I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 1

Anul 22, Nr. 33, 2014Şcoala Gimnazială “Nicolae Titulescu” Bucureşti

Editura Delta Cart Educaţional, Piteşti 2014

GIMNASTELEDE

AUR

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 42

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 3

“Dacă ştii să vezi ceva bun în fiecare om, aproape toţi vor sfârşi prin a vedea ceva bun şi în tine!”

B e n C a r s o n

REVISTA ŞCOLII GIMNAZIALE “NICOLAE TITULESCU” BUCUREŞTI

Anul 22, Numărul 33, 2014 Le mulţumim sponsorilor, persoanelor şi celor din conducerile unităţilor şi instituţiilor

care au susţinut desfăşurarea în condiţii optime a procesului instructiv-educativ din şcoala noastră.

PRIMĂRIA SECTORULUI 1 Andrei Chiliman Dan Tudorache Andrei Diaconescu

AUIUPUSP Vlad Roşca

FUNDATIA CRONOS Ana Maria Vulcan Alexandru Sorescu

FICP Alexandra Zugrăvescu

TIMES CONSULTING Paul Diaconu Mihaela Ciocănel Cristina Buga Alina Goagă

SECŢIA 4 POLIŢIE agent şef Pasăre Gheorghiţă subcomisar Aurelian Ciocîrlan comisar şef Marcel Frăţilă inspector Ion Placintă agent şef principal Sorin Hostiuc agent şef principal Gheorghiţă Pasăre subcomisar Adrian Purdel agent şef adjunct Valentina Petrea inspector principal Bogdan Gavrilă

DGASPC Ioan Fleacă

FONPC Daniela Gheorghe

IGPR DPR comisar şef Marian Motoc

BRIGADA DE POLIŢIE RUTIERĂ inspector Andrei Codârlău Mihai Buciu Marian Barbu

COM. CETĂŢENESC DE PĂRINŢI Nicuşor Badea Crina Stoide

FSLI Doina Lecca

CRUCEA ROŞIE SECTOR 1 Dumitru Tisianu Virginia Grigore

AVAC Marian Nedelescu Ioan Mihăilă

C.S.S.1 - PAJURA Eugen Georgescu

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 44

Această revistă a fost sponsorizată de domnul conferenţiar universitar doctor Florin Secureanu, căruia îi mulţumim şi pe această cale.

Acest exemplar li se distribuie gratuit elevilor merituoşi aiŞcolii Gimnaziale “Nicolae Titulescu” Bucureşti şi partenerilor educaţionali.

COLECTIVUL DE REDACŢIE:

Mirela ŞovaElena MustaţăAurelia BeruşcăLidia Popa Monica PopaDaniela Bărbat

Dana IlcencoCristiana RîureanuGheorghiţa DolcoşMariana DincăLili Rusu

prof. Florian Ghiţă - coordonatorprof. Iudita Popteanu - director editorial

prof. Alina Anton - redactor-şefeditori:

prof. Simona Bugaprof. Gabriela Hostiuc

înv. Andreea Feieşprocesare imagini: prof. Andrei Posea

fotoreporteri: elev Alexandru Secureanu

elev Alexandra Chirvaielev Mihai Gheorghiţoiu

elev Maria Oprescu elev Andreea Tcaciuc

redactori: elev Diana Hermann elev Victor Ionescu

elev Alesia Rădulescuelev Piştea Teodora

elev Miruna Andreea Şoleaelev Pavel Robert Gabriel

elev Alice Chicoşstudent Georgiana-Alina Badea

elev Diana Maria Fecioruelev Ruxandra Deaconu

reporter:elev Alexandra Mateş

fotografi:Alin Bîrsan

Mircea Teodorescuautor coperta a II-a elev David Ranjbar autor coperta a III-a

elev Mihai Gheorghiţoiu

COLABORATORI:

Editor: Delta Cart EducationalPiteşti * Apărut 2014 • Editată în România© Copyright Editura Delta Cart EducaţionalComenzi: C.P. 6, O.P. 5, Gh. 1, Piteşti, Jud. Argeşe-mail: deltacart@zappmobile.roweb: www.deltacart.roTel. / fax: 0248-222.322Mobil: 0729-006.565 - Persoană de contact: Georgiana SanduISSN: 2247-0336ISSN·L: 2247-0336

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 5

interviu cu profesor aurelia beruşcă, manager al proiectului multilateral comenius e-k press

În ce constă Proiectul Comenius?Proiectul Comenius presupune un schimb intercultural între par-teneri, care se va desfăşura pe o perioadă de doi ani. Se vor aborda teme legate de cultură, civilizaţie şi aspectele cetăţeneşti din ţările participante. Proiectul nostru are o latură dublă: una cultural-artistică si una jurnalistică. Noi trebuie să vizăm aceste două aspecte.Care a fost motivul înfiinţării acestui proiect ?S-a finalizat un proiect anterior, dezvoltat de profesorii şcolii noas-tre în colaborare cu alte cadre di-dactice din cinci ţări. S-au obţinut rezultate foarte bune. Tema ni s-a părut interesantă, iar Proiectul Mul-tilateral Comenius E-K Press a fost aprobat de toţi partenerii.Ce a atras colaboratorii în acest proiect ?A fost importantă ideea de a cola-bora cu partenerii şi, în primul rând, ne-a plăcut domeniul: jurnalismul. A devenit interesant să vă implicăm, pe voi, elevii, în dezlegarea tainelor acestei profesii nobile. Este foarte posibil să vă descoperiţi talente de redactori, reporteri, prezentatori şi nu este exclus să îmbrăţişaţi, mai târziu, o nouă profesie, aceea de jurnalist. Este un proiect frumos, care presupune multă muncă, dar vom avea şi satisfacţii pe măsură.Cum consideraţi că acest pro-iect îi va ajuta pe elevii implicaţi, chiar dacă nu vizează să facă o carieră în jurnalism ?Elevii îşi vor dezvolta abilităţi de comunicare orală şi în scris, vor exersa dialogul în limbi străine. Co-piii vor studia mai mult şi vor încer-ca să spargă barierele care există, din cauza ideilor preconcepute. Se vor vizita alte şcoli, se vor analiza

alte stiluri de a se realiza procesul instructiv-educativ, se vor observa alte sisteme de învăţământ. Vom putea face comparaţii. Cei care vor dori, se vor putea orienta către una dintre acele şcoli, unde ar putea studia după clasa a VIII-a, timp de şase luni sau un an.Cum va influenţa proiectul Co-menius imaginea şcolii ?Acest proiect ne va aduce un plus de prestigiu. Nu orice şcoală face parte dintr-un proiect Comenius, deci o să intrăm în rândul şcolilor europene şi chiar vrem să aplicăm pentru diploma de Şcoală Europeană.Ce trebuie să facă elevii în ca-drul acestui proiect, pentru a îmbunătăţii imaginea şcolii şi a o face mai cunoscută ?Elevii trebuie să muncească serios, să se implice şi o să le placă. Aşa cum au zis partenerii, vom îmbina utilul cu plăcutul. Şcolarii trebuie să muncească şi să dea rezultate cât mai bune, numai aşa putem avea succes.Câte ţări participă la Proiectul Comenius şi cum pot comunica elevii unii cu alţii?În Proiectul Comenius sunt impli-cate şapte ţări partenere şi se va putea comunica pe pagina de so-

cializare Facebook. Se va crea un grup, în care cei mai talentaţi dintre voi vor fi adăugaţi ca membri şi, cu timpul, grupul se va putea lărgi.Cum credeţi că activitatea elevi-lor din alte ţări va influenţa ac-tivitatea celor din şcoala noas-tră?Întotdeauna un schimb de experi-enţă aduce ceva bun. Chiar dacă doar vizităm site-ul proiectului în-văţăm ceva nou. Elevii trebuie să fie deschişi să înţeleagă modul în care îşi desfăşoară activitatea şcolarii din celelalte ţări partenere. Este important să participăm.Ce este mai interesant în acest proiect ?Toate activităţile sunt foarte interesante. În afară de informaţiile despre jurnalism pe care ni le vom însuşi cu toţii, datorită suportului pe care il vom primi de la colega noastră, profesoara şi jurnalista Alina Anton, ne vom îmbogăţi cunoştinţele culturale. De asemenea, să nu uităm că este Anul European Cetăţenesc şi vom avea ocazia să învăţăm noi reguli.

Diana Hermannclasa a VI-a C

p r o I e c t u l co m e n I u s, o p r o v o c a r e

INTERVIU

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 46

m I c I I j u r n a l I ş t I ş I j u r I u l

GALERIE

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 7

GALERIE

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 48

INTERVIU

De la ce vârstă ai început să faci gimnastică ritmică?

Am început să practic acest sport de la trei ani.

Cum ţi se pare ceea ce faci?

Gimnastica ritmică este fumoasă, dar dificilă. E complicat, deoarece mă pot accidenta. De asemenea, din cauza efortului susţinut, sunt epuizată des.

Câte premii ai luat?

Până în prezent, am obţinut 13 medalii şi două cupe. Cel mai im-portant premiu a fost locul întâi pe care l-am luat la Cupa României, în luna noiembrie a acestui an.

Cum ţi-ai descoperit această pasiune?

În timp ce priveam gimnaştii, la televizor, mi-am dorit să practic şi eu acest sport.

Cine te-a îndemnat să te în-drepţi către gimnastica ritmi-că?

Mi-am dorit mult să ajung gim-nastă şi i-am convins pe părinţi că pot ajunge printre învingători.

Dacă nu ai practica gimnastica ritmică, ce alt sport te-ar atra-ge?

Nu cred că mi-aş dori să învăţ să practic alt sport. Este tot ceea ce am visat.

Ce planuri ai, după ce vei înce-ta să fii gimnastă?După ce nu voi mai participa la competiţii, îmi doresc să am şan-sa de a deveni antrenoare de gimnastică ritmică. Atunci când le privesc pe antrenoarele mele, Mariana Mezei, Cornelia Ivan şi Alexandra Ghezea, simt că ar fi foarte interesant să ajung la fel ca domniile lor.

Ce ţi se pare mai dificil la acest sport?

Cred că va fi greu când vom tre-ce la o categorie superioară şi vom ajunge să lucrăm cu obiec-te. Până în prezent, am executat individualele, dar le-am privit în concursuri pe colegele mai mari

şi am observat că este dificil să se lucreze astfel.

Ce faci înaintea unei competiţii importante?

Le dau sfaturi colegelor de echi-pă, iar eu mă gândesc la faptul că este important să mă concentrez pentru a putea să fac performan-ţă. Îmi place să mă echipez pen-tru concursuri, deoarece avem costume foarte bine create.

Ce sfaturi le dai celor care îşi doresc să practice acest sport?

Să-şi păstreze concentrarea la cote maxime pentru a nu ajunge în situaţia de a fi certate de antre-noare.

G I m n a s t e l e d e au rinterviu cu erika balint,

elevă În clasa a ii-a a

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 9

INTERVIU

Cum ţi se pare gimnastica?Gimnastica este interesantă, de-oarece se lucrează cu obiecte. De când te cunoşti cu Erika?Am început în acelaşi timp să practicăm gimnastica ritmică şi ne-am împrietenit, încă de la vârsta de trei ani. Acum, printr-o întâmplare fericită, am devenit şi colege de clasă, prin transferul meu în această şcoală.Ce premii ai vizat, în mod spe-cial?Am devenit campioană naţională, în luna iunie, la Braşov, iar acum am luat locul I la Cupa UNEFS, şi am fost desemnată “Sportiva anului”. Acestea au fost două mari ambiţii ale mele.Ce idoli ai în gimnastică?Am admirat, mult, evoluţia Nadiei Comăneci, care a performat la gimnastică artistică.În ce conjunctură ai început să practici acest sport?

Părinţii mei au fost gimnaşti şi au dorit să le calc pe urme. Se pare că am suficiente date să practic gimnastica ritmică. S-a dovedit că sunt potrivită pentru acest sport.Câte ore de antrenament faci pe săptămână?Repet 15 ore pe săptămână. În tot acest timp, reuşesc să învăţ foarte bine pentru şcoală, la fel ca Erika Balint.

Cum sunt antrenoarele tale?Ne pregătesc cinci antrenoare şi toate sunt talentate, ambiţioase, înţelegătoare, dar şi drastice.Ai emoţii înaintea unei compe-tiţii?Nu sunt emoţionată când urmea-ză să intru în concurs, deoarece am încredere în forţele mele.Ai renunţa, temporar, la gim-nastică pentru a învăţa?Nu aş întrerupe antrenamente-le pentru a învăţa, deoarece mă descurc şi aşa cu toate sarcinile de la şcoală.Ce obiecte preferi în gimnasti-că?Îmi va plăcea, cu siguranţă, să realizez exerciţii cu mingea, pan-glica şi cercul.

interviu cu alis bogdan,elevă În clasa a ii-a a

şcoala gimnazială nicolae titulescu din bucureşti este locul cel mai plăcut pentru

gimnastele alis bogdan şi erika balint. ele sunt mândre că se află printre elevii

talentaţi de aici.

alexandra chirvaimihai gheorghiţoiu

clasa a ii-a a

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 41 0

Joi, 14 noiembrie 2013, la ora de limba română, eu şi colegii mei de clasă am fost provocaţi de doamna învăţă-toare la o competiţie intere-santă. Cu două zile în urmă, ni s-a comunicat tema pe care trebuie să o abordăm. S-au format echipe care au fost denumite: ,,Frunzele ruginii”, ,,Copacul colorat”, ,,Veveriţele” şi ,,Cele patru frunze”. Eu am făcut parte din ultima şi pot spune că ne-a fost greu să găsim un nume adecvat echipei care să-i mulţumească pe toţi

toa m n a c a r e a t r e c u t...

PROIECTE

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 1 1

membrii săi. În ce a constat pro-iectul? Doamna învăţătoare ne-a spus subiectul, iar noi am avut sarcina să aducem în faţa colegilor atmosfera acestui minunat anotimp, prin strângerea de imagini,

poezii, compuneri pentru a omagia toamna. Unii s-au întrecut pe ei şi au compus poezii minunate, alţii au în-cercat să deseneze sau să redacteze compuneri des-pre anotimpul ce ne încon-joară sau au realizat flori din

hârtie creponată. Toţi au fost originali. După ce ne-am sta-bilit sarcinile, am hotărât că fiecare trebuie să se docu-menteze şi să încerce să re-alizeze un proiect deosebit, original. Când a venit ziua să lucrăm în echipă, am consta-tat că avem multe păreri şi, totuşi, am găsit soluţii pentru a folosi materialele aduse de fiecare dintre noi, fără să ne supărăm. Toţi am lucrat, în egală măsură. Doamna învăţătoare a rămas impresionată de ce a realizat fiecare echipă şi de modul în care ne-am prezen-tat proiectul în faţa celorlalţi. A fost minunat să lu-crez în echipă! Am descope-rit că am colegi minunaţi!

Alexandru Secureanu

clasa a III- a B

înv.

Andreea Feieş

PROIECTE

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 41 2

POEZIE

ILUZII DE TOAMNĂ

Diana-Ioana Hermann Clasa a VI-a C

Toamnă, ce frumoasă eşti!Eşti o carte cu poveşti!

Frunze roşii, auriiCad din pomii ruginii.

Pe potecile curateSunt covoare adunate.

Codrul trist, aşteaptă-n valeCântăreţii lui din zare.Soarele de printre noriNu mai dă multe culori.

O pOEZIE DE TOAMNĂ

de Victor Ionescu clasa a III-a B

Asta mi-e o poezie

Despre-o mare toamnă vie.Acum pasărea zglobie

Zboară, lin, peste câmpie Dar şi frunza arămie Cade din plopul Ilie.

Andrei cu piciorul atingeO uriaşă verde minge.

Mingea ca pasărea zboarăCade-n prunul de afară.

Prunu' strigă „Aoleu!” Vino repede că eu

Cu prune te-oi răsplătiDacă tu să m-ajuţi vii.

Concluzie în rime... despre această toamnă vie s-a scris şi o poezie, poezia

unde-o fi? Chiar aici eu o citii!!!

TOAMNA

Diana-Ioana Hermannclasa a VI-a C

Toamnă, anotimp frumos,Frunze ruginii pe jos.Covoraşe colorate,Pe potecile plouate.

Picuri argintii de brumă,Pe o floare se adună.Stoluri multe de cocori

Pleacă dimineaţa-n zori.

Codrul adormit aşteaptăCântăreţii lui de seamă;

În zadar, ei au plecatPe meleag îndepărtat!

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – I a n u a r I e 2 0 1 41 2

TOAMNA CARE A TRECUT...

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 1 3

INTERVIU

TOAMNA vINE vEsELĂ

de Victor Ionescu

înv. Andreea Feieş clasa a III- a B

Toamna vine val,vârtej,

Cu tonurile de bej, Şi cu tonuri de gri Fără păsări colibri.

Tataie e în livadă, Şi bunica în ogradă

Scotoceşte într-o ladă După o friptură fadă.

Străbunica, longeviva Citeşte şi ea arhiva,

Şi notează-n carnet lista Când, cum a citit revista.

Toamna, zâna minunată, Printre frunze vine-n dată

Cu alaiul de cocori Ce pleacă de-aici în zori.

ViNE iARNA

de Alesia Rădulescuînv. Andreea Feieş

clasa a III-a

Vine iarna friguroasăToţi copiii stau în casă.Mama face cozonaciPentru copiii ei dragi.

Iarna ies la săniuşToţi copiii jucăuşi.

Cu bulgări să ne jucăm,Cu săniuţa noi ne dăm.

Vine Moşul de CrăciunŞi ne aduce tot ce-i bun.

Toţi suntem azi fericiţiLângă părinţii iubiţi.

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 41 4

Care erau disciplinele dumneavoastră preferate atunci când eraţi elev?

În generală, îmi plăceau foarte mult educaţia fizică (în special fotbalul) şi desenul, iar în liceu am descoperit, cu mare placere, psihologia, fi-ziologia, lb.română si anato-mia. În facultate, m-au pasi-onat voleiul, ergofiziologia şi managementul educaţional, unde aveam o profesoară frumoasă si foarte inteligen-tă.

Ce vă doreaţi să deveniţi în timpul copilăriei?

Mă visam bucătar...

Ce muzică vă plăcea în timpul adolescenţei?

Iubeam Depeche Mode şi îmi plăceau foarte mult me-lodiile lui C.C.Catch, Modern Talking, Roxette şi Metalica.

Dar, acum?

Dintre artiştii pop, îmi place Rihanna, dar iubesc şi muzi-ca clasică, în special operele lui Giuseppe Verdi.

Care sunt cărţile dumnea-voastră preferate?

“Invitaţie la vals” de Mihail Drumeş, ”Apărarea are cu-vântul” de Petre Bellu, ”Ro-binson Crusoe” de Daniel Defoe şi tot ce a scris Jules Verne, cărţi pe care vi le re-comand şi vouă.

Dar poezia, v-a captat vre-odată atenţia?

Prefer poeziile scrise de Ale-xandru Macedonski, Ion Mi-nulescu si Mihai Eminescu, cel pe care l-am descoperit mai târziu.

Care era pasiunea dum-neavoastră? Dar acum?

Din liceu, am ca pasiuni as-tronomia si astronautica, iar

f lo r I n s ta n c I u, u n p r o f e s o r d e e d u c aţ I e f I z I c ă ac t I v

INTERVIU

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 1 5

acum încerc să înţeleg uni-versul în care trăiesc şi rolul meu în lume.

Cum vă spuneau apropia-ţii?

Când eram mic, mama îmi spunea Florică, iar acum nu ştiu cum îmi spune lumea.

De ce vă este frică?

Acum, că am crescut, îmi este frică de prostia umană.

Ce culoare credeţi ca vă caracterizează?

Mă reprezntă albastrul ma-rin, dar nu m-am gândit din ce motiv.

De ce credeţi ca educaţia- fizică este importantă pen-tru copii?

Educaţia- fizică îi ajută pe elevi, în primul rând, în dez-

voltarea psihică, de care de-pind cele mai multe activităţi pe care le desfăşurăm în via-ţă.

Credeţi că vă asemănaţi cu ceilalţi profesori din şcoa-lă?

Deocamdată nu s-a declarat existenţa clonării umane. Ca atare, nu semăn cu niciunul.

Ce apreciaţi la copiii din ziua de astăzi?

Agreez inteligenţa şi îndrăz-neala.

Ce nu vă place la un elev?

Nu sunt fericit când întâlnesc elevi needucaţi, iar aici pu-tem să-i luăm în considerare pe părinţii acestora, care nu şi-au alocat suficient de mult timp să îi înveţe cum să se comporte.

Iubiţi copiii? Aveţi copii? Dacă nu, vă doriţi să deve-niţi părinte?

Îmi place creaţia numită via-ţă, iar copiii sunt exponenţii ei cei mai importanţi. Ar fi plăcut să devin părintele a doi-trei copii.

V-aţi propus ca în viitor să vă mutaţi din Bucureşti? Dacă da, unde şi de ce?

Ar fi posibil…m-aş muta, un-deva, la ţară pentru a obţine liniştea necesară să mă pot ocupa si de alte lucruri ce nu au ca scop viaţa materială.

Dacă aţi putea schimba ceva la omenire, ce ar fi?

Aş determina-o să înţeleagă că locul ei este în univers. În al doilea rând, aş ajuta-o să priceapă că pe acest Pă-mânt nu conduce nimeni, pentru că suntem prea mici pentru a putea face cu price-pere acest lucru.

Cum ar fi dacă aţi avea propria ţară, UE?

Nu ştiu cum ar fi, dar sigur aş face tot posibilul să o ţin în pi-cioare (nu în genunchi).

Oprescu Maria

clasa a VI-a A

INTERVIU

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 41 6

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 1 7

Limba engleză este unul dintre opţionalele cele mai importante pentru elevii din clasele mai mici, de aceea am ru-gat-o pe doamna profe-sor, Monica Popa, să ne împărtăşească impresii despre activitatea ei. Dascălul mi-a spus că elevii se descurcă foar-te bine la limba engleză şi şi-a dorit să predea această limbă străină la noi, deoarece este o şcoală foarte bună.Doamnei profesor îi pla-ce limba engleză pentru că a fost atrasă de stu-diul acesteia şi a înce-put să predea de 9 ani. Susţine că „este impor-tant să învăţăm limba engleză pentru că este necesară în toate dome-niile”. Limba engleză se vorbeşte în toate ţările „datorită politicii”.Am întrebat-o despre proiectele pe care le are în vedere în acest an şi mi-a răspuns că lucrează la trei proiecte, pe care nu ni le dezvăluie, încă.Ultimele întrebări pe care i le-am adresat doamnei profesor s-au axat pe aflarea câtorva „trucuri”

pentru dezlegarea tai-nelor acestei frumoase limbi străine. Începăto-rilor le recomandă: „să fie ascultători, să fie cu-minţi, buni, iertători, să fie veseli, să nu ţină răul la suflet ”. Calităţile unui bun vorbitor de limba engleză se dobândesc prin foarte mult studiu şi

perseverenţă. Pentru a aprofunda cunoştinţele de limba engleză, doam-na ne recomandă să vi-zităm, în primul rând, Regatul Marii Britanii.

„ Călătorie plăcută! ”

Alexandra Mateşclasa a II- a D

ta I n e l e l I m b I I e n G l e z e

INFO

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 41 8

INTERVIU

Care sunt noutăţile, în do-meniul Învaţământului pre-universitar, în anul şcolar 2013 - 2014?

Începând cu acest an şcolar se trece la punerea in aplicare a prevederilor Legii nr.1/2011, Legea Educatiei referitoare la evaluarea elevilor din clasele a doua, a patra şi a şasea.

Din anul şcolar 2014-2015 vor fi aplicate unele modificări şi completări la Legea Educa-ţiei ce vin în sprijinul educaţi-ei şi asigurării unei derulări în condiţii normale a procesului de învaţământ. Este bine să precizăm că, în conformitate cu OUG Nr.117/2013, învăţă-mântul obligatoriu va cuprinde 11 ani. Tot ca noutate, din anul şcolar 2014-2015, absolvenţii de clasa a VIII- a vor putea opta pentru învăţământul pro-

fesional.

Elevii care în 2015 vor obţine la Evaluarea Naţională sub nota 5, nu vor mai avea drep-tul să se înscrie la liceu şi se vor putea îndrepta doar către şcolile profesionale.

Acestea sunt doar câteva din-tre noutăţile care vor surveni în Sistemul de învăţământ şi vor influenţa viaţa elevilor.

Există reglementări cu privi-re la drepturile elevilor?

Regulamentul de organiza-re şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP), cât şi regulamentul intern al fiecărei unităţi şcolare cuprind atât drepturile, cât şi obligaţiile elevilor.

Şcolarii sunt informaţi ori de câte ori survin schimbări lega-

te de activitatea lor, obligaţiile lor, educaţia lor.

Dacă aţi putea, ce aţi modifi-ca în Legea Învăţămantului?

Întotdeauna este loc pentru schimbare.

Legile care guvernează viaţa de elev, cea de profesor, viaţa de zi cu zi, sunt mereu în miş-care, pentru că orice evoluţie, orice dezvoltare înseamnă o modificare a drepturilor sau obligaţiilor cetăţeanului.

Manualele se vor modifica, în viitorul apropiat?

Ori de câte ori se schimbă o Programă şcolară se adaptea-ză, automat, şi manualele.

Ce sfaturi le daţi elevilor?

Fiecare etapă a vieţii este im-portantă pentru dezvoltarea in-dividului. Voi sunteţi, acum, în etapa în care principala voas-tră preocupare este studiul, deci vă sfătuiesc să învăţaţi, să studiaţi, astfel încât să nu vă pară rău mai târziu că nu aţi făcut aceste lucruri în mod temeinic. Vă mai dau un sfat: întotdeauna este bine să imbi-naţi utilul cu plăcutul.

Dinu Cristina Maria

clasa a VI-a C

I n t e r v I u c u I n s p e c to r ş co l a r - r e s u r s e u m a n e s e c to r 1 b u c u r e ş t I,

r u x a n d r a r e G a l I a

noutăţile legislative din educaţie

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 1 9

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 42 0

ş coa l a m e a Îmi place să învăţ! Şcoala mea este frumoasă, spaţioasă şi are copii minunaţi. În clasă, doamna învăţătoare ne transmite cunoştinţe interesante. Mă înţeleg bine cu elevii din şcoală. Încerc să menţin o relaţie de prietenie şi armonie cu toţi colegii mei.Este minunat la şcoală, deoarece învăţ în fiecare zi lucruri noi şi folositoare. Bun venit în viaţa mea, şcoală dragă!

Manea Ianis Danielclasa a II-a D

s u n e t u l p I a n u lu I î n I n I m a m e a Ştiaţi că pianul are suflet? Eu am descoperit inima lui! Pianul îmi este un prieten adevărat, niciodată nu s-a supărat pe mine, deşi , uneori , mai greşesc şi bat tare în clapele lui. Îi cer iertare şi, împreună cu el, încep să cânt ! Notele lui sunt aşezate exact pentru mânuţa mea: în mijloc e un Do, urc şi-l văd pe Re, Fa urmează după Mi, Sol e încă hărnicuţ, La m-aşteaptă şi-i drăguţ, Si e puţin cam timid, Do de sus e fericit. Cu aceste note cânt melodia, chiar razând ! Dragi colegi, eu vă îndrum, ca prieten, să aveţi un pian micuţ şi bun.Să vă încânte chiar acum.

Pavel Robert Gabrielclasa a II- a D

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 2 1

Reprezentanţii Ministeru-lui Educaţiei au introdus, din septembrie 2012, Cla-sa Pregătitoare în şcoli. Copiii învaţă, prin interme-diul jocului, numeroase noţiuni, fără să fie notaţi. Prezenţa elevilor la şcoa-lă a devenit obligatorie de la 6 ani. Unii părinţi nu au fost de acord cu această reformă, dar pentru cei mai mulţi a fost un real ajutor.

A fost un an greu pentru directorii şcolilor, din punct

de vedere al organiză-rii acestor cursuri. A fost necesar să se elibereze unele clase pentru a se pregăti spaţiile în care co-piii din Clasa Pregătitoare să înveţe prin intermediul jocului. Sălile de clasă au fost dotate cu numeroase materiale didactice şi mo-bilier corespunzător.

Părinţii care îşi vor înscrie anul acesta copiii la şcoa-lă în Clasa Pregătitoare trebuie să depună un do-sar la secretariat. Este ne-

cesar să se prezinte actul de identitate al părintelui/tutorelui legal, certificatul de naştere al copilului, documentul care atestă dezvoltarea psihosomati-că care este corespunză-toare pentru parcurgerea Clasei Pregătitoare .

Părinţii pot afla informaţii suplimentare referitoare la înscrierea copiilor în Clasa Pregătitoare chiar din uni-tăţile de învăţământ, unde există un personal instruit în acest sens. Cei care nu

c l a s a p r e G ăt I toa r e

INFO

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 42 2

INFO

au timpul necesar pen-tru a se deplasa în şcoli, pot să afle toate datele prin apelarea telefonică a reprezentanţilor instituţii-lor de învăţământ vizate sau de la inspectoratele şcolare judeţene şi cel al Municipiului Bucureşti, la telverde.Copiii cu handicap pot fi înscrişi în învăţământul de masă ori în cel speci-al. Conform legii, în Cla-sa Pregătitoare din în-văţământul special sunt înscrişi copii cu cerinţe de învăţământ special, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului şcolar. La solicita-rea, în scris, a părinţilor/a tutorilor legali instituiţi, pot fi înscrişi în Clasa Pregă-titoare şi copii cu vârste cuprinse între 6 si 8 ani la

data începerii anului şco-lar. Părinţii pot să îsi înscrie on-line copiii la Clasa Pre-gătitoare.Copiii nu vor fi testaţi pentru înscrierea la şcoa-lă. La această vârstă, toţi copiii au dreptul la un în-văţământ de calitate. Sunt strict interzise testările sau alte metode de ierar-hizare, presupus valorică, a copiilor. La Clasa Pregătitoare va avea dreptul de a preda, conform legii, orice cadru didactic ce este calificat să predea în învăţămân-tul primar. Necesarul de cadre didactice va fi aco-perit cu personal calificat. Cadrele didactice care vor preda la Clasa Pregă-titoare vor beneficia, îna-inte de începerea anului

şcolar, de o formare spe-cifică.

Este interzisă includerea printre criteriile specifice a oricăror tipuri de teste ori examene. Stabilirea criteriilor specifice se face la începutul perioadei de înscriere şi se anunţă pu-blic. Modificarea lor, ulteri-oară, este interzisă.

Cadrele didactice au pri-mit cu multă căldură noii şcolari, după instituirea noilor reglementări.

“Clasa pregătitoare a fost o şansă pentru băiatul meu de a se familiariza cu şcoala şi doamna pro-fesor. Despărţirea de gră-diniţă şi trecerea la şcoală părea foarte grea pentru copilul meu. Îi era foarte frică de ce se va întâmpla. Însă, după primele săptă-mâni de şcoală, mi-am schimbat părerea nega-tivă despre Clasa Pregă-titoare. Doamna profesor nu le-a dat calificative co-piilor şi i-a ajutat să înveţe prin intermediul jocurilor.’’, a susţinut un părinte.

Andreea Tcaciuc

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 2 3

INFO

Pentru a aprecia mai bine ce înseam-nă perioada de existenţă, în timp, a speciei umane, putem utiliza modelul propus de prof. Dan I. Papuc, în cartea sa “Universul matematic al civilizaţiei umane”:

- 1 milion de ani - 1 mm;- 1 miliard de ani - 1 m;- 14 miliarde de ani de existenţă a Cos-mosului - 14 m ;- perioada de existenţă a Pământului 5-6 miliarde ani - 5-6 m;- perioada de existenţă a speciei uma-ne 3-4 milioane ani - 3-4 mm;- perioada de existenţă a homo sapi-ens (perioada scrisului) se reprezintă în acest model, printr-un segment ce poate fi văzut doar cu ajutorul micro-scopului.

Dacă sintetizăm însuşirile definitorii ale culturii şi civilizaţiei, obţinem următorul tablou al paralelismelor dintre ele:

- cultura înseamnă calitate, - civilizaţia are vocaţia cantităţii;- cultura are chemare spre etern, - civilizaţia spre temporal;- cultura este eminamente spirituală, - civilizaţia manifestă un adevărat cult pentru material;- cultura are vocaţia integralităţii, - civilizaţia este de neconceput fără o specializare tot mai riguroasă şi mai îngustă; (preluând o celebră butadă a lui Bertrand Russell despre filosofi şi specialişti, putem spune că, la limită, specialistul ştie totul despre nimic, pe când filosoful sau omul de cultură ştie nimic despre tot), - cultura impune afir-marea individualităţii; - civilizaţia este colectivistă, în sensul arătat de Alvin Toffler, anume acela al constituirii grupelor dinamice şi etero-gene de specialişti şi tehnicieni, atât în cercetare, cât şi în operaţiuni de reme-diere a unor deficienţe de organizare şi producţie.CIVILIZAŢIA UMANĂO civilizaţie umană este o colectivitate umană determinată geografic, dar şi

istoric. Existenţa acesteia a avut sau are o oarecare permanenţă în timp şi este organizată pe 3 planuri: - planul vieţii materiale;- planul vieţii sociale; - planul vieţii culturale. În planul vieţii materiale a unei civilizaţii umane sunt incluse toate tehnologiile utilizate de acea civilizaţie umană (agricolă, industrială, a construcţiilor, a comunicaţiilor, a transporturilor, etc.), precum şi instituţiile şi relaţiile implicate în utilizarea acestor tehnologii (aşa-zisele relaţii economice).Planul vieţii sociale a unei civilizaţii umane include totalitatea organizaţiilor şi instituţiilor administrative, ale justiţi-ei, instituţiilor politice, militare, de edu-caţie, sanitare, etc. şi ale relaţiilor care implică aceste instituţii şi organizaţii.Ansamblul acestor instituţii, organiza-ţii, relaţii, face posibilă viaţa individu-lui în cadrul colectivităţii respective şi asigură dăinuirea, în timp, a civilizaţiei respective.În planul vieţii culturale - se include totalitatea instituţiilor şi a creaţiilor din domeniul culturii, deci din domeniul FI-LOSOFIEI, MATEMATICII, STIINŢE-LOR, ARTELOR (literatura, teatrul, ar-

hitectura, artele plastice, muzica, etc.) şi al RELIGIEI - ca fenomen al culturii.Prin expresia CIVILIZAŢIE a unei anu-mite SOCIETĂŢI UMANE, înţelegem tot ce aparţine de planurile vieţii mate-riale, sociale şi culturale ale societăţii umane respective.CULTURA unei anumite civilizaţii uma-ne constituie partea cea mai importan-tă, partea dominantă a civilizaţiei soci-etăţii umane respective.În cadrul culturii unei civilizaţii umane, vom distinge: -CULTURA UMANISTĂ- a acelei civi-lizaţii constituită din toate creaţiile din domeniul artelor: literatura / teatrul / arhitectura / artele plastice / muzica / religia.-CULTURA ŞTIINŢIFICĂ e constituită din toate rezultatele obţinute în: filoso-fie; matematică; ştiinţe. E de remarcat că MATEMATICA îi aparţine culturii şti-inţifice, dar nu este inclusă printre ce-lelalte ştiinţe, este o ştiinţă aparte.Şiinţă a structurii, ordinii şi relaţiei, MA-TEMATICA s-a dezvoltat din practicile fundamentale ale omului – numărarea, măsurarea şi descrierea formei obiec-telor. Ea operează cu raţionamente logice şi calcule cantitative, ca instru-

a p o rt u l f u n da m e n ta l a l m at e m at I c I I l a e v o luȚI a c I v I l I z aȚI e I u m a n e

( pa rt e a I )Motto: “Matematica reflectă voinţa activă, raţiunea contemplativă şi voinţa de perfecţiune estetică.”

R. Courant, H. Robbins, „Ce este matematica ?”

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 42 4

INFO

mente de bază. Dezvoltarea ei a an-trenat un grad continuu crescător de idealizare şi abstractizare.Din secolul al XVII-lea, matematica a devenit un adjunct de neînlocuit pen-tru ştiinţele fizice şi tehnologice, iar ro-lul ei a crescut, continuu, şi a ajuns să fie considerată limbajul subiacent al ştiinţei, chintesenţă a spiritului ştiinţi-fic. În ultimul timp ea şi-a asumat ace-laşi rol esenţial în privinţa aspectelor cantitative din ştiinţele sociale. În multe culturi, sub presiunea nece-sităţilor practice, cum sunt comerţul şi agricultura, matematica s-a dezvoltat cu mult peste calculul de bază. Aceas-tă creştere a fost, desigur, mai mare în societăţile suficient de complexe, încât să susţină asemenea activităţi şi să le dea oamenilor posibilitatea de a con-templa şi dezvolta creaţia predeceso-rilor. Toate sistemele matematice - de exemplu geometria euclidiană- sunt combinaţii ale unor axiome de bază şi teoreme deduse logic din aceste axiome. Activitate umană de vârf, că-utarea, cercetarea, în general, şi cea matematică, în special, l-au însoţit pe om încă din zorii trezirii conştiinţei lui. Oriunde pe Pământ şi oricând, în orice epocă în istoria omenirii, se regăsesc preocupările matematice atât teoretice (noţiuni, concepte, teorii), cât şi prac-tice – metode, algoritmi, procedee de calcul, de măsurare sau alte forme de evaluare.Dacă se porneşte de la probleme concrete, matematica s-a dezvoltat, continuu, ca un arbore care a dat mai întâi ramuri, din care au crescut alte rămurele. Astfel, este general admis faptul că geometria (geo - pământ, metron - mă-sură) a apărut în Egiptul Antic, pe va-lea Nilului, ca urmare a nevoii de mă-surare a suprafeţelor de pământ. Cu timpul, odată cu dezvoltarea societăţii, geometria a dezvoltat alte ramuri:- geometia descriptivă şi proiectivă fo-losită ca o unealtă de lucru în multe ra-muri inginereşti cum sunt: mecanica, arhitectura sau construcţiile;- geometria diferenţială care studiază curbele şi suprafeţele, cu ajutorul cal-culului diferenţial şi integral;- geometria analitică, folosită în fizică şi astronomie, reprezentând o mo-dalitate de abordare a geometriei cu ajutorul algebrei, prin asocierea unei expresii algebrice date fiecărei figuri geometrice. - geometria algebrică, apărută în ul-timile decenii, ramură a matematicii, care combină algebra comutativă cu

geometria şi care poate fi înţeleasă ca studiu al unui grup de soluţii, al siste-melor de ecuaţii algebrice;- topologia (topos - loc, logos - studiu) este o extensie a geometriei, care stu-diază deformările spaţiului prin trans-formări continue, cu alte cuvinte, stu-diază proprietăţile configuraţiilor care rămân invariabile la anumite transfor-mări continue pe care ni le putem ima-gina intuitiv, ca pe deformări elastice (din acest caz, a fost denumită geo-metria de cauciuc).Topologia se deosebeşte de geome-tria euclidiană prin modul de conside-rare a echivalenţei între obiecte. În ge-ometria euclidiană, două obiecte sunt echivalente dacă se pot transforma unul în altul prin izometri - transformări care păstrează valoarea unghiurilor, lungimilor, ariilor şi volumelor.Două figuri sunt echivalente topolo-gic dacă se pot schimba una prin alta printr-o transformare topologică - de exemplu cubul şi sfera sunt echivalen-te topologic.Trebuie menţionat că vreme de 2000 de ani, umanitatea s -a folosit de ge-ometria euclidiană, iar din secolul al XIX-lea, au apărut geometrii neeucli-diene (Lobacevski-Bolyay, Riemann) mai potrivite, ca modele, pentru vizi-unea omului modern asupra lumii şi a universului. Toată lumea cunoaşte rolul vital al geometriei euclidiene din plan şi spaţiu pentru studiul figurilor şi obiectelor care ne înconjoară. Nu trebuie scăpat din vedere rolul fun-damental al aritmeticii pe care arabii au dezvoltat-o în algebră, care poate fi considerată o aritmetică generalizată, iar calculul aritmetic a devenit calcul algebric.Evoluţia societăţii, nevoile noi şi multi-ple au impus apariţia altor ramuri care studiază şi aplică, fundamental, nume-rele şi proprietăţile lor. Astfel, analiza combinatorică, teoria probabilităţilor, statistică, teoria numerelor, calculul matricial, sunt ramuri care răspund la cerinţele de a evalua, a estima posibi-lităţi, de a face predicţii în economie, asigurări, industrie, comerţ, astrono-mie, meteorologie sau seismologie. Ştiinţe de sinteză, cum sunt analiza, topologia sau mecanica, rezolvă mul-tiple probleme legate de mişcarea corpurilor, transformarea lor, evaluări cantitative din fizică, etc.. Dacă prin civilizaţie înţelegem nivelul de dezvoltare materială şi spirituală a societăţii într-o epocă dată, atunci matematica este un factor esenţial şi indispensabil de civilizaţie. Contribu-

ţia ei este uşor observabilă în toate aspectele vieţii concrete: arhitectură, construcţii, bunuri de consum, ba chiar şi în artă sau în preocupări nelegate, strict, de nevoile concrete. Astfel, privind lucrările unor artişti: pictori, sculptori, arhitecţi, fotografi, se observă că, în majoritate, activităţile acestora au la bază regula de aur conform căreia pentru ca un întreg împărţit în părţi inegale să pară frumos, trebuie ca raportul dintre partea mică şi partea mare să fie egal cu raportul dintre partea mare şi întreg. Raportul de aur este un număr iraţional 1,618033….. ce poate fi definit în diferite moduri. Cel mai apropiat concept matematic asociat cu regula de aur este considerat şirul lui Fibonacci, un şir de numere în care fiecare termen al şirului se obţine din suma celor doi dinaintea sa: 0; 1; 1; 2; 3; 5; 8; 13; 21; ………. împărţind orice număr la predecesorul său, se obţine aproximativ numărul de aur. Acest număr a fost folosit, pe rând, de egipteni la construcţia piramidelor, de greci în arhitectură, pictură şi sculptură. De exemplu, Parthenonul sau sculpturile lui Phidias, de unde provine chiar simbolul φ al numărului, ca să nu mai vorbim de pictorii renascentişti.Am menţionat, în treacăt, contribuţia matematicii la descifrarea legilor na-turii, la crearea bunurilor de consum, a maşinilor inteligente, a roboţilor in-dustriali, a industriei calculatoarelor cu toate beneficiile aduse de ele.

Bibliografie:1.R. Courant, H. Robbins, „Ce este matematica ?”, Ed. Stintifică, Bucu-resti 19692.Andone St. George, „Istoria mate-maticii in Romania”3.Mica Enciclopedie Matematica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 19804.Dan I. Papuc “Universul matematic al civilizaţiei umane”, Ed. Universitaţii de Vest, Timisoara, 2010

Florian Ghiţă, profesorIudita Popteanu, profesor

Şcoala Gimnazială “Nicolae Titulescu” Bucureşti

Continuarea în numărul viitor al revistei

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 2 5

Totul începe Primă-vara, când o frunză înverzeşte, o lalea în-floreşte, iar natura îşi dă jos pătura de nea şi îşi pune hăinuţa multicoloră. Primăva-ra recheamă în ţară rândunelele, cocorii, lebedele, pelicanii şi alte vietăţi înaripate. Ursul cel greoi abia aşteaptă să iasă din bârlog. Albinele şi li-

belulele au început să zumzăie mai zgo-motos ca niciodată. După o perioadă aşa lungă de hibernare, nici soarele nu mai e posomorât şi ara-tă ce poate: începe să strălucească şi să încălzească pămân-tul şi natura proaspăt trezită la viaţă.Se face şi mai cald. Începe vara, care-şi

arată forţa aproape izgonind luna de pe cer şi lăsând soarele mai mult la ,,muncă’’. Întreaga sa căldură dogoritoare cuprin-de natura toată. Nici pomii nu stau degea-ba, lucrează şi ei, din greu. Vişinii şi cireşii au fructele ca rubine-le. Păsările se revan-şează şi concertează de dimineaţa până

c a r u s e lu l a n ot I m p u r I lo r

PROZĂ

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 42 6

seara. Dintr-o dată, haina verii devine portoca-lie, cu o dunguţă ru-ginie. A venit toamna, care vrea ca vara să plece cu orice preţ. Îi ordonă zilei să stea mai puţin, iar nopţii îi impune să stea din ce în ce mai mult. Încă nu e totul pierdut! Po-mii îşi arată roadele: perele zemoase, me-rele dulci- acrişoare, gutuile ca bulgării de aur din peştera lui Ali-

Baba. Viile cu boabe-le de diamant prinse în ciorchine îşi aş-teaptă culegătorii.A venit frigul. A sosit iarna, această doam-nă rece cu răsuflarea de gheaţă. Aproape că îl concediază pe Soare. Supuşii iernii, fulgii de zăpadă, aco-peră pomii părăsiţi de frunze şi nu le permit să mai spună nimic. Păsările ne părăsesc în drum spre ţările calde. Crivăţul şi Ge-

rul îmbrăţişează în-treaga natură. Ursul cel greoi se întoarce în bârlog şi pătura de nea acoperă, din nou, întreaga suflare.Natura întră în hiber-nare, în aşteptarea primăverii.

Alice Chicoş,clasa a VI-a C

profesorcoordonator

Simona Buga

PROZĂ

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 2 7

c e s u n t f o b I I l e?

INFO

Cu toţii am auzit de tea-ma de întuneric (întâl-nită frecvent la copii), teama de insecte, de zborul cu avionul, de înălţime sau, chiar, frica de injecţii sau medicul stomatolog. Spaime-le se întâlnesc, des, la mulţi oameni ce expe-rimentează frica şi au reacţii ciudate şi com-potamente bizare, ba chiar unii dintre ei pot avea dificultăţi perso-nale şi profesionale din această cauză.Termenul de fobie pro-vine din grecescul pho-bos (fugă), dar şi de la zeul Phobos care le provoca frică duşmani-lor săi. Se face referire la teama nejustifica-tă faţă de un obiect, o senzaţie sau o persoa-nă.Fobia este o frică pu-ternică, nejustificată, ce se declanşează în preajma unui anumit stimul şi care afecteză comportamentul unei persoanei. În momen-

tul temerii, individul nu are control asupra re-acţiilor sale.Cele mai cunoscute sunt fobiile de animale sau insecte, de mediul natural (înălţime, apă, furtuni), de sânge, in-jecţii, de diferite obiecte (ace), de lift. O curiozi-tate este scolionofobia care presupune teama cuiva de a frecventa şcoala ori frica de us-turoi, de noroi, de a dansa, de a primi la-ude, spaima de pisici, de a gândi, teama de genunchi, de somn, de idei, de cosmos, de culoarea neagră, de ceaţă, de numere, de Halloween sau de în-văţătură. Numeroase personalităţi au dezvol-tat fobii. Printre acestea se numără: Walt Dis-ney, căruia îi era tea-mă de şoareci. Lui Napoleon Bonaparte îi era frică de pisici, iar pictorul Salvador Dali era înspăimântat de lă-

custe şi păienjeni. Pen-tru a se trata fobia sunt utilizate unele tehnici, metode, exerciţii, iar rezultatele variază, în funcţie de persoană.

Obiectivul este acelaşi, de a se ameliora simp-tomele (reducerea fri-cii), însă el poate fi atins doar cu ajutorul unor specialişti terapeuţi.

Georgiana-Alina Badea

student- Facultatea de Psihologie şi Şti-inţele Educaţiei

Universitatea Bucu-reşti, anul al III-lea

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 42 8

INFO

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 2 9

Ce priorităţi aveţi în ca-riera de cadru didac-tic?

Sunt absolventă a Fa-cultăţii de Filologie, iar prima specialitate este cea de Limba Română. În anul 2010 am susţinut un master de „ Manage-ment educational” şi sunt preocupată, în continua-re, de cariera didactică, motiv pentru care m-am înscris la examen pentru obţinerea gradului didac-tic întâi.

Cum v-aţi ales această profesie şi când?

Mi-am dorit să devin das-căl din copilărie, încă de când frecventam cursu-rile de la grădiniţă, unde mă jucam „de-a profe-soara”. Apoi, cu timpul, am realizat că aceasta se numără printre puţine-le profesii pe care mi-ar plăcea să le practic.

Cum vi se pare ceea ce faceţi?

Profesia pe care mi-am ales-o este frumoasă, tocmai pentru că îmi adu-ce satisfacţii sufleteşti prin formarea generaţiilor care-mi trec prin mână.

De când sunteţi pro-fesor? Dar în această şcoală?

Sunt profesor de 13 ani, iar în şcoala Gimnazială „ Nicolae Titulescu” pre-dau doar de 2 ani.

s I m o n a b u G a, o p r o f e s oa r ă d e l I m b a ş I l I t e r at u r a r o m â n ă

ata ş ată d e e l e v I I s ă I

INTERVIU

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 43 0

Cum vi se pare şcoala noastră?

Cred ca este una dintre cele mai bune şcoli din sectorul 1 al Bucureş-tiului, datorită corpului profesoral care activea-ză aici, a elevilor care sunt merituoşi, dar şi din punct de vedere al dotă-rilor sau activitaţilor care se organizează aici.

Ce altă profesie v-ar mai fi plăcut?

Poate ar fi fost interesant să devin jurnalist sau avocat, două domenii în care aş fi avut legături cu oamenii şi-n care aş fi vorbit foarte mult.

Cum vi se pare jurna-lismul?

Cred ca este un dome-niu foarte interesant. În afara faptului că poţi cu-noaşte oameni, în situaţii diverse de viaţă, eşti în permanenţă la curent cu

toate noutăţile diverselor domenii. Este adevărat că aceasta presupune o muncă fantastică şi mult timp, dar nimic frumos nu se face uşor.

Cum vi se pare ideea de a fi un mic jurnalist?

Mi se pare extraordinar ca voi, copiii, să fiţi im-plicaţi în astfel de pro-iecte, cu atât mai mult în jurnalism. Vă responsa-bilizează foarte mult, vă oferă oportunitatea de a vă descoperi pe voi înşi-vă, de a întâlni lucruri noi şi frumoase, si, de ce nu, de a vă exersa limba ro-mână, oral şi în scris.

Care este diferenţa din-tre domeniul dumnea-voastră de activitate si jurnalismul?

Cred ca pot să-ţi spun, mai degrabă, care sunt asemănările: ambele do-menii presupun o muncă enormă, creativitate, ri-gurozitate, documentare şi sistematizarea infor-maţiilor pe care le prezinţi cititorilor sau elevilor.

Diana Maria Fecioru

INTERVIU

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 3 1

INFO

Manualele alternative, des-tinate elevilor care învaţă în Ciclul Primar, sunt întocmite în conformitate cu programe-le şcolare. Diferenţa dintre ele ţine de viziunea autorilor cu privire la modul în care tre-buie să se studieze literatura la această vârstă. Este foarte important care este backgro-und-ul cultural al persoanei care beneficiază de oportuni-tatea de a deveni formator al unor generaţii de copii.

Îmbinarea textelor literare, într-un manual, este direct proporţională cu ideologia pe care o îmbrăţişează cel care

întocmeşte cartea. În unele cazuri, se întâlnesc sufici-ente scrieri ale unor autori contemporani, însă nu se li acordă o importanţă cuvenită clasicilor sau celor care i-au lăsat posterităţii opere ce nu pot să lipsească din bagajul de cunoştinţe al şcolarilor mici.

În unele manuale, textele li-terare sunt prezentate fără să se specifice autorii, iar în altele nu sunt prevăzute date despre viaţa si activitatea poeţilor şi prozatorilor care au scris operele studiate. În astfel de cazuri, cei care au

alcătuit cărţile destinate şco-larilor s-au bazat, exclusiv, pe buna-credinţă a dascălilor de a le completa copiilor no-ţiunile importante despre bio-grafia celor care vor rămâne repere în literatura română şi universală. Nu este în bene-ficiul elevilor ca astfel de in-formaţii să lipsească din ma-nualele şcolare, mai ales că mulţi dintre elevi au memoria vizuală foarte dezvoltată.

Proverbele şi zicătorile care, în general, au autor necunos-cut şi s-au transmis din gene-raţie în generaţie datorită în-ţelepciunii populare, nu mai

n e c e s I tăţ I l e e d u c aţ I o n a l e

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 43 2

sunt suficient de frecvente în manualele şcolare. Elevii înţeleg uşor învăţăturile care sunt cuprinse în textele lor şi sunt tentaţi să le reţină rapid, chiar să le folosească.

În manualele de clasa I se impune ca textele să fie scri-se de cei care le-au întocmit, deoarece elevii învaţă con-tinuu litere noi. Totuşi, chiar şi în această etapă a formă-rii şcolarilor mici, ar fi posibil să se găsească fragmente din opere literare care să se preteze la tema propusă de programă. Există abecedare care conţin doar două poe-zii.

Din clasa a II-a nu mai este necesar să se apeleze la creaţia autorilor de manuale şcolare, în condiţiile în care există scrieri valoroase care pot fi prezentate în fiecare ac-tivitate de învăţare. Iar dacă elevii au şansa de a studia un text literar de excepţie, este de apreciat dacă autorul manualului introduce în exer-ciţii sarcini care să-l îndrume pe copil spre studierea inte-

grală a scrierii din care s-a prezentat fragmentul.

Mulţi autori renunţă să le sti-muleze creativitatea elevilor, deoarece se încadrează în canoanele care s-au impus în ultimii ani cu privire la al-cătuirea manualelor. Este necesar mai mult curaj în abordarea analizelor unor texte literare. Elevii au ne-voie de ceva nou, în fiecare activitate de învăţare, pentru a li se capta atenţia.

Dacă fiecare lecţie are ace-leaşi cerinţe, şcolarii mici se plictisesc şi nu le mai acor-dă importanţa cuvenită unor opere literare. Înţelegerea mesajelor dintr-un text este strâns legată de exerciţiile gândite de autorul manua-lului. Dacă sarcinile nu epu-izează toate variantele care să impună analiza scrierii, elevul nu îşi va fixa informa-ţia, aşa cum ar fi necesar, şi nu va înţelege cât de im-portant este să-şi formeze o cultură minimă, care îl va de-taşa, în viaţă, de cei superfi-ciali, suficienţi. Ar fi ideal ca

cerinţele exerciţiilor să reco-mande citirea unor alte texte care să fie scrise de acelaşi autor. Mulţi dintre elevi au nevoie de această indicaţie pentru a-şi completa cunoş-tinţele. Este foarte important pentru ei manualul şcolar. Dacă se va ridica ştacheta în această direcţie, elevii vor avea de câştigat enorm. Se pot sugera jocuri de echipă care să presupună însuşi-rea unor informaţii care sunt strâns legate de citirea unor opere literare.

De cele mai multe ori, sunt prezentate alte titluri care le aparţin autorilor studiaţi, prin oferirea unor imagini cu cele mai noi cărţi republicate de editurile care au scos pe pia-ţă manualele. Se poate iden-tifica o strategie de Marketing ce vine în sprijinul afacerilor, ceea ce nu este, obligatoriu, neproductiv, însă elevii nu ar trebui să fie o ţinta sub această formă.

Unele manuale conţin re-comandări pentru lecturile suplimentare, la final, ceea ce constituie un punct forte pentru autorii lor. Astfel, ele-vii beneficiază de repere în formarea lor viitoare.

Manualele alternative ar pu-tea fi mai utile, dacă s-ar găsi un echilibru între cerinţele programelor şi necesitatea de a se introduce în cărţile şcolare cele mai importante opere literare.

Alina Anton

INFO

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 3 3

INFO

Chiar dacă a trecut puţin timp de la începutul anului şcolar, noii profesori şi-au făcut, deja, o părere despre şcoala noas-tră . ,,Predau într-o şcoală foar-te bună, un colectiv minunat şi copii pe măsură'', ne mărturi-seşte Ileana Găină, profesor de educaţie muzicală.

Aceeaşi părere a avut-o şi Dana Jianu, chiar dacă, la în-ceput a avut emoţii. Domnia sa ne predă matematica şi este dirigintă la clasa a V- a A.

Profesorii doresc să facă şi câ-teva proiecte în acest an. Alina Anton, profesor pentru Învă-ţământul Primar care lepredă elevilor din clasa a II- a A, este implicată în Proiectul Multi-lateral Comenius E-K Press, deoarece are o experienţă de jurnalist de peste 20 de ani. ,,Sunt dispusă să mă implic în orice proiect care poate aju-ta la dezvoltarea ofertei edu-

caţionale a şcolii, în măsura în care aptitudinile mele mă recomandă.'', ne-a mărturisit Alina Anton.

Andrei Posea, profesorul de educaţie plastică al şcolii, a îndrumat expoziţia ,,Peisajele de toamnă” şi a creat logo-ul Proiectului Comenius.

Profesorii le recomandă elevi-lor să participe la diferite con-cursuri. ,,Cangurul” si Olimpi-adele şcolare sunt concursuri foarte bune.'', după cum sus-ţine profesorul de limba fran-ceză, Paraschivoiu Bogdan.

Concursurile de matematică ,,Euclid '' şi ,,Evaluare în Edu-caţie'' sunt pe primul loc în preferinţele profesoarei Dana Jianu. Aceasta consideră că elevii ar trebui să participe la diferite concurs deoarece îşi pot dezvolta spiritul de com-petiţie. Profesoara Alina Anton consideră că ”prin concursuri, copiii îşi exersează atitudinea în condiţii de stres şi, totoda-tă, îşi pot verifica nivelul de cunoştinţe”.

Aşa cum susţin profesorii, elevii şcolii noastre pot des-făşura diferite activităţi, de la jurnalism, pană la înot. Copiii pot participala concursuri, de-oarece unele dintre ele sunt

u n n o u a n, n o I s p e r a n ţ e...

Dana Jianu, profesor de matematică

Andrei posea, profesor de educaţie plastică

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 43 4

organizate chiar de profesorii şcolii noastre.

Însă, câteodată, ne punem problema: Cum unii dintre noi pot învaţa mai mult ,iar ceilalalţi nu? ,,E bine să nu scoatem din calcul capacităţi-le noastre care ne sunt date de structura umană. Nu cred că există un factor extern care să ne mărească mai mult ca-pacitatea de a învăţa mai bine ca şcoala. Putem fi motivaţi să ne educăm. ”, îi încurajea-ză profesorul Posea pe elevii care nu îi acordă prea multă importanţă şcolii.

Câteodată, o notă mică ne descurajează şi ne face să credem că nu suntem su-ficient de buni la disciplina respectivă. ,,O notă mică îi atrage atenţia elevului, pen-tru a se implica mai serios.'', spune profesorul de limba franceză. ,,Se poate întâmpla ca un şcolar să aibă perioade nefaste, însă nu este normal

să-l categorisim că este slab, după un eşec. Fiecare copil poate progresa ori regresa şi este important să ne păstrăm verticalitatea în notare, să nu le punem etichetă elevilor cu privire la învăţătură sau, chiar, la disciplină.'' a spus profe-soara Alina Anton.

Dascălii ne sfătuiesc să îi

acordăm mai multă importan-ţă şcolii, comparativ cu orice altă activitate extraşcolară. De exemplu, ”Sportul de per-formanţă se practică până la o anumită vârstă, în timp ce de studii avem nevoie întrea-ga viaţă. Sportivii cu rezulta-te remarcabile au şansa de a deveni antrenori, însă cei mai mulţi trebuie să îşi construias-că o carieră care nu se ba-zează pe abilităţile sportive. De aceea, este bine ca cei care practică un sport să îşi aloce suficient timp şi pentru învăţătură. ”, a susţinut Alina Anton.

Este important să înţelegem cât de mult trebuie să învă-ţăm. Ar trebui ca elevii să vadă şcoala ca pe o instituţie utilă pentru viaţa lor şi nu ca pe o obligaţie, deoarece îi ajută să se dezvolte pentru a deveni adulţi compleţi.

Ruxandra Deaconu clasa a VI-a B

INFO

Alina Anton, profesor pentru Învăţământul primar, clasa a II-a A

Ileana Găină, profesor de educaţie muzicală

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 4 3 5

I m p a c t 2 0 0 0 p l u s – 2 0 1 43 6

ISSN: 2247-0336ISSN·L: 2247-0336