Home >Documents >Clasificare Impact

Clasificare Impact

Date post:03-Jul-2015
Category:
View:171 times
Download:4 times
Share this document with a friend
Transcript:

ARGUMENTSntatea fiecrui om este influenat de sntatea mediului; fiecare om afecteaz mediul n care triete. Mediul nconjurtor este constituit din totalitatea factorilor biotici (relaiile care se stabilesc n cadrul populaiei, speciei sau ntre specii diferite) i abiotici (factorii geografici poziia geografic exprimat prin latitudine, longitudine, altitudine, expoziie; factorii fizici lumina, temperatura, umiditatea; factorii chimici substanele chimice din aer, ap, sol). Starea mediului nconjurtor este pe an ce trece tot mai ngrijortoare: spaiile mpdurite se reduc, deertul se extinde, solurile agricole se degradeaz, stratul de ozon este mai subire, numeroase specii de plante i animale au disprut, efectul de ser se accentueaz. n general se poate afirma c rile cele mai dezvoltate produc cele mai mari cantiti de deeuri i poluani, consum cantiti mari de energie i resurse naturale. Impactul pe care aceste ri l au cu mediul natural este puternic distructiv. ntreaga lume este n interrelaie fiecare aciune va produce o reacie care n complexul sistemelor vii este de multe ori imprevizibil. Atunci cnd resursele naturale sunt epuizate pe scar larg i mediul ambiant este poluat datorit activitii umane, nu numai mediul este acela care are de suferit. Sntatea oamenilor este de asemenea afectat: starea de sntate nu poate fi meninut respirnd aer poluat, consumnd alimente i ap contaminate cu pesticide sau alte substane chimice. De regul, ceea ce este bun pentru natur, pentru mediul ambiant este sntos i pentru vieuitoare. Plecnd de la importana protejrii i conservrii mediului, oamenii de tiin au elaborat o serie de legi ecologice: Legea toate sunt legate de toate n natur, sistemele biologice nu sunt izolate ci integrate n mediu ; Legea totul trebuie s duc undeva din punct de vedere ecologic, n natur, nimic nu e de prisos ; nu exist deeuri ci ele folosesc altor organisme ; Legea nimic nu se poate obine pe degeaba enunat de Mitscherlich, 1930 exploatarea ecosferei duce la dozorganizarea sistemului fr restituirea componentelor extrase pentru c totul este nchegat ; Legea interaciunii om ecosfer emis de Dansereau 1957 orice modificare serioas n ecosfer are consecine asupra vieii sociale ; tierea masiv a pdurilor din Mesopotamia a influenat negativ, n lan ,clima, agricultura, economia, societatea. 4

Prezenta lucrare trece n revist noiunile legate de deeuri, clasificare i impactul produs de acestea asupra mediului: ap, aer, sol. Ca studiu de caz a fost aleas analiza indicatorilor privind calitatea factorilor de mediu sol, ap de suprafa, din zona Depozitului de deeuri menajere Tg. Neam i detalierea metodelor de determinare a pH-ului pentru sol i ap.

5

CAPITOLUL IGENERALITIntre om i natur exist legturi reciproce. Astfel, omul capt cunotine despre natura lumii n care triete i despre univers cu ajutorul tiinei. tiina este guvernat de legile universului i nu de opiniile majoritii. Chiar dac, uneori, se obine un consens al unui grup de oameni de tiin n ceea ce privete o teorie tiinific, acest acord este efemer (provizoriu), ntruct o nou descoperire poate duce la revizuirea teoriei i, n cel mai bun caz, la transformarea ei ntr-o teorie nchis, adic o teorie cu un grad de aplicabilitate ntre anumite granie. n imediata dependen de tiin se afl tehnica, care ofer mijloacele practice de folosire a cunotinelor tiinifice n scopuri practice. n cunoatere, tiina reprezint procesul inductiv, de descoperire a legilor universului, iar tehnica include procesul deductiv, de realizare a aplicaiilor practice. Mai departe, trebuie luate n considerare producia industrial i producia agricol. Acestea depind, din ce n ce mai mult, de tehnic. n societatea modern, producia, n general, depinde de funcionarea proceselor care guverneaz repartiia i schimbul bunurilor materiale, adic de sistemul economic. Prin urmare, bogia material (esenial n viaa oamenilor) este rezultatul activitilor umane guvernate de tiin, mediate de tehnic i dirijate de sistemul economic. Legatura dintre tiin i tehnic, pe de o parte, i sistemul economic, pe de alt parte, acioneaz n ambele sensuri. Dac activitatea economic depinde de procesele productive generate de tiin i tehnic, i reciproca este adevrat, adic sistemul economic impune constrngeri nsemnate n ceea ce privete dezvoltarea tiinei i tehnicii. n procesul civilizaiei, se impune ca tiina i tehnica s reprezinte mijloace prin care unitile productive i instituiile guvernamentale obin cunotinele necesare pentru protejarea ecosistemelor, astfel nct s fie stopat folosirea abuziv a naturii i alterarea sau, chiar, distrugerea ireversibil a mediului nconjurtor. Activitatea industrial intens din ultimele decenii a fost nsoit de fenomene de poluare a mediului nconjurtor, cauzate, n mare parte, de lipsa de previziune pe termen lung i de lipsa contientizrii consecinelor pe care le are o producie industrial exagerat de mare i haotic, nsoit de pierderi necontrolate de materiale n diverse stri de agregare, aa-numitele deeuri. n general, n urma proceselor industriale, sociale, a celor de manifestare a vieii, a metabolismului, oriunde avem de-a face cu consumul unor resurse, fie ele naturale (regenerabile

6

sau neregenerabile) sau prelucrate, metamorfozate, rezult o serie de substane, care nsumate, alctuiesc masa de deeuri a unei societi.

A. Definiie deeuriUn material poate avea calitatea de produs, subprodus sau deeu. Produsul este materialul principal (primar), cel care face obiectul activitii tehnologice de baz. Subprodusul este un produs secundar ntr-un proces de fabricaie (al unui produs primar), adic este un material auxiliar, care rezult ca nsoitor al produsului primar i care, n urma unor prelucrri, poate fi reintrodus n fluxul de fabricaie al produsului primar sau poate s constituie materia prim pentru alte industrii. Deeul reprezint materialul refolosibil sau nu, care nu mai poate fi valorificat direct n procesul tehnologic prin care a fost produs, necesitnd depozitarea n condiii de asigurare a proteciei mediului. Deeul ultim (reziduul) reprezint un material, produs sau substan obinute n urma unui proces de producie, transformare sau utilizare, ce nu mai poate fi valorificat prin reciclare sau reutilizare, necesitnd depozitarea n condiii de protecie a mediului. n concluzie, prin deeu (conform legilor n vigoare) se nelege orice produs (substan) auxiliar, rezultat n urma unui proces biologic sau tehnologic, care nu mai poate fi folosit ca atare i pe care deintorul nu-l mai utilizeaz sau pe care are intenia ori obligaia s nu l mai utilizeze. Pentru societatea contemporan, protecia mediului nconjurtor are o importan major i logic, ntruct dezvoltarea economic are loc n cadrul creat de mediul nconjurtor n care existm i ne desfurm toate activitile. Pentru a evita, ntr-un moment suficient de trziu, dezechilibrele cu urmri greu de evaluat, sau poate chiar de imaginat, ale fragilului spaiu n care s-a dezvoltat viaa pe planeta noastr, avem, de fapt, nevoie de o analiz ecologic a fiecrui aspect principal al produciei, folosirii i evacurii bunurilor materiale. n concluzie, problemele majore ale societii contemporane sunt legate nu doar de creterea produciei industriale i agricole, ci i de conservarea i protecia mediului nconjurtor.

B. Clasificarea deeurilor1) O prim clasificare a deeurilor, dup destinaie, arat constituirea a dou subgrupe: deeuri recuperabile i deeuri irecuperabile (reziduuri). 2) Din punct de vedere chimic, deeurile se mpart n: deeuri organice i deeuri anorganice.

7

3) Dup caracteristicile principalilor constitueni, deeurile pot fi: - deeuri combustibile: hrtie, cauciuc, mase plastice, lemn etc. - deeuri fermentabile: resturi alimentare, legume, fructe etc. - deeuri inerte: metale, sticl, ceramic etc. - deeuri fine: cenu, zgur, praf, pmnt etc. 4) Din punct de vedere biologic, se deosebesc: - deeuri biodegradabile, adic acele deeuri care sunt descompuse de bacteriile aerobe i anaerobe; - deeuri nonbiodegradabile, care nu sunt afectate de procesele biologice. 5) Din punct de vedere al naturii i locului de producere, deeurile se clasific: a) Deeuri menajere, adic acele deeuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acestea (inclusiv deeurile metabolice i deeurile periculoase componente); b) Deeuri stradale, care sunt specifice cilor de circulaie public i provin din activitatea cotidian a populaiei, de la ntreinerea spaiilor verzi, de la animale, din depunerea de substane solide din atmosfer; c) Deeuri asimilabile cu deeurile menajere, adic deeurile provenite de la mica sau marea industrie, din comer, din sectorul public sau admmistrativ care prezint compoziie i proprieti similare cu deeurile menajere, putnd fi colectate, transportate, prelucrate i depozitate mpreun cu acestea; d) Deeuri voluminoase sunt deeuri solide de diferite proveniene, care din cauza dimensiunilor nu pot fi prelucrate cu sistemele obinuite de precolectare sau colectare, necesitnd o tratare difereniat; e) Deeuri din construcii, adic deeuri provenite din demolarea sau construirea de obiective industriale sau civile; f) Deeuri agricole, provenite din unitile agricole i zootehnice (gunoi de grajd, dejecii animaliere, deeuri de la abatoare i din industria de prelucrare a crnii, petelui, laptelui, legumelor etc.); g) Deeuri industriale, care cuprind deeurile rezultate din desfurarea proceselor tehnologice; h) Deeuri spitaliere, provenite din activitatea spitalelor, unitilor sanitare i care sunt incinerate n crematoriile spitalelor;

8

i) Deeuri periculoase, care cuprind deeurile toxice, inflamabile, explozive, infecioase, corozive, radioactive sau de alt natur care, introduse n mediul nconjurtor, duneaz plantelor, animalelor sau omului. n funcie de anumite condiii locale, pot exista i alte tipuri de deeuri care s necesite o atenie special, cum ar fi reziduuri din apele uzate, balast marin poluat cu petrol sau cu substane chimice i deeurile miniere. Deeuri urbane Deeurile menajere, deeurile stradale, deeurile asimilabile cu cele menajere i deeurile voluminoase sunt numite global deeuri urbane. Principalele componente ale deeurilor urbane sunt: produse de lemn, resturi metalice, hrtie, cartoane, materiale plastice, cauciuc, textile, piele, produse electrocasnice, resturi alimentare, vesel spart, sticl i geamuri sparte, moloz de la reparaii interioare, frunzi, substane amorfe (cenu) etc. Principalele substane care intr n compoziia deeurilor solide urbane sunt: substane celulozice, substane albuminoide i proteice, substane grase, substane minerale, materiale plastice .a. Fiecare persoan genereaz ntre 0,3 i 1,5 kg deeuri menajere pe zi. Din acestea, mai mult de jumtate sunt colectate de municipalitate, restul sunt transformate prin alte mijloace (ardere n gospodrii, spaii intravilane). Producia mondial de deeuri urbane este de peste 18 mil. tone/zi, respectiv de peste 6,5 miliarde tone/an, adic o cantitate imens. Pentru colectarea i prelucrarea acestor cantiti de deeuri, comunitile au cheltuieli foarte mari. Astfel, se poate spune c nivelul de dezvoltare economic i cultural educaional al unui spaiu geografic se cuantific i prin modul n care comunitatea reuete sa-i rezolve problema deeurilor. Exist ri n care deeurile nici nu sunt percepute de un vizitator i state care funcioneaz ca adevrate gropi de gunoi. Din prima categorie fac parte rile dezvoltate economic i cu un nivel socioeconomic ridicat, iar din a doua categorie fac parte rile lumii a treia (statele subdezvoltate) i statele aflate n tranziie cu o degringolad economic i civic. Deeuri industriale Dintre toate ramurile industriale, industria extractiv i de prelucrare a minereurilor produc cele mai mari cantiti de deeuri (aproximativ, de 40 ori mai mult dect celelalte industrii). Haldele de steril minier (de exploatare) sunt amplasate la gurile de min sau n apropierea carierelor, iar cele de steril uzinal sunt constitute n vecintatea uzinelor de preparare, a combinatelor metalurgice sau a termocentralelor. Ele ocup fie vi nguste, fie terenuri plate 9

(lunci, terase muntoase etc.) i chiar versani, cu folosin agricol sau forestier. Multe din aceste halde au o stabilitate precar. n Romnia este consemnat catastrofa de la mina Certej din anul 1971, cnd a alunecat un iaz de decantare a sterilului uzinal peste spaiul de habitat al localitii. Haldele i iazurile de decantare sunt supuse proceselor erozionale de suprafa i de adncime, ce pot evolua pn la adevrate peisaje de bad lands n miniatur, materialele transportate (sterilul uzinal) fiind deversate sub form de suspensii n reeaua local de ap. Cele mai multe dintre aceste halde conin i noxe: ioni metalici (Pb, Zn, Cd, Cu, Fe, Ni etc.), reactivi, inclusiv cianuri, care sunt splate i transportate n apele de suprafa, n cele freatice i n sol. Haldele i iazurile de steril pot fi fixate prin plantaii forestiere i prin vegetaie ierbacee adaptabil la condiiile de chimism specific fiecrui depozit n parte. Haldele se pot constitui n resurse pentru materiale de construcii. Ca observaie, pentru c n halde i iazuri se regsesc i componente valorificabile (inclusiv metale nobile), acestea trebuie recuperate i utilizate. Deeurile generate n urma activitilor metalurgice i siderurgice, sub form de emisii n aer, emisii n ap sau deeuri solide reprezint ageni poluani ai mediului. De exemplu, poluani specifici emisiilor gazoase sunt gazele de ardere ce conin CO, CO2, SOx, NOx, NH3, HCl, H2SO4, CH4, benzen, hidrocarburi policiclice aromatice, compui organici volatili, pulberi fine i praf care conin metale grele. n urma acelorai procese tehnologice, agenii poluani din apele uzate sunt amoniu, cianuri, fenoli, suspensii, sulfai, azotai, cloruri, fier ionic, gudroane, uleiuri, metale grele, oxizi metalici. Deeurile solide rezultate n aceleai sectoare industriale sunt compuse din pulberi, gudron acid, nmol de gudron, zgur, lam fin i grosier, nmol uleios, nmol chimic, moloz. Degeuri agricole Deeurile agricole se produc ntr-un ritm de minim 7 ori mai mare dect cele urbane. n Catalogul deeurilor, grupa a 2-a cuprinde deeurile din agricultur, horticultur, vntoare, pescuit, producie primar acvatic, prepararea i procesarea alimentelor. Dintre aceste deeuri, aproximativ 75% sunt dejecii animale, reziduuri de recolt i subproduse ale industriei alimentare. Deeurile agricole sunt, n majoritatea lor, biodegradabile i pot fi utilizate ca ngrminte organice sau pentru producerea de biogaz. Pentru ca aceste deeuri s nu devin o problem greu de stpnit i valorificarea lor s nu fie neavantajoas, de regul, marile combinate de cretere a animalelor sunt amplasate n zone agricole care pot asigura att hrana animalelor, ct i prelucrarea dejeciilor ca ngrmnt. Deeuri toxice i periculoase

10

Deeurile toxice i periculoase sunt deeurile care prin caracteristicile lor reprezint un risc pentru mediu, ameninnd viaa (inclusiv sntatea omului), fie ca atare, fie dup tratare/degradare (cnd sunt colectate, tratate sau eliminate). Exist tendina de a defini deeurile periculoase pe baza riscurilor pentru mediu legate de substana sau produsul ca atare, i nu de a se referi la alte probleme, cum ar fi expunerea lucrtorilor n timpul colectrii i tratrii. De exemplu, deeurile care conin azbest sunt periculoase din cauza riscului pentru muncitori, legat de poluarea aerului la mnuirea deeurilor (dei aceste deeuri nu creeaz riscuri pentru mediu atunci cnd sunt eliminate corespunztor pe o platform de depozitare). Un alt exemplu are n vedere reziduurile de pesticide, care, n majoritatea cazurilor, fiind n containere etanate, nu creeaz un risc cnd sunt mnuite corespunztor, dar, atunci cnd sunt arse sau depozitate pe platforme vor provoca probleme de poluare pentru mediu. n afara deeurilor radioactive, n lume se produc anual 30-40 milioane tone deeuri periculoase. Aproximativ 15% din deeurile industriale conin o gam larg de substane toxice. Astfel, 1 din 4 metale utilizate este periculos (Pb, Zn, Cd, As, Hg, Mn, P etc.), iar industria chimicalelor organice (pesticide) produce mii de tone de deeuri, la care se adaug solvenii inflamabili i neinflamabili, explozivi i alte chimicale. n proporie de 90%, aceste deeuri sunt impropriu depozitate. n staiile de prelucrare a deeurilor se pot manevra, la capacitatea actual, doar 40% din deeurile periculoase. Este actual problema currii vechilor gropi de gunoi i cea a evitrii depozitrii ilicite a deeurilor primejdioase, inclusiv importul ilegal de deeuri toxice i periculoase. O atenie deosebit trebuie acordat reziduurilor de la termocentralele cu crbuni i de la instalaiile de ardere a deeurilor solide, pentru ca zgura i cenua zburtoare au un coninut ridicat de metale grele, iar sulfaii solubili vor fi prezeni n reziduurile de la aceste centrale electrice ntr-o concentrate care depinde de coninutul de sulf al crbunelui, n timp ce clorurile solubile se regsesc n reziduurile de la instalaiile de ardere. Aa cum s-a menionat, deeurile periculoase se caracterizeaz printr-o mare diversitate. n fiecare sector industrial sau agricol pot fi generate deeuri periculoase. De aceea, n fiecare grup de deeuri din Catalogul european de deeuri, sunt evideniate deeurile periculoase. De exemplu, deeurile agrochimice 1 sunt deeuri periculoase din grupa 2 (02 01 05), srurile i soluiile cu coninut de cianuri (06 03 11) se regsesc ca deeuri periculoase n grupa deeurilor din procese chimice anorganice etc. Deeuri de spital

11

Aceste deeuri se caracterizeaz printr-o mare diversitate. Multe din deeurile spitaliceti sunt asimilabile cu deeurile solide urbane (sau menajere), dar o parte dintre deeurile de spital sunt speciale, unele ncadrndu-se chiar la deeuri periculoase din cauza riscului de infecie. Astfel de deeuri speciale sunt: - deeurile de la pacieni cu boli infecioase, de exemplu de la compartimentele epidemiologice ale spitalului; - toate ustensilele tioase sau ascuite: seringi, bisturie, alte instrumente chirurgicale; - deeurile biologice din zonele operatorii; - deeurile infecioase de la laboratoarele clinice de microbiologie; - reziduuri de medicamente, medicamente expirate, termometre cu mercur; - deeuri cu izotopi, care trebuie ncadrate i tratate n conformitate cu legislaia pentru deeurile radioactive. De aceea, n timp ce deeurile de spital obinuite pot fi colectate i eliminate mpreun cu deeurile solide municipale, deeurile de spital speciale cer o atenie deosebit att n faza de colectare, ct i n faza de tratare/eliminare. Ele nu trebuie arse ntr-o instalaie obinuit de incinerare a deeurilor solide, ci ntr-un compartiment special al acestei instalaii, ori ntr-o instalaie de ardere separat. Este important ca deeurile de spital s fie arse la temperaturi mari, astfel nct toate materiile organice i obiectele ascuite sau tioase s fie distruse total. Deeuri radioactive Deeurile radioactive rezult din extracia minereurilor radioactive, din prelucrarea combustibilului nuclear i din reprocesarea combustibilului. Ele se pot mpri n trei categorii: a) deeuri cu activitate sczut (cu nivel radioactiv sczut); b) deeuri cu activitate medie (cu nivel radioactiv mediu); c) deeuri cu activitate ridicat (cu nivel radioactiv ridicat); Deeurile radioactive reprezint un pericol constant de contaminare radioactiv a factorilor de mediu i a biosului, dac nu sunt complet neutralizate. n Romnia, cele mai importante sursepotenial de pericol nuclear sunt (n prezent): - Centrala nuclear Cernavod; - reactoarele de cercetare IFIN Mgurele; - reactoarele de testare a materialelor ICN Piteti - Colibai; - Depozitul Naional de ngropare a deeurilor radioactive cu activitate joas Bia (Bihor); - sterilul rezultat din procesarea uraniului Feldioara (Braov) i Oravia (Mehedini). n Romnia, dup 1990 au sczut cantitativ deeurile industriale i agricole, ca urmare a recesiunii economice, n schimb a crescut cantitatea deeurilor urbane (menajere i comerciale), 12

din cauza ptrunderii pe piaa romneasc a unor produse superambalate, mare parte din ambalaje fiind nonbiodegradabile. n prezent, cantitatea de deeuri nu depete 8,5 mil. tone/an, dar, prin faptul c invazia de produse din import ne-a gsit nepregtii comportamental i ca dotare tehnic, spaii largi urbane i rurale din ara noastr (inclusiv malurile rurilor) au devenit adevrate gropi de gunoi, ce agreseaz peisagistic i care prezint un grad mare de risc ecologic (inclusiv pentru sntatea omului). Situaia deeurilor solide din Romnia la nivelul anilor '90 se poate urmri n tabelul de mai jos. Comunitatea European a dispus de o politic comunitar de gospodrire a deeurilor ncepnd din 1975, ceea ce s-a concretizat n diverse reglementri i programe de cercetare - dezvoltare. Elementul comun i fundamental al acestor strategii l constituie abordarea cunoscut sub numele de Gospodrirea Integral a Deeurilor (GID). GID direcioneaz comunitile spre o rezolvare a problemelor de gestionare a deeurilor, prioritile fiind: 1) reducerea (minimizarea) cantitii de deeuri; 2) valorificarea (reciclarea i compostarea) deeurilor; 3) recuperarea de energie i micorarea volumului deeurilor prin incinerare; 4) optimizarea evacurii finale, prin depozitarea n depozite ecologice.

13

CAPITOLUL IIIMPACTUL DEEURILOR ASUPRA MEDIULUI 1. Impactul asupra atmosfereiEfectele negative ale emisiilor poluante n aer sunt resimite de oameni, animale, vegetaie, sol i chiar construcii. Aceste efecte depind de concentraia poluanilor i timpul de expunere, putnd fi vizibile sau invizibile. a) Bioxidul de sulf (SO2) este cauzat de activitatea vulcanic, arderea combustibililor cu sulf, industria neferoas i industria alimentar. Omul i animalele sunt expuse acestui tip de poluare, calea de ptrundere a bioxidului de sulf n organism fiind tractul respirator. Este deosebit de toxic, astfel nct afectarea funciei respiratorii are loc att la expunerea pe termen mediu (24 ore) i lung (luni de zile), ct i la expunerea pe termen scurt (10-30 min). Expunerea pe termen lung la concentraii mici conduce la efecte n special asupra subiecilor sensibili (astmatici, copii, oameni n vrst). Bioxidul de sulf n asociaie cu particulele n suspensie determin creterea mortalitii, morbiditii prin afeciuni cardiorespiratorii i ale funciei pulmonare. Efectele fitotoxice ale S02 sunt determinate de capacitatea plantelor de a transforma acest compus chimic n ali compui, relativ netoxici, cum sunt sulfitul i acidul sulfhidric, formai prin dizolvarea bioxidului de sulf n soluii apoase. La rndul lor, aceti compui sunt transformai prin mecanisme enzimatice i neenzimatice n ionul sulfat (SO42-), care este mult mai puin toxic. n funcie de cantitatea de SO2 la care este expus planta n timp, apar efecte biochimice i fiziologice ca : degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, schimbri n metabolismul proteinelor, n bilanul lipidelor i al apei, dar i n activitatea enzimatic. Aceste efecte pot determina necroze, ncetinirea fenomenului de cretere a plantei, creterea sensibilitii la condiiile climatice excesive. De asemenea, n comunitile de plante apar schimbri ale echilibrului ntre specii, dispariia unor specii determinnd alterarea structurii i funciilor ntregii comuniti. Efectele toxice ale bioxidului de sulf sunt resimite, pe lng de flor i faun, i de litosfer (SO2 produce acidifierea solului) i de infrastructur (degradarea construciilor, ntruct calcarul, CaCO3, trece n gips, CaSO4, care este mai sensibil i permite infiltrarea apei). Nu trebuie neglijat faptul c bioxidul de sulf, fiind foarte solubil n ap, contribuie la producerea ploilor acide.

14

Organizaia Mondial a Sntii recomand ca limit a mediei anuale, valoarea de 30 g/m3 de aer. b) Bioxidul de carbon (CO2) particip la procese de fotosintez i contribuie la formarea oxigenului atmosferic: plante hv polimeri glucozici + O2 celuloza CO2 , H2O---------- amidon

Bioxidul de carbon provine, n mare parte, din arderea combustibililor fosili. Reducerea suprafeelor mpdurite determin creterea concentraiei sale n atmosfer, peste limitele normale, ceea ce duce la perturbarea echilibrului ecologic, prin manifestarea efectului de ser i modificri ale climei. n plus, CO2 este principalul poluant atmosferic ce determin fenomenul de carbonatare a betonului (degradarea betonului). c) Oxidul de carbon (CO) rezult la arderea incomplet a combustibililor fosili, este prezent n diferite gaze industriale i n gazele de eapament. Este deosebit de toxic pentru c blocheaz hemoglobina (transportul oxigenului din snge). d) Oxizii de azot (NOx) provin, n special, din arderea combustibililor fosili,din traficul auto i din diverse procese industriale (cum ar fi fabricarea acidului azotic, HNO 3 i a fertilizanilor cu azot). Sunt toxici, mai ales bioxidul de azot (NO 2),care provoac asfixiere prin distrugerea alveolelor pulmonare, cderea frunzelor copacilor, reducerea vizibilitii (smog fotochimic). n prezena bioxidului de azot, din gazele de eapament se formeaz, prin mecanisme fotochimice, ozonul (O3). Combinaia NO2 + SO2 + O3 este considerat cel mai distrugtor poluant pentru culturi, deoarece distruge membrana celular a frunzelor. Deasemenea, NO2 determin,n mare msur, formarea ploilor acide. Ca nivel maxim pentru NOx se recomand 95g/m3 pe interval de 4 ore. e) Hidrogenul sulfurat (H2S) provine din activitatea vulcanic, din procese de putrefacie, de la cocsificarea crbunilor i din rafinriile de petrol. Provoac mbolnviri grave de tip neurastenic. f) Hidrocarburile provin din instalaiile de extracie i prelucrare a petrolului, de la vehiculele transportului auto, din degajrile mlatinilor. Ele nu au un efect toxic imediat, dar este posibil s contribuie la efecte cumulative pe termen lung (persist n atmosfer aproximativ 15 ani). g) Poluarea atmosferei cu substane solide, n stare fin divizat (particule n suspensie) este cauzat de activitile industriale i de traficul auto. Agenii poluani au compoziie chimic variat, n funcie de provenien: funingine, prafuri industriale. Funinginea (carbon fin dispersat) provine din arderea incomplet a combustibililor solizi n termocentrale i instalaii casnice, precum i din utilizarea carburanilor n motoarele cu ardere 15

intern; de exemplu, la benzin rezult 5 mg negru de fum / m 3 gaz eapat, iar la motorin 50 mg / m3. Negrul de fum mai provine din uzinele productoare i de la utilizarea lui la obinerea cauciucului i a cernelurilor tipografice. Particulele cu diametre micronice i submicronice ptrund prin tractul respirator n plmn, unde se depun. Atunci cnd cantitatea inhalat ntr-un interval de timp depete cantitatea ce poate fi eliminat n mod natural apar disfuncii ale plmnilor, care favorizeaz instalarea sau cronicizarea afeciunilor cardiorespiratorii. n cazul n care particulele conin substane toxice, cum ar fi metalele grele n cenua de crbune, acestea devin foarte agresive, eliberarea n plasm i n snge a ionilor metalici conducnd, n funcie de metal i de doz, la tulburri foarte serioase. Prafurile industriale (pulberile) sunt toxice i nocive atunci cnd conin compui ai Pb, Cd, Hg, P. n ceea ce privete pulberile metalurgice, se estimeaz c se pierd n atmosfer circa 8 kg pulberi/t font, 40 kg/t oel i 450 kg/t aluminiu. Unele metale grele (Cu, Fe, Zn) n cantiti extrem de mici sunt elemente nutritive, eseniale pentru corpul uman, dar altele (Pb, Cd, Hg) au efecte toxice asupra omului. Plumbul (Pb) se utilizeaz la fabricarea acumulatorilor, a grundurilor anticorozive pe baz de miniu (Pb3O4), n industria constructoare de maini, ca aditiv pentru creterea cifrei octanice a benzinei (1/2 g/l crete cifra octanic de la 65 la 92, reduce consumul de benzin cu 15% prin creterea puterii motorului). Plumbul este deosebit de nociv pentru c reduce rezistena organismului la infecii, afecteaz funciile sistemului nervos, micoreaz capacitatea de oxigenare a sngelui, iar n combinaie cu bioxidul de azot conduce la intoxicaii deosebit de grave (boala saturnism). Organizaia Mondial a Sntii (OMS) recomand ca valoare-ghid concentraia de 0,5-1 gPb/m3 de aer, pentru un timp de mediere de un an. Mercurul (Hg) apare att n procesele pentru obinerea lui, ct i la utilizarea n diferite sectoare industriale, cum ar fi industria clorosodic (electroliza cu catod de Hg), energetic nuclear (agent de transfer termic), prepararea unor catalizatori, fabricarea instrumentelor de msur. Mercurul este deosebit de nociv pentru c blocheaz unele grupe din aminoacizi i, n consecin, deregleaz reaciile redox din organismele vii. n cazul mercurului, se impun (ca i n cazul plumbului) restricii severe privind controlul emisiilor n atmosfer i meninerea unor limite stricte admise. Un loc aparte n categoria polurii cu prafuri industriale l ocup poluarea cauzat de fabricile de ciment. Se estimeaz c, n procedeul uscat, n faza de mcinare, se elimin n atmosfer, sub form de praf industrial, 1-3% din materia prim prelucrat (calcar + argil). Acest praf se disperseaz pe distane mari, ducnd la depuneri de 500-1000 t/km2 an, afectnd ntregul bios din zonele limitrofe. 16

2. Impactul asupra apelorn general, se consider c poluarea apei reprezint o alterare a calitii fizice, chimice sau biologice ale acesteia, produs direct sau indirect de o activitate uman, n urma creia apele devin improprii pentru folosirea normal n scopurile n care se puteau utiliza nainte de a interveni alterarea. Sursele care produc poluarea apei de suprafa se pot mpri n: - surse de poluare concentrate sau organizate, reprezentate de apele uzate oreneti deversate continuu sau de apele uzate industriale, cu deversare continu sau intermitent; - surse de poluare neorganizate, dispersate pe suprafaa bazinului hidrografic al cursului de ap, constituite din apele de precipitaii care spal suprafeele localitilor, depozitele de reziduuri, terenurile agricole pe care s-au aplicat ngrminte sau substane chimice de combatere a duntorilor. Referitor la apele subterane, sursele de impurificare provin din: - impurificri cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a unor lucrri miniere sau foraje; - impurificri produse de infiltraiile de la suprafaa solului ale tuturor categoriilor de ape superficiale impurificate de sursele dispersate; - impurificri produse n seciunea de captare, din cauza nerespectrii zonei de protecie sanitar sau a condiiilor de execuie. Intensitatea impurificrii unui ecosistem acvatic depinde de natura poluanilor, de cantitatea acestora, de gradul de diluie, de frecvena cu care sunt deversai, de modul de ptrundere n receptor. Impurificarea este un proces complex, care se desfoar doar pe o anumit poriune, dar care determin modificri biologice ale florei i faunei ntregului bazin hidrografic, impunndu-se s fie luat n considerare ntregul ecosistem. a) Materiile organice biodegradabile se descompun, ducnd la dezoxidarea apei din receptor, cu influen direct asupra tuturor organismelor acvatice i cu influen indirect prin apariia unor produi de descompunere vtmtori, ceea ce conduce, n final, la afectarea ntregii biocenoze acvatice. b) Materiile n suspensie se depun n albia bazinului receptor, afectnd flora i fauna acvatic. Cnd acestea sunt preponderent organice apare fenomenul de dezoxidare a apei i formarea unor produi toxici. n plus, gazele rezultate n urma descompunerilor antreneaz malul n masa apei, deteriornd calitatea acesteia.

17

c) Substanele corozive (acizii i bazele), n funcie de natura i concentraia lor, pot provoca moartea tuturor organismelor acvatice. Distrugerea microorganismelor va avea consecine negative asupra procesului de autoepurare. d) Srurile minerale n exces pot determina creterea duritii apei, apariia spumei i colorarea apei, cu efecte negative asupra ecosistemelor acvatice i imposibilitatea utilizrii apei n anumite procese industriale. e) Uleiurile i produsele petroliere sunt o categorie de poluani cu efecte directe asupra organismelor acvatice, dar i indirecte, cum ar fi: dezoxidarea, intoxicarea, imprimarea gustului i mirosului neplcut apei i animalelor acvatice. f) Substanele colorate mpiedic ptrunderea luminii n adncime, acest fenomen avnd consecine asupra vieii vegetale i animale. n cazul n care aceste substane conin sulf se poate forma, n anumite condiii, hidrogen sulfurat. g) Amoniacul i srurile de amoniu prezente n apele evacuate din siderurgie determin o cretere a toxicitii, prin creterea pH-ului i a CO2 coninut. h) Cianurile au aciune vtmtoare asupra organismelor acvatice, cele solubile hidroliznd, cu formare de acid cianhidric, care are efect nociv asupra aparatului respirator. Moleculele de acid cianhidric nedisociate au o capacitate mai mare de ptrundere n esuturi dect ionii. Acidul cianhidric i srurile sale au aciune nociv asupra proceselor biologice din apele de suprafa, producnd o inhibare a autoepurrii acestora i a proceselor biochimice din instalaiile de epurare biologic a apelor reziduale. Cianurile metalice grele mpreun cu cianurile alcaline formeaz compleci cianici care au, de asemenea, aciune nociv. i) Fenolii prezint aciune nociv, care se manifest prin consumarea oxigenului dizolvat din apa i prin gust i miros neplcut ale acesteia. Plantele sunt mai rezistente la aciunea fenolilor dect animalele. Creterea temperaturii provoac o cretere a toxicitii fenolilor. Fenolii combinai ntre ei sau cu alte substane chimice au aciune toxic cumulativ. j) Metalele grele formeaz sruri ce constituie o form de poluare foarte serioas pentru apele de suprafa i freatice, din cauza toxicitii i stabilitii lor, putnd produce tulburri ale echilibrului biologic, cu consecine negative asupra procesului de autoepurare i posibilitilor de utilizare ale apelor.

3. Impactul asupra solului i ecosistemelor terestreSolul constituie capitalul cel mai preios de care dispune omul. Dar, solul nu este un rezervor inepuizabil; el este limitat ca ntindere i are caracter de fixitate; odat distrus, el nu se va mai putea reface aa cum a fost, pentru c nu se pot reproduce condiiile i istoria formrii lui. 18

Efectele depozitrii necontrolate pe sol a deeurilor solide se reflect prin impactul asupra stabilitii terenului, calitii solului, florei, faunei i aezrilor umane. n plus, trebuie luat n considerare i impactul asupra apelor de suprafa i subterane n cazul depozitrii deeurilor sub cerul liber. De asemenea, n cazul depozitelor descoperite, aciunea apelor meteorice i a curenilor de aer influeneaz calitatea factorilor de mediu. Deeurile solide industriale pot conine anumite substane care, prin contactul direct cu apa de ploaie, pot fi solubilizate i antrenate n sol, dar i n apele subterane i de suprafa. Astfel, aceste substane pot ptrunde n lanurile trofice (filierele prin care un organism viu i procur hrana), ajungnd n toate formele de via. Impactul pe care l pot determina aceste tipuri de deeuri poate fi analizat prin teste specifice de laborator. Curenii de aer (n special cnd vremea este uscat) pot transporta la mari distane praful format prin dezagregarea mecanic i chimic a deeurilor industriale depozitate deschis. De asemenea, din gudroane, pe lng mirosul dezagreabil degajat n timp, se pot antrena vapori ai compuilor organici uor volatili, cum sunt naftalina i fenolii. Anumite elemente din deeurile industriale (preponderent calciu i magneziu i, ntr-o proporie mai mic, metale grele) pot fi antrenate n apele subterane i n cele de suprafa, dar n concentraii mai sczute dect cele existente n efluenii evacuai direct n mediu. Un risc l poate reprezenta i depozitarea temporar a nmolurilor ce conin gudron n zone neamenajate, expuse direct precipitaiilor, care pot antrena compuii solubili n pnza freatic. Temperatura i radiaiile solare favorizeaz dezagregarea mecanic i cea chimic, n compoziia gudroanelor existnd unele combinaii organice ce prezint reactivitate fotochimic, iar prin expunerea la radiaii solare pot determina modificri n structura chimic a deeurilor prezente n compoziia acestora i care au proprieti catalizatoare. n Romnia, circa 900 mii ha teren agricol sunt poluate chimic din cauza emisiilor poluante din industrie (metale grele, fluor, sulf etc.), iar 2,2 mil ha teren arabil prezint o reacie acid (pH sol fiind de 3,4-4,12). Acidifierea are loc n preajma surselor de S02 (de exemplu, termocentralele care ard combustibili cu sulf). Efecte puternice de poluare a solului produc i metalele grele. Astfel, pe o distan de 50 m, n dreapta i n stnga unei autostrzi, concentraia plumbului n stratul superficial de sol variaz ntre 30 i 400 g/dm3. n unele zone industriale (Trnveni, Copa Mic, Baia Mare) concentraia plumbului n sol atinge 4 g/kg sol, cnd humusul este att de afectat, nct vegetaia dispare complet. Cadmiul i mercurul, ajunse n sol n urma emisiilor industriale, mpiedic creterea plantelor, prin blocarea unor procese biochimice din cadrul metabolismelor. Prin urmare, acumularea metalelor grele n sol peste limitele normale are un efect nefavorabil asupra activitii microbiologice i, implicit, asupra unor plante de cultur care sunt destinate consumului, fiind astfel posibil transferarea metalelor 19

grele n organismele vii. De asemenea, fluorul, care "scap" din preajma fabricilor de ngrminte superfosfatice i a uzinelor de aluminiu, distruge microorganismele din sol i diminueaz capacitatea de fixare a celor rmase. Fluorul are efect toxic i asupra insectelor, doza letal pentru albine, de exemplu, fiind de 10-11 mg/albin. Un alt risc l poate reprezenta volumul mare de deeuri acumulate n timp, care poate conduce la instabilitatea terenului n zona de depozitare. Depozitarea deeurilor industriale n zone neacoperite are un impact negativ i asupra faunei i vegetaiei din zona respectiv i prin antrenarea n atmosfer a prafului i vaporilor de compui toxici prezeni n reziduuri. Suspensiile antrenate de vnt determin scderea intensitii de asimilare clorofilian, prin reducerea radiaiei luminoase (ce ptrunde pn la pigmenii implicai n acest proces) i apariia esuturilor de necroz pe frunze (n care nu mai are loc asimilarea clorofilian). Efectul mecanic al depunerilor de suspensii afecteaz regimul schimburilor de gaze ale plantelor, conducnd la reducerea ritmului de dezvoltare, scderea produciei agricole sau obinerea uneia de calitate inferioar. Observaie. Depozitarea necontrolat a deeurilor nu reprezint singura sursa de poluare i degradare a solului. Trebuie luate n considerare i alte cauze, cum sunt despduririle masive, extinderea culturilor agricole, asanarea mlatinilor. De asemenea, o surs important de poluare a solului, printr-un proces de impurificare i, indirect, de degradare, o constituie utilizarea excesiv a pesticidelor. Produsele chimice cum sunt pesticidele, ierbicidele, fertilizanii, pe lng pericolul pe care l reprezint pentru sntatea oamenilor, pot avea un rol nociv asupra solului, prin nimicirea unei ntregi faune minuscule, foarte util ncorporrii materiei organice n sol (de exemplu, o rm produce anual circa 420 kg materie organic /m 2 sol). Se ajunge astfel la cea mai grav form de degradare a solului, pierderea stratului de humus fertil. Este necesar cunoaterea efectelor imediate i ndeprtate ale emisiilor n aer, ap i sol asupra biosului (inclusiv asupra omului), ntruct fr aceast cunoatere nu se poate concepe o dezvoltare corespunztoare a tehnicilor de depoluare i nici nu se poate elibera o legislaie corespunztoare, care s asigure protecia eficient a tuturor ecosistemelor.

20

STUDIU DE CAZANALIZA PROBELOR DE SOL I AP DE LA DEPOZITUL DE DEEURI MENAJERE TG. NEAM Proprietile solului 1. pH-ul solului variaz in funcie de compoziia sa i n special de coninutul n acizi humici.: 2. Temperatura solului: influeneaz germinaia seminelor, creterea plantelor i capacitatea de absorbie a rdcinilor. Solurile calde sunt biologic mai active dect cele reci, iar solurile calcaroase sunt mai calde dect cele silicioase. Temperatura solului variaz cu latitudinea i cu adncimea, iar temperatura solului superficial variaz n limite mai largi dect cea a atmosferei. 3. Umiditatea este deosebit de important, ea depinde de higroscopicitatea rocilor componente de apa capilar, gravitaional i de precipitaii. 4. Aeraia solului. Compoziia aerului din sol difer de cea din atmosfera i variaz cu adncimea i cu constituena mineralogic a solului. Astfel, n solul nisipos se gsete o cantitate mai mare de aer n care concentraia de O2 este de aprox. 20% iar de CO2 1.5% n timp ce n solul argilos concentraia de CO2 este mai mare spre 2% iar de O2 mai mica, 18%. Datorita concentrrii CO2 i a altor gaze rezultate n urma descompunerii substanei organice moarte este necesar realizarea unui schimb permanent ntre aerul din sol i cel atmosferic 5. Textura solului influeneaz att structura organelor locomotorii ct i viteza de deplasare a animalelor. Animalele ce triesc n biotopuri cu soluri moi mltinoase sau nisipoase au copite largi, mari, pentru a mari suprafaa de susinere. Determinarea pH-ului solului Principiul metodei: activitatea ionilor de hidrogen creeaz o tensiune electric datorit diferenei de potenial ntre un electrod specific care-i pstreaz potenialul fix la o temperatur constant (electrodul de calomel) i un alt electrod al crui potenial se modific n funcie de activitatea ionilor de hidrogen. Determinarea pH-ului consta n msurarea acestei diferene de potenial create ntre cei doi electrozi. Reactivi i materialul necesar : pH-metru cu electrozii necesari; pahare Berzelius de 100 cm; agitator magnetic;

21

clorura de potasiu (KCl) 0,1 N se cntresc 7,44 g clorur de potasiu i se introduce ntr-un balon cotat cu 1000 cm cu civa cm de apa bidistilat. Dupa dizolvare complete se aduce cu apa bidistilata pana la un semn.

Modul de lucru: se cntaresc 10 g sol, la balana tehnic, uscat la aer, mojarat i trecut prin sita de 2 mm i se introduce ntr-un pahar Berzelius peste care se adaug 50 cm soluie de clorura de potasiu (KCl) 0,1 N. Se agit timp de 15 minute cu un agitator magnetic, dupa care se las o or n repaus pentru echilibrarea cu bioxid de carbon din aer. Folosirea aparatelor pentru determinarea pH-ului se face dupa instruciunile care nsotesc fiecare aparat. Inainte de introducerea electrozilor n suspensia de sol, proba de sol preparat ca mai sus, se agit din nou. Se citeste direct pH-ul, concentraia ionilor de hidrogen, din suspensia de sol. S-a efectuat analiza pe trei probe diferite recoltate din solul de la intrarea n depozit, la centrul depozitului, la captul opus intrrii n depozit.Nr.crt. Indicatorul urmrit 1 pH P1 6,50 Proba analizat P2 6,41 P3 5,47

Msurarea pH-ului apei de suprafa Determinarea pH-ului se face ct mai repede posibil dup prelevarea probei. Se fac trei determinri, n aminte, aval i torent. Modul de lucru 1. Se echilibreaz aparatul conform instruciunilor de utilizare a aparatului. 2. Se etaloneaz aparatul folosind soluiile-tampon cu pH cunoscut i se corecteaz cu ajutorul butonului de corectare a abaterii. 3. Se spal electrozii cu ap bidistilat i se cltesc cu apa de analizat. 4. Se introduc electrozii n apa de analizat i se citete valoarea pH-ului direct pe afiajul aparatului. 5. Se repet operaiunea nc de 2 ori i se ia ca valoare a pH-ului media celor 3 citiri.Nr.crt. Indicatorul urmrit 1 pH Simbol prob/val. Determinat Amonte 7,9 Aval 8,00 Torent 7,1

22

ANEXE

23

Bibliografie

Cpn, Camelia; Racoceanu, Cristinel (2003). Deeuri. Bucureti: Editura Matrix Rom. Bold, Octavian Valeriu; Mrcineanu, Agafiel (2003). Managementul deeurilor solide. Bucureti: Editura Matrix Rom.

24

of 33/33
ARGUMENT Sănătatea fiecărui om este influenţată de sănătatea mediului; fiecare om afectează mediul în care trăieşte. Mediul înconjurător este constituit din totalitatea factorilor biotici (relaţiile care se stabilesc în cadrul populaţiei, „speciei” sau între specii diferite) şi abiotici (factorii geografici – poziţia geografică exprimată prin latitudine, longitudine, altitudine, expoziţie; factorii fizici – lumina, temperatura, umiditatea; factorii chimici – substanţele chimice din aer, apă, sol). Starea mediului înconjurător este pe an ce trece tot mai îngrijorătoare: spaţiile împădurite se reduc, deşertul se extinde, solurile agricole se degradează, stratul de ozon este mai subţire, numeroase specii de plante şi animale au dispărut, efectul de seră se accentuează. În general se poate afirma că ţările cele mai dezvoltate produc cele mai mari cantităţi de deşeuri şi poluanţi, consumă cantităţi mari de energie şi resurse naturale. Impactul pe care aceste ţări îl au cu mediul natural este puternic distructiv. Întreaga lume este în interrelaţie – fiecare acţiune va produce o reacţie care în complexul sistemelor vii este de multe ori imprevizibilă. Atunci când resursele naturale sunt epuizate pe scară largă şi mediul ambiant este poluat datorită activităţii umane, nu numai mediul este acela care are de suferit. Sănătatea oamenilor este de asemenea afectată: starea de sănătate nu poate fi menţinută respirând aer poluat, 4
Embed Size (px)
Recommended