UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI Facultatea de Administratie si Afaceri

Profesor coordonator: Silviu Cojocaru Prezentare: Sterpu Felicia Isabela

2014

Linux este o familie de sisteme de operare de tip Unix

care folosesc Nucleul Linux (în engleză kernel). Linux este

denumirea generica a unui sistem de operare gratuit. Kernelul

(inima) acestui sistem de operare a fost creat de catre Linus

Torvalds (Finlanda). Data lansarii oficiale a primei versiuni de

Linux (de fapt a kernelului) este 1991 (cu 4 ani inainte de

aparitia windows 95). Deci denumirea de Linux este corecta

doar cand ne referim la kernel.

Linux poate fi instalat pe o varietate largă de hardware,

începând cu telefoane mobile, tablete, console video,

continuând cu calculatoare personale până la supercomputere.

Linux este cunoscut în principal pentru utilizarea sa ca

server, în 2009 i se estima o cota de piata între 20-40%.

Inițial dezvoltat și utilizat de către programatori voluntari,

Linux a câștigat suportul industriei IT și al marilor companii

ca IBM, Hewlett-Packard, Dell, Sun Microsystems, Google,

Novell sau Nokia, și a depășit ca folosire versiunile proprietare

de Unix. Analiștii atribuie succesul sistemului faptului ca

este independent de furnizor, implementarea are un cost

scăzut, iar securitatea și fiabilitatea sistemului sunt considerate

de către specialiști drept foarte bune.

În ultimii ani, Linux a început să devină tot mai popular

atât datorită unor distribuții precum Ubuntu,OpenSUSE,

Fedora, precum și datorită apariției netbook-urilor și a noii

generații de telefoane inteligente care rulează o versiune

embedded de Linux.

Debian/Ubuntu/Gentoo + derivate

RedHat/Fedora/CentOS + derivate

OpenSuse

Mandriva

Slackware + derivate

Distributii Linux

stabilitate (blocarea unui program nu duce la blocarea intregului sistem, defectarea serverului grafic nu obliga la reinstalarea sistemului de operare)

nu exista "registrii", fiecare program are propriul fisier de configurare (afectarea unui asemena fisier de configurarea afecteaza un singur program nu intregul sistem de operare)

nu este nevoie de antivirus citirea tuturor partitiilor de pe un hard disk instalrea foarte rapida si usoara elimina necesitatea de a instala toate driverele dupa instalarea

sistemului de operare posibilitatea de a personaliza interfata grafica dupa orice

preferinta efectuarea rapida si usoara a actualizarilor programelor

posibilitatea de a executa anumite aplicatii scrise pentru

windows (prin emularea cu wine sau prin rularea acestora intr-

o masina virtuala)

interfata grafica (compiz) superioara comparativ cu windows 7

functioneaza si pe calculatoare mai vechi

meniu foarte intuitiv, structurat pe categorii nu pe producatori

ca in windows

nu necesita defragmentare

Septembrie 1991 - Este lansat Linux

versiunea 0.01. (10.239 linii de cod.)

Octobrie 1991 - Este lansat Linux

versiunea 0.02.

Decembrie 1991 - Este lansat Linux

0.11. Această versiune este prima

versiune self-hosted. (adică: se poate

compila Linux 0.11 sub Linux 0.11)

Martie 1992 - Linux versiunea 0.95

este prima versiune capabilă de a rula

X Window System

9 Iunie 1996 - Este lansat Linux 2.0.0. (777.956 linii de cod.)

14 Martie 1994 - Este lansat Linux 1.0.0. (176.250 linii de

cod.)

Martie 1995 - Este lansat Linux 1.2.0 (310.950 linii de cod.)

9 Mai 1996 - Pinguinul Tux este propus ca mascotă Linux

9 Iunie 1996 - Este lansat Linux 2.0.0. (777.956 linii de cod.)

25 Ianuarie 1999 - Este lansat Linux 2.2.0, la început cu multe

defecte. (1,800,847 linii de cod.)

18 Decembrie 1999 - Patchuri pentru IBM mainframe pentru

2.2.13 sunt publicate, aducândîn cele mai mari întreprinderi.

4 Ianuarie 2001 - Este lansat Linux 2.4.0. (3.377.902 linii de

cod.)

17 Decembrie 2003 - Este lansat Linux 2.6.0. (5.929.913 linii

de cod.)

17 Iunie 2005 - Este lansat Linux 2.6.12.

29 August 2005 - Este lansat Linux 2.6.13.

28 Octombrie 2005 - Este lansat Linux 2.6.14

Toate distributiile Linux au la baza aceeasi arhitectura de

cod sursa si pot rula aceleasi aplicatii, dar o anume versiune se

poate potrivi perfect nevoilor .

Sa presupunem ca aveti o organizatie de cateva zeci sau

sute de persoane. In acest caz, probabil ca doriti sa economisiti

bani , un exemplu sunt distributiile Red Hat si SUSE sau puteti

incerca Fedora sau openSUSE. Ubuntu este cea mai populara

distributie Linux pentru desktop.

Exista de asemenea si Ubuntu Linux Server, care este

destinat Intreprinderilor mici si mijlocii, dar pentru

întreprinderile mari este recomantat Oracle, Red Hat sau

SUSE. Pentru un rack sau doua de servere dedicate (cel putin),

Ubuntu este ideal.

Linux utilizat in companiile

mici si mijlocii

Red Hat are asistenta tehnica speciala pentru un mediu de

afaceri vast si este usor sa gasiti tehnicieni certificati,

administratori de sistem si ingineri care sunt familiarizati cu

RHEL. Este, de asemenea, suportat pe o mare varietate de

hardware. Fie ca detineti servere dedicate in rackuri, servere

blade, sisteme IBM Power sau mainframe-uri, RHEL este

alegerea perfecta. Pe scurt, Red Hat este standardul Linux

pentru marile intreprinderi si corporatii.

Totusi, daca RHEL este prea scump, exista alte 2

distributii Linux care merita atentia marilor afaceri, si

anume Oracle Linux si Enterprise Server (SLES).

Intreprinzatorii care nu au bani sa plateasca pentru soft ar

trebui sa stie ca exista si solutii informatice gratuite. Optand

pentru software gratuit, orice patron ar putea sa faca economii

substantiale.

Acestea, in functie de numarul statiilor de lucru folosite si

de complexitatea operatiilor soft, pot varia intre 10.000 si

20.000 de dolari (pentru o afacere cu un server si circa 30 de

statii de lucru) si cateva zeci de mii de dolari bune (pentru o

activitate care solicita resurse informatice multiple).

Linux aplicat in intreprinderi

In afara de firmele specializate, care pot oferi asistenta

pentru Linux pe baza unui contract, companiile amatoare de

softuri free pot apela la serviciile unui "free-lancer", care, in

schimbul a 200-250 de dolari, pune la punct reteaua si ofera,

in situatii de nefunctionare, asistenta tehnica. Avantajul

folosirii sistemului de operare Linux este economisirea a

20.000 de dolari.

Implementarea solutiilor gratuite se poate face fie intr-o

firma care isi incepe activitatea (start-up), fie intr-o companie

care a operat, pana in prezent, cu softuri licentiate, insa doreste sa-si restructureze reteaua informatica.

In primul caz, implementarea are sens, in conditiile in

care initiatorii unei afaceri nu vor sa blocheze prea multi bani

in activele fixe, preferand o redirectionare a capitalului catre

alte activitati. La fel ca si softurile gratuite, cele platite aduc

beneficii, insa amortizarea celor free se face mult mai rapid.

Pe langa banii economisiti pe licente, companiile care

adopta solutii free vor putea folosi resurse hard mai ieftine.

Pe de alta parte, Linuxul nu reprezinta un impediment

pentru instalarea unor softuri specializate pentru

managementul intreprinderii. Astfel, Radu Crahmaliuc,

marketing representative la Oracle, afirma ca "bazele de date,

aplicatiile de e-business si aplicatiile de intreprindere sunt

perfect compatibile atat cu Linux, cat si cu Windows."

Pentru a avea o imagine mai clara asupra economiilor care

se pot face prin aceasta metoda, sa luam exemplul unei

companii de dimensiuni medii care dispune de o retea de 30 de

calculatoare si un server pentru fisiere, imprimare, mail,

Internet etc.

Pentru a dota intreaga retea cu solutii Microsoft, potrivit

unei oferte Tornado, costurile variaza intre 10.175 dolari

(pentru un server cu Windows 2000 si 30 de licente Office

Small Business) si 16.575 dolari (pentru un server Windows

2000 si 30 de licente Office XP Pro English)..

Ori, softuri cu cel putin aceleasi performante pot fi

cumparate la un pret derizoriu de la diversi dealeri, precum

Flamingo, in pachete (distributii) de Linux (RedHat - orientat

pe servere, SuSE - orientat pe business sau Mandrake,

instalate de pe CD-uri distribuite cu reviste de specialitate sau

de pe ftp-uri romanesti, precum ftp.kappa.ro, ftp.dnt.ro,

ftp.rdsnet.ro sau strain: ftp.redhat.com, ftp.linuxberg.com, ftp.suse.com

40 de utilizatori

Aplicatii curente: Linux

Software

Server web

Server e-mail

Instalare si configurare server FTP

Instalare si configurare server fisiere SAMBA

Instalare si configurare server DNS

Instalare si configurare server VPN

http://ro.wikipedia.org/wiki/GNU/Linux

http://megahost.ro/blog/linux-pentru-companii.html

http://www.inforetele.com/linux/ce-este-linux-avantaje-si-dezavantaje/

http://www.pcworld.com/article/207479/linux_on_the_rise_for_business.html

http://www.linux.com/learn/tutorials/539523-case-study-how-small-business-printedart-uses-linux-and-open-source

http://megahost.ro/blog/linux-pentru-companii.html