-----------------C Wright Mills - gindire~ a carei valoare peshyrena depafet~ ca insemnatate si semnficatie granitele patriei sale - explica aparitia cartii Imaqinaiia sociologicii in Colectia Idei conshytempora~ colecti~ inaugurata de ~atre Edishyt~a politica cu mal bine de cinci ani in urrna ~ car~ a din~it un binemeritat prestigiu in rmd~rIle cititorilor Colectia Idei contemposhyrane l-a propus dupa cum se stie tocmai sa cont~lbule lao cunoasterea si stimularea dialoshygului de idei fenomen specific epocii noastre prm pU~~lCarea de lucrari stiintifice cu rasunet IX ~ont~mta contemporana Iucrari cu 0 temashyt ica majora ~i de interes stiintific principial Or lmaqinaiia socioloqicii este 0 lucrare ee coshyrespunde plenar unor asemenea exigente comshyplexe

PETRU BERAR

CAPITOLUL

1

PERSPECTIVELE $TIINTELOR SOCIALE

In zilele noastrt oamenii au adesea senza ia ca Yia19 lor partipoundulara este un fr- e eapcane Eli au sentimentul ca nu pofliicefiifcliientrnTIishyrateloraImWf-at~P~~G~f~~te - lntiipi~m~ jJ~ishyversul lor cotidian sentiment care ~9~_seorL~t e [ustlficat oamenii obisnuiti sintc~tientLde ceea ce se intimpla doar in limitele IJl~iului inshyconjurator restrins - al vieiii middotlor priya~~~e este singura lor zona de poundt iune viziunea secti puterile lor se limiteazala aria inchisii a pro-fsi~lll_~fam~liel ~UJ_~ClregM~l~ i~~i el se man_lk~im_dogrPIpmltra_ sectl r311ll~shypli _ )P~ltt~19ri $i cu cit deVil- ~i consecttiTi Ghiar secti numai v_ag~ik_~m1Ulil~ secti de perico e e ee t~31E-~~sl~e~~ iwed~~t~ ale aCl11I pr cu atit ei sesimtmaLdezarmai

SubstratuLacestuiswtimentde nesig1Jr~ il constituie sehimbarile allarent [mpersnnale aJri strU-cTur~ sod~1ai1or luatein=s~I)su1 Iargal cuvintu1ui Evenin~Iltee istoriei E()Pte]ll_Rltshyrane seprezinta in aceaCtfilIftltl succese dar i ca esecuri ale unor oameni iJldivi9~~li Odata cu industrializarea sodetiitii taranul a devenit muncitor la rindul sau feudalul fie ca a disshyparut fie ca s-a transformat in om de afaceri Cind apar sau dispar unele clase sociale indishyvidul este angajat sau ii poate pierde slujba cind nivelul investitiilor urea sau coboara inshy

31

________________________

dividul prinde curaj sau se vede ruinat Cind incepe un razboi agentul de asigurari ajunge Ia una din rampele de lansare a rachetelor teleshyghidate vinzatorul de pravalie - la aparatele radar femeia ramina singura copilul creste fiira tata Viata indlvidului si istoria societatii nu pot fi intelese separat ci doar impreuna

Cu toate acestea oamenii nu stiu sa vada 1eshygatunle OffitreTricercaiileprin care trec si transshyf6imari le lstorice sau contradictiile Institutillor soCiale-Er nu vad daoblcel legatura diritresishytuatia lor materiala i vicisitudinile societatii in care traiesc Fiind rareori constienti de rashyportul complex care -exisfii lritre tiparele vietii lor proprii si desfasurarea istorleiiomenirfi oamenii simpli nu-si dau de obicei seama de roshylul important pe care il are acest raport in evo l)1~ia lor ca oameni si pentru natura schimbarishylor istorice la care participa Ei nu pot intelege iiifluen~le reciproce dintre om si societate dinshytre biografie Ii Istorie dintre eu ~ii lume Ei nu pot infrunta dificultatile personale in asa fel lncit sa- stapineasca transformarile structushyraleocare de obicei Ie genereaza

Fir~secte ~~st lucru nu e de mirare Cind au maiTost atit de _multi oameni expusi total sl inshytr-un j1tm afff de rapid unor asernenea seisme s]gtclale Faptul ca americanii nu au trecut prin asemenea cataclisme ca membrii altor societati se datoreaza unor imprejurarl istorice care deshyyin acum repede de domeniul trecutului Js toshyrie puri simplu Istoriacare n afecteaza in prezent pe fiecare om este istoria mondiala In epocaconfernporana in cursul unei singure geshyner~a ~asea piirte din omenire a trecut de la a-societate feudala i intum~cata)a 0 societate noder~~avansata i puternica Coloniile p6lishybce au fost eliberate Peste tot in tarile subshydezvoltate se sfarima vechile moduri de viata iar aspira~iile vagi devin revendicari imediate

Istoria evl~~cza raE iar oam~iJIHtSerpai pt 0ri~nt1l cu ajutorul vecliilsectr- y~J9 lj ~i la

32

urma urmelor care valori Cbjar atl1n ci cind nu intra in panidi9anl~niLi~i dau seamaitot ma[oes-cg veCliilemodurille a simti ~i de a gindl si~t perimate si ca ambiguitatea poil()~ drumuri risca sa provoace 0 staza rnorala Mal este oare atunci surprinzator di oamenii simpli au sentimentulca nu maipot tine pasul cu evoshylutia unei societati eu care sin L cQnfruntatL inshytr-un modatitde brutal -Ca ei nu pot intelege insemnatatea epocii in care Eaieg pentruprQshypria lor via~a L 9~ - tIljuG~~9ce1LQ~__~~sectg afiar-a eCcad in indlf~r~ltii~~lal ca-tn~ sa ramrn[- p~poundsoai~~ _ ~tr i ltL R~t~cutare 1 -yena pigtate f Cefeci de mirar~poundae~_H~ep samp_devlOfl oosedati de senzatia cii poar lI)J~g

- ~ _ _ -_ --- ~ _-shy

Nu mimai inf9_ma1i~ ~esl~_s~e 1p~ le l~~c~tein -ace~s ta Epoea a AeElEii gg~ltfeJ ~eaJJ1 fotmaia-Ie - acaparea~a llt~n1i~1 _ ~gY~~~mcl ltashypaCftatea middot lormiddot ~d~ji --o ~ 1lsjmn~ Nu ntlm~i ~e_arshymele ratiiinii au ei nevoie -- de~leforturlle de a le cuceri due adesea la epuizarea en crgiei lor morale lim itate

Ceeace Ie lipsete lSe~~e~ sipJ~L~~lUJpshyse~te este c ea lt ~mat e spIrlf~ carej-arpushytea ajuta sa tr~ga ~lt~9~se dl lfom atie~ sa-si forrneze ifltilll1~a in asa Iel mCltS1 pqata ~a~e in mod lucid bilantul a ceea ce se intimpla I hime si a ceea ce se poate intimpla cu eimsis)t9cmai acea sl li calitat-E-=yoi de~pQsectr~ e~ - o ateapt~ ~ 1~~1 iI1 _~ 1J~I Y~l~~rI1J ~~~~~tl1 _ 1 Iiibl~euI oa ll~l1i~ d~ ~tllnt~- J--~c~J1 de la ceea ce pO~~E ~ 1~ Ul)l ~ITI~~ma~~_s~~~~~J1

- ~ ~

1

Imagina~ia sociologi~~ pe~~~~ h s~~l~ pound~~ ~o POseBastt~Ieaga~~e~a la~ga alst2n~~ )n f~ncshytiede semnifrc~iJ1e_ acestela penrp Yla~L ~De rioara 1i eariera diJ~riVl~r~ infh~J~ I~1l11a]uta totodata sa vada ca ind~vlzglU yiUIti~~U~Xshyperienterl 9f-c6uar~ dQfuJ1g~sectpound9ltl ~s~a Q ~ (ml shytiintfl falsa a Qaiiei 10r1i9Cl~Ie In ac~~t ~ - i ma~g _~e ~~~ti~a c~~r_~l ci~t~tll no~~r~~ ~r 10 I

r ~J

I

________________________

dividul prinde curaj sau se vede ruinat Cind incepe un razboi agentul de asigurari ajunge Ia una din rampele de lansare a rachetelor teleshyghidate vinzatorul de pravalie - la aparatele radar femeia ramina singura copilul creste fiira tata Viata indlvidului si istoria societatii nu pot fi intelese separat ci doar impreuna

Cu toate acestea oamenii nu stiu sa vada 1eshygatunle OffitreTricercaiileprin care trec si transshyf6imari le lstorice sau contradictiile Institutillor soCiale-Er nu vad daoblcel legatura diritresishytuatia lor materiala i vicisitudinile societatii in care traiesc Fiind rareori constienti de rashyportul complex care -exisfii lritre tiparele vietii lor proprii si desfasurarea istorleiiomenirfi oamenii simpli nu-si dau de obicei seama de roshylul important pe care il are acest raport in evo l)1~ia lor ca oameni si pentru natura schimbarishylor istorice la care participa Ei nu pot intelege iiifluen~le reciproce dintre om si societate dinshytre biografie Ii Istorie dintre eu ~ii lume Ei nu pot infrunta dificultatile personale in asa fel lncit sa- stapineasca transformarile structushyraleocare de obicei Ie genereaza

Fir~secte ~~st lucru nu e de mirare Cind au maiTost atit de _multi oameni expusi total sl inshytr-un j1tm afff de rapid unor asernenea seisme s]gtclale Faptul ca americanii nu au trecut prin asemenea cataclisme ca membrii altor societati se datoreaza unor imprejurarl istorice care deshyyin acum repede de domeniul trecutului Js toshyrie puri simplu Istoriacare n afecteaza in prezent pe fiecare om este istoria mondiala In epocaconfernporana in cursul unei singure geshyner~a ~asea piirte din omenire a trecut de la a-societate feudala i intum~cata)a 0 societate noder~~avansata i puternica Coloniile p6lishybce au fost eliberate Peste tot in tarile subshydezvoltate se sfarima vechile moduri de viata iar aspira~iile vagi devin revendicari imediate

Istoria evl~~cza raE iar oam~iJIHtSerpai pt 0ri~nt1l cu ajutorul vecliilsectr- y~J9 lj ~i la

32

urma urmelor care valori Cbjar atl1n ci cind nu intra in panidi9anl~niLi~i dau seamaitot ma[oes-cg veCliilemodurille a simti ~i de a gindl si~t perimate si ca ambiguitatea poil()~ drumuri risca sa provoace 0 staza rnorala Mal este oare atunci surprinzator di oamenii simpli au sentimentulca nu maipot tine pasul cu evoshylutia unei societati eu care sin L cQnfruntatL inshytr-un modatitde brutal -Ca ei nu pot intelege insemnatatea epocii in care Eaieg pentruprQshypria lor via~a L 9~ - tIljuG~~9ce1LQ~__~~sectg afiar-a eCcad in indlf~r~ltii~~lal ca-tn~ sa ramrn[- p~poundsoai~~ _ ~tr i ltL R~t~cutare 1 -yena pigtate f Cefeci de mirar~poundae~_H~ep samp_devlOfl oosedati de senzatia cii poar lI)J~g

- ~ _ _ -_ --- ~ _-shy

Nu mimai inf9_ma1i~ ~esl~_s~e 1p~ le l~~c~tein -ace~s ta Epoea a AeElEii gg~ltfeJ ~eaJJ1 fotmaia-Ie - acaparea~a llt~n1i~1 _ ~gY~~~mcl ltashypaCftatea middot lormiddot ~d~ji --o ~ 1lsjmn~ Nu ntlm~i ~e_arshymele ratiiinii au ei nevoie -- de~leforturlle de a le cuceri due adesea la epuizarea en crgiei lor morale lim itate

Ceeace Ie lipsete lSe~~e~ sipJ~L~~lUJpshyse~te este c ea lt ~mat e spIrlf~ carej-arpushytea ajuta sa tr~ga ~lt~9~se dl lfom atie~ sa-si forrneze ifltilll1~a in asa Iel mCltS1 pqata ~a~e in mod lucid bilantul a ceea ce se intimpla I hime si a ceea ce se poate intimpla cu eimsis)t9cmai acea sl li calitat-E-=yoi de~pQsectr~ e~ - o ateapt~ ~ 1~~1 iI1 _~ 1J~I Y~l~~rI1J ~~~~~tl1 _ 1 Iiibl~euI oa ll~l1i~ d~ ~tllnt~- J--~c~J1 de la ceea ce pO~~E ~ 1~ Ul)l ~ITI~~ma~~_s~~~~~J1

- ~ ~

1

Imagina~ia sociologi~~ pe~~~~ h s~~l~ pound~~ ~o POseBastt~Ieaga~~e~a la~ga alst2n~~ )n f~ncshytiede semnifrc~iJ1e_ acestela penrp Yla~L ~De rioara 1i eariera diJ~riVl~r~ infh~J~ I~1l11a]uta totodata sa vada ca ind~vlzglU yiUIti~~U~Xshyperienterl 9f-c6uar~ dQfuJ1g~sectpound9ltl ~s~a Q ~ (ml shytiintfl falsa a Qaiiei 10r1i9Cl~Ie In ac~~t ~ - i ma~g _~e ~~~ti~a c~~r_~l ci~t~tll no~~r~~ ~r 10 I

r ~J

I

ace~t ~adru_ _9_~ e ~Eila psihoJogiil~ _~nei mari v~alLd~~aroa1Lsecti 1~~_KstIe1 _nelinistea peso~~la se axea~a pe necazuri gx plicite iar illifJerentapubllcului se transforma in impJishyc~re ULPIqWemele de ordin public

PriffiL_~zultat al ac sstei imagina~iiJLQima lectio de st iinta socialacareDTiigTooeaza 0 conshysfituieweea Ecf1lli11vraul ilu -1 poateTiitelegepr6ptia sae-xpe ri Em~a si riu-si poate fauri desshyti~uI2ecl dad smiddot~ sjJ Ieza-t- in lec~~ ~~) nu-s p~~ te cILn~lt~ sansele in v la~a decit il1~leginshyau-re3LDe_ poundel~ aJe tufuror Indiviz ilor care se aIfa--io acel~ Lcircu instan~ ca ~ eCl n mu lte privinte aceasta lectia este teribila in multe privinte ea es te mareata Nu se cunosc limitele capacita tilor umane in realizarea efortului sushyprem sau in acceptarea degradarli in desperare sau in extaz in sadism sau in bucuriile ratiunii Dar in zilele noastre am ajuns sa stim bine ca limitele naturii umane sint lnspaimtntator de largi Am ajuns sa lntelegem di fi~cueindivid de la 0 generatie la alta tr aieste Intr -oanumlta ssect~iea~~ -c~ el traie ste 0 biograHe lli c~ 0 trashyielte intr-o anumita secventa istorica Prin fapshyttiCCitEiefeecon tri buie or-icit de neinsernshyIlat ar fC_~()rtJl lui la configurarea societat ii s~ sectX1a evolu~ia ei istorica A~~Le lnsusi este c9npound0~itent i unprodus al societatii s unul al zgud~rilQr e i i~iQTif~ ~natia sociologica ne permite sa inteleshy

gem istona l b~rafi a~ c a-~ relatiiIedintre ele in cadrul societa~lCAcea sta es te -sar di1a pe c ar e l-O propune si perspectivele pe care Ie promite A recunoasts aceasta sarcina sl aceste perspecshytive constituie t rasatura caracteristica a analisshytului social clasic Ea este caracteristica lui Hershybert Spencer - pompos po lisilabic exhausshytiv a lui E A Ros s - gratios patrunzator onest a lui August Comte i ])mil Durkheim a complexului i subtilului Karl Mannheim Ea caracte rizeazii tot ceea ce face dovada unor exshycelente calitati intelectuale la Karl Marx ea este cheia perspicacitatii stralucitoare i iroshy

34

nice a lui Thorstein Veblen a reconstruirii realului cu multiplele sale Iatete l~ Jseph Schumpeter ea sta la baza anergurIl pSl~OJ~ gice a lui W E H Lecky CIt ~I a profu~dt~~ll i clarttatii lui Max Weber $1 ea este fara inshydoiala semnul distinctiv a tot ce se dovedeste a fi mai bun in studiile con tempor ane consacrate omului sl socictatn

Un studiu social care nu se opr~teasupra problemelor de biografie de ist~ri~ ~i asupra eorelatiilor acestora in cadrul soclta~lInu si-a incheiat inca mlsiunea intelectuala Orlcar~ ~~ fi fos t problemele specifice abrdate de anali stii sociali c1asici orici t de restrm se sa~ de vast~ ar f i aspectele realit~~ii so~ ia le exa~mate devel daca la aceasta reahtate imag inatia le-a adaushygat ~ i ziunea de perspective a muncii vlor ei a~ t rebuit sa raspunda de fiecare data la trei grupuri de tn trebari v

1) Care este structw-~~~~i~~poundcle~ll par t iculare-ca intreg Car e sint componenteI ei esentiale r filce relatie se afla ele una fal de alta Cum difera ea de alte orinduiri sociale Care este in in teriorul societatii semn~fic~tia fiecarei t rasaturi particulare pentru continultashytea ei si pentru transfor~area el

2) Ce loc ocupii ~c~astii ~Cpoundrtt~ in lSt0tIa

omenlrrl Ce-mecanisme Que la schimbarea el Care este locul acesteia in dezvoltare~ umam ta~ii in ansamblul ei si care este seTmf~catla er pentru aceasta dezvoltare Care smt mn~e nshytele pe care Ie sufera i pe ca~e Ie ~~ercI~a a~ shypeetele studia te in cad rul perwadel IstOrle m care se mani festa $ i in ee priveste ~ceastii Pshyrioada care sint trasaturile ei esen~lale Pm ce se deosebeste ea de alte perjoae Care l~ modurile ei caracteristice de faurire a l stre~

3) Ce t ipur i de biirba~i i f~mei ~red~~ 1n~Jn aceasta societate i in ac~sta ~riuada $1 ce tipurTVOr p reaomina in viito~ Cum SID ~e s electa te fi formate emanCIpa te sectl~shy

mate sensibilizateyen opacizte Ce t ~p~lrl de natura umana se reveleaza m eondUlta ~l cashy

35

racter in aceastiisccletate in acearta periouda $i ce semnlficatie are pentru natura umana fiecare dintre trasaturile societatii pe care le examinam

Fie ca este vorba de 0 mare putere statala sau de 0 miscare literara minora 0 familie 0 Inchishysoare 0 anumita credinta acestea sint intrebashyrile puse de cei mai valorosi analisti soeiali Ele constituie pivotii intelectuali ai studiilor clasice asupra omului in societate intrebarile pe care i le pune in mod inevitabil orice spirit dotat cu imaginatie sociologica Pentru ca aceasta iJE~g1ie inseamna capacitatea de a trece de la 6 perspectivaTaalta -=- ae~la-ceap(mlica Ta

cea jisiv91Qgtca de l a stu diul uri~Liingure Jashynil1ii la evaluarea comparative a bugetelor nashyhaIe9iQ -~igta femiddot1arne Iumii deLa sem1narul teologilaquo Ill institutia militara de la consideratii a~tipra industri~t petrolului la studii as upra pgezieL~ontempQr9-n~ ~~ estecapacitatea de a tr~~ d~ la eele ma i impersonale si mai lndeshypartatelrllllsformari Ia aspectelecele maiInshytIme ale eului uman i de a vedea r apor turile 4Iik~ middot ~ cesf~ douiLgenuri de aspecte In spashytele ei se aila intotdeauna nevoia de a cunoaste ~~emnif[ca l a s9ciltda i ~todea a Indiyid ulu i in sgc~~tet~_Clsecti ln _~rjo acia in care t ra ielite i acshy i9ggltt2~

lata pe scurt de ce ~u ~iIDQruL imaginaiei socio~9g tce oamenii pot sperasasesizeze ce se petrece in lumesi sa ineleag~ lte~seJpJjmpla in el inii ca mlnuscule puncte de Intersectie a bigrClfiei ~i istorlei in middot oadrul societatii ~lta ojilul pound9I-_t~poranseconsidera unsimp~uspecshytator sau chiar un permanent strain aceasta se datoreazliT rimare partefaptuluica el resimte inmoa prbl und relatvitatea sociala Iii Iorta transro~rm~to~r~ aisto ~ie ~ ~ I ITIagin3ita socioloshyB~cfes1~fc~p~_ce_am~iJgrtil~ a acestei con~jishyinte de sine Folosindu-se de ea in cazul in care au reii~itsa se debaraseze de ingustirnile de veshydere oamenii se VOl simi ea i cum ar fi desshychis pentru prima data oehii intr-o loeuinta pe

36

erccrcdeau pina atunei ca 0 cunosc Pe drept sau pe nedrept ei ajung deseori sa creada ca acum pot sa-si asigure singuri bilanturi coshyrecte aprecieri coerente orientarl de ansamblu VechlIe [udecati care Ii se pareau odata sanashytease le vor aparea acum ca niste elueubrati~ stupide Capacitatea lor de a se mira revine Ei euceresc 0 noua modalitate de a glndi traiesc 0

revalorizare a valorilor intr-un cuvint cu aju-V bull ~-_ v torul ~_cilltisectL a1 s~siWll taYl- ~r-s~E~eaza

semnificat ia culturaI[ a tii riteIor soclale _ _ _ _ __gt bullbull - - bull bull bull bull r_ ~ __ bull _ _ _ h ~~

2

Poate ea cea mai fertil~A~JESEe cll ~are oper~~_~ ip~]~~sect_~CictQIQgipounda ~~~ ~e~ lt~8t~~ nec-azurile pers9nale generateA~ _Jl~4~ ~l coriflictele Pll1lice~le struetllU~p~ial~ Aceasti dlsfinctie constituie un instrument esential al Imaginatiel soeiol9g~~~2_ t~asatura caraCferrsncra~JY1ijiQr=Iiicdjrilor__srasI~~_ Jn ~na~social~ bull

NeCaZ1LTile apar in caracterul indlvldulu i ~1 1Il sferareTa~ii1or sale imadiatecu alii ele sint Iegate -deuro ~~J)U i i de acele zon~ limi~ ale Vieii sociale pe care Ie cunoaste dtrectstpersoshynalTn conseciIita Iormularaa ~i rezolvareaneshycazurilor nu dep~li~sc_frontierelede entitate biogfaficirale individului si nici pe celealemeshydiului sau imediat contextul social tncarese exercita in mod direct experientaIui personala si intr-o oarecare masura act~vitatea luLvshyIitionala Un necaz este 0 ehe~tlU~e perso~ individul simte ca valorile pretuitejie el smt annenintate

Conflictelese refera la ehestllJIll C8~_ 1r~lsshycendaceste medii loeale_~~ Jmjividwui sizona viet[i sale ialmtri~lfl~ se referal-~FS~~~r~e~ a num~oase as~~e~~~ ~europoundii1Ii1~ti fii1~fE ririei socletav lstorlce lUsectlta In~ambluleJJ~ modul in care-direr1te rrieair~ sUPr~Pun ~l se intrepatrundpentru a fonna s~r~ptur~ampl~a vieii soc~le i istorice Un confhct est~ 0 pro blema p1Je~~~~ amite QlQlielgmiddotL~lt2Isld~~_~a

37

-

racter in aceastiisccletate in acearta periouda $i ce semnlficatie are pentru natura umana fiecare dintre trasaturile societatii pe care le examinam

Fie ca este vorba de 0 mare putere statala sau de 0 miscare literara minora 0 familie 0 Inchishysoare 0 anumita credinta acestea sint intrebashyrile puse de cei mai valorosi analisti soeiali Ele constituie pivotii intelectuali ai studiilor clasice asupra omului in societate intrebarile pe care i le pune in mod inevitabil orice spirit dotat cu imaginatie sociologica Pentru ca aceasta iJE~g1ie inseamna capacitatea de a trece de la 6 perspectivaTaalta -=- ae~la-ceap(mlica Ta

cea jisiv91Qgtca de l a stu diul uri~Liingure Jashynil1ii la evaluarea comparative a bugetelor nashyhaIe9iQ -~igta femiddot1arne Iumii deLa sem1narul teologilaquo Ill institutia militara de la consideratii a~tipra industri~t petrolului la studii as upra pgezieL~ontempQr9-n~ ~~ estecapacitatea de a tr~~ d~ la eele ma i impersonale si mai lndeshypartatelrllllsformari Ia aspectelecele maiInshytIme ale eului uman i de a vedea r apor turile 4Iik~ middot ~ cesf~ douiLgenuri de aspecte In spashytele ei se aila intotdeauna nevoia de a cunoaste ~~emnif[ca l a s9ciltda i ~todea a Indiyid ulu i in sgc~~tet~_Clsecti ln _~rjo acia in care t ra ielite i acshy i9ggltt2~

lata pe scurt de ce ~u ~iIDQruL imaginaiei socio~9g tce oamenii pot sperasasesizeze ce se petrece in lumesi sa ineleag~ lte~seJpJjmpla in el inii ca mlnuscule puncte de Intersectie a bigrClfiei ~i istorlei in middot oadrul societatii ~lta ojilul pound9I-_t~poranseconsidera unsimp~uspecshytator sau chiar un permanent strain aceasta se datoreazliT rimare partefaptuluica el resimte inmoa prbl und relatvitatea sociala Iii Iorta transro~rm~to~r~ aisto ~ie ~ ~ I ITIagin3ita socioloshyB~cfes1~fc~p~_ce_am~iJgrtil~ a acestei con~jishyinte de sine Folosindu-se de ea in cazul in care au reii~itsa se debaraseze de ingustirnile de veshydere oamenii se VOl simi ea i cum ar fi desshychis pentru prima data oehii intr-o loeuinta pe

36

erccrcdeau pina atunei ca 0 cunosc Pe drept sau pe nedrept ei ajung deseori sa creada ca acum pot sa-si asigure singuri bilanturi coshyrecte aprecieri coerente orientarl de ansamblu VechlIe [udecati care Ii se pareau odata sanashytease le vor aparea acum ca niste elueubrati~ stupide Capacitatea lor de a se mira revine Ei euceresc 0 noua modalitate de a glndi traiesc 0

revalorizare a valorilor intr-un cuvint cu aju-V bull ~-_ v torul ~_cilltisectL a1 s~siWll taYl- ~r-s~E~eaza

semnificat ia culturaI[ a tii riteIor soclale _ _ _ _ __gt bullbull - - bull bull bull bull r_ ~ __ bull _ _ _ h ~~

2

Poate ea cea mai fertil~A~JESEe cll ~are oper~~_~ ip~]~~sect_~CictQIQgipounda ~~~ ~e~ lt~8t~~ nec-azurile pers9nale generateA~ _Jl~4~ ~l coriflictele Pll1lice~le struetllU~p~ial~ Aceasti dlsfinctie constituie un instrument esential al Imaginatiel soeiol9g~~~2_ t~asatura caraCferrsncra~JY1ijiQr=Iiicdjrilor__srasI~~_ Jn ~na~social~ bull

NeCaZ1LTile apar in caracterul indlvldulu i ~1 1Il sferareTa~ii1or sale imadiatecu alii ele sint Iegate -deuro ~~J)U i i de acele zon~ limi~ ale Vieii sociale pe care Ie cunoaste dtrectstpersoshynalTn conseciIita Iormularaa ~i rezolvareaneshycazurilor nu dep~li~sc_frontierelede entitate biogfaficirale individului si nici pe celealemeshydiului sau imediat contextul social tncarese exercita in mod direct experientaIui personala si intr-o oarecare masura act~vitatea luLvshyIitionala Un necaz este 0 ehe~tlU~e perso~ individul simte ca valorile pretuitejie el smt annenintate

Conflictelese refera la ehestllJIll C8~_ 1r~lsshycendaceste medii loeale_~~ Jmjividwui sizona viet[i sale ialmtri~lfl~ se referal-~FS~~~r~e~ a num~oase as~~e~~~ ~europoundii1Ii1~ti fii1~fE ririei socletav lstorlce lUsectlta In~ambluleJJ~ modul in care-direr1te rrieair~ sUPr~Pun ~l se intrepatrundpentru a fonna s~r~ptur~ampl~a vieii soc~le i istorice Un confhct est~ 0 pro blema p1Je~~~~ amite QlQlielgmiddotL~lt2Isld~~_~a

37

-

o valoare pr~Ag~l~~~ primeid~t~Adeshyseori are loc 0 dezbatere oeSpre Sensill real al acestei valofi si ~ite ceanuiiie6 PJ~~~i~~shyieste realmenteltceas ta deztmt ere este l~~llU rClreo rL~IlJel ~fC~~sectir~ ~urzi15r j~~I]-JFu s~1 pIulpound1gtiypound~ spr~ deo~eDll~cha 3 4e uQ ~shycaz raspindit prin ins~ natura sa confhctul n1q2~t~JC~efiPA~ for~ bine prin lEism meshydin or jTlegigte secti cotl41E~ne ale oarnel110r simshyp1LIn realitate unconflict public presupune aoeseao crizii a ordinii institutionelesi de aseshymenea ~~esea el iIDpHC~ceea ce m~rxi~tii denushyrnesc ccintradictii~au antagoniamplUe 1 I Sa luam in considerare din acest punct de vedere somajul Daca Intr-un oras de 100000 de locuitortexista un singur somer acest lucru este necazul lui personal i pentru rezolvare~ acestui caz tinem seama de ~ra~teru~ omului de calificarea sa ca si de ocaziile Imediate ce se pot ivi Dar cind intr-o tara cu 50 000 000 de salar iat i 15000000 sint someri aceasta e~te o

v

situatie conflictuala i ~u pute~ sIlera s~ g~shysim solutia in sfera ocazlllor ce - s ~vesc flecashyrui individ in parte Dispare nSa1 struc~ura ocaziilor AUt expunerea core~ta a pro~leme~ cit si sfera solutiilor posibi~e neI~pun sa st~d~e~ Ins t itut ille economice I politice ale socletatll nu numai situatia personala i caracterul unui esantion de indivizi bull

Sa ne gindim la razboi Atunci cmd ~l se produce razboiul pune individului 0 serI~ d probleme personale cum Sa supr~vIetl1aSca sau cum sa moara ca un erou cu~ sa se Imbshygateasca de pe urma lui cum ~a s7 catere in sferele mai inalte ale aparatulUl mlhar pe~shytru a fi mai putin expus sau cum s~ eontrishybuie la recucerirea pacii Intr-un cuvmt este vorba in functie de valorile fiecaru~a ~e a gas fie mediul in care se poate suprav I~tUl fie eel in care iti poti gasi 0 l20ar~e d~mna Iar conflictele structurale ale razbolUIUl ~m de m~ sei cauzele sale de t ipurile de oamell pe care-I

38

ridica in posturile de comanda deconsecintele lui asupra Institutiilor economice i politice familiale si religioase

Ginditi-vg la casatorte In cadrul casatoriei barbatul i femeia pot avea necazuri personale dar faptul ca procentajul divorturilor in primii 4 ani ide casatorie este de 250 de cazuri la 1 000 de casatorii arata di ceva nu merge bine ca exista 0 problema structurala a Institutiilor matrimoniale familiale si a altor institutii care se afla in relatie directa cu primele

Sau sa ne gindim la metropola americana - la oribila minunata hidoasa magnifica inshy

tindere tentaculara a oraselor mari Pentru cei mai multi reprezentanti ai marii burghezli soshylutia personala la problema metropolei este aceea de a avea un apartament cu garaj proshypriu situat in inima orasului Iar la 40 de mile in afara orasului 0 casa Henry Hill sl 0 gradina Garrett Eckbo pe 100 de acri de teren proprieshytate privata Gratie acestor doua ambiante - cu cite un mic personal de serviciu in ambele parti

i chiar un eli copter personal care sa Iaca leshygatura intre ele - se pot rezolva cu usurlnta cele mal multe dintre problemele personale de mediu suscitate de servitutile marelul oras Toshytul este bine si frumos dar in felul acesta nu se pot rezolva si problemele publice care tin de structura orasului Ce-i de facut cu aceasta minunata monstruozitate Este oare necesara o scindare a marelui oras in unitati disperse in care activitatea i caminul sa fie din nou la un loc Sa ne limitiim sa-l lustruim pe deasupra Sau dupa ce il vom fi evaouat sa-l dinamitam sl apol sa construim noi orase concepute dupa planuri noi si in locuri noi Dar cum ar treshybui sa fie aceste planuri Si cine va alege plashynurile i Ie va aplica in practica Toate acestea sint probleme de structura formularea ~i reshyzolvarea lor presupun examinarea problemelor politice si economice care afecteaza nenumashyrate medii

In masura in care 0 economiVe este astfel alshyliJ

catuita incit apar depresiuni problema somajushylui nu mal poate Ii rezolvata la nivel personal Atita timp cit dizboiul pare inerent intr-o lume inegal industrializata omul obisnuit in med~ul sau restrins nu are puterea - cu sau fara ajushytorul psihiatriei - sa rezolve necazurile pe care i le provoaca acest sistem sau aceasta lipsa de sistem Atita timp cit familia ca institutie transforrna sotiile in mici ~i scumpe sc1ave iar pe soti in sefi ai aprovizionarii lor i in copiii lor neintarcati nici 0 solutie strict pri shyvata nu va putea rezolva problema casatoriei feshyricite In masura in care monstruoasa dezvolshytare a orasului tentacular si aceea a automobishylului sint tdisaturi inerente societatii suprashydezvoltate problemele vietii urbane nu vor pushytea fi soluiionate prin ingeniozitatea lndlviduala sau prin averea privata

Experi~tanoastra d~ viata in medii specishyfife ~i variate ~secttE- ad~sea ~~a ~~m~I1l a~a~t rezultatul unor schimoarrSlriaurwe A~_I1_cl t pentru 8 tntelege scN m l~Iile pound1r~~EUlJdegd~G)l numeroase medii parsonale treoUle sapnvrm dincolode ele--Numarul si varietatea acestor i sC~V~secti~htIalesporesltpe m~ura c~ inshystiUfiile in ca ltir_llLs_~rQ1 tral~ d~~m mal cushyp(mzafoar~secti mal cotpple~ leg~te l~tre ele~ I cl1Po_a~e icle~a dE secttructtl~a socla~a si a ltgt fol~s~ cu abilitate tnseamna a fl eapabll de a stahl It reg~Illr[ rntre dOmare varie~ate de ~edii A fi capabil~afaci acest lucrum~eamna a dlspune d~ irna~inatie sociclogica

3

Care sint in zilele noastre prlncipalele conshyflicte cu care este eonfruntata societatea i principalele necazuri individuale ~lLllQ~shyfini conf9ele_~bl_i~_~L ~e~~~~l~ ~er~oIille trebuie sa descoperim mal I n tll care SIIlt va19shyrileapredate i amenintate ~i ~lre sint val~ile apreciate ~i confirmate ceea ce putemr~ce_pEn- -

40 -

I 1

o analiza a tendintelor caracteristice ale ~cii noastre $i intr-un caz ~i in altulva treshybui sa examinAffi=case = e=-_middotfQarmr ~radlliii1e ~ltJa~~Ial~ ale structuril si~t j~te

Cind oamenii pretuiesc un sir de valori ~i nu simt nici un pericol care sa Ie ameninte ei se simt bine Cind insa pretlliesc ni1t e valori dgr le sJOJmenintate ei tree pri~t 0 crizA fie ea ]iIOmiaunuiJl~az_ persQnal~1ie sub formi) ~~9~mctp~E~Iardaca li se pare c~ksecti1t ameppJate toate valorilebullintra intr-(middotstaIade pa~~~-

par ce ~e jntinmla ~junci slnQ DJL~~jsta nici poundE~~il~~ ~I9L valori aIJL~ci-at~nici -~-~_Iltj~ ~e J~lL ea aC~secttea s-ar fla JP miU~jdie t I) aceste cazurtapgrestareacte j_~jfsectIentgJ _ cate daca imbrii~aza toate valotile deYio8-apatie Sa w esectPUJleInLin ~flr~~_nLexistaQ-enn shy~ttiI-1~a vE4or ilor -CLdQaro con~tijntiLintensa planaril uneip~~l1jdii Apare in~cest cltz ~~I~nti~eii middotariXietatea - care middotaa~iLse _generallshyz~aza devine 0 stare Implacabila 1i c~gtDfllZa de cQI~Q~~_lnltf1_s~~1ie ~ middot ~ noastra ~tec~ ~ eelini~t~~ ~i a indishy

feren1ei dar ele nu sint inca in asa fel Iorrnu-1~tEL ip~itsarPWiiJl~-t11[lJ~Ir~L~z~- far selsllgtili tat ii sa actioneze in felul ei s2ecific In lac de necazmiddottid -- definite i ri~1ullCtilt4e-yalori ~( de i)Ericol~lE ce le pindescc-- nLs~~lle ~e~~o~Eri ad~e1_ d~it _~entiIll~g~ul ~~~~g~bil aImiddot nel~nillLty~g~J IqcuL1pound10r_~Qn1JlG1LampQpound-ge eXI~ Lclt~lse poate intilni adesea doar ilJlJresia cfiinuitoare c a --mtfun Tel sau altliJ iiimic nu este in regula Incamiddot nu -sa desccip~rrt middot caresint valorile aineiiiI~itate ~ ~ cine Ie amenbitlti~ -p e ~curt nu s-a middotaJuns inca la punctu] deciziei ~i mtr-omasura ~i mal inica -ilif COst ele formulate ca problerneale ~t~~nt~Lsocialemiddot _ - - _ -

In anH 30 cu exceptia unor cercuri de afashyceri restrinse toata lumea ~tia ca ne aflam inshytr-o perioada de criza economica generatoare de grele necazuri personale In discutiile asupra

41

--- - - - - - - - -- ------

crizei capitalismului analizele lui Marx 1i inshyterpretarile care au fost date operei sale au conshystituit tara Indoiala termenii principali in care a fost incadrata problema si astfel eel putin 0

parte din oameni au ajuns sa-sl tnteleaga necashyzurile lor personale prin prisma acestor idei Valorile amenintate erau clar vizibile 1i erau pretulta de toti contradictiile structurale care amenintau valorile erausi ele evidente AUt vashyl~~ poundit 1~S9J11Jgdictiile eran intens traTIeampa o epoca de c~ri inla Qolitica_ 7alorile care au inceput sa fie amenintate in

perioada de dupa cel de-al doilea razboi monshydial nu au fost insa niciodata in general recushynoscute ca valori 1i nici primejduirea lor nu a fost unanim resimtita Deseori nelinlstea pershysonala nu este Iormulata indlspozitia generala si numeroase decizii de enorma importanta penshytru viitorul structurilor nu ajung niciodata conshyfliete publice Pentru cei care respecta valorile mostenits 1i transmise sub numele de ratiune si libertate necazul il constituie tocmai aceasta neliniste indiferenta Insasi constituie proshyblema de ordin public Tocmai aceastii tar de

middot t rl ~~ nr~_ ~ t U Vt ne1IllIsect~ ye _~en~ es erasa ueamarshycatlLa~ciinQastre )

Acest fenomen este atit de izbitor incit a fost deseori interpretat de unii cercetatori ca un fel de schimbare a insusi genului de probleme CBJe trebuie sa fie formulate acum Se spune adesea ca problemele deceniului nostru ii poate chiar crizele perioadei in care traim au depasit zona exterioara economica 11i acum se refera la viata individuala - de fapt la chestiunea daca in cushyrind va mai exista ceva care sapoata fi numit v ia~a indivlduala In centrul atentiei nu se mai afla exploatarea copiilor ci comicsurile nu sa shyracia ci organizarea timpului libel (mass leishysur e) Marile racile sociale ca ~i necazurile pershysonale sint descrise in termenii psihiatriei shyadesea pare-se Intr-o patetica incercare de a evita marile conflicte si probleme ale socletatii

42

-

moderne De cele mai multe ori aceasta releva un soi de provincialism care restringe interesul la societatea occidentala sau chiar numai 1lt1 cea americana ignorind doua treimi ale omenirii De asemenea ge foarte muIte Qrisect~_sgppriiJn

1~~ viat~_ i~~~i~Uill~ de institutiile ~~Jgi i1Lcme_s~aesect~~~o~r~L~asectl carepound1L~shypra ei 0 Influenta mult mai mare deeR mediul i~im arcopiTaFieC -- - -~ - - - - _- -

Problema timpului libel de exemplu nu

poate fi analizata fara a lua in considerare asshypectele muncii Necazurile familiale in legatura cu comicsurile nu pot fi formulate ca probleme daca nu se iau in considerare si relatiile cele mai noi ale familiei contemporane cu cele mai reshycente institutii ale structurii sociale Nici timshypul libel 1i nici proasta lui organizare nu pot fi intelese ca probleme daca se uita gradul in care inadaptarea si indiferenta infecteaza climashytul social si climatul personal al societatii arneshyr icane contemporane In acest climat nici una

- dintre problemele v ie~ii particulare nu ponte fi enuntata sl rezolvata fara a recunoaste criza de ambitie de care este imbibata cariera profeshy1 sionala a oamenilor care lucreaza in corporatiile economice1

Este adevarat ca a~a Cum arata mereu psihshyanalistii adesea oamenii au tot maimult senti shymentul ca sint pusi in miscare de forte obscure din interlorul lor pe care nu le pot defini Dar nu este adevarat ceea ce afirma Ernest Jones si anume ca cel mai mare inamlc sl cea mai mare primejdie pentru om rezida in propria sa natura nesupusa ca sl in Iortele obscure care zac in el refulate Dimpotriva cea mai mare prim~jdie pentru om se afla ast]ziin torte-Ie ~e ~_lPuseare in~~ll39poundi~1iLlt9lt~iriEmiddot~~~~~ ell netodele eLdeproductie alienantecu tehnicile

bull sale indirecte de dominare politica cu anarhia i nterna1ion~~51le car_eo _proYoaca intrtiricushy

vi nt cu tran sIOrm~rile profunde pe cill~e Ie pro

1 43

eJuce in insiamp~Q~tura ornului ~ijng)ndjlij]e~i scopurilevietii sale _ - shy

In prezent sodoIng]] are de indeplinlt 0 sarshycina urgenta care este in acelasi timp politica si intelectuala - cac in acest caz ele coincid - aceea arifica elementele ce 0 ~ eshylini~tea Ii i~~I ~LcontemPQranii Aceasta este principaia cerere pe care i-o adreseaza ceishylal~i lucratori din domeniul culturii - fizicienl sl artisti intreaga comunitate lntelectuala Tocshymai datorita acestei sarcini si acestei asteptari

secttiin~ele sociale incep sa deYiDaoumitornl coshymunal ereLD-Q9secttr~ C=llturale i~JIEgginatia-soshy

co~ca c~Utat ~_a int lectual~ E~~ lYi necesara 4

Fiecare epoca intelectuala are un anumit stil 4e-glnCifrece tinde sa devina numitorul con-Hill al vietii culturaleiEste adevarat ca in zilele noastre sint primite adesea cu lnsufletire diverse capricii ale mintii pentru ca intr-un an sau doi J

sa fie parasite in favoarea altora noi Acest enshytuziasm condimenteaza fara tndoiala activitashytea culturala dar se pierde Iara a lasa urme adevarats in cultura Nu acesta este lnsa cazul cu mari curente de gindire cum sint fizica lui Newton sau biologia lui Darwin Fiecare din aceste adevarate universuri intelectuale si-a exshytins influenta mult dincolo de domeniul propriu de idei ~i de imagini Direct sau indirect aceste curente de gindire au determinat pe unii cershycetatorl necunoscutl ca si pe unii comentatori remarcabili sii-~i regrupeze observatiile si sa-~i

reformuleze problemele In epoca moderna in Occident fizica si bioshy

logia au fost principalul numitor comun al reshy ~ flectaril serioase si al metafizicii populare Tehnica de laborator s-a impus ca metoda de cercetare si ca sursa a certitudinii in telectuale Acesta este unul din sensurile ideii de numitor comun in telectual ca oamenii sa-li poata exshy 1

prima cele mai profun de convingeri in limbashy[ul lui celelalte limbaje si celelalte stilurl de gindire par doar mijloace de evadare si obscushyritate

~inte~=~ ins_a_c~__~~_~~rul cornun _se imshypune nu fllnaca n ar mal exiSta -~lalte stlwri ~~Crfe ~Clu tipuj de -3eIJ~ibimme Ac-easta vrea sa msemne doar pound~ interese1e mtdlamptUale mai ~~Cl1e tind sa patrunda in aceasta zona g-sectj--1~~~ a~a alcicea -in-af pre_cis~formuiare-~i

~It~~I~f~~~~~~r~~~~~I~ri~~~nc~a_~~~ni~~ eficientadearrpnrtntnnrraeparle ~- --shy

maglria ia SoClO ogica--rricepe-sa devina cred e~ ~U~ll or _ _ _ r~ffC iioa~~Jli~liir~re si trasatura ei distinctiva Aceasta calitate in teshylectuala poate fi --aescoperita in sociologie si in pslhologie dar ea depaseste cu mult granitele acestora Insusirea ei de catre indivizi si de cashytre comunitatea culturala este in general un proces lent Ii intortocheat chiar numerosi soshyciologi ignora existenta lui Acestia par sa nu stte ca Iolosirea imagrnatiel sociologlce i-ar pushytea ajuta sa dea in munca lor tot ceea ce potda mai bun ca necultivind-o fji nefolosindu-ss de ea risca sa nu faca fa~a misiunii lor culturale care ii solicita misiune Iavorizata de traditiile c1asice ale disciplinelor lor stiintlfice

In secttiinte1e exa~e sau in cele morale in acti shyvi ~t~E_krariLsauininiiTiz-e1e pomR~ iiceast1i imgatie deyjDflntQtdealua1ece~ramiddotlnvashyriate forme de manifestare calitatile acesteia au devenit trasaturlle dominante ale efortu1ui inshyteleetual Ii ale sensibilitatii cu1tura1e Calitatile imaginatiel sociologice pot Ii descoperite 1a eminenti critici ca si la ziarist ii de talent sl Ia drept vorbind unii si altii sint adesea [udecati tocmai in functie de acestea G~tegoriile popushy~~re de eritica bazate p e ir~ltiul de int~~c~~ashyl~t~te~ (high-brow low-brow middle-bTo~l _~t astazi eel putin tot atit de s9lt~010~ic~ pe ~itsnf shy

de estetice Ro~anc~i1 I-_ ~ ~aror ~pe~~ slnt ~ shy44 45

cluse cele mai raspindite defini ii ale realltJtii tuale i colectivitatile culturale Aceste descoshyuman~secr(middotliLm~middot recvent a~e~ta uiIlillU- periri sint privite in mod lndreptatit ca rezu1shy~i ractot ce pot pent~~ Jil~ Jn9W~e~ tate ale unor cercetari de Inalta specializare nu cefi~~_6jJrin inter~ediul el dvm~ poslblla o data Insa simtite in mod gresit desigur dreptIredarea unui prezent integrat in lstor~~ Cu ~lt ceva fa scinant si mi sterios Aceste progrese au reprezentarile despre natura ~an~ devm mai incarcate de probleme cu atit mal mult ~e face simtita necesitatea de a acorda 0 ~tent~e spor ita si mai imaglnativa catastrofelorul rut nelor sociale caci t ocma i acestea dezvalul~ ~l in acelasi timp modeleaza) natura omulUl in aceasta epoca de agitatie politics si de confhc~e ideologice ~~li ~~p~Q~~elL~_9~oda im~ia sociQIQgica _Il_~~tl _9tl~~ Q $1~p1~ mOda Eaelite 0 calitate intele~ja ce paresa ~sPera~~middot n eHinitate pro ~fs_~lw~~ J~Qmpre hensiune arealitatii umane intime in l~giltura cy realit~W~ sqcia~e maiulaIlPJ-~r a nu este doar 0 calitate spirituals prmtr e atltea altItleproprH sensibiIit-aii cultu~a~e con~~Jlp9rane ea este cafiUiteacare f~~Slt~ n Jo1l ~51 a~poundo~ rea$i cu lnden1~narea n~ce~ar_~ ee~a~a poslli~ lrtanra ca toate celelalte fo~n ~J~~ns ~~~ltatl =-$ide fapt ratlunea umana mS~l~---- ssUlQaa judi un rol mult mal t~e_ decit i1 prezenj j n ~zolvaJea pr Qb lemetor u~~~e

Rolul cultural al fizicii - principalul numitor comun anterior - scade din ce in ce mai mul~ Dealtfel multi incep sa considere fizica un sill intelect~al oarecum impropriu Dintotdeauna indoiala religioasa si co~troers~ tolo~ica au contestat legitimitatea stilului stiintific m gmshydire afectivitate lmaginatie i sensibilitate dar pari~tii si bunicii nostr i l1 ale tiinteia~ spulshyberat definitiv asemenea lndoieli Indoielile cushyrente sint laice umaniste si adeseori destul de confuze Progresele recente in domeniul fizicli ~ care au a tins culmea tehnologica in bomba termonucleara si in mijloacele de transportare a ei - nu au fost primite ca 0 solutie a vreunei probleme care preocupa comunitatile intelecshy

46

ridicat mai multe probleme - intelectuale si morale - decit au putut rezolva iar problemele pe care le-au generat se afla in zona socialului i nicidecum a fizicii In tarile supradezvoltate se considera ca fiind probleme virtual rezolvate cucerirea naturii si lichidarea saraciei Dar i in aceste tari stiinta - principalul instrument al acestor cuceriri - se prezinta ca lipsita de stashybilitate i de scopuri punindu-se problema reshyevaluaril ei

Stima moderna pentru tiinta a fost mult timp socotita ceva de 1a sine injeles dar azi ethosul tehnologic si imaginatia tehnica inginereasca asociate stiintei trezesc mai ales teroare li neshysiguranta nu sperante sl incredere in progreso Desigur ~tiinta nu se reduce azi la atit dar exista teama ca Intr-o buna zi ea nu va mai fi intilnita decit in aceasta ipostaza Necesitatea

Istringenta de reeva1uare a stlintei fizicii care

I se face in prezent tot mai simtita demonstreaza ca avem nevoie de un nou numitor comun Sernnificat ia umana i rolul social al stiintei consecintele ei militare i comerciale dimensishyunea ei politica - toate acestea sint obiectul

l unei reevaluari confuze Progresul stiintific in domeniul armamentului poate face necesara o reorganizare a politicii mondiale dar este clar ca aceasta necesi tat e nu va fi rezolvata de insas stiinta fizicii

Ceea ce inainte trecea drept tiinta a ajuns az i sa fie in mare parte 0 indoielnica filozofie in ce priveste ti int a autentlca i se reproshyseaza adesea ca ea nu dezvaluie decit fragshymente confuze ale realitatilor in care traiesc oashymenii Oamenii de tiinta - si acest lucru se resimte mult - nu mai incearca sa prezinte reashylitatea ca un intreg sau sa contureze 0 imagine -eridica a destinului uman Dealtfel tiinta

47

catuita incit apar depresiuni problema somajushylui nu mal poate Ii rezolvata la nivel personal Atita timp cit dizboiul pare inerent intr-o lume inegal industrializata omul obisnuit in med~ul sau restrins nu are puterea - cu sau fara ajushytorul psihiatriei - sa rezolve necazurile pe care i le provoaca acest sistem sau aceasta lipsa de sistem Atita timp cit familia ca institutie transforrna sotiile in mici ~i scumpe sc1ave iar pe soti in sefi ai aprovizionarii lor i in copiii lor neintarcati nici 0 solutie strict pri shyvata nu va putea rezolva problema casatoriei feshyricite In masura in care monstruoasa dezvolshytare a orasului tentacular si aceea a automobishylului sint tdisaturi inerente societatii suprashydezvoltate problemele vietii urbane nu vor pushytea fi soluiionate prin ingeniozitatea lndlviduala sau prin averea privata

Experi~tanoastra d~ viata in medii specishyfife ~i variate ~secttE- ad~sea ~~a ~~m~I1l a~a~t rezultatul unor schimoarrSlriaurwe A~_I1_cl t pentru 8 tntelege scN m l~Iile pound1r~~EUlJdegd~G)l numeroase medii parsonale treoUle sapnvrm dincolode ele--Numarul si varietatea acestor i sC~V~secti~htIalesporesltpe m~ura c~ inshystiUfiile in ca ltir_llLs_~rQ1 tral~ d~~m mal cushyp(mzafoar~secti mal cotpple~ leg~te l~tre ele~ I cl1Po_a~e icle~a dE secttructtl~a socla~a si a ltgt fol~s~ cu abilitate tnseamna a fl eapabll de a stahl It reg~Illr[ rntre dOmare varie~ate de ~edii A fi capabil~afaci acest lucrum~eamna a dlspune d~ irna~inatie sociclogica

3

Care sint in zilele noastre prlncipalele conshyflicte cu care este eonfruntata societatea i principalele necazuri individuale ~lLllQ~shyfini conf9ele_~bl_i~_~L ~e~~~~l~ ~er~oIille trebuie sa descoperim mal I n tll care SIIlt va19shyrileapredate i amenintate ~i ~lre sint val~ile apreciate ~i confirmate ceea ce putemr~ce_pEn- -

40 -

I 1

o analiza a tendintelor caracteristice ale ~cii noastre $i intr-un caz ~i in altulva treshybui sa examinAffi=case = e=-_middotfQarmr ~radlliii1e ~ltJa~~Ial~ ale structuril si~t j~te

Cind oamenii pretuiesc un sir de valori ~i nu simt nici un pericol care sa Ie ameninte ei se simt bine Cind insa pretlliesc ni1t e valori dgr le sJOJmenintate ei tree pri~t 0 crizA fie ea ]iIOmiaunuiJl~az_ persQnal~1ie sub formi) ~~9~mctp~E~Iardaca li se pare c~ksecti1t ameppJate toate valorilebullintra intr-(middotstaIade pa~~~-

par ce ~e jntinmla ~junci slnQ DJL~~jsta nici poundE~~il~~ ~I9L valori aIJL~ci-at~nici -~-~_Iltj~ ~e J~lL ea aC~secttea s-ar fla JP miU~jdie t I) aceste cazurtapgrestareacte j_~jfsectIentgJ _ cate daca imbrii~aza toate valotile deYio8-apatie Sa w esectPUJleInLin ~flr~~_nLexistaQ-enn shy~ttiI-1~a vE4or ilor -CLdQaro con~tijntiLintensa planaril uneip~~l1jdii Apare in~cest cltz ~~I~nti~eii middotariXietatea - care middotaa~iLse _generallshyz~aza devine 0 stare Implacabila 1i c~gtDfllZa de cQI~Q~~_lnltf1_s~~1ie ~ middot ~ noastra ~tec~ ~ eelini~t~~ ~i a indishy

feren1ei dar ele nu sint inca in asa fel Iorrnu-1~tEL ip~itsarPWiiJl~-t11[lJ~Ir~L~z~- far selsllgtili tat ii sa actioneze in felul ei s2ecific In lac de necazmiddottid -- definite i ri~1ullCtilt4e-yalori ~( de i)Ericol~lE ce le pindescc-- nLs~~lle ~e~~o~Eri ad~e1_ d~it _~entiIll~g~ul ~~~~g~bil aImiddot nel~nillLty~g~J IqcuL1pound10r_~Qn1JlG1LampQpound-ge eXI~ Lclt~lse poate intilni adesea doar ilJlJresia cfiinuitoare c a --mtfun Tel sau altliJ iiimic nu este in regula Incamiddot nu -sa desccip~rrt middot caresint valorile aineiiiI~itate ~ ~ cine Ie amenbitlti~ -p e ~curt nu s-a middotaJuns inca la punctu] deciziei ~i mtr-omasura ~i mal inica -ilif COst ele formulate ca problerneale ~t~~nt~Lsocialemiddot _ - - _ -

In anH 30 cu exceptia unor cercuri de afashyceri restrinse toata lumea ~tia ca ne aflam inshytr-o perioada de criza economica generatoare de grele necazuri personale In discutiile asupra

41

--- - - - - - - - -- ------

crizei capitalismului analizele lui Marx 1i inshyterpretarile care au fost date operei sale au conshystituit tara Indoiala termenii principali in care a fost incadrata problema si astfel eel putin 0

parte din oameni au ajuns sa-sl tnteleaga necashyzurile lor personale prin prisma acestor idei Valorile amenintate erau clar vizibile 1i erau pretulta de toti contradictiile structurale care amenintau valorile erausi ele evidente AUt vashyl~~ poundit 1~S9J11Jgdictiile eran intens traTIeampa o epoca de c~ri inla Qolitica_ 7alorile care au inceput sa fie amenintate in

perioada de dupa cel de-al doilea razboi monshydial nu au fost insa niciodata in general recushynoscute ca valori 1i nici primejduirea lor nu a fost unanim resimtita Deseori nelinlstea pershysonala nu este Iormulata indlspozitia generala si numeroase decizii de enorma importanta penshytru viitorul structurilor nu ajung niciodata conshyfliete publice Pentru cei care respecta valorile mostenits 1i transmise sub numele de ratiune si libertate necazul il constituie tocmai aceasta neliniste indiferenta Insasi constituie proshyblema de ordin public Tocmai aceastii tar de

middot t rl ~~ nr~_ ~ t U Vt ne1IllIsect~ ye _~en~ es erasa ueamarshycatlLa~ciinQastre )

Acest fenomen este atit de izbitor incit a fost deseori interpretat de unii cercetatori ca un fel de schimbare a insusi genului de probleme CBJe trebuie sa fie formulate acum Se spune adesea ca problemele deceniului nostru ii poate chiar crizele perioadei in care traim au depasit zona exterioara economica 11i acum se refera la viata individuala - de fapt la chestiunea daca in cushyrind va mai exista ceva care sapoata fi numit v ia~a indivlduala In centrul atentiei nu se mai afla exploatarea copiilor ci comicsurile nu sa shyracia ci organizarea timpului libel (mass leishysur e) Marile racile sociale ca ~i necazurile pershysonale sint descrise in termenii psihiatriei shyadesea pare-se Intr-o patetica incercare de a evita marile conflicte si probleme ale socletatii

42

-

moderne De cele mai multe ori aceasta releva un soi de provincialism care restringe interesul la societatea occidentala sau chiar numai 1lt1 cea americana ignorind doua treimi ale omenirii De asemenea ge foarte muIte Qrisect~_sgppriiJn

1~~ viat~_ i~~~i~Uill~ de institutiile ~~Jgi i1Lcme_s~aesect~~~o~r~L~asectl carepound1L~shypra ei 0 Influenta mult mai mare deeR mediul i~im arcopiTaFieC -- - -~ - - - - _- -

Problema timpului libel de exemplu nu

poate fi analizata fara a lua in considerare asshypectele muncii Necazurile familiale in legatura cu comicsurile nu pot fi formulate ca probleme daca nu se iau in considerare si relatiile cele mai noi ale familiei contemporane cu cele mai reshycente institutii ale structurii sociale Nici timshypul libel 1i nici proasta lui organizare nu pot fi intelese ca probleme daca se uita gradul in care inadaptarea si indiferenta infecteaza climashytul social si climatul personal al societatii arneshyr icane contemporane In acest climat nici una

- dintre problemele v ie~ii particulare nu ponte fi enuntata sl rezolvata fara a recunoaste criza de ambitie de care este imbibata cariera profeshy1 sionala a oamenilor care lucreaza in corporatiile economice1

Este adevarat ca a~a Cum arata mereu psihshyanalistii adesea oamenii au tot maimult senti shymentul ca sint pusi in miscare de forte obscure din interlorul lor pe care nu le pot defini Dar nu este adevarat ceea ce afirma Ernest Jones si anume ca cel mai mare inamlc sl cea mai mare primejdie pentru om rezida in propria sa natura nesupusa ca sl in Iortele obscure care zac in el refulate Dimpotriva cea mai mare prim~jdie pentru om se afla ast]ziin torte-Ie ~e ~_lPuseare in~~ll39poundi~1iLlt9lt~iriEmiddot~~~~~ ell netodele eLdeproductie alienantecu tehnicile

bull sale indirecte de dominare politica cu anarhia i nterna1ion~~51le car_eo _proYoaca intrtiricushy

vi nt cu tran sIOrm~rile profunde pe cill~e Ie pro

1 43

eJuce in insiamp~Q~tura ornului ~ijng)ndjlij]e~i scopurilevietii sale _ - shy

In prezent sodoIng]] are de indeplinlt 0 sarshycina urgenta care este in acelasi timp politica si intelectuala - cac in acest caz ele coincid - aceea arifica elementele ce 0 ~ eshylini~tea Ii i~~I ~LcontemPQranii Aceasta este principaia cerere pe care i-o adreseaza ceishylal~i lucratori din domeniul culturii - fizicienl sl artisti intreaga comunitate lntelectuala Tocshymai datorita acestei sarcini si acestei asteptari

secttiin~ele sociale incep sa deYiDaoumitornl coshymunal ereLD-Q9secttr~ C=llturale i~JIEgginatia-soshy

co~ca c~Utat ~_a int lectual~ E~~ lYi necesara 4

Fiecare epoca intelectuala are un anumit stil 4e-glnCifrece tinde sa devina numitorul con-Hill al vietii culturaleiEste adevarat ca in zilele noastre sint primite adesea cu lnsufletire diverse capricii ale mintii pentru ca intr-un an sau doi J

sa fie parasite in favoarea altora noi Acest enshytuziasm condimenteaza fara tndoiala activitashytea culturala dar se pierde Iara a lasa urme adevarats in cultura Nu acesta este lnsa cazul cu mari curente de gindire cum sint fizica lui Newton sau biologia lui Darwin Fiecare din aceste adevarate universuri intelectuale si-a exshytins influenta mult dincolo de domeniul propriu de idei ~i de imagini Direct sau indirect aceste curente de gindire au determinat pe unii cershycetatorl necunoscutl ca si pe unii comentatori remarcabili sii-~i regrupeze observatiile si sa-~i

reformuleze problemele In epoca moderna in Occident fizica si bioshy

logia au fost principalul numitor comun al reshy ~ flectaril serioase si al metafizicii populare Tehnica de laborator s-a impus ca metoda de cercetare si ca sursa a certitudinii in telectuale Acesta este unul din sensurile ideii de numitor comun in telectual ca oamenii sa-li poata exshy 1

prima cele mai profun de convingeri in limbashy[ul lui celelalte limbaje si celelalte stilurl de gindire par doar mijloace de evadare si obscushyritate

~inte~=~ ins_a_c~__~~_~~rul cornun _se imshypune nu fllnaca n ar mal exiSta -~lalte stlwri ~~Crfe ~Clu tipuj de -3eIJ~ibimme Ac-easta vrea sa msemne doar pound~ interese1e mtdlamptUale mai ~~Cl1e tind sa patrunda in aceasta zona g-sectj--1~~~ a~a alcicea -in-af pre_cis~formuiare-~i

~It~~I~f~~~~~~r~~~~~I~ri~~~nc~a_~~~ni~~ eficientadearrpnrtntnnrraeparle ~- --shy

maglria ia SoClO ogica--rricepe-sa devina cred e~ ~U~ll or _ _ _ r~ffC iioa~~Jli~liir~re si trasatura ei distinctiva Aceasta calitate in teshylectuala poate fi --aescoperita in sociologie si in pslhologie dar ea depaseste cu mult granitele acestora Insusirea ei de catre indivizi si de cashytre comunitatea culturala este in general un proces lent Ii intortocheat chiar numerosi soshyciologi ignora existenta lui Acestia par sa nu stte ca Iolosirea imagrnatiel sociologlce i-ar pushytea ajuta sa dea in munca lor tot ceea ce potda mai bun ca necultivind-o fji nefolosindu-ss de ea risca sa nu faca fa~a misiunii lor culturale care ii solicita misiune Iavorizata de traditiile c1asice ale disciplinelor lor stiintlfice

In secttiinte1e exa~e sau in cele morale in acti shyvi ~t~E_krariLsauininiiTiz-e1e pomR~ iiceast1i imgatie deyjDflntQtdealua1ece~ramiddotlnvashyriate forme de manifestare calitatile acesteia au devenit trasaturlle dominante ale efortu1ui inshyteleetual Ii ale sensibilitatii cu1tura1e Calitatile imaginatiel sociologice pot Ii descoperite 1a eminenti critici ca si la ziarist ii de talent sl Ia drept vorbind unii si altii sint adesea [udecati tocmai in functie de acestea G~tegoriile popushy~~re de eritica bazate p e ir~ltiul de int~~c~~ashyl~t~te~ (high-brow low-brow middle-bTo~l _~t astazi eel putin tot atit de s9lt~010~ic~ pe ~itsnf shy

de estetice Ro~anc~i1 I-_ ~ ~aror ~pe~~ slnt ~ shy44 45

cluse cele mai raspindite defini ii ale realltJtii tuale i colectivitatile culturale Aceste descoshyuman~secr(middotliLm~middot recvent a~e~ta uiIlillU- periri sint privite in mod lndreptatit ca rezu1shy~i ractot ce pot pent~~ Jil~ Jn9W~e~ tate ale unor cercetari de Inalta specializare nu cefi~~_6jJrin inter~ediul el dvm~ poslblla o data Insa simtite in mod gresit desigur dreptIredarea unui prezent integrat in lstor~~ Cu ~lt ceva fa scinant si mi sterios Aceste progrese au reprezentarile despre natura ~an~ devm mai incarcate de probleme cu atit mal mult ~e face simtita necesitatea de a acorda 0 ~tent~e spor ita si mai imaglnativa catastrofelorul rut nelor sociale caci t ocma i acestea dezvalul~ ~l in acelasi timp modeleaza) natura omulUl in aceasta epoca de agitatie politics si de confhc~e ideologice ~~li ~~p~Q~~elL~_9~oda im~ia sociQIQgica _Il_~~tl _9tl~~ Q $1~p1~ mOda Eaelite 0 calitate intele~ja ce paresa ~sPera~~middot n eHinitate pro ~fs_~lw~~ J~Qmpre hensiune arealitatii umane intime in l~giltura cy realit~W~ sqcia~e maiulaIlPJ-~r a nu este doar 0 calitate spirituals prmtr e atltea altItleproprH sensibiIit-aii cultu~a~e con~~Jlp9rane ea este cafiUiteacare f~~Slt~ n Jo1l ~51 a~poundo~ rea$i cu lnden1~narea n~ce~ar_~ ee~a~a poslli~ lrtanra ca toate celelalte fo~n ~J~~ns ~~~ltatl =-$ide fapt ratlunea umana mS~l~---- ssUlQaa judi un rol mult mal t~e_ decit i1 prezenj j n ~zolvaJea pr Qb lemetor u~~~e

Rolul cultural al fizicii - principalul numitor comun anterior - scade din ce in ce mai mul~ Dealtfel multi incep sa considere fizica un sill intelect~al oarecum impropriu Dintotdeauna indoiala religioasa si co~troers~ tolo~ica au contestat legitimitatea stilului stiintific m gmshydire afectivitate lmaginatie i sensibilitate dar pari~tii si bunicii nostr i l1 ale tiinteia~ spulshyberat definitiv asemenea lndoieli Indoielile cushyrente sint laice umaniste si adeseori destul de confuze Progresele recente in domeniul fizicli ~ care au a tins culmea tehnologica in bomba termonucleara si in mijloacele de transportare a ei - nu au fost primite ca 0 solutie a vreunei probleme care preocupa comunitatile intelecshy

46

ridicat mai multe probleme - intelectuale si morale - decit au putut rezolva iar problemele pe care le-au generat se afla in zona socialului i nicidecum a fizicii In tarile supradezvoltate se considera ca fiind probleme virtual rezolvate cucerirea naturii si lichidarea saraciei Dar i in aceste tari stiinta - principalul instrument al acestor cuceriri - se prezinta ca lipsita de stashybilitate i de scopuri punindu-se problema reshyevaluaril ei

Stima moderna pentru tiinta a fost mult timp socotita ceva de 1a sine injeles dar azi ethosul tehnologic si imaginatia tehnica inginereasca asociate stiintei trezesc mai ales teroare li neshysiguranta nu sperante sl incredere in progreso Desigur ~tiinta nu se reduce azi la atit dar exista teama ca Intr-o buna zi ea nu va mai fi intilnita decit in aceasta ipostaza Necesitatea

Istringenta de reeva1uare a stlintei fizicii care

I se face in prezent tot mai simtita demonstreaza ca avem nevoie de un nou numitor comun Sernnificat ia umana i rolul social al stiintei consecintele ei militare i comerciale dimensishyunea ei politica - toate acestea sint obiectul

l unei reevaluari confuze Progresul stiintific in domeniul armamentului poate face necesara o reorganizare a politicii mondiale dar este clar ca aceasta necesi tat e nu va fi rezolvata de insas stiinta fizicii

Ceea ce inainte trecea drept tiinta a ajuns az i sa fie in mare parte 0 indoielnica filozofie in ce priveste ti int a autentlca i se reproshyseaza adesea ca ea nu dezvaluie decit fragshymente confuze ale realitatilor in care traiesc oashymenii Oamenii de tiinta - si acest lucru se resimte mult - nu mai incearca sa prezinte reashylitatea ca un intreg sau sa contureze 0 imagine -eridica a destinului uman Dealtfel tiinta

47

--- - - - - - - - -- ------

crizei capitalismului analizele lui Marx 1i inshyterpretarile care au fost date operei sale au conshystituit tara Indoiala termenii principali in care a fost incadrata problema si astfel eel putin 0

parte din oameni au ajuns sa-sl tnteleaga necashyzurile lor personale prin prisma acestor idei Valorile amenintate erau clar vizibile 1i erau pretulta de toti contradictiile structurale care amenintau valorile erausi ele evidente AUt vashyl~~ poundit 1~S9J11Jgdictiile eran intens traTIeampa o epoca de c~ri inla Qolitica_ 7alorile care au inceput sa fie amenintate in

perioada de dupa cel de-al doilea razboi monshydial nu au fost insa niciodata in general recushynoscute ca valori 1i nici primejduirea lor nu a fost unanim resimtita Deseori nelinlstea pershysonala nu este Iormulata indlspozitia generala si numeroase decizii de enorma importanta penshytru viitorul structurilor nu ajung niciodata conshyfliete publice Pentru cei care respecta valorile mostenits 1i transmise sub numele de ratiune si libertate necazul il constituie tocmai aceasta neliniste indiferenta Insasi constituie proshyblema de ordin public Tocmai aceastii tar de

middot t rl ~~ nr~_ ~ t U Vt ne1IllIsect~ ye _~en~ es erasa ueamarshycatlLa~ciinQastre )

Acest fenomen este atit de izbitor incit a fost deseori interpretat de unii cercetatori ca un fel de schimbare a insusi genului de probleme CBJe trebuie sa fie formulate acum Se spune adesea ca problemele deceniului nostru ii poate chiar crizele perioadei in care traim au depasit zona exterioara economica 11i acum se refera la viata individuala - de fapt la chestiunea daca in cushyrind va mai exista ceva care sapoata fi numit v ia~a indivlduala In centrul atentiei nu se mai afla exploatarea copiilor ci comicsurile nu sa shyracia ci organizarea timpului libel (mass leishysur e) Marile racile sociale ca ~i necazurile pershysonale sint descrise in termenii psihiatriei shyadesea pare-se Intr-o patetica incercare de a evita marile conflicte si probleme ale socletatii

42

-

moderne De cele mai multe ori aceasta releva un soi de provincialism care restringe interesul la societatea occidentala sau chiar numai 1lt1 cea americana ignorind doua treimi ale omenirii De asemenea ge foarte muIte Qrisect~_sgppriiJn

1~~ viat~_ i~~~i~Uill~ de institutiile ~~Jgi i1Lcme_s~aesect~~~o~r~L~asectl carepound1L~shypra ei 0 Influenta mult mai mare deeR mediul i~im arcopiTaFieC -- - -~ - - - - _- -

Problema timpului libel de exemplu nu

poate fi analizata fara a lua in considerare asshypectele muncii Necazurile familiale in legatura cu comicsurile nu pot fi formulate ca probleme daca nu se iau in considerare si relatiile cele mai noi ale familiei contemporane cu cele mai reshycente institutii ale structurii sociale Nici timshypul libel 1i nici proasta lui organizare nu pot fi intelese ca probleme daca se uita gradul in care inadaptarea si indiferenta infecteaza climashytul social si climatul personal al societatii arneshyr icane contemporane In acest climat nici una

- dintre problemele v ie~ii particulare nu ponte fi enuntata sl rezolvata fara a recunoaste criza de ambitie de care este imbibata cariera profeshy1 sionala a oamenilor care lucreaza in corporatiile economice1

Este adevarat ca a~a Cum arata mereu psihshyanalistii adesea oamenii au tot maimult senti shymentul ca sint pusi in miscare de forte obscure din interlorul lor pe care nu le pot defini Dar nu este adevarat ceea ce afirma Ernest Jones si anume ca cel mai mare inamlc sl cea mai mare primejdie pentru om rezida in propria sa natura nesupusa ca sl in Iortele obscure care zac in el refulate Dimpotriva cea mai mare prim~jdie pentru om se afla ast]ziin torte-Ie ~e ~_lPuseare in~~ll39poundi~1iLlt9lt~iriEmiddot~~~~~ ell netodele eLdeproductie alienantecu tehnicile

bull sale indirecte de dominare politica cu anarhia i nterna1ion~~51le car_eo _proYoaca intrtiricushy

vi nt cu tran sIOrm~rile profunde pe cill~e Ie pro

1 43

eJuce in insiamp~Q~tura ornului ~ijng)ndjlij]e~i scopurilevietii sale _ - shy

In prezent sodoIng]] are de indeplinlt 0 sarshycina urgenta care este in acelasi timp politica si intelectuala - cac in acest caz ele coincid - aceea arifica elementele ce 0 ~ eshylini~tea Ii i~~I ~LcontemPQranii Aceasta este principaia cerere pe care i-o adreseaza ceishylal~i lucratori din domeniul culturii - fizicienl sl artisti intreaga comunitate lntelectuala Tocshymai datorita acestei sarcini si acestei asteptari

secttiin~ele sociale incep sa deYiDaoumitornl coshymunal ereLD-Q9secttr~ C=llturale i~JIEgginatia-soshy

co~ca c~Utat ~_a int lectual~ E~~ lYi necesara 4

Fiecare epoca intelectuala are un anumit stil 4e-glnCifrece tinde sa devina numitorul con-Hill al vietii culturaleiEste adevarat ca in zilele noastre sint primite adesea cu lnsufletire diverse capricii ale mintii pentru ca intr-un an sau doi J

sa fie parasite in favoarea altora noi Acest enshytuziasm condimenteaza fara tndoiala activitashytea culturala dar se pierde Iara a lasa urme adevarats in cultura Nu acesta este lnsa cazul cu mari curente de gindire cum sint fizica lui Newton sau biologia lui Darwin Fiecare din aceste adevarate universuri intelectuale si-a exshytins influenta mult dincolo de domeniul propriu de idei ~i de imagini Direct sau indirect aceste curente de gindire au determinat pe unii cershycetatorl necunoscutl ca si pe unii comentatori remarcabili sii-~i regrupeze observatiile si sa-~i

reformuleze problemele In epoca moderna in Occident fizica si bioshy

logia au fost principalul numitor comun al reshy ~ flectaril serioase si al metafizicii populare Tehnica de laborator s-a impus ca metoda de cercetare si ca sursa a certitudinii in telectuale Acesta este unul din sensurile ideii de numitor comun in telectual ca oamenii sa-li poata exshy 1

prima cele mai profun de convingeri in limbashy[ul lui celelalte limbaje si celelalte stilurl de gindire par doar mijloace de evadare si obscushyritate

~inte~=~ ins_a_c~__~~_~~rul cornun _se imshypune nu fllnaca n ar mal exiSta -~lalte stlwri ~~Crfe ~Clu tipuj de -3eIJ~ibimme Ac-easta vrea sa msemne doar pound~ interese1e mtdlamptUale mai ~~Cl1e tind sa patrunda in aceasta zona g-sectj--1~~~ a~a alcicea -in-af pre_cis~formuiare-~i

~It~~I~f~~~~~~r~~~~~I~ri~~~nc~a_~~~ni~~ eficientadearrpnrtntnnrraeparle ~- --shy

maglria ia SoClO ogica--rricepe-sa devina cred e~ ~U~ll or _ _ _ r~ffC iioa~~Jli~liir~re si trasatura ei distinctiva Aceasta calitate in teshylectuala poate fi --aescoperita in sociologie si in pslhologie dar ea depaseste cu mult granitele acestora Insusirea ei de catre indivizi si de cashytre comunitatea culturala este in general un proces lent Ii intortocheat chiar numerosi soshyciologi ignora existenta lui Acestia par sa nu stte ca Iolosirea imagrnatiel sociologlce i-ar pushytea ajuta sa dea in munca lor tot ceea ce potda mai bun ca necultivind-o fji nefolosindu-ss de ea risca sa nu faca fa~a misiunii lor culturale care ii solicita misiune Iavorizata de traditiile c1asice ale disciplinelor lor stiintlfice

In secttiinte1e exa~e sau in cele morale in acti shyvi ~t~E_krariLsauininiiTiz-e1e pomR~ iiceast1i imgatie deyjDflntQtdealua1ece~ramiddotlnvashyriate forme de manifestare calitatile acesteia au devenit trasaturlle dominante ale efortu1ui inshyteleetual Ii ale sensibilitatii cu1tura1e Calitatile imaginatiel sociologice pot Ii descoperite 1a eminenti critici ca si la ziarist ii de talent sl Ia drept vorbind unii si altii sint adesea [udecati tocmai in functie de acestea G~tegoriile popushy~~re de eritica bazate p e ir~ltiul de int~~c~~ashyl~t~te~ (high-brow low-brow middle-bTo~l _~t astazi eel putin tot atit de s9lt~010~ic~ pe ~itsnf shy

de estetice Ro~anc~i1 I-_ ~ ~aror ~pe~~ slnt ~ shy44 45

cluse cele mai raspindite defini ii ale realltJtii tuale i colectivitatile culturale Aceste descoshyuman~secr(middotliLm~middot recvent a~e~ta uiIlillU- periri sint privite in mod lndreptatit ca rezu1shy~i ractot ce pot pent~~ Jil~ Jn9W~e~ tate ale unor cercetari de Inalta specializare nu cefi~~_6jJrin inter~ediul el dvm~ poslblla o data Insa simtite in mod gresit desigur dreptIredarea unui prezent integrat in lstor~~ Cu ~lt ceva fa scinant si mi sterios Aceste progrese au reprezentarile despre natura ~an~ devm mai incarcate de probleme cu atit mal mult ~e face simtita necesitatea de a acorda 0 ~tent~e spor ita si mai imaglnativa catastrofelorul rut nelor sociale caci t ocma i acestea dezvalul~ ~l in acelasi timp modeleaza) natura omulUl in aceasta epoca de agitatie politics si de confhc~e ideologice ~~li ~~p~Q~~elL~_9~oda im~ia sociQIQgica _Il_~~tl _9tl~~ Q $1~p1~ mOda Eaelite 0 calitate intele~ja ce paresa ~sPera~~middot n eHinitate pro ~fs_~lw~~ J~Qmpre hensiune arealitatii umane intime in l~giltura cy realit~W~ sqcia~e maiulaIlPJ-~r a nu este doar 0 calitate spirituals prmtr e atltea altItleproprH sensibiIit-aii cultu~a~e con~~Jlp9rane ea este cafiUiteacare f~~Slt~ n Jo1l ~51 a~poundo~ rea$i cu lnden1~narea n~ce~ar_~ ee~a~a poslli~ lrtanra ca toate celelalte fo~n ~J~~ns ~~~ltatl =-$ide fapt ratlunea umana mS~l~---- ssUlQaa judi un rol mult mal t~e_ decit i1 prezenj j n ~zolvaJea pr Qb lemetor u~~~e

Rolul cultural al fizicii - principalul numitor comun anterior - scade din ce in ce mai mul~ Dealtfel multi incep sa considere fizica un sill intelect~al oarecum impropriu Dintotdeauna indoiala religioasa si co~troers~ tolo~ica au contestat legitimitatea stilului stiintific m gmshydire afectivitate lmaginatie i sensibilitate dar pari~tii si bunicii nostr i l1 ale tiinteia~ spulshyberat definitiv asemenea lndoieli Indoielile cushyrente sint laice umaniste si adeseori destul de confuze Progresele recente in domeniul fizicli ~ care au a tins culmea tehnologica in bomba termonucleara si in mijloacele de transportare a ei - nu au fost primite ca 0 solutie a vreunei probleme care preocupa comunitatile intelecshy

46

ridicat mai multe probleme - intelectuale si morale - decit au putut rezolva iar problemele pe care le-au generat se afla in zona socialului i nicidecum a fizicii In tarile supradezvoltate se considera ca fiind probleme virtual rezolvate cucerirea naturii si lichidarea saraciei Dar i in aceste tari stiinta - principalul instrument al acestor cuceriri - se prezinta ca lipsita de stashybilitate i de scopuri punindu-se problema reshyevaluaril ei

Stima moderna pentru tiinta a fost mult timp socotita ceva de 1a sine injeles dar azi ethosul tehnologic si imaginatia tehnica inginereasca asociate stiintei trezesc mai ales teroare li neshysiguranta nu sperante sl incredere in progreso Desigur ~tiinta nu se reduce azi la atit dar exista teama ca Intr-o buna zi ea nu va mai fi intilnita decit in aceasta ipostaza Necesitatea

Istringenta de reeva1uare a stlintei fizicii care

I se face in prezent tot mai simtita demonstreaza ca avem nevoie de un nou numitor comun Sernnificat ia umana i rolul social al stiintei consecintele ei militare i comerciale dimensishyunea ei politica - toate acestea sint obiectul

l unei reevaluari confuze Progresul stiintific in domeniul armamentului poate face necesara o reorganizare a politicii mondiale dar este clar ca aceasta necesi tat e nu va fi rezolvata de insas stiinta fizicii

Ceea ce inainte trecea drept tiinta a ajuns az i sa fie in mare parte 0 indoielnica filozofie in ce priveste ti int a autentlca i se reproshyseaza adesea ca ea nu dezvaluie decit fragshymente confuze ale realitatilor in care traiesc oashymenii Oamenii de tiinta - si acest lucru se resimte mult - nu mai incearca sa prezinte reashylitatea ca un intreg sau sa contureze 0 imagine -eridica a destinului uman Dealtfel tiinta

47

eJuce in insiamp~Q~tura ornului ~ijng)ndjlij]e~i scopurilevietii sale _ - shy

In prezent sodoIng]] are de indeplinlt 0 sarshycina urgenta care este in acelasi timp politica si intelectuala - cac in acest caz ele coincid - aceea arifica elementele ce 0 ~ eshylini~tea Ii i~~I ~LcontemPQranii Aceasta este principaia cerere pe care i-o adreseaza ceishylal~i lucratori din domeniul culturii - fizicienl sl artisti intreaga comunitate lntelectuala Tocshymai datorita acestei sarcini si acestei asteptari

secttiin~ele sociale incep sa deYiDaoumitornl coshymunal ereLD-Q9secttr~ C=llturale i~JIEgginatia-soshy

co~ca c~Utat ~_a int lectual~ E~~ lYi necesara 4

Fiecare epoca intelectuala are un anumit stil 4e-glnCifrece tinde sa devina numitorul con-Hill al vietii culturaleiEste adevarat ca in zilele noastre sint primite adesea cu lnsufletire diverse capricii ale mintii pentru ca intr-un an sau doi J

sa fie parasite in favoarea altora noi Acest enshytuziasm condimenteaza fara tndoiala activitashytea culturala dar se pierde Iara a lasa urme adevarats in cultura Nu acesta este lnsa cazul cu mari curente de gindire cum sint fizica lui Newton sau biologia lui Darwin Fiecare din aceste adevarate universuri intelectuale si-a exshytins influenta mult dincolo de domeniul propriu de idei ~i de imagini Direct sau indirect aceste curente de gindire au determinat pe unii cershycetatorl necunoscutl ca si pe unii comentatori remarcabili sii-~i regrupeze observatiile si sa-~i

reformuleze problemele In epoca moderna in Occident fizica si bioshy

logia au fost principalul numitor comun al reshy ~ flectaril serioase si al metafizicii populare Tehnica de laborator s-a impus ca metoda de cercetare si ca sursa a certitudinii in telectuale Acesta este unul din sensurile ideii de numitor comun in telectual ca oamenii sa-li poata exshy 1

prima cele mai profun de convingeri in limbashy[ul lui celelalte limbaje si celelalte stilurl de gindire par doar mijloace de evadare si obscushyritate

~inte~=~ ins_a_c~__~~_~~rul cornun _se imshypune nu fllnaca n ar mal exiSta -~lalte stlwri ~~Crfe ~Clu tipuj de -3eIJ~ibimme Ac-easta vrea sa msemne doar pound~ interese1e mtdlamptUale mai ~~Cl1e tind sa patrunda in aceasta zona g-sectj--1~~~ a~a alcicea -in-af pre_cis~formuiare-~i

~It~~I~f~~~~~~r~~~~~I~ri~~~nc~a_~~~ni~~ eficientadearrpnrtntnnrraeparle ~- --shy

maglria ia SoClO ogica--rricepe-sa devina cred e~ ~U~ll or _ _ _ r~ffC iioa~~Jli~liir~re si trasatura ei distinctiva Aceasta calitate in teshylectuala poate fi --aescoperita in sociologie si in pslhologie dar ea depaseste cu mult granitele acestora Insusirea ei de catre indivizi si de cashytre comunitatea culturala este in general un proces lent Ii intortocheat chiar numerosi soshyciologi ignora existenta lui Acestia par sa nu stte ca Iolosirea imagrnatiel sociologlce i-ar pushytea ajuta sa dea in munca lor tot ceea ce potda mai bun ca necultivind-o fji nefolosindu-ss de ea risca sa nu faca fa~a misiunii lor culturale care ii solicita misiune Iavorizata de traditiile c1asice ale disciplinelor lor stiintlfice

In secttiinte1e exa~e sau in cele morale in acti shyvi ~t~E_krariLsauininiiTiz-e1e pomR~ iiceast1i imgatie deyjDflntQtdealua1ece~ramiddotlnvashyriate forme de manifestare calitatile acesteia au devenit trasaturlle dominante ale efortu1ui inshyteleetual Ii ale sensibilitatii cu1tura1e Calitatile imaginatiel sociologice pot Ii descoperite 1a eminenti critici ca si la ziarist ii de talent sl Ia drept vorbind unii si altii sint adesea [udecati tocmai in functie de acestea G~tegoriile popushy~~re de eritica bazate p e ir~ltiul de int~~c~~ashyl~t~te~ (high-brow low-brow middle-bTo~l _~t astazi eel putin tot atit de s9lt~010~ic~ pe ~itsnf shy

de estetice Ro~anc~i1 I-_ ~ ~aror ~pe~~ slnt ~ shy44 45

cluse cele mai raspindite defini ii ale realltJtii tuale i colectivitatile culturale Aceste descoshyuman~secr(middotliLm~middot recvent a~e~ta uiIlillU- periri sint privite in mod lndreptatit ca rezu1shy~i ractot ce pot pent~~ Jil~ Jn9W~e~ tate ale unor cercetari de Inalta specializare nu cefi~~_6jJrin inter~ediul el dvm~ poslblla o data Insa simtite in mod gresit desigur dreptIredarea unui prezent integrat in lstor~~ Cu ~lt ceva fa scinant si mi sterios Aceste progrese au reprezentarile despre natura ~an~ devm mai incarcate de probleme cu atit mal mult ~e face simtita necesitatea de a acorda 0 ~tent~e spor ita si mai imaglnativa catastrofelorul rut nelor sociale caci t ocma i acestea dezvalul~ ~l in acelasi timp modeleaza) natura omulUl in aceasta epoca de agitatie politics si de confhc~e ideologice ~~li ~~p~Q~~elL~_9~oda im~ia sociQIQgica _Il_~~tl _9tl~~ Q $1~p1~ mOda Eaelite 0 calitate intele~ja ce paresa ~sPera~~middot n eHinitate pro ~fs_~lw~~ J~Qmpre hensiune arealitatii umane intime in l~giltura cy realit~W~ sqcia~e maiulaIlPJ-~r a nu este doar 0 calitate spirituals prmtr e atltea altItleproprH sensibiIit-aii cultu~a~e con~~Jlp9rane ea este cafiUiteacare f~~Slt~ n Jo1l ~51 a~poundo~ rea$i cu lnden1~narea n~ce~ar_~ ee~a~a poslli~ lrtanra ca toate celelalte fo~n ~J~~ns ~~~ltatl =-$ide fapt ratlunea umana mS~l~---- ssUlQaa judi un rol mult mal t~e_ decit i1 prezenj j n ~zolvaJea pr Qb lemetor u~~~e

Rolul cultural al fizicii - principalul numitor comun anterior - scade din ce in ce mai mul~ Dealtfel multi incep sa considere fizica un sill intelect~al oarecum impropriu Dintotdeauna indoiala religioasa si co~troers~ tolo~ica au contestat legitimitatea stilului stiintific m gmshydire afectivitate lmaginatie i sensibilitate dar pari~tii si bunicii nostr i l1 ale tiinteia~ spulshyberat definitiv asemenea lndoieli Indoielile cushyrente sint laice umaniste si adeseori destul de confuze Progresele recente in domeniul fizicli ~ care au a tins culmea tehnologica in bomba termonucleara si in mijloacele de transportare a ei - nu au fost primite ca 0 solutie a vreunei probleme care preocupa comunitatile intelecshy

46

ridicat mai multe probleme - intelectuale si morale - decit au putut rezolva iar problemele pe care le-au generat se afla in zona socialului i nicidecum a fizicii In tarile supradezvoltate se considera ca fiind probleme virtual rezolvate cucerirea naturii si lichidarea saraciei Dar i in aceste tari stiinta - principalul instrument al acestor cuceriri - se prezinta ca lipsita de stashybilitate i de scopuri punindu-se problema reshyevaluaril ei

Stima moderna pentru tiinta a fost mult timp socotita ceva de 1a sine injeles dar azi ethosul tehnologic si imaginatia tehnica inginereasca asociate stiintei trezesc mai ales teroare li neshysiguranta nu sperante sl incredere in progreso Desigur ~tiinta nu se reduce azi la atit dar exista teama ca Intr-o buna zi ea nu va mai fi intilnita decit in aceasta ipostaza Necesitatea

Istringenta de reeva1uare a stlintei fizicii care

I se face in prezent tot mai simtita demonstreaza ca avem nevoie de un nou numitor comun Sernnificat ia umana i rolul social al stiintei consecintele ei militare i comerciale dimensishyunea ei politica - toate acestea sint obiectul

l unei reevaluari confuze Progresul stiintific in domeniul armamentului poate face necesara o reorganizare a politicii mondiale dar este clar ca aceasta necesi tat e nu va fi rezolvata de insas stiinta fizicii

Ceea ce inainte trecea drept tiinta a ajuns az i sa fie in mare parte 0 indoielnica filozofie in ce priveste ti int a autentlca i se reproshyseaza adesea ca ea nu dezvaluie decit fragshymente confuze ale realitatilor in care traiesc oashymenii Oamenii de tiinta - si acest lucru se resimte mult - nu mai incearca sa prezinte reashylitatea ca un intreg sau sa contureze 0 imagine -eridica a destinului uman Dealtfel tiinta

47

cluse cele mai raspindite defini ii ale realltJtii tuale i colectivitatile culturale Aceste descoshyuman~secr(middotliLm~middot recvent a~e~ta uiIlillU- periri sint privite in mod lndreptatit ca rezu1shy~i ractot ce pot pent~~ Jil~ Jn9W~e~ tate ale unor cercetari de Inalta specializare nu cefi~~_6jJrin inter~ediul el dvm~ poslblla o data Insa simtite in mod gresit desigur dreptIredarea unui prezent integrat in lstor~~ Cu ~lt ceva fa scinant si mi sterios Aceste progrese au reprezentarile despre natura ~an~ devm mai incarcate de probleme cu atit mal mult ~e face simtita necesitatea de a acorda 0 ~tent~e spor ita si mai imaglnativa catastrofelorul rut nelor sociale caci t ocma i acestea dezvalul~ ~l in acelasi timp modeleaza) natura omulUl in aceasta epoca de agitatie politics si de confhc~e ideologice ~~li ~~p~Q~~elL~_9~oda im~ia sociQIQgica _Il_~~tl _9tl~~ Q $1~p1~ mOda Eaelite 0 calitate intele~ja ce paresa ~sPera~~middot n eHinitate pro ~fs_~lw~~ J~Qmpre hensiune arealitatii umane intime in l~giltura cy realit~W~ sqcia~e maiulaIlPJ-~r a nu este doar 0 calitate spirituals prmtr e atltea altItleproprH sensibiIit-aii cultu~a~e con~~Jlp9rane ea este cafiUiteacare f~~Slt~ n Jo1l ~51 a~poundo~ rea$i cu lnden1~narea n~ce~ar_~ ee~a~a poslli~ lrtanra ca toate celelalte fo~n ~J~~ns ~~~ltatl =-$ide fapt ratlunea umana mS~l~---- ssUlQaa judi un rol mult mal t~e_ decit i1 prezenj j n ~zolvaJea pr Qb lemetor u~~~e

Rolul cultural al fizicii - principalul numitor comun anterior - scade din ce in ce mai mul~ Dealtfel multi incep sa considere fizica un sill intelect~al oarecum impropriu Dintotdeauna indoiala religioasa si co~troers~ tolo~ica au contestat legitimitatea stilului stiintific m gmshydire afectivitate lmaginatie i sensibilitate dar pari~tii si bunicii nostr i l1 ale tiinteia~ spulshyberat definitiv asemenea lndoieli Indoielile cushyrente sint laice umaniste si adeseori destul de confuze Progresele recente in domeniul fizicli ~ care au a tins culmea tehnologica in bomba termonucleara si in mijloacele de transportare a ei - nu au fost primite ca 0 solutie a vreunei probleme care preocupa comunitatile intelecshy

46

ridicat mai multe probleme - intelectuale si morale - decit au putut rezolva iar problemele pe care le-au generat se afla in zona socialului i nicidecum a fizicii In tarile supradezvoltate se considera ca fiind probleme virtual rezolvate cucerirea naturii si lichidarea saraciei Dar i in aceste tari stiinta - principalul instrument al acestor cuceriri - se prezinta ca lipsita de stashybilitate i de scopuri punindu-se problema reshyevaluaril ei

Stima moderna pentru tiinta a fost mult timp socotita ceva de 1a sine injeles dar azi ethosul tehnologic si imaginatia tehnica inginereasca asociate stiintei trezesc mai ales teroare li neshysiguranta nu sperante sl incredere in progreso Desigur ~tiinta nu se reduce azi la atit dar exista teama ca Intr-o buna zi ea nu va mai fi intilnita decit in aceasta ipostaza Necesitatea

Istringenta de reeva1uare a stlintei fizicii care

I se face in prezent tot mai simtita demonstreaza ca avem nevoie de un nou numitor comun Sernnificat ia umana i rolul social al stiintei consecintele ei militare i comerciale dimensishyunea ei politica - toate acestea sint obiectul

l unei reevaluari confuze Progresul stiintific in domeniul armamentului poate face necesara o reorganizare a politicii mondiale dar este clar ca aceasta necesi tat e nu va fi rezolvata de insas stiinta fizicii

Ceea ce inainte trecea drept tiinta a ajuns az i sa fie in mare parte 0 indoielnica filozofie in ce priveste ti int a autentlca i se reproshyseaza adesea ca ea nu dezvaluie decit fragshymente confuze ale realitatilor in care traiesc oashymenii Oamenii de tiinta - si acest lucru se resimte mult - nu mai incearca sa prezinte reashylitatea ca un intreg sau sa contureze 0 imagine -eridica a destinului uman Dealtfel tiinta

47