reprezintă
etapa înainte de integrare, când producţia şi realizarea mărfurilor au loc în aceeaşi ţară (ţări). La
prima etapă de integrare firmele concentrează producţia în ţările cu o piaţă de desfacere mai
mare şi vor exporta în restul regiunii. La a doua etapă, când toate barierele sunt eliminate,
firmele preferă să producă acolo unde costurile producţiei sunt mai mici.
49
INAINTE de integrare ETAPA I ETAPA II
Figura. 2.1. Integrarea economică şi geografia produsului I
Sursa: Phisalaphong R. The Impact of Economic Integration Programs on Inward FDI.
Rotterdam: Timbergen Institute, 2004.
Concluziile lui Krugman sunt foarte interesante în aplicarea lor pentru piaţa investiţiilor,
deci transferarea producţiei în alte ţări se realizează în majoritatea cazurilor prin intermediul ISD.
Impactul efectelor analizate de Krugman le-au simţit majoritatea ţărilor UE. Înainte de aderare la
UE fluxul ISD a crescut, iar după aderare – invers. Fenomenul acesta a fost numit ”efectul ante-
acces” („pre-access effect”). Influența lui a fost resimțită în ţările membre noi ale UE – Polonia,
România, astfel încât influxul s-a atenuat în următorii ani după integrare. Pentru Republica
Moldova acest fapt ar putea însemna posibilitatea atragerii ISD potenţiale care sunt interesate de
costuri de producţie mici, care le poate oferi țara noastră.
O altă variantă a dezvoltării situaţiei, conform lui Krugman este divizarea funcţiilor.
Schema de mai jos demonstrează efectul acesteia (figura 2.2).
DIVIZAREA PENETRAREA LOCALĂ EFECTUL DIFUZIEI
Figura. 2.2. Integrarea economică şi geografia produsului II
Sursa: Phisalaphong R. The Impact of Economic Integration Programs on Inward FDI.
Rotterdam: Timbergen Institute, 2004.
S-a constatat că necesitatea divizării apare din mai multe motive: diversificarea riscurilor,
reducerea cheltuielilor de management pentru organizaţie mare, factorii specifici în unele ţări. La
etapa următoare pe primul plan stă penetrarea pe piaţa locală . Concurenţa între firme se va spori
cu timpul va creşte şi relaţiile cu consumatorii, furnizorii şi societatea devin prioritare.
50
În al treilea caz este vorba de investiţii care sunt în căutarea eficienţei. Aceste investiţii,
cum putem observa, stimulează exportul din regiune. Efectul difuziei cuprinde un spectru foarte
larg în ultimii ani. Acest efect este asociat cu politicile statelor pentru promovarea exporturilor.
Cu intensificarea competiţiei pentru atragerea ISD, majoritatea ţărilor reduc presiunile asupra
ISD. Se observă convergenţa între investiţiile în căutarea pieţei de desfacere şi în căutarea
eficienţei. Un exemplu perfect în acest sens este activitatea corporaţiei CANON. Deciziile
companiei se bazează pe scopuri de export (Canon Dilian, China sau Canon Opt, Malayesia),
totodată, costurile operaţionale reprezintă un factor decizional primar.
Alte două efecte, legate de integrarea economică, demonstrează efectul politicilor
investiţionale şi se realizează la nivelul guvernelor (figura 2.3).
Figura. 2.3. Politica de fortificare şi rezultatul ei
Sursa: Phisalaphong R. The Impact of Economic Integration Programs on Inward FDI.
Rotterdam: Timbergen Institute, 2004.
În cazul fortificării, ţările regiunii pot coopera pentru crearea barierelor de comerţ cu
scopul de a proteja pieţele de desfacere locale mari şi pentru stimularea producătorilor autohtoni.
Dacă acest lucru se întâmplă (cum a fost în a doua jumătatea a anilor 80 în Europa), firmele
străine se străduie să ocolească barierele comerciale, astfel se stimulează ISD în regiune, mai ales
cele în căutarea pieţei de desfacere.
Totodată, peste câtva timp, cooperarea între ţările regiunii poate să se reducă. Ţările vor
începe să concureze pentru atragerea ISD și ca rezultat, integrarea pieţelor se va reduce (figura
2.4).
Figura. 2.4. Competiţia pentru ISD şi rezultatele ei
Sursa: Phisalaphong R. The Impact of Economic Integration Programs on Inward FDI.
Rotterdam: Timbergen Institute, 2004.
Ca consecință va demara procesul de liberalizare a reglementărilor și stimulare a ISD.
Astfel, experiența UE în anii ’90 şi în ASEAN în aceeaşi perioadă arată, că fortificarea este
51
posibilă numai în cazul colaborării strânse între ţări, iar în caz contrar ea se va transforma în
competiţie pentru ISD.
Analiza transformărilor și proceselor, demonstrate mai sus constituie o parte extrem de
valoroasă în determinarea politicilor de investiţii. Aprecierea poziţiei ţării pe piaţa globală, dar,
mai ales, cea regională, este imposibilă fără determinarea influenţei politicilor ţărilor vecine şi
tendinţelor în politicile acestea. Existenţa barierelor comerciale şi acordurilor bilaterale între
partenerii strategici sau potenţiali ai unei ţări poate afecta influxul ISD. În acelaşi timp, relaţia
inversă are o importanţă nu mai puțin valoroasă. Dorinţa de a atrage ISD poate determina tipul
politicilor unei ţări şi la rândul ei să afecteze producătorii autohtoni şi consumatorii finali.
Republica Moldova este o ţară mică, cu o piaţă de desfacere foarte limitată. Cu siguranță,
încurajarea investiţiilor în căutarea pieţei de desfacere ar fi un nonsens. Anume din acest motiv,
oferta costurilor mici la factorii de producţie devine esențială în scopul atragerii ISD. Totodată,
în condiţiile existenţei preferinţelor comerciale, oferite de UE ţara noastră a obţinut o şansă unică
de a propune investitorilor şi costuri mici, și piaţă de desfacere europeană fără limite.
Totuși problema se conturează în presupunerea, că dacă peste o perioadă costurile
factorilor de producţie în Moldova vor creşte, nefiind cerute la acelaşi nivel de către investitorii
străini, iar preferinţele comerciale vor fi eliminate, Moldova poate să se confrunte cu procesul de
dezinvestire şi amplasare a ISD în alte ţări cu avantaje competitive existente la acel moment.
2.2. Impactul proceselor globale investiţionale asupra dezvoltării socio-economice –
aspecte teoretico -practice în Republica Moldova
Studiile recente cu privire la impactului tendinţelor globale economico-financiare asupra
unor elemente macroeconomice aplică diferite modele analitice şi econometrice pentru evaluarea
efectelor acestor tendinţe. Cert este faptul, că aceste fenomene globale investiţionale sunt atât de
multilaterale şi multidirecţionate, încât o analiză exhaustivă a acestora este un lucru, practic,
imposibil.
Conform teoriei ştiinţei, ipoteza apare din ideea, că ceva există într-o anumită direcţie şi
cercetarea ulterioară poate afirma sau nega ipoteza. Reieșind din logica aceasta ne-am propus să
conturăm analiza impactului proceselor globale investiționale asupra dezvoltării socio-
economice, folosind modelul lui Porter (aşa-numit „diamantul lui Porter”), care a clasificat
avantajele naţiunilor în patru aspecte: condiţiile factorilor, condiţii de cerere, industriile legate şi
structura sau strategiile firmei. În afară de acestea, rolul guvernului şi a şanselor pentru
dezvoltare de asemenea au fost luate în considerare. Porter a prezentat legătura între toate
52
elementele acestea în formă asemănătoare cu structura diamantului și care a fost numită
„diamantul lui Porter” (figura 2.5).
Figura 2.5. ”Diamantul lui Michael Porter”
Sursa: adaptată de autor în baza teoriei lui M. Porter, 1990 [73]
Astfel, ne-am bazat pe ideea că avantajul unei ţări în condiţiile de globalizare, liberalizare
şi integrare ar putea fi studiat după aceleaşi principii. Analizând şansele am determinat
posibilităţile întreprinderilor din Republica Moldova pe pieţele globale financiare în condiţiile
contemporane. Prin factorii care primesc un impact din aceste efecte am considerat modificările
în structura exportului şi importului şi structura investiţiilor autohtone. Ţinând cont şi de situaţia
economică actuală, am reflectat și unele considerări cu privire la rolul crizei economice în
formarea impactului capitalului străin asupra economiei Republicii Moldova.
Structura economiei la rândul ei depinde în mare parte de dezvoltarea industriei şi
producţiei agregate în ţară în general. Cererea, cu siguranță, refelectă dezvoltarea forţei de
muncă, nivelul salariilor.
Influenţa guvernului cuprinde protejarea drepturilor agenților economici, inclusiv şi cele
de proprietate.
Dezvoltarea industriilor legate presupune dezvoltarea industriilor competitive din alte
ţări, dar şi dezvoltarea durabilă a întreprinderilor autohtone. În acest sens, impactul capitalului
străin asupra stării ecologiei în condiţiile de liberalizare trebuie să fie analizat cu atenţie.
În accepțiunea de combinare a acestor factori, ”diamantul lui Porter” prezintă un complex
teoretic cuprinzător și explicit. Scopul analizei este demonstrarea existenţei şi sisntetizarea
diverselor efecte ale proceselor pe piața internațională a investițiilor, care au o importanţă
deosebită pentru Republica Moldova.
În urma condițiilor de integrare, în UE s-a modificat costul capitalului financiar şi a
celui investiţional (în perioada pre-criză). Acest fapt a determinat apariţia întreprinderilor
moldoveneşti pe pieţele financiare occidentale. Integrarea ţărilor în UE este foarte intensivă și
53
desigur, piaţa de capital nu a rămas în urma acestor procese. Un argument forte pentru integrarea
pieţelor financiare este eliminarea barierelor, care va reduce riscurile financiare (cu ajutorul
diversificării) şi ca rezultat va reduce cerinţele investitorilor. În consecinţă, costul capitalului va
tinde spre micşorare.
Acest scop este suficient de progresiv din mai multe motive, principalele din care sunt:
- dacă costul capitalului se va reduce, valoarea viitoare a investiţiilor se majorează. Aceasta
ar înseamna creşterea PIB. După cum a estimat Baldwin R. (1990) [20], dacă costul
capitalului se va reduce cu 0,5% în perioadă lungă PIB se va majora cu aproape 10%.
- Reducerea costului capitalului în UE sporește atractivitatea investiţională a regiunii.
Într-un studiu efectuat de Center for Economic Policy Research în 2004 (Gikas A, 2004)
[156] s-a demonstrat, că integrarea economică europeană a afectat costul capitalului firmelor
europene (care fac parte din uniunea monetară) în rpimul rând prin următoarele direcţii:
1. valoarea cotelor străine în totalul capitalului companiilor de asigurare şi a fondurilor de
pensii din ţările uniunii s-a majorat semnificativ în comparaţie cu companiile ţărilor
europene, care nu fac parte din această uniune;
2. atractivitatea investiţiilor s-a ridicat, iar costul capitalului s-a redus din motivul reducerii
riscului valutar;
3. inflaţia a devenit mai puţin volatilă, respectiv, mai previzibilă.
Studiul a demonstrat, că efectul integrării asupra costului capitalului este relativ slab la
începutul procesului de integrare şi destul de puternic în culminaţia acestuia (de exemplu pentru
studiul dat – anul 1997).
Ca rezultat al politicii de integrare, piaţa de capital a UE beneficiază de o reducere a
costului capitalului în majoritatea sectoarelor. Testul efectuat în studiul analizat confirmă că
rezultatul este destul de convingător.
Tendinţa aceasta din mai multe puncte de vedere este importantă pentru Republica
Moldova. În primul rând, vecinătatea ţărilor UE determină caracterul relaţiilor financiare pentru
Moldova ca o parte a regiunii. Faptul, că atractivitatea investiţiilor în ţările europene s-a majorat
din motivul reducerii costului capitalului înseamnă că întreprinderile moldoveneşti, care doresc
să participe în competiția pentru atragerea investitorilor, trebuie să ajusteze costul capitalului la
acest nivel.
Piaţa de capital de portofoliu europeană de curând a devenit o realitate şi pentru ţara
noastră, fiind pentru o perioadă îndelungată un vis ireal.
În iunie 2008 Morgan Stanley, una din cele mai mare bănci investiţionale din lume, a
anunţat pregătirea şi vânzarea acţiunilor companiei moldoveneşti Ascom-Group la bursa din
54
Londra. Preţul anunţat a fost de 2 miliarde de dolari. Bursa de la Londra, fiind considerată un
subiect important pe piaţa globală, cuprinde 50 % de vânzări de acţiuni în lume.
După cererea revistei Standart Financiar, agenţia Estimator-VM a efectuat o cercetare şi a
determinat alte companii moldoveneşti, care ar putea deveni pretendeţi pentru pieţele financiare
occidentale. Printre acestea se enumeră Alfa Nistru, Macon, Moldova Agroindbank şi
Victoriabank, Carmez, Sudzucker Moldova, Tutun-CTC, Banca de Economii, Moldtelecom şi
altele.
Piaţa de capital autohtonă nu poate să rămână în urma tendinţelor globale. Capitalul străin
este de obicei o sursă mai ieftină de finanţare a business-ului. Iar capitalul străin de portofoliu în
plus permite păstrarea controlului asupra afacerii.
Cunoaşterea legităţilor de pe piaţa globală, dar mai ales cea europeană, este extrem de
importantă dacă dorim să devenim competitivi. Desigur, contribuţia ISD în fluxul total al
investiţiilor străine încă mult timp va rămâne dominantă, totodată, piaţa globală de investiţii de
portofoliu, aflându-se în stagnare după criza anului 1995, se reînvigorează.
Dobândirea şi păstrarea poziţiei competitive în acest segment ar trebui să devină un scop
nu mai puţin important pentru economia ţării decât atragerea ISD.
Tendinţele capitalului investiţional internaţional îşi găsesc reflectare şi în
schimbarea structurii exportului şi importului în Republica Moldova. „Realitatea este că
comerţul şi ISD coexistă” [25, p. 24]. Relaţia între comerţ şi ISD se află în inima globalizării.
Analizele empirice, efectuate de mai mulţi economişti demonstrează că ISD stimulează creşterea
exporturilor din ţara de origine şi respectiv, aceste investiţii sunt complimentare comerţului.
Totodată, lipsa datelor complete şi naturii dinamice de inter-relaţii între factorii diferiţi care au
un rol important, lipsa conexiunilor pe nivelurile diferite de agregare (economie, sector, firmă)
înseamnă că datele empirice devin foarte generalizatoare, iar concluzii în mare parte -
insuficiente.
În general, analiza efectuată a arătat că:
1. Până în anii ’80 comerţul exterior a generat ISD. După perioada aceasta relaţia cauza-
efect a devenit inversă.
2. În analiza efectuată de OECD s-a demonstrat că ISD simulează exportul. Un dolar de ISD
din ţară produce aproape doi dolari în plus în comerţ exterior.
3. În ţara de destinaţie ISD pe termen scurt majorează importurile şi creşterea exporturilor
apare peste o perioada mai lungă.
Pentru o ţară mică ca Moldova, care se află în cautarea ISD şi este țară netto-importatoare de
investiții problema expansiunii ISD pentru promovarea exportului nu este una de primă
55
importanţă. Totodată, analiza acestui subiect poate fi destul de interesantă. Potrivit Băncii
Naționale investițiile moldovenilor peste hotare sunt la un nivel foarte scăzut și practic
nesemnificativ din punct de vedere statistic. Însă, identificarea acestor investiții este un lucru
dificil. Dubla cetățenie a businessman-ilor și utilizarea schemelor de optimizare fiscală sunt
principalele explicații ale acestui fenomen. Printre afacerile moldovenilor peste hotare se numară
grupului ASCOM în Sudan, Kazahstan și Rusia; Rosard Impex SA în România; Nova Bank
(România) ș.a. Astfel, cercetarea amplă a interdependenței dintre export și ISD din țară pentru
cazul Republicii Moldova este imposibilă. Însă o viziiune generală totuși poate crea analiza
situației pe piața internațională în general (figura 2.6)
0%
20%
40%
60%
80%
100%
1 2Export Investi ții din țară
China Germania SUA Japonia FranțaOlanda Italia Coreea de Sud Marea Britanie Hong KongCanada Belgia Federația Rusă Singapore MexicSpania Elveția Brazilia Alte țări
--
Figura. 2.6. Cota parte a celor mai mari țări-investitoare (mil. USD) și poziția lor în exportul
internațional (miliarde USD) în 2008
Sursa: elaborată de autor în baza datelor World Factbook și WIR, UNCTAD
Astfel, cei mai mari ”exportatori” de investiții directe, care oferă mai mult de 80% de
ISD în lume (2) ocupă și pozițiile dominante în exportul internațional (1), ceea ce confirmă
importanța investițiilor peste hotare în atingerea scopului asigurării creșterii volumului
exporturilor.
La conferinţă ministerială din Singapore (Singapore Ministerial Conference 1996) s-a
discutat relaţia între ISD şi comerţ. Raportul conferinţei a fost publicat în 1998 şi conclude, că
analiza relaţiei între ISD şi comerţ nu poate fi limitată la întrebarea dacă aceste elemente sunt
complimentare sau nu. Trebuie să fie luată în considerare prezenţa externalităţilor şi transferului
de tehnologii: „Creşterea importanţei ISD pentru economiile care le primesc este un motor
pentru transferul activelor nemateriale...” [210].
56
Cu toate că, multe din lucrările ştiinţifice demonstrează efectul negativ al ISD, de
exemplu, ISD având avantaje de competiţie slabă majorează renta de monopol (Moran, 1985),
sau că firmele practică „comportamentul turmei” (hern behaviour) părerea aceasta nu este foarte
populară. ISD intensifică competiţia şi devin un stimulent puternic pentru viitor [124].
Este binecunoscut faptul că ISD sunt motivate de efectele de internalizare, care rezultă
din tehnologii şi cunoştinţe. Totodată, nu trebuie de uitat, că comerţul reprezintă un canal de
bază al transferului de aceste tehnologii şi know-how.
Efectele invizibile (spillovers) în acest context pot fi divizate în 2 categorii [176, p.100]:
1. Efectele orizontale apar deoarece companiile străine atrag cei mai calificaţi lucrători şi
activează mai eficient. Ele ajută la dezvoltarea standardelor înalte de management și
contribuie la dezvoltarea infrastructurii mai bune şi a comunicaţiilor.
2. Efectele verticale se evidențiază deoarece investitorii au nevoie de furnizori eficienţi.
Firmele locale sunt nevoite să sporească productivitatea.
Pentru analiza relaţiilor între ISD şi comerţ există trei metode care corespund nivelurilor
de agregare: micro, macro şi nivelul de sector al economiei.
La nivelul ţărilor din punctul de vedere al ţării investitoare, ISD pot fi privite
ca substitutive pentru export, deoarece reduc vânzările locale, în special, în formă de produse
finite. Pe de altă parte, ISD stimulează competitivitatea. Pentru o ţară care primeşte ISD – invers.
Cu toate că creşterea exportului pe termen scurt este însoţită şi de creşterea importului, evoluţia
competitivităţii, tehnologiile vor provoca creşterea exporturilor pe termen lung.
Teoria clasică de comerţ internaţional priveşte mobilitatea mărfurilor şi factorii ca forţe
adverse. Aşa-numitul principiu lui Mundell spune: „Mişcările bunurilor sunt într-o măsură
înlocuitoare pentru mişcările factorilor...creşterea barierelor comerciale stimulează mişcările
factorilor şi...creşterea restricţiilor la mişcările factorilor stimulează comerţul” [188].
Studiul realizat de Eaton J. şi Tamura A. (1994) a aplicat modelul ce controlează
determinanţii pentru o ţară, dar fără o dimensiune industrială pentru a explica exporturile
bilaterale şi ISD bilaterale între mai mult de 100 de ţări în perioada 1985-1990. Autorii au ajuns
la concluzii importante, cum ar fi [142]:
- ISD şi fluxurile de comerţ cresc cu creşterea veniturilor per capita în ţările partenere;
- ISD din ţară şi exporturile la fel ca şi importurile sunt direct corelate.
Problema tuturor studiilor de acest gen este casualismul. Există mari diferenţe între ţări,
perioade şi efecte. În general ISD şi comerţul exterior sunt legate prin mai multe variante de
situaţii comerciale. Vom prezintă în schemă variantele relaţiilor posibile între ISD şi comerţul
exterior în schemă (figura 2.7).
57
Figura. 2.7. Legăturile între ISD şi export
Sursa: compusă de autor în baza OECD Working Paper 1999/3 [65]
Prima legătură apare în cazul când exportul se află la etapa iniţială de internalizare. Prin
internalizare se înţelege noțiunea din teoria internalizării, care presupune că întreprinderea
doreşte să păstreze know-how-ul, totodată, investeşte în alte ţări. În aceste condiții multe
companii străine au realizat investiții în Polonia și România, profitând de prezența enormelor
piațe de desfacere.
Al doilea tip de legături este determinat de deschiderea de către firmele străine a filialelor
în ţara de origine.
Al treilea tip este specific pentru relaţiile legate de importul resurselor naturale, iar legătura
a patra este posibilă atunci când firmele străine deschid birouri într-o ţară, care este, în primul
rând, o piaţa de desfacere pentru produsele sau serviciile lor. Pentru Republica Moldova acest tip
de investiții s-a realizat, de exemplu, în sectorul financiar de către compania Societe Generale.
Varianta ISD din ţară-import este determinată de realocarea activităţilor care necesită forţă
de muncă ieftine din ţările cu capital. Investițiile din Germania sau Italia în industria ușoară a
Republicii Moldova au profitat anume de costul redus al factorului de producție. În acest caz,
este necesar de remarcat, că în condiţiile globalizării pieţelor este foarte important de diferenţiat
tipurile forţei de muncă şi nu de vorbit despre forţă de muncă în general. De exemplu,
economiştii Sachs J şi Shatz H. (anii 1950) au afirmat că SUA comercializează mărfuri, în care o
mare parte a costului constituie valoarea ştiinţei şi inovaţiilor. Totodată, în 1953 Leontief V. a
ajuns la un rezultat opus, aşa-numitul „paradox al lui Leontief” care confirmă că SUA, cea mai
bogată ţară în capital comercializează mărfuri pentru care cota-parte a forţei de muncă în cost
este mai mare.
A şasea corelaţie ţine de situaţii când firmele iniţiază o activitate peste hotare pentru a
exporta înapoi în ţara lor. Aici ar trebuie de menţionat importanţa teoriei lui Hymer S. (1960)
pentru explicarea acestui fenomen. Teoria lui poartă denumirea Monopolistic Advantage Theory
(teoria avantajelor monopolistice) şi argumentează că ISD au loc din motivul ineficienţei
factorilor de producţie şi au loc mai des în industriile oligopolistice.
58
Tipul şapte apare ca răspuns la creşterea competitivităţii pe piaţa străină. Kojima K. şi
Ozawa H. (1985) [49, 176] au demonstrat în studiul lor, că transferul activităţilor neefective din
ţara de origine conduce la introducerea tehnologiilor noi în ţară. În general, efectul dinamic
pozitiv majorează exportul în termen lung.
Şi ultima variantă se realizează ca răspuns la creşterea competitivităţii pe piaţa internă.
Astfel, în dependență de caracterul și scopul investițiilor, dar și situația pe piață, relațiile ISD cu
comerțul exterior diferă substanțial.
Exportul Moldovei tradiţional este dominat de industria agroalimentară. Totodată, în
ultimii ani economia a trecut printr-o schimbare semnificativă în structura exportului şi
importului. Iata cum arată lista comparativă a partenerilor în anii 1995, 2008 și 2009 (tabelul
2.1).
Tabelul 2.1. Partenerii de top în importul şi exportul Republicii Moldova în 1995, 2008 şi 2009
IMPORT EXPORT 1995 2008 2009 1995 2008 2009
Rusia Ucraina România Rusia România Rusia Ucraina Rusia Rusia România Rusia Romania România Romania Ucraina Ucraina Italia Italia Belarusi Germania Germania Germania Ucraina Ucraina Germania China Italia Belarusi Belarus Belarus Bulgaria Italia China Bulgaria Germania Germania Italia Turcia Turcia Italia Polonia Marea
Britanie SUA Belarus Belarus Turcia Marea
Britanie Polonia
Sursa: date oferite de Biroul Naţional de Statistică
După cum s-a menţionat, o tendinţă globală importantă reprezintă creşterea rolului Chinei
în comerţul global. Putem observa că în structura partenerilor de import, ţara aceasta ocupă o
poziţie destul de puternică, înlocuind în anul 2008 pe acest post ţările europene. Faptul că China
devine jucător important pe piaţa globală de mărfuri şi capital a influenţat şi ţara noastră.
Anul 2007, însă, a fost remarcabil pentru Moldova în sensul exportului. Pentru prima dată
categoria de produse alimentare s-a plasat pe poziţia 2 în exporturi, iar pe prima cu volumul de
141456 mii de dolari SUA – articole şi accesorii de îmbrăcăminte (Anexa 7). În structura
exportului general cota-parte a produselor agroalimentare s-a redus de la 95% în anul 1994 la
60% în 2006 [118, p. 46] şi 47 % în 2009 [271].
Aceste modificări se datorează investițiilor străine în industria ușoară. Companiile mari
din Germania și Italia au investit în tehnologii și utilaje noi, stimulând exportul producției în
Germania, Italia, SUA și România.
59
Sporirea fluxului de ISD în anumite sectoare ale economiei au un impact asupra
comerţului exterior al Republicii Moldova. Impactul acesta se manifestă nu numai cantitativ, dar
şi calitativ prin influenţa asupra nomenclatorului mărfurilor exportate (dar şi celor importate),
asupra partenerilor principali. Tendinţa de integrare este tot mai puternică, iar impactul ei – tot
mai important. Astfel, în anul 2009 deja mai mult de jumătate din exporturile ţării au fost
direcţionate în UE, timp ce ISD din această regiune le aparține ponderea majoră în totalul
fluxurilor de ISD în țară – 51.7 % [243].
Stabilitatea pe termen lung a exporturilor va depinde în mare măsură de abordarea cu
succes a următoarelor acțiuni:
- atragerea și menținerea ISD în sectoarele economiei cu potențial mare de export;
- eficientizarea controlului calității producției;
- menținerea forței de muncă calificate, dar și pregătirea cadrelor noi. ISD pot contribui
la dezvoltarea acestor acțiuni în mod direct.
Globalizarea pieţei investiţionale internaţionale, influxul capitalului în ţară
influenţează investiţiile interne. Ca rezultat al globalizării, integrarea economiei naţionale
începe cu eliminarea restricţiilor. Pentru piaţa investiţională acest fapt presupune liberalizarea
accesului investitorilor străini pe piaţa de capital, cotarea (listingul) firmelor locale pe pieţele
străine şi privatizarea companiilor de stat. Aceste schimbări îşi au scopul de a reduce costul
capitalului intern şi de a majora influxul capitalului şi în consecinţă - creşterea economică.
Pentru a analiza impactul globalizării şi integrării asupra influxului capitalului în ţară şi a
investiţiilor interne ne vom limita la influxul investiţiilor străine directe în detrimentul celor de
portofoliu din următoarele considerente:
� ISD sunt forma cea mai binevenită pentru finanţarea pieţelor emergente;
� Rata creşterii ISD este mult mai mare decât cea a investiţiilor de portofoliu;
� Piaţa bursieră a Moldovei este insuficient de dezvoltată;
� Studiile [201] au demonstrat ca ISD sunt mai mult expuse factorilor globali.
Anterior în lucrare s-a vorbit despre determinanţii ISD. Aceştia pot fi locali sau globali.
În studiul „World Market Integration through the Lens of Foreign Direct Investors”, elaborat de
Banca Mondială, a fost propusă aşa-numita „măsura globalizării” (globalization measure) pentru
a explica variaţiile în ISD, care sunt determinate de factori globali – globalizare şi integrare.
Studiul a demonstrat, că rolul factorului global în dinamica investiţiilor în ţările dezvoltate şi
emergente creşte semnificativ (pentru anii 1980-1990 pentru care s-a realizat studiul de la 10 la
60 %). Mai mult ca atât, expunerea pieţelor emergente la factorii globali creşte mai repede.
60
Liberalizarea financiară internaţională permite ţărilor de a diversifica riscul nesistematic.
Efectul diversificării determină alegerea investitorului şi pune un accent mai mare la riscuri
sistematice. Deoarece acestea sunt legate de modul în care principalii indicatori
macroeconomici (produsul intern brut, rata medie a dobânzii, cursul valutar) variază în timp,
importanţa acestor indicatori pentru ISD evoluează pozitiv. Prin acest efect creşterea rolului
factorului global automat sporește rolul factorilor macroeconomici. Efectul acesta care desigur
implică şi momentul psihologic, este numit “efectul GD” (global-domestic) (figura 2.8).
Figura. 2.8. Importanţa riscului sistematic şi nesistematic în contextul liberalizării financiare
Sursa: elaborată de autor
Importanţa factorilor globali în influxul investiţiilor a fost analizată de Errunza V. şi
Hogan K. (1998) [151], de Bekaert G., Harvey C (1998) [128]. Totodată, concluzia că factorii
interni au devenit mai puţin importanţi pentru ISD nu trebuie să creeze o atitudine incorectă din
partea guvernului. Studiile, bazate pe analiza globalizării, cuprind doar o parte a fluxurilor
globali de capital. La rândul lor aceştia sunt influenţaţi şi de factorii interni ai ţărilor respective.
Multitudinea factorilor externi în mai multe cazuri nu permite sintetizarea completă a acestora.
Deci, cu toate că analiza teoretico-empirică ne sugerează că factorii globali au o importantă
exclusivă, această importanţă nu este, totuși, absolută.
Luând în considerare şi „efectul GD” putem concluziona, că impactul globalizării şi
integrării financiare globale este atât direct, când influenţează direcţiile fluxurilor de capital, cât
şi indirect, când la baza deciziilor investiţionale stă reducerea riscurilor nesistematice. Acest fapt
înseamnă pentru Moldova că pentru a fi competitivă pe piaţa internaţională a investiţiilor țara nu
trebuie să axeze politicile pe avantajele competitive, cum ar fi diferite facilităţi pentru investitori
sau reduceri fiscale, ci să îmbunătățească caracteristicile indicatorilor macroeconomici.
Liberalizarea şi integrarea pieţei investiţionale globale a determinat creşterea fluxurilor
de capital aproape în toate ţările lumii. Totodată, pentru o economie recipientă a capitalul străin
este foarte important, ca sursa din exterior să nu fie unica, căci în acest caz economia devine
dependentă de trendurile globale într-o măsură mai mare şi, respectiv, riscul în cazul unei
regresii globale se dublează. Cu siguranță, investiţiile interne sunt o sursă importantă de creştere
economică şi în goana după ISD nu trebuie să uităm de elementul acesta.
61
Fluxurile de capital globale pot influenţa semnificativ investiţiile interne. Studiile
realizate de Bosworth B. şi Collins S. (1999) [135], Mody A. şi Murshid A. (2005) [185] au
arătat că influxurile capitalului străin contribuie la extinderea investiţiilor interne. În literatura de
specialitate se întâlneşte noţiunea de „spillovers” sau „collateral benefits”, care înseamnă efect
dintr-o sursă imprevizibilă. Totodată, sursele acestea sunt logic explicabile. Investiţiile străine
pot îmbunătăţi productivitatea, şi, respectiv, eficacitatea muncii. Influxurile de capital (fiind ISD,
împrumuturi sau investiţii de portofoliu) produc un surplus în economisirile gospodăriilor
casnice, fapt care, desigur, poate duce la creşterea investiţiilor interne.
Impactul ISD asupra investiţiilor interne, astfel trebuie să fie analizat prin prisma
economisirilor interne. Edwards S. (1995) [146] a demonstrat că creşterea economisirilor străine,
însă, poate reduce cele interne. Ulterior Uthof A. şi Titelman D. [146] au ajuns la aceeaşi
concluzie, că volumul excesiv al ISD conduce la reducerea economisirilor interne. Faptul acesta
se explică prin aceea că influxul banilor în ţară stimulează aprecierea monedei naționale, ceea ce
conduce la creşterea preţurilor activelor financiare şi încurajează consumul (exemplul
Argentinei, Mexicului, Peru).
Într-un studiu realizat de Mody A. şi Murshid A. (2005) şi ulterior analizat de Elitza
Mileva (2008) se recomandă aplicarea modelului econometric pentru analiza cantitativă a
impactului fluxurilor globale de capital asupra investiţiilor interne. Ca rezultat s-a ajuns la
concluzia că ISD influenţează strict pozitiv investiţiile interne, stimulează creşterea lor. În lista
ţărilor pentru care s-a efectuat calculul se află şi Republica Moldova, deci, concluziile făcute pot
fi aplicate şi pentru ţara noastră (anexa 8). Astfel, se poate confirma faptul că creşterea
volumului ISD în Republica Moldova a influenţat pozitiv şi creşterea investiţiilor autohtone.
Totodată, metodologia acestui studiu are unele neajunsuri care pot avea o influenţă
decisivă asupra rezultatelor. În primul rând, împrumuturile străine şi investiţiile de portofoliu
s-au luat ca variabile. Impactul împrumuturilor este foarte specific pentru Moldova, iar
despre impactul investiţiilor de portofoliu este greu de vorbit din motivul dezvoltării slabe a
pieţei de capital. În afară de acestea, pentru evaluarea creşterii economice s-a folosit indicatorul
PIB care, desigur, rămâne un indicator de bază, dar nu reflectă situaţia socio-economică în
complex.
Însă în comparaţia fluxurilor investiţiilor străine în capital fix şi celor autohtone se
observă o corelaţie stabilă (Figura 2.9).
62
0.0
2000.0
4000.0
6000.0
8000.0
10000.0
12000.0
14000.0
16000.0
18000.0
20000.0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Mil.
MDL
Investiții încapital fixtotal
Investiții încapital fixefectuate deîntreprnderilestrăine
Figura.2.9. Investiţii în capital fix total și efectuate de către întreprinderile străine în Republica
Moldova perioada 2001-2009
Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS.
Volumul investițiilor în capital fix în anul 2009 s-a redus semnificativ, constituind
10818,9 milioane de lei, adică doar 65% din volumul investițiilor realizate în anul 2008. Putem,
însă, observa o convergență semnificativă între dinamica investiţiilor în capital fix străine şi
autohtone. Astfel, bazându-ne și pe analize empirice ale altor cercetători, indirect putem
identificată influența capitalului străin asupra investițiilor interne.
Acest fapt confirmă necesitatea stimulării capitalului străin cu scopul stimulării indirecte
a invetisțiilor autohtone. În deosebi, în condițiile crizei economico-financiare când mediul
antreprenorial a avut de suferit grav. Pe lângă alte metode de reînviorare a business-ului, ISD pot
deveni un factor puternic în restabilirea trendului pozitiv.
Impactul integrării pieţelor de capital se extinde şi asupra producţiei agregate în ţară şi
geografiei producţiei. Un efect interesant a fost observat de economistul Munandar M. (2006)
[187] care a confirmat, că producerea totală a economiei integrate după integrarea pieţei de
capital este mai mare decât suma producţiilor în economiile autarhice. Ideea este importantă
deoarece demonstrează, că şansele unei economii de a facilita producţia şi, respectiv, PIB sunt
mult mai mari în cazul când piaţa de capital este integrată.
Această concluzie duce după sine atât generalizări cât şi întrebări ulterioare. În primul
rând, dacă această concluzie este valabilă pentru două economii, nu există motive să presupunem
că nu este valabilă pentru mai multe economii integrate. Cu toate că, probabil, există o masă
critică de ofertă de muncă şi capital în proporţii inegale, care poate să rezulte în efect invers.
Dar, analizând şi practica, observăm că economiile integrate demonstrează creşteri mai
semnificative decât cele neintegrate. Astfel, de exemplu, ţările UE după integrare se bucură de
63
tendinţe pozitive în dinamica PIB, ISD etc. Deci, la nivel global integrarea pieţelor de capital
este benefică, căci volumul producţiei creşte.
Munandar M. a ajuns la concluziile sale printr-un şir de formulări matematice. El se
bazează pe formula condiţiei simple a capitalului fizic şi ecuaţia stocului economisirilor agregate
în perioada t şi a capitalului în perioada t+1, folosind integralul lui Lebesque.
K 1+t = )()( wdwSt µλ∫ (2.1)
Ulterior el presupune că piaţa de bunuri şi capital se integrează, iar piaţa forţei de muncă
rămâne neintegrată.
*11
* )()]()([ ++ +=+∫ tttt KKwdwSwSλ
µ , (2.2)
unde S şi S* , K şi K * reprezintă economisirile celor două ţări şi capitalul lor respective pînă la
integrare, iar Sşi *S , K şi *K - după integrare.
Prin introducerea funcţiei de producţie: Qt =F(K t ,Let ), unde K - capital, L - muncă; apoi
parametrilor de intensitate, Munandar susţine că inecuaţia
Q t +Q*t < tQ + *
tQ (2.3)
are loc pentru cele două ţări sau mai exact - pentru volumul producţiei lor.
Totodată, este imposibil de prevăzut cum va evolua producţia într-o ţară aparte. În
inecuaţia Qt +Q*t < tQ + *
tQ partea dreaptă arată producţia a celor două economii după integrare
şi afirmă că este mai mare decât producţia lor înainte de integrare. Însă nimeni nu poate garanta
că producţia aceasta se va majora semnificativ în ţara Q şi nu se va reduce semnificativ în ţara
Q*. Aceasta înseamnă că la nivel internaţional integrarea pieţei de capital provoacă creştere, dar
pentru o anumită ţară poate fi şi invers. Acest efect poate deveni un remediu sau o pastilă otrăvită
pentru Republica Moldova. În prima variantă, dacă producţia va câştiga în urma integrării şi
creşte este clar că și economia va avea de câştigat. Creşterea producţiei va duce la creşterea
consumului sau exportului. Ambele cazuri sunt fără îndoială pozitive.
Totuși dacă efectul pe care putem să-l aşteptăm dacă producţia se reduce în economia
noastră şi respectiv se sporește în altă ţară sau ţări, avem două opţiuni care sunt demonstrate în
figura 2.10:
64
Figura. 2.10. Consecinţele majorării sau micşorării volumului de producţie (Q) în RM ca
rezultat al integrării pieţei de capital.
Sursa: elaborată de autor.
1. dacă se va spori producţia de tehnologii înalte care nu necesită aplicarea
volumului mare de capital uman sau necesită capital uman de calitate
superioară (studii de inginerie etc.) atunci, probabil, Moldova va rămâne în
outsideri. Din păcate, sistemul nostru de învăţământ nu produce cadre calificate
cerute de piaţa globală.
2. dacă se va spori producţia în sectoarele în afara celor de tehnologii înalte sau
servicii, Moldova va exporta forţă de muncă. Este evident că dacă ţările cu
creşterea producţiei vor simţi deficit în această forţă, accesul ei pe piaţa globală
va fi mai liber. Modelul neoclasic simplu afirmă că capitalul şi forţa de muncă
pleacă acolo, unde are beneficii mai mari. Aşadar, în modelul bifactorial,
capitalul şi muncă se mişcă în direcţii opuse. În mod empiric, totuși, (Chong-Uk
Kim, 2006) [168] faptul acesta întotdeauna nu se dovedeşte, ci invers –
capitalul, mai ales în formă de ISD, alege aceeaşi cale ca şi forţa de muncă.
În concluzie, dezvoltarea sistemului educaţional, mai ales în domeniul ştiinţelor reale,
susţinerea performanţelor ştiinţifice ar trebui să devină un scop important al politicilor de stat în
sensul sporirii competitivității naționale. Doar prin această cale putem să ne debarasăm de
imaginea unei țări care poate exporta doar forță de muncă necalificată.
Deseori în literatura de specialitate este analizată întrebarea influenţei globalizării şi
liberalizării fluxurilor de capital străin asupra salariilor. Piaţa forţei de muncă este canalul cel
mai sensibil prin care globalizarea pieţelor de capital poate afecta economiile emergente, precum
este şi Republica Moldova.
65
Conform modelului de comerţ internaţional, globalizarea ar trebui să egalizeze preţul
factorilor de producţie din toate ţările. Datorită mobilităţii globale (de capital, de mărfuri şi
servicii), veniturile lucrătorilor tind spre egalitate în ţările industriale şi cele în curs de
dezvoltare.
Trefler D. (1993) [196] a analizat variaţiile salariilor măsurate în puterea de cumpărare în
33 ţări – industriale şi cele în curs de dezvoltare. El a descoperit că 90% din aceste variaţii pot fi
explicate prin divergenţe în productivitate.
Rezultate asemănătoare a obţinut Freeman C. (1994) şi Rodrik D. (1999) [196]. Studiile
acestea nu sunt direct legate de globalizarea pieţelor de capital, dar indirect demonstrează
impactul acesteia. Ulterior s-a dovedit (Sachs J. şi Warner A. 1995, Sala-i-Martin 1997) [181] că
nivelul de discreţie al economiei se află în dependenţă directă cu creşterea salariilor. Ideea a fost
susţinută şi de Freeman C. şi Oostendorp (2000) [196]. Legătura între ISD şi salarii au observat-
o Oostendorp R. şi Rama M. (2001) (figura 2.11).
0,00
0,20
0,40
0,60
0,80
1,00
1,20
1,40
1,60
1,80
1 2 3 4 5
Peste X ani
...a
supr
a ni
velu
lui s
alar
iilor
în
%
Figura. 2.11. Salariile şi ISD. Efectul asupra 1 % al PIB în ISD ...
Sursa: Rama M., Globalization and Workers in Developing Countries, World Bank,
Washington DC, 2003, p.6.
Graficul demonstrează că pentru o perioadă scurtă impactul ISD este pozitiv. Deci 1% al
PIB în ISD v-a majora salariul cu 2%. Dacă economia nu va reuşi să atragă capital străin,
pierderile vor fi semnificative. Este interesant, totuși că peste 5 ani impactul nu este atât de
semnificativ. Rezultatele acestui studiu sunt extrem de valoroase, deoarece servesc ca bază
pentru argumentările contra ISD: impactul lor asupra salariilor pe termen lung este minim.
Globalizarea pieţelor de capital determină şi specificul crizelor financiare care datorită ei
sunt profunde şi pătrunzătoare. Diwan R. (2001) a demonstrat că forţa de muncă suferă dramatic
în mai multe cazuri. Aşadar, pierderile de la globalizarea pieţelor de capital pe termen scurt pot fi
66
mai generoase decât câştigurile. Diwan R. argumentează că din motivul că capitalul este mobil,
el are posibilitate să manevreze în perioada crizelor, iar forţa de muncă este mult mai constrânsă
în acest sens. Diwan R. defineşte criza financiară drept un an, în care rata de schimb se
depreciază cu 25%. Nivelul angajării forţei de muncă scade cu 0.6 puncte cu 3 ani înainte de
criză, cu 5% în perioada crizei şi rămâne cu 2,6 % mai mică decât media pentru 3 ani
consecutivi.
Analiza efectuată într-un studiu al Universităţii din Viena în 2005 demonstrează că în
majoritatea ţărilor lumii, mai ales în cele în curs de dezvoltare globalizarea capitalului are un
efect negativ asupra salariilor şi şomajului.
Vorbind despre salarii, este necesar de menţionat o astfel de caracteristică ca inegalitatea
nivelului salariilor în ţară. Studiul lui Rama M. (2003) prezintă o dispersie (anexa 9).
Dispersia arată, că discreţia economiei nu influenţează inegalitatea salariilor unei ţări. În
lucrarea lui Dickerson A. şi Arbache A. (2000) [196] se demonstrează că după liberalizare
cererea de muncă calificată creşte şi prima pentru studiile superioare – la fel. Bazându-ne pe
aceste informații putem conclude, că cu cât economia este mai deschisă cu atât diferenţa între
salariile celor calificaţi şi celor fără studii superioare este mai mare.
În Republica Moldova acest efect poate fi observat. Într-o companie locală un angajat cu
studii superioare are un salariu cu 70% mai mare decât cel fără studii, iar în companiile străine –
cu 129%. Impactul liberalizării capitalului asupra forţei de muncă este foarte important şi din
motivul, că capitalului şi forţa de muncă sunt probabil complimentare în producţie. Outsoursing-
ul a devenit o tendinţă globală în ultimii ani. Această componentă de capital poate fi relativ mică
din perspectiva ţărilor dezvoltate, dar enorm de mare pentru cele emergente.
Studiul lui Rama M. (2001) a menționat încă un efect interesant. 1% în plus al PIB în ISD
majorează prima pentru un an suplimentar de educaţie cu 0,8%. Practic, efectul acesta este
temporar, deoarece cu timpul piaţa va fi satisfăcută cu forţă de muncă educată şi profitul din
cunoştinţe va fi mai scăzut.
Bhalotra S. (2003) [129] recomandă pentru analiza factorilor care influenţează nivelul
salariilor să se considere următoarele: productivitatea, costul regional de trai, salariile în regiune,
nivelul şomajului, tipul întreprinderii. Bazându-ne pe această logică am analizat structura ISD pe
tipuri de activități (figura 2.12) și evoluția salariului mediu lunar în Republica Moldova (anexa
10). Este greu de calculat importanţa acestei influenţe. Însă unele date statistice vorbesc de la
sine.
67
Structura investi țiilor str ăine pe tipuri de activit ăți
23%
20%
1%18%
2%5%
22%
7% 22 %
Agricultura, economia vânatuluiși silvicultura
Industria extractivă
Industria prelucrătoare
Energia electrică, gaze și apă
Construcții
Comerț cu ridicata și cuamănuntul
Hoteluri și restaurante
Transporturi și comunicații
Activități financiare
Tranzacții imobiliare
Învățământ
Sănătate și asistență socială
Alte activități
Figura 2.12. Structura investițiilor străine alocate în capitalul social al întreprinderilor
Republicii Moldova de la momentul întegistrării la sfârșitul anului 2008
Sursa: Date oferite de BNS.
Putem concluziona că în domeniile economiei, unde capitalul străin există sau chiar
predomină (activităţi financiare, energia electrică) (figura 2.12), salariul mediu lunar al unui
lucrător este mult mai mare decât mediu pe economie (anexa 10). Astfel, capitalul străin poate
contribui nemijlocit la creșterea bunăstării populației prin sporirea capacității de cumpărare. Însă.
Acest efect poate fi temporar (figura 2.11), iar păstrarea lui necesită atragerea permanentă a
capitalului străin în țară.
Mobilitatea capitalului, răspândirea ISD datorită globalizării au un impact puternic şi
asupra migraţiei forţei de muncă .În revista „The Economist”[208] forţa de muncă a fost numită
„legătura lipsitoare a globalizării” (missing link of globalization). Barierele migraţioniste în toate
ţările lumii au lăsat piaţa forţei de muncă în urma trendului global de liberalizare [107]. În
lucrarea lui Susan F. Martin „Heavy Traffic: International Migration in an Age of globalization”
[206] s-a estimat că numărul persoanelor care locuiesc în afara ţării de origine s-a dublat timp de
ultimii 40 de ani şi constituie aproape 2,5 % din populaţia lumii. Totodată, în măsură
proporţională, libertatea forţei de muncă a fost comparabilă cu cea a capitalului mai mult în sec.
al XVIII-lea decît în sec. XX sau al XXI-lea.
Paul Hirst şi Grahame Thomson aşa au descris situaţia [175, p.17]: „În afara de „club-
class” şi profesionişti de calificare înaltă, migranţi săraci şi ilegali...lumea nu se mişcă într-un
mod liber. Muncitorii în ţările bogate nu suferă de frontiere...Totodată, cei săraci nu sunt
bineveniţi în ţările dezvoltate în afara migranţilor ilegali care lucrează pentru salarii
68
mizerabile...Deci, în afară de globalizarea retorică o parte gigantică a lumii trăieşte într-o lume
închisă, nimerind acolo prin loteria naşterii”.
Capitalul intelectual este beneficiarul unei cote însemnate a creşterii economice în lumea
industrializată. Iar cei care sunt stăpânii acestui capital, generează bogăţie în proporţii mult mai
mari decât numărul lor. O treime din ţările în curs de dezvoltare pierd mai mult de 15 % de
persoane calificate, iar, de exemplu, Guyana, Jamaica sau Suriname - mai mult de 80 % (Susan
F. Martin „Heavy Traffic: International Migration in an Age of globalization”). Cu siguranță,
ţările care vor atrage lucrători de elită vor deveni învingători. În SUA aproape 25 % din savanţi
şi ingineri, mai mult de 50 % din doctoranzi sunt „importaţi”. În mediu, migraţia lucrătorilor
calificaţi este de 6 ori mai mare decît a lucrătorilor necalificaţi. ”Stratul” celor calificaţi a fost
numit de Hirst P. şi Thompson G. „club class”, „learned castes” de Philip Bobbitt sau „creative
class” de Richard Florida.
Paradoxul totuși constă în faptul că tehnologiile au făcut posibilă oferirea serviciilor
pentru persoanele care se află în alt colţ al lumii, sau aşa-numit – outsoursing. Însă, cum a
observat Michael Porter „cu cât mai mare este capitalul, cu atât mai decisive devin avantajele
geografice”. Ţara care oferă un trai mai bun, atrage capital intelectual, iar acesta la rândul lui va
atrage şi pe cel financiar.
Cum s-a menţionat mai sus, conform ideilor neo-clasice, globalizarea va provoca
mişcarea liberă a bunurilor şi a capitalului, ceea ce va egala preţul factorilor de producţie
(inclusiv şi forţa de muncă) între ţări. Situația actuală în acest context vom prezenta-o în figura
2.13.
Figura. 2.13. Mişcarea fluxurilor de capital vs mişcarea forţei de muncă în Europa
contemporană.
Sursa: elaborată de autor.
69
Schema de mai sus reprezintă o variantă a modelului neo-clasic. De fapt situaţia aceasta o
putem observa în Europa contemporană. În Figura 2.13 ţările din categoria I (categoriile sunt
stabilite fară nicio prioritate) sunt ţările care nu au aderat la UE, dar doresc să o facă. Ţările din
categoria II – sunt membrii noi ai UE. Şi categoria III o reprezintă ţări, care se află în EU mai
mult de 10 ani. Forţa de muncă se mişcă din ţările cu salarii mai mici (categoria I şi II), în acelaşi
timp capitalul în forma de ISD, ca formă principală a fluxurilor de capital, se mişcă în direcţie
inversă. Un exemplu perfect este Polonia. Ţara aceasta se bucură de un interes enorm din partea
investitorilor care doresc să iniţieze o afacere pe o piaţă de desfacere atât de mare. Totodată,
astăzi Polonia se confruntă cu un deficit de forţă de muncă calificată şi necalificată. Cetăţenii
Poloniei, folosindu-se de posibilitatea circulaţiei libere în Europa au atacat Suedia, Olanda,
Norvegia. Conform neo-clasicilor şi analizând situaţia contemporană, putem constata că
diferenţele existente în salarii se vor elimina, iar acest fapt vă stimula stoparea migraţiei.
În acelaşi timp, fără îndoiala, decizia de a emigra nu se determină numai de diferenţele
salariale. Massey D. (1993) [181] a propus un model de calcul al rezultatului net al migraţiei,
care influenţează procesul de luare a deciziei pentru migrantul potenţial.
Modelul este prezentat în forma următoare:
∫ −−=−n rt
d CdtetYtPtYtPtPER0
00321 ])()()]()()([)0( (2.4)
Unde:
ER(0) – rezultatul net aşteptat în momentul 0
t – timpul
P1 (t) – Probabilitatea evitării deportării (de la 0 la 1)
P2 (t) – probabilitatea angajării la locul destinaţiei
Yd (t) – salariul la locul destinaţiei
P3(t) – probabilitatea angajării la locul de origine
r – factorul de discount pentru reflectarea valorii prezente a banilor
C0 – costul total al mutării (financiar şi psihologic)
Dacă ER(0) este pozitiv, persoana va emigra.
Modelul demonstrează că migraţia depinde nu numai de salarii, ci şi de probabilităţile
comparative ale angajării, costul migraţiei inclusiv şi cel psihologic, probabilitatea deportării.
Este interesant că modelul demonstrează, că migraţia ar trebui să aibă tendință de
mișcare din ţările sărace în cele bogate. Dar nu întotdeauna a fost astfel. În secolul al XIX-lea
70
migraţia intercontinentală a început de la ţările cu nivel înalt de bunăstare – Anglia, Germania.
Ţările Europei de est au aderat la acest proces mult mai târziu.
Procesul de migraţie din ţările sărace nu este atât de evident şi din alt punct de vedere.
Cei săraci, luptându-se pentru mijloacele de existenţă vor dori să emigreze, dar nu vor avea bani
suficienţi pentru a călători. O creştere mică a venitului, va conduce la economisirea banilor sau
împrumutarea lor pentru a-şi permite emigrarea. Însă, o creştere mai semnificativă a venitului va
elimina necesitatea emigrării. Acest efect a fost numit „gogoaşa migraţionistă” („migration
hump”) [180, p.43].
Impactului răspândirii capitalului străin asupra migraţiei poate fi divizat în cel pe termen
lung şi pe termen scurt. Vom menționa că, în primul rând, este vorba de ISD şi nu cele de
portofoliu. Începând cu anii 90, investitorii străini au fost atraşi de pieţele emergente, care au
promis venituri mari. Investiţiile de portofoliu au înregistrat o creștere bruscă în perioada 1980-
1995. Însă, ca rezultat al crizei mexicane din 1995, investitorii speculativi au retras banii de pe
pieţele acestea şi investiţiile de portofoliu au scăzut considerabil. ISD au rămas principala sursă
de capital străin. Cu toate că nu putem afirma existența unei relaţii definitive între fluxul ISD în
sau din ţările cu nivelul de emigraţie înalt, se poate de observat o tendinţă: ISD sunt atrase de
combinaţia factorilor costului de muncă mic, o bună infrastructură de transport şi amplasarea
geografică reuşită (aproape de ţările bogate), factorul care la fel provoacă şi migraţia. Astfel,
figura 2.14 arată tendința și prioritatea procesului global de migrație.
0
50000000
100000000
150000000
200000000
250000000
1990 1995 2000 2005 2010
Migrația în țările maidezvoltate
Migrația în țările cu nivelulredus de dezvoltare
Migrația în țările cu celmai redus nivel dedezvoltate
Figura 2.14. Dinamica migrației internaționale
Sursa: Trends in International Migrant Stock, UN, Population Division, 2009.
71
Mai mult de jumătate din numărul total al migranților în lume sunt migranții celor mai
dezvoltate state1, care atrag și mai multe ISD (comparație cu figura 1.2). Astfel, mobilitatea
capitalului poate fi asociată cu posibilități sporite pentru migrație, aceasta fiind realizată cu
scopul exploatării oportunităților economice și sociale.
Ivlevs A. folosind un model cu mai multe elemente abstracte și simplificate (având doar
două tipuri de produse) a ajuns la concluzia că există o relație între oferta muncii (care, cu
siguranța, depinde de factorul migrației) și ISD[165] (figura 2.15).
FigURA. 2.15. Influxul forței de muncă și creșterea ISD, când prețurile bunurilor rămân
constante
Sursa: Ivlevs A. Migration and Foreign Direct Investments in the Globalization Context:
the Case of a Small Open Economy. Aix-en-Provence, France: CEDERS, 2006.
Influxul forței de muncă determină creșterea produsului marginal al capitalului (de la
MP’ (D) la MP’’ (D)) și a profitabilității capitalului. Respectiv, se sporește și influxul ISD, care
vor fi atrase de profituri mari. Acest fapt va conduce la scăderea prețului capitalului și stabilirea
unui nou echilibru la nivelul profitabilității R* (3). V’n reprezintă influxul ISD, D și E – două
tipuri de produse. Respectiv, în caz contrar, dacă forța de muncă părăsește țara, ISD la fel vor
tinde spre reducere. Totodată, putem afirma, că dacă există acestă legătură între oferta forței de
muncă și ISD, în aceste condiții stimularea creșterii volumului ISD poate deveni un instrument
pentru prevenirea migrației din Republica Moldova.
Aceste concluzii confirmă și existența unei tendinţe importante, care a fost numită
„reverse brain drain” [78, p. 71] – scurgere de minţi inversă. Efectul ei constă în aceea că
persoanele cu calificare înaltă migrează din țările dezvoltate în cele în curs de dezvoltare,
deoarece CTN deschid oficii sau filiale în aceste ţări.
1 Clasificarea țărilor cu cel mai redus nivel de dezvoltare, nivelul redus de dezvoltate și mai dezvoltate este propusă de ONU
72
Acest fapt aprofundează problema, care s-a stabilit încă în anii 90. Iată cum demonstrează
acest fapt Bohning B. (figura 2.14).
Figura 2.16. cererea şi oferta de muncă de calificare înaltă (HQ), calificată (SK) şi necalificată
(UNSK) în Europa de Est şi de Nord în anii 1990
Sursa: Dunning J. Studies in International Investment. London: George Allen and Unwin,
1970.
Prima figură arată oferta muncii în ţările Europei de Est şi de Nord, a doua – cererea şi a
treia – oferta din partea ţărilor de dezvoltare. Cererea pentru forţa de muncă de înaltă calificare
este mare, iar oferta este deficitară. În acelaşi timp, oferta muncii necalificate este mult mai
mare, comparativ cu cererea. Practic, situaţia nu s-a schimbat din perioada aceea şi astăzi ne
confruntăm cu aceleaşi probleme.
Sintetizând cele expuse, putem constata că impactul globalizării asupra migraţiei este
destul de semnificativ. În acelaşi timp, influenţa capitalului străin asupra migraţiei este foarte
controversată. Într-o perioadă lungă impactul ISD asupra migraţiei se manifestă, în primul rând,
prin influenţa generală asupra creşterii economice. Investiţiile în acelaşi timp pot crea într-o
perioada scurtă alte schimbări sociale, care provoacă mai multe persoane spre emigraţie.
Republica Moldova la fel este afectată de aceste procese globale. Migraţia influenţează
dezvoltarea intelectuală a naţiunii, creşterea economică prin impactul remitenţelor şi structura
forţei de muncă. Nu ne putem îndepărta de tendinţele globale, putem doar să le direcţionăm la
maxim în favoarea noastră. Determinarea priorităţilor naţiunii în acest context este foarte
importantă. Ţinând cont de concluziile, menţionate mai sus, în vederea atragerii ISD în condiţiile
factorilor de producţie competitivi la nivel global şi acceptând modelul lui Massey, o soluţie
pentru Moldova ar putea fi manevrarea cu alţi factori, care determină decizia migraţională.
Altfel, atât de mult dorită posibilitatea de liberă circulaţie în spaţiul European ne poate lipsi de
un stimulent principial pentru ISD – forţa de muncă relativ ieftină.
În lumea globalizată tendințele legate de mișcarea capitalului și migrație sunt corelate.
Lipsa condițiilor minime necesare pentru o viață decentă determină dorința multor cetățeni ai
Republicii Moldova de a emigra. ISD prin contribuția sa la elementele determinative ale acestei
decizii (formula 2.4): salarii, probabilitatea angajării pot schimba tendința îngrozitoare de
părăsire a țării. Astfel, la nivel global dar și național sporirea fluxurilor de capital străin este
73
racordată la evoluția procesului de migrație. În acest context, promovarea ISD capabile să
asigure salarii și locuri de muncă pentru populația autohtonă este prioritară.
Liberalizarea pieţei investiţionale, introducerea regulilor universale pentru investitorii
străini determină și evoluția trendului de dezvoltare a drepturilor de proprietate. Globalizarea
capitalului este o caracteristică esențială a economiei globale. Capitalul există în formă
electronică, în volum şi viteza de circulație nelimitată. Totodată faptul acesta poate distruge o
economie în câteva zile.
Teoretic, concurenţa pe piaţa globală a investiţiilor ar trebui să încurajeze modificarea
politicilor statelor spre libertăţile civile şi protejarea drepturilor de proprietate cu toate că pentru
un investitor străin drepturile de proprietate reprezintă o valoare instrumentală. Deseori un
manager este mult mai interesat în rata profitabilităţii decât în justificarea deontologică a
drepturilor de proprietate. Este binecunoscut faptul, că investiţia este mult mai profitabilă, dacă
este şi mai riscantă. Pe piaţa globală investitorii sunt în goană după câştiguri în detrimentul
riscului de naţionalizare a business-ului.
Concurenţa pe piaţa globală, dorinţa ţărilor de a atrage ISD determină necesitatea
adoptării bazei legislative, care garantează drepturile de proprietate. Garanţia aceasta
încurajează ISD pe termen lung. Dacă un investitor nu este sigur şi există posibilitatea că statul
va confisca proprietatea, el va reduce investiţia pe termen scurt ca să poată lichida afacerea
intr-un moment neaşteptat.
Astfel, la nivel global se observă o tendinţă a ţărilor de a modifica legislaţia, de a o face
mai atractivă pentru investitori. Statistica internaţională confirmă acest fapt (tabelul 2.3).
Tabelul 2.3: Numărul schimbărilor în legislaţie în lume, care influenţează investiţiile străine
Anii 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Numărul ţărilor, care au introdus scimbări
66 76 60 65 70 71 72 82 103 92 91 58
Numărul schimbărilor
114 150 145 139 150 207 246 242 270 203 177 98
Mai favorabile
98 134 136 130 147 193 234 218 234 162 142 74
Mai puţin favorabile
16 16 9 9 3 14 12 24 36 41 35 24
Sursa: www.unctad.org Republica Moldova, urmărind trendul de liberalizare şi regim comun de drepturi de
proprietate, a modificat baza legislativă în aşa mod, încît aceasta să garantează drepturi egale
pentru investitorii străini şi cei autohtoni.
74
Este necesar de menţionat, că în condiţiile de globalizare, liberalizarea reglementărilor
nu se află pe primul loc. Reglementarea propriu-zisă nu reprezintă o piedică pentru investitori.
Scopul investitorului este de a reduce riscul, care este legat de o ţară. Deci, o ţară care oferă
stabilitate, oferă mai mult decât cea care oferă liberalizare. În unele cazuri reglementarea strictă
este un plus. De exemplu, reglementarea pieţei de capital din SUA reduce nesiguranţa şi
protejează drepturile acţionarilor, fapt ce le garantează drepturile lor.
Lucrările empirice au dovedit corelarea între creşterea fluxului de ISD şi drepturile într-o
anumită ţară. Originile acestei legături pot fi nominalizate după cum urmează:
1. Investitorii străini cer stabilitate. Lipsa perturbărilor politico-legislative din
partea statului indică că societatea este stabilă.
2. Investitorii cer transparenţă. Ei doresc să aibă informaţie deplină despre politica
ţării şi condiţiile în care ei îşi plasează capitalul. Transparenţa după Robert
Koehone şi Joseph Nze „este un activ de bază pentru ţările în căutarea ISD”
[160, p.51].
3. Investitorii ştiu din experienţă că liberalismul politic şi economic sunt elemente
simbiotice şi protejarea drepturilor în general înseamnă protejarea drepturilor de
business.
4. Investitorii sunt cointeresați în dezvoltarea de capitalului uman. Respectarea
drepturilor omului permite dezvoltarea societăţii şi, respectiv, creşterea calităţii
forţei de muncă. Astfel, țara care va oferi forţă de muncă mai calificată va
câştiga.
Ţinând cont de cele expuse, este clar că globalizarea pieţelor de capital, în general, şi prin
creşterea fluxurilor de ISD în condiţiile în care ţara doreşte să atragă capital străin, o impun să
garanteze drepturile omului şi cele de proprietate, în special.
Actualmente în Republica Moldova cadrul legislativ prevede o ambianţă aproape ideală
pentru investitori. Constituţia Republicii Moldova ocroteşte proprietatea altor state, a
organizaţiilor internaţionale, a cetăţenilor străini şi apatrizilor, iar investiţiile persoanelor fizice şi
juridice, inclusiv străine, sunt inviolabile. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de
utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
Cetăţenii Republicii Moldova şi societăţile comerciale (indiferent de cetăţenia acţionarilor sau a
conducerii) au dreptul de a deţine şi dobândi liber şi necondiţionat proprietatea asupra
imobilelor. Investitorii străini pot dobândi dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile de pe
teritoriul Republicii Moldova, cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă şi a celor din fondul
silvic, pentru a desfăşura activitatea de întreprinzător.
75
Conform prevederilor legale în vigoare, investitorii străini se pot bucura de avantajele
utilizării şi dezvoltării terenurilor folosind diverse mecanisme legale ce includ arenda şi
locaţiunea. Terenurile, proprietate privată, pot fi arendate în baza unui contract de arendă
încheiat cu proprietarul imobilului. Terenurile aflate în proprietatea statului pot fi închiriate,
dacă există acordul în acest sens sub forma unei Hotărâri de Guvern sau Decizii a Consiliului
Local.
Libertatea încheierii contractelor şi acordurilor private este protejată de Codul civil al
Republicii Moldova. Negocierea şi formarea clauzelor contractuale sunt libere, texte care pot fi
autentificate de către notar, fără a fi necesară înregistrarea lor de către organele de stat şi
respectarea unor condiţii de publicitate. Tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este
parte, Codul civil şi alte acte normative nu impun careva condiţii de formalitate pentru încheierea
unei tranzacţii valabile dintre întreprinderile locale şi cele din străinătate. Prevederile tratatelor
internaţionale ratificate de Republica Moldova au forţă juridică superioară faţă de prevederile
actelor naţionale.
Valuta naţională este liber convertibilă, iar transferul liber al capitalurilor şi profiturilor
obţinute de investitori este garantat. Veniturile din exporturi pot fi încasate şi păstrate în
conturile valutare ale exportatorilor şi nu este impusă vânzarea către stat a valutei.
Deci, din punctul de vedere instituțional totul este teoretic perfect, totuși în practică
situația poate fi diferită.
Îm ultimul timp în contextul dezvoltării durabile tot mai mult se discută despre
globalizarea capitalului investiţional şi impactul lui asupra mediul înconjurător. Globalizarea
capitalului investiţional este un fenomen economic şi respectiv ca şi toate fenomenele economice
poate afecta ecologia țării. În acelaşi timp, ecologia la rîndul său condiţioanează globalizarea
prin contextul politic şi fizic în care trebuie să fie organizate activităţile economice.
Globalizarea capitalului contribuie la extinderea output-ului economic global (efectul de
scară), generază schimbări în compoziţia şi locaţiunea produselor (efect structural), pomovează
tehnologiile noi (efecte tehnologice) şi consumul produselor noi (efecte de bunuri). Toate acestea
pot influenţează ecologia.
Relaţia ecologiei şi globalizării capitalului (mai ales prin activitatea CTN) deseori
primește o accepțiune negativă. Costurile ecologice reprezintă o presiune adăugătoare pentru
business, iar ecologia riscă să fie sacrificată pentru scopuri de afacere.
Cu toate că impactul negativ al globalizării asupra ecologiei nu poate fi ignorat, este
foarte important de analizat şi influenţa pozitivă, pe care o are asupra mediului înconjurător.
76
Studiul efectuat în 1997 de Tom Jones şi Joaquim Oliveira Martins se bazează pe ideea,
că impactul globalizării poate fi pozitiv dacă eficienţa ecologică va fi asociată cu impactul
tehnologic şi structural pozitiv. În acest caz protecţia ecologică nu va produce presiune
adăugătoare asupra business-ului, poluarea naturii se va reduce şi nivelul de bunăstare a ţării se
va îmbunătăţi. În acelaşi timp, lupta pentru atragerea capitalului străin, ar putea să se manifeste şi
mai puternic după criza financiară din anul 2008, poate descoperi existenţa şi promova apariţia
efectului de „dumping” ecologic („environmental dumping”), cînd ţările îşi permit plasarea sau
desfăşurarea activiţăţii a întreprinderilor care nu respectă cerinţele ecologice stricte din alte ţări
[81, p. 275]. Acest efect deja s-a marcat în tendinţa transferării sectorului de prelucrare a pielii
din Europa de West în cea de Est (Jenkins R., Barton J.) [47].
Este evident că pentru Republica Moldova acest fapt subliniază necesitatea asigurării
calității investiţiilor străine, analiza scopurilor şi motivelor investiţiilor în Moldova. Simplificând
raționamentul, în caz contrar, s-ar putea să ne confruntăm „dumping” ecologic cu efecte
destrugătoare.
Pentru a nu permite transformarea ţării într-un paradis de poluare („pollution heaven”),
implicarea investiţiilor străine în economie trebuie să fie selectivă, bazată pe planificarea şi
susţinerea scopurilor naţionale. De fapt, această abordare înseamnă dezvoltare durabilă. În acest
context, este necesară aplicarea abordării investițiilor sustenabile sau social responsabile [114].
Practica business-ului internațional demonstrează că astfel de atitudine este în favoarea tuturor,
inclusiv și a investitorilor. Un exemplu elocvent în acest sens este pierderea pozițiilor puternice
pe piața de către companiile americane – producătoare de automobile, care în anii 90 nu au
înțeles trendul economic și nu au reorientat producerea automobilelor către cele ”environmental
friendly”. Concurenții din Japonia sau Germania, însă, au profitat de acesată situație. Astfel,
sustenabilitatea investițiilor ar trebuie să devină o caracteristică importantă pentru evaluarea
influxurilor de capital în țară, fiind de fapt, o abordare modernă și absolut necesară în condițiile
globalizării.
În anii 2005-2006 ONU a elaborat Principiile pentru Investițiile Responsabile (Principles
for Responsible Investment), care stipulează necesitatea ajustării politicilor investiționale cu cele
de dezvoltare durabilă. Aceste pricipii au fost semnate de 719 (situatia pentru aprilie 2010) [278]
companii mari. Deci, stimularea investițiilor bazate pe sustenabilitate este o practică recunoscută
la nivelul internațional și aplicarea acestui concept în Republica Moldova ar putea imbunătăți
efectele ISD în țară.
Complementar celorlalte povocări contemporane economia globală recent s-a ciocnit cu o
criză economico-financiară care s-a declanșat în anul 2008.
77
Lev Tolstoi a scris că „ toate familiile fericite sunt fericite la fel, iar fiecare familie
nefericită este nefericită în felul ei” [275]. Ideea aceasta ne permite să înţelegem şi natura
economiei globale. Astfel, perioadele de creştere şi bunăstare în sens larg sunt asemănătoare, iar
fiecare criză are caracteristicile și cauzele ei deosibite.
Criza anilor 1970-1980 în America Latină a fost cauzată de acumularea datoriilor din
partea creditorilor internaţionali. În 1983 datoria externă a regiunii a constituit mai mult de 50 %
din volumul PIB.
Criza Asiatică din 1997, care mai este numită şi „criza FMI” [266] a fost un rezultat al
politicilor FMI, care a promovat reformele structurale. Incapacitatea de a face față liberalizării
excesive împreună cu alţi factori nefavorabili au determinat colapsul ţărilor asiatice.
Anul 1998 s-a remarcat cu criza rusească care s-a declanșat din motivul neachitării
taxelor din partea întreprinderilor petroliere ca rezultat al scăderii preţurilor la petrol în lume şi
reducerea veniturilor bugetare.
Criza anului 2008 a pus într-o lumină nouă existența unor importante probleme în
economia globală. Fiind prognozată în mai multe lucrări, criza a amenințat economia globală cu
tendința centrifigală a forței sale. Fred Folvary în lucrarea sa „The Depression of 2008”,
publicată în 2007, dar bazată pe articolul anului 1997, prognozează criza şi chiar demonstrează
că ea va avea loc în toamna anului 2008.
Despre cauzele crizei anului 2008 s-a vorbit destul de mult în presa naţională şi
internaţională. După părerea multor economişti, prima etapă a instabilității a început pe piaţa
ipotecară a SUA. F. Folvary explică acest fenomen prin teoria ciclurilor economice. La rândul
său într-un articol de New York Times [264] economistul Tyler Owen afirmă ca la baza crizei au
stat trei motive:
1. „Creşterea enormă a bunăstării care cerea să fie transformată în investiţii”.
Deci creşterea volumului investiţiilor este indicată ca un factor al crizei.
2. Volumului excesiv al investiţiilor și acceptarea riscurilor exagerate.
3. Reglementarea, guvernarea şi controlul nesatisfăcător din partea instituţiilor de
stat.
În vârful dezbaterilor privind crizele economice se află ideile lui Hyman Minsky, unul
din cei mai celebri economişti din curentul post-Keynesianist. Aproape orice cercetare a crizelor
economice şi, mai ales, ale celor financiare, conține referință la numele acestui economist.
Celebra sa lucrare „Can „It” happen again?” [62] reprezintă o analiză desfăşurată a crizelor
financiare. Minsky a introdus în teoria economică ipoteza instabilităţii financiare. Conform
acestei ipoteze perioada de creştere se transformă într-o perioada de fragilitate, iar cauzele
78
acestei transformări sunt endogene. Conform lui Minsky H., anume sectorul financiar este sursa
instabilităţii pentru sectorul real, deoarece pieţele financiare sunt de la bun început instabile.
Minsky H. susţine că agenţii financiari pot folosi una din cele trei strategii financiare:
1. Finanţe de hedge, care sunt cele stabile.
2. Finanţe speculative, când circuitul financiar al întreprinderii nu este suficient pentru a
face faţă plăţilor, ceea ce creează o poziţie îngrijorătoare.
3. Finanţe-Ponzi. (Termenul „ponzi” se referă la Charles Ponzi, care a inventat strategia
piramidelor financiare). Situaţii când firmele sunt nevoite să împrumute bani pentru a
acoperi datoriile curente. După părerea lui Minsky H. statul trebuie să protejeze economia
şi să descurajeze finanţele- Ponzi.
Crizele globale nu aparțin doar economiei contemporane. Începând cu anul 1970 putem
număra mai mult de zece crize cu caracter local (Israel 1977-1983, Chile 1981-1983, Mexico
1995 etc.) şi nu o singură criză globală.
Finanţele globale au devenit un component financiar important încă în secolul al XIX-lea.
Prima etapă de globalizare a avut loc în perioada 1880 până la începutul Primului Război
Mondial din 1913. A doua a început în anii 1920 şi a durat până la anii 70 a secolului trecut.
Totuși, criza preţurilor la petrol a stagnat procesul de răspândire a fluxurilor globale.
Studiile recente la acest subiect, însă, nu confirmă acest fapt. Într-o analiză a crizelor
efectuată de Bordo M. (2000, 2001) [133], care a cuprins perioada din 1880, se dovedeşte că cea
mai mare frecvenţă a crizelor a avut loc în 1919-1939 (anexa 11). Este important de menţionat,
că conform acestui studiu, frecvenţa crizelor pe pieţele emergente este aproape de două ori mai
mare decât în ţările industriale.
Dezvoltarea finanţelor în formă contemporană se observă în ultimii 20-30 de ani. La baza
acestui proces au stat trei factori: creşterea economică globală, liberalizarea economică,
dezvoltarea tehnologiilor.
Vom sublinia, că ultimul factor a avut un rol extrem de important în dezvoltarea situaţiei
şi a influenţat semnificativ asupra crizei. Sistemele de comunicare contemporane au permis
existenţa „minunilor” economice. Un exemplu perfect în acest sens reprezintă practicile de
securitizare, adică transformare a activelor cu lichiditate scăzută în instrumente financiare
lichide.
Sunt implicate în apariția primului val de criză și fondurile de hedge, care generează
profituri speculative semnificative. Numărul acestor fonduri a crescut de la mai puţin de 100 în
anul 1985 până la aproape 8000 în 2005, iar valoarea activelor lor de la 20 miliarde de dolari la
mai mult de 900 miliarde de dolari în 2005 (The Hedge Fund Association) [272]. Favorizarea
79
răspândirii acestor instrumente și instituții în lumea financiară contemporană, de fapt, este ceea
ce Minsky H. a numit „finanţe-Ponzi”.
Cu siguranță, deschiderea economiilor pentru fluxurile globale de capital, investiţiile
străine pot contribui la creşterea economică a unei ţări. Însă costurile aceastei creşteri pot fi
exagerate. Bazându-ne pe ideile lui Minsky H. : creşterea investiţiilor determină oferta sporită de
bani, cererea scăzută de lichiditate şi astfel promovează împrumuturile, iar băncile susţinute de
condiţiile pieţei măresc volumul activelor nelichide. Deci, sistemul financiar creează potenţialul
pentru depresii şi crize (Minsky H. , 1982). Din păcate, aproape tot ce a descris Minsky H. a
avut loc în anul 2008. Criza financiară a luat amploare în sectorul financiar sau, mai exact, în
sectorul bancar al SUA.
În teoria economică există 2 categorii mari de teorii în privinţa crizelor bancare [48, p.
165-167]:
1. Modelul de criză bancară bazat pe credinţă (belief-based). Modelul este bazat pe idea, că
indivizii care sunt subiecţii activităţii bancare sunt dominaţi de panică şi foarte des
activează iraţional.
2. Modelul de criză bancară bazat pe schimbările fundamentale (fundamental-based).
Aceste modele determină cauzele crizelor bancare ca un rezultat al inflaţiei neaşteptate,
reducerii creşterii agregate, deprecierea valutei etc.
Crizele, după cum demonstrează istoria, sunt ca şi cutremurele, inevitabile. Însă, în urma
unei crize este important de redus efectele ei negative sau de „mutat zona de pericol” [44, p. 26].
Ultima sugerează determinarea centrului de criză şi reducerea activităţii lui. De exemplu, dacă
există probabilitate de criză legată de neachitarea datoriilor, statul trebuie să-şi reducă
cheltuielile.
Dacă criza, ca şi orice altă perturbare bruscă, poate avea consecinţe pe termen lung, care
vor putea fi observate peste 2-3-5 ani, schimbările în urma ei pot apărea în forme diferite. Cele
mai probabile sunt:
1. Investitorii, dorind să se protejeze de criza viitoare vor diversifica portofoliile. Deci, în
viitor va avea loc extinderea geografiei investiţiilor şi a produselor investiţionale.
2. Rolul statului în reglementarea activităţii financiare se va spori. Reglementarea va fi mai
puternică. Aşa a fost şi, de exemplu, după Marea Depresie în SUA. Comisia pentru Piaţa
Titlurilor de Valoare şi Burse de Valori (SEC) a fost numită să controleze piaţa titlurilor
de valoare. Până atunci această sarcină îi aparţinea statului.
3. În contextul crizei vor fi analizate economiile, care nu au fost afectate de criză şi cauzele
acestei neafectări, aşa cum a fost și după criza asiatică a anului 1997. Australia care, după
80
toate prognozele ar trebui să sufere consecinţe negative, în general, nu s-a confruntat cu
probleme. Cu toate că Australia depinde de fluxurile globale, maturitatea sistemului ei
financiar a determinat stabilitatea economică. Acest exemplu încă odată aminteşte faptul,
că nivelul de discreţie al pieţelor financiare poate fi mărit numai în cazul existenței
sistemului financiar sănătos şi puternic.
Specificul crizelor globale a determinat apariţia noţiunii de „contagiune financiară” [19,
p. 260; 48, p. 200]. Prin aceasta se înţelege răspândirea efectelor negative ale crizei dintr-o ţară
în alte regiuni. Mecanismul transmisiei contagiunii depinde de tipul crizei. În anul 2008 când
aceasta a început în sectorul bancar american, criza lichidităţii băncilor SUA s-a mutat în alte
regiuni, deoarece băncile legate au avut probleme cu transferuri interbancare. Sistemul inter-
regional bancar de depozite este stabil în întregime până la momentul când apare excesul cererii
de lichiditate, atunci acesta se transformă într-un dezastru. Efectele şi cauzele contagiunii
financiare au fost analizate de Upper şi Worms (2004), Degryse şi Nguyen (2004), Cifuentes,
Ferrucci şi Shin (2005) [48]. Toate studiile au demonstrat că consecinţa integrării financiare, sau
mai exact, plata pentru beneficiile integrării este pericolul contagiunii. Datoria ştiinţei economice
şi a celor care aplică în practică politicile financiare este evaluarea şi determinarea măsurilor
pentru reducerea efectelor negative ale acestei contagiuni.
În acest context este necesar de menționat, că evoluția fluxurilor globale de ISD și,
respectiv, posibilitatea atragerii capitalului străin în Republica Moldova depinde în mare parte de
dezvoltarea ulterioară a situației (figura 2.17)
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
2012
Mili
arde
USD
Scenariul O
Scenariul B
Scenariul P
Figura 2.17. Fluxurile globale de ISD după trei scenarii: O - optimist, B - de bază, P - pesimist
Sursa: Assessing the Impact of the Current Financial and Economic Crisis on Global FDI
Flows, UNCTAD, 04/2009, p. 38.
Experții ONU consideră ca probabilitatea unui scenaraiu optimist este foarte redusă, iar
cel mai probabil se va desfășura scenariul de bază. Astfel, începând cu anul 2010 va începe
81
înviorarea programelor investiționale la nivel global, ceea ce înseamnă, practic, restabilirea
tendințelor precedente.
1. Reducerea remitențelor, care a fost la fel foarte evidentă. Transferurile de mijloace
banești din străinătate, efectuate de persoane fizice prin băncile din Republica Moldova, s-au
redus în anul 2009, atat față de trimestrul III al anului 2009, cât și față de aceeași perioada a
anului trecut, se arata în datele prezentate de BNM [243]. Tendința respectivă poate continua și
în 2010, implicând repercursiuni negative asupra indicelui de lichiditate pe termen lung în
sistemul bancar și impunând băncile să restricționeze și mai mult creditul pe termen lung. Una
dintre cauzele scăderii remitenţelor către ţările în curs de dezvoltare este scăderea veniturilor în
bugetele marilor economii, aşa cum sunt Statele Unite şi Europa de Vest, care furnizează 2/3 din
sursele de virare ale remitenţelor . Incertitudinea cursurilor de schimb la fel a contribuit la
această tendință.
Cu toate că criza economico-financiară globală a avut un impact indiscutabil asupra pieței
globale investiționale, desigur, nu toate regiunile au avut de suferit în aceeași măsură. Sondajul,
realizat de către UNCTAD cu scopul determinării schimbărilor în planurile investiționale ale
companiilor a demonstrat existența riscului sporit de afectare a acestora în urma crizei
economice în regiunile mai dezvoltate ale lumii (figura 2.18).
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6
1
Alte regiuni din Africa
Alte țări Europene
Africa de Nord
Japonia, Israel ș.a.
Asia de Vest
UE 12
America Latină și Caraibe
CSI și Europa de Sud-Est
Asia de Est, Sud și Sud-Est
UE 15
SUA/Canada
Figura 2.18. Regiunile lumii și afectarea planurilor investiționale în urma crizei din 2008, % de
respondenți, 1=100%
Sursa: rezultatele World Investment Prospects Survey 2009-2011.
Astfel, ISD în regiunea CSI nu au fost foarte puternic afectate de criza economică în
comparație cu SUA, țările dezvoltate ale UE sau Asia de Est și Sud-Est. Însă, în comparație cu
țările noi membre ale UE, planurile de investiții pentru CSI s-au redus semnificativ. Putem
concluziona, că economiile dezvoltate, care atrag cea mai mare parte a investițiilor străine la
nivel global, sunt și mai dureros lovite de efectele crizelor. Acest fapt încă o dată confirmă
specificul globalizării economice contemporane – cu cît mai activ țările sunt implicate în
82
procesele globale, cu atât menținerea pozițiilor de dezvoltare este mai dificilă și complexă în
contextul gestiunii economiei de criză.
Pentru o țară mică ca Republica Moldova în acest context este esențială păstrarea balanței
optime între integrare, atragere a ISD și liberalizare. Favorizarea răspândirii proceselor și
tendințelor globale în economia națională este legată și de riscurile respective, asumarea căroră
trebuie să fie bine analizată și evaluată.
2.3. Concluzii la capitolul 2
Procesele şi tendinţele investiţionale globale, dar şi răspândirea ISD propriu-zisă, au un
impact puternic asupra situaţiei socio-economice a unei ţări şi anume asupra următorilor
indicatori analizaţi în teză: structura exportului şi importului, investiţiile interne, producţia
agregate, migraţia forţei de muncă, salariile, drepturile de proprietate, mediul înconjurător.
Impactul acesta este multidimensional, dar, din păcate, destul de imprevizibil şi depinde de mulţi
factori de natură economică, politică, socială.
În condițiile economice actuale internaționale, când lupta și concurența pentru ISD este
evidentă, este necesară evaluarea proiectelor investiționale din punctul de vedere al durabilității
sau sustenabilității acestora. Profiturile curente nu trebuie să fie transferate pe conturile
generațiilor viitoare. Dinamizarea proceselor de integrare economică regională a accentuat
semnificația deosebită a factorului amplasării geografice a țărilor, care concurează pentru
atragerea ISD și politicile acestor țări în decursul diferitor etape de dezvoltare economică. Aceste
efecte trebuie să fie analizate în legătură strânsă cu caracterul sau tipul investițiilor străine și
scopul plasării capitalului străin peste hotare. Înțelegerea acestor procese permite nu doar
atragerea investițiilor în volum mai mare, dar și oferă posiblitatea potențială de a alege proiectele
investiționale cu un impact pozitiv economic și social. Astfel, abordarea multidisciplinară este
esențială pentru crearea strategiilor de succes pe piața internațională a investițiilor [105].
Este evident, că impactul tendințelor investiționale globale și a ISD asupra diferitor
domenii socio-economice este foarte multilateral și divers. Astfel, logic se conturează obiectivul
tezei, propus pentru capitolul trei – evaluarea situației socio-economice în complex și analiza
influenței capitalului străin asupra acesteia.
83
3. CAPITALUL INVESTI ŢIONAL INTERNA ŢIONAL ŞI SITUA ŢIA SOCIO-
ECONOMIC Ă DIN REPUBLICA MOLDOVA: TENDIN ŢE ŞI COREL ĂRI
3.1. Evaluarea situaţiei socio-economice în Republica Moldova şi elaborarea
indicatorului sintetic al bunăstării socio-economice
Asamblarea caracteristicilor tendinţelor şi proceselor în economia globală şi pe piața
investiţională a demonstrat importanţa acestora pentru dezvoltarea economico-socială a ţării.
Pentru fundamentarea impactului acestor procese asupra situaţiei socio-economice din Republica
Moldova este necesar de analizat procesele din economia naţională şi sfera socială din mai multe
puncte de vedere. Metodele statistice de evaluare sunt aplicate pe scară largă pentru cuantificarea
fenomenelor economice. Problema constă în aceea, că metodele de evaluare, dar și alegerea lor,
rămâne totuşi a fi subiectivă.
Reieşind din scopul lucrării, am analizat indicatorii socio-economici care sunt cel mai
vizibil supuşi influenţei capitalului străin. Printre aceştia sunt: PIB - care este un indicator
economic de bază; dinamica deficitului contului curent - care se află în legătură strânsă cu ISD;
evoluţia industriei şi investiţiilor în capital fix - care constituie o sursă importantă a dezvoltării
durabile. Pentru a caracteriza situaţia socială am urmărit dezvoltarea pieţei forţei de muncă și
ştiinţei.
PIB în decursul unei perioade îndelungate a fost considerat indicatorul principal al
creşterii economice, însă, întotdeauna a existat opinia, că PIB nu este o măsură a creşterii
bunăstării naţiunii, ci doar a creşterii costurilor. Actualmente, această opinie este susţinută de
mai mulţi specialişti în primul rând din următoarele motive:
1. Metoda de calcul a PIB nu corespunde principiilor contabile. Spre deosebire de calculul
separat în contabilitatea costurilor şi veniturilor, PIB adună veniturile cu cheltuielile.
2. Calculul PIB include costul unor bunuri valoarea adecvată a cărora pentru societate nu
poate fi asociată cu aceste bunuri (de exemplu, costurile cheltuielilor pentru echipament
militar).
3. PIB din motivul inflaţiei necesită să fie ajustat în timp.
4. Faptul că PIB în unele perioade şi unele regiuni este pozitiv corelat cu progresul, nu
trebuie să fie confundat cu ideea, că PIB înseamnă progres, sau creştere a bunăstării în
general. Corelaţia poate fi foarte mică sau negativă.
5. PIB reflectă partea materială a societăţii şi nu reflectă starea ecologiei, accesul la natură
şi alte necesităţi vitale.
84
6. PIB pe cap de locuitor este un indicator care nu reflectă venitul mediu şi nu ia în
considerare nivelul inegalităţii în ţară. Cu toate că creşterea PIB este de mai multe ori
însoţită de reducerea inegalităţii (Kuznets S., 1934) [172], aceasta nu este o relaţie
obligatorie. Mai mult ca atât, acest fapt nu permite comparaţia ţărilor.
7. PIB nu spune nimic despre bunăstarea relativă. Bunăstarea relativă reiese din faptul că
există sărăcia relativă. Ultima înseamnă că oamenii se simt nefericiţi din motivul că
consumă mai puţin decât alţi membri ai societăţii. Datorită globalizării, consumul a
devenit un rezultat nu al necesităţilor, ci al imitaţiilor şi căutării statutului în societate.
8. PIB este îndepărtat de realitate, dacă nivelul economiei tenebre este foarte mare.
Aceste argumente sunt destul de convingătoare, totuși critica rămâne neconstructivă dacă
nu oferă şi propuneri. Daly H. şi Cobb J. (1989) [26] au propus un alt indicator, numit Index of
Sustainable Economic Welfare (ISEW) – Indicele Bunăstării Economice Durabile. ISEW
neutralizează influenţa inegalităţii, include servicii şi bunuri care direct influenţează bunăstarea
populaţiei. Calculul efectuat în 2003 (Lawn P., 2003) [252] arată creșterea economică nu
corelează cu creşterea ISEW.
Un alt indicator alternativ este Sustainable National Income (SNI) – Venitul Naţional
Durabil, care a fost conceptualizat de Hueting R. (1974) [45]. Acest indicator reflectă şi
influenţa creşterii veniturilor asupra situaţiei ecologice.
Alt indicator care devine tot mai popular în ultimii ani este Human Development Index
(HDI) – Indice a Dezvoltării Umane, introdus de ONU, care este un indice agregat al PIBului,
nivelului de educaţie, speranței de viață.
Toți indicatorii numiți mai sus încearcă să evalueze într-o măsură sau alta situația socio-
economică a țării. Totodată, diferenţa în rezultatele obținute cu ajutorul acestor indicatori este
evidentă și poate fi demonstrată prin comparaţia lor. O semnificație relevantă în acest sens poate
avea dinamica indicatorilor HDI și PIB pe cap de locuitor – exemplul Republicii Moldova
(anexa 9, figura A 9.1).
Conform Human Development Index Ranking, prezentat în Human Development Report
2007/2008 Moldova demonstrează o îmbunătăţire a situaţiei socio-economice, în general, dar
creşterea aceasta nu este atât de semnificativă ca în Europa sau chiar în ţările Americii Latine. Se
observă și diferența în pozițiile PIB și HDI. După PIB pe cap de locuitor Republica Moldova se
află mult mai jos decât Botswana, iar după HDI – arată rezultate mai bune.
Aceiaşi diferenţă demonstrează şi alte date propuse de ONU în următorul raport,
prezentat în 2009 (anexa 12, tabelul A 12.1).
85
Actualmente Biroul Naţional de Statistică oferă date despre PIB, calculându-l în mod
obişnuit, neluând în considerare neajunsurile acestui indicator (figura 3.1).
0
10,000,000
20,000,000
30,000,000
40,000,000
50,000,000
60,000,000
70,000,000
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Mii
lei
85
90
95
100
105
110
%
PIB în preţuri comparabile
PIB în % faţă de anul precedent
Figura 3.1. Dinamica PIB în Republica Moldova în perioada 1997-2009
Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS.
Dinamica PIB este diferită în dependenţă de punctul de vedere. PIB în prețuri
comparabile marchează o creştere treptată în ultimii ani. Totodată, faţă de anul precedent
creşterea nu este continuă. Astfel, și concluziile bazate pe aceste date pot fi diferite.
Starea economică a unei ţări nu poate fi urmărită fără analiza situaţiei în industrie. Totuşi,
lipsa obiectelor industriale pe teritoriul ţării nu înseamnă îndepărtare de producere industrială.
Nu putem uita de tendinţa plasării uzinelor şi fabricilor în ţările cu forţă de muncă ieftină. În
plus, orice ţară, cât de dezvoltată în sens post-industrial n-ar fi, nu poate să existe fără bunurile
oferite de industrie (şi, cu siguranță, agricultură).
În Republica Moldova cota industriei în PIB constituie 15-17 %, iar dinamica este
prezentată în figura 3.2.
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
35000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Mil. M
DL
Series1
Figura 3.2. Dinamica volumului producţiei industriale în Republica Moldova în anii 2001-2009
Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS.
86
Figura 3.2 demonstrează evoluţia volumului producţiei industriale în perioada 2001-2009.
După o perioadă de creștere stabilă producția industrială a consemnat o scădere reală cu aproape
23% în anul 2009 față de anul 2008 și a constituit 23266,6 milioane lei.
Diferenţele cantitative ale volumului sunt doar cifre. Chiar daca volumul producţiei în
întreprinderile străine creşte mai repede (astfel contribuind mai putenic asupra PIB), la etapa
aceasta nu este clar (ţinând cont de neajunsurile PIB ca indicator) cum acesta influenţează starea
economică şi socială. Discriptiv în acest sens poate fi un alt indicator - numărul persoanelor
angajate la asemenea întreprinderi, deoarece aceasta ne demonstrează, cum întreprinderile
contribuie la piaţa forţei de muncă, ceea ce este mult mai important din punct de vedere social.
Datele sunt prezentate în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1.
Numărul persoanelor angajate în întreprinderile industriale ale Republicii Moldova pe forme de
proprietate a întreprinderilor în anii 2003-2008
Numărul persoanelor angajate (mii pers.)
Forme de proprietate a întreprinderilor
2003 2004 2005 2006 2007 2008
Publică 17,1 16,9 16,7 15,7 15,3 14,4 Privată 62,2 65,4 65,9 67,6 66,9 63,4 Mixtă (fără capital străin)
21,1 20,0 18,6 14,3 13 12,2
Străină 5,7 6,2 6,3 11,1 Întreprinderi mixte 17,3 17,9 18,3
9 15,4
9,6 15,2 14.0
Industrie total 123,4 126,4 125,9 122 120 115 Sursa: Date oferite de BNS.
Întreprinderile străine sau cu capital străin marchează o creştere stabilă a numărului
persoanelor angajate, pe când celelalte categorii de întreprinderi industriale au realizat o reducere
a acestui număr sau păstrarea lui la același nivel.
Creşterea numărului de angajaţi în întreprinderile străine este cauzată, în primul rând, de
creşterea volumului ISD (pînă în anul 2008) şi a întreprinderilor cu capital străin în RM. Astfel,
majorarea unui factor de producţie (capital) determină şi creşterea altui factor (muncă). În acelaşi
timp, creşterea volumului ISD, care nu va fi susţinută de o creştere a angajaţilor, ar putea
însemna îmbunătăţirea calităţii muncii, eficacităţii, productivităţii, în general. În dependenţă de
scopurile politicii ţării (este aceasta înclinată spre socialism sau capitalism) una din aceste două
opţiuni – creşterea numărului de angajaţi sau creşterea productivităţii poate reprezenta un efect
mai sporit. Însă, productivitatea este un indicator complicat pentru evaluare, iar numărul
87
angajaţilor este o cifră obiectivă. Astfel, din acest punct de vedere impactul ISD asupra pieţei
forţei de muncă prin reducerea numărului de şomeri poate fi considerat ca unul benefic.
Cum s-a demonstrat şi în capitolul precedent, întreprinderile cu capital străin contribuie și
la creșterea nivelului salariilor.
Pentru soluţionarea sarcinilor strategice de dezvoltare a economiei ţării este necesară
mobilizarea resurselor pentru majorarea capitalului fix al întreprinderilor. Aceasta creează baza
pentru dezvoltarea durabilă a economiei, o protejează de fluctuaţiile nedorite.
Statistica demonstrează că volumul investiţiilor în capital fix a progresat pînă în anul
2008. Evident este că criza economică a modificat această tendință. Acest fapt este prezentat în
tabelul 3.2.
Tabelul 3.2.
Dinamica creşterii volumului investiţiilor în capital fix în Republica Moldova în anii 2000-2009
Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Mil.
lei
1759,3 2315,1 2804,2 3621,7 5140 7796,1 11012,3 15180,5 18123,1 10818,9
Sursa: Date oferite de BNS.
În acelaşi timp, pînă în anul 2008 au crescut şi investiţiile în capital fix al întreprinderilor
străine şi întreprinderilor mixte (figura 3.3).
0.0
1000.0
2000.0
3000.0
4000.0
5000.0
6000.0
7000.0
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Mil. M
DL
0
5
10
15
20
25
30
35
40
%
Investițiile în capital fixale întreprinderilorstrăine și mixte
Ponderea investițiilorstrăine în totalulinvestițiilor în capital fix
Figura 3.3. Dinamica volumului și ponderii investițiilor în capital fix ale întreprinderilor mixte și
străine în totalul investițiilor în capital fix în Republica Moldova, 2001-2009
Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS.
Figura 3.3 demonstrează, că ponderea investiţiilor străine în totalul investiţiilor în capital
fix rămâne, practic, stabilă în comparaţie cu volumul absolut al investiţiilor acestor companii în
capital fix. Acest fapt înseamnă, că investiţiile străine în capital fix urmăresc trendul general de
investiţii în capital fix în ţară sau invers - creşterea ISD stimulează şi investiţiile autohtone.
Efectul despre care s-a vorbit în capitolul precedent (impactul ISD asupra investiţiilor autohtone)
88
este evident pentru Republica Moldova. Faptul acesta are o explicaţie simplă: ISD în Republica
Moldova sunt direcţionate în primul rând către servicii care, de obicei, nu necesită investiţii mari
în capital fix: telefonie mobilă (Moldcell, Unite), servicii financiare (Eximbank, Mobiasbanca).
Totuși, investițiile acestea pot fi uşor retrase din ţară și astfel au un grad de volatilitate sporit.
Încă un exemplu relevant în scopul demonstrării efectelor investițiilor este
interdependența investițiilor directe cu deficitul contului curent. D. Woodward [86] în 2001 a
afirmat în lucrarea sa, că cazurile Malaiesiei și Tailandei sunt primele când crizele economice au
fost conduse de ISD (”FDI-led crises”). Faptul că piețele de capital (investițiile de portofoliu) nu
au un impact puternic asupra economiilor țărilor emergente automat sporește importanța ISD ca
surse primare de capital străin.
Ținând cont de faptul că în dezvoltarea crizelor economice din Mexic și America Latină
deficitul balanței de plăți a jucat un rol simnificativ, am analizat corelația investițiilor directe în
țară cu evoluția contului curent. Figura 3.4. demonstrează legătura strânsă dintre dinamicile
acestora.
0
200
400
600
800
1000
1200
0
20
40
60
80
100
120 Investițiidirecte îneconomianațională
Deficitulcontuluicurentt
Transferuricurentepeste hotare
Investiții directe în economia națională 23.7 78.7 75.5 37.9 128 103 84.1 73.8 146 191 233 539 708 348
Deficitul contului curentt 192 275 335 68.2 98.2 26.8 19.8 130 46.1 226 389 674 987 439
Transferuri curente peste hotare 2.78 50 45.5 35.4 13.1 15.9 19.3 27.8 35.8 43.2 50 65.2 111 99.1
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Figura. 3.4. Corelația investițiilor directe cu deficitul contului curent și transferurile curente peste
hotare, 1996-2009, Mil. USD
Sursa: elaborată de autor în baza datelor BNM.
Creșterea investițiilor directe se însoțește de creșterea deficitului contului curent, dar și de
creșterea transferurilor curente peste hotare. Acest fapt poate fi explicat prin 2 motive:
1. Creșterea ISD conduce la creșteera profiturilor și, respectiv, transferurilor curente.
2. Investițiile străine contribuie substanțial la importul mijloacelor fixe.
89
În 1971-1981 contribuţia ISD asupra balanţei de plăţi în Mexic a fost negativă (Nunes P.,
1990). În acelaşi timp, creşterea deficitului balanţei de plăţi implică faptul că deficitul bugetar va
fi şi mai mare [244]. În Mexic în perioada respectivă explicaţia a fost simplă – firmele străine nu
au contribuit la export, ci invers, au creat o presiune suplimentară asupra întreprinderilor
autohtone exportatoare. Unii experţi preferă să comenteze legătura dintre deficitul bugetar şi
fluxurile capitalului străin în ţară prin prisma reducerii ultimilor în condiţiile deficitului mare,
deoarece se reduce atractivitatea investiţională a ţării. Însă, pentru acest caz există un contra
argument - exemplul SUA, care atrage un volum enorm de ISD în condiţiile deficitului bugetar.
Mobilitatea fluxurilor internaţionale de capital are, fără îndoială, un impact și asupra
mobilităţii forţei de muncă la nivel global. Acest subiect influenţează piaţa forţei de muncă
internă care, la rândul ei, atrage după sine consecinţe sociale importante. Unele din acestea nu
pot rămâne fără atenţie.
În primul rând, trebuie să constatăm, că viitorul unei ţări în condiţiile societăţii
informaţionale, în condiţiile de globalizare, depinde de dezvoltarea intelectuală, ştiinţifică a
acesteia, în special în condiţiile în care ţara nu dispune de resurse naturale şi energetice. O sursă
naturală importantă pentru noi este capitalul uman, care trebuie să fie dezvoltat şi promovat.
Exemplul Japoniei, Elveţiei, SUA, ţări construite pe intelectualitate, demonstrează că
tehnologiile şi potenţialul ştiinţifico-educaţional sînt un avantaj mult mai mare decât resursele
fizice, fără capacitatea de a le folosi corect şi eficient, ca în exemplul Rusiei. În acest sens
situaţia Republicii Moldova nu este optimistă. Statistica arată, că numărul persoanelor angajate
în economie se află în declin (figura 3.5).
1000
1100
1200
1300
1400
1500
1600
Mii
de p
ers.
Numărul persoanelor 1515 1499 1505 1357 1316 1319 1257 1247 1251 1184
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Figura. 3.5. Dinamica populației ocupate (numărul persoanelor angajate) în economia Republicii
Moldova în perioada 2000-2009
Sursa: elaborată de autor în baza datelor BNS.
90
Începând cu anul 2000 numărul persoanelor angajate s-a redus cu mai mult de 300 mii
persoane. În acelaşi timp observăm creșterea numărului de persoane care activează în domeniul
ştiinţei (tabelul 3.3).
Tabelul 3.3. Salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare, 2006-2009
Anul 2006 2007 2008 2009 Numărul pers.
4505 4587 5315 5424
Sursa: Date oferite de BNS.
Prin Legea Republicii Moldova din 2004 s-a introdus Codul cu privire la ştiinţă şi inovare
al Republicii Moldova şi a fost semnat Acordul de Parteneriat dintre Academia de Ştiinţe şi
Guvernul Republicii Moldova pentru perioada 2005-2008 în care era prevăzut, că finanţarea
ştiinţei în anul 2008 va ajunge la 1% din PIB. Conform datelor BNS volumul finanţării ştiinţei a
atins nivelul de 1,5 % din totalul cheltuielilor bugetare în anul 2007. Cu siguranță, interesul
statului faţă de ştiinţă este foarte important, însă ştiinţa este o investiţie, efectul căreia se va
observa peste o perioadă mai îndelungată [10].
După cum s-a menționat anterior, stimularea forței de muncă calificate reprezintă un
element strategic de o importanță majoră în contextul tendințelor globale economice.
În aceeași ordine de idei, putem constata, că efectul existenţei problemelor actuale
negative, la fel va fi resimţit în viitor. Exodul forţei de muncă peste hotare determină situaţia în
mai multe domenii ale vieţii sociale. Desigur, este imposibil de determinat toate consecinţele şi
impactul acestui fenomen. Un deficit extrem de mare pe piaţa forţei interne de muncă se observă
în sfera bugetară, mai ales, în domeniile asistenţei sociale (figura 3.6).
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
Număr
ul d
e pe
rsoa
ne
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
Număr
ul d
e pe
rsoa
ne la
100
0 de
dese
rviți Numărul lucrătorilor
sociali
Numărul lucrătorilor la1000 de deserviți
Figura. 3.6. Numărul lucrătorilor sociali în RM în anii 2001-2008
Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS.
Indiferent de faptul că numărul lucrătorilor sociali s-a majorat, calitatea deservirii din
motivul reducerii lucrătorilor sociali pentru 1000 de bătrâni sau invalizi nu se află într-o legătură
91
cu acest număr. Acest fapt ne vorbeşte despre lipsa doritorilor de a lucra în domeniul asistenţei
sociale pentru a păstra la nivel calitatea serviciilor. Desigur, nivelul salariului este un factor forte,
dar deficitul pe piaţa de muncă în general are, de asemenea, un rol important.
Reieşind din cele expuse, putem afirma, că multivarieteatea indicatorilor socio-economici
dictează o necesitate logică în acest sens – introducerea unui indicator sintetic pentru efectuarea
unei evaluări în ansamblu. Astfel, în unele ţări deja se fac încercări de a introduce un indicator,
care ar îngloba indicatorii economici cu cei sociali. După cum am menţionat mai sus ISEW, HDI
sunt nişte exemple ale acestui proces. Evaluarea situației socio-economice din Republica
Moldova cu ajutorul unui astfel de indicator poate fi bazată pe metodologia calculării GPI
(Genuine Progress Indicator) – Indicatorul progresului adevărat, care în prezent se calculează în
Canada, Australia şi în unele ţări ale Europei de Vest (anexa 13, 14).
Scopul nostru este calcularea acestui indicator sau, mai exact, a unui indicator de tip
analog a GPI (care îl vom numi GPIa) şi de a-l compara cu PIB Republicii Moldova pentru
perioada 2000-2009.
Calculul se bazează pe nişte principii elaborate de instituţiile, care calculează GPI în
ţările respective şi anume:
- de bază s-a luat indicatorul creşterii economice (PIB), ajustat cu alţi indicatori sociali şi
economici,
- toate componentele acestui indicator sunt măsurate sau recalculate în valori monetare,
- valoarea indicatorului este semnificativă pentru o analiză a dinamicii acestuia în primul
rând.
În anexe (anexa 15) sunt prezentate rezultatele calculelor şi valorile indicatorului. Dar
acestea necesită nişte precizări metodologice:
1. Din valoarea iniţială a PIB se scade volumul economiei neformale. Este binecunoscut
faptul că estimarea economiei neformale este un lucru foarte dificil. Ne-am bazat pe cifra
calculată în raportul Organizației Internaționale a Muncii din 2004 [160]: în sectorul
neformal sunt anagajați 14.6 % din toți anagajații din țară, iar în construcții sunt anagajați
cei mai mulți lucrători ai sectorului neformal. Ulterior am ajustat această cifră, reieşind
din creşterea sau scăderea volumului activităților în construcții în ţară. Simplificând
modalitatea de calcul: cu câte puncte procentuale s-a majorat volumul lucrărilor în
antrepriză, cu atâtea procente se va majora și influența economiei neformale.
2. Din valoarea PIBului se scade valoarea ajustată la inflaţie. Deci, inflaţia reduce veniturile
reale şi diminuează valoarea GPIa.
92
3. Calculând influenţa şomajului asupra GPIa, am considerat variaţia şomajului în
comparaţie cu anul precedent. În cazul când şomajul a înregistrat o scădere, procentul
respectiv se adaogă la PIB iniţial prin înmulţirea lui la salariul mediu al perioadei
respective.
4. Impactul corupţiei asupra GPIa s-a estimat prin adăugarea (în cazul scăderii nivelului
corupţiei) sau scăderea (în cazul creşterii nivelului corupţiei) a valorii aproximativ
estimate a mitelor (Conform Transparency International în anul 2005 acestea au constituit
69 mil. lei cu indicele de percepţie a corupţiei – 2,9).
5. S-au luat în considerare doi indicatori ai stării ecologice: impactul poluării apelor şi a
plantării arborilor. Conform Revistei Apelor [119] în anii 2008-2012 pentru a ajunge la
sistemul de alimentare cu apă după parametrii europeni avem nevoie de 3660 mil. lei.
Cifra aceasta s-a ajustat la numărul unităţilor de apă poluate şi s-a dedus din indicatorul
de bază. Iar volumul arborilor plantaţi, înmulţit la costul plantării unui hectar de arbori s-
a adăugat la GPIa.
6. Din indicatorul de bază s-a dedus costul accidentelor rutiere, care s-a estimat după
volumul despăgubirilor de asigurare obligatorie civilă a deţinătorilor autovehiculelor.
7. De asemenea, s-a dedus costul produselor de tutun vândute în perioadele respective.
8. Influenţa sărăciei s-a estimat prin înmulţirea variaţiei nivelului sărăciei la PIB.
9. Variaţia coeficientului Gini înmulţită la PIB arată influenţa inegalităţii în societate.
Aşadar, formula generală de calcul al indicatorului GPIa este:
GPIa = PIB - PIBn – PIBi +/- IS +/- Icor – IM1 + IM2 – CAR – CPT +/- Isar +/- II (3.1.1)
unde:
GPIa – indicatorul progresului adevărat (adaptat),
PIB – produsul intern brut în prețuri comparabile,
PIBn – volumul estimat al economiei neformale,
PIBi – influența inflației,
IS – influența șomajului,
Icor – influența factorului corupției,
IM – factorul mediului înconjurător 1,
IM- factorul mediului înconjurător 2,
CAR – costul accidentelor rutiere,
CPT – costul produselor de tutun,
Isar – influența sărăciei,
II – influența nivelului de inegalitate în țară.
93
Rezultatul calculelor este prezentat în anexa 15, iar figura 3.7 și 3.8 demonstrează evoluția
indicatorului GPIa și dinamica lui încomparație cu PIB.
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
180000
200000
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Anii
Mii lei GPIa
Linear (GPIa)
Figura 3.7. Evoluţia GPIa în anii 2000-2008
Sursa: elaborat de autor.
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
160000
180000
200000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Anii
Mii
lei
85
90
95
100
105
110
% față
de
anul
pre
cede
nt
GPIa
PIB % față deanul precedent
Figura 3.8. GPIa în comparaţie cu PIB
Sursa: elaborat de autor.
Graficul demonstrează discrepanţa între dinamica PIB şi GPIa, ceea ce încă odată afirmă,
că creşterea economică nu întotdeauna înseamnă progres socio-economic și bunăstare. Din cele
expuse, putem face două concluzii evidente:
1. Analiza datelor statistice şi prezentarea lor, cu toate că se pretinde de a fi un proces
obiectiv, demonstrează, că în dependenţă de scopurile puse poate direcţiona părerile
asupra unuia şi aceluiaşi eveniment în părţi opuse. Mai mult decât atât, eficienţa
indicatorilor macroeconomici, care sunt puşi la dispoziţia statisticienilor este sub semnul
întrebării. Economia globală contemporană cere aplicarea unor indicatori mai
performanţi, care vor lua în consideraţie specificul ei global. SUA, Canada, Germania,
Olanda şi alte ţări calculează în afara PIB, de exemplu, indicatorul GPI (Genuine
Progress Indicator) care va lua în considerare dezvoltarea socială a ţării.
94
2. Indicatorii naţionali economici şi sociali se află în strânsă legătură cu trendurile
economice şi financiare globale şi trebuie să fie analizaţi prin prisma acestora.
Ştiinţa economică din ultimii 15 ani a remarcat un progres în folosirea metodelor matematice
în analiza proceselor. Dar tot mai des se fac critici la adresa acestui procedeu. Duncan K. Foley,
profesorul New School University de la New York a scris într-un articol [23, p.58]: „Din motivul
că noi depindem foarte tare de metaforele simplificate ale imaginării pentru a înţelege
complexitatea reală, modelarea matematică este un moment indispensabil pentru dezvoltarea
cunoştinţelor economice. Dar... modelele matematice nu trebuie să fie exagerate într-o parodie de
ştiinţă... şi extrapolarea implicaţiilor lor asupra limitelor naturale”.
Criticii aplicării econometriei în analiza proceselor economice afirmă că analizele
empirice nu dezvăluie adevărul deoarece sunt bazate pe ideea că ceea ce a fost în trecut, va avea
loc şi în viitor. Din păcate, istoria demonstrează că nu întotdeauna aceasta corespunde realităţii.
Totuşi, aplicarea econometriei în cercetările ştiinţifice rămâne un procedeu important și de
neînlocuit.
3.2. Modelarea şi estimarea impactului ISD asupra situației socio-economice din
Republica Moldova
Influenţa ISD supra creşterii economice a unei ţări concrete s-a analizat destul de
exhaustiv în literatura de specialitate. Totuși, rezultatele studiilor variază între impactul pozitiv
(Zhang K. şi Ram, 2002) [227] sau nesemnificativ (Carkovic M. şi Levine R., 2002) [136] și cel
negativ (Alfaro L., 2003) [125]. Analizele empirice însă se bazează pe modelarea acestui impact,
iar modelul întotdeauna este unul subiectiv.
Fără îndoială, piaţa internaţională de capital prin diferite surse şi canale afectează
economiile ţărilor şi creşterea economică depinde de acest factor în special în condiţiile
globalizării. Studiile macro empirice oferă un suport slab afirmaţiei, că ISD au un efect exogen
pozitiv asupra economiei. Aşa-numita capacitate de absorbţie („absorbtion capacity”) este un
factor mult mai important, care presupune abilitatea ţării de a câştiga în urma expansiunii ISD.
Calitatea influenţei ISD asupra economiilor autohtone depinde de caracterul ISD. ISD
care au ca scop căutărea resurselor riscă să fie înghiţite de corupţie şi să ducă ţara la aşa numită
„boală olandeză”. ISD în căutarea eficienţei vor atribui la competitivitatea şi creşterea nivelului
tehnologic al ţării. ISD în scopul penetrării pe piaţă nu generează surplusuri în export şi
împiedică producătorii autohtoni. Deci, efectul lor va fi negativ.
95
Conform Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovarea exporturilor pentru anii 2006-
2015 [17], ISD pot avea următoarele efecte pozitive asupra economiei naţionale:
1. Câmpul muncii – angajare directă, indirectă şi venituri mai mari;
2. Venituri fiscale – noi surse de venituri prin taxele directe şi indirecte;
3. Influenţe economice directe – procurarea materiei prime, componentelor, serviciilor;
4. Creşterea regională – dezvoltarea multor ţări a contribuit la distribuţia geografică a
investiţiilor, inclusiv în regiunea Europei de Est;
5. Transferul de tehnologii – noi produse, sectoare, tehnici;
6. Dezvoltarea pieței de muncă și a angajaților;
7. Dezvoltarea managementului;
8. Întroducerea noilor sisteme de calitate şi standarde introduse.
În Republica Moldova ISD deseori sunt percepute ca cercul salvator pentru economia
ţării. La fel ca şi multe ţări în curs de dezvoltare, Moldova are o piaţa cu posibilităţi reduse din
motivul puterii de cumpărare a populaţiei scăzute. Deseori întreprinderile nu au resurse pentru
procurarea noilor active pentru a moderniza de producţia. O ieşire din această situaţie poate fi
factorul extern care va lărgi volumul pieţei, satisfăcând-o cu produse fabricate în ţară şi va oferi
capitalul necesar pentru trecerea la un nivel tehnologic mai înalt. Una din metodele de majorare a
cererii agregate este majorarea şi perfecţionarea ofertei din sectorul de producere care la rândul
lui va consuma mai multe mijloace de producţie.
Procesele şi tendinţele ce au loc actualmente pe piaţa internaţională a investiţiilor sunt
nişte fenomene specifice, caracterizate în mare parte printr-o impredictibilitate cantitativ-
numerică. De aceea, la analiza impactului integrării, globalizării, liberalizării pieţei investiţionale
globale majoritatea cercetătorilor acceptă studierea ISD, ca a unui instrument cel mai bine
estimat şi monitorizat pe plan global, dar şi naţional.
ISD, după cum s-a demonstrat şi în capitolele precedente au un impact puternic asupra
fenomenelor socio-economice. Studierea legăturii între ISD şi aceste fenomene, măsurarea
intensităţii acestor legături şi evaluarea lor cantitativă în ştiinţa economică contemporană se
efectuează cu ajutorul modelelor econometrice. La baza elaborării acestor modele stă
fundamentarea teoretică a legăturilor între fenomenele economice. Faptul că această legătură
dintre ISD şi creşterea economică a ţării este acceptată şi de conducerea Republicii Moldova este
confirmat în Strategia de atragere a investiţiilor şi promovarea exporturilor pentru anii 2006-
2015. Dinamica ISD şi PIB este demonstrată în figura 3.9.
96
-100.00
0.00
100.00
200.00
300.00
400.00
500.00
600.00
700.00
800.00
Mil.
US
D
0.00
20.00
40.00
60.00
80.00
100.00
120.00
140.00
160.00
% faţă
de
anul
199
5
ISD 31.00 23.70 78.70 75.50 37.90 128.00 103.00 84.10 73.80 146.00 191.00 233.00 539.00 708.00 348.00
PIB 100.00 94.10 95.70 89.40 86.40 88.20 93.60 101.00 106.60 115.00 124.20 130.20 134.10 144.60 135.20
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20082009
PIB
ISD
Figura 3.9. Dinamica ISD şi PIB în Republica Moldova în perioada 1995-2009.
Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS.
Putem constata că, în general, dinamica ISD şi PIBului în Republica Moldova este
corelată - liniile de trend sunt aproape paralele. Această legătură poate fi explicată prin influenţa
capitalului străin asupra indicatorului PIB, dar şi prin faptul, că evoluţia PIB este un factor
important pentru atragerea ISD în ţară.
Reieşind din cele expuse, ne-am propus elaborarea unui model econometric pentru
evaluarea impactului ISD asupra unuia din cei mai importanţi indicatori macroeconomici –
creşterea economică sau PIB. Modelul se bazează pe funcţia Cobb-Douglas, care este folosită ca
funcţie de producţie şi are următoarea expresie:
Y = AK βα L (3.2.1)
Unde: Y- output, K- capital, L – muncă, A – productivitatea totală a factorilor, α şi β –
elasticitatea muncii şi capitalului respectiv.
În formă comună pentru modelele macroeconomice ecuaţia se prezintă:
Y = K αα −1L (3.2.2)
Pentru a analiza impactul ISD asupra creşterii economice mai mulţi cercetători au reieşit
din această funcţie, modificând ecuaţia în dependenţă de condiţiile economiilor cercetate,
necesitatea analizei anumitor factori etc. (Borenzstein E., Hemmer H.R., Egger H.).
Astfel, scopul nostru este de a testa prin metoda empirică relaţia între creşterea
economică şi ISD în Republica Moldova. Cu toate că PIBul, cum s-a demonstrat mai sus, nu
reflectă pe deplin evoluţia economică, dar şi ISD nu sunt unica sursă a capitalului străin în ţară,
97
totuşi, acceptând o anumită măsură de abstracție, această relaţie ne va demonstra direcţia
impactului capitalului investiţional străin asupra economiei naționale.
Bazându-ne pe modelul lui Borenzstein (1995) [134], am propus următorul model pentru
testarea lui pe perioada 1995-2009:
g = εββββ ++++ )()()( 3210 MAISD (3.2.3)
unde: g – variabila dependentă: creşterea economică (dinamica PIB), 0β – parametrul constant,
1β , 2β , 3β
– parametrii (coeficienţii) variabilelor independente, ISD – investiţiile străine
directe, M – factorul muncii (pentru modelare vom folosi indicatorul numărului persoanelor
ocupate în economie), A – factorul productivităţii, ε – factorul rezidual.
Integrând efectul demonstrat în capitolul precedent, că ISD şi investiţiile interne sunt
corelate puternic, factorul de capital care ar putea fi compus din două elemente (ISD şi investiţii
interne), a fost reprezentat de un singur element – ISD pentru a exclude multicolinearitatea
variabilelor.
La includerea factorului A în model ne-am bazat pe cercetările care dovedesc că nivelul
mai înalt al studiilor populaţiei majorează productivitatea, respectiv, în cazul creşterii numărului
persoanelor cu studii superioare are trebui să se majoreze productivitatea muncii în economie
[192]. Aşadar, în modelul propus A este numărul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ
superior. Variabilele ISD şi A sînt variabile surogate, astfel încât includerea factorilor în măsură
deplină, conform funcţiei Cobb-Douglas este imposibilă din motivul insuficienţei datelor.
Reieşind din faptul, că analiza statistică are scopul de a cuantifica relaţiile de dependenţă
sub forma modelelor multifactoriale , iar aceste modele pot fi în general de trei tipuri (liniare,
semilogaritmice, logaritmice duble), am testat datele pentru a alege modelul cel mai potrivit şi cu
cele mai mici erori. Alegerea formei funcţionale utilizate s-a determinat în urma rezultatelor
regresiilor. Parametrele s-au estimat cu metoda celor mai mici pătrate (CMMP) cu testarea
coeficienţilor funcţiilor.
În rezultatul testărilor s-a dovedit a fi cel mai adecvat modelul liniar (cu valorile testelor
Akaike şi Schwarz cele mai mici).
Am utilizat programul Eviews3 (anexa 16) pentru estimarea parametrelor. Rezultatele
estimării şi prezentarea lor grafică sunt prezentate în anexe (Anexa 17).
Pentru modelul în cauză coeficientul de determinare (R2) înregistrează valoarea 0,95,
ceea ce însemnă că variabilele independente explică în mare măsură (95%) variaţia variabilei
98
dependente. Testul Durbin-Watson cu valoarea 1,88 arată că autocorelarea erorilor nu este
semnalizată.
În urma substituţiei valorilor parametrelor pentru 3.2.3 obţinem ecuaţia:
g = 8486.5 + 2.35 (ISD) + 168.3 (A) – 3.06 (M)
Coeficienţii obţinuţi demonstrează că ISD au un impact pozitiv asupra PIB în perioada
analizată cu coeficientul 2,35. Astfel, creşterea ISD cu 1 milion de dolari SUA ar putea contribui
la majorarea PIB cu 2,35 milioane de lei moldoveneşti.
Rezultatele estimărilor pot fi şi trebuie considerate cu o anumită măsură de scepticism,
deoarece, în primul rând, întotdeauna arata analiza datelor doar din trecut. Deci, faptul că
impactul ISD a fost pozitiv asupra PIB în perioada analizată, nu înseamnă că acest impact va
rămâne pozitiv şi în viitor. În al doilea rând, numărul observărilor este comparativ mic şi cu toate
că testele statistice au permis acceptarea rezultatelor regresiilor, modelul rămâne doar o simulare
a realităţii. În același timp, variabilele dependente sunt statistic semnificative, astfel
probabilitatea este suficientă pentru a afirma, că anume acești factori explică dinamica creșterii
economice.
După testarea modelului de bază, acesta a fost completat cu încă o variabilă – variabila de
interacţiune a ISD şi variabilei dummy (crizei economice). Presupunem, ca impactul crizei
economice asupra creşterii economice se manifestă şi prin impactul ei asupra ISD. În practică,
interacţiunea între două variabile se testează cu ajutorul metodei de analiză a variaţiilor
(ANOVA), totodată, în cazul nostru ne-am bazat pe teoria economică şi analiza datelor empirice,
care demonstrează, că ISD sunt afectate de crizele economice.
Astfel, incorporarea variabilei de interacţiune (DV*ISD) ne permite evaluarea
următorului model:
g = εββββββ ++++++ )*()()()()( 543210 ISDDVDVMAISD (3.2.4)
DV*ISD – demonstrează impactul ISD cu consideraţia impactului variabilei dummy
(crizei economice), unde DV – variabila dummy, care ia valoarea 0 când criza nu se manifestă, şi
1 – cînd are loc criza. Pentru perioada 1995-2009 anii de criză au fost considerați 1997-98 şi
2009. Pentru anul 2008 datele statistice demonstrează creșterea PIB, ceea ce înseamnă că
efectele crizei încă nu s-au manifestat sau că datele statistice nu reflectă realitatea în volum
deplin.
În rezultatul estimărilor obţinem ecuaţia (anexa 17, tabelul A 17.2):
g = 8518.2 + 2.1 (ISD) + 179.3 (A) – 3.11 (M) – 1116.4 (DV) – 0.7 (DV*ISD)
99
Astfel, putem observa că variabila artificială (DV) care reprezintă impactul crizei
economice asupra creșterii economice demonstrează, că criza are un impact puternic negativ
asupra PIB, ceea ce corespunde realității economice. Variabila DV*ISD – criza economică prin
impactul ei asupra ISD are influenţă negativă asupra creşterii economice, totodată, semnificația
statistică a acestui impact este destul de mică (tabelul A 17.2). Acest efect poate fi explicat prin
faptul că numărul de observării este totuși mic. Ne-am propus testarea coeficienților 1β și 5β ,
ipoteza nulă fiind că 1β + 5β = 0. Rezultatele tesului Wald demostrează că ipoteza nu se
acceptă (tabelul A 17.3), astfel putem constata că în cazul crizelor economice legătură între ISD
și variabila de interacțiune DV*ISD și creșterea economică tutuși există și anume impactul
pozitiv al ISD se reduce. Această volatilitate poate fi explicată prin structura ISD în Republica
Moldova. ISD nu sunt direcţionate în sectoarele de industrie (199573 mii dolari SUA în anul
2008) care pot contribui la dezvoltarea economiei pe un termen lung, ci în mare parte în servicii
(activităţi financiare în 2008 - 174465 mii dolari SUA) sau comerţ (în 2008 - 135908 mii USD)
(anexa 18). Acestea stimulează creşterea consumului, dar nu a output-ului. În afară de faptul
menţionat, aceste ISD în condiţiile de criză sunt supuse schimbărilor. Efectul a fost observat în
2001 de Edwards [134, p.4]: în condiţiile existenţei motivelor adecvate pentru transferul
capitalului din ţară investitorii acceptă orice modalitate pentru a realiza acest transfer, mai ales în
situaţii de criză.
Urmărind ideea evaluării situației socio-economice în complexitate, ne-am propus
testarea impactului ISD asupra indicatorului GPIa pentru perioada 2000-2009, astfel variabila
dependentă modificându-se de la ”g” la GPIa.
GPIa = εββββ ++++ )()()( 3210 MAISD (3.2.5)
Rezultatele testării modelului au arătat că semnificația statistică a celorlalte variabile este
foarte mică, astfel că doar ISD pot afecta GPIa (anexa 17, tabelul A 17.4). În acest caz
importanța ISD pentru dezvoltarea situației socio-economice poate fi extrem de valoroasă.
Sintetizând concluziile testării modelelor putem releva următoarele:
1. Impactul ISD asupra PIB este pozitiv în condițiile economice obișnuite.
2. Impactul ISD în condițiile de criză se reduce.
3. Impactul ISD asupra indicatorului GPIa, care reflectă starea socio-economică generală
este pozitiv, astfel ISD pot afecta nu doar creșterea economică ci și situația socio-
economică în complex.
Astfel, capitalul străin în formă de ISD reprezintă un factor important pentru creșterea
100
economiei naționale în cazul în care acest factor nu este afectat de fenomene exogene, cum ar fi
criza economică. ISD contribuie la îmbunătățirea aspectelor sociale ale dezvoltării, ceea ce
însemnă, că proiectele investiționale ar trebuie să fie selectate luând în considerare potențialul lor
social pentru anumite segmente ale economiei, cum ar fi agricultura.
Următorii pași pot fi urmăriți în scopul eficientizării impactului capitalului străin asupra
stării socio-economice a Republici Moldova:
1. Selectarea proiectelor investiţionale la nivel guvernamental şi redirecţionarea
investiţiilor străine în sectoarele productive capabile să asigure stabilitatea
capitalului investiţional în condiţiile de criză. ISD fiind sursa cea mai stabilă de
capital străin conform UNCTAD, trebuie să contribuie la creșetera economică în
periodele de criza în deosebi.
2. Atragerea investiţiilor străine către sectoarele productive prin oferirea condiţiilor
speciale prioritare acestora. Aceste investiții vor stimula dezvoltarea durabilă a
Republicii Molodva.
3. Stimularea investiţiilor în sectorul agriculturii. Aceste investiţii pe lîngă efectul
economic de lungă durată vor contribui la reducerea sărăciei, care este primordială
în mediul agrar.
În concluzie, rezultatele modelării econometrice demonstrează un impact pozitiv al ISD
asupra creşterii economice, dar și situației socio-economice în general. Desigur, nici un model
econometric nu rezultă cu concluzii şi prognoze de exactitate absolută. Totuşi, reieşind din
obiectivitatea, corectitudinea datelor şi instrumentelor, folosite în procesul de cercetare, am putea
afirma că rezultatele investigării confirmă concluziile şi susţin măsurile propuse.
3.3. Perspectivele evoluţiei situaţiei socio-economice din Republica Moldova ca
rezultat al proceselor investiţionale internaţionale contemporane
Impactul proceselor şi tendinţelor pe piaţa internaţională a investiţiilor asupra situţiei
socio-economice din Moldova se manifestă, după cum s-a observat, prin răspândirea ISD şi
impactul lor asupra diferitor indicatori macroeconomici şi sociali.
Motivul creşterii fluxurilor ISD în ultimul deceniu în lume nu este clar şi simplu. Pornind
de la International Product Life Cycle Theory (Teoria Ciclului Internaţional de existenţă a
produsului) şi continuând cu teoria lui Hymer, follow-the-leader theory (teoria urmăririi
liderului) a lui Knickerbocker sau Eclectic Theory of International production (teoria eclectică a
producerii internaţionale) a lui Dunning – natura ISD şi a comportamentului fluxurilor este
101
multilateral și în mare parte imprevizibil. Din această cauză este foarte dificil de prevăzut
evoluţia acestor fluxuri în perspectivă.
Specificul științei economice nu permite efectuarea experimentelor şi doar practica poate
confirma prognozele. În ultimii 5 ani până la declanșarea crizei din 2008 Moldova s-a confruntat
cu creşterea enormă a investiţiilor în construcţii, ceea ce, de fapt, nu este rău. Dar studiile
empirice (De Long J. B., 1991) [138] arată că creşterea economică este asociată mai mult cu
investiţii în producerea utilajului productiv. Construcţiile au un impact pozitiv la primele etape,
oferind locuri de muncă, dar când construcţia este finisată, efectul dispare. În acelaşi timp,
investiţiile în construcţii duc la aprecierea ratelor de schimb mai mult decât investiţiile în
producere (Devlin, 1995) [28]. Aceste concluzii înseamnă, că la atragerea ISD ţara noastră
trebuie să ţină cont nu numai de cantitatea, volumul influxului capitalului străin, dar şi de
calitatea lui. Este vorba nu numai despre efect temporar, dar pe termen lung. Luând în
considerare studiile bazate pe experienţa altor ţări, putem constata, că este extrem de important
de atras în ţară capital calitativ, care va contribui la îmbunătăţirea situaţiei economice pe o
perioadă îndelungată. După cum s-a menţionat, acesta este, în primul rând, pentru dezvoltarea
capitalului uman, sectorului productiv al economiei şi nu doar în servicii. Din păcate, dacă vom
închide ochii la aceste efecte evidente, bucuria banilor fierbinţi se va schimba în tristeţea etapei
când aceştia vor dispărea.
Sintetizând cele expuse, viitorul pieţei de capital al Republicii Moldova şi economiei, în
general, este destul de îngrijorător şi ar putea să se manifeste prin următoarele:
1. Nivelul înalt de vulnerabilitate. Aceasta este o consecinţă a globalizării
financiare, lipsei arhitecturii globale şi regionale pentru a proteja economiile de volatilitatea
fluxurilor internaţionale de capital şi fragilitatea sistemului financiar.
2. Profituri mici şi riscuri mari. Reformele economice au creat o situaţie
macroeconomică caracterizată printr-o piaţa deschisă dar neprotejată, cu riscuri avansate.
Investiţiile până în prezent sunt concentrate în sectoarele profitabile. Practic, nu sunt investiţii
semnificative în proiecte, care necesită inovaţii, cercetări şi dezvoltare care sunt pe termen lung.
Acest fapt înseamnă că pe viitor investitorii vor fi nevoiţi să vină pe piaţa cu proiecte care au o
rentabilitate mai scăzută, deoarece sectoarele profitabile vor fi deja ocupate. Totodată, nivelul
riscului nu are motive să se reducă. Situaţia geopolitică rămâne instabilă; criza care s-a declanşat
în anul 2008, probabil, va majora datoria externă a ţării. Astfel, din punctul de vedere profit/risc
Republica Moldova are perspective nu prea bune.
3. Investiţii publice reduse în infrastructură. Privatizarea sectoarelor de servicii
102
publice a determinat cererea rentabilităţii mari în aceste domenii, incorporarea riscurilor în preţ.
Dacă statul nu compensează aceste riscuri, nu putem aştepta investiţii mai mari decât în trecut.
4. Reducerea volumului ISD, indiferent de preferinţele comerciale şi anularea impozitului
pe profit reinvestit. Dezvoltarea slabă a economiei nu permite atragerea investiţiilor serioase şi
calitative din punctul de vedere al durabilităţii. Din punctul de vedere al unor experţi: „Noi nu
suntem pregătiţi pentru a primi fluxul de ISD”[267].
În aceste condiţii statul trebuie să monitorizeze fluxurile de capital. Acest fapt a devenit
evident după criza financiară a anului 2008. SUA care au promovat în lume politica liberalizării,
au ajuns la acea situaţie, când în ţara lor proprie, fără influenţa statului, problemele nu se pot
rezolva. Despre aceste efecte J. Stiglitz a relatat în 1993 (J. Stiglitz, 1993) [205]. Fără îndoială,
dacă Moldova nu reacţionează la trendul global de „deliberalizare” a pieţei de capital,
consecinţele pot fi distrugătoare. În acest context vom cita cuvintele preşedintelui Mozambicului
Joaquim Chissano:
„Cu creşterea activităţilor, care nu respectă hotarele, mai ales a activităţilor economice,
o mare parte a deciziilor, care sunt foarte importante pentru vieţile noastre sunt luate în locuri
distante, foarte des de către forţele autonome şi agenţi, care sunt practic necontrolaţi de către
noi” [268].
Dezvoltarea rapidă a pieţei de capital, înafara controlul statului, poate provoca creşterea
inegalităţii în ţară, deoarece, în cazul Moldovei, când corupţia rămâne o problemă majoră, piaţa
de capital este controlată de un segment mic de societate, grupuri care sunt deja foarte bogaţi.
Piaţa de capital la rândul ei, desigur, după cum demonstrează practica mondială,
disciplinează statul şi are un impact pozitiv asupra dezvoltării democraţiei, dar tendinţa trebuie să
fie sub control permanent.
Anul 2008 a avut un impact negativ asupra sectorului bancar din toată lumea. Problemele
cu mijloace lichide au cauzat şi probleme pentru investiţii pe termen lung. Aceasta înseamnă, că
capitalul speculativ din nou poate ocupa poziţii puternice şi monitorizarea fluxului de capital în
ţară devine o sarcină vitală.
Criza a demonstrat, că rolul statului nu trebuie să fie micşorat cu atît mai mult, ignorat. În
acest context, importanţa cursului politico-economic, ales de ţara noastră, este primordială.
Situaţia din anul 2008 ne face să ne amintim de cuvintele marelui economist Keynes:
„Responsabilitatea de a controla volumul investiţiilor nu poate fi în mod sigur lăsată în mâinile
private”[247].
Fără îndoială, criza financiară care s-a declanșat în anul 2008 este cel mai puternic
fenomen pe piaţa globală în ultimii 10 ani. Încetarea creşterii economice în majoritatea ţărilor
103
lumii va duce la reducerea cereri la nivel global. În primul rînd, vor avea de suferit exportatorii.
Pentru Republica Moldova acest fapt ar putea însemna reducerea veniturilor bugetare și
cheltuielilor sociale şi, ca rezultat, creşterea sărăciei. Criza a afectat puternic și strategiile
investiționale ale multor investitori (figura 3.10)
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Reducerea creșteriieconomice globale
Criza financiară Fluctuațiile cursuluivalutar
Impact foarte pozitiv
Impact pozitiv
Nu a avut impact
Impact negativ
Impact foarte negativ
Figura 3.10. Impactul diferitor aspecte ale crizei asupra planurilor investiționale ale companiilor
Sursa: Assessing the Impact of the Current Financial and Economic Crisis on Global FDI
Flows, UNCTAD, 04/2009, p.22.
Astfel, putem constata, că anume reducerea creșterii economice și respectiv scăderea
cererii reprezintă cel mai mare pericol pentru investițiile internaționale. Sectorul financiar,
”molipsind” economia globală, rămâne doar un provocator al declinului economic, iar
răspândirea profudnă a crizei se realizează deja în economia reală. Volumul depozitelor la
băncile comerciale în septembrie 2008 s-a redus cu 380 mil. lei în comparaţie cu luna august.
Desigur, reducerea încrederii în băncile comerciale a afectat economia reală. Creşterea
economică s-a atenuat și din motivul reducerii remitenţelor.
Reducerea ISD din motivul neajunsului lichidităţilor pe plan mondial a condus la
reducerea volumul investiţiilor interne, dar şi va influenţa pe termen lung dezvoltarea
tehnologiilor şi practicilor comerciale în sens negativ.
Reieşind din datele UNCTAD, care afirmă ca ISD la nivel global au scăzut cu aproape 54
% în primul trimestru al anului 2009, putem presupune, ca scăderea ISD în Republica Moldova
este inevitabilă, în condiţiile în care nu s-au luat careva masuri speciale de stimulare a acestora,
din motivul situaţiei politice în ţară, în primul rînd. Astfel, o reducere a PIB, ţînând cont de lipsa
schimbărilor pentru alţi factori, este una previzibilă.
Luând în considerare problemele evidente, care deja au apărut şi există puţine şanse că nu
vor continua să crească totuşi, criza a adus şi beneficii de care se va bucura şi ţara noastră.
104
1. Reducerea preţurilor sau a ratei inflației. Prognoza FMI cu privire la evoluția prețurilor în
lume este una promițătoare (figura 3.11):
Figura 3.11. Evoluția prețurilor în economia globală în perioada 2000-2008 și prognoza pentru
2009-2010
Sursa: World Economic Outlook, 2008 și World Economic Outlook Update.
2. Îmbunătăţirea controlului creditar în băncile comerciale. Cu toate că Republica Moldova
a fost plasată de către The Banker pe locul cinci după nivelul de calitate al finanţelor
(World Financial Health Index 2009) în mare parte datorită stabilităţii sectorului bancar,
necesitatea de a obţine credite îi va impune pe agenţii comerciali să folosească diferite
metode şi posibilităţi pentru a dobândi banii necesari. Prudenţa şi obiectivitatea din partea
băncilor comerciale, selectivitatea înaltă a clienţilor debitori va deveni o caracteristică
importantă a activităţii bancare.
3. Diversificarea economiilor. Pe plan mondial se va observa tendinţa ţărilor, mai ales a
celor care exportă materie primă, de a diversifica economiile. Reducerea preţurilor la
produse petroliere va redirecţiona interesul în industrie şi servicii.
Ţinând cont de faptul, că Moldova este destul de puternic implicată în procesele globale
contemporane (este o economie deschisă) efectele acestor procese se vor evidenţia mai clar,
cauzate fiind de criza economică. Necesitatea păstrării bunăstării economice va determina
selectivitatea tot mai semnificativă a acţiunilor pe plan mondial. „Principiul comerţului liber
pentru lumea neindustrializată şi scutirea de acest principiu pentru lumea industrializată” va
deveni un principiu de bază. Creşterea sărăciei va impune statele să evite existenţa comerţului
absolut liber pentru a proteja producătorul autohton. Pentru ţara noastră acest fapt poate conduce
la limitarea preferinţelor cu UE sau crearea diferitor pârghii din partea UE pentru a ocoli
respectarea lor.
Procesele economice globale, care sunt susţinute şi de ISD pot avea pentru Republica
Moldova şi efecte sociale, nu doar economice. Astfel, implicarea activă în procesul de
105
globalizarea ne avertizează cu o posibilă pierdere a identităţii naţionale. Necesitatea de a
corespunde cerinţelor internaţionale şi modului occidental de viaţă poate distruge valorile
fundamentale ale societăţii noastre. Republica Moldova se mai bucură încă de păstrarea valorilor
tradiţionale – familie, limbă. În acelaşi timp, provocările lumii mai dezvoltate în sens economic
sunt foarte puternice. Limba română împumută tot mai des cuvinte din limba engleză - cea mai
răspândită limbă în business-ul mondial. O carieră reuşită şi succesul pentru mulţi tineri
înseamnă totul în viaţă. Tradiţiile neamului moldovenesc, identitatea naţională îşi pierde
importanţa ei. Nimicirea însă a valorilor familiare într-o perioadă, când societatea nu a atins
nivelul de dezvoltare al institutelor protecţiei sociale, reprezintă o tragedie pentru cei vulnerabili
– bătrâni, copii.
Astfel, popularizarea progresului şi dezvoltării tehnologice este un element inevitabil al
vieţii contemporane. Dar trebuie să ţinem cont de faptul, că lumea industrial dezvoltată a
dezvoltat aceste valori într-o manieră progresivă, nu revoluţionară. Lupta cu sărăcia nu trebuie
să se transforme într-o luptă cu cei săraci.
Conform analizei marxiste ortodoxe, capitalismul, ca ordine socială urmăreşte o cale
expansionistă de tip patologic pentru a menţine poziţiile şi avantajele capitalului. Pentru a
supravieţui, capitalismul trebuie să-şi extindă hotarele geografice şi să exploateze pieţe noi.
Astăzi imperialismul şi imperiile sunt substituite de noi mecanisme de control şi interdependenţă
multilaterală. În acelaşi timp, economia globală, investiţiile şi comerţul sunt concentrate şi
dominate de marile puteri economice („the G3”). Cu toate că ultimele evenimente (criza din
2008) au încetinit ritmul de expansiune a capitalului străin, acest trend nu se va menţine mult
timp. Dezvoltarea şi creşterea este necesară pentru economia globală.
Ar fi alogic daca nu am recunoaşte faptul că astăzi Moldova nu poate fi inclusă în
categoria statelor puternice. Cu toate acestea, nu înseamnă că un astfel de stat nu poate fi, totuşi,
independent. Prima condiţie în acest sens este de a accepta că identitatea noastră naţionala nu
este eternă prin simpla sa existentă. Viitorul ei poate fi asigurat pe termen lung, cu condiţia de a
se adapta la o lume care se schimbă. Daca teritoriul nostru naţional rămâne comunitatea noastră
de destin, de amintiri şi de speranţe în viitor, trebuie să recunoaştem, că statul nu va mai avea
trăsăturile precedente.
Trebuie să operăm cu schimbări interne radicale, să fim capabili să creăm şi să controlăm
structuri noi impuse de dezvoltarea economiei mondiale, care este o economie de flux. Trebuie
să înţelegem, că statul nu poate fi singurul vector de putere. Este evident că suveranitatea îşi
pierde trăsăturile sale din trecut şi este pe cale de dispariţie în favoarea unui nou sistem de
reglementare socială. În acest context Moldova de astăzi trebuie să aibă o deschidere mai largă
106
spre viitor. Ea trebuie să fie capabilă să-şi adapteze sistemul politic practicilor unei noi forme de
societate din care rezidă guvernarea.
Globalizarea capitalului, economiilor, răspândirea ISD poate avea două tipuri de
consecinţe pentru Moldova. Primele dintre ele sunt cele pozitive. Moldova are nevoie de capital
străin investiţional pentru dezvoltare, fiind incapabilă să-şi producă acest capital doar din surse
interne. Fiind o ţară cu oportunităţi economice destul de reduse Moldova poate deveni atractivă
pentru capitalul străin doar dacă îi va asigură condiţii interne propice. Mişcarea rapidă de
capital presupusă de globalizare – în care companiile îşi pierd clasica identitate „naţională” –
poate deveni avantajoasă pentru ţara noastră în condiţiile unei forţe de muncă nu doar înalt
calificate, dar şi comparativ ieftine. Totul depinde de rapiditatea cu care vor fi depăşite actualele
dificultăţi economice.
În acelaşi timp, consecinţele negative, sau, mai corect spus, riscurile, presupuse de
globalizare nu pot fi deloc neglijate. Fenomenul de globalizăre este însoţit mai mult decât oricare
altul de un spirit al învingătorilor, fără milă faşă de cei învinşi.
Pe lângă toate aceste riscuri, trebuie să vorbim şi de cele sociale mai ales dacă luăm în
seamă uriaşa circulaţie tenebră a banilor în Moldova (unde foarte multe plăţi se operează cu bani
gheaţă, deci este dificil de urmărit şi monitorizat de instituţii) şi sălbatica redistribuire a
veniturilor, presupusă de corupţia din interiorul organelor de stat. Atunci realizăm, că avem de-
a face cu o dispersie a veniturilor, mai degrabă arhaică, decât de tip european. Împărţirea severă
între cei foarte bogaţi şi cei foarte săraci crează tensiuni sociale deloc propice pentru dezvoltarea
unei democraţii de nível superior.
Dar unele date statistice inspiră speranţă. A crescut numărul persoanelor ce urmează
studii universitare şi al celor care se perfecţionează. Creşterea productivităţii permite producerea
bunurilor şi serviciiloe cu mai puţine forţe umane. În aceste condiţii oferta şi dezvoltarea
tehnologiilor performante va determina caracterul luptei pentru bunăstare.
Globalizarea, liberalizarea şi integrarea pot fi comparate cu forţa de gravitaţie – trebuie să
constatăm ca sunt fenomene naturale pe care nu are rost să le contestăm sau să încercăm să le
ocolim: trebuie să le folosim, fără a le permite să ne distrugă. Mai ales pentru naţiunile mici, aşa
cum este Moldova, înţelegerea acestui fenomen şi acţiunea după regula „aikido”(foloseşte-te de
forţa lui şi nu-l lăsa să te lovească) este de natură primordială. În contextul pieţei investiţionale
această concluzie presupune acceptarea politicii de competitivitate şi cooperare regională şi
globală cu scopul atragerii investiţiilor străine de calitate pentru dezvoltarea economică şi socială
durabilă.
107
3.4. Concluzii la capitolul 3
Capitalul străin impune dezvoltarea economică ascendentă a unei ţări contemporane. În
rezultatul cercetărilor s-a demonstrat, că impactul ISD, care reprezintă sursa de bază a capitalului
străin în Republica Molodva, este pozitiv și semnificativ. Aceste rezultate confirmă percepția
răspândită despre ISD. Concomitent, după cum s-a menționat anterior , cercetările efectuate în
alte țări și în alte perioade nu sunt lipsite de cazualism. Astfel, analiza situației din Republica
Moldova pe perioda anilor 1995-2008 a permis confirmarea impactului pozitiv al ISD asupra
creșterii economice a țării. S-a demosntrat, de asemenea, că ISD pot contribui la dezvoltarea
socio-economică a țării, în general, ceea ce însemnă că capitalul străin are un rol important în
asigurarea formării condițiilor sociale benefice.
În economia bazată pe informaţie, schimbul de cunoştinţe devine factorul de bază al
dezvoltării societății ca pe o ascendenţă dinamică şi firească. Pe măsură ce capitalul străin ajunge
în ţară, el poate conduce la transformarea pozitivă a instituţiilor, pieței forţei de muncă,
repartizării resurselor etc. Ca parte integrantă a sistemului economic modern capitalul
investiţional este un factor esenţial în ajustarea politicilor la normele internaţionale. Astfel,
asigurarea condițiilor pentru ca capitalul străin, socialmente benefic, să ajungă în țară, trebuie să
devină o prioritate pentru statul nostru. Atragerea investițiilor necesită a fi transformat într-un
proces bazat pe analiza multidimensională, cu orientare socială.
Beneficiind de cunoașterea faptului, că ISD influențează progresul socio-economic în
sens larg, promovarea ISD în sectorul agriculturii trebuie să devină un obiectiv evident al statului
cu scopul reducerii nivelului de sărăcie în țară, care este primordial rurală.
108
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMAND ĂRI
În baza cercetărilor efectuate referitor la impactul proceselor şi tendinţelor pe piaţa
internaţională a investiţiilor asupra situaţiei socio-economice din Republica Moldova pot fi
formulate următoarele concluzii:
1. Pe piaţa internaţională a investiţiilor procesul de globalizare se manifestă prin răspândirea
cantitativă și calitativă rapidă a ISD. Pentru Republica Moldova acest fapt înseamnă atât
multe şanse noi, cât şi provocări în domeniul păstrării echilibrului social şi economic.
2. Procesele investiţionale globale au determinat apariţia şi dominaţia pe piaţa internaţională
a investiţiilor unor jucători puternici - corporaţiile transnaţionale și fondurile suverane de
investiţii. Politicile investiţionale globale sunt nemijlocit legate de influenţa şi activitatea
lor.
3. În afară de impactul dominant al globalizării, piaţa internaţională a investiţiilor în ultimul
deceniu se află în mijlocul proceselor de integrare şi liberalizare. Aceste tendinţe necesită
ajustarea politicilor şi strategiilor naţionale ale Republicii Moldova cu cele acceptate la
nivelul global şi regional.
4. Experienţa internaţională şi naţională a dovedit că impactul proceselor şi tendinţelor
globale investiţionale este destul de semnificativ asupra indicatorilor macroeconomici şi
sociali. Studierea acestei influenţe este absolut necesară în contextul creării strategiilor şi
politicilor privind atragerea capitalului investiţional străin.
5. Prin aplicarea studiului econometric pentru analiza impactului ISD asupra creşterii
economice şi bunăstării în Republica Moldova s-a argumentat impactul pozitiv al
capitalului străin asupra creşterii și dezvoltării socio-economice a Republicii Moldova.
6. Comparaţia indicatorilor socio-economici a demonstrat relativitatea percepţiei acestor
indicatori. Introducerea unui indicator sintetic al dinamicii dezvoltării situaţiei socio-
economice reprezintă un avantaj pentru cercetarea situaţiei socio-economice.
7. Cercetarea efectuată prin sintetizarea amplă a efectelor proceselor contemporane pe piaţa
capitalului străin asupra situaţiei socio-economice prin prisma „Diamantului lui Porter” a
permis conceptualizarea acestui model din punctul de vedere al impactului asupra
situaţiei socio-economice. În acelaşi timp, rezultatele obţinute în urma investigației pot
servi drept bază pentru fundamentarea opiniei despre impactul pozitiv al ISD asupra
economiei naţionale.
109
Cercetările efectuate ne-au permis să formulăm unele recomandări privind gestiunea
politicilor investiţionale, celor economice, în general, dar și politicilor sociale ale Republicii
Moldova. Considerăm importante și relevante următorele:
1. Monitorizarea permanentă a situației în lume în contextul integrării și regionalizării și
crearea condiților favorabile pentru producătorii autohtoni în vederea aplicării tuturor
posibilităților apărute în urma acestor condiționalități.
2. Compatibilizarea și asigurarea concordanței politicilor de atragere a ISD cu cea de
integrare, reieșind din condițiile economice actuale și intensitatea integrării.
3. Aplicarea conceptului de investiții sustenabile la nivel de stat și stimularea investițiilor
bazate pe PRI, astfel, ca influxurile de capital străin să nu creeze condiții sociale și
ecologice nefavorabile.
4. Eficientizarea mecanismului de direcționare a influxurilor de capital pentru prevenirea
procesului de dezinvestire în situațiile de criză economică. În acest context, selectarea
proiectelor investiționale de către stat, luând în considerare experiența altor țări, ar
putea fi o soluție oportună şi benefică pentru economia naţională.
5. Întensificarea stimulări investiţiilor în sectorul agriculturii, pe lîngă efectul economic
de lungă durată va contribui la sporirea progresului socio-economic și reducerea
sărăciei care este primordial rurală.
6. Asigurarea condiților necesare și protejarea întreprinderilor strategice autohtone va
condiâiona ulterior o posibilă reducere a impactului fenomenului de contagiune care
este foarte pronunțat, datorită globalizării și integrării economice.
7. Ajustarea politicilor statului privind atragerea capitalului străin cu practica
internațională și regională în cazul stabilirii obiectivelor fundamentale, vor conduce la
liberalizarea şi dezvoltarea ascendentă a economiei naţionale.
8. Pentru analiza impactului capitalului străin asupra unor indicatori socio-economici
recomandăm aplicarea modelelor propuse de autor în scopul determinării influienţei
ISD asupra economiei naţionale.
9. Aplicarea unor indicatori anumiţi ai dezvoltării socio-economice (după exemplul
indicatorului GPI), la nivelul statului va reprezenta un avantaj din punct de vedere
informaţional, dar şi strategic.
10. Promovarea politicilor de competitivitate cu tactica de cooperare este necesară pentru
dezvoltarea economică a Republicii Moldova în perioada actuală.
Cercetarea impactului ISD asupra dezvoltării socio-economice a Republicii Moldova este
oportună în contextul argumentării și fundamentării politicilor de atragere a ISD în republică.
110
Experiența altor țări a demonstrat lipsa unei opinii unice cu privire la impactul capitalului străin
asupra creșterii economice. Cercetările empirice, de asemenea, nu s-au soldat cu o caracteristică
fermă a fluxurilor de capital străin în maximizarea eficienței și modernizarea economiilor.
În vedere asigurării durabilităţii rezultatelor obţinute se propune un plan de cercetări de
perspectivă care vor contribui la amplificarea cunoştinţelor în domeniul dat. Următoarele direcţii
pot fi dezvoltate:
- monitorizarea pieţei internaţionale a investiţiilor cu scopul determinării evoluţiilor
proceselor actuale: globalizare, integrare, regionalizare, liberalizare;
- elaborarea unui indicator performant de evaluare a situaţiei socio-economice, care va
reflecta toate evoluţiile din mai multe domenii ale activităţii socio-economice;
- modelarea impactului ISD asupra altor indicatori socio-economici;
- dezvoltarea posibilităţilor de evaluare a efectelor de integrare, regionalizare şi
liberalizare;
- cercetarea impactului capitalului străin prin influenţa surselor necomerciale de capital
(activitatea donatorilor străini), considerând faptul, că tot mai multi donatori strategici
doresc să activeze în Republica Moldova (inclusiv Federaţia Rusă, China);
- studierea și argumentarea intensificării activității cu privire la coordonarea și
reglementarea activității investiționale la nivel internațional.
Astfel, rezultatele teoretico-practice a investigației pot reprezenta o sursă importantă
pentru experții instituțiilor de stat, organizațiile internaționale și alte persoane implicate în
cercetarea subiectului abordat în teză.
111
BIBLIOGRAFIE
Acte legislative: 1. Acord de amendare şi aderare la Acordul Central European de comerţ liber (CEFTA); 2. Acord de parteneriat şi cooperare între Comunităţile Europene şi Statele membre cu
Republica Moldova, Bruxelles, 1994; 3. Strategia de atragere a investițiilor și promovarea exporturilor pentru anii 2006-2015; 4. Codul Fiscal 1163-XIII din 24.04.1997 cu modificări. www.fisc.md/ro/lege/fiscmd/1; 5. Hotărîre privind aprobarea Regulamentului cu privire la prevenirea şi combaterea spălării
banilor pe piaţa valorilor mobiliare nr.11/1 din 28.02.2005. În: Monitorul Oficial al R. Moldova nr.36-38/121 din 04.03.2005, p. 68;
6. Hotărîre cu privire la aprobarea actelor normative privind activitatea de brokeraj şi dealer nr. 48/7 din 17.12.2002.
7. Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova privind aderarea la Convenţia de constituire a Agenţiei Multilaterale de garanţie a investiţiilor din 11.10.1995, nr. 1107-XII din 28.07.1992;
8. Hotărârea Guvernului nr. 737 dîn 17.06.2003 cu privire la aprobarea Programului de stat de regenerare şi împădurire a terenurilor fondului forestier pe anii 2003-2020, p. 82-83;
9. Hotărârea Guvernului nr. 27 din 22.01.2009 cu privire la aprobarea Acordului de partenerial între Guvern şi Academia de Ştiinţe a Moldove pentru perioada 2009-2012, În: Monitorul Oficial nr. 19-21-79 din 03.02.2009, p. 13-47;
10. Legea Republicii Moldova – Codul cu privire la știinţă şi inovare al Republicii Moldova nr 259-XV din 15.07.2004, În: Monitorul Oficial nr. 125-129 din 24.07.2004, p. 12-61;
11. Legea Republicii Moldova cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător Nr. 81 din18.03.2004;http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=3128 80 (vizitat 23.04.2008);
12. Legea Republicii Moldova privind investiţiile străine nr. 998-XII din 01.04.1992, În: Monitorul Oficial nr. 4/88-1 din 30.04 1992 (abrogată);
13. Legea Republicii Moldova pentru modificarea legii privind investiţiile străine nr. 114-XIV din 29.07.1998, În: Monitorul Oficial nr. 79-80/542 din 26.08.1998;
14. Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992 cu modificări, În: Monitrul Oficial nr. 2/3 din 28.02.1994. http://www.law-moldova.com/laws/rom/ predprinimatelstve_i_ predprieatieah_ro.txt (vizitat 12.12.2008);
15. Legea cu privire la piaţa valorilor mobiliare nr. 199-XIV din 18.11.98. În: Monitorul Oficial al R. Moldova nr.27-28/123 din 23.03.1999. http://www.cnpf.md/md/leginorm (vizitat 23.02.2010);
16. Planul de acţiuni UE-Moldova. www.mdi.gov.md (vizitat 12.12.2008); 17. Acordul TRIM, www.wto.org/english/docs_e/legal_el18_trims.pdf (vizitat 11.06.2008);
Cărti, monografii
18. Caraganciu A., Darovanaia A., Minica M., Iovv T. Pieţe de capital. Chisinău: Editura ASEM, 2005. 358 p.;
19. Allen F., Gouglas G. Understanding Financial Crises. Oxford: University Press, 2007. 400 p.;
20. Baldwin R., Wyplosz C. The Economics of European Integration. Australia: High Education, 2003. 418 p.;
21. Ball D., Geringer M., Minor M. International Business: the Challenge of Global Competition. Irwin Professional Club, 2005. 682 p.;
112
22. Ballance Robert, Javed Ansari, Singer Hans The international Economy and Industrial Development: The Impact of Trade and Investment on the Third World. London: Wheatsheat Books, 1982. 382 p.;
23. Bellofiore R., Pierro F. Financial Keynesianism and Market Instability. Northampton, USA: Edward Elgar, 2002. 240 p.;
24. Blandingskompensium, University of Oslo. Oslo: International Development Studies, 2008. 650 p.;
25. Brooks D., Hill H. Managing FDI in a Globalizing Economy: Asian Experiences, Asian Development Bank. Hampshire: Palgrave Macmillan, 2004. 360 p.;
26. Daly H., Cobb J. For the Common Good: Redirecting the Economy Toward Community, the Environment and a Sustainable Future. Boston: Beacon Press, 1989. 534 p.;
27. Dasgupta D, Uzan M. Capital Flows without Crisis? Reconciling capital Mobility and Economic Stability. New York: Routledge, 2001. 198 p.;
28. Devlin R. ş.a. The Emergence of China: Opportunities and Challenges for Latin America and the Caribbean. Harvard University: David Rockfeller Center for Latin American Studies, 2006. 249 p.;
29. Devlin R., French-Davis R., Griffith-Jones S. Surges in Capital Flows and Development: an Overview of Policy Issues. London: Lynne Rienner, 1995. 278 p.;
30. Dicken P. Global Shift: The Internationalisation of Economic Activity. London: Paul Chapman Ltd., 1992. 392 p.;
31. Dunning J. H. Multinational Enterprises and the Global Economy. New York: Addisson-Wesley, 1991. 210 p.;
32. Dunning J. Studies in International Investment. London: George Allen and Unwin, 1970. 412 p.;
33. Dyker D. Foreign Direct Investment and Technology Transfer, UK, USA: Edward Elgar, 1999. 224 p.;
34. Edwards S. Capital Mobility and Economic Performance: Are Emerging Economies Different? NBER WP 8076, 2001. 33 p.;
35. Efrench-Davis R., Reisen H. Capital Flows and Investment Performance: Lessons from Latin America. OECD Development center, 1998. 239 p.;
36. Ghauri P., European Union and the Race for FDI in Eu. Oxford: Elsevier, 2004. 220 p.; 37. Griffith-Jones S., Ocampo J.A Sovereign Wealth Funds: Developing Countries
Perspective. London: Andean Development Corporation, 2008. 34 p.; 38. Grubel H., Internationally diversified portfolios: welfare gains and capital flows.
American Economic Review, 58, 1968. 168 p.; 39. Halbach A.J. Multinational Enterprise and Subcontracting in the Third World: a Study if
Inter-Industrial Linkages. Geneva: ILP WP nr. 58, 1989. 90 p.; 40. Hardouvelis G. The Impact of Globalization on the Equity Cost of Capital. London:
CEPR, 2004. 327 p.; 41. Harms P. International investment in a model of stochastic growth and development
traps. University of Konstanz: Department of Economics, 2005. p. 131-155; 42. Harris C. Private Participation in Infrastructure in Developing Countries: Trends,
Impacts, and Policy Issues. World Bank, 2003. 64 p.; 43. Held D., McGrew A. The Global Transformation Reader. An Introduction to
Globalization Debate. Cambridge: Polity Press, 2002. 480 p.; 44. Hoffman P. Surviving Large Losses: Financial Crises, the Middle Class and the
Development of capital Markets. London: Belknap Press, 2007. 272 p.; 45. Hueting R. New Scarcity and Economic Growth, North Holland, Amsterdam, 1980, 269 p.; 46. Kaplan E. Rodrik D. Did the Malaysian capital controls work?. Massachusetts: Harvard
University, 2001. 49 p.;
113
47. Jenkins R., Barton J., Bartzokas A., Hesselberg J. Environmental Regulation in the New Global Economy. Cheltenham: Edward Elgar, 2002. 320 p.;
48. Knoop T. Modern financial Macroeconomics: Panics, Crashes and Crises. USA, UK, Australia: Blackwell Publishing, 2008. 274 p.;
49. Kojima K. Direct Foreign Investment: A Japanese Model of Multinational Business Operations. London: Croom Helm, 1978. 246 p.;
50. Kreinin M. Economic Integration in Asia: the Dynamics of Regionalism in Europe, North America and the Asia-Pacific. USA, UK: Edward Elgar, 2000. 169 p.;
51. Krugman P. Geography and Trade. Cambridge: MIT Press, 1991. 391 p.; 52. Krugman P. The Return of Depression Economics and the Crisis of 2008. Norton and
Company, 2009. 191 p. 53. Lee B.H. FDI from Developing Countries: a Vector for Trade. OECD, 2002. 143 p.; 54. Levich R. International Financial Markets: Prices and Politics. Hill Publishing, 2001. 720 p.; 55. Lewis Cleona America’s Stake in International Investments. Washington DC: The
Brookongs Institutions, 1938. 710 p.; 56. Lewis M. Panic: the Story of Modern Financial Insanity. Norton and Company 2009. 391 p.; 57. Linnemann H. An Econometric Study of International Trade Flows. Amsterdam: North-
Holland Publishing, 1966. 234 p.; 58. Masse P. Optimal Investment Decision: Rules for Action and Criteria for Choice. Prentice
Hall, 1962. p.120; 59. Melicher R., Norton R. Finance: Introduction to Institutions, Investments and Management,
Wiley, 2005. 520 p.; 60. Mikdashi Z., Hunter W. Regulating the Financial Sector in the Era of Globalization, UK
Palgrave Macmillan, 2003. 256 p.; 61. Minne B. International Battle of Giants: the Role of Investment in Research and Fixed
Assets, The Hague: Central Planning Bureau, 1997. 155 p.; 62. Minsky H. Can “It” Happen Again? New York: ME Sharpe, 1982. 301 p.; 63. Moguillansky G., Bielschowsky R. Investment and Economic reform in Latin America.
Santiago, Chile: UN, 2001. p 45-63; 64. Moran T. Multinational Corporations, the Political Economy and FDI. Toronto: Lexington
Books, 1985. 199 p.; 65. Moss T. Adventure Capitalism: Globalization and the Political Economy of Stock Markets in
Africa. Hampshire: Palgrave Macmillan, 2003. 224 p.; 66. Nissanke M., Thorbecke E. The Impact of globalization on the World’s Poor: Transmission
Mechanism. WIDER, 2007. 361 p.; 67. Oman C. New Forms of International Investments in Developing Countries. OECD, 1984.
283 p.; 68. Orhangazi O. Financialization and the US Economy. Edward Elgar Publishing, 2008. 150 p.; 69. Peres N, Wilson M. FDI and Industrial Development. DC of OECD, 1990. 53 p.; 70. Phisalaphong R. The Impact of Economic Integration Programs on Inward FDI. Rotterdam:
Timbergen Institute, 2004. 153 p.; 71. Podnieks K. What is Mathematics: Godel s Theorem and Around, on-line textbook; 72. Pomeranz K, Topic S. The World that Trade Created: Society, Culture, and the World
Economy, 1400 to the Present. New York: 2nd edition, Armonk: M.E. Sharpe, 2006. 287 p; 73. Porter M. The Competitive Advantage of Nations. London: Machmilan, 1990. 896 p.; 74. Ray D. Development Economics. New Jersey: Princeton, 1997. 848 p.; 75. Redner H. The Ends of Science. Boulder: Westview Press, 1987. 344 p.; 76. Roger A. Ockham's Razor: A Historical and Philosophical Analysis of Ockham's Principle of
Parsimony. University of Illinois: Champaign-Urbana, 1976. 126 p.;
114
77. Schilderinck J.H.F. Regression and Factor Analysis Applied in Econometrics. Leiden: Martinus Nijhoff Social Sciences Division, 1977. 239 p.;
78. Stalker P. Global Nations: The Impact of Globalization on International Migration, Employment and Training Department. Geneva: International Labor Office, 2000. 163 p.;
79. Stiglitz J. Globalization and Its Discontents, New York, London: Norton and Company, 2002. 304 p.;
80. Thompson V.E. Mastering the Euromarkets: a Guide to International Investment, Blackwell Publishing, 2002. 240 p.;
81. Tilly R., Weltens P. Economic Globalization, International Organizations and Crisis Management. Springer, 2000. 200 p.;
82. Tran V.H. The Social Impact of the Asian Crisis. New York: Palgrave, 2000. 178 p.; 83. Vaghefi M. Paulson S., International Business: Theory and Practice, 1996. 300 p.; 84. Walters A. An introduction to econometrics. London: Macmillan and Co, 1967. 377 p.; 85. Westbrook D. Out of Crisis – Rethinking our Financial Markets. London: Paradigm
Publushers, 2010. 153 p.; 86. Wooward D. The Next Crisis? Direct and Equity Investment in Developing Countries.
London and New York: Zed Books, 2001. 288 p.; 87. Ван Хорн Д., Вахович Д. Основы финансового менеджмента. Москва: изд. «Вильямс»,
2006. 1225 p.; 88. Крушвиц Л. Финансирование и инвестиции. Санкт-Петербург: «Питер», 2000. 381 p.; 89. Хэгстром Р. Инвестирование – последнее свободное искусство. Москва: изд. «Олимп
Бизнес», 2005. 271 p.; 90. Шарп У. и др. Инвестиции. Москва: Инфра М, 2004. 1027 p.;
Contribu ții, rapoarte, teze
91. Belostecinic G. Investiţiile străine directe şi competitivitatea naţională. În: Revista Economica, nr. 3(51), Chişinău, ASEM, 2005, p. 6-22;
92. Bogasieru I. Moldova 2006 Investment Climate Statement, Bisnis Chisinau, 2006; 93. Bunu M. Reflecţii privind problemele atragerii investiţiilor străine directe în economia
Republicii Moldova. În: revista Economica nr. 1(57), Chişinău, 2007, p. 70-73; 94. Caraganciu A., Codreanu V. Relațiile economice internaționale ale Republicii Moldova:
strategii de devoltare. În: Revista Economica, nr. 4, 2000, p. 221-224; 95. Dalina A. Investiţiile străine şi creşterea economică durabilă în perspectiva aderării României
la Uniunea Europeană, Institutul Naţional de cercetări economice, teza de doctor, Bucureşti, 2007-2008, 341 p.,
96. Doltu C. Investiţiile străinde directe şi influenţa lor asupra modernizării economiei în tranziţiei, Teza de doctor în economie, Chişinău, 2007, 132 p.;
97. Fondos T. Optimizarea investițiilor străine în contextul politicii economice a Republicii Moldova, teza de doctor, Chișinău 2010, 114 p.;
98. Hîncu R., Suhovici A. Unele probleme ce ţin de investirea în economia autohtonă şi căile de soluţionare a acestora. În: Revista Economica nr. 1(57), Chişinău, ASEM, 2007, p. 61-64;
99. Hîncu R., Luchian I., Suhovici A., Investiţiile în economia autohtonă şi modelul investiţional autohton. În: Drept, Economica şi Informatica, Galaţi, 2006, p. 12-15;
100. Hîncu R., Suhovici A. Riscuri investiţionale în contextul realizării strategiilor de dezvoltare de lungă durată în Republica Moldova. În: Revista Economica, nr. 4(64), Chişinău, ASEM, 2008, p. 7-15;
101. Hîncu R., Certan D., Criclivaia D. Reforma sistemului de impunere fiscală – premisă a fluxului de investiţii în economia autohtonă. În: Revista Economica, nr. 3(59), Chisinău, ASEM, 2007, p. 26-27;
115
102. Iovv T., Melnicenco O. Contemporary Globalization – Origins, manifestation, perspective. În: Management General, Sibiu, 2005, p. 8-10;
103. Iovv T., Melnicenco O. Rolul corporaţiilor transnaţionale în echilibrul ecologic global. În: Revista Economică nr. 2, Chişinău, 2006, p. 114-116;
104. Lobanov N. Strategia relațiilor economice externe sub impactul tendințelor de regionalizare și globalizare. În: Revista Economica, nr. 3 (63), 2008, p. 76-78;
105. Melnicenco O. Abordarea multidisciplinară la crearea strategiilor pe piaţa internaţională a investiţiilor. În: Revista Economică nr.4 , Chişinău, 2007, p. 18-20;
106. Melnicenco O. Foreign Direct Investments and Their Determinants in the Republic of Moldova. În: Visnyk of Lviv University, Series Economics, 2007, p. 110-112;
107. Melnicenco O. Mobilitatea capitalului versus mobilitatea forţei de muncă – contradicţii şi perspective în studii recente. În: Revista Economică nr. 3, Chişinău, 2008, p. 14-16;
108. Melnicenco O. New EU members on International Investment Market: Experience of Poland for the Republic of Moldova. În: Lane Kirkland Scholarship Presentation’s Series, Warsaw, 2007, 20 p.;
109. Melnicenco O. Investment criteria for service sector in Romania – current situation and perspectives. WP for PAIiIZ, Warsaw, 2007, 10 p.;
110. Melnicenco O. Tendinţele actuale pe piaţa internaţională a investiţiilor. Tezele Simpozionul Internaţional al Tinerilor Cercetători, Chişinau, Aprilie 2006;
111. Melnicenco O. Turcan L. The Reality and Perspectives of Environmental Accounting in Conditions of Globalization. În: Lex et Scientia nr. XIII, Bucharest, 2006, p. 27-31;
112. Melnicenco O. Foreign Direct Investments and their Role in Ante- and Post Crisis Development - Some Reflections on the Republic of Moldova. În: Visnyk of Lviv University, Series Economics, 2009 (42), p. 380-385;
113. Melnicenco O. The International Investment Market and its Role in Social Stability and Sustainable Development During Financial Crises (evidence for the Republic of Moldova), NCEEER Research Paper, 2010, 18 p.;
114. Melnicenco O. Investiţiile străine directe – un mecanism de accelerare a dezvoltării sustenabile? În: Revista Economie şi Sociologie, IEFS. Chişinău, 2010, nr. 2, p. 155-159;
115. posibilitate unică de promovare a intereselor economice, Interviu cu M. Lupu. În: Revista Profit, nr.4, 2002, p. 10-11;
116. Pisaniuc M., Palii N. Corporațiile multinaționale – promotoarele globalizării. În: Revista Economica nr. 3 (16), 2004, p. 26-35;
117. Popa A. Reuniunile antreprenoriale ca factor de minimizare a incertitudinii dezvoltării economice locale. În: Revista Economica nr. 3, 2004, p. 36-43;
118. Raport preliminar de analiză a constrîngerilor în creşterea economică, Moldova, 2007; 119. Revista apelor Nr. 1, 2007, p.5; 120. Rusu G., Şevciuc V. Particularităţile strategiei atragerii investiţiilor străine. În: revista
Economica nr. 1 (57); 2007, p. 65-67; 121. Suciu T. Globalizarea şi impactul social al acesteia în viziunea principalelor curente de
gândire economică a zilelor noastre, teza de doctor, ASE România, Bucureşti, 2006, 343 p.; 122. Traci D., Fondurile de investiţii în economia transitorie. În: Revista Economica nr. 2, 2000,
p. 27-35; 123. Acemoglu D., Zilibotti F., Training and Innovation in an Imperfect Labor Market, În:
Journal of Political Economy 105, 1997, p. 445-464; 124. Albuquerque R., Loayza N., Serven L. World Market Integration Through the Lens of
Foreign Investors, În: Simon Business School, World Bank, 2003, 60 p.; 125. Alfaro L. FDI and Growth: Does the Sector Metter? Harvard Business School, April 2003,
32 p.;
116
126. Assessing the Impact of the Current Financial and Economic Crisis on Global FDI Flows, UNCTAD, 04/2009, 62 p.;
127. Athukorala W. The Impact of Foreign Direct Investments for Economic Growth: A Study Case in Sri Lanka, tezele 9th International Conference on Sri Lanka Studies, Paper 092, University of Piradeniya, Sri Lanka, 2003, 21 p.;
128. Bekaert G., Harvey C. Capital Flows and the Behavior of Emerging Market Equity Returns, NBER Working Papers 6669, National Bureau of Economic Research, 1998, p. 565-613;
129. Bhalotra S. The Impact of Economic Liberalization on Employment and Wages in India, International Labour Office, Geneva, 2003, 54 p.;
130. Blomstrom M, Kokko A. The Impact of Foreign Investment on Host Countries: A Review of the Empirical Evidence, Stockholm School of Economics, 1996, 38 p.;
131. Bloomfield A. Patterns of Fluctuations in International Investment before 1914, Princeton Studies in International Finance Nr. 21, Princeton University, 1968, 63 p.;
132. Bohning W.R., Oishi N., An International Economic Migration Spreading? International Migration Review, vol. 29, nr. 3, 1995, 40 p.;
133. Bordo M., Eichengreen B., Klengebiel D., Martinez-Peria M. Is the Crisis Problem Growing More Severe? Economic Policy, WB, 2001, p. 51-82;
134. Borenzstein E, De Gregorio J. How does FDI affect economic growth, NBER Working Paper 5057, 1995, 29 p.;
135. Bosworth B. , Collins S. Capital Flows to Developing Economies: Implications for Saving and Investment, Brookings Papers on Economic Activity: 0 (1), 1999, pp. 143-169;
136. Carkovic M, Levine R. How does FDI Accelerate Economic Growth. În: University of Minnesota Department of Finance WP, June 2002, 23 p.;
137. Cifuentes S., Ferruccii G., Shin H., Liquidity Risk and Contagion, Journal of European Economic Association nr. 3, 2005, p. 60-72;
138. De Long J.B., Bradford J., Summers L., Equipment Investment and Economic Growth, Querterly Journal of Economics, vol. 106, Cambridge 1991, p. 127-158;
139. Degryse H., Nguyen G. Interbank Exposures: An Empirical Examination of Systemic Risk in the Belgian Banking System, National Bank of Belgium, WP 43, 2004, 49 p.;
140. Dunning J.H. , The Eclectic Paradigm of International Production: a Restatement and Some Possible Extensions, Journal of International business Studies, vol. 19/1, 1988, p 1-31;
141. Dutt A.K. The Pattern of Foreign Direct Investments and Economic Growth, World Development vol. 25 nr. 11, 1997, p. 1925-1936;
142. Eaton J., Tamura A. Bilateralism and Regionalism in Japanese and US Trade and FDI Patterns, Journal of the Japanese and International Economies, vol. 8, no. 4, December 1994, p. 478-510;
143. Economic Development in Africa: rethinking the role of FDI, UNCTAD, New York, Geneva, 2005, 115 p.;
144. Economic Report of the President, www.gpoaccess.gov/usbudget/fy02 (vizitat 01.03.2007) 145. Edwards S. Why Are Saving rates so Different Across Countries: an International
comparative Analysis, NBER, WP 5097, Cambridge, 1995, 81 p.; 146. Edwards S. Capital Flows, Foreign Direct Investment, and Debt-Equity Swaps in
Developing Countries, NBER working paper no. 3497, 1990, 44 p.; 147. Egger H., Falkinger J., Crossmann V., International Capital Market Integration,
Educational Choice and Economic Growth, IZA, Bonn, 2005, 49 p.; 148. Ekspress-Dopovid Nr. 499, Ministerul Statisticii al Ukrainei, 13.11.1997; 149. Employment in the informal economy in the Republic of Moldova, WP 41, ILO, Geneva
2004, 83 p.;
117
150. Erb C., Harvey C., Viskanta T., Demographics and International Investments, NBD Investment Management Company, Chicago, 1996, p. 14-28;
151. Errunza V., Hogan K. The pricing of country funds from emerging markets: Theory and evidence, International Journal and theoretical and applied Finance, 1, p. 111-143;
152. Feldstein M. Fiscal policies, capital formation, and capitalism, European Economic Review, nr. 39, 1995;
153. FDI and International Trade: Complements or Substitutes, OECD WP 1999/3, 1999, p.11-18;
154. Fidrmuc J., Foster N., Scharler J. Labour Market Rigidities, Financial Integration and International Risk Sharing in the OECD, CESifo, Germany, 2007, 42 p.;
155. Foldvary F., The Depression of 2008, Berkley, 2007, 40 p.; 156. Gikas A. The impact of globalization on the equity cost of capital, DP 4346, CEPR,
2004, 28 p.; 157. Gooptu S. Portfolio Investment Flows to Emerging Markets, World Bank WP S 1117,
Washington, 1993, 74 p.; 158. Greenfield G., The WTO Agreement on Trade-Related Investment Measures (TRIMs),
CCPA Briefing Paper: Trade and Investment 2(1), 2001, 39 p.; 159. G8 Compliance Report, Okinawa 2000, www.g7.utoconto.ca (vizitat 24.02.2008) 160. Hatton T., Chiswick B. International Migration and The Integration of Labor Markets,
IZA, Bonn, 2002, 68 p.; 161. Hemmer H.R., Hoa N.T.P., Contribution of Foreign Direct Investment to Poverty
Reduction: the Case of Vietnam in the 1990s, Institute of Development Economics, Bonn, 2002, 36 p.;
162. Hoeven R., Lubker M. External Openness and Employment: The need for Coherent International and National Policies, International Labour Office, Geneva, 2006, 59 p.;
163. Human Developmet Report 2007/2008, UNDP, 2008; 164. International Capital Markets: Development Prospects and Key Policy Issues, IMF,
Washington DC, 1995, 217 p.; 165. Ivlevs A. Migration and Foreign Direct Investments in the Globalization Context: the
Case of a Small Open Economy. Aix-en-Provence, France: CEDERS, 2006, 32 p.; 166. Jeroen C.J.M. Abolishing GDP, Timbergen Institute, 2007/019/3, Rotterdam, 2007, 27
p.; 167. Kalotay K., The Contribution of Foreign Direct Investment to Transition Revised. În: The
Journal of World Investments, Geneva, 2001, 22 p.; 168. Kim C-U. Immigration, FDI and International Trade, University of Oregon, 2006, 28 p.; 169. Korajczyk R. A Measure of Stock Market Integration for Deeveloped and Emerging
Markets, World Bank Economic Review, 1996, 48 p.; 170. Kotler P. Marketing Management: Analysis, Planning and Control, 9th Edition, New York
: Englewood Cliffs, 1997, 313 p.; 171. Krugman P. Crises: the Price of Globalization? Federal Reserve Bank of Kansas City,
2000, 39 p.; 172. Kuznets S. National Income 1929-1932, National Bureau of Economic Research, New
York, 1934, 13 p.; 173. Lagoarde-Segot T., Lusey B., Capital Market Integration in the Middle East and North
Africa and its Implications for International Portfolio Allocation, Trinity College Dublin, Finance and Trade, 43, 3, 2007, p. 34-57;
174. Lasswell H. Political Policies and the International Investment Market, The Journal of Political Economy, vol.31 (3), 1923;
175. Law D. Globalization and The Future of Constitutional Rights, University of San Diego, 2007, 74 p.;
118
176. Lee J. Y., The Role of Foreign Investors in Debt market Development: Conceptual Frameworks and Policy Issues, World Bank, Washington DC, 1998, 21 p.;
177. Lipsey R. The role of FDI in international capital flows, National Bureau of Economic Research, WP 7094, Cambridge, 1999, 57 p.;
178. Lisi G. An Exceptionally Simple Theory of Everything, Perimeter Institute Talk, 16.05.2008, www.wikipedia.org (vizitat 12.12.2007);
179. Lown A. A Theoretical Foundation to Support the Index if Sustainable Economic Welfare (ISEW), Genuine Progress Indicator (GPI) and Other Related Indexes. În: Ecological Economics nr. 44 (1), 2003, p. 105-118;
180. Martin P., Taylor J., The Anatomy of a Migration Hump, Development Strategies, employment and Migration: Insights from Models, OECD, Paris, 1996, p. 43-62;
181. Massey D., Theories of International Migration: a Renewal and Appraisal, Population and Development Review, vol. 19, nr. 1, London, 1993, p. 431 -466;
182. Masson P., International Evidence on the determinants of Private Savings, IMF Working Paper 95/91, Washington DC, 1995, 36 p.;
183. Melnik A., Nissim D., Issue Cost in the Eurobond Market: The Effects of Market Integration, USA-Israel, 2004, 21 p.;
184. Mileva E., The Impact of Capital Flows on Domestic Investment in Transition Economies, European Central Bank, WP 871, 2008, 34 p.;
185. Mody A., Murshid A. Growing up with capital flows. În: Journal of International Economics, Elsevier, vol. 65(1), , 2005, p. 249-266;
186. Moldova: Major Economic Problems and Challenges, CASE, Warsaw, 2003; 187. Munandar M.I.S.H. Essays on Economic Integration, Erasmus University, Rotterdam,
2006, 162 p.; 188. Mundell R., International Trade and Factor Mobility. În: American Economic Review 47,
1957, p. 321-335; 189. New Horizons and Policy Challenges for Foreign Direct Investment in the 21st Century,
OECD, Mexico City, 2001; 190. Onaran O., Life After Crisis For Labor and Capital in the Era of Neoliberal
Globalization, Vienna University, 2005, 49 p.; 191. Ozawa T., FDI and Economic Development, TNC’s vol. I, Washington, 1992, 23 p.; 192. Paulsen N. High Education and Productivity: An afterword. ERIC publications, Thought
& Action, v. 12 n. 2, p. 135-139; 193. Private Capital Flows to Developing Countries: The Road to Financial Integration, World
Bank, Washington DC, 1997, 19 p.; 194. Progress in Policy Reforms to Improve the Investment Climate in South East Europe,
OECD, 2006, 200 p.; 195. Pungulescu R., Measuring Financial Integration in the European Monetary Union: An
Application for the East European Accession Countries, Working Paper, Spring Meeting of Young Economists, 2008, 44 p.;
196. Rama M., Globalization and Workers in Developing Countries, World Bank, Washington DC, 2003, 40 p.;
197. Ravallion M., Chen S. What Can New Survey Data Tell us About Recent Changes in Distribution and Poverty, World bank, WP 1694, 1996, 41 p.;
198. Recent developments in International Investment Agreements, IIA Monitor nr. 2 (2008), UN, New York-Geneva, 2008;
199. Reconciling Labour Flexibilitywith Social Cohesion – The Experiences and Specificies of Central and eastern Europe, Council of Europe Publishing, Strasbourg, 2007, 400 p.;
200. Report of the Working Group on the Relationship between Trade and Investment, WT/WGTI/2, WTO, Geneva, 1998, 5 p.;
119
201. Rich F. All the President Enrons, The New York Times, 6 Iulie, 2002; 202. Rugman A., "Risk Reduction by International Diversification". În: Journal of
International Business Studies, Palgrave Macmillan Journals, 7(2), 1976, p. 75-80; 203. Samuelson R. Răsăritul sau zori false, Newsweek, 2000, p. 3-4; 204. Singapore Ministerial Conference Report, WTO, 1998, 9 p.; 205. Stiglitz J., The Role of the State in Financial Markets, Proceedings of the WB Annual
conference on Development Economics, WB, Washington DC, 1993, 28 p.; 206. Susan F. Martin, Heavy Traffic: International Migration in an Age of Globalization,
NBER WP 15.05.2003, 10 p.; 207. The Euro Bonds and Derivatives Market, European Central Bank, 2007, 75 p.; 208. The Economist, Temporary Migration, 06.10.2005; 209. The euro bonds and derivatives market, press release, www.ecb.europa.eu (vizitat
12.05.2008) 210. The First WTO Ministerial Conference, www.wto.org (vizitat 12.05.2008) 211. Tomic D., Bozina M., Control of Global Business – Legal Questions and Tendencies,
Zagreb, 2007, 13 p.; 212. Transnational Corporations, v.17, p.1, www.unctad.org (vizitat 05.07.2008) 213. Trends in International Migrant Stock, UN, Population Division, 2009,
esa.un.org/migration/p2k0data.asp (citat 23.03.2010); 214. Unclussified Report to Congress, www.cia.gov/library/reports/july_dec2000.htm (vizitat
05.08.2007); 215. Upper C. ,Worms A. Estimating Bilateral Exposures in the German Interbank Market: Is
There a Danger of Contagion, European Economic Review, nr. 48, 2004, 36 p.; 216. Wang, M. G., Wong, M. C. S. “What Drives Economic Growth? The Case of Cross-
Border M&A and Greenfield FDI Activities”, SSRN, 2004, 24 p.; 217. Wind Y. The Myth of Globalization, Journal of Consumer Marketing, v. 3(2), p. 23-26 218. Wojciechowski P.Inwestorzy zagraniczni a rynek pracy w Polsce, PIZ, Warsaw, 2007, 7
p.; 219. World Economic and Social Survey, DESA UN, New York, 2005, 250 p.; 220. World Economic and Social Survey, DESA UN, New York, 2008, 234 p.; 221. World Economic Outlook, www.imf.org (vizitat 12.03.2010); 222. World Development Report 2009, www.worldbank.org (vizitat 27.08.2009); 223. World Investment Prospects Survey 2009-2011, UN, Geneva, 2009, 85 p.; 224. World Investment Reports 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, UNCTAD; 225. World Market Integration through the Lens of Foreign Direct Investors, Journal of
International Economics, V. 66, Issue 2, 2005, p. 267-295; 226. Xuan-Vinh Vo, Batten J., The Importance of Social Factors When Assessing the Impact
of Foreign Direct Investments on Economic Growth, International Business Conference, Beijing, 2006, 38 p.;
227. Zhang K., Ram Foreign direct investments and economic growth: evidence from cross-country data for 1990s. În: Economic Development & Cultural Change, 51/1, 2002, p. 205-215,
228. «Вопросы философии», № 3, 1992 229. Захаров А. Валютно-финансовая интеграция – веление времени, În: Известия,
29.03.2002; 230. Маргелов М. «Глобализация» - превратности термина, În: Общество и
современность nr. 6, 2001, p. 47-59; 231. Медведев В. Глобализация экономики: тенденции и противоречия, În: Мировая
экономика и международные отношения, nr. 2, 2004, p. 3-10;
120
232. Мельниченко О. Влияние европейской интеграции на инвестиционные процессы в странах Восточной Европы, tezele Конференция Волыньского Университета им. Леси Украинки, Луцк, 2007, p. 248-251;
233. Меньшиков С. Глобальная экономика как важнейший феномен современности, În: Вопросы Экономики nr. 1, 2004, p. 147-151;
234. Мильнер Б, Итоги и уроки (о книге Дж. Стиглитца «Глобализация – тревожные тенденции»), În: Вопросы Экономики nr. 9, 2003, p. 147-154;
235. Халем Ф. Историко-правовые аспекты проблем Восток-Запад. În: Вопросы философии, 2002 № 7, p. 11-23;
236. Холопов А. Глобализация и макроэкономическое равновесие. În: МЭМО, №2, 2005, p. 15-23;
237. Хынку Р. Формирование и реализация региональной инвестиционной политики. Тезисы докладов научно-практической конференции, Комратский государственный Университет, 21-22.12.2001;
238. Шагалов Г. Проблемы валютно-финансовой интеграции государств СНГ. În: Общество и экономика nr.10, 2004, p. 117-132;
239. Эльянов А. Глобализация и догоняющее развитие. În: Мировая экономика и международные отношения, nr. 1, 2004, p. 3-16;
Surse web
240. www.amnesty.org 241. www.answers.com/topic/investments (vizitat 23.04.2008) 242. www.asm.md 243. www.bnm.md 244. www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook (vizitat 10.03.2010) 245. www.eco.md/articole/3572 (vizitat 11.03.2010) 246. www.economics.rpi.edu 247. http://economistsview.typepad.com/economistsview/2008/10/keynes-and-t
(vizitat3.12.08 ) 248. www.economywatch.com/foreign-direct-investment/definition.html (vizitat 3.12.2008) 249. www.e-scoala.ro/euro/noiactori (vizitat 23.05.2007) 250. en.wikipedia.org/wiki/coulomb (vizitat 3.12.2008) 251. en.wikipedia.org/wiki/foreign_direct_investments (vizitat 28.02.2009) 252. en.wikipedia.org/wiki/isew (vizitat 12.12.2008) 253. en.wikipedia.org/wiki/newton (vizitat 17.07.2008) 254. www.eviews.com 255. www.fisc.md 256. www.greeneconomics.ca 257. www.g20.org 258. http://hdr.undp.org/statistics/data/indic/indic_4_1_1.html (vizitat 12.10.2009) 259. www.internetional.se/godley0412.html (vizitat 01.02.2010) 260. www.imf.org 261. www.mckinsey.com 262. www.miga.org 263. www.morganstanley.com 264. www.nytimes.com (din 17.10.2008) 265. oecd.org/dataoecd/5/24/189793.pdf (vizitat 23.01.2010) 266. www.online.wsj.com (din 15.04.1998) 267. www.protv.md (vizitat 21.09.2008) 268. www.panapress.com, Panafrican News Agency (vizitat 04.07.1998)
121
269. www.ru.ac.za/corylibrary/onlinejournals/voulitainen (vizitat 15.05.2007) 270. www.sdc.md 271. www.statistica.md 272. www.thehfa.ro 273. www.thefreedictionary.com/investments (vizitat 23.04.2008) 274. www.torrentreactor.net/find/basic-econometrics-gujarati-solutions (vizitat 12.12.2008) 275. www.rightwords.ro/citate (vizitat 12.12.2007) 276. www.unctad.org 277. www.undp.org 278. www.unpri.org 279. www.worldbank.org 280. www.wto.org
122
A N E X E
123
Anexa 1
124
Anexa 2
125
Anexa 3
126
Anexa 3 (continuare)
127
Anexa 4
Evaluarea impactului globalizării asupra indicatorilor socio-economici, efectuată de A. Hesmati, pentru perioada 1995-2000
Tabelul A 1.1: Datele statistice privind globalizarea, 372 de observaţii (62 ţări * 6 ani)
Variabila Media Mediana Dev. st. Min. Max. A Integrarea economică:
Comerţ ISD Investiţiile de portofoliu Plata venitului
0,777 0,043 0,057 0,090
0,6750 0,0285 0,0228 0,0604
0,505 0,050 0,150 0,098
0,157 0,000 0,000 0,005
3,4752 0,331 1,669 0,782
B Contacte personale: Telefonia internaţională Călătorii peste hotare Alte plăţi
97,432 0,806 0,033
44,245 ,0348 0,027
128,910 1,056 0,030
0,900 0,003 0,003
707,460 6,361 0,150
C Tehnologii: Utilizatorii de Internet Host-uri Internet Serverii Internet
0,064 0,013 0,011
0,018 0,002 0,001
0,101 0,027 0,029
0,000 0,000 0,000
0,594 0,295 0,283
D Angajarea politică: Ambasade în ţară Organizaţii internaţionale Misiuni internaţionale
21,613 48,806 0,251
68,500 47,800 0,222
34,197 10,382 0,205
13,000 6,000 8,000
172000 77000 0,778
E Inegalitatea: Gini coeficient Media Gini
38,349 38,342
36,670 36,580
9,218 9,326
23702 21990
59000 60690
F Sărăcia: Populaţia sub nivelul sărăciei Populaţia <1$ zi Populaţia < 2 $ zi Volumul consumului a celor mai săraci 20%
28,348 12,826 31,853 6,583
28,800 6,350 24,050 6,900
14,281 18,269 27,997 2,219
4600 2000 2000 1400
64000 82200 96400 10600
G Indicele globalizării Kearney: Kearney neponderat Kearney ponderat
2,980 3,646
2,437 2,825
1,420 2,035
1,069 0,068
7,978 11,055
H Principalele componente ale indicelui: PC1 PC2 PC3 Primele trei componente ponderate
1,029 4,279 6,810 2,945
0,598 4,375 6,853 2,808
1,000 1,000 1,000 0,636
0000 0,000 0,000 1,613
6,279 8,832 20,530 5,238
Tabelul A 1.2. Estimarea paramentrelor celor mai mici pătrate pentru impactul principalei componente indicelui Kearney (PC1) asupra inegalităţii veniturilor
Variabila dependentă este Gini pentru ultimul an Variabila dependentă este media perioadei multiple
Variabila explicativă
Modelul C1 Modelul C2 Modelul C3 Modelul C4 Modelul C5 Modelul C6 Intercept PC1 al indecelui de globalizare PC1pătrat al indicelui de globalizare Orientul mijlociu şi Africa de Sud Asia de Est Asia de Sud-Est Asia de Sud America Latină Africa sub-Sahara Europa de Est Ţările industrializate R-pătrat ajustat F-value RSME Numărul de observ.
41,6658 -3,1456 0,0758 5,8400 8,8622 60
45,0123 -10,5145 2,3479
32,9088 0,2568 5,4308 1,7087 9,3033 3,7795 19,4381 16,0495 -2,4331 0,6380 14,0000 5,5466 60
41,5862 -3,0770 0,0697 5,4200 8,9951 60
45,3190 -11,2968 2,6190 0,1063 4,5100 8,8166 60
37,1401 -1,2632 3,7066 -4,3802 8,0168 1,6664 13,8757 13,2845 -9,8667 0,7053 18,6500 5,0630 60
Sursa: Nissanke M., Thorbecke E., The Impact of globalization on the World’s Poor: Transmission Mechanism
128
Anexa 5
Tabelul A 2.1. Num ărul TBI, semnate în lume în perioada 1980-2007
Regiunea 1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003
2004
2005 2006 2007
Total 12 10 14 12 14 22 20 22 27 42 62 78 113 125 188 197 211 178 178 153 137 181 130 97 84 73 75 44
Ţările dezvoltate 10 10 12 11 12 18 16 19 23 38 52 66 74 96 135 130 117 97 99 77 57 83 77 61 45 46 43 25
Europa 10 10 10 9 11 16 12 19 20 37 49 62 69 92 124 115 107 88 91 70 52 80 74 58 42 43 41 24
UE 27 10 9 10 8 9 14 11 18 18 37 47 57 66 86 117 107 101 84 82 69 49 76 69 54 35 39 37 23
UE 25 8 8 10 8 9 14 11 17 17 34 46 53 62 77 101 96 88 80 72 64 44 75 65 50 34 39 34 22
Austria - - - - - 2 - - 3 - 4 2 2 2 2 2 6 4 1 1 6 16 4 2 2 - 1 -
Belgia and Luxembourg 1 1 1 1 - 1 2 2 1 4 2 4 3 1 - - 6 3 9 9 2 7 3 1 5 9 5 2
Bulgaria - - - - 1 - 1 1 2 3 - 1 1 6 8 4 6 3 8 7 3 - 4 4 1 1 1 1
Cypru - - - - - - - 1 - 1 - 2 2 - - 1 - 1 4 - - 3 2 - 1 1 - -
Cehia - - - - - - - - - 1 9 5 2 7 9 4 10 7 6 7 1 3 5 1 - 1 1 1
Denemarca - - - - - 2 - - 2 - 2 3 6 5 4 6 6 1 1 3 2 5 1 1 2 - - 1
Estonia - - - - - - - - - - - 1 7 2 5 2 2 4 - - - - - - - - - -
Finlanda - - - - - 2 - - 1 1 2 - 5 4 1 3 3 4 3 2 - 10 5 3 5 5 5 3
Franţa 1 - 2 3 3 1 1 - - 6 3 3 5 7 6 6 4 5 9 2 1 2 4 5 2 - 1 1
Germania 2 2 2 1 2 1 4 2 - 4 4 4 4 8 5 9 13 7 4 1 4 2 3 5 2 4 3 3
Grecia - - - - - - - - - 1 - 4 4 4 3 2 4 6 2 1 4 - 2 1 1 1 - 1
Ungaria - - - - - - 3 4 4 6 - 7 4 6 5 3 3 2 - 3 - 3 2 2 1 - - 1
Irlanda - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - - - - - -
Italia - - - - - 2 - 3 3 3 8 3 - 5 6 8 6 11 4 5 6 5 4 4 4 2 4 -
Latvia - - - - - - - - - - - - 6 2 5 6 5 4 4 2 - 2 1 1 2 3 - -
Lituania - - - - - - - - - - - - 8 3 9 3 4 1 4 4 - 1 3 1 - 3 3 1
Malta - - - - 2 - 1 1 - - - - - - - 1 - - - 3 1 2 4 2 - - - -
Polonia - - - - - - - 2 2 6 5 5 10 9 7 5 5 3 1 - - - - - - - 1 -
Portugalia 1 - - - - - - - 1 - 1 1 1 4 6 5 2 5 3 3 3 2 4 1 1 1 - -
Romania 2 1 - - - - - 1 1 1 2 4 4 9 18 12 11 4 3 - 2 2 1 1 - - 2 -
Slovacia - - - - - - - - - 1 8 5 - 3 6 2 2 3 3 2 1 - 1 1 - 3 2 -
Slovenia - - - - - - - - - - - - - 4 - 1 6 4 6 6 3 3 2 2 1 - 1 -
Spania - - - - - - - - - 1 3 2 3 2 9 10 2 6 2 3 - 1 6 6 - 4 5 3
Suedia - 1 1 1 1 - - 1 - 1 4 1 4 2 4 5 2 3 2 7 5 4 3 2 5 1 1 -
Anglia 4 4 4 2 - 1 3 6 2 5 6 4 1 9 12 12 5 2 2 3 2 - 5 1 1 - 1 -
Alte ţări ale Europei - 1 - 1 2 2 1 1 3 1 5 10 9 7 7 9 6 4 10 1 3 4 6 4 7 4 4 1
129
Anexa 5 (continuare)
Islanda - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - 1 - - - 2 1 1 1 - -
Norwegia - - - - 2 1 - - - - 1 5 3 1 - 2 - - - - - - - - - - - -
San Marino - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - 1 - - -
Elveţia - 1 - 1 - 1 1 1 3 1 4 5 6 6 6 7 6 4 9 1 3 4 3 3 5 3 4 1
America de Nord - - 1 2 1 1 4 - - 1 5 6 5 3 9 8 7 8 4 3 - - - - 1 1 1 -
Canada - - - - - - - - - 1 2 2 - - 1 4 6 6 1 1 - - - - - - 1 -
SUA - - 1 2 1 1 4 - - - 3 4 5 3 8 4 1 2 3 2 - - - - 1 1 - -
Alte ţări dezvoltate - - 1 1 - 1 - - 3 - 1 5 2 4 6 9 4 3 9 5 5 3 3 3 2 2 1 1
Australia - - - - - - - - 1 - 1 3 1 3 1 3 1 - 2 1 - 2 1 - - 2 - -
Israel - - - 1 - 1 - - - - - 2 - 1 5 5 3 2 4 2 5 - - 2 2 - 1 1
Japonia - - 1 - - - - - 1 - - - 1 - - - - 1 3 - - 1 2 1 - - - -
Noua Zelanda - - - - - - - - 1 - - - - - - 1 - - - 2 - - - - - - - -
Ţările în curs de dezvoltare 11 10 14 11 12 22 15 14 20 23 36 54 72 78 120 140 148 129 139 127 121 148 98 85 68 62 63 39
Africa 4 2 5 2 5 4 5 2 2 10 17 12 11 11 21 24 42 48 62 47 51 71 31 42 40 23 21 11
Africa de Nord - - 1 - 2 2 3 1 1 3 8 6 9 9 10 10 22 27 27 27 25 18 10 10 16 8 8 4
Algeria - - - - - - - - - - - 2 - 1 2 - 6 2 4 4 6 1 - 3 2 1 2 1
Egypt - - 1 - - - 1 - - 2 2 - 4 4 4 5 9 17 16 10 7 4 2 1 2 2 1 -
Libia - - - - - - - - - - 1 - - 1 - - - - - 1 3 - 2 3 6 1 2 1
Maroc - - - - - 1 - - 1 - 4 1 1 - 4 1 3 6 1 8 3 9 3 1 4 1 3 2
Sudan - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 3 5 4 2 2 1 1 2 - -
Tunisia - - - - 2 1 2 1 - 2 2 3 4 3 1 4 4 3 3 - 3 3 1 1 1 2 1 -
Alte ţări Africane 4 2 5 2 4 2 4 2 1 7 10 6 3 3 12 16 21 25 47 21 34 53 23 33 27 17 17 9
Angola - - - - - - - - - - - - - - - - - 2 - - 1 - 1 1 - - - 1
Benin - - - - - - - 1 - - - - - - - - - - - - - 8 - - 3 - - -
Botswana - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 1 - 2 - - 3 - 1 1 -
Burkina Faso - - - - - - - - - - - - - 1 - - 1 - 1 - 1 6 - 1 1 - - 1
Burundi - - - - 1 - - - - 1 1 - - - - - - - - - - 2 - - - - - 1
Cameroon 2 - 1 - - - 1 - - - - - - - - - - - - 1 1 4 - - - - - 1
Cape Verde - - - - - - - - - - 2 3 - - - - - 3 1 - - - - - - - - -
CAR - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - 1 -
Chad - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 1 1 - 4 - - 2 - - -
Comoros - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - 5 - - - - - -
Congo - - - - - - - - - 1 1 - - - 1 - - - - - 1 - - - - 2 1 -
Congo, Democratic Republic of - - - - 1 1 - - - - - 1 - - - - - 1 1 - - - - - 2 2 1 -
Côte d' Ivoire - - - - - - - - - - - - - - - 2 - 1 - 1 - - 1 - - - - -
130
Anexa 5 (continuare)
Djibouti - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2 - - 1 - 2 - - 1 -
Equatorial Guinea - - 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 1 2 - -
Eritrea - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - 1 1 - 1 - - - -
Ethiopia - - - - - - - - - - - - - - 1 - 1 - 3 1 4 1 - 4 4 - 3 -
Gabon - - - - - - - - - - - - - - - 1 - 2 2 - - 2 - - 1 1 - -
Gambia - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - - 1 3 - - - 1 -
Ghana - - - - - - - - - 5 - 1 1 - - 1 1 1 3 2 1 6 1 2 - - 1 -
Guinea - - - - - - - - - - 1 - - - - - 2 - 1 - - 6 1 1 2 1 1 -
Guinea-Bissau - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - - - - - - - - - - -
Kenya - - - - - - - - - - - - - - - - 2 - - 1 - 1 - - - - 1 -
Lesotho - 1 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - -
Liberia - - - - - 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Madagascar - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 1 2 2 -
Malawi - - - - - - - - - - - - - - - 1 1 1 - - - - - 3 - - - -
Mali - - - - - - 1 - - - - - - - - - 1 - 1 1 - 5 1 1 - 2 - -
Mauritania - - 1 1 - - 1 - 1 - - - - - - - - - - - 1 6 - 2 2 - 1 -
Mauritius - - - - - - 1 - - - - - - - - - 1 4 3 2 4 9 1 - 3 2 - 2
Mozambique - - - - - - - - - - 1 - - - - - 1 2 4 1 - 4 4 1 2 - 1 -
Namibia - - - - - - - - - - - - - - 3 - - 1 1 - - - 2 3 1 1 - -
Niger - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - 2 - - - - - - - - -
Nigeria - - - - - - - - - - 3 - 1 - 1 - 1 - 3 - 2 2 4 1 - 1 - -
Rwanda - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - 1
São Tomé and Principe - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - - - - -
Senegal 2 - - 1 2 - - - - - - - - 1 - - - 1 3 1 1 - 1 - - 1 1 1
Seychelles - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - 1 - - - - 1
Sierra Leone - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 1 - - - - - -
Somalia - 1 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
South Africa - - - - - - - - - - - - - - 1 7 2 4 13 - 3 - 1 1 3 1 1 -
Swaziland - - - - - - - - - - 1 - - - - 1 - - 1 - 2 - - - - - - -
Tanzania, United Republic of - - - - - - - - - - - - - - 1 - - 1 1 2 - 3 - 1 1 - - -
Togo - - - - - - - 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Uganda - - - - - - - - - - - - - - - 1 - 1 1 - 2 2 1 3 1 1 - -
Zambia - - - - - - - - - - - - - - 1 - 1 - - - 3 2 1 2 - 1 - -
Zimbabwe - - - - - - - - - - 1 - - - 2 2 5 1 - 7 5 1 - 6 - - - -
America Latină şi Caraibe - 1 4 5 3 3 2 6 4 4 9 17 21 37 47 50 42 23 35 51 26 26 19 11 5 13 13 4
131
Anexa 5 (continuare)
America Centrală şi de Sud - 1 4 3 1 1 - 3 3 4 8 16 20 30 42 41 36 14 30 37 23 19 11 10 3 13 10 2
America de Sud - 1 - - - 1 - 3 3 4 8 16 18 28 38 35 31 11 17 17 11 10 4 5 1 6 5 1
Argentina - - - - - - - - - - 3 9 7 7 8 5 6 1 4 4 2 1 - - 1 - 1 -
Bolivia - - - - - - - 2 1 1 3 - 2 1 2 4 1 1 1 - - 2 1 - - - - -
Brazilia - - - - - - - - - - - - - - 4 7 - 1 1 1 - - - - - - - -
Chile - - - - - - - - - - - 2 3 7 4 8 11 2 4 5 3 - - 3 - - - -
Columbia - - - - - - - - - - - - - - 4 - - - - - 1 - - - - 1 2 -
Ecuador - - - - - 1 - - - - - - - 3 6 1 5 1 1 2 2 4 1 - - - - -
Guyana - - - - - - - - - 2 - - - - - - - - - 1 - - - 1 - 1 1 -
Paraguay - 1 - - - - - - - - - - 5 5 3 1 1 - 3 2 1 1 - - - - - -
Peru - - - - - - - - - - - 2 - 4 12 5 2 - - 1 2 - - 1 - 1 1 -
Suriname - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - 1 - - - - - 1 - -
Uruguay - - - - - 1 - 1 2 1 2 3 1 2 - 2 1 4 2 1 1 1 2 - - 1 - -
Venezuela - - - - - - - - - - - 1 - 4 3 5 6 2 1 - 1 2 - - - 1 - 1
America Centrală - - 4 3 1 - - - - - - - 2 2 5 6 14 5 18 21 15 10 9 5 3 7 6 1
Belize - - 1 - - - - - - - - - - - - - - - 1 2 - 2 1 - - 1 - -
Costa Rica - - 1 - 1 - - - - - - - - - 1 - 1 3 3 2 2 3 2 - - - - 1
El Salvador - - - - - - - - - - - - - - 2 1 4 1 2 8 2 2 1 - - - - -
Guatemala - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - 2 2 1 1 3 3 1 2 3 -
Honduras - - - - - - - - - - - - - 2 1 2 2 - 1 - 2 2 - - - - - -
Mexic - - - - - - - - - - - - - - - 1 1 - 5 4 4 1 1 - - 3 3 -
Nicaragua - - - - - - - - - - - - 1 - 1 2 3 - 3 2 3 - 1 1 1 1 - -
Panama - - 2 3 - - - - - - - - 1 - - - 2 1 1 2 1 1 - 1 1 1 - -
Caraibe - - - 2 2 2 2 3 1 - 1 1 1 7 8 11 8 11 7 18 6 10 8 2 2 - 4 2
Antigua and Barbuda - - - - - - - 1 - - - - - - - - - - 1 - - - - - - - - -
Barbados - - - - - - - - - - - - - 1 2 2 2 - 1 - - - - - 1 - - -
Cuba - - - - - - - - - - - - - 2 2 7 7 11 4 11 5 8 2 - - - - 1
Dominica - - - - 1 - - 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Dominicana - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - 1 4 1 2 2 1 1 - 2 -
Grenada - - - - - - 1 - 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Haiti - - - 1 1 1 - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - - -
Jamaica - - - - - - - 1 - - 1 1 1 2 3 - - 1 - 3 - - 2 1 - - - -
Saint Lucia - - - 1 - 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Saint Vincent - - - - - - 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Trinidad şi Tobago - - - - - - - - - - - - - 2 1 1 - - - 2 - - 2 - - - 2 1
132
Anexa 5 (continuare)
Asia and Oceania 7 7 5 4 5 15 8 6 14 10 12 28 51 34 63 79 91 84 66 69 71 70 59 44 37 32 35 29
Asia 6 6 5 4 5 15 8 6 14 10 11 28 51 34 63 79 91 83 66 69 71 70 59 43 37 32 35 29
Asia de West - - 1 2 1 3 2 4 3 2 5 10 12 7 11 18 33 34 27 29 24 46 26 10 24 10 17 19
Bahrain - - - - - - - - - - - 1 - - - - - 1 - 3 4 - 4 1 2 - 3 3
Iraq - - - - - - - - - - 1 - - - - - - - - - - - 1 - - - - -
Jordan - - - - - - - - - - - - 1 1 1 2 3 4 1 2 2 6 4 - 3 3 4 4
Kuwait - - - 1 - 1 - 2 1 2 1 1 - - 2 2 4 3 2 2 1 12 2 - 2 1 1 2
Lebanon - - - - - - - - - - - - - - 1 3 4 10 4 5 1 8 2 1 7 - 2 -
Oman - - - - - - - 1 - - - 1 - 1 1 3 - 3 3 1 1 3 1 1 3 1 1 5
Palestina - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - 1 - - - - - - -
Qatar - - - - - - - - - - - - - - - - 5 - 3 8 4 6 3 3 1 - - 5
Arabia Saudită - - - - - - - - - - 1 - - - 1 - 3 - - - 2 2 2 - - - 5 -
Siria - - - - - - - - - - - - - 1 - - 3 5 2 - 3 4 3 3 1 2 1 1
Turcia - - - - - 1 2 1 3 - 2 5 10 2 4 5 7 7 6 2 5 3 - 1 4 3 3 1
EAU - - - - - - - - - - - 2 1 3 1 3 2 3 3 2 1 5 1 1 1 1 - -
Yemen - - 1 1 1 1 - - - - - - - - - 1 3 - 4 5 3 4 6 1 2 1 - -
Asia de Sud şi Sud-West 6 6 4 3 4 13 6 4 11 8 7 20 39 28 54 64 65 54 49 49 50 29 38 34 18 24 22 13
Afghanistan - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 1 1 -
Bangladesh 1 2 - - - 1 2 2 - - 1 - - - 2 1 1 2 2 1 3 1 1 - - 1 - -
Brunei Darussalam - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2 - 3 - - - - - - -
Cambodjia - - - - - - - - - - - - - - 1 1 3 1 - 2 2 3 - 1 2 - - -
China - - - - 1 6 3 - 5 3 1 3 12 11 9 4 9 5 4 3 4 8 3 3 6 10 3 5
Hong Kong, China - - - - - - - - - - - - 1 1 3 3 3 2 1 - - - - - - 1 - -
India - - - - - - - - - - - - - - 2 7 5 10 3 8 5 4 6 5 1 - 5 2
Indonesia - - - - - - - - - - 1 4 5 - 7 4 5 7 5 6 4 1 1 3 - 1 1 1
Iran - - - - - - - - - - - - - - - 7 8 2 5 4 5 5 8 5 - 3 2 1
Korea de Sud - - - - - - - - - - - - - - - - 2 1 6 4 2 - 3 1 - 1 1 -
Korea de Nord 1 - - - 1 - 1 - 3 4 1 4 3 3 3 6 8 3 4 4 6 1 4 5 4 4 8 2
Laos - - - - - - - - - 1 1 - 1 1 3 1 6 2 1 - 1 - - 2 1 - - -
Malaysia - 1 1 - 1 2 - 1 3 - - 1 5 3 11 7 6 4 8 2 2 - 2 - - - - -
Mongolia - - - - - - - - - - - 5 2 1 4 7 - 2 3 2 3 5 - 4 1 - - 2
Myanmar - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - 1 1 - 1 - - - -
Nepal - - - 1 - - 1 - - - - - - 1 - - - - - 1 - - - - - - - -
Pakistan - 1 - 2 - - - - 2 1 - - 1 - 3 10 5 5 3 4 1 3 1 1 3 - - -
Philippines 1 - - - - 1 - - 1 - - - 3 1 4 6 - 5 3 4 3 1 2 - - - - -
133
Anexa 5 (continuare)
Singapore 1 - - - - 1 - - - - 2 - 1 1 - 3 1 3 1 1 3 - 1 2 1 - 2 1
Sri Lanka 4 2 4 - 1 3 1 1 - - - 1 - - - - 3 2 - - 2 - 1 - - - - -
Taiwan Province of China - - - - - - - - - - 1 - 4 2 1 1 3 1 1 5 1 - 1 - - - - -
Thailand - - - - - 1 - - - 1 1 3 1 1 2 2 2 2 1 - 8 - 6 1 - 4 - -
Timor-Leste - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - 1 - -
VietNam - - - - - - - - - - 1 4 7 5 6 4 5 3 - 2 2 1 3 3 - 1 1 -
Oceania 1 1 - - - - - - - - 1 1 1 - - - - 1 - - - - - 1 - - 1 -
Papua New Guinea 1 1 - - - - - - - - 1 1 1 - - - - - - - - - - - - - - -
Tonga - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - - - - - - - - -
Vanuatu - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 - - 1 -
Economiile în tranzitie - - - - - - - - - 8 5 3 29 36 58 69 66 51 35 22 28 43 41 18 21 15 20 11
Europa de Sud-Est - - - - - - - - - 1 - 3 2 6 9 12 26 19 12 7 14 26 18 7 11 7 7 4
Albania - - - - - - - - - - - 3 2 5 4 6 2 3 1 1 - - 3 2 1 - 5 1
Bosnia şi Herzegovina - - - - - - - - - - - - - - 1 - 1 - 4 - 3 9 8 3 3 - 2 1
Croatia - - - - - - - - - - - - - 2 4 2 12 9 2 2 7 8 4 - 3 1 - -
Serbia şi Montenegro - - - - - - - - - 1 - - - - - 3 7 2 2 - 2 5 5 2 4 5 - 1
Macedonia, TFYR - - - - - - - - - - - - - - - 1 6 6 4 4 2 6 - - - 1 - -
CSI - - - - - - - - - 7 5 - 27 30 49 59 42 34 24 15 14 21 25 12 12 8 13 7
Armenia - - - - - - - - - - - - 2 4 3 7 2 1 2 - 1 4 3 1 1 1 2 -
Azerbaijan - - - - - - - - - - - - - - 2 2 6 5 2 - 1 - 1 1 3 1 3 2
Belarus - - - - - - - - - - - - 2 4 3 6 3 3 4 3 5 8 4 1 3 1 3 1
Georgia - - - - - - - - - - - - 1 3 2 6 4 5 1 1 - 1 - - - 2 1 -
Kazahstan - - - - - - - - - - - - 4 1 8 2 8 2 3 2 - - 2 1 2 - 1 1
Kyrgyzstan - - - - - - - - - - - - 2 2 3 3 2 4 - 4 1 1 2 1 - - - -
Moldova - - - - - - - - - - - - 2 1 3 7 3 5 2 4 - 2 3 2 1 - 1 -
Rusia - - - - - - - - - 7 4 - 2 6 5 6 4 7 6 1 2 1 3 - - 1 2 2
Tajikistan - - - - - - - - - - 1 - - 1 2 5 1 - 1 1 1 1 4 2 1 1 - 1
Turkmenistan - - - - - - - - - - - - 2 - 5 5 4 1 2 - - - - - - - - - Ucraina - - - - - - - - - - - - 4 5 14 12 6 3 4 1 1 5 4 - 1 1 - -
Uzbekistan - - - - - - - - - - - - 6 5 2 3 8 5 2 1 3 1 2 3 - - - -
Sursa: UNCTAD
134
Anexa 6
Tabelul A 6.1. Valoarea estimată a celoi mai mari FSI Nr. Ţara Denumirea FSI Activ
e (milarde USD)
Anul apari Ţiei
Sursele de finanţare
1 EAU Abu Dhabi Investment Authority
875 1976 P.petroliere
2 Norvegia Fondul de Pensii de Stat 380 1996 P.petroliere 3 Singapore Corporaţia Investiţioanală de
Stat 330 1981 Servicii
4 Arabia Saudită
Fondurile Arabiei Saudite (dif.)
300 - P.petroliere
5 Kuwait Autoritatea Investiţională Kuwait
250 1953 P.petroliere
6 China Corporaţia Investiţională China
200 2007 Servicii
7 Singapore Temasek Holdings 159 1974 Servicii 8 Rusia Fondul de Stabilizare 127 2004 P.petroliere 9 Australia Fondul pentru Viitor 54 2006 Servicii 10 Qatar Autoritatea Investiţională
Qatar 50 2005 P.petroliere
11 Libia Fondul de Reserve 50 2005 P.petroliere 12 Algeria Fondul de Regulare a
Veniturilor 42 2000 P.petroliere
13 SUA (Alaska)
Corporaţia Fondului Permanent
38 1976 P.petroliere
14 Brunei Fondul General Brunei 30 1983 P.petroliere 15 Coreea de
Sud Corporaţia Investiţională Korea
20 2005 Servicii
16 Malaiesia Khazanah Nasional 18 1993 Servicii 17 Kazakhstan Fondul Naţional Kazakhstan 19 2000 P.petroliere .
.
.
.
Total 3050 Sursa: Morgan Stanley, www.morganstanley.com
135
Anexa 7 Tabelul A 7.1. Topul mărfurilor exportate din Moldova comparativ în anii 1 995, 2007 şi 2009
1995 2007 2008
Cod SA
Denumirea grupei de mărfuri
Suma (mii
dolari SUA)
Cod SA
Denumirea grupei de mărfuri
Suma (mii
dolari SUA)
Cod SA
Denumirea grupei de mărfuri
Suma (mii
dolari SUA)
22 Băuturi alcoolice, fără alcool şi oţeturi
95739 62 Articole accesorii de imbr ăcaminte, altele decit tricotate sau crosetate
141456 22 Băuturi alcoolice, fără alcool si oţeturi
159466
17 Zahăr si produse zaharoase
30975 22 Băuturi alcoolice, fără alcool si oţeturi
135502 62 Articole accesorii de imbrăcăminte, altele decît tricotate sau crosetate
127361
10 Cereale
30974 61 Imbrăcăminte si accesorii de imbracaminte, tricotate sau crosetate
96172 08 Fructe comestibile si nuci; coji de citrice sau de pepeni galbeni
125438
08 Fructe comestibile si nuci; coji de citrice sau de pepeni galbeni
47854 08 Fructe comestibile si nuci; coji de citrice sau de pepeni galbeni
92850 85 Maşini, aparate şi echipament electric
107149
20 Preparate din legume, fructe sau din alte parti de plante
21380 20 Preparate din legume, fructe sau din alte parti de plante
79480 61 Imbracaminte si accesorii de imbracaminte, tricotate sau crosetate
97268
Sursa: elaborat de autor în baza datelor BNS, www.statistica.md
136
Anexa 8 Tabelul A 8.1.
Impactul ISD, împrumuturilor şi investiţiilor de portofoliu asupra investiţiilor interne pentru 10 ţări ale CSI şi Albania în 2001-2005
Sursa: elaborată de autor
137
Anexa 9
Figura A 9.1. Dispersia salariilor în dependenţă de cota comerţului exterior în PIB Sursa: elaborată de autor
138
Anexa 10
Tabelul A 10.1.
Evoluţia salariului mediu lunar al unui angajat pe activităţi economice în RM în
perioada 2000-iunie 2009
Salariul mediu lunar al unui lucr ător pe tipuri de activit ăţi economice în 2000-iunie 2009
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 iunie
Total 407,9 544 692 891 1103 1319 1697 2065 2530 2845
inclusiv:
Agricultură, economia vînatului şi silvicultură
251,7 315 394 499 642,6 744 915 1099 1484 1376
Piscicultură 338,5 388 455 586 860,2 1043 1191 1281 1368 1371
Industrie 683,4 827 1002 1271 1502 1765 2085 2541 3042 3171
industria extractivă
577,5 767 1008 1190 1599 2037 2624 3098 3740 3682
industria prelucrătoare
677,7 813 972 1216 1418 1652 1915 2314 2763 2824
energie electrică şi termică, gaze şi apă
720 889 1135 1535 1947 2324 2872 3596 4316 4574
Construcţii 539,8 683 838 1194 1639 1973 2429 2968 3469 3271
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul
394,6 531 642 795 1051 1228 1555 2089 2531 2471
Hoteluri şi restaurante
357,8 485 571 827 975 1151 1385 1760 2112 2196
Transporturi şi comunicaţii
635 861 1055 1454 1786 2143 2549 3040 3533 3627
Activităţi financiare
2353 2278 2564 2926 3255 3451 3863 4648 5446 5878
Tranzacţii imobiliare
554 728 890 1133 1382 1671 2052 2584 3216 3617
Administraţie publică
517,7 742 989 1050 1205 1364 2164 2389 2802 3256
Învăţămînt 247,7 337 463 610 710,7 882 1209 1351 1671 2414
Sănătate şi asistenţă socială
230,1 315 439 579 844,7 1017 1334 1703 2266 2940
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale
295,8 391 505 671 801,9 1011 1302 1600 2014 2462
activităţi recreative, culturale şi sportive 256,2 346 428 574 653,2 796 1059 1338 1735 2248
Sursa: date oferite de Biroul Naţional de Statistică.
139
Anexa 11
Figura A 11.1. Frecvenţa crizelor în perioada 1880-1997 (% de probabilitate) Sursa: elaborată de autor
140
Anexa 12 Indicatorul HDI în compara ţie cu alţi indicatori socio-economici pentru Republica Moldova
în anii 2005 şi 2006
Figura A 12.1. HDI în comparație cu PIB
Sursa: elaborată de autor în baza: Human Development Report 2007,2008, 2009.
Tabelul A 12.1. HDI pentru Moldova în comparaţie cu alţi indicatorori socio-economici, 2006
HDI Aşteptarea de viaţa (ani)
ALR (Adult literacy rate)
Rata de cuprindere şcolară (%)
PIB pe locuitor (PPP USD)
1. Islanda (0.968) 1. Japonia (82.3) 1. Georgia (100.0)
1. Australia (114.02
1. Luxembourg (77,089)
111. Bolivia (0.723)
105. Trinidad şi Tobago (69.2)
11. Kârgâzstan (99.3)
99. Paraquai (72.1)
126. India (2,489)
112. Mongolia (0.712)
106. Belorusia (68.7)
17. Tonga (99.2)
100. Nicaragua (72.1)
127. Nicaragua (2,441)
113. Moldova (0.719)
107. Moldova (68.6)
18. Moldova (99.2)
101. Moldova (71.9)
128. Moldova (2,396)
114. Vietnam (0.718)
108. Fiji (68.5) 19. Albania (99)
102. Bahamas (71.8)
129. Vietnam (2,363)
115. Guinea (0.717)
109. Grenada (68.2) 20. Ungaria (98.9)
104. China (69.1) 130. Pakistan (2,361)
177. Sierra Leone (0.329)
177. Zambia (40.5) 147. Mali (22.9)
172. Niger (22.7) 178. Congo (281)
141
Anexa 13 Componența indicatorului GPI, Alberta, Canada
Indicatori economici: 1. Creşterea economică 2. Diversitatea Economică 3. Comerţ 4. Venitul disponibil 5. Salariul săptămânal 6. Cheltuielile personale
7. Cheltuieli de transport 8. Impozite 9. Rata economiilor 10. Datoriile personale 11. Infrastructura publica 12. Infrastructura privată
Indicatori sociali: 1. Nivelul sărăciei 2. Distribuţia venitului 3. Şomajul 4. Şomaj ascuns 5. Lucrul plătit 6. Lucrul neplătit 7. Timpul pentru îngrijirea copiilor şi
bătrânilor 8. Timpul liber 9. Lucrul voluntar 10. Cheltuielile pentru schimbul locului de
muncă
11. Aşteptările de viaţa 12. Mortalitatea prematură 13. Mortalitatea infantilă 14. Persoane cu supragreutate 15. Numărul suicidelor 16. Folosirea drogurilor 17. Costul autoaccidentelor 18. Costul divorţurilor 19. Costul crimelor 20. Costul jocurilor de noroc problematice 21. Participarea la vot 22. Nivelul educaţiei
Indicatori ecologici: 1. Resurse de cărbune şi petrol 2. Resurse de gaze naturale 3. Folosirea energiei 4. Dezvoltarea agriculturii 5. Resurse de cherestea 6. Distrugerea pădurilor 7. Resursele de animale sălbatice 8. Parcuri 9. Resurse de pământ
10. Resurse minerale 11. Calitatea apei 12. Calitatea aerului 13. Gazele de seră 14. Bugetul de carbon 15. Deşeuri hazardoase 16. Deşeuri agricole 17. Urme ecologice
Sursa: adaptată de autor din www.greeneconomics.ca
142
Anexa 14 Tabelul A 14.1.
Elementele şi metodele de estimare pentru calcularea GPI (Indicatorului Progresului Adevărat) – Australia
Item Contribuţia la
indicatorul final Metoda de includere în indicator
Cheltuieli de consum (CC) + Ajustate la volumul tutunului şi jumătate din cheltuieli pentru alcohol
Cheltuieli pentru mărfuri de lungă durată (MLD)
- Suma cheltuielilor pentru îmbăcăminte, mobilă, automobile etc.
Servicii din MLD (SLD) + Deprecierea în marime de 10% per annum la preţul de procurare pentru MLD
Consumul ajustat CC – MLD + SLD Indice de distribuire (DI) +/- Bazat pe chimbarea distribuirii venitului pentru
perioada analizata, anul de baza = 100% Consumul ajustat Consumul ajustat precedent / DI x 100 Bunăstarea generată de capitalul public + Se asumă egal cu 75% din cheltuielile sectorului
public pentru capitalul fix Valoarea muncii neplătite + Valoarea muncii neplătite, prin metoda costului
oportun Valoarea muncii voluntare + Metoda costului oportun Costul şomajului - Se multimplică numărul şomerilor cu costul
estimate al şomajului pentru o persoană Costul crimelor - Deferiţi indicatori se multimplică cu valoarea
pentru fiecare categorie Costul divorţurilor - Numărul devorţurilor se multimplică cu costul
aproximativ al unui divorţ Schimbarea în poziţia datoriei externe +/- Diferenţa între datoria anului precedent şi curent Costul deprecierii resurselor naturale - Se calculează, folosind formula El safari (1989)
pentru a determina suma necesară pentru generarea resurselor date
Costul folosirii pământului agricol - Volumul compensărilor din partea persoanelor fizice şi juridice pentru a restabili practicile agricole trecute şi curente
Costul folosirii apelor - Volumul compensărilor din partea persoanelor fizice şi juridice pentru a restabili irigarea excesivă
Costul deteriorării stării pădurilor - Se calculează, folosind El safari (1989) formula pentru a determina suma necesară pentru generarea resurselor date şi plantarea arborilor
Costul poluării aerului - Poluarea aerului anul 1992 cu folosirea indicatorului respectiv
Costul deşeurilor urbane - Indicatorul tehnologic al poluării înmulţit cu costul estimat pentru anul de bază
Costul daunelor naturale pe termen lung - Volumul compensărilor din partea persoanelor fizice şi juridice pentru a restabili balanţa naturală
Servicii naturale pierdute Suma totală a costurilor neceasre pentru restabilirea resurselor
Indicatorul sănătăţii ecosistemului (ISE) +/- Bazat pe schimbarea vegetaţiei în perioada analizată
Indicatorul ponderat Servicii naturale pierdute /100 x ISE GPI Suma indicatorilor ajustată la consumul final GPI pe cap de locuitor GPI/ populaţia
Sursa: adaptată de către autor din Clarke Matthew, Lawn Philip, Measuring Victoria's Genuine Progress: a Genuine Progress Indictor for Victoria, Economic papers, Economic Society of Australia, Dec. 2005
143
Anexa 15 Tabelul A 15.1. Datele statistice şi rezultatele calculului indicatorului GPIa
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009*
Coef. GINI* 0.38 0.388 0.372 0.356 0.361 0.375 0.37 0.369 0.371 0.371
Var. coef. GINI 0.005 0.008 -0.016 -0.016 0.005 0.014 -0.005 -0.001 0.002 0
PIB, preţuri comparabile (mil. lei) 12581 17003 20540 24050 29653 34434 39453 46096 57274 58838
Inflaţia (%/100) 0.231 0.061 0.028 0.2 0.131 0.087 0.132 0.123 0.127 0.004
Niv.saraciei/100 0.678 0.546 0.404 0.29 0.265 0.29 0.302 0.258 0.258 0.278
Salar. Mediu 407.9 543.7 691.5 890.8 1103.1 1318.7 1697.1 2065 2504 2748
Num. șomerilor (mii pers.) 140 118 109 117 116 103 99 66 51 81
Influenţa şomajului 3 22 9 -8 1 13 4 33 15 -30
Nivelul corupţiei 2.6 3.1 2.1 2.4 2.3 2.9 3.2 2.8 2.9 2.9
Influenţa poluării mediului* 24 27 47 66 73 80 57 57 57 57
Influenţa mediului - plantarea arborilor* 0.8 1 1.2 1 1 1 1 1 1 1
Costul accidentelor rutiere 1560 2764 2900 2672 2447 2289 2298 2437 2261 2430
Costul produselor de tutun 484.2 523.1 383.6 424.9 424.4 429.9 347.5 368 355.1 370
Populaţia (mii pers.) 3644.1 3635.1 3627.8 3618.3 3607.4 3600.4 3589.9 3581.1 3567 3572
Influenţa economiei tenebre 0.2897 0.224 0.3555 0.316 0.3291 0.25 0.21 0.263 0.25 0.2
Influenţa sărăciei* 3.01 8.84 9.51 7.64 1.68 -1.68 -0.8 2.95 1 -2
Volumul lucrărilor de antrepriză 320 539 809 1167 1857 2805 4107 5842 6359 3708
Modificarea volumului lucrărilor – antrepriză 50 68.4375 50.0928 44.2522 59.12596401 51.0501 46.41711 42.2449477 8.849709 -41.689
Sectorul informal 22 33.0375 -3.7447 8.7594 14.6 6.52412 9.967032 10.4278354 -18.79524 -35.939
GPIa 78728 107420 90913.2 77011.5 85072.6244 121435 121827.1 180337.705 176518.78 73683.2 * - datele necesită precizări, s-au folosit valori preliminare sau aproximative
Sursa: elaborat de autor în baza: datele BNS – www.statistica.md; www.amnesty.org; www.wikipedia.org; Raportul Băncii Mondiale nr. 35618-MD; Revista apelor Nr. 1, 2007
144
Anexa 16
DESCRIEREA PROGRAMULUI EVIEWS
Programul EViews - Economietric Views (viziuni econometrice) este un
program statistic pentru Windows, care se foloseşte pentru serii de timp orientate spre analiză econometrică. Programul a fost elaborate de către Quantitative Micro Software (QMS). Versiunea 1.0 a fost lansata în anul 1994. Cea mai nouă versiune Eviews 7 a apărut în anul 2009. Pentru analiza efectuată în teză s-a folosit versiunea 3.0.
Programul poate fi folosit pentru analize econometrice a seriilor de timp, pentru estimări şi prognozare.
EViews combină baza de date cu sarcinile tradinţionale a unui soft statistic.
EViews se bazează pe date specifice şi fail-uri nedocumentare pentru păstrarea datelor. Totodată, pentru introducerea datelor se folosesc şi următoarele formate: databank format, Excel format, PSPP/SPSS, DAP/SAS, Stata, RATS, TPS. Eviews are acces şi la ODBC baza de date. Unele fail-uri pot fi accesate şi cu gretl.
Programul EViews se foloseşte în cercetări ştiinţifice, în analizele agenţiilor de stat, întreprinderilor private pentru modelarea, analiza şi prognozarea diferitor situaţii.
145
Anexa 17
Rezultatele testării modelelor econometrice
Tabelul A 17.1 Rezultatele testării modelului g = εββββ ++++ )()()( 3210 MAISD
Dependent Variable: g Method: Least Squares Date: 07/07/10 Time: 16:56 Sample: 1995 2009 Included observations: 15
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C 8486.473 828.3371 10.24519 0.0000 ISD 2.349728 0.633766 3.707567 0.0035 A 168.2858 25.39645 6.626351 0.0000 M -3.061454 0.622993 -4.914108 0.0005
R-squared 0.953975 Mean dependent var 7096.893 Adjusted R-squared 0.941422 S.D. dependent var 1291.903 S.E. of regression 312.6768 Akaike info criterion 14.55140 Sum squared resid 1075435. Schwarz criterion 14.74021 Log likelihood -105.1355 F-statistic 75.99977 Durbin-Watson stat 1.879127 Prob(F-statistic) 0.000000
Figura A 17.1 Prezentarea grafică a modelului g = εββββ ++++ )()()( 3210 MAISD
-600
-400
-200
0
200
400
600
5000
6000
7000
8000
9000
10000
96 98 00 02 04 06 08
Residual Actual Fitted
146
Tabelul A 17.2. Rezultatele testării modelului g = εββββββ ++++++ )*()()()()( 543210 ISDDVDVMAISD
Dependent Variable: g Method: Least Squares Date: 07/07/10 Time: 17:42 Sample: 1995 2009 Included observations: 15
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C 8518.252 933.3344 9.126688 0.0000 ISD 2.107123 1.334469 1.054444 0.0525 A 179.3254 37.48421 4.784025 0.0014 M -3.110810 0.749301 -4.151615 0.0032 DV -1116.488 1299.956 -0.858866 0.0415
DV*ISD -0.781074 32.60354 -0.882780 0.4031
R-squared 0.952446 Mean dependent var 6960.100 Adjusted R-squared 0.922724 S.D. dependent var 1222.752 S.E. of regression 339.9075 Akaike info criterion 14.79275 Sum squared resid 924296.9 Schwarz criterion 15.06663 Log likelihood -97.54926 F-statistic 32.04561 Durbin-Watson stat 1.595953 Prob(F-statistic) 0.000044
Tabelul A 17.3 Verificarea coeficienților cu ajutorul testului Wald Wald Test: Equation: Untitled
Null Hypothesis: C(2)+C(6)=0
F-statistic 10.21249 Probability 0.017746 Chi-square 10.21249 Probability 0.001401
Tabelul A 17.4 Rezultatele testării modelului GPIa = εββββ ++++ )()()( 3210 MAISD Dependent Variable: GPIa Method: Least Squares Date: 07/07/10 Time: 17:09 Sample(adjusted): 2000 2009 Included observations: 10 after adjusting endpoints
Variable Coefficient Std. Error t-Statistic Prob.
C 91504.40 352652.8 0.259474 0.8039 ISD 162.2523 63.14950 2.569336 0.0424 A -1324.996 7151.630 -0.185272 0.8591 M 0.005712 185.8398 3.07E-05 1.0000
R-squared 0.646632 Mean dependent var 111295.5 Adjusted R-squared 0.469948 S.D. dependent var 39447.26 S.E. of regression 28719.44 Akaike info criterion 23.65771 Sum squared resid 4.95E+09 Schwarz criterion 23.77874 Log likelihood -114.2886 F-statistic 3.659822 Durbin-Watson stat 1.315446 Prob(F-statistic) 0.028663
Sursa: calculele autorului cu ajutorul programului Eviews3 în baza datelor BNS și anexei 15
147
Anexa 18
INVESTIŢIILE STRĂINE ALOCATE ÎN CAPITALUL SOCIAL AL ÎNTREPRINDERILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA, DE LA MOMENTUL ÎNREGISTR ĂRII,
PE TIPURI DE ACTIVITĂŢI (la sfîr şitul anului) Mii lei Mii dolari SUA
2007 2008 2007 2008
Total / 7406111.4 8708120.6 750147.8 889249.2
din care:
Agricultură, economia vînatului şi silvicultură 66271.0 72914.3 5920.4 6671.1
Industrie extractivă 0.0 1.9 0.0 0.2
Industrie prelucrătoare 1799900.5 2070755.4 173471.2 199573.1
Energie electrică şi termică, gaze şi apă 1744020.5 1724183.5 231223.4 238708.4
Construcţii 62197.8 76183.0 5600.6 6546.4
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul1 1297352.4 1564876.9 107943.8 135908.3
Hoteluri şi restaurante 155362.2 153177.7 17573.8 17148.8
Transporturi şi comunicaţii 371821.3 405283.5 40369.0 43482.6
Activităţi financiare 1466066.2 1942454.0 125607.3 174465.8
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor Învăţămînt 1610.0 1600.3 133.1 131.2
Sănătate şi asistenţă socială 3558.9 3702.1 437.9 452.6
Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 47250.4 84066.7 6116.1 9661.4
Sursa: date oferite de BNS.
DECLARA ŢIA PRIVIND ASUMAREA R ĂSPUNDERII Subsemnata, Olesea Melnicenco declar pe proprie răspundere că materialele prezentate în teza de
doctorat se referă la propriile activităţi şi realizări, în caz contrar urmînd să suport consecinţele în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Olesea Melnicenco
149
Curriculum Vitae Olesea Melnicenco
Date personale: Data nasterii: 23 aprilie 1983 Locul naşterii: Camenca, Moldova
Studii: 1. Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) Licenţiat în economie (09/1999- 06/2004) Contabilitate şi Audit 2. ASEM Magistru în economie (10/2004 – 10/2005) Administrarea financiar-bancară 3. ASEM Doctorat (12/2005 – 12/2008) Investiţii şi pieţe de capital 4. Universitatea Jagiellona, Krakow, Polonia (09/2006 – 07/2007) 5. Universitatea din Rotterdam, Olanda (03/2008 – 07/2009) 6. International Summer School, Universitatea din Oslo, Norvegia (06-07/2008) International Development Studies Course Stagieri: 1. Academy for Young Social Entrepreneurs, Nowy Sacz, Poland (11/2004 – 12/2004); 2. Fundacja DOMIN, Polonia (05/2007 – 08/2007) 3. PAIiIZ (Polish Information and Foreign Investment Agency), Varşovia, Polonia (04/2007); 4. University of Washington, Foster School of Business, SUA (01-04/2010)
Activitatea profesională: 1. Agenţia BARS TUR – Chişinau, Moldova Contabil (04/1999 – 10/2004) 2. Organizaţia ERA – Chişinau, Moldova Contabil-şef (11/2002 - prezent)
3. ASEM – Chişinau, Moldova Asistent universitar (10/2005 - prezent) 4. Centrul de Dezvoltare Economică şi Afaceri Publice, Chisinau, Moldova Economist (12/2008 – prezent) 5. Oficiul Băncii Mondiale în Moldova, Chişinău, Moldova, Intern, Iunie – Octombie 2009
150
Domeniile de activitate ştiinţifică: investiţii, economia socială, contabilitate, membru ”Amercian Economic Association” Participări la foruri internaţionale: 1. 03/2006 – Conferinţa Internaţională de Comerţ, Bucureşti, România 2. 04/2006 – Conferinţa Universităţii din Bucureşi, România 3. 04/2006 – Simpozionul internaţional al Tinerilor Cercetători, ASEM, Moldova 4. 04/2007 – Conferenţa Internaţională la Scoala de Business din Varşovia, Polonia 5. 05/2007 – Четверта Мижнародна Науково-Практична конференция, Луцьк Ucraina 6. 04/2009 – Simpozionul internaţional al Tinerilor Cercetători, ASEM, Chişinău, Moldova
Participări în proiecte internaţionale: 1. NATO Advanced Research Workshop – Mai 2009; 2. Self-Reliance & Capacity Building Measures in Business Development – Austrian
Development Agency, Septembrie-Octombrie 2009 Lucrări ştiinţifice publicate: 1. Melnicenco O., Dragan N. Teoria contemporană şi realitatea existenţei monopolului natural
în Republica Moldova – Conferinţa ştiinţifică, ASEM, Chisinau 2001; 2. Iovv T., Melnicenco O. Contemporary problems of development of tourist sector in
Republic of Moldova – Bucharest, 03/2006, Publication of the International Conference of Commerce;
3. Iovv T., Melnicenco O. Globalizarea contemporană – rădăcini, manifestări, perspective. Management general, Trimestrul IV/2005, Sibiu;
4. Melnicenco O., Turcan L. The reality and perspectives of environmental accounting in conditions of globalization, Lex and scientia, nr. XIII/2006;
5. Melnicenco O. Tendinţele actuale pe piaţa internaţională a investiţiilor, Simpozionul internaţional al tinerilor cecetători, ASEM, aprilie 2006;
6. Iovv T., Melnicenco O. Rolul corporaţiilor transnaţionale în echilibrul ecologic global, Economica, nr. 2(54)/2006;
7. Melnicenco O. Abordarea multidisciplinară la crearea strategiilor pe piaţa internaţională a investiţiilor, Economica, nr. 4(60)/2007;
8. Мельниченко О. Влияние европейской интеграции на инвестиционные процессы в странах Восточной Европы, Четверта Мижнародна Науково-Практична конференция, Луцьк, 2007;
9. Melnicenco O. Foreign Direct Investments and Their Determinants in the Republic of Moldova, Visnik Lvivskogo Universitetu, vip. 37(2), 2007;
10. Melnicenco O. Mobilitatea capitalului versus mobilitatea forţei de muncă – contradicţii şi perspective în studii recente, Economica, nr. 3(63)/2008.
11. Melnicenco O. The International Investment Market and its Role in Social Stability and Sustainable Development during Financial Crises (evidence for the Republic of Moldova), NCEEER, University of Washington, 05/2010;
12. Melnicenco O. Investiţiile sustenabile – un mecanism de accelerare a dezvoltării sustenabile? Revista Economie şi Sociologie, IEFS, Chişinău, nr. 2/2010;
13. Melnicenco O., Iovv T. Unele abordări cu privire la crizele economice ca o etapă inevitabilă în evoluţia economiei globale. Revista Economica, nr. 2/2010.
Limbi străine: Engleză (fluent), Poloneză (fluent) Date de contact: tel. 225 239, 0 79 552 777, e-mail: [email protected]
