48
COORDONATORI:
Constanþa-Valentina MihãilãVioleta Gogu
AUTORI:
Gabriela Alina ParaschivaNina HanciucFlorin Georgian ConstantinFlorica CrivineanuMioara ªerban
ISBN 978-973-1715-20-9
2
I. Preambul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
II. Calitatea educaþiei din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1. Imaginea educaþiei în presa scrisã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2. ªcoala de azi – autoevaluare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
3. ªcoala de azi – evaluare externã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
III. Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
3
Cuprins
4
I. Preambul
I. 1. Obiectivele cercetãriiPrimul Barometru al calitãþii educaþiei din România deschide seria unor cercetãri statistice ºi de imaginerealizate de Agenþia Românã de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Preuniversitar (ARACIP), încadrul Proiectului FSE – „Dezvoltarea sistemului naþional de management ºi asigurarea calitãþii înînvãþãmântul preuniversitar“.
Intenþia noastrã este sã descriem calitatea educaþiei din România pornind de la cele douã dimensiunidefinitorii ale acesteia, aºa cum sunt menþionate în Legea Calitãþii Educaþiei: dimensiunea obiectivã, carese referã la îndeplinirea standardelor, ºi dimensiunea subiectivã, referitoare la îndeplinirea aºteptãrilorbeneficiarilor de educaþie.
În privinþa dimensiunii „obiective“ a calitãþii, datele sunt încã puþine: pe de o parte, legislaþia calitãþii ºiprocesele de evaluare internã ºi externã realizate pe baza acesteia sunt de datã foarte recentã (primeleevaluãri pe baza noii legislaþii au fost realizate în 2007), iar, pe de altã parte, o evaluare periodicã sistematicãa instituþiilor de învãþãmânt nu a fost încã demaratã. Ca atare, analiza noastrã se va baza pe datele colectateîn cele peste 1000 de evaluãri externe, realizate, în majoritate, pe baza standardelor de autorizare, în perioadaanalizatã (anul ºcolar 2007 – 2008).
Datele privind latura „subiectivã“ a definiþiei calitãþii educaþiei, informaþiile „de la sursã“ (adicã de laorganismele reprezentative ale beneficiarilor de educaþie – în special ale elevilor, pãrinþilor sau angajatorilor)sunt extrem de sãrace: existã doar o serie de puncte de vedere sumar exprimate, cu diferite ocazii, darnu rapoarte, cercetãri sau sondaje de opinie realizate pe eºantioane reprezentative. Ca atare, în lipsa unor
5
astfel de date obþinute „de la sursã“, am recurs la analiza modului în care ºcoala a fost vãzutã de mass-media scrisã în perioada 1 septembrie 2007 – 31 august 2008.
A treia sursã de informaþie pe care o utilizãm în prezentul barometru o reprezintã modul în care ºcolileînsele se autoevalueazã. În acest scop, am analizat un numãr de peste 1000 de rapoarte de evaluareinternã, primele de acest fel realizate în învãþãmântul românesc pe baza noii legislaþii a calitãþii educaþiei.
Ca urmare, aceastã „schiþã de portret“ a ºcolii româneºti urmãreºte trei obiective majore:• evidenþierea modului în care sistemul de învãþãmânt românesc este perceput de societate, prin
intermediul presei scrise din România;• evidenþierea modului în care ºcolile au înþeles importanþa autoevaluãrii ca element reglator al propriei
activitãþi ºi au întreprins primele demersuri în aceastã direcþie; • prezentarea stadiului implementãrii sistemului de management ºi asigurare a calitãþii educaþiei în ºcolile
din România.
I. 2. Metodologia cercetãriiAnaliza imaginii ºcolii româneºti oglindite în presa scrisã internã în perioada 1 septembrie 2007 –31 august 2008 se bazeazã pe studierea articolelor selectate în revista presei elaboratã zilnic de Direcþiade Comunicare ºi Relaþii Publice (din cadrul Ministerului Educaþiei), care au drept subiect sistemul deînvãþãmânt preuniversitar românesc.
Au fost parcurse ºi analizate 3036 de articole, pe baza urmãtoarelor criterii:• temele predilecte;• tipul de abordare – pozitivã, negativã sau neutrã;• frecvenþa apariþiei diferitelor teme pe perioada anului ºcolar.
6
Am început studiul nostru cu aceastã analizã având în vedere ºi rolul mass-media de creator/formatorde opinie.
Cercetarea statisticã a urmãrit:• Analiza ºi interpretarea Rapoartelor anuale de evaluare internã realizate de un eºantion format din
1027 de unitãþi de învãþãmânt preuniversitar acreditate, de stat ºi particulare, care acoperã toatenivelurile de învãþãmânt, filierele, respectiv domeniile de calificare. Pentru aceastã primã analizã aautoevaluãrii ºcolilor, Inspectoratele ºcolare judeþene/al municipiului Bucureºti au avut libertatea dea selecta câte 25 de unitãþi din fiecare judeþ/municipiul Bucureºti. Din motive care vor fi menþionatemai jos, vom acorda o pondere mai micã, în „economia“ studiului nostru, analizei rapoartelor de evaluareinternã.
• Analiza ºi interpretarea mãsurii în care descriptorii din standardele naþionale de evaluare au fostconsemnaþi ca îndepliniþi/ neîndepliniþi în rapoartele de evaluare externã realizate de colaboratoriiexterni ai ARACIP, în urma evaluãrilor externe în vederea autorizãrii de funcþionare provizorie, respectivacreditãrii pe parcursul anului ºcolar 2007–2008, atât a ºcolilor de stat, cât ºi a celor particulare.
7
II. Calitatea educaþiei din România
II.1. Imaginea educaþiei în presa scrisãRevista presei difuzatã zilnic la nivelul MECI monitorizeazã ºtirile apãrute în majoritatea cotidienelor ºiperiodicelor cu un tiraj semnificativ: Adevãrul, Azi, Click, Cotidianul, Cronica Românã, Curentul,Economistul, Evenimentul zilei, Gardianul, Gândul, Jurnalul Naþional, Libertatea, ObservatorulCultural, 7 Plus, Prezent, România Liberã, Top Bussines, Ziua, Ziarul,Tribuna învãþãmântului,Academia Caþavencu, Revista 22.
Pentru perioada de analizã, septembrie 2007 – august 2008, s-au identificat 3036 de articole careau avut ca subiecte: preºcolari, elevi, pãrinþi, cadre didactice, activitatea Ministerului Educaþiei, Cercetãriiºi Tineretului, activitatea ministrului educaþiei cercetãrii ºi tineretului, activitatea inspectoratelor ºcolare.
În privinþa primului criteriu de analizã utilizat (tematica abordatã), cele mai mediatizate teme privindEducaþia au fost:
8
9
Tema/subiectul Numãrul de articole
Bacalaureatul 329
Tezele cu subiect unic 256
Salariile cadrelor didactice 147
Violenþa din ºcoli 140
Pactul pentru Educaþie 115
Probleme funcþionale ale ºcolilor 85
Ministrul ºi Ministerul Educaþiei 79
Olimpiadele ºcolare 59
Reabilitarea ºcolilor 46
Analiza efectuatã pe baza celui de-al doilea criteriu (tipul de abordare a subiectelor – pozi-tivã/negativã/neutrã) a indicat faptul cã predominã abordarea negativã, nefavorabilã asupra subiectelormenþionate.
10
10,80%
8,40% 4,90%
4,70%
3,80%
2,80%
2,70%
1,90% 1,50%
Bacalaureatul Tezele cu subiect unic
Salariile cadrelor didactice Violenţa din şcoli
Pactul pentru Educaţie Problemele funcţionale ale şcolilor
Ministrul şi Ministerul Educaţiei Olimpiadele şcolare
Reabilitarea şcolilor
Temele cel mai frecvent abordate
Distribuþia tipului de abordare este evidenþiatã în tabelul de mai jos:
• Din totalul articolelor analizate, un numãr de 1095, respectiv 36%, reprezintã o abordare în contextneutru, informativ (de prezentare a unor date ºi informaþii publice);
11
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
Abordare pozitivă Abordarenegativă
Abordare neutră
Abordare pozitivã/negativã/neutrã a subiectelor referitoarela învãþãmântul românesc în presa scrisã,
în perioada 1 septembrie 2007 – 31 august 2008
• Abordarea favorabilã – 631 articole, reprezentând 20,8 % din totalul articolelor; acestea au ca subiecturmãtoarele teme: bacalaureatul 2008, tezele unice, probleme de actualitate ale învãþãmântului, fondurilealocate ºcolilor, programele educaþionale, dezvoltarea infrastructurii, asigurarea calitãþii în învãþãmânt,concursuri ºi olimpiade ºcolare, elevii supradotaþi, grãdiniþele, împãrtãºirea de bune practici în þarãºi înafara ei etc.;
• Abordarea nefavorabilã – 1310 articole, reprezentând 43,2 %, din totalul articolelor; acestea privescurmãtoarele teme: reabilitarea ºcolilor; abandonul ºcolar, salariile cadrelor didactice, violenþa elevilordin ºcoli, violenþa cadrelor didactice, Pactul pentru Educaþie, „ºpaga“ ca mod de viaþã, delincvenþajuvenilã, bacalaureatul, influenþa politicului asupra ºcolii, problemele inspectoratelor ºcolare,problemele funcþionale ale ºcolilor, tezele cu subiect unic, discriminarea elevilor, efectele migraþiei –copiii rãmaºi acasã, dezvoltarea infrastructurii.
„Topul“ primelor 5 subiecte abordate este prezentat mai jos. Menþionãm faptul, important în opinia noastrã,cã aceste subiecte au cunoscut atât o abordare favorabilã, cât ºi nefavorabilã. În tabelul de mai josprezentãm ceea ce s-a considerat a fi aspecte pozitive, respectiv, negative ale temelor aflate în discuþie:
12
13
Tema Aspecte considerate pozitive Aspecte considerate negative
Bacalaureatul • publicarea subiectelor pe internet. • neregulile semnalate în timpul examenelor;• subiecte cu grad mare de dificultate la unele
discipline, la nivelul examenului de admitere la facultate.
Tezele cu subiectunic
• organizare bunã;• profesori organizatori competenþi;• metodologie de organizare flexibilã,
permiþând elevilor absenþi sã participe lao nouã testare.
• greºeli în corectarea tezelor; • notele nu reflectã valoarea elevilor;• tezele cu subiect unic trebuie desfiinþate pentru
cã nu reprezintã o metodã corectã ºi obiectivã deevaluare.
Salariile cadrelordidactice
• au crescut salariile profesorilor debutanþi;• salariile profesorilor s-au dublat faþã de
anul 2004;• acordarea celui de-al treisprezecelea
salariu pentru profesori.
• guvernul nu respectã drepturile salariale ale profe-sorilor;
• ameninþãri cu greva;• eºecul negocierilor salariale cu ministrul educaþiei;• profesorii sunt obligaþi sã plece din þarã ºi/sau sã
lucreze în alte domenii.
Violenþa din ºcoli • mãsurile care se iau în scop preventiv (un numãr foarte mic de articole);
• numãrul mare ºi diversitatea unor astfel de cazuri(numãr foarte mare de articole).
Pactul pentruEducaþie
• discuþiile ample, cu participarea la consultãri a tuturor actorilor implicaþi înînvãþãmântul românesc;
• propunerile în urma discuþiilor care vor fiincluse în legi;
• neimixtiunea politicului în educaþie.
• principiile pachetului de legi ale Educaþiei nu vor fi modificate în urma dezbaterilor publice;
• discuþiile referitoare la pact au fost purtate de „formã“.
Publicaþiile care au mediatizat constant teme ºi probleme ale educaþiei, în funcþie de numãrul de articolepublicate, sunt: Evenimentul Zilei, Ziua, România Liberã, Gardianul ºi Gândul. Modul în care acestepublicaþii au abordat subiectele în discuþie este prezentat în graficul de mai jos:
14
0 50 100 150 200 250
Gândul
Gardianul
România Liberă
Ziua
Evenimentul zilei
Abordare negativăAbordare neutrăAbordare pozitivă
Abordãri în context pozitiv/negativ/neutrupentru fiecare publicaþie
În ceea ce priveºte cel de-al treilea criteriu avut în vedere, abordarea din punct de vedere calendaristic,se observã cã lunile în care s-a scris cel mai mult despre învãþãmânt sunt: ianuarie, iulie ºi mai, iar celmai puþin s-a scris în lunile de vacanþã: august ºi decembrie.
15
0 100 200 300 400 500
Ianuarie
Iulie
Mai
Septembrie
Martie
Noiembrie
Aprilie
Februarie
Octombrie
Decembrie
Iunie
August
Număr articole
Distribuþia pe luni calendaristice a articolelor care au avut subiect învãþãmântul românesc
Ca o concluzie la prezenta secþiune a studiului nostru, prezentãm lista punctelor tari ºi a slãbiciunilorînvãþãmântului românesc, desprinse din analizarea subiectelor din presa scrisã:
16
Puncte tari Slãbiciuni
• Îmbunãtãþirea experienþei de învãþareºi creºterea performanþei elevilor laexamenele naþionale ºi la olimpiade;
• Îmbunãtãþirea mediului educaþional prinoptimizarea reþelei ºcolare ºi a modali-tãþilor de învãþare, a echipamentelor ºimaterialelor didactice;
• Creºterea interesului pentru asigu-rarea calitãþii învãþãmântului;
• Dezvoltarea parteneriatelor, a proiec-telor ºi programelor educaþionalerealizate prin schimb de experienþãºi de bune practici cu ºcoli din þãrilemembre UE.
• Modalitãþile de evaluare a elevilor la nivel naþional lasã un loc nedorit subiectivismului;
• Managementul defectuos în ceea ce priveºte reabilitarea ºcolilor;• Gestionarea ineficientã a unor probleme ale vieþii ºcolare (violenþa,
delincvenþa juvenilã etc.);• Introducerea tezelor cu subiect unic ca metodã de evaluare;• Desfãºurarea Bacalaureatului 2008 conform vechilor obiceiuri („ºpagã“,
protocol etc.);• Creºterea abandonului ºcolar;• Dezinteresul elevilor pentru materiile studiate;• Conflict prelungit între sindicate ºi Guvern în privinþa salariilor cadrelor
didactice;• Investiþie deficitarã în resursele umane din educaþie;• Influenþa politicului asupra învãþãmântului;• Creºterea procentului de cadre didactice necalificate;• Absenþa pãrinþilor creeazã premise favorabile creºterii abandonului ºcolar;• Salariile mici din învãþãmânt determinã reorientarea cadrelor didactice cãtre
alte domenii de activitate, mergând pânã la acceptarea unor posturi mai bineplãtite, dar din domenii mai puþin apreciate.
II. 2. ªcoala de azi – autoevaluare
De la bun început trebuie sã subliniem faptul cã rezultatele acestei analize trebuie luate în considerarecu multe precauþii, având în vedere cã:• a fost prima autoevaluare de acest tip, realizatã la nivel naþional ºi pentru toate categoriile de unitãþi
de învãþãmânt – deci erau de aºteptat puncte slabe ºi nerealizãri;• formarea personalului din învãþãmânt pentru asigurarea/managementul calitãþii a fost insuficientã (în
prezent1 existã doar 28 de programe acreditate2 care abordeazã explicit aceastã tematicã a calitãþii3.
În privinþa imaginii de sine a ºcolilor din România, concluziile pe tipuri de unitãþi de învãþãmânt, în funcþiede nivel, sunt urmãtoarele:
a. Grãdiniþe
Majoritatea grãdiniþelor din toate cele 8 Regiuni de dezvoltare (peste 80%) s-au autoevaluat, la toþiindicatorii, preponderent cu „bine“ ºi „foarte bine“, doar în 2 Regiuni (Regiunea Sud-Vest ºi Regiunea Sud)înregistrându-se majoritatea indicatorilor bifaþi cu „nesatisfãcãtor“, „satisfãcãtor“ ºi „bine“.
17
1 La 15 februarie 2009, pe baza datelor furnizate de Centrul Naþional de Formare a Personalului din Învãþãmântul Preuniversitar; 2 Din acestea, 21 se adreseazã cadrelor didactice din liceele din mediul rural (Proiecte PHARE ale CNFP);3 Menþionãm aici faptul cã ARACIP nu are, între atribuþiile sale, formarea personalului din învãþãmânt.
b. ªcoli cu clasele I – VIII
Majoritatea ºcolilor cu clasele I – VIII din toate cele 8 Regiuni de dezvoltare (peste 80%) s-au autoevaluat,la toþi indicatorii, preponderent cu „bine“ ºi „foarte bine“, existând 2 Regiuni (Regiunea Sud-Vest ºi RegiuneaVest) în care majoritatea indicatorilor sunt bifaþi cu „bine“, „foarte bine“ ºi „excelent“ ºi 2 Regiuni (RegiuneaCentru ºi Regiunea Sud) în care majoritatea indicatorilor sunt bifaþi cu : „satisfãcãtor“, „bine“ ºi „foarte bine“.
c. ªcoli de Arte ºi Meserii
Majoritatea ºcolilor de arte ºi meserii din cele 8 Regiuni de dezvoltare (peste 80%) sunt din mediul rural.Cu toate acestea, foarte puþini indicatori au fost bifaþi cu „nesatisfãcãtor“ ºi „satisfãcãtor“, existând ºi 1-2unitãþi de învãþãmânt, atât din mediul urban, cât ºi din mediul rural care au bifat câþiva indicatori cu „excelent“.
d. Licee/Colegii
Majoritatea liceelor/ colegiilor din toate cele 8 Regiuni de dezvoltare sunt din mediul urban (peste 85%)ºi s-au autoevaluat, la toþi indicatorii, preponderent cu „bine“, „foarte bine“ ºi „excelent“, existând însã 1Regiune (Regiunea Vest) în care, foarte multe unitãþi, s-au evaluat la un numãr mare de indicatori cu„satisfãcãtor“.
e. Grupuri ºcolare
Majoritatea grupurilor ºcolare din toate cele 8 Regiuni de dezvoltare (peste 85%) s-au autoevaluat, latoþi indicatorii, preponderent cu „bine“, „foarte bine“ ºi „excelent“, existând însã 1 Regiune (Regiunea Vest)în care, multe unitãþi, s-au evaluat la un numãr mare de indicatori cu „satisfãcãtor“.
18
Doar 2 indicatori au fost bifaþi cu „nesatisfãcãtor“ de câte o unitate de învãþãmânt în fiecare Regiune,atât din mediul urban, cât ºi din mediul rural, ºi anume: „Asigurarea serviciilor medicale pentru elevi“, respectiv,„Activitatea ºtiinþificã“.
Se observã faptul cã, la toate nivelurile de învãþãmânt, cei mai mulþi indicatori bifaþi atât cu „nesatisfãcãtor“,cât ºi cu „excelent“ aparþin domeniului A. „Capacitate instituþionalã“.
Peste 70% din totalul unitãþilor care au trimis Raportul anual de evaluare internã au inclus ºi Planulde îmbunãtãþire a calitãþii educaþiei oferite pentru anul ºcolar urmãtor. Analiza acestor planuri deîmbunãtãþire a calitãþii, precum ºi a corelaþiei acestora cu Raportul anual de evaluare internã, relevãurmãtoarele aspecte: • Numai la 50% dintre aceste planuri de îmbunãtãþire a calitãþii, direcþiile de acþiune sunt în concordanþã
cu acei indicatori al cãror nivel de îndeplinire a fost trecut ca „nesatisfãcãtor“, „satisfãcãtor“ sau „bine“;• În peste 75% din Rapoartele anuale de evaluare internã, planurile de îmbunãtãþire asociate conþin
activitãþi concrete; • Numai în 50% din planurile de îmbunãtãþire a calitãþii sunt prevãzute efectele activitãþilor propuse.
Analiza celor peste 1000 de rapoarte de evaluare internã4 a condus la o serie de concluzii referitoarela implementarea legislaþiei calitãþii ºi a sistemelor de management al calitãþii la nivelul unitãþilor de învãþãmânt:
19
4 Vezi, pe larg, analiza în Analiza Rapoartelor anuale de evaluare internã (RAEI) înaintate la ARACIP de cãtre unitãþilede învãþãmânt preuniversitar acreditate, de stat ºi particulare (1027 ºcoli) publicatã pe pagina web a ARACIPhttp://aracip.edu.ro/ Rapoarte » Rapoarte periodice ale ARACIP.
• Necunoaºterea aspectelor specifice domeniului managementului ºi asigurãrii calitãþii de cãtre mulþi dintredirectori, responsabili ai Comisiilor de Evaluare ºi Asigurare a Calitãþii (CEAC) – inclusiv a atribuþiilorprevãzute de legea nr. 87/ 2006 pentru membrii CEAC;
• Perceperea activitãþii de evaluare internã/autoevaluare ºi a Raportului anual ca formalitate birocraticã,o sarcinã în plus impusã „de sus“, nu ca un sprijin real pentru ºcoalã. Acest lucru este evident atât dinmodul de redactare a activitãþilor de îmbunãtãþire a calitãþii (termeni vagi, neoperaþionali), cât ºi din lipsade coeziune ºi coerenþã internã a acestor documente.
• Autoevaluarea exclusiv pe baza calificativelor de „foarte bine“ ºi „excelent“, deci o evidentã supraevaluarea situaþiei multor furnizori de educaþie (contrazisã, în multe privinþe, de rapoartele de evaluare externã5);
• Identitatea rapoartelor de evaluare internã provenind de la ºcoli diferite. Foarte mulþi conducãtori deunitãþi de învãþãmânt au realizat Raportul anual de evaluare internã copiind din materialele informativepublicate de cãtre ARACIP, CNDIPT, din surse neoficiale (diferite site-uri sau manuale, referate, lucrãride disertaþie sau teze de doctorat publicate pe site-urile instituþiilor de învãþãmânt superior etc.) sau,pur ºi simplu, transferând „modelele“ de la unii de la alþii. De exemplu, au fost identificate trei Rapoarteabsolut identice, douã provenind din judeþul Giurgiu ºi unul din judeþul Dâmboviþa;
• Slaba implicare a inspectoratelor ºcolare judeþene în selectarea unui eºantion semnificativ de ºcoli lanivelul judeþului. Multe rapoarte au ajuns dupã termenul stabilit, iar unitãþile ºcolare nu au fost selectatedupã criteriile stabilite;
• Dezinteresul multor unitãþi ºcolare în privinþa respectãrii cerinþelor privind formatul rapoartelor ºi conþinutulacestora (de exemplu, multe rapoarte sunt incomplete).
20
5 Vezi, mai jos, rezultatele evaluãrii externe.
Având în vedere analizele ºi rapoartele publicate pânã acum, precum ºi concluziile prezentului„Barometru“, cauzele acestei situaþii pot fi:
• Slaba culturã a calitãþii în ºcoala româneascã de azi: actorii educaþionali esenþiali nu sunt capabili, încã,sã-ºi aproprieze conceptele ºi metodologia contemporanã a managementului calitãþii. Mai mult decâtatât, existã încã numeroase mentalitãþi, reprezentãri, moduri de gândire ºi chiar valori care fac dificilãintroducerea sistemelor de calitate centrate pe îmbunãtãþirea permanentã a rezultatelor învãþãrii;
• Slaba comunicare inter-instituþionalã a actorilor implicaþi în asigurarea calitãþii în învãþãmântulpreuniversitar: minister – inspectorate – ARACIP. Pânã în prezent, recomandãrile ARACIP, rezultatedin evaluarea externã ºi înaintate forurilor în drept (conform art. 24 ºi 26 din „Legea Calitãþii educaþiei“),nu au avut nici un ecou;
• Necunoaºterea/lipsa de formare a personalului implicat în implementarea mecanismelor de managementºi asigurare a calitãþii. Cu toatã cererea mare de programe de formare (menþionatã în toate analizeleºi rapoartele ARACIP), existã un numãr extrem de mic de programe de formare acreditate care au ºio componentã de asigurare a calitãþii.
II. 3. ªcoala de azi – evaluare externã
România este una dintre þãrile europene care ºi-au creat mecanisme de evaluare externã a calitãþii educaþieiºi instituþii specializate pentru învãþãmântul superior ºi preuniversitar.
Evaluarea externã la învãþãmântul particular a demarat încã din anul 1999, iar evaluarea externã atâta subsistemului educaþional privat, cât ºi a celui public a fost instituitã în anul 2006.
21
A. Unitãþi evaluate
ARACIP a evaluat, pânã la momentul actual, 1300 de unitãþi de învãþãmânt. În perioada de analizã,01.09.2007 – 31.08.2008, ARACIP a evaluat extern un numãr de 485 unitãþi de învãþãmânt preuniversitar,dintre care:
• 314 unitãþi de învãþãmânt de stat: 313 evaluate în vederea autorizãrii de funcþionare provizorie ºi 1 unitatede învãþãmânt evaluatã în vederea acreditãrii;
• 171 unitãþi de învãþãmânt particular: 84 evaluate în vederea autorizãrii de funcþionare provizorie ºi 87unitãþi de învãþãmânt evaluate în vederea acreditãrii.
Repartiþia unitãþilor de învãþãmânt evaluate în funcþie de forma de proprietate – publicã sau privatã,este prezentatã în graficul de mai jos:
22
314
171
Stat Privat
În anul ºcolar 2007–2008, ARACIP a evaluat extern un numãr de 485 unitãþi de învãþãmânt preuniversitar, dintre care:
Dacã avem în vedere faptul cã unitãþile de învãþãmânt de stat sunt de circa 12 ori mai numeroase decâtcele particulare, putem constata cã, proporþional cu numãrul lor, doar circa 3% dintre unitãþile de învãþãmântde stat au fost evaluate, în timp ce ponderea celor particulare evaluate a fost de aproape 25%.
Distribuþia pe tipuri de unitãþi de învãþãmânt ºi pe categorii de evaluãri (pentru autorizare ºi pentruacreditare) se poate vedea în diagrama de mai jos:
23
3131
84
87
Autorizare stat Acreditare stat Autorizare particular Acreditare privat
Distribuþia pe tipuri de unitãþi de învãþãmânt ºi categorii de evaluãri:stat/privat, autorizare/acreditare
Din totalul de 485 unitãþi de învãþãmânt preuniversitar evaluate extern, 452 (circa 93%) au obþinutautorizarea de funcþionare provizorie/acreditarea, iar 33 (circa 7%, dintre care 7 unitãþi de învãþãmânt destat ºi 26 particulare) nu au obþinut autorizarea de funcþionare provizorie, respectiv acreditarea (vezi graficulde mai jos):
Din nou, se poate observa disproporþia dintre ºcolile de stat ºi cele particulare: circa 3% din ºcolile destat nu au primit autorizarea, în timp ce proporþia celor particulare aflate în aceastã situaþie este de 15%.
24
Propunerile ARACIP în vederea acordãrii/neacordãriiautorizãrii de funcþionare provizorie/acreditãrii
452
33
Se acordă autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea
Nu se acordă autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea
Repartizarea unitãþilor de învãþãmânt evaluate extern este urmãtoarea, având drept criterii judeþul ºi tipul deproprietate6:
25
6 Numãrul ºcolilor de stat este reprezentat de cifra din partea stângã a cãsuþei aferente fiecãrui judeþ, iar numãrul celorparticulare de cifra din partea dreaptã a cãsuþei aferente fiecãrui judeþ.
3 1
13 14
10 5
15 7
11 49 4
9 4
6 4
0 0
8 2
7 6
1 0
3 0 8 4
8 7
1 0
8 0
11 4
7 06 1
12 5
2 0
4 1
5 0
5 65 3
8 1
5 0
11 0
16 4
11 10
12 5
10 0
10 5
8 1
8 1
4 310 4
8 7
0 1
9 2
18 40BUCUREªTI
Având drept criterii judeþul, mediul geografic (rural/urban) ºi tipul de proprietate, situaþia seprezintã astfel:
26
Nr.crt
Judet-nr. total unitãþi de învãþãmânt evaluate extern
Nr. unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar în funcþie de mediul geografic
Urban – 435 Rural – 49
Stat Particular Stat Particular1 Alba – 14 8 4 2 -
2 Arad – 13 7 2 2 2
3 Argeº –21 10 9 1 1
4 Bacãu – 15 6 7 2 -
5 Bihor – 13 7 4 2 -
6 Bistriþa Nãsãud –1 - 1 - -
7 Botoºani – 15 6 5 4 -
8 Braºov – 20 15 4 1 -
9 Brãila – 7 6 1 - -
10 Bucureºti – 56 16 40 - -
11 Buzãu – 9 6 1 2 -
12 Cãlãraºi – 5 3 1 1 -
13 Caraº Severin – 0 - - - -
14 Cluj – 27 13 14 - -
15 Constanþa –17 10 5 2 -
16 Covasna – 11 11 - - -
17 Dâmboviþa – 8 5 3 - -
27
18 Dolj – 15 10 5 - -19 Galaþi – 15 10 4 1 -20 Giurgiu – 5 3 - 2 -21 Gorj – 13 7 6 - -22 Harghita – 11 8 2 1 -23 Hunedoara – 9 6 1 2 -24 Ialomiþa – 2 2 - - -25 Iaºi – 22 10 7 5 -26 Ilfov – 11 3 6 2 -27 Maramureº – 7 1 6 - -28 Mehedinþi – 8 5 2 1 -29 Mureº – 15 8 7 - -30 Neamþ – 15 6 3 5 131 Olt – 10 10 - - -32 Prahova – 12 5 5 2 -33 Satu Mare – 4 3 1 - -34 Sãlaj – 3 2 - 1 -35 Sibiu – 7 3 3 1 -36 Suceava – 11 8 3 - -37 Teleorman – 5 5 - - -38 Timiº – 10 4 4 2 -39 Tulcea – 7 7 - - -40 Vâlcea – 6 5 1 - -41 Vaslui – 8 7 - 1 -42 Vrancea – 1 1 - - -
Total – 485 269 167 45 4
Se observã cã iniþiativele de autorizare a unor noi unitãþi de învãþãmânt/noi niveluri de învãþãmânt noispecializãri în mediul rural sunt extrem de modeste, aºa dupã cum existã judeþe „foarte active“ în aceastãprivinþã, fie cã este vorba de ºcoli de stat sau particulare (mun. Bucureºti, jud. Cluj, Braºov, Constanþa etc.),sau „mai puþin active“ (jud. Bistriþa Nãsãud, Caraº-Severin, Ialomiþa, Satu Mare, Vrancea, Teleorman). Totodatã,se poate observa clar cã existã mari diferenþe între judeþe în privinþa iniþiativelor de a înfiinþa noi niveluri ºicalificãri. Existã judeþe cu multe iniþiative de acest fel (Iaºi, Cluj, Constanþa etc.), dar ºi judeþe care, dimpotrivã,nu au avut deloc sau aproape deloc astfel de iniþiative. Diferenþa de aºezare, mãrime, populaþie sau nivel dedezvoltare nu explicã aceste diferenþe. Explicaþia principalã este, credem noi, nivelul de implicare a autoritãþilorlocale – administrative ºi educaþionale – în modernizarea reþelei ºcolare ºi, mai ales, a învãþãmântului profesionalºi tehnic.
28
Învãþãmântul de stat Situaþia, la nivel naþional, pe medii geografice,
a numãrului de unitãþi care au fost evaluate extern în vederea obþinerii autorizaþiei de funcþionare provizorie/acreditãrii
29
8 710
6 7
0
6
15
6
16
63
0
1310 11
5
10 10
3
7 86
2
10
31
58
6
10
53 2 3
85 4
75
7
1
22
1
22 4
1
0
0
2
1
0
2 0
0
0 1
2
01
2
0
5
2
0
1
0 5
0
2
01
1
0
0 2
0
0
1
0
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
Alb
a
Ara
d
Arg
eş
Bacă
u
Bih
or
Bis
triţa N
ăsă
ud
Boto
şani
Bra
şov
Bră
ila
Bucure
şti
Buzău
Că
lăra
şi
Cara
ş S
everin
Clu
j
Consta
nţa
Covasna
Dâ
mboviţa
Dolj
Gala
ţi
Giu
rgiu
Gorj
Harg
hita
Hunedoara
Ialo
miţa
Iaşi
Ilfov
Mara
mure
ş
Mehedin
ţi
Mure
ş
Neam
ţ
Olt
Pra
hova
Satu
Mare
Să
laj
Sib
iu
Suceava
Tele
orm
an
Tim
iş
Tulc
ea
Vâlc
ea
Vaslu
i
Vra
ncea
Urban RuralUrban Rural
Învãþãmântul particular Situaþia, la nivel naþional, pe medii geografice, a numãrului de unitãþi
care au fost evaluate extern în vederea obþinerii autorizaþiei de funcþionare provizorie/ acreditãrii
30
4 2
9 74
15 4
1
40
1 1 0
14
50 3 5 4 6
2 1 07 6 6
27
3 05
1 3 3 04 0 1 0
02
10
0
0
0 0
0
0
0 0
0
00
0 0
0
0
0 0
0 0 0
0
0
10
00
0 0 0
0 00
5
10
15
20
25
30
35
40
45
Alba
Arad
Argeş
Bacău
Bihor
Bistriţa N
ăsăud
Botoşani
Braşov
Brăila
Bucureşti
Buzău
Călăraşi
Caraş S
everin
Cluj
Constanţa
Covasna
Dâm
boviţa
Dolj
Galaţi
Giurgiu
Gorj
Harghita
Hunedoara
Ialomiţa
Iaşi
Ilfov
Maram
ureş
Mehedinţi
Mureş
Neam
ţ
Olt
Prahova
Satu M
are
Sălaj
Sibiu
Suceava
Teleorman
Timiş
Tulcea
Vâlcea
Vaslui
Vrancea
Urban Rural
În privinþa iniþiativelor privind înfiinþarea unor unitãþi ºcolare, niveluri ºi calificãri din cadrul învãþãmântuluiparticular, explicaþia diferenþelor este mult mai simplã: puterea economicã ºi financiarã atât a iniþiatorilorcât ºi, mai ales, a potenþialilor beneficiari. Aceste diferenþe explicã absenþa cvasi-totalã a învãþãmântuluiparticular în zonele sãrace.
În funcþie de nivelurile ºi profilurile de învãþãmânt, la nivel naþional, solicitãrile unitãþilor de învãþãmântpreuniversitar de stat ºi particulare pentru autorizarea de funcþionare provizorie/ acreditare, s-au îndreptatspre urmãtoarele niveluri de învãþãmânt:
31
Nivel/profilNr. unitãþi de învãþãmânt7
Stat Particular
Nivel preºcolar 11 101
Nivel primar 5 17
Nivel gimnazial 15 7
Învãþãmânt profesional ºi tehnic(nivel 1, 2, 3 ºi 3 avansat) 491 29
Liceu teoretic (real ºi uman) 16 9
Liceu vocaþional sportiv 4 –
Liceu vocaþional pedagogic 2 –
Liceu vocaþional teologic 2 –
7 Unele unitãþi de învãþãmânt au solicitat spre autorizare/acreditare mai multe niveluri/profiluri de învãþãmânt.
Dacã în cazul unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat, cele mai multe solicitãri au fost pentru domeniulînvãþãmântului profesional ºi tehnic (nivelurile 1, 2, 3 ºi 3 avansat), în schimb, unitãþile de învãþãmânt particularau solicitat, în primul rând, autorizarea/acreditarea nivelului de învãþãmânt preºcolar, speculând o lipsã evidentãde planificare a cifrelor de ºcolarizare pentru acest nivel în cadrul învãþãmântului de stat. Aceastã constatareeste valabilã ºi pentru învãþãmântul postliceal, principala þintã a noilor iniþiative particulare de la nivelulînvãþãmântului profesional ºi tehnic.
32
2 241649111 5 15 0009
29
717
101
0
100
200
300
400
500
600
Nivel preşcolar
Nivel prim
ar
Nivel gim
nazial
Învăţământ profesional
şi tehnic (nivel 1, 2, 3şi 3 avansat)
Liceu teoretic (real şium
an)
Liceu vocaţional sportiv
Liceu vocaţionalpedagogic
Liceu vocaţionalteologic
Stat Particular
Numãrul de unitãþi de învãþãmânt evaluate extern, pe niveluri/profiluri
La nivel naþional ºi pe Regiuni de dezvoltare ale României, distribuþia domeniilor de învãþãmântsolicitate spre autorizare de cãtre unitãþile de învãþãmânt de stat din învãþãmântul profesional ºi tehnic(ÎPT) este urmãtoarea:
33
Repartizarea numãrului de unitãþi de învãþãmânt preuniversitar de stat din ÎPT pe domenii de învãþãmânt solicitate spre autorizare
Topul domeniilor de învãþãmânt(nr. unitãþi de învãþãmânt/domeniu
la nivel naþional)
Nr.unitãþi/regiune
N-E V N-V C S-E S S-V Buc.-Ilfov
1. Tehnic – 105 16 6 11 19 15 15 18 5
2. Mecanicã – 78 8 4 7 15 16 9 15 4
3. Servicii – 71 14 3 5 18 8 10 10 3
4. Resurse naturale ºi protecþiamediului – 62 11 3 3 15 11 9 8 2
5. Turism ºi alimentaþie – 49 12 5 1 14 8 4 3 2
6. Construcþii montaj/Construcþii, instalaþii ºi lucrãri publice – 48 10 6 4 7 9 6 5 1
7. Agricol ºi alimentar/Agriculturã/Industrie alimentarã – 47 12 3 4 5 9 4 10 0
8. Electric – 31 2 2 1 5 8 3 9 1
9. Comerþ – 23 5 2 2 1 9 2 2 0
10. Electromecanicã – 15 3 0 3 2 5 0 2 0
11. Industrie textilã ºi pielãrie –15 5 0 2 2 4 0 1 1
12. Estetica ºi igiena corpului omenesc – 12 2 1 3 2 2 0 1 1
34
Repartizarea numãrului de unitãþi de învãþãmânt preuniversitar de stat din ÎPT pe domenii de învãþãmânt solicitate spre autorizare
Topul domeniilor de învãþãmânt(nr. unitãþi de învãþãmânt/domeniu
la nivel naþional)
Nr. unitãþi/regiune
N-E V N-V C S-E S S-V Buc.-Ilfov
13. Electronicã ºi automatizãri – 10 2 0 1 1 1 3 2 0
14. Fabricarea produselor din lemn – 8 2 0 0 1 2 1 1 1
15. Transporturi – 8 2 0 0 1 0 1 3 1
16. Mecatronicã ºi informaticã – 7 0 0 0 1 2 2 2 0
17. Economic – 5 1 0 1 3 0 0 0 0
18. Silviculturã – 5 1 0 0 1 0 0 2 1
19. Chimie/Chimie industrialã – 5 1 0 0 0 1 1 2 0
20. Industria lemnului – 4 0 0 0 0 1 0 2 1
21. Sãnãtate ºi asistenþã pedagogicã – 3 0 0 0 1 1 0 0 1
22. Tehnici poligrafice – 3 1 1 0 1 0 0 0 0
23. Energeticã – 2 0 0 0 0 1 0 1 0
24. Producþie media – 1 0 0 0 1 0 0 0 0
TOTAL – 617 110 36 48 116 113 70 99 25
Domeniul Tehnic este pe primul loc în ierarhia domeniilor de învãþãmânt solicitate de unitãþile deînvãþãmânt preuniversitar de stat din învãþãmântul profesional ºi tehnic evaluate de ARACIP în anul ºcolar2007 – 2008, atât la nivel naþional, cât ºi la nivelul fiecãrei Regiuni de dezvoltare, cu o singurã excepþie(Regiunea Sud-Est, unde pe primul loc se aflã domeniul Mecanicã).
B. Concluzii ale evaluãrilor externe realizate în anul ºcolar 2007-2008, pe baza standardelor aprobate prin H.G. nr.21/2007.
B.1. Autorizarea de funcþionare provizorie
Activitatea de evaluare externã în vederea autorizãrii ºi acreditãrii a fost, în general, mai bine înþeleasãºi acceptatã în învãþãmântul particular, acesta având o experienþã mai mare cu cel puþin 5 ani în acestsens decât învãþãmântul de stat.
Cu toate acestea, nivelul de înþelegere a mecanismelor ºi standardelor de evaluare a fost peste aºteptãri,fapt dovedit ºi de numãrul relativ mic de unitãþi ºcolare, niveluri sau calificãri care nu au fost autorizate.
Din analiza8 gradului de îndeplinire/neîndeplinire a descriptorilor din standardele de autorizare defuncþionare provizorie de cãtre ºcolile de stat ºi cele particulare evaluate extern, s-a constatat cã cea mai
35
8 Aceste analize au fost realizate în cuprinsul Raportului privind rezultatele evaluãrii externe pentru autorizarea defuncþionare provizorie a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat precum ºi al Raportului privind rezultatele evaluãriiexterne pentru autorizarea de funcþionare provizorie a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat de nivel postlicealpublicate de ARACIP pe pagina web http://aracip.edu.ro / Rapoarte » Rapoarte periodice ale ARACIP.
mare parte a descriptorilor sunt îndepliniþi (N.B. aceºtia au, toþi, caracter obligatoriu); dar, anumiþi descriptori,din fiecare din cele 3 domenii referitoare la asigurarea calitãþii prevãzute de Legea nr. 87/2006 (respectiv:domeniul A. Capacitate instituþionalã, domeniul B. Eficacitate educaþionalã, domeniul C. Managementulcalitãþii), au fost consemnaþi ca neîndepliniþi în peste 70% dintre rapoartele de evaluare externã ale ºcolilorcare nu au primit autorizarea de funcþionare provizorie.
36
64
149
14
4 4
15
4 5
0
10
20
30
40
50
60
70
Domeniul A Domeniul B Domeniul C
Număr total de descriptori Descriptori neîndepliniţi la şcolile de stat Descriptori neîndepliniţi la şcolile particulare
Numãrul descriptorilor neîndepliniþi în proporþia cea mai mare/domeniidin standardele de autorizare
ASPECTE COMUNE ªCOLILOR DIN SUBSISTEMELEPUBLIC ªI PRIVAT
Interpretarea descriptorilor îndepliniþi/neîndepliniþi din standardele de autorizare de funcþionareprovizorie de cãtre ºcolile de stat ºi cele particulare evaluate extern, a condus la evidenþiereaurmãtoarelor aspecte pozitive/negative:
37
Aspecte pozitive Aspecte negative
• Utilizarea curriculum-ului naþional, sau alternativaprobat la nivel naþional;
• Existenþa unor proiecte de regulamente internede funcþionare prevãzute de legislaþia în vigoare;
• Stabilirea, în statul de funcþii, a necesarului depersonal didactic, didactic auxiliar ºi nedidacticnecesar;
• Existenþa unei oferte educaþionale care cuprindenivelurile ºi formele de învãþãmânt în care seface ºcolarizarea.
� Deficienþe privind structura ºi calitateadocumentelor proiective ale ºcolii;
� Ignorarea importanþei asigurãrii accesibilitãþiispaþiilor ºcolare pentru toþi elevii, inclusiv pentrucei cu nevoi speciale;
� Necunoaºterea ºi neaplicarea, la nivelulconducerii ºcolilor evaluate, a tehnicilor ºimetodelor specifice marketingului educaþional ºimanagementului strategic.
Analizând aceste aspecte comune, se confirmã capacitatea unitãþilor ºcolare de a funcþiona într-un cadrucomun dat, reglementat ºi centralizat, dar ºi incapacitatea de funcþionare independentã ºi, lucru foarteimportant, de a rãspunde unor cerinþe specifice ale beneficiarilor de educaþie. Astfel, unitãþile de învãþãmânt:• Au capacitatea de a utiliza un curriculum centralizat, de a aplica legislaþia în vigoare, dar nu ºi de a-ºi
planifica activitatea în mod corespunzãtor.• κi stabilesc oferta educaþionalã în funcþie de ceea ce s-a stabilit la nivel central, dar nu utilizeazã tehnici
specifice de marketing educaþional pentru a adapta aceastã ofertã la nevoile ºi interesele beneficiarilordirecþi ºi indirecþi.
Ca urmare, anticipãm apariþia unor probleme noi în cazul descentralizãrii sistemului educaþional:unitãþile ºcolare nu au, încã, suficientã capacitate de a analiza nevoile beneficiarilor ºi de a-ºi adaptarapid oferta educaþionalã la aceasta.
ASPECTE SPECIFICE9
În afara aspectelor generale comune, învãþãmântul de stat ºi cel particular au puncte tari ºi slãbiciuni specifice,determinate de cauze subiective, dar ºi obiective.
38
9 Argumentele acestor aspecte pozitive/ negative constau în gradul de îndeplinire/ neîndeplinire al descriptorilor dinstandardele de autorizare de funcþionare provizorie, aprobate prin H.G. nr.21/2007, analizat în cadrul Raportului privindrezultatele evaluãrii externe pentru autorizarea de funcþionare provizorie a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de statprecum ºi a Raportului privind rezultatele evaluãrii externe pentru autorizarea de funcþionare provizorie a unitãþilor de învãþãmântpreuniversitar de stat de nivel postliceal publicate de ARACIP pe pagina web http://aracip.edu.ro / Rapoarte » Rapoarteperiodice ale ARACIP.
39
Tipul de unitãþi deînvãþãmânt,
dupã forma de proprietate Aspecte pozitive Aspecte negative
ªcoli de stat • Înfiinþarea de noi niveluri, respectiv specializãrisau calificãri profesionale se bazeazã pe analizeale contextului socio – economic specific fiecãreiregiuni, respectiv pe PLAI/ PRAI pentru organi-zaþiile furnizoare de educaþie din învãþãmântulprofesional ºi tehnic;
• Înþelegerea rolului ºi a importanþei Comisiei pen-tru evaluarea ºi asigurarea calitãþii în demersulºcolilor de a-ºi implementa un sistem de asigu-rare a calitãþii;
• Existenþa personalului didactic calificat.
° Insuficienþa bazei materiale ºi adotãrii ºcolii cu materiale ºi mijloacede învãþãmânt adecvate;
° Insuficienþa spaþiilor sanitare,amplasarea acestora în afaraclãdirilor ºcolilor; inexistenþa, înunele cazuri, a apei curente.
ªcoli particulare • Realizarea unor importante investiþii în bazamaterialã;
• Asigurarea dotãrii spaþiilor ºcolare cumateriale ºi mijloace de învãþãmânt moderne;
• Promovarea unor oferte educaþionalediversificate, prin multiple mijloace.
° Nerespectarea legislaþiei în vigoarela angajarea cadrelor didacticecalificate ºi a personalului deconducere.
Astfel, chiar dacã învãþãmântul de stat încearcã, cu un succes din ce în ce mai mare, sã-ºi adaptezeoferta educaþionalã la cererea regionalã ºi judeþeanã (cu mai puþin succes la cea strict localã – vezi maisus), capacitatea de adaptare a infrastructurii educaþionale la noile niveluri ºi specializãri (mai ales dincadrul învãþãmântului profesional ºi tehnic) este limitatã, mai ales din cauze obiective (în special lipsa deresurse), dar ºi subiective (de exemplu, prelungirea nepermisã a procedurilor de dotare din cauza circuituluiadministrativ de aprobare greoi ºi ineficient). Mai remarcãm, tot în cazul învãþãmântului de stat, existenþaunei resurse umane calificate, care, în opinia noastrã, reprezintã principalul sãu atu.
În privinþa învãþãmântului particular, nu existã, în genere, probleme de dotare, dar existã, de foartemulte ori, probleme privind asigurarea personalului didactic calificat ºi titular, conform legislaþiei în vigoare.Aceastã situaþie are o cauzalitate complexã. Pe de o parte, este evidentã reticenþa multor cadre didacticeîn privinþa renunþãrii la siguranþa unei catedre „la stat“, chiar dacã, de multe ori, câºtigurile din „privat“ suntmai mari. Pe de altã parte, aplicarea în învãþãmântul privat a legislaþiei generale, creatã cu gândul laînvãþãmântul de stat, a condus la destule probleme.
B.2. ACREDITAREA
Deoarece evaluarea externã pentru acreditare s-a desfãºurat preponderent în unitãþi de învãþãmântpreuniversitar particular (doar o singurã ºcoalã de stat îndeplinind termenul legal de solicitare a acreditãrii),concluziile acestor rapoarte sunt valabile exclusiv pentru acest subsistem
Din analiza gradului de îndeplinire/ neîndeplinire a descriptorilor din standardele de acreditare de cãtreºcolile particulare evaluate extern, s-a constatat cã cea mai mare parte a descriptorilor sunt îndepliniþi (N.B.aceºtia au, toþi, caracter obligatoriu); dar, anumiþi descriptori, din fiecare dintre cele 3 domenii referitoare
40
la asigurarea calitãþii prevãzute de Legea nr. 87/2006 (respectiv: domeniul A. Capacitate instituþionalã,domeniul B. Eficacitate educaþionalã, domeniul C. Managementul calitãþii), au fost consemnaþi ca neîndepliniþiîn peste 70% dintre rapoartele de evaluare externã ale ºcolilor care nu au primit acreditarea.
41
99
8
48
3
30
10
0
20
40
60
80
100
Domeniul A Domeniul B Domeniul C
Număr total de descriptori/ domeniu descriptori neîndepliniţi de şcolile particulare
Numãrul descriptorilor neîndepliniþi în proporþia cea mai mare/domeniidin standardele de acreditare
Interpretarea descriptorilor îndepliniþi/neîndepliniþi din standardele de acreditare de cãtre ºcolile particulareevaluate extern, a condus la evidenþierea urmãtoarelor aspecte pozitive/ negative:
42
Aspecte pozitive Aspecte negative
• Îmbunãtãþirea activitãþii didactice datoritãexperienþei acumulate în perioadacuprinsã între momentul autorizãrii ºi celal acreditãrii;
• Acordarea unei atenþii deosebite sãnãtãþiiºi securitãþii elevilor ºi cadrelor didacticeprin instalarea unor sisteme moderne desupraveghere ºi de asigurare a accesuluiîn spaþiile de învãþãmânt;
• Asigurarea bazei materiale ºi a dotãriispaþiilor ºcolare cu materiale ºi mijloacede învãþãmânt moderne, în specialtehnologie informaticã;
• Oferte educaþionale diversificate ºi pro-movate prin multiple mijloace;
• Importanþã acordatã activitãþii de relaþiipublice.
° Necuprinderea, în documentele proiective, a elementelor de dez-voltare a unui învãþãmânt incluziv ºi ca urmare, nerealizarea unorprograme de studiu individualizate;
° Ignorarea importanþei asigurãrii accesibilitãþii spaþiilor ºcolarepentru toþi elevii, inclusiv pentru cei cu nevoi speciale;
° Dificultatea în respectarea legislaþiei în vigoare la angajarea cadrelordidactice calificate ºi a personalului de conducere;
° Lipsa cunoºtinþelor/ exerciþiului în domeniul autoevaluãrii, precum ºi afolosirii rezultatelor acesteia pentru optimizarea procesului de învãþare;
° Participare modestã a cadrelor didactice la proiecte de cercetareºtiinþificã sau de dezvoltare;
° Completarea ºi gestionarea deficitarã a documentelor ºcolare;
° Nerespectarea, în elaborarea orarului, a normelor legale în vigoare;
° Necunoaºterea sau neaplicarea, la nivelul conducerii ºcolilor eva-
luate, a tehnicilor ºi metodelor specifice managementului strategic
ºi managementului calitãþii;
° Baze de date incomplete sau incorect gestionate.
Constatãrile privind rezultatele acreditãrii confirmã ºi dezvoltã concluziile rezultate din analiza procesuluide autorizare. Astfel, se confirmã grija deosebitã acordatã aspectelor care þin de baza materialã, siguranþaelevilor ºi igienã – evident, ºi pentru a rãspunde solicitãrilor clienþilor, mai pretenþioºi, ai acestui tip deînvãþãmânt. Pe de altã parte, se confirmã ºi izolarea învãþãmântului particular în cadrul sistemului naþionalde învãþãmânt: în foarte multe cazuri, inspectoratele ºcolare nu considerã aceste unitãþi ca fãcând partedin sistemul naþional de învãþãmânt ºi le trateazã ca atare: comunicãrile nu ajung ºi în ºcolile particulare,cadrele didactice nu sunt invitate sã participe la activitãþile metodice ºi ºtiinþifice etc.
43
CONCLUZIILE GENERALE ALE BAROMETRULUI CALITÃÞII EDUCAÞIEI DIN ROMÂNIA (I)În urma analizei datelor înfãþiºate mai sus, putem trage urmãtoarele concluzii:
1. Existã neconcordanþe între evaluarea internã ºi cea externã. De foarte multe ori unitãþile ºcolareau tendinþa de a se supraevalua. Motivele pot fi diferite (de a nu-ºi pierde prestigiul în comunitate, dea nu suporta eventualele consecinþe administrative – sancþiuni aplicate conducerii ºcolii, inspecþii „depedepsire“ etc.). Estimãm cã aceastã neconcordanþã va dispare odatã cu instituþionalizarea evaluãriiperiodice ºi cu reconsiderarea rolului evaluãrii: nu identificarea punctelor slabe ºi a celor vinovaþi,ci descoperirea ariilor de dezvoltare ºi a celor responsabili. O culturã corespunzãtoare a evaluãrii,în care evaluatorul sã nu mai fie privit ca un duºman, ci ca un „prieten critic“ este o condiþie absolutnecesarã a implementãrii reale a sistemelor de calitate.
2. Existã neconcordanþe între evaluarea internã ºi cea a beneficiarilor, reflectatã prin imaginea înmass media scrisã. Considerãm automulþumirea drept cel mai mare duºman al dezvoltãrii ºi alîmbunãtãþirii continue a calitãþii. Chiar dacã mass-media are „pãcatele“ ei (cum ar fi senzaþionalismulieftin, nedezvoltarea, peste tot, a unei autentice deontologii profesionale ºi lipsa unui exerciþiu cu adevãratdemocratic al libertãþii de exprimare ºi a dreptului la opinie), semnalele acestui „câine de pazã aldemocraþiei“ nu trebuie neglijate ci, dimpotrivã, tratate cu respect ºi seriozitate, mai ales atunci cândînfãþiºeazã situaþii deosebite. Lipsa de reacþie la semnalele presei denotã o mentalitate care nu are nimicde-a face cu asigurarea calitãþii, mai ales în privinþa relaþiei sistemului de învãþãmânt cu beneficiarii
44
serviciilor educaþionale. Ca urmare, considerãm ca reale problemele constatate de presa scrisã, maiales la nivelurile superioare de învãþãmânt (învãþãmântul secundar – gimnazial ºi liceal, inclusiv celprofesional), chiar dacã , prin autoevaluare, la aceste niveluri s-au acordat cele mai multe calificativede „bine“, „foarte bine“ sau „excelent“.
3. Existã o dinamicã proprie a învãþãmântului privat, mult mai activ ºi mai adaptabil la cerinþele impusede autorizare ºi acreditare. Considerãm cã este necesarã o dezbatere naþionalã în privinþa rolului ºi
statutului acestui tip de învãþãmânt, care, bine reglementat ºi stimulat, mai ales în actualele condiþii de
crizã, poate suplimenta sau chiar suplini sãrãcia resurselor alocate educaþiei din surse publice. Dinamica
proprie a învãþãmântului privat este doveditã ºi de punctele tari ºi punctele slabe specifice identificate
mai sus.
4. Existã o inerþie evidentã, o lipsa de reacþie ºi, adesea, o reacþie negativã la evaluarea externãrealizatã de cãtre ARACIP. Apariþia noii instituþii, cu atribuþii de evaluare externã, nu a fost, adesea,
bine primitã în cadrul sistemului de învãþãmânt tocmai pentru cã rolul nostru a fost de a fi mesagerulveºtilor proaste. Din nou, lipsa unei culturi corespunzãtoare a evaluãrii precum ºi lipsa obiºnuinþei de
a pune pe primul plan interesele beneficiarilor direcþi ai serviciilor educaþionale a dus la o respingere
de plano a evaluãrii externe (ca principiu) din motive care pot fi uºor combãtute. De exemplu, ni s-a
reproºat cantitatea de documente solicitate ºcolii în cadrul activitãþilor de evaluare externã, însã nimeni
nu a putut sã numeascã un singur document solicitat, care sã nu fie prevãzut de legislaþia în vigoare.
45
5. ARACIP a realizat ºi actualizat o strategie10 pentru perioada 2006–2010, cu cinci direcþii strategice, strategiecare ºi-a dovedit valabilitatea. Reluãm, ca recomandãri, aceste direcþii strategice reconfirmate prin concluziile„Barometrului“:
A. Definirea noului concept de calitate a educaþiei pornind de la valorile promovate în sistemul educaþionalatât implicit, la nivelul culturii organizaþionale, cât ºi explicit, la nivelul politicilor educaþionale prin:A.1. Analiza politicilor ºi strategiilor educaþionale pe termen lung, precum ºi utilizarea rezultatelorcercetãrilor dedicate culturii organizaþionale ºi percepþiilor asociate conceptului de calitate în educaþie– de la noi ºi din alte sisteme ºcolare – din punctul de vedere al principiilor ºi valorilor promovate. A.2. Construirea conceptului de “calitate a educaþiei“ specific sistemului nostru de educaþie din perspectivareintegrãrii ºi valorilor europene. A.3. Participarea ARACIP la definirea ºi implementarea Cadrului Naþional al Calificãrilor în concordanþãcu Cadrul European al Calificãrilor (EQF) ºi sprijinirea Autoritãþii Naþionale pentru Calificãri în definireaºi implementarea sistemelor de asigurare, management ºi evaluare a calitãþii pentru educaþia ºi formareaprofesionalã.A.4. Participarea ARACIP la proiecte, programe ºi activitãþi care implicã asigurarea, evaluarea ºimanagementul calitãþii din perspectiva învãþãrii permanente.
B. Asigurarea participãrii tuturor instituþiilor ºi actorilor semnificativi (elevi, pãrinþi, cadre didactice,administraþia învãþãmântului, administraþia localã, angajatori, sindicate, organizaþii profesionale etc.) la
46
10 Strategia ARACIP pentru perioada 2007-2010 – CONCEPEREA ªI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENTªI DE ASIGURARE A CALITÃÞII ÎN ÎNVÃÞÃMÂNTUL PREUNIVERSITAR ROMÂNESC – http://aracip.edu.ro /Politici, strategii.
definirea ºi asigurarea calitãþii. Toþi aceºti actori trebuie sensibilizaþi ºi cointeresaþi în definirea ºipromovarea noului concept de calitate. Aceasta presupune:B.1. Delimitarea funcþiilor ºi atribuþiilor ARACIP, în raport cu alte structuri instituþionale din cadrul M.E.C,în coordonarea/subordonarea acestuia, precum ºi faþã de alte instituþii din administraþia centralã ºi localã.B.2. Sensibilizarea ºi educarea grupurilor de interes pentru a obþine implicarea lor în procedurile de asigurarea calitãþii – prin campanii de presã, dezbateri publice, materiale promoþionale, programe de formare, reuniunitematice, conferinþe etc.B.3. Implicarea grupurilor ºi instituþiilor interesate în toate fazele elaborãrii noilor sisteme de asigurarea calitãþii – prin dezbateri publice, mese rotunde, seminare ºi conferinþe naþionale, grupuri de lucru etc.B.4. Realizarea parteneriatelor strategice cu organizaþii reprezentative ale beneficiarilor de educaþie (elevi,pãrinþi, angajatori etc.).B.5. Deschiderea pieþei evaluãrii instituþionale pentru alte organisme de evaluare constituite conformLegii Nr. 87/2006.B.6. Instituirea unui premiu naþional al excelenþei în educaþie.
C. Elaborarea standardelor de calitate ºi dezvoltarea sistemelor de asigurare a calitãþii pentru fiecaresubsistem, nivel ºi formã de educaþie. Standardele de calitate trebuie sã fie omogene din punct devedere conceptual ºi metodologic pentru a asigura posibilitatea comparãrii calitãþii diferitelor niveluri ºisectoare ale educaþiei. Acest proces implicã: C.1. Definirea sistemului factorilor de risc educaþional ºi elaborarea hãrþii naþionale a factorilor de risceducaþional. C.2. Proiectarea sistemelor de asigurare a calitãþii (standarde ºi standarde de referinþã, metodologii ºiinstrumente) pentru toate nivelurile ºi sectoarele sistemului educaþional.
47
C.3. Elaborarea ghidurilor ºi a manualelor pentru aplicarea standardelor ºi metodologiilor de evaluarea calitãþii.C.4. Publicarea ghidurilor de bune practici în asigurarea calitãþii educaþiei.C.5. Formarea specificã a personalului structurilor organizaþionale implicate în managementul calitãþii.C.6. Revizuirea actelor normative privind asigurarea calitãþii educaþiei în urma aplicãrii instrumentelorelaborate ºi pe baza evoluþiilor înregistrate la nivel european ºi internaþional.
D. Realizarea procedurilor de autorizare, acreditare ºi evaluare periodicã a calitãþii conform prevederilorLegii Nr. 87/2006.D.1. Aplicarea instrumentelor de evaluare instituþionalã ºi de evaluare a calitãþii în condiþiile Legii 87/2006ºi evaluarea, pânã în 2010, a cel puþin 75% din numãrul de unitãþi ºcolare din cadrul sistemului naþionalde învãþãmânt.D.2. Publicarea periodicã a „rapoartelor de stare“ ºi a recomandãrilor pentru îmbunãtãþirea calitãþii (lanivel naþional, la cel regional ºi la nivelul fiecãrui subsistem al învãþãmântului preuniversitar).
E. Dezvoltarea capacitãþii instituþionale a ARACIP se va realiza prin atingerea urmãtoarelor þinte strategice:E.1. Dezvoltarea ºi optimizarea bazei logistice ºi de comunicare a ARACIP.E.2. Implementarea sistemului propriu de management al calitãþii. În acest scop, va fi solicitatã consultanþãºi expertizã naþionalã ºi internaþionala în privinþa sistemelor de management al calitãþii recunoscute peplan internaþional.E.3. Parteneriate ºi participãri la proiecte internaþionale în domeniul calitãþii educaþiei.E.4. Definitivarea schemei de personal a ARACIP ºi formarea personalului propriu.E.5. Recrutarea ºi formarea experþilor în evaluare ºi acreditare ºi constituirea Registrului ARACIP alexperþilor în evaluare ºi acreditare.
48
